Gaudeamus 2010
 Diverse substanţe chimice pot polua solul:
plumb, cadmiu, mercur, arsenic, cupru,
hidrocarburi, fenoli, superfosfaţi, pesticide şi
chiar substanţe radioactive; de aici, ele se
pot difuza prin apă, poluând astfel sursele de
apă potabilă subterană sau de suprafaţă.
 Numeroase substanţe chimice pătrund în sol,
în organismul omului odată cu ingestia
produselor alimentare de origine
vegetală(legume, fructe) sau animală, care
devin periculoase pentru om şi-i pot declanşa
unele îmbolnăviri acute sau lente, mai mult
sau mai puţin grave.
 Intoxicaţiile acute neprofesionale cu
pesticide, constituie un indiciu al
nerespectării regimului pesticidelor în
România şi al unei slabe activităţi de
prevenire şi supraveghere a utilizării
acestora. Un număr inacceptabil de mare de
produse care ar trebui manipulate doar de un
personal calificat şi autorizat au ajuns la
îndemâna neprofesioniştilor.
Reziduurile casnice au şi ele un mare rol în
poluarea solului, deci şi a mediului, deoarece nu
întotdeauna şi
3 2
apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă Madam Cristi
deprecierea fertilităţii sale, respectiv reducerea cl.a XII-a „m“
capacităţii bioreproductive atât din punct de vedere
calitativ cât şi cantitativ.
La evaluarea gradului de depreciere a calităţii
solului, se iau în calcul o gamă mare de efecte şi
consecinţe ale degradării solului în strânsă
interferenţă cu ceilalţi factori ai mediului înconjurător,
cu activitatea umană, calitatea vieţii omului, cu
întreaga ecosferă. POLUAREA SOLULUI
Din punct de vedere chimic, solul conţine
totalitatea substanţelor chimice cunoscute. Solul, se Solul este un amestec de materie din plante,
găseşte în interdependenţă reciprocă cu atmosfera, minerale şi animale care se formează într-un proces
hidrosfera şi biosfera. Excesul sau carenţa minerală a foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar
solului va determina în mod direct excesul sau pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru
carenţa minerală a apei, a alimentelor vegetale şi, în toată producţia agricolă. Poluarea solului este
mod indirect excesul sau carenţa produselor animale acumularea de compuşi chimici toxici, săruri,
şi a omului. patogeni (organisme care provoacă boli), sau
materiale radioactive, metale grele care pot afecta
Poluarea biologică a solului se produce viaţa plantelor şi animalelor.
prin depunerea pe sol a reziduurilor fecal-menajere
sau prin îngroparea lor; produsele organice de origine
umană sau animală provenite din evacuarea
neigienică a reziduurilor favorizează transmiterea
unor agenţi microbieni sau parazitari ori dezvoltarea
insectelor şi rozătoarelor, transmiţătoare de germeni
infecţioşi sau parazitari. Reziduurile produc gaze
toxice sau numai rău mirositoare şi constituie mediu
propice pentru supravieţuirea/înmulţirea unor agenţi
patogeni.
În sol există nenumăraţi microbi(salmonele,
shigele, bacilli piocianici, botulinici ai antraxului, ai
tetanosului, stafilococi, streptococi), virusuri(al febrei
aftoase şi al poliomielitei, leptospire, virusuri ECHO şi
Coxackie), paraziţi(viermi intestinali, Ankilostome) şi
unele fungi(ciuperci). De la sol omul se poate
contamina direct(mâinile murdare) sau indirect, prin
intermediul produselor vegetale.
În concepţia ecologistă modernă, poluarea
Poluarea chimică a solului este foarte solului înseamnă orice acţiune care produce
răspândită, datorită unor mari cantităţi de reziduuri dereglarea funcţionării normale a solului ca suport şi
industriale şi casnice încorporate în sol sau mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme
depozitate în mod neigienic(şi nu în gropi ecologice). naturale sau atropice, dereglare manifestată prin
degradarea fizică, chimică sau biofizică a solului, ori
1 1
seleniul este un antioxidant foarte puternic, care intră
în compoziţia unor enzime ce combat stresul.
Cum protejăm solul? Măsuri de
prevenire si combatere a
poluari solului:
~ colectarea igienică a deşeurilor menajere în
recipiente speciale, pe cât posibil colectarea
selectivă, pe tipuri de deşeuri;
~ îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai
scurte a deşeurilor colectate, reciclarea, valorificarea
sau eliminarea controlată;
~ folosirea raţională până la reducerea completă a
îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi
silvicultură;
~ supravegherea atentă a activităţilor potenţial
poluante (de tipul forajelor pentru petrol);
~ apele reziduale, menajere şi industriale, trebuie
evacuate, tratate în staţii de epurare şi apoi
dezinfectate în locuri special amenajate, situate la
distanţă de zonele populate.
~ colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea şi
valorificarea deşeurilor, sau, când acestea nu mai
sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea în
rampe ecologice, aplicându-se principiul celor 3R:
recuperare, refolosire, reciclare.
6 5
îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole.
Interesul economic şi de protejare a mediului cere ca
atât îngrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât
mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este
luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se
descompune în timp, datorită oxidării în aer sau
acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. În
tabelul următor sunt prezentate unele date în legătură
cu persistenţa în sol a unor insecticide comune.
Întrucât deplasarea pesticidelor şi a
îngrăşămintelor din locul pe care au fost
administrate mediului
constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au
încercat metode pentru mărirea persistenţei lor prin
aditivi chimici. Experienţa a arătat că persistenţa
pesticidelor mai depinde şi de natura solului: ea este
mai mică în solurile cu conţinut anorganic mai bogat
(nisipuri, argile) decât în substanţe organice.
Pe scurt, elementele poluante ale solului
sunt grupate în 3 categorii:
 elemente biologice, reprezentate de
organisme(bacterii, viruşi, paraziţi), eliminate
de om şi de animale, fiind în cea mai mare
parte patogene. Ele fac parte integrantă din
diferite reziduuri (menajere, animaliere,
industriale);
 elemente chimice, de natură organică. Ele
servesc drept suport nutritiv pentru germeni,
insecte şi rozătoare, suferă procese de
descompunere cu eliberare de gaze toxice şi
pot fi antrenate în sursele de apă, pe care le
degradează;
 elemente fizice care provoacă dezechilibrul
compoziţiei solului: inundaţii, ploi acide,
defrişări masive.
ATENŢIE: Nu numai excesul de substanţe chimice în
sol, atentează la sănătate dar şi lipsa sau insuficienţa
unora dintre ele generează probleme de sănătate,
exemplu: dacă zincul lipseşte din sol, el va lipsi şi din
grâu şi din făină, carenţă ce favorizează cancerul la
prostată; lipsa de selenium îi îmbătrâneşte prematur
pe consumatorii de alcool şi pe fumători, deoarece
peste tot ele sunt adunate în cutii
metalice(tomberoane) sau în saci de plastic, ce ar
trebui să ia calea incinerării sau să urmeze un alt
procedeu de salubrizare. Dacă nu se respectă
normele igienice specifice, la incinerarea deşeurilor
menajere se formează unele substanţe deosebit de
toxice, pentru om: policlorodifenoli(PCD), dioxine.
S-a constat că:
~ cei expuşi dioxinelor prezintă tulburări de
comportament şi memorie;
~ copiii născuţi din părinţi(în special mame) expuşi la
PCD, prezintă afecţiuni neuromotorii şi deficienţe
cognitive, fiindu-le afectată memoria vizuală.
Solul poate fi poluat :
-direct prin deversări de deşeuri pe terenuri
urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide
aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agenţilor poluanţi
ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu
agenţi poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată,
transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un
loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul
agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite
particularităţi. Spre exemplu, ca regulă generală,
solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma
surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea
coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte,
contaminarea terenului din imediata apropiere a
sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare
dar regiunea contaminata se va extinde în suprafaţă.
Nivelul contaminării solului depinde şi de
regimul ploilor. Acestea spală în general atmosfera
de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar în acelaşi
timp spală şi solul, ajutând la vehicularea agenţilor
poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că ploile
favorizează şi contaminarea în adâncime a solului.
Într-o oarecare măsură poluarea solului
depinde şi de vegetaţia care îl acoperă, precum şi
de natura însăşi a solului. Lucrul acesta este foarte
important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi
4 4