Sunteți pe pagina 1din 2

Structura jurnalului de practică

Jurnalul de practică se realizează folosind un caiet normal, va fi scris de mână şi împărţit în următoarele secţiuni:

1. Copertă – Studentul va preciza pe copertă următoarele date de identificare:


 Studentul: nume şi prenume, anul de studiu, seria / modulul, grupa;
 Coordonatorii: numele şi prenumele coordonatorului din Facultate, coordonatorului din Instituţie şi
îndrumătorului direct din Instituţie

2. Capitolul I – Prezentarea instituţiei în care se desfăşoară stagiul de practică


 Date de contact: denumire, serviciul / departamentul în care s-a desfăşurat practica, adresa, telefonul sau
adresa de email a coordonatorului instituţional şi / sau a îndrumătorului direct;
 Descrierea instituţiei:
i. beneficiarii instituţiei: nevoi, grupe de vârstă, particularităţi;
ii. personalul de specialitate: echipa şi structura de organizare;
iii. prestaţii şi servicii: tipuri şi proceduri de acordate;
iv. legislaţia specifică instituţiei;
v. alte observaţii.

3. Capitolul II – Obiectivele şi activităţile propuse pentru stagiul de practică


 Ce sunt? Obiectivele reprezintă ceea ce studentul trebuie să atingă la finalul stagiului de practică. Acestea
trebuie să fie realizabile cu resursele disponibile (proprii şi ale instituţiei) şi până la finalizarea stagiului de practică,
măsurabile şi adecvate profesiei. Activităţile reprezintă ceea ce studentul va realiza pe parcursul stagiului de practică
pentru a atinge obiectivele.
 Cine ? Obiectivele se stabilesc de către coordonatorul de practică din Facultate împreună cu studenţii.
Activităţile se planifică de către coordonatorul de practică din Instituţie împreună cu studenţii.
 Când ? Obiectivele şi activităţile se planifică la începutul stagiului de practică.
 De ce ? Stabilirea obiectivelor la începutul stagiului practică facilitează structurarea activităţilor care
urmează să fie realizate şi gestionarea timpului de lucru. Atingerea obiectivelor este unul dintre criteriile pentru evaluarea
finală a stagiului de practică.

4. Capitolul III – Descrierea activităţilor desfăşurate pe parcursul stagiului de practică


 Când ? Această secţiune a jurnalului de practică este completată pe parcursul sau la finalul fiecărei zile de
practică, sub îndrumarea directă a îndrumătorului din instituţie.
 Cum ? Descrierea activităţilor se va face succint, studentul corelându-le cu aspecte precum: aplicabilitatea
unei teorii în practică, dobândirea unei abilităţi sau deprinderi în timpul desfăşurării activităţii, opinii şi
atitudini înainte şi după desfăşurarea activităţii, stări afective care au influenţat şi care au rezultat ca
urmare a desfăşurării activităţii.
 Această secţiune a jurnalului de practică are un dublu caracter: descriptiv şi reflexiv.
 De ce ? Exerciţiul de descriere a activităţilor şi de reflectare asupra acestora facilitează procesul de
structurare a activităţilor viitoare şi de auto-ajustare a comportamentului studentului în funcţie de condiţiile
mediului instituţional şi de propriile resurse interioare. De asemenea, completarea acestei secţiuni în timpul
sau imediat după terminarea activităţii asigură notarea cât mai fidelă a acestor aspecte, prevenind
instalarea procesului natural de uitare. Jurnalul de practică poate reprezenta pentru student şi pentru
coordonatori un instrument de monitorizare a progreselor realizate pe parcursul derulării stagiului de
practică.

5. Capitolul IV – Auto-evaluarea activităţii desfăşurate pe parcursul stagiului de practică


 Când? Această secţiune a jurnalului de practică se completează de către student la finalul stagiului, după
ce a finalizat toate activităţile planificate în Capitolul II.
 Cum? Auto-evaluarea presupune procese de reflecţie şi de introspecţie asupra propriei prestaţii pe
parcursul întregii activităţi de practică şi în particular asupra măsurii în care obiectivele propuse şi
activităţile planificate la începutul stagiului s-au realizat până la finalul stagiului, precum şi a condiţiilor
(resurse, abilităţi, cunoştinţe, atitudini, sentimente ale studentului) care au influenţat desfăşurarea activităţii
de practică. Auto-evaluarea priveşte aspecte precum:
i. măsura în care obiectivele au fost atinse şi/sau condiţiile care au făcut dificilă atingerea lor;
ii. corelarea practicii cu teoria învăţată în anul de studiu şi/sau cu specificul direcţiei de studiu;
iii. abilităţi şi deprinderi dobândite până la finalul stagiului de practică;
iv. opinii şi atitudini ale studentului faţă de propria activitate şi beneficiarii instituţiei;
v. stări afective care au influenţat opiniile şi atitudinile studentului, precum şi sentimente care s-au
schimbat ca urmare a activităţilor desfăşurate pe parcursul stagiului de practică.
 De ce? Activitatea de auto-evaluare contribuie la dezvoltarea profesională studentului şi îl orientează
către formularea de obiective pentru viitoarele stagii de practică.
6. Capitolul V – Concluzii generale privind stagiul de practică
 Această secţiune a jurnalului de practică este rezervată unor concluzii generale ale stagiului de practică şi
va conţine aprecierile studentului, precum şi ale îndrumătorului direct de practică. Secţiunea se va
completa de către student la finalul stagiului de practică, după ce a realizat auto-evaluarea şi înainte de
evaluarea făcută de îndrumătorul din instituţie.

S-ar putea să vă placă și