1.

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

Sistemul monetar european a raspuns intr-un mod satisfacator,in cei peste 14 ani de
functionare,scopului pentru care a fost creat si anume asigurarea unei stranse cooperari intre tarile
comunitare,care sa duca la realizarea stabilitatii monetate si la evolutia neinflationista a
preturilor.S-a creat un mecanism relativ stabil de 12 monede ale caror cursuri de schimb floteaza
concertat in cadrul unor marje riguroscontrolate si supravegheate de bancile centrale

Cu toate succesele inregistrate,procesul complex de integrare monetara se afla,totusi la

inceputurile sale.Imaginea si dimensiunea sa reala,perspectivele si sanmsele de reusita pot fi
apreciate realist numai in contextul cunoasterii prealabile a gewnezei si evolutiei sale,a
mecanismelor de functionare.

1.1.INCERCARI DE CREARE A UNEI ZONE DE

STABILITATE IN
EUROPA

UNIUNEA EUROPEANA DE PLATI,regrupand tarile membre ale OCDE,a decis intre

1950-1958 problema convertibilitatii unui anumit numar de monede pe bazaunui sistem de
compensatie generalizat intre membrii sai si centralizat de BANCA REGLEMENTELOR
INTERNATIONALE.Excedentul sau deficitulfiecarei parti contractante era reglat prin
distribuireade imprumuturi siprin varsaminte in aur in limitele vatribuite fiecarui stat.Uniunea
avea la dispozitia sa o unitate monetara de calcul,avand un continut de 0,888671 gr.aur,la paritate
cu cel ala dolarului S.U.A.

In anul 1958,UEP a fost inlocuita cu ACORDUL MONETAR EUROPEAN (in baza

caruia a fost creat FONDUL MONETAR EUROPEAN) care avea in principal, urmatoarele
obiective:

-furnizarea de credite tarilor contractante pentru a le sprijini sa faca fata dificultatilor

temporare de balantade plati;
 -facilitatea trnzactiilor dintre monede si dintre zonele monetare ale partilor
contractante ,permitandu-i sa dispuna de mijloace de finantare temporara si sa-si regleze periodic
creantele;

-negocierea acordurilor de schimb intre bancile centrale si reducerea marjelor de

fluctuatie a cursurilor monetare europene la 0.75% intre ele (fata de 1% prin raportare la
$,conform acordurilor de la BRETTON WOODS).

In anul 1970 este pus in aplicare planul BARRE,avand ca obiectiv final realizarea
UNIUNII ECONOMICE SI MONETARE.Accentul era pus pe crearea progresiva a uini ansa
mblu moneter organiizat,caracterizat prin raporturi fixe intre monedele comunitare si prin
reducerea treptata a ecartului cursurilor de schimbdintre acestea.Au fost prevazute trei etepe
pentru atingerea acestui obiectiv:

-o etepe preliminara instaurarii (1970-1971)

-o etapa pregatitoare crearii (1972-1975)

-o etapa de punere definitiva in functiune(1976-1978)

Caile concrete de realizare integrarii monetare ,de aplicare a optiunilor fundamentale

specifice fiecarei etape au fost prevazute in RAPORTUL PIERRE WERNER.Acest raport
prevedea o armonizare a politicilor monetare si reducerea marjelor de fluctuatie dintre monedele
europene.Obiectivul pe termen lung viza o totala convertibilitate in fixitatea monedelor intre ele
si o competa libertate de circulatie a capitalulilor.

Suspendarea convertibilitatii in AUR $ SUA (1971) a dat nastere la o mare libertate de

fluctuatie a cursurilor de schimb.In acest context,tarile BENELUX-ULUI,neputand obtine
adeziunea celorlalte state europene,au adoptat singure ceea ce de fapt,a fost prima versiune a
sarpelui monetar european.Urmare a unor marje de fluctuatie excesive,tarile membre ale CEE au
adoptat o politica concertata dezvoltand ACORDUL DE LA BALE (Decembrie 1971) si au
instituit sarpele monetar european,un veritabil banc de proba pentru viitorul SISTEM MONETAR
EUROPEAN.

In perioada 1972-1979 au fost puse in aplicare succesiv 2 tipuri de "sarpe

monetar".Primul a functionat intre 24 III 1972 si 11 III 73 si s-a caracterizat printr-o dubla
limitate a fluctuatiilor cursurilor de schimb ale monedelor nationale europene in raport cu $
SUA,pe de o parte,si intre ele,pe de alta parte.Fortele pietei au dus,la abandonarea rapida a
limitelor de fluctuatie fata de $, ramanand numai cele privind monedele europene intre ele.Cel
de-al doilea ``sarpe monetar``, operational intre 12.III.73 si 12.III.79,a fost martorul a numeroase
intrari si iesiri ale modelor,ba chiar si iesiri definitive.

a.SARPELE IN TUNEL.Intr-o prima faza ``Sarpele monetar european`` a fost un model

``Bidimensional`` avand un dublu sistem de ancoraj.Se incearca limitarea fluctuatiilor monedelor
europene fata de $ SUA si intre ele.Ulterior legaturile devin mai elastice,cursurile monedelor
putand varia cu +/- 2,25% in raport cu $ si de maximum 4,5% intre ele.

Deci,monedele europene erau cuprinse in interiorul unui tunel definit prin marjele de
fluctuatie de +/- 2,25 in raport cu $ SUA si legate intre ele tot prin marje de fluctuatie
identice.Raportul ``WERNER`` numeste ``BANDA`` zona cuprinsa intre marginea superioara si
inferioara autorizata pentru cursul de schimb intre doua monede europene.Este vorba de doua
tipuri de marje:

-Pe de o parte,marjele care incadreaza variatiile cursurilor in $ SUA ale monedelor

europene participante la sarpe;

-Pe de alta parte,marjele care incadreaza variatiile cursului fiecarei monede europene vis-
a-vis de celalalte monede europene.

In data ce cursul de piata se aproprie de platfonul sau planseul respectiv,bancile centrale

trebuie sa intervina prin vanzarea sau cumpararea devizei cerute sau oferite excedentar direct si
indirect prin intermediul altei devize.

b.SARPELE FARA TUNEL.Sarpelev in tunel a fost serios afectat de practica

speculatiilor,detinatorii de $ cautand sa se debaraseze de moneda americana pentru a cumpara aur
de piata libera de la LONDRA Tarile europene au decis in aceste conditii sa mentina in
continuare la acelasi nivel marjele de fluctuatie a monedelor lor intre ele,eliminand obligatia de a
sustine conditionat cursul dolarului SUA pe pietele de schimb,fapt ce a insemnat disparitia
tunelui in interiorul caruia era ingradit.

1.2.CREAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI

EUROPEAN

Pentru a pune capat instabilitatii monetare pe pietele de chimb generalizate dupa 1971
,CEEa demarat intense negocieri in vederea realizarii unui sistem monetar mai performant .Drept
urmare,la 13 martie 1979,CEE (cu exceptia MARII BRITANII ) au creat un spatiu monetar
,devenit SISTEMUL MONETAR EUROPEAN , bazat pe o unitate de cont ,denumita
ECU.Sistemul apartine categoriei sistemelor monetare cu flexibilitatee limitata ,fiind o
combinatie intre cursurile fixe si fluctuante .

SME a fost conceput astfel; incat sa reziste presiunilor speculative exercitate pe pietele de
schimb asupra monedelor comunitare, sistemul de interventii sustionut prin mecanismele de
credit vizand ,in special,evitarea asa –numitelor „miscari gresite „ale cursurilor de
schimb.Deci,SME a fost fondat pe doua piloane :un sistem de interventii pe pietele de schimb si
un acord asupra manierei de finantare a acestor interventii.S-au creat 2 mecanisme de interventie
:

-unul,prin care fiecare banca centrala este obligata sa intervinea pe pietele externe cand
propria moneda atinge una dintre marginile de fluctuatie.Tarile membre au declarat paritati
bilaterale,in jurul carora cursurile reale pot oscila cu +/- 2.25% (exceptand lira italiana cu marje
de +/-6%);

-altul care se refera la definirea unui cos de monede ,cu ajutorul caruia sa se determine
cursurile centrale (paritatile) monedelor individuale si limitate de fluctuatie, ca si obligativitatea
actiunilor de corectie in caz de divergente.Daca o singura moneda (de exemplu DM deviaza prea
mult fata de cursul central cel de-al doilea mecanism intra in functiune si necesita o actiune
corectiva solitara a BUNDESBANK-ului ,in timp ce primul mecanism presupune o interventie a
tuturor bancilor centrale.

Pentru a sesiza clar problematica legata de natura ECU,putem sa ne ajutam de urmatoarea

analogie.ECU cos nu este altceva decat un vas (amfora) imaterial.Exista mai multe posibilitati de
a umple acest vas,fie cu aur si dolar,fie cu diferite monede care il definesc.In primul caz,poarta
denumirea de ECU oficial (Public) ,fiind utilizat numai de carte autoritatile monetare.In al doilea
caz,se numeste ECU PRIVAT.Cele trei entitati sunt distincte,fiind fals afirmatia ca exista doar un
singur ECU. Desi ECU public si cel privat au aceeasi definire si capacitate,totusi continutul lor
este fudamental diferit : aur si $ , pe de o parte , monede europene , pe de alta parte.

Exista , deci , urmatoarele forme de existenta a ECU :

-ECU cos utilizat ca unitate de cont de sectorul public si privat;

-ECU rezerva , monopilzat de autoritarile monetare si utilizat ca mijloc de

plata si de rezerva;

-ECU cos , folosit de sectorul privat ca mijloc de plata , de credit si de

investitii.
 1.3ECU COS-UNITATE DE CALCUL

Cunoscut,deci,sub denumirea uzuala de ECU,moneda europeana are ca si DST-ul o istorie

proprie.Nascut in ideea contrabalansarii inechitatilor monetare,SME si-a creat, pe langa propriul
mecanism si propria moneda.Este definit ca un cos ,o suma de 12 monede,fiind ca si DST O
MONEDA COMPOZITA.spre deosebire de DST,structura ECU este stabilita si publicata direct
sub forma contributiei cantitative la cos a monedelor comunitare.

Acordurile care au dat nastere SME au prevazut un numar de conditii in care poate avea loc
revizuirea acestei definiri.Revizuirile trebuie acceptate mutual si au ca efect modificarea valorii
externe a ECU si se produc numai daca are loc o modificare a ponderii mai mare de
25%.Compozitia ECU a fost modificata de la crearea lui si pana in prezent,doar in doua
reprize:la 17 septembrie 1984 in momentul intrarii drahmai in cos, si la 21 septembrie 1989 ,prin
includerea pesetei spaniole si escudo-ului portughez.

In calitate de cos monetar,ECU ARE UN CURS DE SCHIMB REZULTAT DIN

CURSURILE DE SCHIMB ALA MONEDELOR CE IL COMPUN.Cursul astfel dedus este
calificat drept CURS TEORETIC.Este un curs instantaneu ce rezulta din ponderarea la un
moment precis a cursului in ECU al unei monede cu participareaei la cos.Acest curs se
calculeazaatat pentru devizele europene, cat si pentru $SUA.

In afara cursului teoretic exista si un cursde piata al ECU si care nu se indeparteaza pre
mult de cel teoretic.Contravaloarea ECU intr-o moneda nationala nu este in mod direct un curs de
schimb.Ea aete determionata de conditiile pietei.Deci, nu trebuie confundat cursul de piata al
ECU (cotat ca si celelalte devize importante) cu contravaloare sa in acea moneda si care nu este
altceva decat un curs teoretic.

Intre aceste 2 notiuni,trebuie sa o distingem pe o a treia si anume aceea de CURS

PIVOT.Cursul pivot nu este un curs de piata,ci unul abstract ales in mod arbitrar ales in functie de
o serie de criteriilegate de politica de incadrare a cursurilor de piata.Nici-o tranzitie nu se
efectueazala cursul pivot,exceptand situatiile in care cursul de piata coincidecu acesta.

De o parte si de alta a acestor cursuri pivot bilaterale se determina marjele astfel

calculateincat sa continacursurile de piata.La randul lor,cursurile pivot centrale sunt si ele
stabilitepe baza de acord, de o partesi de alta a acestora stabilindu-se ecarturile maxime si
praguril;ede divergenta.Exista,de fapt,doua tipuri de limite susceptibile sa declanseze interventia
autoritatiilor monetare si anume:
 -Cursurile limita de interventie;

-Pragurile de divergenta.

Pentru fiecare tara membra SME se fixeaza marjele in interiorul carora moneda este
autorizata sa fluctueze.Marjele de fructuatie de 2,25% sunt fixate de-o parte si alta a cursurilor
pivot bilaterale.O data ce cursul de piata atinge aceste cursuri limita,interventia bancii centrale
devine obligatorie,declansand automat finantarea pe termen scurt.

1.4 ECU OFICIAL.INTERVENTIILE SI FINANTAREA

LOR PE PIETE DE SCHIMB

Continutul ECU Oficial este constituit din aur si $ SUA.Este creat in contrapartida cu un
depozit in aur si dolari.Pentru aceasta tarile CEE s-au angajat sa depuna la FECOM 20% din
rezerva lor in aur si $ .In contrapartida , ele au fost creditate in ECU prin conturile lor deschise la
FECOM.S-a stabilit un pret al aurului si un curs al dolarului in ECU.Pentru aur prentul se fixeaza
pe baza mediei cursurilor,monedelor din cos converitita in ECU si stabilit in fiecare zi la cele
doua fixing-uri de la Londra.Pentru dolari se retine cursul de piata cu doua zile bursiere inaintea
datei cand se stabileste valoarea acestuia.ECU Oficial este utilizat numai in reglementarile intre
bancile centrale si care , in fapt , nu exprima altceva decat o noua incercare de monetizare a
aurului.

Desfarsurate in principal pe seama resurselor FECOM care sunt evaluate in conditiile

aratate mai sus,interventiile au de fapt scopuri pragmatice: mentinerea cursurilor in cadrul
marjelor stabilite.

Interventia apare in tipare binecunoscute ( a caror origine este mecanismul punctelor

aurului).

Finantarea interventiilor cunoaste trei forme:

a.Finantarea pe termen foarte scurt

b.Sustinerea monetara pe termen scurt

c.Concursul financiar pe termen mediu

 a. FINANTAREA PE TERMEN FOARTE SCURT.Scopul acestei operatii
este de a furniza pentru o perioada relativ foarte scurta (in general de 75 de
zile) mijloacele de finantare pentru banca centrala a unei tari nevoite sa
intervina pe piata in scopul sustinerii monedei proprii.Bancile centrale isi
acorda facilitati de credit pe termen foarte scurt fara limita de
suma.Operatiile de finantare iau forma cumpararilor si vanzarilor de
moneda lichida (la vedere) contra debitelor sau creditelor din conturile in
ECU de la FECOM.

b. SUSTINEREA MONETARA PE TERMEN SCURT.Pentru a

sporicontributia la intarireasolidaritatii monetareintre tarile lor bancile
centrale,au instituit in 1970 acest mecanism de sustinere monetara pe
termen scurt la care pot recurge oricand.Acest mecanism a fost ameliorat
treptat pana in 1979 si aplicat in cadrul SME .Bancile centrale pot face apel
la acest mecanism pentru acoperirea nevoilor urgente de finantare pe
termen scurt a deficitelor temporare ale balantelor de plati.Fiecarei banci
centrale participante ai revine o cota –parte debitoare si una creditoare
.COTELE DEBITOARE determina nivelul sustinerii monetare de care
beneficiaza fiecare banca.Cele ceditoare determina nivelul sustinerii
monetare pe care consimte sa o acorde orice banca.

1.5 ECU PRIVAT

ECU privat are o viata proprie.Ca si ECU oficial ,el a imprumutat de la ECU cos doar
definirea continutului sau.ECU privat este constituit din 12 monede europene ce respecta
definirea ECU cos si este creat prin circuitul bancar clasic.S-a nascut din depozitele valutare ale
bancilor ,constituite de catre institutiile comunitare din monedele celor 12 tari membre in
schimbul creditelor in ECU din conturile lor .Crearea ECU privat este posibila prin operatii
bancare si in contra partida cu depozitele aflate in banca si formate din monedele care il
alcatuiesc.

Pentru ca o banca sa creeze ECU privat trebuie sa crediteze contul unui client care trebuie
sa ai furnizeze echivalentul in ECU a tuturor celor 12 monede .Operatiile de creare ECU privat
sunt astazi concentrate in mainile unui numar relativ mic de banci.
 CREAREA ECU PRIVAT DE CATRE BANCA

ACTIV PASIV

0.62420 marci germane |

0.08784 lire sterline |

1.3320 franci francezi |

151.80 lire italiene |

0.2198 florini olandezi |

.3.301 franci belgiene | > 1 ECU PRIVAT

0.130 franci luxemburghezi |

0.1976 coroane daneze |

0.00855 lire irlandeze |

1.44 drahme grecesti |

1.3930 pesetas spaniole |

6.8850 escodo portugheze |

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.6.TRANZITIA SPRE UNIUNEA MONETARA

Raportul Comitentului Delors,publicat in 1989 prevede noi aspecte in directia unificarii

monetare.Filozofia de baza a acestei strategii este una grandualista,procesul integrarii monetare
urmarind a se realiza in etape.In fiecare etapa,gradul convergentei si cooperarii creste,astfel incat
in stadiul final sa poata fi realizata o uniune monetara deplina.La reuniunea de la Maastrict
(1991) , sefii statelor participante au fost de acord cu aceasta strategie.

Trei sunt etapele concrete pentru realizarea acestui obiectiv:

-Prima etapa (Iulie 1990 - Decembrie 1993) reprezinta angajamentul tarilor comunitare
privind creare UNIUNII MONETARE .Obiectivul stabilit a fost cresterea performantelor
economice , intarirea coordonarii politiciilor economice si monetare in cradrul institutional
existent si renuntarea in totalitate de catre tarile SME la controlul asupra capitalurilor;

-A doua etapa , considerata faza de tranzitii catre etapa finala.Este o faza de ”ucenicie”
care sa duca la luarea colectiva a deciziilor prin autoritatilor monetare.Dificultatea fundamentala
inerenta a acestei tranzactii rezida in organizarea unui transfer progresiv al puterii de decizie a
autoritatilor nationale in mana uiei institutii europene .In plus, un anumit nivel al rezervelor
monetare va fi pus in comun si va servi la interventii pe piata de schimb in conformitate cu
orientarile hotarate de Sistemul European de Banci Centrale (SEBC).Aceasta va exercita functii
de reglementare in domeniul monetar si bancar in scopul ajungerii la o armonizare minima a
anumitor dispozititii cum ar fi rezervele minime obligatorii si acordurile de plati necesare pentru
conducerea in viitor a unei politici monetare comune.Va fi creata o noua institutie(INSTITUTUL
MONETAR EUROPEAN),ca precursor al Bancii centrale europene.Tranzitia spre stadiul final al
UNIUNII MONETARE este conditionata de criterii de convergenta.O tara se poate alatura
uniunii daca:

-rata dobanzii,pe termen lung nu depaseste 2% media acesteiain 3 tari cu

inflatia cea mai mica;

-rata inflatiei nu este mai mare cu 1.5%decat media celor mai mici 3 rate

Ale inflatiei SME

-nu a procedat la o devalorizare a monedei proprii pe parcursul a 2 ani ce

preced inratrarea in uniune

-deficitul bugetar nu reprezinta mai mult de 3%din PIB

- datoria publica sa nu depaseasca 60%din PIB

-A treia etapa(cea finala)va debuta cu trecerea de la paritati fixe si atribuirea

competentelor economice si monetare institutiilor comunitare .Monedele nationale vor fi
inlocuite cu o moneda comunitara unica.In domeniul monetar,fixarea irevocabila a paritatilor va
fi efactiva,iar tranzitia catre o politica monetara ,unica ,va fi asigurata de IME.Deciziile privind
interventiile pe pietele de schimb intr-o terta moneda vor fi luate sub singura raspundere a IME.

Participarea la un spatiu monetar comun presupune beneficii dar si costuri.

In cadrul beneficiilor includem:

-o moneda comuna are toate avantajele atribuite monedei in general:mijloc de

schimb universal acceptat,masura a valorii,mijloc de rezerva.Sunt eliminate costurile conversiei
unei monede in alta si costurile hedging valutar specifice costurilor flexibile;

-o moneda comuna elimina fluxurile speculative de capital dintre tarile

partenere.Aceasta depionde de increderea si fixitatea cursurilor de schimb in cadrul spatiului
comun:;in caz contrar de manifesta speculatii destabilizatoare

-economii privind moneda de rezerva.Membrii nu mai au nevoie de rezerve

internationale in cadrul acestui spatiu,situatie similara cu aceea a regiunilor componente ale unei
tari.Acest lucru se va intampla cand uniunea monetarava fi completa.

-integrarea monetara stimuleaza integrarea politicilor economice si implica o politica

valutara comuna.

In cadrul costurilor includem;

-pierderea autonomiei politiciilor monetare si valutare a membriilor individuali.

Integrarea monetara si perfecta mobilitate a capitalurilor determina paralizarea politicilor
monetare.In momentul integrarii depline , bancile centrale ale statelor membre vor fi absorbite de
o banca centrala supranationala.Disparitia unei asemenea institutii,ca si variatiile dirijate ale
cursurilor de schimb , poate da nastere unor probleme serioase daca ritmurile de evolutie a
salariilor , productivitatii si preturilor au trenduri diferite in diversele tari membre;

-posibila crestere a somajului.Presupunand ca spatiul monetar comun include o tara cu

inflatie redusa este posibil aceasta sa devina dominanta si sa ceara ajustari altor tari cu rata
inflatiei mare.Acestea din urma vor fi nevoite sa ia masuri restrictive care vor avea drept rezultat
o scadere a gradului de ocupare a fortei de munca.

In timp ce beneficiile unei monede unice sunt situate mai ales la nivel
microeconomic,costurile au de a face mai mult cu managementul macroeconomic.Doua sunt,in
principal,castigurile generate de trecerea la utilizarea monedei unice:

a.Eliminarea costurilor tranzactiilor asociate schimbului monedelor nationale;

b.Eliminarea riscului ce provine din miscari viitoare ale cursurilor de schimb.

Intr-o lume tot mai amenintata de spectrul instabilitatii economice si monetare,SME se vrea
o adevarata cetate care sa protejeze destinele monedelor europene si sa asigure o trecere fara mari
dificultati si fara riscuri la ceea ce s-a convenit a se numi moneda unica europeana.
 BIBLIOGRAFIE

1. CEZAR BASNO – ” MONEDA,CREDIT,BANCI” – Editura Didactica si Pedagocica

Bucuresti 1999

2. P. BRAN - ”MECANISMUL MONETAR ACTUAL ” – Editura stintifica si

Enciclopedica , Bucuresti 1984

3. C. KIRITESCU - ”MONEDA,MICA ENCICLOPEDIE” –Editura stintifica si

Eciclopedica , Bucuresti 1932

4. E. VASILESCU - ”MONEDA SI CREDIT” Volumu I ASE Bucuresti 1991

5. C. BASNO - ”CIRCULATIA BANEASCA SI CREDITUL” Bucuresti 1979

 CUPRINS

1.SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

1.1.INCERCARI DE CREARE A UNEI ZONE DE STABILITATE IN EUROPA

1.2.CREAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI EUROPEAN

1.3ECU COS-UNITATE DE CALCUL

1.4 ECU OFICIAL.INTERVENTIILE SI FINANTAREA LOR PE PIETE DE SCHIMB

1.5 ECU PRIVAT

1.6.TRANZITIA SPRE UNIUNEA MONETARA

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

 CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

FORMA DE INVATAMANT : ID

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

REFERAT LA ISTORIA EUROPEANA

STUDENT : MIRET FLAVIUS-ALEXANDRU

ANU I ID 8962