P. 1
Arhiva regală dacică pe plăci de plumb-bibliotecha dacilor

Arhiva regală dacică pe plăci de plumb-bibliotecha dacilor

|Views: 2,423|Likes:
Published by Mirzac Ovidiu

More info:

Published by: Mirzac Ovidiu on Dec 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

Introducere Ca în orice disput tiin ific , vom prezenta argumentele pro i contra autenticit ii pieselor.

Vom comenta argumentele contra, sperând c la fel vor face i adep ii falsului cu argumentele noastre aduse în favoarea autenticit ii. Ce spun speciali tii? În primul rând, trebuie subliniat faptul c nici un specialist nu s-a ocupat pân acum de aceste inscrip ii. Cei care au inten ionat s o fac , au declarat c i-au dat seama repede c sunt falsuri i au renun at. În afar de autoarea acestui site i de dl Romalo, nimeni nu a depus eforturi pentru a aduce argumente serioase nici în favoarea, nici împotriva autenticit ii pieselor. Singurul text pe aceast tem pe care l-am v zut pân în prezent, îl reprezint o ciorn (a a o nume te autorul) semnat de un domn Sorin Olteanu, despre care îns nu am auzit s aib publica ii sau alt activitate tiin ific , i care dovede te cuno tin e superficiale în domeniu (cite te aici r spunsul dlui Dan Romalo la textul dlui Olteanu). Acad. Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan", sus ine c piesele sunt sigur falsuri, deoarece to i cei dinaintea noastr au sus inut acest lucru i nu avem motive s -i contrazicem. În plus, sus ine domnia sa, falsul este atât de banal, încât oricine tia pu in latin i greac ar fi putut s -l realizeze, a a încât nu merit efortul s fie studiate. În schimb, dna prof. dr. Zoe Petre încurajeaz studierea acestui corpus chiar i în ipoteza unui fals, caracterizându-l pe autor drept "un Leonardo da Vinci". Acad. Constantin Preda afirma, într-un articol publicat în revista Academiei Române (Academica, septembrie 2004), c aducerea în discu ie a acestor falsuri ("f cute undeva pe la marginea Bucure tiului") reprezint o manifestare a curentului tracoman, sub haina nou a "dacomaniei". Prof. dr. Dan Slu anschi de la catedra de limbi clasice a Facult ii de Limbi Str ine a Universit ii Bucure ti sus ine categoric neautenticitatea pieselor, pe baza unor desinen e române ti identificate în texte, excluzându-l îns pe B.P. Hasdeu dintre suspec i. Prof. dr. Mircea Babe , directorul seminarului de arheologie "Vasile Pârvan" de la Facultatea de Istorie a UB, s-a pronun at categoric în favoarea falsului, fiind îns de acord cu necesitatea studierii temeinice a inscrip iilor. Domnia sa mi-a g zduit în ianuarie 2005 o comunicare pe acest tem în cadrul Seminarului de Arheologie "Vasile Pârvan" pe care îl conduce. Acad. Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistic , mi-a facilitat su inerea unei conferin e pe aceast tem în cadrul Academiei, în iunie 2004.

am trecut repede peste afirma ii de genul: reutilizarea tan elor reprezint o eroare a falsificatorului (de tradi ie nu s-a auzit? tan ele erau de unic folosin i trebuiau imediat aruncate?). director adjunct al Institutului de Arheologie. s se termine în o. Din motive evidente. Ar fi prea mult pierdere de timp s r spundem la toate pseudo-argumentele. mult . sau c limba din pl ci seam n cu esperanto (pentru c Zamenhof a ales s elimine categoria genului i a f cut ca toate substantivele. Consider m c . i toate adjectivele în a). a a c am ales doar observa iile cele mai serioase. În sfâr it.?) ori c absen a în vremea lui Decebal a unui turn care exista în vremea lui Burebista arat c falsificatorul a încurcat tan ele (de parc este de neconceput dezafectarea unui corp de cl dire vechi de 150 de ani.Dl. etc. Rezult din cele de mai sus c atmosfera general din jurul acestui subiect este negativ . fiind pu ini aceia care încurajeaz studierea pieselor. haedus "ied". Virgil Cândea a scris postfa a c r ii citate. pe cele mai importante le-am reluat îns i le-am grupat în pagina de fa . Argumente contra La unele dintre argumente am r spuns deja în paginile site-ului. de pild franceza (cuvântul edo ar veni din fr. a sprijinit prin încuraj ri demersurile subsemnatei. de ce s nu vin din lat. sau c în pl ci exist cuvinte din limbi moderne. sau din gr. atâta vreme cât "acuzarea" nu aduce probe incontestabile în sprijinul neautenticit ii acestui corpus. mai ales în condi iile în care al turi apare o nou cl dire. spune dl Olteanu . sau din românescul iad. sau din germanul eid "jur mânt" etc. consider necesar studierea pieselor. Mai mult. dr.dar dac tot ne juc m de-a etimologia. S-au spus multe inep ii din dorin a de a demonstra c pl cile sunt falsuri. dl acad. deasemenea. indiferent de provenine a lor. Domnia sa a sprijinit publicarea c r ii dlui Dan Romalo prin scrierea prefe ei i. sau din spaniolul hedor "putoare". convins fiind de importan a studierii subiectului. indiferent de gen. de i pentru majoritatea este "foarte evident" c piesele sunt crea ii moderne. aide. ori din japonezul edo "estuar". Alexandru Suceveanu. aoidos "aed" ori eidos "chip". verdictul de "fals" este ne tiin ific. nimeni nu dore te s se aplece asupra unei argument ri solide în favoarea falsului.

mai grandioas decât prima). îns f r valoare fonetic (fapt explicabil. Un argument în plus îl constituie alternan a epsilon-eta. s-ar fi spus acela i lucru . deoarece apare în varia ie liber cu I (iota). De unde le-au luat Chiril i Metodie când au creat alfabetul glagolitic? Nu din greac . Astfel. inventat mult mai târziu Problema celor dou semne "chirilice" este foarte spinoas . baseleu. c ci înc din sec. IV a. Chr. ar fi trebuit s afirme c i E -epsilon are uneori valoarea i): în condi iile unei fluctua ii evidente e-i. i nu cu i. Pentru a declara c cele dou semne sunt anacronice în t bli e. Olteanu (care. iar confuzia a devenit frecvent în epoc roman (REINACH 1885: 266). Faptul c H (eta) alterna cu I i cu Y (dar i cu E) nu este o dovad c se citea i. forme precum IV HAN. dac i-ar fi dus observa iile mai departe. . la sudul Dun rii. a a cum sus ine dl Olteanu. deoarece go ii nu aveau palatale). Din modul cum sunt adaptate cuvintele grece ti i latine ti. sau chiar epsilon-eta- . multe alte argumente cu totul neserioase.c este un argument în favoarea falsului) i multe. De ce pe Wulfila nu-l acuz nimeni de anacronism? Unele litere grece ti se citesc ca în neogreac În pl ci Y (ypsilon) avea cu siguran valoarea i. În scrierile din t bli e apar semne din alfabetul chirilic. nu este sustenabil acuza ia de anacronism. sau c varietatea din pl ci reprezint o încercare de inducere în eroare din partea falsificatorului (dac n-ar fi existat varietate. rezult limpede c în aceast limb nu exista distinc ie de cantitate. iar cu câteva secole înainte. de pronun ie neogreac . aceste dou semne se confundau în inscrip iile din Athena. nu din ebraic . Prin urmare. f r ca aceasta s aib vreo leg tur cu pronun ia bizantin incriminat de dl. în câmpia Munteniei a fost creat alfabetul gotic de c tre Wulfila. Filepu. ca în greaca bizantin . altfel demersul este ne tiin ific. deoarece originea lor în alfabetul chirilic este necunoscut . nu din latin . ca urmare. puteau s se fi citit chiar cu e. dar acest lucru nu este un anacronism. Iulean. i aceasta cu atât mai mult cu cât alfabetul glagolitic a fost creat în apropiere. chilearchio) iar u scurt prin o (Locolo pentru Luculus) i. adesea prin e (fie el epsilon sau eta) se reda un igrecesc sau latinesc. dar exista o sensiblitate fa de apertur . trebuie obligatoriu l murit provenine a lor în alfabetul glagolitic/chirilic. i scurt era redat prin e (ex. care con inea i el acela i semn "chirilic" .

echivalat adesea de str inii vorbitori de român cu i sau u.: de ce suntem obliga i s admitem c forma latineasc era identic cu cea dacic .iota-ypsilon: I NOBA IO-NOBA HO-NOBA LYO. Deci este întru totul coerent ca romanii s fi redat prin u ceea ce în limba dacilor era un o închis. devenind. c numele lui Decebal a fost stâlcit anume pentru a fi pus în leg tur cu etnonimul daci.Dacibalo. ca la Ptolemeu. descoperit de pu in vreme întro inscrip ie. în sec. când Rimitalces. iar cea greceasc . luat chipurile de la Strabo. ce facem cu numele trac redat când Roemetalces. este corupt ? În transpunerea numelor str ine de c tre romani i greci a intervenit întotdeuna percep ia impus de structura fonetic a celor dou limbi. Poate o vocal medie de felul lui î (/y/). Dac acesta este argumentul final în a demonstra falsul. cine poate ti cum se pronun a acel a din numele . iar u scurt ca o(Locolo pentru Luculus). Decebal S-a spus. iar de dou ori cu y. de la Ptolemeu. Logica este aceea i: inscrip iile sunt în limba greac . a a cum demonstreaz fluctua iile optimus-optumus. din Decebal . pe când numele real era Byrebista. pontufex-pontifex. i pentru care alfabetul grec nu avea un semn specific. a a cum a transcris Ptolemeu. De altfel. de "urechea" grecului sau a romanului. când Rymetalces. scris de un roman. A O- Toponime i antroponime anacronice sau stâlcite Cumidava S-a spus c în pl ci exist forma Comidava (în realitate Comieodabo). aceste varia ii ascund încercarea de a reda un sunet inexistent în greac . deci falsificatorul nu avea de unde s o cunoasc . de asemenea. deoarece Cumidava apare într-o inscrip ie latineasc . Burebista S-a mai incriminat forma Boerebista. Dar dac pl cile sunt autentice. Ne mir o astfel de logic . sau chiar cu dubletul Moesia-Mysia? Dup p rerea noastr . numele lui Burebista apare de trei ori scris cu oe. atestat recent în dou inscrip ii din Dobrogea. iar lapicidul a încercat probabil s redea un sunet care nu îi era familiar. al III-lea p. Am ar tat c în numele grece ti i romane din pl ci i scurt era perceput adesea ca e. chiar la Strabo. un sonus medius care nu i-a fost str in nici limbii latine în perioada sa arhaic . H - Y . Chr. pe când numele real era Cumidava.

precum Paloe/Pelue)? Putea foarte bine s fie vorba de o vocal intermediar între a i e. care a tr it cu un secol înaintea lui Briet. iar în text. Sarmigetuso. pe care grecii i romanii au perceput-o mai aproape de e. -dava/-deva etc.). În cel lalt pasaj în care este pomenit marele preot. care este prezent adesea în pl cile de plumb. numele s u este Dekeneos. Germisara/Germizera. În h r ile cartografului Ortelius. ea nu este plauzibil . atâta vreme cât aceast variant nu a mai fost atestat în alte izvoare. în dreptul cet ii. din p cate. i a optat pentru o form "alterat ". aceast form este atestat la unii c rturari medievali. Sarmizegetusa Forma unic în pl ci este cu o silab lips . Briet cunoa te i el forma Ceneus. Totu i. Philippe Briet în geografia sa (1675). ofer dou variante: Sarmizogethusa seu Zarmigetusa. care atestau forma Sarmizegetusa. Sus in torii falsului s-au gr bit s spun c este vorba de înc un nume stâlcit de c tre falsificator. prezent la obscuri c rturari din alte timpuri i alte ri. din contr . ale c ror surse nu le cunoa tem. XVI) al Geografiei lui Strabo. dar dacii o auzeau mai apropae de a. preluat probabil de la Xylander. Existen a acestei vocale intermediare a fost demonstrat de mai mult timp. îns sub formaCeneo. coregent în vremea lui Burebista. Dar. ultima acuza ie de "deformare" de nume se refer la cel al marelui preot Deceneu. Nu este a a. de dragul varia iei.regelui ( i din alte nume. Zarmigethusa. tot cu o silab lips . din motive care nou ne scap . pe baza unor varia ii bine atestate în grafiile grece ti i latine ti (Sarmizegetusa/Zermizegetusa. 11. la vremea aceea. decât editorii lui Strabo? Falsificatorul s-a inspirat din Columna lui Traian . numele cet ii este Sarmisgetusa. nu mai putem afirma c falsul este unul absolut banal. Deceneu În sfâr it. pe o hart a Daciei noteaz . putem admite c . i s-a afirmat c . traduc torul în latin (sec. în acest caz. forma Ceneu este singura atestat în manuscrise în pasajul VII. De unde au luat ei aceast variant ? Desigur. falsificatorul a ignorat toate izvoarele atât de bine cunoscute deja la vremea sa. de ce a ignorat falsificatorul varianta bine cunoscut în epoc a acestui nume i a preferat o form pe care nu o tiau. 3. Din nou.

tipul de imbricare al literelor foarte asem n tor cu cel scitic. între simbolul dabo geto ("neamul get") foarte frecvent în t bli e. Logic ar fi ca doar invocarea planului cet ii Sarmizegetusa. al II-ea p. îmbr c mintea dacilor) se poate explica foarte bine i prin faptul c ambele izvoare puteau s se fi inspirat din realitate. cu acelea i valori fonetice. De fapt.Faptul c în pl ci apar imagini similare cu cele de pe column (stindardul dacic. Prezent m mai jos o singur compara ie. apoi mult stilizat i transformat. Dar se pare c apelul la logic i bun sim nu este suficient. deosebirile dintre column i pl ci sunt mult mai mari decât asem n rile. fapt imposibil de cunoscut în sec. Chr. nu are temei. pe un ciob de ceramic pictat : Detaliu placa 128 Ceramic pictat de la Sarmizegethusa Cine este autorul? . Reprezentarea marelui templu de calcar în cele mai mici detalii cu mult înainte ca cineva s b nuiasc existen a lui. din placa 021 (vezi argumente pro). s fie suficient pentru a încheia definitiv orice discu ie. pe care le vom prezenta în detaliu în lucrarea noastr . 19. aproape identic. 20 Cinstit ar fi reamintim c nici un specialist istoric sau arheolog nu a studiat serios aceste inscrip ii. i un simbol. alc tuit ini ial dintr-undelta i semnul pentru gi. din spa iul getic. descoperit nu de mult vreme la Sarmizegetusa. i c o astfel de declara ie. c ci cele mai multe pl ci sunt mai vechi decât columna cu câteva secole i provin din Dobrogea. f cut doar la prima vedere. în vreme ce columna înf i eaz spa iul dacic de la începutul sec. sunt tot atâtea elemente ie ite la lumin recent. i multe altele. utilizarea unor semne silabice din silabarul cipriot. Nu exist în pl ci nici o informa ie ie it la iveal în sec.

dar pe nedrept dup p rerea noastr . colaboratori i. democrat. istoria din pl ci se opre te la Domi ian. Care era scopul? Cu ce scop au fost f cute aceste piese? Ce a vrut s demonstreze presupusul falsificator? C dacii tiau s scrie? Pentru asta nu era nevoie de 200 de piese. c femeia avea un statut inferior (nici o reprezentare feminin sigur .P. care nu avea nici pe departe cuno tin e atât de vaste încât s poat inventa o limb . se tia din izvoarele istoriografice. monoteist. ba mai mult. cum nimeni nu avea la vremea aceea. c avea în frunte o oligarhie militar . Motivul? Hasdeu ar mai fi f cut ni te falsuri (cf. doar unele figuri imberbe posibil feminine. nu este cu nimic mai spectaculoas decât cea "oficial ". În plus.Nici unul dintre sus in torii falsului nu l-a putut identifica pe prezumtivul falsificator. nu mai existau nici resurse. nici motiva ie pentru astfel de însemn ri). Acesta trebuie s fi avut o cultur lingvistic i istoric uria . ca s se conving c nici una din ideile lui nu se reg se te în aceste pl ci. o inteligen ie it din comun. Densusianu. O acuza ie atât de grav la adresa unuia dintre cei mai mari savan i pe care i-a avut vreodat România necesit o argumentare foarte serioas . era B. c istoria lor. cu siguran . Cei care au adus acuza ii pe nedrept. bani. nici timp. cu siguran nobile sau chiar divine). C ge ii i dacii erau un neam superior. care anun a sfâr itul independen ei dacilor. Ce ar fi putut s demonstreze falsificatorul. acesta a fost anonim. timp. ci doar exclusiv de nobili i preo i). o doz de nebunie. Al i suspec i capabili s fi f cut a a ceva nu exist . iar Traian sau personajele din anturajul nu sunt niciodat pomenite (lucru firesc din perspectiva unui corpus autentic. c la curtea regilor daci era cunoscut scrisul. la vremea aceea? C limba dac se trage din slav ? C latina se trage din dac ? Ori c . Singura motiva ie care mai r mâne este limba. Hasdeu. c omul de rând avea un statul sigur inferior. comati. fabulos. neglijabil (nici o reprezentare de oameni simpli. dac ne gândim c într-o vreme de crâncen r zboi. nu au f cut efortul s citeasc ce a scris Hasdeu. PANAITESCU 1932). dedus din pl ci (în m sura în care se poate deduce în momentul de fa ). Concluzia: dac a existat un falsificator. lucru confirmat ulterior de unele descoperiri arheologice. A mai fost invocat N. Nu puteau fi suspecta i savan ii one ti ai vremii de o asemenea cacialma. Singurul care putea fi învinuit. Deci scopul nu a fost acela de a inventa o istorie a dacilor. cunoscut din izvoare: nu afl m c Burebista l-ar fi învins pe Caesar sau Decebal pe Traian. înving tor? Din pl ci rezult c acest neam se închina la o mul ime de zei.

Din aceast perpectiv . Limba din t bli e are o structur morfologic evident neindo-european i un lexic par ial indoeuropean. Dan Romalo a p strat numerotarea pieselor a a cum le-a fotografiat. care în român au. deoarece presupunea o coordonare strict a unui material imens. Este o limb neindo-european . aceast limb nu seam n manifest nici cu româna.daca este strâns înrudit cu limbile celtice ori germanice? Sau c româna se trage direct din dac . nici cu latina. în anii '40. De ce a a de multe? Orice ar fi vrut s demonstreze. în lexic. ramura italic . lucru care ne oblig s admitem. totu i problema mijloacelor pe care trebuia s le posede . prin urmare. 133. în afara geniului presupusului falsificator. singurul care poate fi invocat este N. Din perpectiva unui fals. Cu ce mijloace? De i s-a argumentat c plumbul este un material ieftin. Fotografiile care au supravie uit ajung. falsificatorului i-ar fi ajuns 10-20 de piese. poate mai multe. Nu pot fi identificate elementele tradi ionale tracice. Din punctul nostru de vedere. par ial neindo-european. nici cu slava. Densusianu cu pelasgii s i. i cu totul inutil în cazul unui fals. i unul tracic. u or de procurat i de prelucrat. în ciuda p rerii generale perpetuate înc din antichitate. cu elemente italice destul de numeroase. dar este sigur c nu poseda bagajul lingvistic necesar pentru a crea o limb (cu atât mai mult una neindo-european ). la nr. f r o prea mare contribu ie latin ? Ei bine. dar uneori i etimologie latin ori slav . existente i în albanez sau în alte limbi balcanice. prezumtivul falsificator nu a reu it s demonstreze nimic din toate astea. Exist cuvinte cu aspect românesc. cel mai adesea. cu lacune. indo-european. cu o influen indoeuropean destul de puternic în lexic. i nici cu vreo alt limb care s fi servit falsificatorului de motiv propagandistic într-un fel sau altul. excep ie f când. Dar piesele sunt mai vechi cu jum tate de secol i nu putem ti câte au disp rut în acest interval. româna are cel pu in dou substraturi: unul dacic. etimologie controversat . aceast abordare a substratului nu demonstraz nimic. neindoeuropean. Dar arhiva a num rat probabil în jur de 200 de pl ci. Efortul de munc ar fi fost uria . Nu exist asem n ri evidente cu nici una din ramurile indo-europene. cu un num r de împrumuturi din greac i cu unele elemente române ti pentru care nu s-a gândit pân acum solu ia substratului. i. c traca i daca sunt dou limbi diferite.

c ci nimeni nu a aflat nimic despre aceast uria întreprindere. de creare a limbii. simboluri. cet i. imagini. Este vorba nu doar de jum tate de ton de plumb. a cuielor i a celorlaltor instrumente de prindere. i de circa dou sute de matri e (nu tim din ce material). de transpunere a acestora în matri e i ulterior în plumb. peste toate acestea. Este vorba de efortul de realizare a mijloacelor de prindere sau fixare a pieselor. Este veridic un asemenea scenariu? . de o discre ie absolut . arhitectur i art antic . i nici dup moartea sa. istorie. geografie. destul de mult vreme. de bani. portrete. Este vorba de coordonarea unei echipe. nici în timpul vie ii autorului. Este vorba de munca de strângere de informa ii. religie.falsificatorul este foarte serioas . apoi a "pove tilor" din t bli e. apoi de "punere în pagin ". Este vorba de ani de munc . ci i de câteva sute de tan e cu reprezent ri de solda i. imprimate în negativ. cu litere. de timp i de enorm de multe cuno tin e din lingvistic . de fixarea lor efectiv (unde? pe pere ii înc perii în care lucra falsificatorul?) i apoi de scoaterea piroanelor. care au l sat urme. de la dreapta la stânga. i. c ci nu poate fi vorba de un singur om care s fi conceput i apoi s fi pus în practic toat f c tura. decoruri. de coordonare a tuturor informa iilor.

Dup p rerea noastr . coerent i genial ? De unde a tiut autorul cum arat planul cet ii Sarmizegetusa? Pu i în fa a pl cii nr. i mai ales în timpul acestuia din urm . f r s lase nici o noti . incinta sacr dincolo de poarta de est. Presupunearea dlui Olteanu c pentru falsificator toat aceast oper a constituit un simplu hobby. cu cele dou temple existente în vremea lui Burebista . drumul acoperit care duce de la poarta de vest la cea de est. f r nici o inten ie de valorificare.micul i marele templu de calcar . descoperit recent. au avut loc multe transform ri. 021. c arat ca orice plan de cetate medieval . S posezi asemenea cuno tin e uluitoare i s le transpui în plumb. de ce nu a depus nici un efort pentru a le valorifica? A creat arhiva i a abandonat-o într-un subsol.Urme de prindere pe mai multe pl ci de dimensiuni mici i medii De ce nu a încercat s le valorifice? i admi ând c a existat un astfel de om.l rgirea incintei în vremea lui Decebal (placa 084). prin închiderea incintei sacre i construirea unei noi cl diri dincolo de zidul de est i stabilirea intr rii principale prin incinta sacr . ne oblig s accept m c autorul în cauz era complet nebun. d râm ri de ziduri i recl diri) i c nimeni nu avea cum s -l cunoasc cu atâtea decenii înainte de a se începe primele s p turi sistematice. Dar cum ar fi putut un bolnav psihic s conceap . de-a lungul unei vie i. i nimeni nu i-a acordat nici cea mai mic aten ie. nici o semnalare. care s fi avut la dispozi ie toate mijloacele i cuno tin ele necesare. dinspre Sarge ia etc. pe care le-am prezentat în capitolul despre iconografie: zidul dacic de sud.i pun în practic presupusul plan. f r s încerce s . Totu i. de unul singur. exist o serie de detalii imposibil de b nuit la vremea presupusului falsificator. partizanii falsului sus in c planul reprezentat acolo este banal. . A trecut mai mult de un secol. nu este un scenariu plauzibil pentru un om normal. o lucrare atât de uria . Acest lucru este cu totul împotriva logicii falsului. în co uri de r chit . f r nici un scop. orice arheolog cu bun sim trebuie s admit c planul cet ii este foarte fidel (în ciuda faptului c sunt reprezentate ase por i. dar de la Burebista la Decebal.

care ajunge în stânga frontonului. cu valoarea silabic te. Sarget(i)a (placa nr. care ocup latura de vest. numele cunoscutului râu pomenit de Dio Cassius (LXVIII.. De fapt. reg sim acest semn în numele lui Zamolxe. dup cel de-al doilea r zboi mondial. în aceea i plac . identic în silabarul cipriot i în unele cuvinte din pl cile de plumb. Cel de-al aselea semn din numele râului Sarge ia se g se te de asemenea în silabarul cipriot. la vremea la care se presupune c au fost f cute falsurile. Un exemplu limpede îl constituie semnul pentru silaba sa. Tot cu valoarea simpl .). fiind urmat de vocala a. care corespunde în detaliu reconstituirii f cute de arheologul care a dezvelit acest templu spre sfâr itul anilor '50 (CRI AN 1986: 176 i urm. 008). 008) . unde valoarea sa este dincolo de orice dubiu. o scar acoperit pe latura de sud. De unde a tiut valorile unor semne din silabarele descifrate multe decenii mai târziu? La fel de inexplicabil este i utilizarea unor semne din silabarul cipriot. cu intrarea pe stânga printr-o galerie acoperit . unde se afl de fapt cel de-al doilea nivel al templului. de unde urc pân la o platform ce reprezint o întoarcere de scar .Cum se explic reprezentarea marelui templu de calcar din vremea lui Burebista. Am prezentat aceste detalii în capitolul despre iconografie: patru rânduri de plinte. este grandiosul templu prezentat în placa 052. 14). în cele mai mici detalii? Poate chiar mai uimitor decât planul cet ii. cu valorile pe care le-am aflat doar dup descifrarea acestuia. semnul nu are valoare strict silabic . un turn pe latura de est. deasupra portretului lui Burebista. nu cu Decebal. Aici (placa nr. nu în alt parte. nimeni nu b nuia existen a unei incinte sacre în acel loc. contemporan cu Burebista.. se poate recunoa te cuvântul Sargeta ori Sargetia. având în stânga sa un mic templu cu trei rânduri de coloane. a unei siflante. În cuvântul de mai jos. plasat în dreapta c ii sacre. care avea dou nivele. i cu atât mai pu in a unui mare templu tetrastil.

din colec ia Severeanu. fapt care trimite spre z c mintele de fier-nichel din sudul Uralilor i spre metalurgia scitic . staniu i argint) fier i nichel. zinc. la acestea adaug. care a analizat-o. identificate de c tre Dan Romalo în diverse colec ii private sau muzee. dar modern de c tre dr. azi la Muzeul de Istorie a Ora ului Bucure ti. Constantinescu. acesta constituie un subiect aparte. Aceast unic pies ar trebui s constituie obiectul unui studiu foarte serios. 137 i 138 de provenien obscur . din colec ia Ion Lucian Murnu. Constantinescu. aflate acum în colec ii private sau muzee. sus ine dr. Avem un precedent i certitudinea c dacii scriau i în limba lor. Piesa con ine (pe lâng cupru. Aceste piese prezint imagini i/sau texte asem n toare cu cele de pe pl ci. comuna N ne ti. donat lui Dan Romalo (pe care am numit-o "medalionul Romalo"). Totu i. aflat în posesia M n stirii Sinaia. aflate în colec ia N. B. a c rui compozi ie chimic pledeaz în favoarea autenticit ii piesei. analizat de c tre dr. care prezint imagini similare cu cele de pe pl ci? În afara pl cilor de plumb. vom spune noi. exist o serie de piese mici. atunci falsificatorul trebuie s fi avut la dispozi ie toate aceste piese. plumb. Cum se explic compozi ia chimic a piesei 112 (medalionul Romalo)? O situa ie aparte o prezint medalionul Romalo. Iat o scurt inventariere: piesa 110. continuând numerotarea lui Romalo. aflate la Muzeul de Istorie din Foc ani (BOBI 1999). B. Vrancea (URSULESCU 2001) i piesele 136. Dac piesa este autentic . iar falsificatorul nu a f cut decât s se inspire din acest unicat. piesa 112. înc nu se poate da un verdict final în absen a unor date comparative. Este i acesta un pas înainte. greu de imitat de un falsificator. piesa 113. Dac pl cile sunt falsuri. piesa 135. vor spune adep ii falsului. Constantinescu i piesa 135. Bogdan Constantinescu sus ine c este vorba de o metalurgie primitiv . Avem pe avers portretul lui Burebista (identificat dup ini iala b) i câteva semne din alfabetul C (preclasic). aflat în colec ia colii din C lienii Vechi. . nu doar în latin sau greac .Cum a putut avea la dispozi ie falsificatorul toate piesele mici. iar pe revers emblema statului s u (capul de bovideu i arpele. jud. Toate aceste piese mici au fost considerate falsuri. piesele 131. cu dou excep ii: piesa 112. Pulopol. Dr. considerat autentic de c tre cel care a publicato. 132 i 133. cel dintâi perpetuat în stema Moldovei) i trei cuvinte dacice (TAPO PANTELO DABO) cu termina ia o.

mai ales c toate aceste variante sunt distribuite cu o anumit logic . îns publicarea lui în anul 2003. imaginat ca descendent a Proto-IndoEuropenei de c tre S. constituie un început. Glossa ori Esperanto i limbile interna ionale bazate pe englez ² New English. Un loc aparte în peisajul limbilor construite îl ocup experimentele diacronice de genul: cum ar fi ar tat poloneza dac ar fi fost limb romanic (experimentul Wenedyk). Un caz similar este cel al Codexului Rochonczi. fonetice. inventate cu scopul de a le da drept reale. la editura Alcor. Ca i în cazul pl cilor de plumb. Essential World English. au luat avânt i a a-numitele Åeurocloneµ. Primul lucru care se poate spune despre aceast limb este c nu pare a fi o limb standardizat . nu exist o argumenta ie serioas nici în favoarea. cel al cet ii Genucla la fel (a se consulta dic ionarul întocmit de dl Romalo). cu miniaturi ce trimit spre Evul Mediu românesc. care acoper peste 240 de pagini. Tolkien în ÅSt pânul Inelelorµ. Textul. De la limba Quenya. ipoteza invent rii unei limbi dacice coerente în sec.R. descendent imaginar a grupului indoeuropean centum. E drept. ci una plin de enorm de multe variante ² grafice. varia ie i condi ionare contextual etc. Ceea ce ne lipse te sunt speciali tii care s aib competen a i curajul de a aduce argumente. una din zecile de limbi inventate de J. Dar. sau cum ar fi evoluat gotica (limba Gotish. în viziunea lui D. limbile fic ionale au devenit o adev rat mod . Remarcabil este faptul c limba "voinych" nu prezint varia ie care s demonstreze o limb natural . cum ar fi ar tat indo-europeana dac legile lui Grimm n-ar fi existat. respectarea unor reguli de frecven . i a fost scris undeva în Italia. precum Interlingua. Numele lui Burebista e scris în vreo 20 de feluri. nici împotriva autenticit ii acestui codex. inventat de Marc Okrand. creat de un alchimist. care diferen iaz limba dacilor de cea a ge ilor. Limba t bli elor de plumb nu are nici pe departe aspectul unei limbi artificiale. într-o limb necunoscut . la cea a klingonienilor din ÅStar Trekµ.În c utarea unui falsificator Secolul 20 a fost secolul limbilor construite (numite în englez conlangs). în vremea lui Decebal altele etc. în afar de acestea. Basic English. considerat cea mai frumoas limb construit . este cel al limbii manuscrisului Voinych. nu se cunosc cazuri moderne de limbi Åfalsificateµ. 19 ridic probleme foarte dificile. XVI. Limba acestui manuscris putea fi o limb artificial . Perrotin).R. nu întâmpl tor (în vremea lui Burebista circul unele forme. poate chiar morfologice ² a a încât aproape nu exist un singur cuvânt care s aib o form unic în toate pl cile. îns cheia pare imposibil de g sit. scris într-un cod necunoscut.)? Exist chiar unele tr s turi Ådialectaleµ. Cum putea un falsificator s imagineze atât de mult varia ie. A fost creat o limb Hatti. nestandardizat . Maclagan.A. Din aceast perspectiv . Singurul caz serios cunoscut.E. dar manuscrisul este datat cu destul precizie în sec. se . o coordonare foarte precis . numele romanilor este Åstâlcitµ de asemenea în nenum rate feluri. În ce prive te condi ionarea contextual . celebru în lumea criptografilor. dup mai mult de un secol de încerc ri. i chiar o limb Adelic . Construirea unei limbi presupune cuno tin e temeinice în domeniul lingvistic. a r mas nedescifrat pân ast zi.

mai multe împrumuturi grece ti în t bli ele getice. Vulpe a sus inut o vreme c autorul ar fi fost B. Pasul 3: încadrarea tipologic : limb izolant . Acad. înrudit mai mult cu anumite limbi decât cu altele din aceea i presupus familie (pentru a demonstra un anumit lucru. Hasdeu. Densusianu. favorizarea postpunerii sau a antepunerii. i mai multe latine ti în cele dacice. Al. Pasul 4: crearea unui sistem fonologic bine definit: absen a/prezen a distinc iei de cantitate sau/ i de apertur . cuvinte atribuite substratului prin compara ie cu albaneza sau cu alte limbi. a genului gramatical.P. coordonarea variantelor i corelarea textelor cu tipurile de scriere i cu ilustra ia. trebuie s admitem urm toarele etape: Pasul 1: utilizarea ca baz de plecare a cuno tin elor existente la vremea respectiv cu privire la substratul dacic: cuvinte dacice atestate. care ar fi vrut s -i demonstreze lui . Pasul 6: crearea unei morfologii minimale i a unei sintaxe consecvente.. Hasdeu. Încercând s ne imagin m procesul de creare a limbii din pl ci. nici imagina ia. a aspectului verbal sau a altor categorii etc.. Ov. coeficientul de înrudire cu limba român . tr s turi fonologice. i ad ugarea unui num r de împrumuturi din limbi de prestigiu (latin i greac în acest caz. structura silabic deschis sau închis . Ultimii doi nu aveau îns nici capacitatea. a fost cu adev rat cel mai mare geniu lingvistic al României din toate timpurile. morfologice i sintactice atribuite substratului prin compara ie cu alte limbi balcanice. consecven în adapt ri etc. prezen a anumitor cuvinte sau forme doar în anumite zone sau epoci etc. c ci un fals f r scop este absurd). Philippide. Cine a putut face toate acestea. absen a/prezen a ergativit ii. Pasul 5: crearea unui vocabular de cca 200 de cuvinte cu mici familii (estimare doar pe baza pl cilor p strate) în func ie de apartenen a genealogic aleas i de gradul de transmitere în român . Hasdeu este singurul care poate fi suspectat. Cine putea fi autorul? Pentru epoca respectiv se pot vehicula câteva nume de lingvi ti: B. topic SVO sau de alt tip. aglutinant sau flexionar . dar probabil i altele) i adaptarea lor la sistemul fonologic al limbii create i la posibilit ile de redare grafic ale tipurilor de scriere folosite. a mai multor numere. Pasul 7: crearea variantelor i a tr s turilor diatopice i diacronice: forme diferite în Dobrogea fa de Sarmizegetusa.poate observa cu u urin c anumite cuvinte apar doar în anumite contexte. Pasul 2: încadrarea genealogic a limbii: indo-european sau nu. nici posibilit ile pe care le avea Hasdeu. Pasul 8: crearea textelor. condi ion ri fonetice contextuale. Al. precum i gradul de romanizare etc. pentru a ilustra impactul dintre aceast limb i limba latin . îns nimic din activitatea i din concep iile lui nu se reg se te în pl ci. a a cum anumite semne apar doar în anumite combina ii ² înc un semn c limba nu a fost generat la întâmplare.P..

doar dou sau trei pot fi reg site în aceste inscrip ii. convins fiind de înrudirea cu toate acestea. celtice etc.. Hasdeu a muncit enorm la Etymologicum Magnum Romaniae i este greu de crezut c în paralel ar fi avut timp i energie s pl smuiasc sutele de pl ci. Îns Hasdeu credea în existen a unui alfabet propriu dacilor. de tip satem. Limba din t bli e este în mod evident neindoeuropean ca structur . Alfabetul secuilor. slave. i a comparat adesea r m i ele substratului cu sanscrita. Singura perioad în care ar fi avut timpul necesar ar fi fost dup moartea fiicei sale Iulia. Dar lucrul cel mai grav îl constituie absen a din acest corpus a oric rei idei hasdeene cu privire la limba dacilor.Grigore Tocilescu existen a scrierii la daci. considerat de Hasdeu descendent din alfabetul dacilor În plus. continuat de secuii din Transilvania. dar care nu are nici o leg tur cu scrierile de pe pl ci. Nici în privin a vocabularului nu avem repere care s ne trimit la Hasdeu: dintre numeroasele cuvinte atribuite de el limbii dacilor. i nici acelea cu certitudine. vechea pers . dar e greu de imaginat c a renun at la marele s u . El nu i-a imaginat nici o clip c limba dac este o limb neindo-european . limbile baltice. Nici m car un rând din scrierile lui Hasdeu cu privire la substrat nu ne îndrept e te s îl consider m pe el creatorul limbii t bli elor. Pentru Hasdeu limba dacilor era indo-european . înrudit îndeaproape cu limbile baltice. de i cu un vocabular par ial indo-european. i nici una din caracteristicile atribuite de Hasdeu substratului nu se reg se te în aceast limb (de pild confuzia genitiv-dativ sau postpunerea articolului).

când regele Carol I a urcat pe tron. a fost aceea de . care a studiat limba din pl ci. Pentru Hasdeu. doar un lingvist genial putea face a a ceva. Densusianu. c adev r f r tiin exist . Pozi ia dlui Romalo. omul de tiin trebuie s fie onest i obiectiv. nu a idilizat trecutul dacic i nu l-a utilizat în scopuri propagandistice. cultivarea i conservarea individualit ii. Între istorici. mai presus de orice. i vorbea mereu de Dacia lui Traian.lucru foarte grav . i nicidecum renegarea latinit ii (din contr . Este plauzibil acest scenariu? Scurt concluzie Trebuie s recunoa tem c . El afirm foarte frecvent.proiect la care a muncit jum tate din via i a adunat milioane de fi e în favoarea unui fals pe care nu-l va valorifica niciodat . dacismul înseamn întoarcere la izvoare. Hasdeu sus inea c este amenin at latinitatea neamului) sau exacerbarea substratului (niciodat . A existat cu adev rat acest personaj? Dac a existat. I. i c . el a fost cu siguran anonim. i cu mult mai preg tit i mai genial decât B. Hasdeu era un aprig ap r tor al latinit ii noastre. promovarea românismului. îns . i decât V. Hasdeu i to i urma ii s i pentru partea de limb . C. în vasta sa oper . reprezentând mai mult decât o combina ie a celor doi savan i: a fost un spirit excep ional. în nici o scriere de-a lui. vizionar. nu ar putea admite c falsificatorul putea crea aceste piese f r cuno tin e lingvistice foarte avansate. în cea publicistic în special. dar tiin f r adev r nu se poate. era foarte s rac. Aspectul neindoeuropean al limbii din t bli e se potrive te cu ideile sale despre o limb pelasgic . prin grija ministrului educa iei de atunci. "un Leonardo da Vinci". chiar Dacia Preistoric a fost publicat abia dup moartea sa. în realitate.el nu poseda cuno tin e de lingvistic atât de avansate încât s poat crea o astfel de limb . atâta vreme cât nici o persoan competent nu se implic în sus inerea cu argumente a ipotezei falsului. singurul suspectat este N. Avem convingerea c . Pârvan i to i succesorii s i pentru partea de istorie. În plus. nu de cea a lui Burebista sau a lui Decebal. nici un lingvist competent. în momentul de fa nici m car nu exist o disput cu privire la autenticitatea pieselor. în momentul public rii c r ii. Istrati. a a cum a f cut cu Dacia lui Traian).P. El a înfiin at ziarul Traian i revista Columna lui Traian.

înclinare spre autenticitate. suntem gata s ne schimb m aceast pozi ie de îndat ce se va r spunde la toate argumentele pro aduse de dl Romalo i de noi. din dou motive: 1. Pozi ia noastr în acest moment este categoric în favoarea autenticit ii. nimeni nu a furnizat pân în prezent nici un argument serios în favoarea falsului. i de îndat ce ne vor fi prezentate argumente incontestabile în favoarea falsului. Totu i. dar cu men inerea unui semn de întrebare. în pl ci exist elemente care nu puteau fi cunoscute la vremea presupusului fals i 2. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->