Impactul aderării României la Uniunea Europeană

asupra relaţiilor comerciale cu Algeria

I. MĂSURI TARIFARE
1. Relaţiile comerciale

În prezent relaţiile comerciale dintre România şi Algeria sunt reglementate prin Acordul comercial
între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare semnat la Alger, la 28
iunie 1994 care prevede acordarea reciprocă a clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN). Acordul
comercial va ieşi din vigoare la data aderării Romaniei la UE.
După aderarea la Uniunea Europeană cadrul juridic al relaţiilor comerciale cu Algeria va fi
reglementat prin Acordul de Asociere al Algeriei cu Uniunea Europeană.
In urma semnării Acordului de Asociere din aprilie 2002, Algeria a căpătat statutul de ţară
asociată U.E.. Potrivit prevederilor acestui acord, într-un interval de tranziţie care se va întinde pe 12 ani
de la data intrării sale în vigoare ( 1 septembrie 2005), barierele tarifare între semnatari vor fi diminuate în
mod progresiv până la reducerea lor definitivă, urmând ca la orizontul anului 2017 să fie creată piaţa
liberă algero-europeană.
Pe fondul acestui cadru juridic, în septembrie 2005 a fost iniţiat procesul de reducere progresivă
şi asimetrică a taxelor vamale percepute la import. Astfel, începând cu această dată, produsele originare
din Algeria sunt admise la import în ţările membre UE fară plata taxelor vamale.
Taxele vamale aplicabile la importul în Algeria a unor produse originare din Uniunea Europeană
pentru un numar de 2076 de sub-poziţii tarifare (în mare majoritate materii prime), vor fi eliminate de la
intrarea în vigoare a Acordului, urmând ca pentru celelalte produse reducerea taxelor vamale, să se faca
progresiv şi diferenţiat (începand cu anul doi de la intrarea în vigoare a Acordului (până în anul 2017).
Astfel:
- pentru echipamentele agricole reducerea taxelor vamale se va face în perioada 2008-
2013,
- pentru produsele industriale în perioada 2008-2017,
- pentru produsele agricole, produsele agricole transformate şi produsele din peşte
calendarul de reducere progresivă este definit în trei protocoale începand cu al şaselea
an.

1.1. Implicaţii asupra exportului de mărfuri din România în Algeria

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va permite in primul rand accesul ne-restricţionat al

exportatorilor români pe piaţa algeriana ca şi pe alte pieţe cu care U.E. a încheiat acorduri comerciale
preferenţiale. Astfel va fi înlăturat principalul obstacol de care se lovesc în prezent firmele româneşti
exportatoare în Algeria, respectiv barierele vamale.
La sfârşitul anului 2005 exporturile româneşti către piaţa algeriană au atins valoarea de 70,0 mil.
USD
Principalele produse exportate au fost: mijloace de transport (altele decat cele feroviare), produse
chimice, produse agro-alimentare, produse din sticlă, carbune din lemn şi articole din lemn, metale
comune şi articole din metale comune, etc .

Noul statut al României va genera o serie de schimbări în avantajul exportatorilor, dintre care se
pot enumera:
– accesul nerestricţionat pe piaţa algeriană în egală măsură, alaturi de ceilalţi operatori europeni,
cu observaţia că, la acelaşi nivel calitativ oferta noastră ar putea fi mai bună datorită costurilor manoperei,
deocamdată mai reduse faţă de Europa Occidentală. S-ar putea afirma că în perioada viitoare vom fi
martorii unor creşteri semnificative la exportul nostru de produse metalurgice, cherestea şi produse
lemnoase, produse chimice organice şi anorganice, produse farmaceutice, cauciuc şi produse din
cauciuc, fibre sintetice şi artificiale, maşini şi utilaje agricole etc.
– prin fluidizarea tranzacţiilor de mărfuri, operatorii economici români vor fi beneficiarii unei arii
sporite de oportunităţi;
– posibilităţi de penetrare mai eficientă a pieţei algeriene, alături sau împreuna cu firme europene
ce operează deja pe acest spaţiu;
– comerţul efectuat într-o zona de liber schimb, cum ar fi cazul Algeriei, reduce considerabil
costurile operaţionale suportate de operatorii economici;
 – firmele româneşti îşi vor putea dezvolta strategii coerente de distribuţie pe piaţă, stabilind relaţii
parteneriale sigure şi de lungă durată;
– companiile noastre vor avea posibilitatea să-şi plaseze mărfurile pe piaţa algeriană, inclusiv cu
sprijinul sau în cooperare cu partenerii europeni;
– exportatorii români pot deveni furnizori de bunuri şi servicii în cadrul unor proiecte derulate în
Algeria de catre firme europene, cu finanţare europeană.

1.2. Implicaţii asupra importului de mărfuri din Algeria în România

Prin desfiintarea barierelor tarifare importatorii din tarile Uniunii Europene vor avea posibilitatea
sa ofere pietelor autohtone marfuri algeriene mai ieftine.
Trebuie mentionat însa faptul ca exporturile algeriene (fără hidrocarburi) sunt nesemnificative,
fiind la sfârşitul anului 2005 în valoare de 907 milioane USD. Ponderea la export (fără hidrocarburi) o
deţin produsele semifabricate (651 Mil. USD,) urmate de materii prime (134 mil.USD), produse alimentare
(67 mil. USD) şi echipamente industriale (36 mil. USD) cu numai 0,08% din export.
La sfîrşitul anului 2005, România a importat din Algeria produse în valoare de 0,032 mil.USD. În
aceste condiţii, şi mai ales luând în considerare faptul că soldul pozitiv al schimburilor bilaterale (în
favoarea României) este de cca. 69 mil. USD, nu se întrevăd influenţe semnificative cauzate de intrarea
în vigoare a Acordului de asociere.

Cât priveste volumul şi structura importurilor pe aceasta relaţie, aderarea Romaniei la U.E. nu
pare sa aducă modificari importante, dar se va putea evita importul de produse algeriene prin intermediul
unor ţări comunitare.
Prin desfiinţarea barierelor tarifare importatorii români vor avea posibilitatea să ofere pieţei
autohtone mărfuri algeriene mai ieftine. Alături de produsele care fac în mod tradiţional obiectul achiziţiilor
românesti din Algeria, cum ar fi cele cu destinaţie industrială (fosfaţi), sau cele care îşi găsesc utilitatea în
sectorul manufacturier (ţesături, imprimeuri, piele, accesorii pentru industria textilă şi a confecţiilor, fibre
textile etc.), consumatorul român va putea beneficia, la un preţ accesibil, şi de alte produse algeriene,
printre care:
- uleiul de masline,
- fructe specifice (curmale, citrice),
- peşte şi fructe de mare,
- alte categorii de mărfuri destinate consumului direct.
Cât priveşte volumul şi structura importurilor pe această relaţie, aderarea României la U.E. nu va
aduce modificari semnificative, ca urmare, liberalizarea importurilor din Algeria nu va crea o presiune
concurenţială asupra producătorilor autohtoni deoarece mărfurile algeriene se regăsesc în producţia
internă într-o proporţie foarte mică.

2. Cooperarea economică, serviciile

Noul sistem de relaţii şi cadrul economic ce se va crea în perioada post-aderare vor duce la
revigorarea notabilă a cooperării economice româno-algeriene. Libera circulaţie a mărfurilor şi a
capitalului vor spori portofoliul de oportunităţi atât de o parte cât şi de cealaltă.
Dintre factorii favorizanţi, decurgând din statutul european al României, putem releva:
2.1 – creşterea în volum a capitalului românesc ceea ce va determina firmele noastre să facă
plasamente inclusiv pe piaţa algeriană. Se au în vedere investiţii în domeniul energiei electrice, în
sectorul alimentar şi al prelucrării produselor agricole (domeniu deficitar în ce priveşte industrializarea
proceselor specifice), în ferme agro-zootehnice etc ;
2.2. – programele naţionale privind dezvoltarea economico-socială a Algeriei implică realizarea
unor obiective cu finanţare asigurată, pentru a caror punere în practică se vor organiza licitaţii
internaţionale. Firmele noastre se pot înscrie atât pe cont propriu ( aşa cum o pot face şi în prezent ), dar
şi în asociere cu partenerii europeni, în vederea asigurării garanţiilor necesare. Aceste acţiuni vizează
proiecte de mare anvergură cum ar fi infrastructura rutieră, portuară şi feroviară, construirea de capacităţi
industriale în domeniul explorării şi rafinării petrolului, a gazelor naturale şi a fosfaţilor, lucrări de irigaţii,
hidroamelioraţii şi construcţii de baraje, lucrări de electrificare şi aprovizionare cu apă potabilă a zonelor
rurale s.a.
2.3. – integrată în spaţiul european, România va putea fi la rândul sau prospectată de firmele
algeriene, fapt deosebit de important pentru identificarea de oportunităţi comune. Aceasta ar permite
inclusiv valorificarea iniţiativelor algeriene de parteneriat, prin crearea unor obiective de cooperare
inclusiv în domeniul serviciilor;
 II. CONCLUZII

- Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu poate avea decat o influenta pozitiva asupra
schimburilor comerciale romano-algeriene;
- Chiar daca pentru viitorul foarte apropiat exporturile romanesti de bunuri si echipamente
industriale nu vor fi influentate, pe măsura avansarii punerii in aplicare a calendarului de reducere a
taxelor vamale, va putea beneficia de un tratament egal cu cel al tarilor comunitare;
- Nu trebuie uitat faptul ca Algeria are un potential de import de cateva zeci de miliarde de USD
anual, ca guvernul algerian implementeaza programe de dezvoltare foarte ambitioase si complexe, si
deci, producatorii romani ar beneficia de o piata de desfacere foarte buna in conditii egale cu tarile
comunitare.
In acest sens, ar fi necesar ca producatorii romani sa se familiarizeze cu conditiile si cerintele
pietei algeriene.

Facând sinteza celor prezentate mai sus, ţinând cont de cei mai importanţi factori de acţiune (în
sens favorabil sau defavorabil ), se consideră ca sub aspect general, în contextul relaţiilor economice
româno-algeriene aderarea României la U.E. va avea un efect pozitiv.
Firmele româneşti interesate de piaţa algeriană ar trebui sa reţină influenţa urmatoarelor
elemente:

a) – favorabile:

– cresterea gradului de valorificare a mărfurilor românesti pe piaţa algeriană prin sporirea

competitivităţii determinată de înlăturarea barierelor vamale;
– creşterea diversităţii ofertei românesti datorită noilor condiţii care favorizează dezvoltarea
fluxului de mărfuri către Algeria;
– majorarea plajei de oportunităţi de afaceri prin fluidizarea tranzacţiilor de mărfuri în ambele
sensuri;
– posibilitatea de a importa şi de a comercializa mărfuri algeriene pe piaţa românească la un preţ
avantajos;
– crearea unui mediu favorabil pentru angajarea firmelor noastre la realizarea prin cooperare a
unor obiective economice în Algeria;
– îmbunătăţirea climatului partenerial, fapt care va atrage după sine materializarea unui număr
sporit de oportunităţi.

b) – defavorabile:

– apariţia unui nou concurent (Algeria) pe piaţa inter-europeană în domenii sensibile cum ar fi
industria textilă şi agricultura.

Detalii cu privire la regimul comercial dintre UE şi Algeria pot fi găsite la adresa de internet:
http://ec.europa.eu/trade/issues/bilateral/index_en.htm

Actualizat: 03.11.2006