Sunteți pe pagina 1din 68

Ini\iere [n utilizarea calculatorului

CASA CORPULUI DIDACTIC


BR~ILA

Curs de ini\iere [n utilizarea


calculatorului

Februarie 2004
1
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Colectivul de redac\ie:
Director al Casei Corpului Didactic, prof. Mihaela Daniela Dima
Concep\ie ]i tehnoredactare ing. Virgil Munteanu, informatician C. C. D

2
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cuv@nt [nainte

Scopul acestei lucr`ri este ini\ierea [n domeniul utiliz`rii unui calculator per-
sonal. Aceasta pentru c` la ora actual` utilizarea calculatorului a devenit o no\iune
de cultur` general` sau, mai explicit, o a doua alfabetizare. Acum mul\i oameni
privesc cu team` calculatoarele fie datorit` prejudec`\ilor, fie datorit` unor lucr`ri
de specialitate ce prezint` lucrurile la un nivel foarte abstract. De aceea, punctul din
care porne]te lucrarea este nivelul zero de cuno]tin\e [n informatic`. Nu sunt descrise
no\iuni teoretice abstracte, ci pur ]i simplu informa\ii concise, simple ]i u]or de [n\eles,
dar cu aplicabilitate extrem de larg`. Dup` parcurgerea teoretic` ]i practic` a lucr`rii,
cititorul atent va constata c` posed` un limbaj solid ]i complex de cuno]tin\e, fiind
capabil s` abordeze problemele esen\iale ce presupun utilizarea unui calculator per-
sonal.
Grupul \int` al acestui buletin metodic [l reprezint` cadrele didactice ce urmeaz`
cursul de ini\iere [n utilizarea calculatorului prin Casa Corpului Didactic Br`ila,
precum ]i oricare persoan` ce dore]te s` se ini\ieze [n acest domeniu.
{n speran\a c` parcurgerea lucr`rii va fi un drum pl`cut, interesant ]i mai ales
util, autorul acestui buletin v` ofer` urm`toarele trei cuget`ri din domeniul informatic:
“Pentru un calculator nu exist` o cale alternativ` [ntre <<da>> ]i <<nu>>”.
“Calculatorul face [ntotdeauna ce-i spui s` fac` ]i nu ce vrei tu”
“Un calculator este greu de construit pentru c` el trebuie s` fie u]or de utilizat”.

inf. ing. Virgil Munteanu

3
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cuprins

C ap. 1.
1.1. N o\iuni introductive despre sistem ele de calcul ............................................ 5
1.2. U nit`\i de m `sur` ale inform a\iei .................................................................. 5
1.3. Structura general` a unui calculator
1.3.1. C om ponenta hardw are ...................................................................... 5
1.3.2. C om ponenta softw are ....................................................................... 9
1.3.3. Sistem e de operare ........................................................................... 10

C ap. 2. Sistem ul de operare W indow s ........................................................................... 12


2.1. O rganizarea inform a\iei pe discuri ................................................................ 12
2.2. Sistem ul de operare W indow s. Prezentare general` ..................................... 13

C ap. 3. Editorul de texte M icrosoft W ord ...................................................................... 27


3.1. R eguli generale de tehnoredactare com puterizat` ......................................... 27
3.2. Editorul de texte M icrosoft W ord ................................................................. 27
3.3. Preg`tirea editorului de texte M icrosoft W ord pentru lucrul cu caractere
rom @ne]ti, adaptat la standardele rom @ne]ti ................................................. 29
3.4. Editarea docum entelor ................................................................................... 31
3.5. Lucrul cu tabele [n W ord ............................................................................... 43
3.6. Listarea la im prim at` a docum entelor W ord ................................................. 46

C ap. 4 M icrosoft Excel ................................................................................................. 48

C ap. 5 M icrosoft Pow er-Point ........................................................................................ 55

C ap. 6 V iru]i ]i anti-viru]i ............................................................................................ 60

C ap. 7 A rhivare/dezarhivare (com prim are) .................................................................... 62

C ap. 8 Elem ente de navigare pe Internet ........................................................................ 64

4
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap. 1

1.1. No\iuni introductive despre sistemele de calcul

Calculatorul personal (Personal Computer sau PC) este un ansamblu de dispozitive electronice, care prelucreaz` un
set de date introduse într-o form` prestabilit`, efectuând diverse opera\ii asupra acestora ]i care furnizeaz` rezultatele dorite
(sau dispozitiv de prelucrare a informa\iei).
Calculatoarele personale sunt de dou` feluri: sta\ionare (PC) ]i portabile (laptop)
Pentru a putea folosi calculatorul într-un proces de prelucrare a informa\iei, este absolut necesar` transpunerea
informa\iei de baz` într-o form` pe care acesta s` o poat` interpreta ]i manipula.
Fiind un instrument electronic, calculatorul poate distinge doar valori ale unor m`rimi electrice.
Cea mai r`spândit` codificare este cea binar` bazat` pe existen\a a dou` st`ri, una notat` “0”, însemnând
valoarea de 0V a tensiunii electrice într-un punct al circuitului electronic, ]i alta, notat` “1”, corespunzând valorii de 5V.

1.2. Unit`\ile de m`sur` ale informa\iei [n domeniul calculatoarelor

Orice informa\ie prelucrat` de calculator (imagine, sunet, secven\e video, text) este codificat`, la nivelul intim al
calculatorului numai [n formatul binar prin combina\ii de 0 sau 1.
Un bit (binary digit) este o cifr` binar` ]i poate lua una din valorile 0 sau 1. Este cea mai mic` unitate de m`sur`
a informa\iei.
O combina\ie de 8 bi\i formeaz` byte-ul sau octetul.
1024 de bytes formeaz` kilo-byte-ul (Kb).
1024 de kilo-bytes formeaz` mega-byte-ul (Mb).
1024 de mega-bytes formeaz` giga-byte-ul (Gb).

Toate aparatele, accesoriile ce lucreaz` prin codific`ri binare se numesc digitale sau numerice.

ATEN|IE! A nu se confunda bitul cu byte-ul.

1.3. Structura general` a unui calculator

Un sistem de calcul este format din 2 mari p`r\i componente:


a) Componenta hardware (tot ce se vede [n fa\a dvs.: unitate central` cu toate p`r\ile ei componente,
monitor, tastatur`, imprimant`, mouse, modem, boxe)
b) Componenta software ce reprezint` programele ce ruleaz` [ntr-un calculator. Programele soft reprezint`
intuitiv informa\ia dintr-un calculator. C@t` vreme calculatorul nu este dotat cu aceste programe este un
obiect inert ]i inutil. Sistemul de operare este un soft ce se [ncarc` obligatoriu la pornirea calculatorului
sub care ruleaz` celelalte aplica\ii. Orice calculator trebuie s` fie dotat cu cel pu\in un sistem de operare.
(ex. de softuri: sistemul de operare Windows, Aplica\ia Microsoft Word, pachetele anti-virus, jocurile
etc.)

1.3.1 Componenta hardware

Structura logic` general` a unui calculator personal este prezentat` în figura urm`toare:

5
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

fig. 1.3.a

Unitatea centralã

Memorie de
stocare (HDD,
FDD, CD-
ROM)
Memorie
Micro-
procesor internã
(RAM+ROM) Cuplor de
discuri

Magistralã de date

Magistralã de comenzi

Interfaþã Interfaþã Interfaþã Adaptor Alte


paralel] serialã tastaturã video adaptoare

Imprimantã Mouse Tastaturã Monitor Alte


periferice

Unitatea central`: reprezint` calculatorul propriu-zis ]i include tot ce este [ncercuit [n figur`:

Microprocesorul (µP) reprezint` “creierul” calculatorului. Rolul s`u este de a prelucra informa\ia (calcule, prelucrare
text, imagini sunete, secven\e video etc.). Informa\ia se prezint` sub form` binar` (0 sau 1) iar procesorul o prelucreaz`
prin efectuarea de opera\ii simple aritmetice ]i logice. Principalul parametru al procesoarelor este frecven\a de lucru
(num`rul de opera\ii aritmetice sau logice simple pe secund`), ]i care se m`soar` [n MHz (1 MHz=106 Hz) sau mai nou [n
Ghz (1 GHz=109 Hz). Principalii produc`tori de microprocesoare sunt Intel, ce fabric` familia de procesoare “Pentium” ]i
AMD (Advanced Micro Devices).

Memoria intern`. {n timpul lucrului, procesorul extrage informa\ia ce trebuie prelucrat` din memoria intern`, iar
dup` prelucrare o depune tot aici. Memoria intern` este de dou` tipuri:
1. Memorie intern` de tip RAM (Random Acces Memory) sau memorie cu acces aleator [n care procesorul poate
citi, depune sau ]terge informa\ia oric@nd, [n timpul func\ion`rii. Aceasta este realizat` fizic dintr-o multitudine de grup`ri
de tranzistori ce formeaz` loca\iile de memorie propriu-zise. Are avantajul c` este foarte rapid`, procesorul neput@nd lucra
f`r` prezen\a ei. Ca dezavantaje men\ion`m consumul ridicat de energie, pre\ul ridicat, capacitate de memorare mai mic`
dec@t cea a memoriei de stocare ]i faptul c` dac` este deconectat` de la tensiune se volatilizeaz` instantaneu. Un segment
special de memorie RAM este memoria CMOS, aflat` [n componen\a BIOS (de BIOS se va vorbi [n cele ce urmeaz`).
Aceast` memorie are dezavantajul c` este lent`, dar are un consum redus de energie. Aceast` memorie se alimenteaz` de

6
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

la o baterie de ceas, aici p`str@ndu-se o anumit` configura\ie a calculatorului, impus` de utilizator, ceasul ]i calendarul
calculatorului, acestea func\ion@nd ]i dup` deconectarea de la re\ea.
2. Memoria intern` de tip ROM (Read Only Memory) este memoria care nu poate fi dec@t citit` (nu se modific`
niciodat`, chiar dac` calculatorul se deconecteaz` de la re\ea).

Memoria de stocare, sau extern`, are rolul de stocare, extragere a informa\iei [n timpul lucrului, precum ]i de
memorare a informa\iei atunci c@nd calculatorul este stins. Func\ioneaz` dup` principiul imprim`rii ]i citirii magnetice a
casetelor de casetofon. Dac` [n trecut se folosea chiar banda de magnetofon pentru salvarea datelor, la ora actual` se
folose]te discul magnetic.
Cele mai cunoscute suporturi de stocare magnetic` a informa\iei sunt:
1. Hard-Disk-ul (Hard Disk, Hard, Hard Disk Drive, HDD, Discul fix) - se afl` [n unitatea central`.
Avantaje: -reprezint` cea mai vast` ]i sigur` unitate de memorie extern` (de ordinul Gb), aici afl@ndu-se tot
software-ul calculatorului sub form` de fi]iere.
-are cea mai mare vitez` de lucru din unit`\ile de memorie extern` (nu mai mare [ns` dec@t viteza de
lucru a memoriei interne RAM)
-se poate improviza ]i folosirea HDD ca o prelungire a memoriei RAM (dar cu vitez` redus` ]i f`r`
renun\area total` la memoria RAM)
-este principalul loc unde se salveaz` toat` informa\ia la oprirea calculatorului.
Dezavantaje: -viteza mai redus` de lucru comparativ cu cea a memoriei interne RAM
-[n mod uzual r`m@ne fixat [n unitatea central`
Hard-disk-ul e recunosut [n calculatoarele dotate cu sistemele de operare
DOS-Windows prin nota\ia “c:”, sau [n cazul prezen\ei mai multor hard-discuri sau parti\ii prin “c:”, “d:”, “e:” etc.
2. Floppy-Disk-urile, discurile flexibile sau dischetele sunt unit`\i de memorie extern` de dimensiuni mici (1 disk
floppy are capacitatea de 1,44 Mb). Dispozitivul care cite]te dischetele se nume]te unitate de dischet` sau unitate floppy.
Avantaje: -sunt portabile ]i ieftine
Dezavantaje: -capacitate mic` de stocare
-se deterioreaz` u]or (au timp de via\` finit)
Discheta e recunosut` [n calculatoarele dotate cu sistemele de operare DOS-Windows prin nota\ia “a:”

Formatarea discurilor magnetice: orice disc magnetic pentru a putea fi folosit trebuie [n prealabil formatat.
Formatarea este de dou` feluri: formatarea fizic` ]i formatarea logic`. Formatarea fizic` [nseamn` numerotarea pe disc a
pistelor ]i sectoarelor pe care se va imprima viitoarea informa\ie. {n cazul hard-disk-urilor formatarea fizic` se realizeaz`
de c`tre firma produc`toare. Utilizatorul ulterior parti\ioneaz` hard-disk-ul, dup` care [l va formata logic func\ie de
sistemul de operare ce-l va utiliza. Sistemul de operare Windows este legat de trei moduri de formatare logic` a hard-disk-
urilor:
I. FAT 16 - (FAT=Fat Alocation Table) specific MS-DOS ]i primelor versiuni de Windows este un mod de formatare
ce vede discuri de p@n` la 2.1 Gb. Datorit` acestui lucru este pe cale de dispari\ie.
II. FAT 32 - specfic versiunilor recente de Windows, este un format foarte bun, folosit pe scar` larg` ce vede discuri
de capacit`\i mari. Nu poate totu]i oferi securitate datelor.
III. NTFS (New Technology File System) - specific familiei Windows NT, 2000, XP - este un format ce vede discuri
mari ]i poate oferi ]i securitate datelor. Familia Windows NT, 2000, XP se poate instala ]i pe
FAT 32 f`r` [ns` de a oferi protec\ie datelor.
Formatarea dischetelor se poate face u]or din Windows. Dischetele nu se pot parti\iona. Sistemului de operare
Windows formateaz` discheta ]i fizic ]i logic simultan. La ora actual` marea majoritate a dischetelor noi se v@nd formatate
[n format Windows-MS-DOS. Exist` [ns` situa\ii c@nd dischetele nu sunt formatate ]i trebuie fomatate de utilizator. Despre
formatarea dischetelor se va discuta pe larg [n cadrul sistemului de operare Windows

Aten\ie! Opera\ia de parti\ionare, formatare fizic` sau logic` ]terge toate informa\iile aflate pe disc, ce se vor pierde
definitiv.
Datorit` faptului c` formatarea ]terge definitiv absolut toate informa\iile aflate pe disc, ea se folose]te ]i [n cazul
[n care se dore]te ]tergerea [ntregului disc.

3. {n ultimii ani s-a trecut pe scar` larg` ]i la suporturile de memorie extern` optice. Acestea sunt cunoscute sub
numele de compact disk-uri (CD-uri) sau CD-ROM. Unitatea de citire a CD-urilor se nume]te CD-ROM, sau mai corect,
CD-ROM Drive, ]i se noteaz` cu prima liter` [n ordine alfabetic` ce urmeaz` dup` ultimul disc magnetic. (de exemplu
dac` ultimul disc magnetic este c:, atunci unitatea de CD o va nota calculatorul cu d:).

7
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Avantaje: -capacit`\i mari de stocare (de la 650 Mb [n sus). La ora actual` pachetele de soft se comercializeaz`
numai pe CD-uri
-portabilitate
-sunt mult mai rezistente dec@t dischetele
-vitez` de lucru mult mai mare dec@t a dischetelor, apropiat` de cea a
Hard-Disk-urilor, dar nu mai mare dec@t a acestora
Dezavantaje:
-imprimarea CD-urilor este mai incomod` ]i mai costisitoare dec@t [n cazul hard-disk-urilor sau a
dischetelor (Marea majoritate a unit`\ilor CD-ROM Drive pot numai citi CD-urile. Unit`\ile ce pot ]i
imprima se numesc CD-WRITER ]i sunt costisitoare. Compact discurile ieftine se pot imprima o
singur` dat`, nu se pot ]terge. Compact discurile ce se pot imprima de mai multe ori sunt mai
costisitoare).

Magistrala de date ]i comenzi reprezint` “c`ile de comunica\ie” [ntre p`r\ile componente ale calculatorului. Aceasta,
la nivel fizic se constituie [n a]a-numita “plac` de baz`” sau “Motherboard”. Toate modulele calculatorului (procesor,
memorie, unele interfe\e etc) sunt a]ezate sau conectate la aceast` plac`.

Interfe\ele sunt ni]te montaje electronice, aflate [n unitatea central`, pe placa de baz` sau a]ezate pe aceasta ce ajut`
calculatorul s` “vad`” ]i s` comunice cu anumite dispozitive (de exemplu cu imprimanta). Fiec`rei interfe\e [i corespunde
un soft numit “driver” f`r` de care nu poate func\iona. {n schema bloc a calculatorului cuplorul de discuri, adaptorul video
sunt tot interfe\e. O interfa\` ap`rut` dup` 1995 este USB (Universal Serial Bus) - faciliteaz` comunicarea cu perifericele
de ultim` genera\ie cum ar fi: modemuri, scannere, imprimante etc. Exist` tendin\a ca majoritatea perifericelor s` fie
fabricate pentru a comunica prin USB.

Dispozitivele periferice sunt [n afara unit`\ii centrale, dar care au un rol foarte important [n func\ionarea calculatorului
Acestea sunt:
1. Tastatura (keyboard) reprezint` perifericul de intrare. Este dispozitivul care folose]te la introducerea de informa\ii
în calculator (date ]i comenzi) ]i este compus` din taste care permit introducerea de litere, cifre, caractere speciale, precum
]i taste care permit efectuarea de func\ii. Tastaturile aflate pe pia\` sunt de obicei adaptate caracterelor engleze]ti. Mai rar
se pot [nt@lni ]i cu caractere rom@ne]ti. Despre semnifica\ia tastelor, se va vorbi pe larg [n capitolele urm`toare.
2. Mouse-ul este un dispozitiv de pozi\ionare pe ecran care, prin deplasarea unei bile realizeaz` deplasarea unui
simbol (cursor) pe ecran. Bila este în contact cu dou` role, una pentru interpretarea mi]c`rii pe axa orizontal`, iar cealalt`
pentru axa vertical`. Mouse-ul are de obicei trei butoane. Ac\iunea de ap`sare pe butonul din st@nga de nume]te ”clic
st@nga”, sau simplu, “clic”. Ac\iunea de ap`sare pe butonul din mijloc de nume]te ”clic mijloc”. Mouse-urile mai noi au pe
butonul din mijloc o a]a numit` rol` de scroll, care prin rotirea ei deruleaz` [n jos sau [n sus imaginile de pe monitor.
Ac\iunea de ap`sare pe butonul din dreapta de nume]te ”clic dreapta”. Mouse-ul comunic` cu calculatorul prin interfa\a
serial` (COM1 ]i, mai nou prin PS2).
3. Monitorul (display) – este perifericul de ie]ire ]i reprezint` dispozitivul cu ajutorul c`ruia un PC poate prezenta
informa\ii utilizatorului. Principala caracteristic` a monitorului e reprezentat` de diagonal` (ex. 14’, 15’, 17’) ]i de rezolu\ie
ce reprezint`, intuitiv num`rul de puncte (“pixeli”) care pot fi afi]a\i pe orizontal` (o linie a monitorului) ]i pe vertical` (pe
o coloan`). Un monitor de ultim` or`, ar trebui s` fie capabil de o rezolu\ie maxim` de
cel pu\in 1024 x 768 pixeli. Monitorul comunic` cu calculatorul prin adaptorul video sau placa video.
4. Imprimanta (Printer) reprezint` un periferic op\ional. Ea este obligatorie atunci c@nd e nevoie de tip`rire a informa\iei
pe h@rtie
Imprimantele sunt de mai multe tipuri:
a) Imprimante matriceale (folosit` de obicei [n contabilitate)
Avantaje:
pre\ sc`zut al imprimantei ]i al consumabilelor
consumabilele \in mult
Dezavantaje:
sunt zgomotoase
au vitez` mic` de lucru
imprimarea se realizeaz` prin puncte, de aceea, cu excep\ia textului, imaginile nu sunt de [nalt` calitate ]i nici
color

Imprimantele laser
Avantaje:

8
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

cea mai bun` calitate a imaginii


consumabilele \in mult
Dezavantaje:
pre\ul foarte ridicat al imprimantei ]i consumabilelor

Imprimantele cu jet de cerneal`


Avantaje:
calitatea bun` a imaginii
pre\ sc`zut al imprimantei
Dezavantaje:
pre\ mare al consumabilelor (nu mai mare ca la imprimantele laser)
consumabilele \in foarte pu\in
Imprimantele comunic` cu calculatorul prin interfa\a paralel` (LPT) ]i mai nou prin USB. Unele imprimante noi
comunic` numai prin USB.

Alte periferice:
Modem-urile se folosesc pentru conectarea calculatoarelor la Internet
Scanner-ele - sunt dispozitive ce “citesc” o fotografie (imagine, text), pe care o transform` [n informa\ie digital`
pentru a fi “v`zut`” de calculator.
Joistyck-ul e un dispozitiv ce opereaz` [n cadrul jocurilor pe calculator
Plotter - e un fel de “imprimant`” grafic` foarte precis` folosit` la listarea h`r\ilor ]i a desenelor inginere]ti

1.3.2. Componenta software:

A]a cum s-a specificat mai sus componenta software reprezint` totalitatea programelor dintr-un calculator. O sumar`
clasificare a soft-ului este urm`toarea:
Software de sistem:
-sistemele de operare (S. O.) (sistemul de operare este pe scurt un soft ce se [ncarc` obligatoriu la pornirea
calculatorului ]i sub care se ruleaz` celelalte aplica\ii). Prezen\a unui sistem de operare este obligatorie pe orice
calculator.
-driverele sunt softuri ce guverneaz` interfe\ele ]i anumite periferice. (ex. orice imprimant`, monitor, tastatur`,
mouse, scanner etc. la cump`rare trebuie s` aib` [n accesorii CD-ul cu driverul respectiv, altfel este inutil` conectarea
la calculator pentru c` acesta nu va vedea perifericul respectiv)
Software de aplica\ie:
-software de afaceri
-software pentru administrare
-software pentru distrac\ie (jocuri)
-software educa\ional
-software de produc\ie (Ex. soft-ul de tehnoredactare profesional` computerizat` de birou Microsoft Word, soft-ul
de calcul tabelar Microsoft Excel, soft-ul de prezentare Microsoft Power-Point, soft-ul de proiectare inginereasc`
asistat` de calculator Auto-Cad)
-viru]ii
-software antivirus
-software special (ex. soft-ul ce alc`tuie]te guvernarea unui avion sau a unei navete spa\iale sau a unei rachete [n
regim de pilot automat, soft de proiectare specializat` [n domeniile navale, aeronautice etc.)

Software-ul este privit ca o marf` ce se comercializeaz` [n pachete unde se afl` dischetele sau CD-urile cu soft-ul
propriu-zis, actele de licen\` ]i manualul de utilizare. O licen\` [nseamn` dreptul de a utiliza pachetul numai pe un calcula-
tor. Instalarea pachetului pe mai multe calculatoare sau multiplicarea acestuia constituie infrac\iune ]i se pedepse]te con-
form legii dreptului de autor.

La ora actual` o parte a pachetelor software sunt mai scumpe dec@t calculatorul
propriu-zis:
ex. aproximativ de pre\uri Windows 98: 100$; Office 2000: 600$; Pachetul AutoCad: 5000 $; Soft de proiectare

9
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

naval`: 50.000 $ etc.). Exist` o anumit` categorie de programe soft costisitoare la care se lucreaz` [n mari echipe de
programatori timp de 10 ani, pre\ul unui astfel de soft ajung@nd de ordinul milioanelor de $.
1.3.3. Sisteme de operare

La pornirea calculatorului este efectuat un autotest care controleaz` memoria RAM, încearc` s` identifice fiecare
dispozitiv de stocare conectat ]i verific` dac` exist` o imprimant` conectat` la sistem ]i starea acesteia (închis` sau
deschis`). Aceste secven\e de instruc\iuni sunt stocate în BIOS (Basic Input Output System), într-o memorie ROM al c`rui
con\inut nu poate fi alterat. BIOS-ul este format dintr-o memorie ROM unde este plasat un program ce “]tie” s` porneasc`
[ntregul calculator ]i memoria RAM special` CMOS, ce este alimentat` continuu de la o baterie mic`, unde se afl` ceasul
]i calendarul calculatorului, precum ]i configura\ia special` impus` de utilizator. BIOS-ul reprezint` interfa\a între
echipamentele hardware ale calculatorului (resursele de baz` ale sistemului: accesul la RAM, ROM, la controlerul de
tastatur`, etc.) ]i sistemul de operare. Dup` rutinele efectuate de BIOS la pornire, acesta demareaz` [ncarcarea de pe disc
a sistemului de operare. Opera\ia de [nc`rcare a sistemului de operare se nume]te bootare.

Defini\ie

Un sistem de operare este un complex de programe care permite exploatarea unui sistem de calcul prin intermediul
BIOS-ului asigurând executarea lan\urilor de sarcini ale sistemului.

Sistemul de operare furnizeaz` ]i un set de func\ii standard ce pot fi utilizate de aplica\ii pentru comunicarea cu
BIOS-ul, ]i deci implicit cu resursele hardware ale calculatorului. În cursul utiliz`rii calculatorului, sistemul de operare are
datoria de a informa despre buna (sau nu) func\ionare a dispozitivelor periferice. Sistemul de operare gestioneaz` opera\iile
de intrare ]i ie]ire prin monitorizarea ]i controlarea fluxului de date ]i a programelor în execu\ie. Tot el este responsabil cu
alocarea resurselor sistemului, atribuirea de resurse hardware diverselor programe ]i func\ii pentru a asigura func\ionarea
eficient` a calculatorului.
Sistemul de operare este cel care determin` num`rul de utilizatori ce pot ob\ine acces la calculator ]i la resursele
sale în acela]i timp. Astfel se pot diferen\ia sisteme de operare monoutilizator sau multiutilizator.
Sistemul de operare este conceput pentru a lucra pe o anumit` arhitectur` hardware. Arhitectura hardware cu care
se lucreaz` [n Rom@nia este cea “compatibil` IBM” sau “platforma x86”. De exemplu un sistem de operare proiectat
pentru un calculator cu arhitectur` hardware Macintosh (folosit [n mai ales [n SUA) nu va func\iona pe un PC compatibil
IBM. Astfel sistemele de operare sunt dedicate unei anume structuri hardware.

Toate sistemele de operare con\in o interfa\` cu utilizatorul – este modalitatea prin care utilizatorul introduce
comenzi sau lanseaz` aplica\ii. Partea exterioar` a sistemului de operare este cea care preia comenzile de la utilizator
(shell) ]i le transfer` c`tre nucleul sistemului (kernel). În func\ie de sistemul de operare, interfa\a cu utilizatorul poate fi
bazat` pe grafic` sau poate fi numai în mod text. Dac` un sistem de operare permite rularea mai multor aplica\ii simultan
se nume]te S.O. multitasking. Dac` nu permite dec@t rularea unei singure aplica\ii se nume]te monotasking. Dac` un
sistem de operare permite lucrul cu mai mul\i utilizatori se nume]te S.O. multiuser sau multiutilizator. Dac` nu permite

10
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

accesul dec@t la un singur utilizator este monouser.


Exemple de sisteme de operare:

-MS-DOS – produs de firma Microsoft, monotasking, monoutilizator, pe 16 bi\i av@nd interfa\a cu utilizatorul în
mod text.
-Windows 3.x - produs de firma Microsoft, func\ioneaz` numai [n cuplu cu MS-DOS, este un mediu de operare pe
16 bi\i multitasking, monoutilizator. A fost folosit pe calculatoarele ce s-au fabricat p@n` [n 1995
-Windows 95, 98, Millenium Edition - produs de firma Microsoft, sistem de operare pe 32 de bi\i, multitasking,
monoutilizator, urma] al Windows 3.x. Nucleul acestor sisteme era pe 32 de bi\i, ]i se [nc`rca numai dup` [ncarc`rea
fi]ierelor de baz` MS-DOS ce f`ceau parte din sistem. A fost cel mai r`sp@ndit ]i popular sistem de operare, p@n` prin anii
2000 - 2001, exist@nd la ora actual` [n circula\ie multe aplica\ii ce nu func\ioneaz` corect dec@t sub acesta. Datorit`
nerenun\`rii totale la MS-DOS, aceast` familie avea un anumit grad de instabilitate.Se adresa calculatoarelor casnice ]i a
micilor re\ele. {nc` este utilizat, dar [n anii urm`tori va dispare, pe m`sur` ce soft-urile noi nu vor mai func\iona sub acesta.
-Windows NT, 2000, XP – produs de firma Microsoft, multitasking, multiuser, ce au interfa\` grafic` con\inut` în
nucleul sistemului. MS-DOS nu mai apare aici dec@t ca aplica\ie. Este cea mai performant` ]i stabil` familie de sisteme
de operare produse de Microsoft. Pe l@ng` stabilitate, aceste sisteme de operare pot oferi ]i securitate informa\iei din
calculator, lucr@nd pe baz` de conturi (versiunile “Profesional”). Se adreseaz` lucrului [n re\ele complexe ]i domeniului
profesional.Windows XP - a ap`rut [n toamna anului 2001, este bazat pe tehnologiile din Windows NT/2000, fiind
urma]ul acestora, cuprinz@nd o serie radical` de [mbun`t`\iri ]i care are un pre\ acceptabil (100 $), devenind astfel
accesibil ]i utilizatorilor obi]nui\i.
Linux - sistem de operare multitasking, multiutilizator gratuit. Interfa\a cu utilizatorul este la baz` text, îns` toate
au sistem grafic. Exist` pentru mai toate platformele hardware în func\ie de produc`tor.

{nchiderea calculatorului cu sistem de operare Windows:


-pentru Windows 95, 98, Me, NT, 2000, XP se face clic pe butonul start, apoi clic pe op\iunea “Shut Down” sau
“Turn off computer”. {n fereastra de dialog ap`rut`, se bifeaz` din nou op\iunea “Shut Down” ]i se apas` “OK”.
Calculatoarele din noile genera\ii se opresc automat. La cele mai vechi este necesar` ]i stingerea de la butonul de
pornire/oprire, numai dup` ce se afi]eaz` op\iunea “It’s now safe to turn off your computer”

-pentru Windows 3.x: clic pe op\iunea File din meniul de sus, apoi clic pe “Exit Windows”. {n fereastra ap`rut` se
ac\ioneaz` butonul “OK”. Dup` ce apare prompterul MS-DOS “C:\ _” se poate opri calculatorul de la butonul de
pronire/oprire aflat pe unitatea central`.

11
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap. 2

Sistemul de operare Windows

2.1. Organizarea informa\iei pe discuri

Informa\ia pe discuri este organizat` sub form` de fi]iere. Fi]ierele sunt de dou` feluri: fi]ierele propriu-zise ]i
directoarele, care din comoditate tot fi]iere au fost denumite.
Pentru a se [n\elege mai u]or no\iunea de director, se va face urm`toarea compara\ie:
{n momentul [n care intr`m [n bibliotec`, ne afl`m [n holul principal. {n acest hol, de obicei, nu se afl` rafturi cu
c`r\i, dar cu siguran\` se afl` u]i care permit accesul [n alte s`li. S` presupunem c` [n cazul nostru vedem primele dou` u]i,
una pe care scrie “Sal` Literatur`” ]i una pe care scrie “Sal` Tehnic`”. Dac` intr`m [n sala Literatur`, vom observa rafturi
cu c`r\i de intres general ]i, de asemenea, s` presupunem c` observ`m existen\a altor patru u]i ce permit accesul [n s`lile de
literatur` rom@n`, francez`, geman` ]i englez`. {n fiecare din aceste ultime patru [nc`peri se afl` rafturi cu c`r\i din domeniul
specificat. Windows gestioneaz` un disc [ntr-un mod asem`n`tor. {nc`perile goale, f`r` c`r\i se numesc directori (direc-
tors), iar c`r\ile propriu-zise se numesc fi]iere (files). {n figura de mai jos se prezint` aceast` compara\ie:

Hol Dir.
principal rãdãcinã
c:\

Sala de Sala Sala X... My Program Temp


documents Files
literaturã Tehnicã

Literaturã Literaturã My Music Puiu .....


românã englezã

De-a lungul timpului denumirea de “director” a evoluat, pantru a fi mai intuitiv`, dup` cum urmeaz`:
{n sistemul de operare MS-DOS: director (directory)
{n sistemul de operare MS-DOS+WINDOWS 3.1.: Directori sau cataloage
{n sistemul de operare WINDOWS 95 ]i versiuni ulterioare: Dosare (Folders)
Deosebirea [ntre realitatea obiectiv` ]i cea vitual` este c`, [n realitate [n holul principal se g`se]te un num`r finit de
s`li, [n realitatea de pe disc, teoretic [n orice director pot exista un num`r nedefinit de fi]iere ]i directori [n care pot exista,
la r@ndul lor un num`r nedefinit de directori ]i fi]iere. Deci [ntr-un director se pot afla mai multe fi]iere, ]i de asemenea,
mai mul\i al\i directori (subdirectori) ai acestuia.
Orice disc posed` un director r`d`cin` ce este punctul de pornire al arborescen\ei, ]i care se noteaz` cu “\”. Intuitiv,
el se poate identifica cu nota\ia discului respectiv. De exemplu, r`d`cina hard-discului c: este “c:\”, r`d`cina dischetei este
“a:\”. Directorul r`d`cin` nu este subdirectorul nici unui alt director.
Directorul din care porne]te alt director se nume]te p`rinte al acestuia, ]i se simbolizeaz` cu “..”.
Directorul curent reprezint` directorul de lucru, adic` cel [n care ne afl`m ]i se simbolizeaz` cu “.”.
Aceast` organizare permite o grupare a informa\iilor de pe disc. De obicei, fiecare program se afl` [ntr-un director
ce [i poart` numele (de exemplu fi]ierele ce compun pachetul de programe Windows se afl` [n directorul Windows).
Un director sau un fi]ier se specific` printr-un nume ]i o extensie. Numele este separat de extensie prin caracterul
“.” (punct). Numele poate fi din maximul 255 caractere, dar se recomand` s` fie c@t mai mic.
{n cazul [n care extensia este format` din 0 caractere (vid`), atunci nu mai este necesar` prezen\a punctului desp`r\itor.
Majoritatea directorilor nu au extensie. Exemplu de directori [nt@lni\i uzual [n calculator:
Windows sau WINNT reprezint` directorul [n care se afl` fi]ierele sistemului de operare Windows
Program Files - este directorul unde se instaleaz` majoritatea programelor din Windows.
My Documents - este directorul [n care majoritatea aplica\iilor salveaz` fi]ierele utilizatorului
My Music - este un director aflat [n My Documents ]i unde se salveaz` de obicei fi]ierele muzicale

Fi]ierele, au [n majoritatea cazurilor o extensie nevid` care semnific` familia (clasa) de fi]iere c`reia [i apar\in. {n

12
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Windows-MS-DOS c@nd apare nota\ia “*” [nsemn` orice nume.


Exemple:
*.exe - fi]iere executabile. (de exemplu la pornirea aplica\iei Microsoft Word se lanseaz` [n execu\ie fi]ierul
Winword.exe);
Observa\ie important`: Orice aplica\ie software porne]te prin lansarea [n execu\ie a unui program executabil.
Aceast` opera\ie se realizeaz` [n Windows prin efectuarea unui dublu clic pe executabilul respectiv sau, c@nd acesta impune
lansarea [n execu\ie f`r` prezen\a [n memorie a altor programe, se folose]te op\iunea “Run” din meniul Start. De obicei
fi]ierele executabile ce realizeaz` instalarea de noi programe cer lansarea [n execu\ie f`r` a fi [ncurcate de prezen\a altor
programe [n memorie. De obicei, fi]ierele executabile ce instaleaz` un program software se numesc “setup.exe”, [n cazul
Windows ]i “install.exe” [n cazul MS-DOS. De exemplu, pentru instalarea pachetului MS-OFFICE se lanseaz` [n execu\ie
automat sau manual fi]ierul “setup.exe”, aflat [n r`d`cina CD-ului cu kit-ul de instalare.
*.com - fi]ierele cu aceast` extensie sunt programe executabile de maximum 64 Kb;
*.sys - fi]ierele cu aceast` extensie apar\in sistemului de operare (de ex. driverele)
*.bat - sunt fi]iere text care con\in comenzi ale sistemului de operare care se execcut` una dup` alta, [n ordinea [n
care au fost scrise
*.txt - fi]iere de tip text
*.doc - fi]iere create de Microsoft Word
*.xls - fi]iere create de Microsoft Excel
*.ppt - fi]iere create de Microsoft Power-Point
*.bmp - fi]iere de tip imagine (imagini foarte clare, dar care ocup` mult loc pe disc)
*.jpg - fi]iere de tip imagine (imagini satisf`c`toare, dar care ocup` pu\in loc pe disc)
*.mp3 - fi]iere de muzic`

Loca\ia precis` a unui fi]ier în structura arborescent` a unui sistem de fi]iere se nume]te cale (path). Aceasta este
compus` din litera parti\iei pe care se afla fi]ierul urmat` de lista directoarelor cascadate pân` în directorul care con\ine
fi]ierul respectiv, desp`r\ite între ele prin separatorul de nume de directoare sau fi]iere care, sub MS-DOS este caracterul
“\”. De exemplu pentru a accesa fi]iere de tip Word trebuie ajuns de obicei acolo unde acesta salveaz` fi]ierele, adic` [n
directorul My Documents. Pentru calculatoarele dotate cu Windows 9x, acesta se afl` [n r`d`cina discului c:. Deci, dac` de
exemplu c`ut`m fi]ierul “adever.doc”, acesta va avea calea:

C:\My Documents\adever.doc

Pentru sistemele dotate cu Windows 2000/XP, directorul My Documents din contul principal are alt` cale, astfel c`
fi]ierul va avea calea:

C:\Documents and Settings\Administrator\My Documents\adever.doc

Exerci\iu: s` se specifice calea unui fi]ier (de ex. wsx.doc) care presupunem c` ar fi [n directorul “Puiu” din figura
de mai sus.

Specificarea c`ii c`tre un fi]ier se poate face îns` în dou` moduri:


-Indicând calea absolut` spre acel fi]ier (luând ca punct de referin\` directorul r`d`cin`).
-Indicând calea relativ` spre acel fi]ier (se ia ca punct de referin\` directorul curent).

Sistemul de operare Windows

2.2. Prezentare general`

Windows este un sistem de operare grafic complet ce ofer` o interfa\` grafic` prietenoas` (GUI - Graphical User
Interface) ale c`rei elemente principale vor fi descrise în continuare. Pe lâng` faptul c` ecranul oferit de Windows este în
mod grafic ceea ce face sistemul mai u]or de utilizat ]i în\eles, întreaga interfa\` poate fi controlat` cu ajutorul mouse-ului.
Principalele tr`s`turi ale Windows-ului sunt:
-Este multitasking (asigur` rularea simultan` a mai multor programe);

13
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

-Este Plug and Play (realizeaz` configurarea automat` a componentelor hardware introduse [n calculator);
-Permite lucrul [n re\ea;
Sistemul de opereare Windows a evoluat de-a lungul timpului [n dou` familii:
1. Familia Windows 95, 98, Me (Millenium Edition) sunt sisteme de operare pe 32 de bi\i, multitasking,
monoutilizator. Aceste versiuni de Windows au [nc` o mare arie de r`sp@ndire dar tendin\a este de a fi [nlocuite de
Windows XP. Avantajul acestor versiuni const` [n compatibilitatea bun` cu programele ]i driverele existente. Se adreseaz`
calculatoarelor casnice ]i a micilor re\ele.
2. Familia Windows NT, 2000, XP sunt sisteme de operare deosebit de fiabile ]i stabile, cu capabilit`\i extinse,
adic` sunt dotate cu tehnologii de securizare a datelor, cu posibilitatea lucrului pe grupuri de utilizatori cu diferite
privilegii, cu posibilitatea gestion`rii mai multor procesoare etc.
Windows XP este cea mai nou` versiune Windows a firmei Microsoft, ]i [mbin` caracteristicile cele mai performante
ale versiunilor anterioare (multimedia ]i Plug and play de la versiunile 98 ]i Me (Millenium)), cu robuste\ea ]i securitatea
lucrului de la Windows 2000 la un pre\ acceptabil. Windows XP se prezint` sub dou` versiuni:
-Windows XP Home Edition, destinat utilizatorilor individuali, de regul` pentru calculatoarele de la domiciliu.
-Windows XP Professional, destinat lucrului de birou, [n re\ea, cu capabilit`\i extinse (tehnologii de securitate a
datelor preluate din Windows 2000, lucrul pe grupuri de utilizatori cu diferite privilegii, aplica\ii multiprocesor
etc.).
Se remarc` totu]i la Windows XP o anumit` incompatibilitate cu anumite elemente hardware ]i software (jocuri,
drivere) mai vechi concepute anume pentru familia Windows 98, acest lucru explic@nd utilizarea [nc` r`sp@ndit` a
versiunilor mai vechi. Tendi\a este de [nl`turare a acestor incompatibilit`\i ]i generalizarea lucrului cu Windows XP.
Windows XP (ca ]i celelalte din familia sa) opereaz` prin conturi. Cel mai important cont este cel al administratorului
sistemului. Acesta nu poate fi ]ters dar poate fi redenumit. Celelalte conturi sunt ale utilizatorilor calculatorului. Ace]tia
pot avea drepturi mai mari sau mai mici func\ie de tipul contului. Dac` Windows XP a fost instalat pe un hard-disk formatat
cu modul de formatare NTFS (New Technology File System) apare posibilitatea protec\iei datelor din calculator (utilizatorii

Suprafaþa de
lucru - zona
desktop
Iconuri

Butonul Start Buton al unei System Tray


aplicaþii Bara de task-uri
pornite

Bara de lansare rapidã a programelor

din conturile cu drepturi restr@nse nu vor putea s` ]tearg` informa\ie dec@t din propriul lor director).

Cum lucreaz` Windows?

Dup` pornirea calculatorului ]i [ncarc`rea sistemului de operare Windows ecranul monitorului prezint` a]a-numitul
“Desktop” ([n traducere liber` birou,v. fig.).

14
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Observa\ie: Majoritatea utilizatorilor de Windows XP prefer` versiunea ]i schema clasic` de desktop, valabil` [n
toate versiunile Windows. Majoritatea imaginilor captate [n acest curs sunt din aceast` schem`. Aceasta se poate seta
urm`rind pa]ii:
1. Clic dreapta pe bara de task-uri+clic pe properties+clic pe tab-ul start menu din fereastra ce apare+se bifeaz`
butonul Classic Start menu+clic pe OK.
2. Clic dreapta pe suprafa\a de lucru Desktop+Properties+Themes, la lista derulant` unde apare “Windows XP” clic
pe butonul s`geat`, aleg@ndu-se Windows Classic+OK. {n urma acestor modific`ri, desktop-ul va ar`ta astfel:

Principalele elemente cu care lucreaz` Windows sunt: cursorul mouse-ului, pictogramele (icons), dosarele (fold-
ers), ferestrele, meniurile, casetele de dialog, butoanele, memoria clipboard.
Pe desktop, se observ` urm`toarele pictograme, care ac\ionate prin dublu-clic lanseaz` [n execu\ie fiecare c@te o
aplica\ie ]i anume:

My Computer (calculatorul meu) este o aplica\ie care pemite accesul rapid la principalele componente hardware
din confugura\ia calculatorului: floppy discul, hard discul, imprimanta ]i panoul de control Control Panel, utilizat pentru
set`ri hardware.

Observa\ie important`: {n My Computer (ca ]i [n Windows Explorer) apare ]i iconi\a dischetei ]i a hard-
discului. Dac` facem un clic dreapta pe dischet` putem alege op\iunea format, pentru a formata discheta. Formatarea
este necesar` atunci c@nd discheta a fost cump`rat` neformatat`, dac` se dore]te ]tergerea integral` a ei, sau dac` are
anumite defecte. Formatarea se realizeaz` cel mai rapid astfel:
-se introduce discheta [n unitate;
-se face clic dreapta pe iconi\a dischetei ]i se alege din meniul ap`rut “format”.
-se bifeaz` de obicei op\iunea de formatare “full”, apoi Start sau OK
-dup` afi]area mesajelor de [ncheiere se ac\ioneaz` butonul close, apoi se scoate discheta
Tot [n cazul discurilor cu probleme, dac` se dore]te remedierea lor f`r` alterarea pe c@t posibil a informa\iei de
pe ele se alege op\iunea de verificare ]i reparare pe c@t posibil a discurilor numit` “scandisk”. La ea se ajunge astfel:
clic dreapta pe iconi\a discului respectiv, Properties, Tools, Check for Erors. {n cazul dischetei se va face scandisc cu
controlul suprafe\ei. Aceea]i situa\ie se recomand` ]i pentru hard, atunci c@nd sunt probleme, cu men\iunea c` dureaz`
mult. Dac` discurile sunt grav avariate, scandisk-ul nu le poate repara.

Recycle Bin (co]ul de gunoi) permite aruncarea ]i eventula recuperare a fi]ierelor. Un fi]ier ajunge [n co]ul de
gunoi dac` se ]terge sau dac` este “tras” aici cu mouse-ul.

Network Neighborghood sau My Network Places ofer` posibilitatea de a investiga re\eaua de calculatoare la care

15
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

este cuplat calculatorul.

Outlook Express / Inbox (c`su\a po]tal`) permite primirea ]i transmiterea de fax-uri ]i mesaje po]tale

Internet Explorer - este un browser (“r`sfoitor”) ce permite accesul la Internet

Butonul Start ]i bara de task-uri Taskbar aflate pe ultima linie a ecranului, servesc la mai buna organizare a sesiunii
de lucru. Ac\ionarea butonului Start determin` activarea meniului cascad` din care se pot selecta ]i lansa [n execu\ie
programele dorite. Pe Taskbar [n bara de lans`ri rapide se plaseaz` scurt`turile programelor folosite frecvent (pot fi
activate Ulterior cu clic). Tot pe Taskbar se semnaleaz` programele pornite la un moment dat. Activarea unui program se
poate face f`c@nd clic pe el sau pe butonul creat de prezent\a lui pe taskbar. {n regiunea “System Tray” se afl` de obicei
ceasul calculatorului (dac` se duce cursorul mouse-ului pe ceas [n scurt timp apare ]i data; dac` se face dublu clic pe ceas
apare ceasul detaliat ]i calendarul calculatorului pentru a fi modificat), butonul de control al pl`cii de sunet, butonul de
semnalare ]i schimbare a limbii tastaturii, precum ]i alte iconuri ce semnaleaz` func\ionarea altor programe.

Pictogramele (iconuri)

Sunt figuri de dimensiuni mici [mpr`]tiate pe toat` suprafa\a de lucru Windows a ecranului, numit` desktop.
Pictogramele sunt [nso\ite de obicei de un text explicativ. F`c@nd clic dreapta pe pictograme ]i apoi [n meniul ap`rut clic
pe properties se ob\in informa\ii despre con\inutul ei.

Ferestre

Butonul meniului Control


Buton de închidere
Bara de titlu
Buton de maximizare
Bara de instrumente
Buton de minimizare

Fiºier

Dosar

Bara de derulare

Marea majoritatea a aplica\iilor Windows ruleaz` într-o fereastr`. În continuare va fi detaliat` structura grafic` a
acestor ferestre.
O fereastr` este o zon` dreptunghiular` în care se pot vizualiza fi]iere, dosare sau poate avea un con\inut specific
aplica\iei c`reia îi corespunde (de exemplu pentru un program de prelucrare a textelor, textul ce poate fi editat). O fereastr`
poate fi închis`, redus` sau redimensionat`. Se pot deschide mai multe ferestre în acela]i timp, ]i unele aplica\ii permit
deschiderea mai multor ferestre în interiorul uneia principale.
Elementele (active) comune ale ferestrelor sunt:
- Bara de titlu: con\ine numele ferestrei, butoanele de control al meniului, de minimizare, de maximizare sau refacere
]i de închidere.
- Bara cu meniuri: con\ine meniuri având comenzi ]i op\iuni specifice aplica\iei pornite în fereastra respectiv`.
- Butonul de control al meniului: con\ine comenzi referitoare la fereastr`.

16
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

- Butonul de minimizare: reduce fereastra la un buton în bara de task-uri.


- Butonul de maximizare: m`re]te fereastra pentru a ocupa tot ecranul.
- Butonul de închidere: închide fereastra ]i aplica\ia care ruleaz` în fereastra respectiv`.
- Chenarul ferestrei: permite redimensionarea ferestrei.
- Col\urile ferestrei: permit ]i ele redimensionarea ferestrei.

O fereastr` Windows mai poate con\ine ]i urm`toarele elemente:


- Bara de instrumente (toolbar): con\ine butoane având desenate instrumente care reprezint` comenzi rapide pentru
diferite comenzi din meniuri. Afi]area ei este op\ional`.
- Bara de stare (status bar): este o bar` a]ezat` orizontal care descrie câteva propriet`\i ale con\inutului ferestrei.
Afi]area ei este op\ional` de cele mai multe ori.
- Bara de derulare (scroll bar): poate fi orizontal` sau vertical` ]i permite vizualizarea p`r\ilor ascunse de limitele
ferestrei. Ele apar automat atunci când fereastra con\ine o informa\ie ce nu poate fi afi]at` în chenarul curent.

Meniuri

Meniul reprezint` o list` de comenzi înrudite folosite pentru a executa anumite ac\iuni în cadrul aplica\iilor
Windows. Comenzile din meniuri sunt organizate pe grupuri logice. Pentru a executa o comand` dintr-un meniu derulant
se execut` un clic stânga pe titlul meniului pentru a-l deschide mai întâi ]i apoi se execut` un clic stânga pe op\iunea
aleas`. Pentru a face meniul s` dispar` se poate executa un clic în afara meniului.
Meniurile pot fi accesate ]i cu ajutorul tastaturii. Pentru a activa bara de meniuri se apas` tasta “Alt”, primul meniu
fiind selectat automat. Se pot folosi în continuare tastele cu s`ge\i pentru a selecta comanda dorit` dup` care se apas`
“Enter” pentru activarea comenzii. Op\iunea ce se dore]te a fi selectat` se poate activa ]i ap`sând tasta corespunz`toare

17
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

literei subliniate din titlul comenzii, dac` exist`.


În meniuri, lâng` titlul comenzii este afi]at` uneori ]i comanda rapid` care permite accesul direct la comand`.
Comenzile rapide permit selec\ia unei comenzi f`r` ajutorul meniurilor ]i acestea se execut` de cele mai multe ori prin
combina\ii de taste cu tastele speciale “Alt”, “Shift” sau “Ctrl”.
Atât Windows cât ]i multe aplica\ii pentru Windows ofer` o varietate de “meniuri scurt`tur`” ce con\in comenzi
uzuale. Aceste meniuri scurt`tur` se afi]eaz` la executarea unui clic dreapta deasupra unui obiect sau a suprafe\ei de lucru.

Casete de dialog

Sistemul Windows cât ]i aplica\iile Windows folosesc casete de dialog pentru a schimba informa\ii cu utilizatorul.
Casetele de dialog cer de cele mai multe ori informa\iile necesare pentru ca programul folosit sau sistemul s` poat`
executa opera\ia respectiv`. Windows afi]eaz` de asemenea casete de dialog ]i pentru a oferi informa\ii despre rezultatul
execut`rii unei comenzi.

Casetã text

Casetã cu listã
derulantã

Casetã de
validare
Buton de
comandã

Casetele de dialog variaz` în complexitate, depinzând de programul care le genereaz` sau de procedura folosit`.
Unele cer o simpl` confirmarea a unei ac\iuni ce trebuie executat`, altele ofer` posibilitatea alegerii între numeroase
op\iuni.

Componentele întâlnite într-o caset` de dialog sunt urm`toarele:


- Caset` text: ofer` posibilitatea introducerii unor caractere de la tastatur` (de ex. nume de fi]ier, calea spre un fi]ier,
etc.)
- Caset` cu list`: prezint` op\iunile ce pot fi alese; de cele mai multe ori se întâlnesc pe ele ]i bare de derulare; selec\ia
poate fi simpl` sau multipl`, adic` se poate selecta fie numai un element din list`, fie mai multe.
- Caseta cu list` derulant`: este o caset` cu o list` de o singur` linie, având un buton de derulare la dreapta; la
executarea unui clic stânga pe buton, o caset` cu o list` derulant` se deschide pentru afi]area listei de op\iuni; nu
permite decât o singur` selec\ie.
- Butoanele cu op\iuni: prezint` un grup de elemente înrudite din care poate fi ales numai unul; un clic pe una din
op\iuni le deselecteaz` pe celelalte.
- Caseta de validare: permite selectarea sau deselectarea unei op\iuni; în cazul valid`rii un semn apare în dreptul
c`su\ei; într-un grup de astfel de casete se poate oricâte dintre op\iuni, sau nici una.
- Butonul de comand`: îndepline]te func\ia care este afi]at` pe el. (Open, Help, Quit, Cancel, etc.); dac` lâng` numele
afi]at pe buton se g`se]te o elips` (…) ap`sarea lui duce la deschiderea unei noi casete de dialog. Cel mai frecvente
butoane de comand` [nt@lnite sunt “OK”, care are rol de a pune [n aplicare op\iunile alese dintr-o caset`, sau
“cancel”, c@nd se renun\` la aplicarea op\iunilor alese.

18
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Meniul Start este afi]at în momentul efectu`rii unui clic stânga peste butonul cu acela]i nume din bara de
aplica\ii. Deplasând cursorul de-a lungul meniului se pot apela comenzi directe pentru sistem sau se pot lansa aplica\ii,
fiind folosit pentru a avea acces la programe ]i documente, la sistemul de asisten\` software (help) ]i la alte componente
ale Windows. În structura sa se g`sesc urm`toarele:
- Programs – afi]eaz` lista de programe instalate în sistem ]i aplica\iile ce vin cu Windows, unele grupate în meniul
Accessories, altele accesibile direct (de exemplu Command Prompt).
- Documents – afi]eaz` cele mai recente documente deschise (15); pentru a le accesa repede ]i u]or, lansând aplica\ia
care cu care au fost editate, se execut` un clic pe numele documentului.
- Settings – afi]eaz` dosarele Control Panel, Printers ]i Bara de taskuri pentru personalizarea configur`rii Windows.
- Find sau Search – permite c`utarea de fi]iere, directoare ]i/sau calculatoare în re\eaua local`.
- Help – afi]eaz` informa\ii despre executarea taskurilor ]i a procedurilor ]i despre folosirea sistemului Windows.
- Run – permite introducerea unei linii de comand` pentru a rula un program de pe hard disc sau dischet`.
- Log off nume - permite ie]irea din contul curent
- Turn off computer sau Shut Down – afi]eaz` caseta de dialog Shut Down prin care se preg`te]te oprirea calculatorului.

Control Panel

Control Panel reprezint` centrul de control al Windows-ului. De aici se pot configura cea mai mare parte a
aspectului ]i func\ionalit`\ii interfe\ei grafice mergând pân` la posibilitatea configur`rii unor dispozitive periferice.
Apare sub forma unei ferestre în care se g`sesc mai multe pictograme, fiecare lansând o aplica\ie asociat` cu tipul
ajust`rilor dorite. Acestea vor fi descrise în linii mari în continuare.
Control Panel-ul poate fi accesat în mai multe feluri:
-efectuând un clic în op\iunea Settings a meniului Start;
-efectuând un dublu clic în Windows Explorer sau în My Computer;

19
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

{n Windows XP, dup` accesarea Control Panel va apare imaginea:

Dac` activ`m butonul “Switch to Classic View”, Control Panel va ar`ta ca [n celelalte versiuni de Windows:

Icoanele (]i implicit aplica\iile) pot fi diferite de la calculator la calculator, existând unele aplica\ii care î]i adaug`
icoane proprii în Control Panel.
Accessibility – ofer` accesul la configurarea interfe\ei Windows pentru accesul persoanelor cu handicap fizic. Nu

face parte din instalarea standard a Windows-ului ]i a]adar poate lipsi din anumite calculatoare; se pot configura sunete
pentru anumite ac\iuni ale sistemului, se poate stabili folosirea tastelor direc\ionale ]i a unor taste din segmentul de taste
numerice pentru direc\ionarea cursorului pe ecran, etc.

Add New Hardware – folose]te la configurarea sistemului pentru noi dispozitive periferice ad`ugate. Majoritatea
calculatoarelor noi posed` func\ii de Plug & Play (de obicei inserate în BIOS) ce permit Windows-ului s` detecteze ]i s`
configureze automat noile dispozitive introduse în sistem. În acest caz, asistentul oferit prin aceast` pictogram` în
Control Panel nu este folosit, sistemul cerând utilizatorului s` introduc` discurile cu driver-ele necesare. Asistentul este
folosit în dou` cazuri de excep\ie: primul în cazul în care calculatorul nu are op\iuni de Plug & Play sau acestea nu sunt
activate ]i al doilea este cazul în care dispozitivul introdus nu respect` standardele de autodetec\ie. În aceste situa\ii
asistentul Add New Hardware va c`uta dispozitivul ad`ugat încercând o configurare a acestuia dac` exist` un driver în kit-
ul standard de Windows, dac` nu sugerând dispozitive similare.
Observa\ie important`:
Kit-ul de instalare al unui soft este programul software arhivat (comprimat, pentru a ocupa c@t mai pu\in loc pe
CD sau dischete), de c`tre produc`tor. Astfel pachetul soft a]a cum este v@ndut pe pia\`, con\ine printre alte accesorii
obligatoriu un CD ([n trecut era dischet`) pe care se g`se]te kit-ul de instalare al softului.

Add/Remove Programs – permite instalarea/dezinstalarea unor aplica\ii sau pachete de aplica\ii în sistem ]i

20
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

ad`ugarea/scoaterea aplica\iilor standard Windows; Dup` cum se observ` [n figur`, apare o list` cu programele instalate
]i butoanele Change (permite modificarea softului instalat prin ]tergerea sau ad`ugarea de componente) sau Remove
(dezinstaleaz` aplica\ia).

Administrative tools - permite accesul administratorului de sistem la uneltele complexe de configurare ale

calculatorului.

Date/Time – permite setarea ceasului calculatorului ]i a datei acestuia. Asistentul poate fi accesat ]i executând un

dublu clic asupra zonei din bara de aplica\ii în care este afi]at` ora. Se poate ajusta ]i zona geografic` în care este plasat
calculatorul.

Display – con\ine mai multe tab-uri care permit ajustarea aspectului interfe\ei Windows pe ecran. Toate aceste

tab-uri con\in o mic` zon` grafic` în care este afi]at` o vizualizare a noului aspect ca ar rezulta în urma modific`rilor
efectuate. Themes permite schimbarea temelor grafice prin care lucreaz` Windows. Tema curent aleas` este Windows
Classic. Desktop permite schimbarea imaginii de pe fundalul desktop-ului iar din tab-ul Screen-Saver se poate schimba
economizorul de ecran folosit (un program care intr` în func\iune dup` o anumit` perioad` de inactivitate a tastaturii ]i
mouse-ului în scopul de a produce o anima\ie pe ecran pentru a nu solicita inutil luminoforii tubului catodic al monitorului).

Tab-ul Appearance permite schimbarea culorilor interfe\ei Windows, modificarea m`rimii ]i tipului caracterelor folosite
pentru afi]area ferestrelor ]i altele. Întreg aspectul interfe\ei poate fi personalizat de c`tre fiecare utilizator sau se pot alege
scheme standard de culori ]i stiluri din lista predefint` din Windows. Tab-ul Settings con\ine principalele elemente
necesare pentru controlul ecranului; se poate schimba rezolu\ia pl`cii grafice ]i profunzimea de culoare (num`rul maxim
de culori afi]abile) de pe ecran. Trebuie g`sit un compromis între aceste dou` caracteristici în func\ie de performan\ele
pl`cii grafice din calculator ]i a monitorului. Este de asemenea posibil` schimbarea driver-ului pl`cii grafice în cazul
schimb`rii acesteia.

Folder options - permite configurarea unor set`ri referitoare la directoare ]i fi]iere (de exemplu se poate permite
browserelor din Windows (Windows Explorer sau My Computer) s` poat` vedea sau nu fi]ierele ascunse etc)

Fonts - deschide o fereastr` ce afi]eaz` con\inutul dosarului în care sistemul î]i \ine tipurile de caractere (fonturi)

care pot fi folosite. Efectuând un dublu clic asupra unui font se poate ob\ine o fereastr` care s` afi]eze tipul respectiv de
caracter în mai multe m`rimi. Meniurile ferestrei permit gestiunea fonturilor instalate în sistem, cum ar fi de exemplu
ad`ugarea unui nou tip de caracter.
Internet -Din acest asistent se pot ajusta configur`rile referitoare la browserul Internet Explorer ]i tipul de conexiune
existent` în re\eaua respectiv`.

21
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Game Controllers - dac` exist` un joystick legat la calculator, din aceast` icoan` se ob\ine asistentul care permite

configurarea dispozitivului.

Internet options - din acest asistent se pot modifica configur`rile referitoare la browserul Internet Explorer ]i tipul

de conexiune existent` [n re\eaua respectiv`.

Keyboard - folose]te la configurarea tastaturii, referitor la viteza de repeti\ie a unei taste men\inut` ap`sat` etc.

Mail - seteaz` unele caracteristici ale conturilor de po]t` electronic` ]i ale aplica\iei client de po]t` electronic`

(Microsoft Outlook).

Modems - permite ad`ugarea unui modem în sistem ]i configurarea acestuia. Din acest asistent se seteaz`, de

exemplu, toate datele necesare conect`rii prin Dial-Up la Internet.

Mouse - ofer` diverse op\iuni referitoare la ajustarea parametrilor de func\ionare ai mouse-ului. Se poate modifica

sensibilitatea acestuia ]i viteza de reac\ie cât ]i modul de pozi\ionare în jurul tastaturii (în partea dreapt` sau în partea
stâng`). Tab-ul Pointers permite modificarea tipului de cursoare grafice afi]ate. Tab-ul Hardware este folositor atunci când
se dore]te schimbarea driver-ul pentru mouse.

Network - configureaz` parametrii pl`cii de re\ea, dac` acesta exist` în calculator cât ]i protocolul de re\ea folosit.

Power - ofer` un asistent pentru configurarea modului de economie al energiei, op\iune util` în cazul în care

calculatorul este portabil sau dac` hardware-ul calculatorului are module pentru aceast` op\iune. Se poate vizualiza
nivelul de înc`rcare al acumulatorilor în cazul unui calculator portabil, de exemplu. Se pot seta timpii de func\ionare ai
har-disk-ului, monitorului, calculatorului [n situa\ia [n care acesta este l`sat s` mearg` [n gol. Din tab-ul Hibernate se
poate activa sau dezactiva op\iunea de intrare [n stare de “hibernare” - adic` sistemul salveaz` dup` un anumit timp de
nefolosire tot ce era [n aplica\iile deschise ]i se opre]te automat. La pornire se re[ncarc` aplica\iile cu fi]ierele respective
[n faza l`sat` anterior hibern`rii.

Printers - deschide dosarul ce permite configurarea imprimantelor instalate în sistem, acela]i cu dosarul ob\inut

din meniul Start ->Settings.

Regional Settings - ofer` posibilitatea configur`rii sistemului în func\ie de zona geografic` unde este plasat

calculatorul referitor la afi]area datelor, numerelor ]i a monedei. Din tab-ul Languages+Details se poate seta instalarea
driverului de tastatur` rom@neasc` (RO).

Scanners and cameras - pemite modificarea set`rilor scanerelor ]i camerelor video ata]ate calculatorului.

Scheduled Tasks - permite planificarea rul`rii unor programe dup` un anumit orar.

Sounds and Audio Devices - Windows are posibilitatea asign`rii unor sunete anumitor opera\iuni din cadrul

interfe\ei (pornirea Windows-ului, minimizarea, maximizarea sau închiderea unei ferestre, golirea Recycle Bin-ului, etc.).
Din aceasta caset` de dialog se pot personaliza aceste sunete. Tot de aici se pot modifica anumi\i parametri ai pl`cii de
sunet, precum ]i ai [nregistr`rilor vocale.

22
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Speech - de aici se pot configura anumi\i parametri lega\i de [nregistrarea vocii (de ex posibilitatea recunoa]terii

anumitor voci [nregistrate). {ncep@nd din anul 2001 pachetul Office XP este capabil de a culege textul ]i prin dictare
vocal` (numai pentru limba englez`).

System – este probabil cea mai important` aplica\ie de asisten\` din cadrul Control Panel-ului. Prin intermediul
casetelor de dialog prezentate se pot solu\iona conflicte hardware ap`rute (din punct de vedere al partaj`rii resurselor, de
exemplu) ]i pozi\ionarea parametrilor în mod neadecvat în aceast` zon` poate conduce la blocarea sistemului. Tab-ul
General ofer` informa\ii generale despre sistemul Windows instalat ]i despre memoria ]i procesorul din calculator. Tab-ul
Hardware+Device Manager este folositor pentru a identifica dispozitivele periferice ce au anumite probleme în func\ionare.
Principalul element este lista arborescent` prezentat` ]i în figur` în care apar toate dispozitivele din calculator, fiind u]or
de observat care sunt cele care au eventuale probleme. Se poate selecta un anumit element din list` ]i apoi pot fi afi]ate
propriet`\ile caracteristice acelui dispozitiv la nivel hardware (adrese de memorie, numerele întreruperilor folosite).
Printr-o ]tergere a unui dispozitiv din aceast` list` se pot înl`tura din sistem drive-ele aferente dispozitivului respectiv.
Aceste informa\ii pot fi foarte utile în momentul în care se dore]te ad`ugarea unui dispozitiv în sistem care are nevoie de
specifica\iile anumitor resurse libere în calculator.
Selectând un element din list` ]i ap`sând butonul Properties (sau un dublu clic asupra elementului direct în list`)
se afi]eaz` o caset` de dialog ce ofer` informa\ii despre configura\ia dispozitivului ales. Tab-ul General afi]eaz` informa\ii
generale despre dispozitiv. Tab-ul Drivers furnizeaz` lista cu fi]ierele existente în sistem care sunt folosite de acel dispozitiv
(driverele dispozitivului) iar butonulUpdate Driver permite schimbarea driver-elor, de exemplu în cazul actualiz`rii
fi]ierelor la ultimele versiuni existente sau atunci când datorit` unor probleme în baza de date a Windows-ului (Registry)
nu se mai afl` informa\iile corecte referitoare la dispozitivul ales. Tab-ul Resources permite afi]area resurselor folosite de
dispozitivul respectiv ]i poate fi util atunci când apare o problem` în sistem, semnalând eventualele conflicte între
dispozitivul selectat ]i celelalte. Dac` asistentul Device Manager nu este capabil s` ofere o solu\ie viabil` spre rezolvarea
conflictului în ceea ce prive]te alocare de resurse, se poate alege op\iunea “Use automatic settings”, la o repornire a
sistemului, Windows încercând s` aloce automat resursele între dispozitive. Tab-ul Hardware Profiles este util în momentul
în care se folosesc mai multe configura\ii hardware pentru calculator. Dac` exist` mai multe configura\ii hardware setate
pe sistemul respectiv (de exemplu cu suport de re\ea instalat sau nu) atunci la pornire sistemul va afi]a un meniu din care
se va cere alegerea configura\iei hardware în care se dore]te func\ionarea calculatorului.

Taskbar and Start Menu permite configurarea barei de task-uri ]i a meniului Start. Acela]i asistent de configurare

se activeaz` prin clic-dreapta pe respectivele elemente.

User accounts - permite configurarea conturilor utilizatorilor calculatorului. Astfel se pot crea, ]terge, modifica,

parola noi conturi de un anumit fel.

Opera\ii cu dosare ]i fi]iere

Opera\iile cu directoare ]i fi]iere se fac de obicei [n Windows cu ajutorul aplica\iilor Windows Explorer ]i My
Computer. My Computer se poate porni prin dublu-clic pe iconi\a de pe desktop, iar Windows Explorer din meniul
Start+Programs+Accesories+Windows Explorer.

Crearea unui director (dosar, folder):

{n cadrul aplica\iei My Computer sau Windows Explorer face\i urm`toarele opera\ii:


-Selecta\i discul ]i/sau directorul unde dori\i s` crea\i un nou dosar (se fac succesiv dublu clic de pictograma
discului c:, apoi dublu clic pe directorul “My Documents”, sau [n cazul sistemelor cu Windows 2000/XP efectua\i dublu
clic succesiv pe urm`toarele pictograme: c:, Documents and Settings, Administrator, My Documents)
-Selecta\i din meniul File op\iunea New (aceea]i opera\ie se poate realiza f`c@nd clic dreapta [n interiorul directorului
My Documents, [ntre pictograme ]i aleg@nd New)
-Alege\i New Folder
-Scrie\i un nume pentru noul dosar
-Ap`sa\i tasta Enter

23
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Redenumirea dosarelor ]i a fi]ierelor

Numele fi]ierelor ]i dosarelor trebuie ales astfel [nc@t s` putem stabili cu ajutorul lui [n mod clar, la ce se refer`
informa\iile con\inute.
Redenumirea se realizeaz` astfel:
-Selecta\i un dosar sau un fi]ier pe care s` [l redenumi\i (sau [l selecta\i direct cu clic dreapta)
-Selecta\i din meniul File op\iunea Rename (sau selecta\i din meniul de clic dreapta op\iunea Rename)
-Tasta\i noul nume
-Ap`sa\i tasta Enter
* Trebuie evitat` modificarea extensiei fi]ierelor.

}tergerea fi]ierelor sau a dosarelor

-Selecta\i fi]ierul sau directorul


-Ap`sa\i tasta Delete sau butonul Delete din bara cu butoane standard
-{n caseta de dialog Confirm File Delete confirma\i ]tergerea cu clic pe Yes
}tergerea atrage dup` sine plasarea [n dosarul Recycle Bin a fi]ierelor sau dosarelor ]terse.
Exerci\iu: }terge\i directorul creat mai sus

Recuperarea unui fi]ier sau dosar ]ters

a) Dac` a\i remarcat imediat c` a\i ]ters gre]it


-restaura\i cu butonul Undo sau select@nd din meniul Edit, op\iunea Undo
b) Recupera\i din Recycle Bin:
-Clic sau dublu clic pe pictograma Recycle Bin
-Selecta\i fi]ierele sau dosarele de recuperat
-Selecta\i din File, op\iunea Restore
Restaurarea se realizeaz` [n pozi\iile de dinaintea ]tergerii

Golirea co]ului de gunoi, Recycle Bin

Metoda 1: Dublu clic pe pictograma Recycle Bin


a) Goli\i tot con\inutul
· Selecta\i din meniul File, op\iunea Empty Recycle Bin
b) Elimina\i o parte din con\inut
· Selecta\i fi]ierele sau directoarele
· Folosi\i tasta Delete sau butonul Delete
Metoda 2: Golire rapid`
· Pozi\iona\i mouse-ul pe pictograma Recycle Bin
· Clic pe butonul drept al mouse-ului
· Selecta\i Empty Recycle Bin, din meniul rapid care apare

C`utarea unui fi]ier sau director

Permite localizarea unui fi]ier sau director “pierdut” (nu ne amintim numele, sau [i ]tim numele ]i nu ]tim [n ce
director de afl`)

Unealta de c`utare sau “Find”, “Search” se afl` [n meniul start. Se selecteaz` Files or Folders.
{n fereastra ap`rut` pune\i calea unde se face c`utarea (de ex. discul c: sau c:\My Documents); dac` se cunoa]te
numele se trece ]i numele, apoi se apas` pe Find Now sau Search Now; dac` nu se cunoa]te numele fi]ierului ]i, [n schimb
se cunoa]te un cuv@nt ce apare [n fi]ier, se scrie ]i acest cuv@nt+ Find(Search) Now
Exerci\iu: edita\i [n Microsoft Word un document simplu [n care s` pune\i o fraz`, apoi salva\i-l cu op\iunea
File+Save as unde [i ve\i da un nume. {nchide\i Word-ul. C`uta\i fi]ierul cu Find dup` nume, apoi pe baza unui cuv@nt din

24
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

fraza pe care a\i scris-o. Cuv@ntul de c`utare al unui fi]ier trebuie ales astfel [nc@t s` nu fie un cuv@nt obi]nuit. Dac`
cuv@ntul este prea comun, calculatorul va g`si multe fi]iere ]i c`utarea va fi anevoioas`.

Copierea ]i mutarea fi]ierelor ]i a dosarelor

Bara cu butoane standard

Permite lucrul mai u]or cu fi]ierele, asigur@nd accesul rapid la cele mai folosite comenzi.
O modalitate de a opera cu directoarele ]i fi]ierele este de a fi copiate temporar [ntr-o memorie “tampon” numit`
clipboard. Clipboard-ul este de fapt un loc [n memoria RAM unde Windows depoziteaz` temporar o anumit` informa\ie
pentru a fi copiat` [n alt` parte. Astfel prin clipboard se pot face opera\ii cu fi]iere sau se poate transfera informa\ie [n
cadrul unei aplica\ii de la un document la altul, [n cadrul aceluia]i document, sau se pot transfera informa\ii [ntre aplica\ii
diferite. Clipboardul r`m@ne [nc`rcat cu ultima informa\ie depus` acolo c@t` vreme nu se pune altceva aici, sau este stins
calculatorul

Cut Mut` fi]ierul sau dosarul selectat


Copy Copiaz` fi]ierul sau dosarul
selectat [n Clipboard
Paste Copiaz` fi]ierul sau dosarul din
Clipboard [n loca\ia \int`

{nainte de a copia sau muta fi]iere sau dosare, trebuie s` le selecta\i.


Selectarea:
unui fi]ier sau a unui dosar
-clic pe fi]ier sau dosar
mai multor fi]iere sau dosare situate unul l@ng` altul
-clic pe primul fi]ier sau dosar
-ap`sa\i tasta Shift ]i executa\i simultan clic pe ultimul fi]ier sau dosar care trebuie selectat
mai multor fi]iere sau dosare ne[nvecinate
-cu tasta ctrl ap`sat` clic pe fiecare dosar sau fi]ier de selectat.

Copierea fi]ierelor ]i dosarelor selectate

Prin copiere se realizeaz` o dublur` a fi]ierului sau dosarului ini\ial

Metoda 1: Drag and Drop (se folose]te dac` pe ecran se vede at@t locul de unde copiez fi]ierele (sursa), c@t ]i
locul unde le plasez (\inta)).
-Selecta\i fi]ierele sau directoarele
-|in@nd ap`sat ctrl cu m@na st@ng` clic pe selec\ie ]i cu butonul ap`sat le trage\i spre \int`
-Eliberati mouse-ul

Metoda 2: Copiaz` ]i lipe]te (copy and paste) - se folose]te atunci c@nd pe ecran nu se vede \inta
-Selecta\i fi]ierele ]i dosarele
-Alege\i din meniul edit sau din clic dreapta pe selec\ia respectiv` op\iunea copy
-Se merge la \int`
-Paste

Mutarea fi]ierelor ]i dosarelor selectate

Prin mutare se realizeaz` o deplasare a fi]ierelor [n alt` zon` (mutarea din surs` [n \int`)

Metoda 1: Drag and Drop (se folose]te dac` pe ecran se vede at@t locul de unde iau fi]ierele (sursa), c@t ]i
locul unde le plasez (\inta)).
-Selecta\i fi]ierele sau directoarele

25
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

-Clic pe selec\ie ]i cu butonul ap`sat le trage\i spre \int`


-Eliberati mouse-ul

Metoda 2: Taie ]i lipe]te (cut and paste) - se folose]te atunci c@nd pe ecran nu se vede \inta
-Selecta\i fi]ierele ]i dosarele
-Alege\i din meniul edit sau din clic dreapta pe selec\ia respectiv` op\iunea cut
-Se merge la \int`
-Paste

Exerci\iu: Directorul propriu pe care l-a\i creat mai sus muta\i-l [n directorul c:\temp; apoi copia\i-l [napoi [n My
Documents. Face\i ambele opera\ii utiliz@nd ambele metode.
Repeta\i opera\ia de mai sus copiind directorul pe dischet`. Pe dischet` crea\i alt director ]i copia\i acolo din nou
directorul.

Crearea unei scurt`turi (shortcut)

Crearea unei scurt`turi este foarte util` atunci c@nd se dore]te lansarea unui fi]ier [n execu\ie f`r` deplasarea la
locul respectiv. Sunt mai multe modalit`\i de creare a scurt`turilor, cea mai simpl` fiind urm`toarea: Ne deplas`m [n My
Computer la fi]ierul respectiv; facem clic dreapta pe fi]ier ]i alegem din meniul ce apare Create Shortcut; se creaz` imediat
scurt`tura; o redenumim eventual, dup` care se mut` la locul dorit.

26
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap. 3

Editorul de texte Microsoft Word

3.1. Reguli generale de tehnoredactare computerizat`

Prezentarea general` a tastaturii unui calculator

{n continuare se vor prezenta semnifica\iile principalelor taste ale tastaturii standard american.

Tastele cu litere pe ele tip`resc litera ca atare. Dac` se tip`resc litere ]i se \ine ap`sat Shift se tip`resc majuscule.
Majusculele se pot tip`ri f`r` ap`sarea continu` a tastei Shift prin ap`sarea tastei Caps Lock. Ac\ionarea acestei taste este
semnalizat` [n col\ul din dreapta sus al tastaturii. Dac` tasta Caps Lock este ac\ionat` ac\ionarea tastei Shift duce la scrierea
literelor mici.
Exist` taste care au dou` semnifica\ii: semnifica\ia de jos este cea implicit`, pe c@nd cea de sus este activat` prin
ap`sarea concomitent` a tastei Shift.

Tastele Enter, Backspace, Esc, Tab, Print Screen, Scroll Lock, Pause, Insert, Delete, Shift, Ctrl, Alt, Caps Lock, Num
Lock se numesc taste speciale. Semnifica\ia lor este:
· Enter - se apas` dup` introducerea (alegerea) unei comenzi pentru ca aceasta s` poat` fi transmis`
calculatorului, deci, are rol de terminator. Rolul lui Enter poate fi ]i de trecere la un r@nd nou ([n editoarele
de text mai vechi) sau de trecere la un paragraf nou ([n Microsoft Word);
· Backspace - ]terge caracterul din st@nga cursorului;
· Delete - ]terge caracterul de pe pozi\ia curent` a cursorului sau un caracter la dreapta
· Esc - de la Escape are rol de anulare a unei execu\ii (renun\` la meniul curent activat sau determin` ie]irea
din unele aplica\ii)
· Tab - realizeaz` o tabulare, adic` o deplasare peste un num`r de caractere, sau faciliteaz` deplasarea [n
celulele unui tabel;
· Insert - comut` [ntre modul de inserare ]i de suprascriere. {n modul de inserare caracterele sunt inserate
[ntre cursor ]i caracterul urm`tor, iar [n modul de suprascriere caracterele introduse le [nlocuiesc pe cele
existente;
· Print screen - produce o copie punct cu punct a ecranului monitorului, care se plaseaz` [n Clipboard ([n
Windows), sau [n MS-DOS trimite tot ce este pe ecran la tastatur`;
· Scroll Lock - opre]te defilarea textului pe ecran;
· Pause - [ntrerupe temporar afi]area datelor pe ecran sau unele programe

Tastele direc\ionale:
· Tastele s`ge\i determin` deplasarea cursorului de pe monitor [n direc\ia ar`tat`;
· Home realizeaz` de obicei deplasarea cursorului la [nceputul r@ndului curent;
· End deplaseaz` cursorul la sf@r]itul r@ndului curent;
· Page Up realizeaz` deplasarea cursorului cu o pagin` [n sus;
· Page Down realizeaz` deplasarea cursorului cu o pagin` [n jos.

Tastele func\ionale: sunt cele aflate [n partea de sus a tastaturii notate cu


F1-F12. Ele determin` lansarea imediat` a unor comenzi. Ele se pot folosi ]i [n combina\ie cu Alt, Ctrl, Shift. Regulile de
utilizare ale acestor taste sunt de obicei specifice aplica\iei cu care lucr`m. Exist` ]i o tendin\` de generalizare a combina\iilor
de taste func\ionale.
Grupul de taste din extrema dreapt` jos sunt o copie a altor taste, scopul lui fiind de a u]ura munca atunci c@nd se
introduc [n calculator multe date numerice (ex [n contabilitate). Acest grup func\ioneaz` (dup` cum indic` led-ul de
semnalizare) numai dac` se activeaz` modul de func\ionare “Num Lock” de la tasta cu acela]i nume.

3.2. Editorul de texte Microsoft Word

Microsoft Word este un editor de texte profesional, la ora actual` f`c@nd parte din pachetul soft Microsoft Office. El
este conceput mai ales pentru elaborarea documentelor de tip birou (f`r` o complexitate exagerat` precum paginile de ziar).

Avantajele Word:
-Este cel mai popular editor de texte (exist` pe aproape orice calculator cu Windows);

27
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

-Este foarte intuitiv ]i u]or de [nv`\at;


-Permite lucrul [n condi\ii ergonomice foarte evoluate;
-Versiunile mai noi (dup` anul 2000) sunt traduse integral ]i au [n premier`, unelte de corec\ie gramatical`
]i a cuvintelor, desp`r\itor automat [n silabe ]i dic\ionar de sinonime [n limba rom@n`;
-Este dotat cu un editor de tabele foarte performant;
-Este dotat cu unele unelte de desenare ]i grafic` inexistente [n alte editoare de text;

Dezavantajele Word:
-Nu poate creea (sau creaz` foarte greu) pagini complexe, cum sunt cele de ziar.
-Dac` documentele [ncorporeaz` [n ele mult` grafic` (multe imagini de ex.) apar probleme cum ar fi dispari\ia
de pe monitor a unor imagini (de]i ele exist` [n document), imposibilitatea fix`rii unor imagini [ntr-un
anumit loc etc.

Pe m`sur` ce versiunile de Word evolueaz` se remediaz` ]i o parte din neajunsuri.

Pornirea sesiunii de Microsoft Word se efectueaz` astfel:


1. Se ac\ioneaz` meniul Start ® Programs ® Microsoft Word
2. Din Windows Explorer sau My Computer se face dublu clic pe orice fi]ier de tip Word
{n figura de mai jos se observ` principalele bare din Word:

Bara de meniuri Bara cu instrumente de formatare

Bara cu instrumente standard

Bara cu instrumente grafice Bara de stare

{nchiderea sesiunii Microsoft Word se efectueaz` astfel:


1. Se [nchide fereastra Word de la butonul din col\ul din dreapta sus.
2. Sau se ac\ioneaz` meniul File+Exit (Fi]ier+Ie]ire)
{n ambele situa\ii, dac` s-au f`cut modific`ri asupra fi]ierelor existente, Word va interoga utilizatorul [n leg`tur`
cu salvarea lor.

28
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

3.3. Preg`tirea editorului de text Microsoft Word pentru lucrul cu caractere rom@ne]ti, adaptat la standardele
rom@ne]ti

Editorul de texte Microsoft Word (mai ales versiunile [n limba englez`) este setat implicit s` lucreze cu caractere
engleze]ti. Pentru a putea scrie cu caractere rom@ne]ti (mai ales ], \, `, @ etc.) trebuie f`cute unele set`ri [n cadrul Word, sau
chiar [n Windows.
Modalit`\ile de scriere cu caractere rom@ne]ti date [n ordine cronologic` sunt:
1. Scrierea cu fonturi special adaptate pentru limba rom@n` (fonturile a c`ror denumire se termin` cu "R" - de
exemplu TimesRomanR)
2. Scrierea cu fonturi obi]nuite, dar c`rora li s-au ad`ugat o serie de caractere specifice altor limbi, printre care ]i
limba rom@n`
{n continuare, se vor prezenta avantajele ]i dezavantajele fiec`rui mod de lucru:

Scrierea cu fonturi de tip “R” Scrierea cu tasta setat` pe RO


Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje
-Tastele diacriticelor -Scrierea [n acest mod -Scrierea [n acest mod -Scrierea [n acest mod
au o a]ezare c@t de c@t nu este recunoscut` de este recunoscut` de necesit` tast`
ergonomic` pe tastatura dic\ionarele de corec\ie dic\ionarele de corec\ie rom@neasc`, care nu se
standard american (care ]i desp`r\itoarele [n ]i desp`r\itoarele [n g`se]te [n mod uzual.
este cea mai [nt@lnit`), silabe, care acum exist` silabe, care acum exist` -Dac` se dore]te
modul acesta de lucru ]i pentru limba rom@n`; ]i pentru limba rom@n`; scrierea cu tast`
neafect@nd, cu excep\ia -Editorul Word -Sort`rile [n tabele se american` (ce se
tastelor pe care sunt trebuie preg`tit pentru realizeaz` mai bine, dar g`se]te uzual),
diacriticele, celelalte acest mod de scriere nu perfect; procedura devine
taste.; (instalare de fonturi, -Schimb`rile ce profund greoaie ]i
-Fi]ierele scrise astfel dezactivarea unor trebuie f`cute [n Word neergonomic` (de ex.
pot fi g`site cu unelte por\iuni din “Auto sunt minime se inverseaz`
de tip “Find” sau Corect” etc.) semnifica\ia multor
“Search” dup` anumite -Sortarea [n tabele taste, enerv@nd
cuvinte ce se afl` [n este incorect` din punct utilizatorul)
document de vedere al locului -Fi]ierele scrise [n
diacriticelor [n alfabet Word cu acest standard
-Este un mod vechi de nu pot fi g`site cu
scriere, care probabil “Find” sau “Search”
va dispare odat` cu -Dac` se lucreaz` sub
apari\ia generalizat` a S. O. Windows de
tastaturilor adaptate versiuni mai vechi (ex.
pentru limba rom@n` Win95) apar probleme
la transferul textului de
la o aplica\ie la alta.

Etapele de preg`tire ale sistemului de operare Windows ]i a editorului de texte Microsoft Word [n vederea scrierii
cu caractere rom@ne]ti ]i pe formate de foi de h@rtie folosite [n \ar` sunt:

29
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Scrierea cu fonturi de tip “R” Scrierea cu tasta setat` pe RO


1 - {n Windows: 1 - {n Windows:
-Instalarea [n Windows a fonturilor “R” -Instalarea [n cadrul Windows a modalit`\ii de
(aceasta se realizeaz` din Control Panel; se face lucru cu tast` rom@neasc` (chiar dac` la calculator
dublu clic pe directorul “Fonts”, iar [n fereastra e o tastatur` american`, trebuie setat` din
nou ap`rut` se activeaz` meniul File din care se Windows modul de lucru cu tastatura pe RO;
alege “Install new fonts”; se precizeaz` [n aceasta se realizeaz` din Control Panel, dublu clic
fereastra nou ap`rut` unitatea de disc ]i directorul pe iconi\a tastaturii dup` care se instaleaz` din
de unde se [ncarc` fonturile + OK) lista Input Language limba rom@n`)
-Setarea implicit` a formatului A4 din driverul -Setarea implicit` a formatului A4 din driverul
imprimantei; imprimantei;
2 - {n Word: 2 - {n Word:
-Setarea paginii de lucru implicit (default) pe -Setarea paginii de lucru implicit (default) pe
A4 (din Page Setup sau Ini\ializare pagin` aflat [n A4 (din Page Setup sau Ini\ializare pagin` aflat [n
meniul File sau Fi]ier) meniul File sau Fi]ier)
-Se deschide Tools+Autocorect (Instrumente+ -Se activeaz` op\iunea Tools+Options
Autocorec\ie), din tabul “Autocorec\ie” se (Instrumente+op\iuni), se selecteaz` tab-ul
dezactiveaz` op\iunea “Replace Text as you type” “General” ]i se seteaz` unitatea de m`sur` a
sau “{nlocuire text [n timpul tast`rii”; din tabul dimensiunilor din Inches [n Centimetres, dup`
“Autoformatare la tastare” ]i Autoformatare se care se alege tab-ul Imprimare ]i se dezactiveaz`
dezactiveaz` op\iunea “C`i [n re\ea sau Internet op\iunea de redimensionare a h@rtiei din A4/Letter
cu hyperlink-uri”; ]i de imprimare [n fundal
-Se deschide op\iunea Format + Font ]i se -Se seteaz` tastatura pe RO din butonul aflat [n
seteaz` un font uzual de tip “R” (ex. Sistem Tray ]i care este implicit pus pe EN
TimesRomanR) ]i m`rimea 12, dup` care se (opera\ie necesar` la pornirea fiec`rei sesiuni de
ac\ioneaz` butonul default sau implicit; Word, dac` tastatura pe limba rom@n` nu este
-Se activeaz` op\iunea Tools+Options setat` implicit)
(Instrumente+op\iuni), se selecteaz` tab-ul
“General” ]i se seteaz` unitatea de m`sur` a
dimensiunilor din Inches [n Centimetres, dup`
care se alege tab-ul Imprimare ]i se dezactiveaz`
op\iunea de redimensionare a h@rtiei din A4/Letter
]i de imprimare [n fundal

Documentele scrise cu un anumit standard de diacritice pot fi convertite relativ u]or [n cel`lalt standard,
f`c@ndu-se succesiv opera\ii de [nlocuire automat` (Replace) a diacriticelor. Dac` [ns` un document a fost scris f`r` diacritice,
introducerea acestora se poate face numai manual.

30
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

3.4. Editarea documentelor

Crearea unui nou document

La deschiderea editorului Microsoft Word implicit acesta creaz` un nou document, cu numele Document1.
Pentru a crea un nou document se execut` clic pe butonul New din bara cu instrumente de lucru de lucru standard
sau tasta\i Ctrl+N. Dac` se dore]te lucrul dup` un model anume (]ablon) se alege New din meniul File.
Se [ncepe culegerea textului, ac\ion@ndu-se tasta Enter numai la sf@r]itul de paragraf.

Deschiderea unui document

Reprezint` opera\ia de [nc`rcare [n Word a unui fi]ier existent, pentru a-l modifica sau tip`ri la imprimant`. Fi]ierele
recent utilizate se g`sesc la baza meniului Fi]ier (File). Celelalte se deschid prin ap`sarea butonului File+Open
(Fi]ier+Deschidere), se merge [n directorul [n care se afl` fi]ierul prin opera\ii de dublu clic pe iconi\ele directoarelor
afi]ate; odat` ajun]i la fi]ierul ce trebuie deschis se face dublu-clic pe acesta, sau se selecteaz` fi]ierul ]i se ac\ioneaz`
butonul Open. Word poate deschide ]i mai multe fi]iere simultan, [ntre care se poate face transfer sau copiere de informa\ie.
La baza meniului Fereastr` (Window) se g`sesc afi]ate numele fi]ierelor deschise, cel implicit fiind bifat.
Un caz aparte de deschidere de fi]ier este atunci c@nd nu ne mai amintim numele acestuia ]i nici unde se afl`. {n
aceast` situa\ie se va apela la scula de c`utare "Find" sau "Search" din meniul Start al Windows-ului. Se poate realiza
c`utarea dup` mai multe criterii, principalele fiind data orientativ` [n care a fost creat fi]ierul sau dup` anumite cuvinte care
sunt [n fi]ier.

Salvarea unui document

Dup` crearea unui fi]ier nou, se recomand` salvarea acestuia sub un nume. Aceast` opera\ie se realizeaz` prin
comanda File+Save As... (Fi]ier+Salveaz` ca...). Se d` un nume fi]ierului, dup` care se ac\ioneaz` butonul Save. Odat`
salvat fi]ierul, pe m`sur` ce se fac modific`ri [n el, trebuie f`cute salv`ri de actualizare, ce se realizeaz` prin ac\ionarea
butonului de pe bara de instrumente sau comanda Ctrl+S. Se poate salva un fi]ier existent sub alt nume, atunci c@nd
dorim refolosirea unor p`r\i din el [ntr-un nou fi]ier. Se deschide fi]ierul dorit, se ac\ioneaz` comanda Save As, se d` noul
nume, dup` care se lucreaz` [n el ca [ntr-un fi]ier normal. Dac` este [nchis Word-ul ]i s-au efectuat opera\ii de modificare
a fi]ierelor deschise acesta va interoga utilizatorul [n leg`tur` cu salvarea lor.

{nchiderea unui document

Dac` se [nchide sesiunea de Word, se vor [nchide implicit toate documentele deschise, dup` interogarea [n prealabil
a utilizatorului [n leg`tur` cu salvarea fi]ierelor modificate. Dac` se dore]te [ns` [nchiderea fi]ierului curent se ac\ioneaz`
comanda File+Close (Fi]ier+{nchidere). Aceea]i opera\ie se poate face ]i prin ac\ionarea celui de-al II-lea buton din

dreapta sus . {nchiderea unui fi]ier se realizeaz` atunci c@nd dorim [nchiderea acestuia, f`r` a [nchide sesiunea de

Word.

Afi]area documentelor

Se realizeaz` prin meniul View (Vizualizare). Principalele moduri de vizualizare sunt:


-Normal - [n care Word adapteaz` afi]area astfel [nc@t s` se poat` vedea c@t mai mult din documentul curent.
-Page Layout - este cel mai utilizat mod de vizualizare, el permi\@nd afi]area tuturor elementelor paginii, a]a cum
apar ele.
-Print Preview pemite afi]area documentului sau a paginii curente a]a cum va fi scoas` la imprimant`
{n toate modurile de afi]are exist` posibilitatea de scalare a imaginii (vizualizarea ]i lucrul prin m`rirea unui detaliu
al paginii).
Dac` se deschid mai multe documente, ele se pot vizualiza din meniul Window, sau, la versiuni mai noi de Word ele
apar pe taskbar.

31
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Introducerea textului

La crearea unui document nou, cursorul se afl` implicit [n col\ul din st@nga sus. Se [ncepe tastarea textului, spa\iile
dintre cuvinte gener@ndu-se la ap`sarea tastei space bar. C@nd se ajunge la cap`t de r@nd, Word trece automat la r@ndul
urm`tor. C@nd se ajunge la cap`tul unui paragraf se ac\ioneaz` tasta Enter.
Caracterele diacritice se g`sesc [n cadrul tastaturilor americane pe tastele indicate [n urm`torul tabel:

Pentru lucrul cu fonturi de tip “R” Pentru lucrul cu tastatura pe RO


` ` ` [
~ ~ ~ {
@ shift+@ @ \
^ shift+^ ^ |
[ [ [ ]
{ { { }
] ] ] ;
} } } :
\ \ \ ‘
| | | “

Comenzi utile [n derularea culegerii textului:

Nr. Comenzi Rezultat


crt.
1. Home Pozi\ioneaz` cursorul la cap`tul r@ndului curent
2. End Pozi\ioneaz` cursorul la sf@r]itul r@ndului curent
3. Page Up Un ecran mai sus
4. Page Down Un ecran mai jos
5. Ctrl+Page Down La sf@r]itul ecranului curent
6. Ctrl+Page Up La [nceputul ecranului curent
7. Alt+CTRL+PAGE UP La [nceputul paginii anterioare
8. Alt+CTRL+PAGE DOWN La [nceputul paginii urm`toare
9. Delete }terge caracterul aflat deasupra cursorului sau la
dreapta
10. Backspace }terge caracterul aflat la st@nga cursorului
11. Shift+liter` Scrie majuscule (nu trebuie folosit CapsLock la lucrul
cu fonturi “R” pentru c` nu are efect asupra
diacriticelor)
12. Ctrl+Home Pozi\ioneaz` cursorul la [nceputul documentului
13. Ctrl+End Pozi\ioneaz` cursorul la sf@r]itul documentului
14. Shift+Enter Trece la o nou` linie f`r` [ntreruperea continuit`\ii
paragrafului
15. Ctrl+S Salveaz` documentul (el trebuie salvat periodic, pe
m`sur` ce se lucreaz`)

Mutarea cursorului de inserare la o nou` loca\ie [n text poate fi realizat` prin intermediul mouse-ului sau a
tastaturii, prin tastele s`ge\i sau prin tastele Page Up ]i Page Down.
Pagina curent` este pagina pe care exist` cursorul la un moment dat, nu pagina care este pe ecran.
Un paragraf se mut` [n jos plas@ndu-se cursorul la [nceputul lui ]i ap`s@nd pe Enter.
Dac` dorim s` [ncheiem scrisul pe o pagin` [nainte ca textul s` fi ajuns jos folosim insert+break+page break.

32
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Dac` dorim s` scriem pe pagini ]i verticale ]i culcate [n cadrul aceluia]i document gener`m mai multe sec\iuni cu
insert+break+sections, dup` care set`m paginile cu Page Setup pentru fiecare sec\iune.
Caracterele invizibile (ex sf@r]ituri de paragrafe, de sec\iuni, de pagini etc. se pot vizualiza cu butonul “¶”). Pot
exista [n document pagini goale [n aparen\`, dar care au astfel de caractere. {nainte de tip`rirea documentului trebuie
eliminate aceste pagini goale.
De obicei, crearea documentelor se face prin introducerea textului brut, dup` care se revine ]i se formateaz` textul
p@n` la aducerea la forma dorit`. Textul poate fi mutat sau copiat [n cadrul aceluia]i fi]ier, [ntr-un fi]ier diferit, sau chiar
[ntre aplica\ii diferite.

Selectarea textului

Dup` introducerea textului brut, trebuie formatat, adic` i se modific` anumite caracteristici cum ar fi dimensiunea,
alinierea, [ngro]area, [nclinarea etc.
Pentru a prelucra text sau orice alt obiect [n Word sau [n orice alt soft trebuie selectat. Selec\ia unui text se poate
realiza cu mouse-ul sau tastatura.

De selectat Modalitatea
Text Se pozi\ioneaz` cursorul la [nceputul textului
de selectat, se \ine ap`sat butonul st@nga al
mouse-ului ]i se mi]c` pe text p@n` la sf@r]itul
zonei, dup` care se elibereaz` butonul
Un cuv@nt Dublu clic pe cuv@nt
O linie de text Se duce cursorul mouse-ului [n zona din
st@nga a paginii p@n` c@nd acesta se va orienta
c`tre dreapta. {n dreptul liniei de selectat se face
un clic.
O propozi\ie/fraz` Cu tasta ctrl ap`sat` se face un clic [n
interiorul propozi\iei/frazei dorite.
Un paragraf Triplu clic pe paragraf; Se duce cursorul
mouse-ului [n zona din st@nga a paginii p@n` c@nd
acesta se va orienta c`tre dreapta. {n dreptul
paragrafului se face dublu clic
O coloan` Alt + dublu clic [n interiorul coloanei
{ntregul document Ctrl+A

Deselectarea unei selec\ii se poate face f`c@nd clic [n afara selec\iei sau ac\ion@nd una din tastele s`ge\i.

}tergerea textului

Tasta Delete ]terge orice selec\ie sau obiect selectat; {n text tasta Delete ]terge un caracter la dreapta cursorului;
Tasta Backspace ]terge un caracter la st@nga cursorului; Dac` [n locul unui text selectat trebuie scris altceva se [ncepe
scrierea ]i textul vechi va dispare automat.

Copierea unui text (obiect)

Word poate copia un text sau un obiect [n cadrul aceluia]i document sau [n alte documente. Pentru a realiza acest
lucru, se urmeaz` urm`torii pa]i:
· Se selecteaz` textul (obiectul) de copiat;
· Se activeaz` comanda Copy (Copiere) din mediul edit (Editare) sau combina\ia de taste Ctrl+C.

33
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

· Se plaseaz` cursorul [n punctul unde trebuie l`sat textul ([n cadrul aceluia]i document sau, dac` se dore]te plasarea
textului [n alt fi]ier ce [n prealabil a fost deschis, se merge [n meniul Window (Fereastr`) unde se g`sesc numele
fi]ierelor deschise, ]i se alege fi]ierul unde trebuie l`sat textul), ]i din acela]i meniu edit se ac\ioneaz` comanda Paste
(Lipire), sau combina\ia de taste Ctrl+V.
Acela]i lucru se poate face prin selectarea textului, se face clic dreapta pe selec\ie ]i se alege Copy, se merge la \int`,
din nou clic dreapta + Paste. Comenzile Copy ]i Paste se g`sesc ]i [n bara de instrumente standard.
Observa\ie: De fiecare dat` c@nd se d` [n Windows, Word sau orice alt` aplica\ie o comand` de tip Copy sau Cut
(Decupare), obiectul respectiv este dus temporar [n memoria tampon Clipboard ]i r`m@ne aici p@n` la o nou` comand` de
acest fel.
Copierea se poate face ]i cu mouse-ul astfel:
· Se selecteaz` textul de copiat;
· Se plaseaz` cursorul mouse-ului deasupra textului de selectat ]i \in@ndu-se ap`sat` tasta Ctrl se trage textul la locul
dorit.
Metoda copiere-lipire se folose]te ]i pentru aducerea anumitor obiecte din alte aplica\ii prin Clipboard [n Word ]i
invers: se deschide aplica\ia surs`, se selecteaz` obiectul+Copy, se merge [n Word+Paste la locul potrivit.
O categorie aparte de lipire este Paste Special sau Lipire special`, ce se folose]te atunci c@nd se aduc [n Word
obiecte complexe din alte aplica\ii, ce se pot lipi sub mai multe forme.

Mutarea unui text (obiect)

Se realizeaz` exact ca ]i copierea, cu diferen\a c` [n loc de comanda Copy (Copiere) se activeaz` comanda Cut
(Decupare), ce se g`se]te [n acelea]i meniuri ca ]i Copy.
Mutarea cu mouse-ul se realizeaz` exact ca ]i copierea, cu diferen\a c` nu se mai apas` tasta Ctrl.

Anularea comenzilor gre]ite

Word poate oric@nd reface situa\ia dinaintea unei (sau mai multor) comenzi gre]ite astfel: Imediat ce s-a comis
gre]eala, se ac\ioneaz` o dat` sau de mai multe ori comanda Undo (Anulare comand`) din meniul Edit (Editare), sau
Ctrl+Z. Revenirea la comenzile anulate se face prin comanda Redo (Repetare comand` anulat`) din acela]i meniu sau
Ctrl+Y. Se observ` c` Undo ]i Redo se anuleaz` reciproc.

C`utarea ]i [nlocuirea unui text (cuv@nt)

Word, ca ]i orice alt editor de text are posibilitatea de a g`si sau g`si ]i [nlocui cu u]urin\` ceva anume [n interiorul
unui document. Acest lucru se realizeaz` prin comanda Find (G`sire) respectiv Find and Replace (G`sire ]i [nlocuire) din
meniul Edit (Editare).
{n cazul lucrului cu Find, se urmeaz` pa]ii urm`tori:

· Se activeaz` comanda Find (G`sire) din Meniul Edit (Editare) sau Ctrl+F.

34
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

· {n caseta de editare Find What (De c`utat) se introduce cuv@ntul sau textul de c`utat
· Se ac\ioneaz` butonul Find Next (Urm`torul G`sit), Word pozi\ion@ndu-se pe primul cuv@nt sau text ce se
dore]te a fi c`utat. Dac` se apas` iar pe Find Next se localizeaz` urm`toarea apari\ie a cuv@ntului c`utat.

{n cazul lucrului cu Replace ({nlocuire), pa]ii sunt urm`torii:

· Se activeaz` comanda Replace ({nlocuire) din Meniul Edit (Editare) sau Ctrl+H.
· {n caseta de editare Find What (De c`utat) se introduce cuv@ntul sau textul de [nlocuit;
· {n caseta Replace with ({nlocuire cu) se trece cuv@ntul (textul) cu care se va [nlocui cuv@ntul (textul) de c`utat;
·Se ac\ioneaz` butonul Find Next (Urm`torul G`sit), Word pozi\ion@ndu-se pe primul cuv@nt sau text ce se dore]te
a fi c`utat. Dac` se dore]te [nlocuirea se ac\ioneaz` butonul {nlocuire, dac` nu, se ac\ioneaz` din nou Find Next;
· Se poate ac\iona butonul Replace All ({nlocuire peste tot) atunci c@nd se dore]te [nlocuirea unui cuv@nt (text)
instantaneu [n tot documentul f`r` o verificare prealabil`.

Opera\ii de c`utare ([nlocuire)

Opera\iile de c`utare mai complexe se pot activa prin ap`sarea butonului “More” (Mai mult). Fereastra de c`utare
sau [nlocuire va ar`ta astfel:

{n cadrul Search Options (Op\iuni de c`utare) se poate activa op\iunea All (Toate sau peste tot) sau Up ({n sus [n
document) sau Down ({n jos [n document); dac` se bifeaz` op\iunea Match Case (Potrivire litere) se va c`uta numai textul
care se potrive]te perfect cu textul de c`utat, inclusiv din punctul de vedere al literelor (mari sau mici). Dac` se bifeaz`
op\iunea Find Whole Words Only (Numai cuvintele complete) se g`sesc numai potrivirile de cuvinte din textul de c`utat

35
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

(De exemplu dac` vre\i s` c`uta\i numai cuv@ntul text, nu ]i succesiunea de cuvinte text din cuv@ntul teletext). Dac` se
dore]te c`utarea anumitor caractere speciale, ca de exemplu caracterul tabulator sau marcajul de sf@r]it de paragraf, alege\i
numele caracterului special din lista ascuns` Special.
Caseta de c`utare, ca ]i oricare alt` fereastr`, se [nchide prin ac\ionarea butonului Cancel (Revocare), sau butonul
de [nchidere din dreapta sus.

Formatarea paginilor

Ini\ializarea paginilor se face prin comanda Page Setup (Ini\ializare pagin`) din meniul File (Fi]ier). Dup` ac\ionarea
acestei comenzi va apare urm`toarea fereastr`:

Se observ` c` din tab-ul Margins (Margini) se seteaz` marginile documentului, valori ce r`m@n valabile [n tot
documentul (cu excep\ia situa\iei c@nd apar mai multe sec\iuni). Dac` se bifeaz` Mirror margins (Margini [n oglind`)
paginile cu margini asimetrice pot fi listate pe amble p`r\i, p`str@ndu-se valorile acestora fa\`-verso ]i dac` se alege “2
pagini per foaie” se pot lista de exemplu 2 pagini A4 pe un A3.
{n tab-ul Dimensiune h@rtie se poate alege tipul paginii (A4, A3 etc) ]i orientarea paginii portret - [n picioare sau
lanscape (vedere) - culcat.
{n fereastra de formatare a paginii se mai observ` butonul Default (Implicit). Dac` se bifeaz` aceast` op\iune
valorile setate [n fereastr` devin implicite pentru orice document de Word nou deschis. Se recomand` folosirea acestui
buton pentru setarea implicit` a formatului de h@rtie A4, pentru c` Word vine setat pe formatul Letter, care [n Rom@nia nu
se folose]te.

Lucrul [n Antete ]i Subsoluri

Orice pagin` de document Word con\ine un Header (Antet) ]i Footer (Subsol). Pentru a lucra [n aceste zone se
activeaz` comanda View (Vizualizare) + Header and Footer (Antet ]i Subsol), ap`r@nd o bar` de lucru ca-n figur`. Se alege
zona [n care se lucreaz` (antet sau subsol) (v. fig.), unde se pot introduce texte, ora exact`, calendar, numere de pagin` etc.
ce vor apare [n tot documentul [n sec\iunea curent`.
Dac` se ac\ioneaz` butonul Close ({nchidere) se [nchide bara de lucru Header and Footer.

Inserare de note de subsol

Notele de subsol se insereaz` prin comanda Insert+Footnote and Endnote (Inserare+Not` de subsol).

36
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Se observ` c` se pot da note de subsol sau note de final (la sf@r]itul documentului).

Numerotarea paginilor
Se realizeaz` prin comanda Insert+Page Numbers (Inserare+Numere de pagin`), ap`r@nd urm`toarea fereastr`:

Se observ` din figur` c` se poate alege pozi\ia num`rului de pagin` (sus sau jos), alinierea (la centru, st@nga,

dreapta), se poate opta dac` num`rul va apare pe prima pagin` (se evit` dac` prima pagin` e ]i copert`). Dac` se ac\ioneaz`
butonul format apare o fereastr` cu o serie de op\iuni suplimentare din care se remarc` formatul de num`r de pagin`
(scriere roman`, arab` etc), num`rul de la care se [ncepe numerotarea paginilor (se folose]te atunci c@nd o lucrare e
constituit` din mai multe documente) etc. Numerele de pagin` se ]terg prin intrarea [n Header and Foooter (Antete ]i
subsoluri), selectarea acestora+Delete.

Formatarea caracterelor

Pentru a formata fonturile (corpurile de liter`), se urmeaz` urm`torii pa]i:

· Se selecteaz` textul ce urmeaz` a fi formatat;

37
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

· Din meniul Format (sau din clic dreapta) se selecteaz` “Font”;


· Tab-ul Font (v. fig.) con\ine: Tipul fontului, Stilul fontului (Obi]nuit), Italic (Cursiv), Bold (Aldin),
Bold-Italic, Dimensiunea Fontului, Culoarea, Stilul de subliniere. Se pot implementa ]i efecte, cele mai
importante fiind: scriere sub form` de exponent sau indice, text t`iat, scris cu umbr` sau [n relief etc. Se
formateaz` font-ul aleg@ndu-se op\iunile preferate;
· De la tab-ul Character Spacing (Spa\iere caractere) se spa\iaz` caracterele la distan\a dorit`, rezultatul
previzualiz@ndu-se [n fereastra examinare;
· De la tab-ul Efecte text se pot aplica anumite efecte speciale artistice textului.

Formatarea paragrafelor

Pentru formatarea paragrafelor se urmeaz` pa]ii urm`tori:


-Se selecteaz` paragrafele de formatat;

-Se activeaz` meniul Format+Paragraph, ap`r@nd fereastra din figur`; se selecteaz` tab-ul Indents and Spacing
(Indent`ri ]i spa\iere). Se observ` c` se pot face urm`toarele opera\ii:
a) Alignment (Aliniere), ce poate fi left (la st@nga), Right (la dreapta), Center (la centru), Justified
(st@nga-dreapta); comenzile de aliniere se g`sesc ]i pe bara de formatare:

b) Indent (Indentare) - const` [n stabilirea distan\elor liniilor paragrafului fa\` de marginile foii, adic`:
-Left (St@nga) - controleaz` distan\a marginii paragrafului fa\` de marginea foii din st@nga;
-Right (Dreapta) - controleaz` distan\a marginii paragrafului fa\` de marginea foii din dreapta;
-Special` - Indentare la prima linie controleaz` distan\a dintre marginea paginii ]i prima linie
a paragrafelor (folosit pentru a creea alineate)
-Indentare ag`\at` - controleaz` distan\a dintre marginea paginii ]i celelalte linii ale paragrafului,
mai pu\in prima linie

38
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Indentarea se poate realiza ]i din rigl`. Marcajele triunghiulare au semnifica\ia din figur`:

Observa\ie: Dac` mai multe paragrafe la r@nd au aceea]i formatare se recomand` formatarea simultan` a acestora (se
selecteaz` toate, dup` care se formateaz`).
Se poate de asemenea formata un paragraf, considerat model, se selecteaz`, se apas` pe descriptorul de formate (v.
fig.) ]i dac` se trage mouse-ul peste paragrafele dorite, acestea vor avea acela]i format ca paragraful model.

O alt` caracteristic` de formatare ce se poate impune unui paragraf este spa\ierea, ce reprezint` spa\iul ce se poate
l`sa [nainte ]i dup` scrierea unui paragraf, precum ]i spa\ierea [ntre liniile sale. {n figura de mai sus se pot observa c`su\ele
de dialog unde se pot introduce valori pentru aceste spa\ieri.

Lucrul cu stiluri

{n cadrul unui document complex este bine s` se formateze titlurile, subtitlurile, corpul de text cu un anumit stil ce
s` fie unic la toate titlurile, subtitlurile, textul din document.
Pentru a se realiza acest lucru, se urmeaz` urm`toarele etape:
· Se formateaz` dup` preferin\e un titlu (de exemplu bold, m`rime font 14, aliniere pe mijloc)
· Cu titlul selectat, se face clic [n caseta cu stiluri l@ng` stilul afi]at implicit, astfel [nc@t acesta s` devin` selectat
(Numele stilului Normal devine alb`strit, adic` selectat) (v. fig.)

· Se tip`re]te de la tastatur` numele noului stil (ex Titlu principal) + Enter


· Ulterior de fiecare dat` c@nd vom dori ca un titlu s` fie formatat [n acest stil, [l vom selecta, dup` care [i
aplic`m stilul Titlu principal prin ap`sare pe butonul de listare din caseta stiluri, dup` care select`m stilul Titlu
principal.

39
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

{ncadrarea paragrafelor [n chenare ]i umbre

Pentru a [ncadra un paragraf sau o zon` de text [ntr-un chenar, se efectueaz` urm`torii pa]i:
-Se selecteaz` paragraful (textul)
-Se ac\ioneaz` comanda Format+Borders and Shading (Format +Borduri ]i umbrire), ap`r@nd urm`toarea fereastr`:
-{n tab-ul Borders (Borduri) se stabile]te tipul chenarului: Box (Caset`), 3-D, Shadow (Umbr`), tipul liniei Style
(Stil), culoarea liniei Color (Culoare), Width (L`\ime);

-{n tab-ul Shading (Umbrire) se stabilesc culoarea, modelul de fond ]i procentul de umbr`.

Inserarea de casete text

Pentru introducerea de casete text se urmeaz` pa]ii:


· Se activeaz` comanda Insert+Text Box (Inserare+Caset` text)
· Dup` ce cursorul mouse-ului se transform` [n cruce se merge la locul unde se dore]te desenarea casetei
]i \in@nd mouse-ul ap`sat se trage caseta;
· Se introduce apoi textul [n caset`;
· Se deplaseaz` cursorul mouse-ului pe marginea casetei p@n` se transform` [n form` de cruce de
s`ge\i+clic dreapta+format text box (format caset` text). Apare fereastra de formatare a casetei text de
unde se pot modifica stilul ]i culoarea marginilor, modul de aliniere a textului fa\` de caset` etc. (analog
ca la formatarea imaginilor)

Marcarea ]i numerotarea listelor

O list` este compus` din mai multe paragrafe aliniate ierarhic fa\` de marginea din st@nga a paginii ]i marcate cu
anumite simboluri sau numerotate.
Dac` este vorba de crearea unei liste simple marcat` sau numerotat`, se selecteaz` paragrafele ]i se creaz` prin
intermediul butoanelor din bara de formatare.
Dac` este vorba de o list` mai complex`, se selecteaz` textul ]i se activeaz` comanda Format+Bullets and Number-
ing (Format+Marcatori ]i Numerotare), ap`r@nd urm`toarea fereastr`:

40
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Se observ` c` dac` dorim o list` marcat` vom ac\iona tab-ul Bulleted (Cu marcatori), de unde se aleg marcatorii
dori\i, sau dac` nu corespund preferin\elor se poate ac\iona butonul Particularizare de unde se pot alege ]i a\ii.
Dac` dorim o list` numerotat` se ac\ioneaz` tab-ul Numbered (Numerotat), de unde se poate alege tipul de numerotare,
sau dac` nu prefer`m variantele afi]ate se ac\ioneaz` butonul particularizare de unde se pot alege mai multe variante.
Tab-ul Outline Numbered (Schi\` numerotat`) permite crearea listelor multi-nivel.
Dac` oper`m schimb`ri [ntr-o list` (ad`ug`m sau t`iem itemi) se va renumerota automat.
Marcarea ]i numerotarea se ]terge select@nd lista, se activeaz` Format+Bullets and Numbering (Format +Marcatori
]i numerotare) din care se alege (v. fig.) comanda None (Nici una)

Aranjarea textului pe coloane

Word are posibilitatea de a a]eza textul pe coloane. Pentru a realiza acest lucru, se urmeaz` urm`torii pa]i:
-Se selecteaz` textul ce se dore]te a fi aranjat pe coloane;
-Se selecteaz` comanda Columns (Coloane) din meniul Format; va apare urm`toarea fereastr`:
-Se selecteaz` parametrii coloanelor: num`rul de coloane, l`\imea, distan\a [ntre ele; se observ` c` se poate

opta ]i pentru linie [ntre coloane;


-{n final se ac\ioneaz` OK.

Inserarea caracterelor speciale (simbol) [ntr-un document

Word permite inserarea [ntr-un document ]i a altor caractere specifice unor limbi str`ine sau a unor caractere ce nu
se pot tip`ri de la tastatur`. Acest lucru se realizeaz` prin activarea comenzii Symbol (Simbol) din meniul Insert (Inserare).

Inserare imagini [n document

Word poate insera [n documente imagini ce vin odat` cu pachetul Office (aflate [n aplica\ia ClipArt) sau imagini din
fi]iere. Inserarea se face astfel: se plaseaz` cursorul acolo unde dorim s` inser`m imaginea; se activeaz` comanda
Insert+Picture+ClipArt (Inserare+Imagine+ClipArt) dac` se dore]te inserarea de imagini venite cu pachetul Office sau
Insert+Picture+From File (Inserare+Imagine+Din fi]ier) dac` se dore]te inserarea de imagini dintr-un fi]ier. Odat` activat`
aplica\ia ClipArt, procedeul de inserare este specific fiec`rei versiuni de Word. Imaginile se pot insera ]i din alte aplica\ii
prin procedeul Copy+Paste (Copiere+Lipire) explicat mai sus.
Odat` inserat` imaginea, se formateaz` prin clic dreapta+Format Picture (Formatare imagine)
Dup` cum se observ` [n fereastra de formatare se poate seta de la tab-ul Wrapping (Aspect) pozi\ia imaginii [n
raport cu textul; din tab-ul Imagine se poate modifica culoarea, luminozitatea ]i contrastul. Tot [n meniul clic-dreapta pe
imagine+ordine se observ` c` se poate alege pozi\ia ei fa\` de alte imagini, adic` se poate aduce imaginea [n prim sau ultim
plan, [n plan secundar, [n spatele textului etc. {n meniul clic-dreapta mai exist` de asemenea o comand` de editare a
imaginii, precum ]i una de grupare-degrupare a elementelor imaginii (valabile numai dac` imaginea a fost inserat` din
ClipArt sau este de tip *.wmf).

41
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Inserare formule matematice

Word poate insera [n documentele sale ]i formule matematice prin intermediul aplica\iei Equation Editor, prezent`
[n pachetul Office. Pentru aceasta, se urmeaz` pa]ii:
· Se plaseaz` cursorul la locul unde va fi tip`rit` formula;
· Se activeaz` comanda Insert+Object. Va apare o list` de aplica\ii printre care ]i Microsoft Equation, se
selecteaz`+OK, dup` care se intr` [n Equation Editor;

· Dup` cum se observ` [n figur`, apare o bar` de lucru din care se selecteaz` cu mouse-ul simbolurile dorite,

construindu-se astfel formula. La final, se face un clic [n afara formulei, revenindu-se [n Word unde vom g`si formula
scris` la locul unde a fost ini\ial cursorul.

Inserare WordArt

Aplica\ia WordArt permite prelucrarea artistic` a unui mic text. Pentru a lansa [n execu\ie aplica\ia WordArt se
ac\ioneaz` Insert+Picture+WordArt (Inserare+Imagine+WordArt). Va apare fereastra din figur`, de unde se alege stilul
dorit+OK:

Dup` alegerea stilului va apare fereastra Editare WordArt, unde se va insera textul dorit, tipul fontului, dimensiunea
]i formatul acestuia (bold sau italic)+OK.

42
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Creare desene

Word are ]i posibilitatea cre`rii de elemente grafice (figuri geometrice simple, forme automate, s`ge\i etc).

Pentru a putea desena aceste figuri trebuie activat` bara de desenare ce se activeaz` prin clic pe iconi\a din
bara standard. Orice bar` de lucru [n Word se activeaz` f`c@nd clic dreapta pe una din barele active, rezult@nd un meniu
din care se pot activa ]i alte bare.

{n figur` se observ` c` pe bar` apar op\iunile de desenare pentru dreptunghi, cerc, elips`, s`ge\i, umbre etc. Se
observ` de asemenea [n st@nga un cursor de mouse; dac` se activeaz` aceast` iconi\` se pot selecta mai multe figuri \in@nd

mouse-ul ap`sat ]i tr`g@ndu-l peste grupul de figuri ce trebuie selectate. Dup` selectarea ]i prelucrarea figurilor se
recomand` ie]irea din acest mod de selec\ie prin ap`sarea aceluia]i buton. Dac` se apas` pe butonul Auto Shapes (Forme
automate) va apare un meniu cu ajutorul c`ruia se pot desena ]i alte forme predefinite [n Word.

3.5. Lucrul cu tabele [n Word

Word este dotat cu un editor foarte performant de tabele. Pentru a crea un tabel se ac\ioneaz` comanda
Table+Insert+Table (Tabel+Inserare+Tabel). Va apare o fereastr` [n care se vor introduce estimativ num`rul de linii (rows)
]i cel de coloane (columns) (se pot face ulterior ]i alte modific`ri [n tabel)+OK.
O alt` modalitate de a crea un tabel este de a-l desena pur ]i simplu prin comanda: Table+Draw Table.
De asemenea, se poate construi ]i prin ac\ionarea iconi\ei din bara standard a Word-ului, tr`g@ndu-se mouse-
ul peste num`rul de linii ]i coloane dorit+clic, tabelul construindu-se [n locul unde a fost cursorul.
Cursorul [n celulele tabelului se poate plasa cu ajutorul mouse-ului. Deplasarea cursorului [n tabel se realizeaz` cu
mouse-ul, tastele s`ge\i sau tasta Tab. Odat` plasat cursorul [n celul`, se scrie textul dorit.

Selec\ia [n tabele

Pentru a formata un tabel (aducerea la forma dorit`) trebuie [n prealabil selectate zonele ce vor fi formatate. Modul
de selectare este dat [n tabelul de mai jos:

Formatarea tabelelor

De selectat Modul de realizare a selec\iei


O celul` Se plaseaz` cursorul mouse-ului deasupra
celulei, [n partea st@ng`, p@n` c@nd se transform`
[ntr-o s`geat` cu [nclina\ia spre dreapta+clic.
Un grup de celule Se plaseaz` cursorul mouse-ului deasupra
primei celule, [n partea st@ng`, p@n` c@nd se
transform` [ntr-o s`geat` cu [nclina\ia spre
dreapta+clic ]i \in@nd mouse-ul ap`sat se trage
peste tot grupul.
O linie Se plaseaz` cursorul [n afara tabelului, [n
st@nga liniei+clic.
Un grup de linii Se selecteaz` prima linie, apoi cu mouse-ul
ap`sat se trage [n sus sau [n jos peste grup.
O coloan` Se plaseaz` cursorul mouse-ului [n afara
tabelului, deasupra coloanei, p@n` se transform`
[ntr-o s`geat` orientat` [n jos+clic.
Mai multe coloane Se selecteaz` prima coloan`, dup` care se
deplaseaz` mouse-ul [n dreapta peste grup. La fel
se poate selecta [ntregul tabel.

43
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Formatarea tabelelor const` [n aducerea lor la forma dorit`.


Pentru a formata un tabel sau o por\iune din acesta, se urmeaz` pa]ii:
· Se selecteaz` tabelul sau zona de formatat;
· Se poate aplica unul din formatele din Word prin activarea comenzii Table+Table Auto Format
(Tabel+Autoformatare [n Tabel), dup` care se alege formatul dorit;
· Dac` se dore]te o formatare mai complex` se activeaz` comanda Format+Borders and Shading
(Format+Borduri ]i Umbrire), ap`r@nd urm`toarea fereastr`:

Dup` cum se observ` [n figur`, [n cadrul tab-ului Borders (Borduri) se pot alege urm`toarele principale moduri de
formatare: None (Nici una) - se alege dac` se dore]te ca tabelul s` fie invizibil; Box (Caset`) - dac` se dore]te ca [n selec\ia
noastr` s` fie vizibile doar marginile; toate - dac` se dore]te ca toate liniile din selec\ie s` fie vizibile la grosime egal`; Grid
(Gril`) - dac` se dore]te ca liniile de margine s` fie mai groase ]i cele din interior mai sub\iri. {n zona stil se poate alege tipul
de linie ce o va avea tabelul. {n zona culoare se poate seta culoarea liniilor. {n zona l`\ime se va alege grosimea liniei. Se mai
observ` ]i prezen\a zonei Examinare, unde dac` se apas` pe butoanele afi]ate selec\ia va avea vizibil` sau invizibil` linia

(liniile) al c`ror buton este ac\ionat.


Din tab-ul umbrire se poate selecta culoarea de fond a zonei selectate.

Modificarea dimensiunii celulelor se poate opera direct pe tabel prin plasarea cursorului mouse-ului deasupra laturilor
verticale sau orizontale ale acestuia, p@n` c@nd cursorul []i schimb` forma, permi\@nd “ag`\area” laturilor respective; se
“aga\`” latura prin clic ]i se mi]c` mouse-ul aduc@nd-o la locul dorit. Aceia]i modificare se poate realiza ]i prin utilizarea
riglelor din Word unde apar [nsemnate coordonatele fiec`rei laturi a tabelului. Dac` dorim egalarea dimensiunilor unor
coloane (linii) selectate, se poate realiza cu comanda Distribute columns (rows) Evenly (Distribuire r@nduri (coloane) [n
mod egal.

Dac` avem un tabel cu multe r@nduri ce se [ntinde pe mai multe pagini, putem ac\iona comanda Table+Headings
(tabel+Repetare r@nduri titlu) ]i antetul tabelului se va repeta automat la fiecare [nceput de pagin`.

Opera\ii de modificare a tabelelor

{n tabelul urm`tor sunt enumerate ]i explicate opera\iile ce se pot opera asupra unui tabel:

44
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Opera\ie Mod de realizare


}tergerea unei (unor) linii Se selecteaz` linia (liniile); Se ac\ioneaz`
comanda Table+Delete+Rows
(Tabel+}tergere+R@nduri), sau se ac\ioneaz` din
clic dreapta pe linia selectat` comanda Delete
Rows (}tergere r@nduri).
}tergerea coloanelor Se selecteaz` coloan(ele)a; Se activeaz`
comanda Table + Delete + Columns, sau se face
clic dreapta pe coloanele selectate din care se
alege comanda Delete columns (}tergere coloane)
Inserarea de linii [n tabel Se selecteaz` linia deasupra sau dedesuptul
c`reia se vor insera Linia (liniile) apoi se
selecteaz` Table + Insert + Rows (Tabel +
Inserare + R@nduri). Se observ` c` dac` se
lucreaz` cu meniul Table se pot insera r@nduri at@t
deasupra c@t ]i dedesuptul selec\iei. Alt` variant`
mai rapid` const` [n: din clic dreapta pe selec\ia
r@ndului deasupra c`ruia se va introduce linia se
alege Insert Rows (Inserare r@nduri). Dac` se
dore]te inserarea de mai multe linii se selecteaz`
un num`r de linii egal cu cele care vor fi inserate
]i se repet` opera\iile de mai sus.
Inserarea de coloane [n tabel Se realizeaz` din acelea]i meniuri ca ]i la linii,
doar c` [n loc de Rows (linii) se aleg comenzile cu
Columns (Coloane).
Ad`ugarea unui r@nd la sf@r]itul tabelului Se plaseaz` cursorul [n ultima celul` a
tabelului ]i se apas` tasta TAB.
Sortarea liniilor unui tabel Se selecteaz` coloana sau zona din coloan`
dup` care se va face selec\ia, dup` care se
ac\ioneaz` Table+Sort (Tabel+Sortare).
Numerotarea r@ndurilor unui tabel. Dac` tabelul are o rubric` cu “Nr. crt.” se
selecteaz` celulele ce vor fi numerotate, dup` care
se ac\ioneaz` comanda Format+Bullets and
Numbering (Format+Marcatori ]i Numerotare).
Se observ` c` numerotarea se face automat ca la
liste; dac` se ]terg sau se adaug` r@nduri, ele se
vor renumerota automat.
{mbinarea de celule sau r@nduri Se selecteaz` celulele ce vor fi [mbinate ]i se
ac\ioneaz` comanda Table + Merge cells (Tabel +
{mbinare celule).
Scindarea celulelor Este opera\ia invers` celei de [mbinare. Se
selecteaz` celula ce va fi scindat`, ]i se selecteaz`
comanda Table+Split cells (Tabel+Scindare
celule)

45
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Corectarea ortografic` ]i gramatical`

Versiunile de Word [n limba rom@n`, pot realiza corec\ia pe c@t posibil a ortografiei ]i gramaticii textului scris. Pot
realiza acest lucru ]i versiunile [n limba englez` care au instalat dic\ionarul limbii rom@ne. Corectarea ortografic` ]i
gramatical` este posibil` numai dac` s-a scris documentul cu tastatura fixat` pe RO (din system tray [n dreapta jos se face
clic pe iconi\a En ]i se selecteaz` RO)

Pentru a se realiza corec\ia, se urm`resc pa]ii:


· se selecteaz` textul sau [ntreg documentul ce se va supune corec\iei;
· se selecteaz` op\iunea Tools+Spelling and Grammar (Instrumente+Corectare ortografic` ]i gramatical`)
sau se ac\ioneaz` F7;
· Word se va opri la fiecare cuv@nt suspect, propun@nd [n unele situa\ii corec\ii. Cuv@ntul gre]it se
modific` manual sau se alege una dintre corec\ii;

Observa\ii:
-dac` un cuv@nt a fost scris gre]it ]i forma gre]it` are sens [n limba rom@n` calculatorul nu-l va sesiza;
-dic\ionarul calculatorului nu con\ine toate cuvintele din limba rom@n`; de aceea va semnala ca fiind gre]ite acele
cuvinte care chiar dac` sunt corecte nu le ]tie; [n situa\ia aceasta se alege “Ignorare”

3.6. Listarea la imprimant` a documentelor Word

Dup` ce documentele au fost create, de cele mai multe ori vor fi scoase la imprimant`. Pentru a realiza acest lucru,
se activeaz` comanda File+Print (Fi]ier+Imprimare) sau Ctrl+P, deschiz@ndu-se fereastra urm`toare:

Zonele ferestrei cu semnifica\iile cele mai importante sunt:


· Imprimant`, unde se observ` numele imprimantei implicite setat` din Windows; dac` se dore]te listarea
la alt` imprimant` ce are driver [n Windows se apas` pe butonul de derulare ]i se alege cea dorit`; tot
aici se observ` butonul Setup (Propriet`\i), care dac` va fi ac\ionat, se va intra [n driverul imprimantei
selectate de unde se vor putea modifica anumi\i parametri ai imprim`rii;

46
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

· }ir de pagini, unde se observ` prezen\a a trei butoane:


-dac` este bifat butonul All (Toate) se vor lista toate paginile;
-dac` este bifat butonul Curent Page (Pagina curent`) se va lista numai pagina pe care se afl` cursorul;
-dac` este bifat butonul Pages (Pagini) se vor lista doar paginile dorite, dup` explica\iile din figur`.

· Copii - unde se pot indica num`rul de copii ale list`rii curente;


· Imprimare, unde se observ` c` se pot lista All pages in range (toate paginile din interval), ori Odd Pages
(Paginile impare), ori Even Pages (Paginile pare), ultimile solu\ii fiind adoptate la listarea fa\`-verso;
· Panoramare - este o facilitate a versiunilor mai recente de Word ce permite m`rirea sau mic]orarea paginii la
listare dup` principiul Xeroxurilor. Astfel dac` avem un document f`cut pe format A3 ]i dorim s`-l list`m pe format A4 se
va folosi aceast` op\iune.

47
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap. 4

Microsoft Excel

Microsoft Excel este un program performant de calcul tabelar care poate fi folosit pentru stocarea ]i prelucrarea
eficient` a listelor de date, pentru efectuarea calculelor numerice ]i pentru crearea rapoartelor ]i a diagramelor.
{n programul Microsoft Excel mediul de lucru [l constituie un fi]ier registru de calcul care poate s` con\in` una sau
mai multe foi de calcul. Foaia de calcul este compus` din celule organizate sub forma unui tabel. Coloanele sunt identificate
prin litere, numite antete de coloan` ]i sunt plasate, sub form` de butoane, de-a lungul p`r\ii superioare a foii. Liniile se
identific` prin numere numite antete de linie reprezentate prin butoanele din marginea din dreapta a foii de calcul.
Dimensiunea pe care o poate avea o foaie de calcul este de 256 de coloane (codificate p@n` la IV) ]i 65536 de linii.
Combina\ia dintre litera coloanei ]i num`rul liniei corespunz`toare unei celule se nume]te adresa celulei.
O celul` poate con\ine date sau formule. Pentru a introduce date se selecteaz` celula dorit` ]i se tasteaz` efectiv
datele. Se pot folosi opera\iile specifice Windows (Copy, Cut ]i Paste) pentru a umple cu date zone din foaia de calcul. Se
poate folosi ]i op\iune de autoumplere (autofill) pe care o prezint` Microsoft Excel, pozi\ion@nd cursorul mouse-ului
asupra marcatorului de autoumplere din col\ul din dreapta jos al celulelor selectate, moment [n care acesta []i schimb`
forma (v. figura al`turat`), ]i care permite , prin tragerea lui deasupra zonei dorite, umplerea celulelor pornind de la
con\inutul celulelor selectate.

Antetele liniilor Bara de formule

Etichetele foilor de calcul Bare de derulare

Butoane de derulare a
etichetelor foilor de calcul

48
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

+
Cursor de autoumplere

O formul` este o ecua\ie care analizeaz` date [ntr-o foaie de lucru ]i se introduce
fie execut@nd un clic asupra butonului pentru editarea formulelor, fie [ncep@nd editarea
cu semnul “=”. Formulele execut` opera\ii, ca de exemplu adunare, [nmul\ire ]i
compara\ii [ntre valori din foaia de lucru; ele pot de asemenea, s` combine valori.
Formulele pot face referire la alte celule din aceea]i foaie de lucru, la celule din alte foi
ale aceluia]i registru de lucru sau la celule din foi apar\in@nd altor registre de lucru.
Exemplul urm`tor adun` valoarea celulei B4 cu 25 ]i apoi divide rezultatul cu suma
celulelor D5, E5 ]i F5.
Formulele calculeaz` valori [ntr-o anumit` ordine care este cunoscut` sub
numele de sintax`. Sintaxa formulei descrie procesul de calcul. O formul` [n
Referinþã la celulã Microsoft Excel [ncepe cu un semn (=), urmat de ceea ce calculeaz` formula.
O formul` poate face referire la o celul`. Dac` se dore]te ca o celul` s`
Constantã numericã con\in` aceea]i valoare ca o alt` celul`, se introduce un semn egal urmat de referin\a
Funcþie foaie de lucru la celul`. Celula care con\ine formula este cunoscut` ca o celul` dependent` -
valoarea sa depinde de valoarea din alt` celul`. Ori de c@te ori se modific` con\inutul
=(B4+25)/SUM(D5:F5) celulei la care formula face referire, se modific` ]i celula care con\ine formula.
Formulele pot face referire la celule sau zone de celule, sau la nume sau
Referinþã la zonã etichete care reprezint` celule sau zone.
Microsoft Excel con\ine multe formule predefinite sau incluse, cunoscute
Operator pentru împãrþire sub numele de func\ii. Func\iile pot fi folosite pentru a efectua calcule simple sau
complexe. Cea mai folosit` func\ie din foile de lucru este func\ia SUM, care este
Operator pentru adunare folosit` pentru a aduna zone de celule. De]i se poate crea o formul` pentru a calcula
valoarea total` a c@torva celule care con\in valori, func\ia SUM a foii de lucru,
poate calcula zone de celule numeroase.
Sintaxa formulei este structura sau ordinea elementelor dintr-o formul`. {n Microsoft Excel formulele respect` o
anumit` sintax` care include un semn egal (=) urmat de elementele care trebuie calculate (operanzii) ]i de operatorii de
calcul. Fiecare operand poate fi o valoare care nu se modific` (o valoare constant`), o referin\` la celul` sau zon`, o
etichet`, un nume sau o func\ie din foaia de lucru.
C@nd se creeaz` o formul` care con\ine o func\ie, paleta de formule este de ajutor pentru a introduce func\ii ale foii
de lucru. Pe m`sur` ce este introdus` o func\ie [n formul`, paleta de formule afi]eaz` numele func\iei, fiecare argument al
s`u, o descriere a func\iei ]i a fiec`rui argument, rezultatul curent al func\iei ]i rezultatul curent al [ntregii formule. Pentru
a afi]a paleta de formule, se face un clic pe Editeaz` formul` (Edit Formula) [n bara de formule.
Se poate folosi Paleta de formule pentru a edita func\ii [n formule. Se selecteaz` o celul` care con\ine o formul` ]i
apoi se face clic pe Editeaz` formul` (Edit Formula) pentru a afi]a Paleta de formule. Prima func\ie din formul` ]i fiecare
din argumentele sale sunt afi]ate [n palet`. Se poate edita prima func\ie sau alt` func\ie din aceea]i formul` f`c@nd clic [n
bara de formule oriunde [n cadrul func\iei. Sintaxa unei func\ii [ncepe cu numele func\iei urmat de o parantez` deschis`,
argumentele func\iei separate prin virgule ]i o parantez` [nchis`. O formul` poate con\ine p@n` la ]apte nivele de func\ii
[mbricate. C@nd func\ia B este folosit` ca un argument [n Func\ia A, Func\ia B este o func\ie de nivel doi. Dac` func\ia B
con\ine Func\ia C sau un argument, Func\ia C va fi o func\ie de nivel trei.
Operatorii de calcul indic` tipul de calcul dorit cu elementele unei formule. Microsoft Excel dispune de patru
tipuri diferite de operatori de calcul: aritmetic, de compara\ie, text ]i referin\`.

Operatorii aritmetici efectueaz` opera\ii matematice de baz`, ca de pild` adunare, sc`dere sau [nmul\ire, combin`ri
de numere ]i produce rezultate numerice.

49
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Operator aritmetic Semnifica\ie Exemple


+ (semn plus) Adunare 3+3
– (semn minus) Sc`dere 3–1
Negare –1
* (asterisc) {nmul\ire 3*3
/ (slash) {mp`r\ire 3/3
% (semn procentual) Procent 20%
^ (caret) Ridicare la putere 3^2 (la fel 3*3)

Operatorii de compara\ie compar` dou` valori ]i apoi produc valoarea logic` TRUE (adev`rat) sau FALSE (fals).
Operatorul text “&” combin` una sau mai multe valori text pentru a produce un singur text.

Operator de compara\ie Semnifica\ie Exemple


= (semn egal) Egal cu A1=B1
> (semn mai mare) Mai mare dec@t A1>B1
< (semn mai mic) Mai mic dec@t A1<B1
>= (semn mai mare sau egal) Mai mare sau egal cu A1>=B1
<= (semn mai mic sau egal) Mai mic sau egal cu A1<=B1
< > (semn diferit de) Diferit de A1< > B1

Operator text Semnifica\ie Exemple


& (ampersand) Conecteaz` sau concateneaz` dou` “North” & “wind” produce
valori pentru a produce o valoare “Northwind”
text continu`

Operatorii de referin\` combin` zone de celule pentru calcule

Operator aritmetic Semnifica\ie Exemple


: (dou` puncte) Operator de zon` care produce o B5:B15
referin\` la toate celulele dintre
dou` referin\e, inclusiv cele dou`
referin\e
, (virgul`) Operator de uniune care combin` SUM(B5:B15,D5:D15)
referin\e multiple [ntr-o singur`
referin\`
(spa\iu) Operator de intersec\ie care SUM(B5:B15 A7:D7)
produce o referin\` la celule care
sunt comune celor dou` referin\e

{n ultimul exemplu, celula B7 este comun` ambelor zone.

Dac` se combin` mai mul\i operatori [ntr-o formul`, Microsoft Excel execut` opera\iile [n ordinea indicat` [n
tabelul urm`tor. Dac` o formul` con\ine operatori cu aceea]i prioritate - de exemplu, dac` o formul` con\ine at@t un
operator de [nmul\ire c@t ]i unul de [mp`r\ire Microsoft Excel evalueaz` operatorii de la st@nga la dreapta. Pentru a
modifica ordinea de evaluare, se include [n paranteze partea formulei care s` fie calculat` mai [nt@i.

50
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Operator Descriere
: (dou` puncte) , (virgul`) (spa\iu) Operatori de referin\`
– Nega\ie (ca [n –1)
% Procent
$ Ridicare la putere
* ]i / {nmul\ire ]i [mp`r\ire
+]i– Adunare ]i sc`dere
& Concateneaz` dou` ]iruri de text
=; <; >; <=; >=; <> Compara\ie

C@nd se introduce o formul`, Microsoft Excel a]teapt` mai multe tipuri de valori pentru fiecare operator. Dac` a
fost introdus un tip de valoare diferit de cel a]teptat, uneori Microsoft Excel poate s` execute conversia valorii.

Formula Produce Explica\ie


=”1”+”2” 3 C@nd folosi\i un semn plus (+), Microsoft Excel a]teapt` numere
[n formul`. Chiar dac` [ncadrarea numerelor [ntre ghilimele
[nsemn` c` “1” ]i “2” sunt valori text, Microsoft Excel
converte]te automat valorile text [n numere.
=1+”$4.00” 5 C@nd o formul` a]teapt` un num`r, Microsoft Excel converte]te
textul dac` formatul acestuia este unul care de obicei va fi
acceptat pentru un num`r.
=”6/1/92”-“5/1/92” 31 Microsoft Excel interpreteaz` textul ca o dat` [n formatul
mm/dd/yy, converte]te datele [n numere seriale ]i apoi calculeaz`
diferen\a [ntre ele.
=SQRT(“8+1”) #VALUE! Microsoft Excel nu poate converti textul [ntr-un num`r pentru c`
textul “8+1” nu poate fi convertit [ntr-un num`r. Dac` folosi\i “9”
sau “8”+”1” [n loc de “8+1”, formula va converti textul [ntr-un
num`r ]i va [ntoarce rezultatul 3.
=”A”&TRUE ATRUE C@nd este a]teptat text, Microsoft Excel converte]te numere ]i
valori logice, ca de pild` TRUE ]i FALSE [n text.

Pentru a comuta [ntre afi]are de formule ]i valorile lor pentru toate formulele dintr-o foaie de lucru, se apas`
CTRL+’ (apostrof [nclinat spre st@nga).
O referin\` identific` o celul` sau o zon` de celule [ntr-o foaie de lucru ]i [i comunic` lui Microsoft Excel unde s`
caute valorile sau datele dorite [ntr-o formul`. Cu ajutorul referin\elor se pot folosi [ntr-o formul` date con\inute [n diferite
p`r\i ale unei foi de lucru sau se poate folosi valoarea dintr-o celul` [n c@teva formule. De asemenea se poate face referin\`
la celule din alte foi ale aceluia]i registru de lucru, din alte registre de lucru sau la date din alte programe. Referin\ele la
celule din alte registre de lucru sunt numite referin\e externe.
Microsoft Excel folose]te implicit stilul de referin\` A1, care eticheteaz` coloanele cu litere (de la A la IV, pentru
256 coloane [n total) ]i eticheteaz` liniile cu numere (de la 1 la 65536). Pentru a face referire la o celul`, se introduce litera
corespunz`toare coloanei urmat` de litera corespunz`toare r@ndului. De exemplu, D50 se refer` la celula de la intersec\ia
coloanei D cu linia 50. Pentru a face referire la o zon` de celule, se introduce referin\a la celula din col\ul din st@nga sus
a zonei, dou` puncte (:) ]i apoi referin\a la celula din col\ul din dreapta jos a zonei. Urm`toarele sunt exemple de referin\e:

Pentru a face referire la Se folose]te


Celula din coloana A ]i linia 10 A10
Zona de celule din coloana A ]i liniile de la 10 la 20 A10:A20
Zona de celule din linia 15 ]i coloanele de la B la E B15:E15
Toate celulele din linia 5 5:5
Toate celulele din linia 5 p@n` [n linia 10 5:10
Toate celulele coloanei H H:H
Toate celulele din coloana H p@n` [n coloana J H:J

51
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

{n Microsoft Excel se pot folosi fie referin\e relative la celule, care sunt referin\e la celule relativ la pozi\ia formulei,
fie referin\e absolute care [ntotdeauna se refer` la celule dintr-o anumit` loca\ie.
C@nd se creeaz` o formul`, referin\ele la celule sau zone sunt de obicei create [n func\ie de pozi\ia lor relativ` la
celula care con\ine formula. {n exemplul urm`tor, celula B6 con\ine formula =A5; Microsoft Excel g`se]te valoarea
[ntr-o celul` mai sus ]i la st@nga lui B6. Aceasta este cunoscut` ca o referin\` relativ`.

C@nd se copiaz` o formul` care folose]te referin\e relative, referin\ele din formula inserat` se actualizeaz` ]i se

refer` la alte celule relativ la pozi\ia formulei. {n exemplul urm`tor, formula din celula B6 (=A5) a fost copiat` [n celula B7.
Formula din celula B7 s-a transformat [n =A6, care se refer` la celula care este o celul` deasupra ]i la st@nga celulei B7.
Dac` nu se dore]te ca referin\ele s` se modifice atunci c@nd se copiaz` o formul` [ntr-o celul` diferit`, se poate
folosi o referin\` absolut`. De exemplu, dac` formula multiplic` celula A5 cu celula C1 (=A5*C1) ]i se copiaz` formula
[ntr-o alt` celul`, ambele referin\e se vor modifica. Se poate crea o referin\` absolut` la celula C1 plas@nd un semn ($)
[naintea p`r\ilor referin\ei care nu se modific`. Pentru a crea o referin\` absolut` la celula C1, de exemplu, se adaug`
formulei semne dolar, dup` cum urmeaz`:
=A5*$C$1
Se pot folosi etichetele coloanelor ]i liniilor dintr-o foaie de lucru pentru a face referire la celulele din cadrul acelor
coloane ]i linii, sau se pot crea nume descriptive pentru a reprezenta celule, zone de celule, formule sau valori constante.
Deseori foile de lucru au etichete [n partea de sus a fiec`rei coloane ]i la st@nga fiec`rui r@nd, care descriu datele din
foaia de lucru. Se pot folosi apoi aceste etichete [n formule atunci c@nd este necesar` referirea la datele asociate. Se mai pot
crea ]i nume descriptive care nu sunt etichete [n foaia de lucru, pentru a reprezenta celule, zone de celule, formule sau
constante.
C@nd se creeaz` o formul` care se refer` la date dintr-o foaie de lucru, se pot folosi etichetele coloan` ]i r@nd din
foaia de lucru pentru a face referiri la datele respective. C@nd se face referire la informa\ii folosind etichete stratificate,
referin\a la informa\ii este f`cut` [n ordinea [n care apar etichetele, de sus [n jos.
Dac` datele nu au etichete sau dac` exist` informa\ii memorate [ntr-o foaie de lucru care trebuiesc folosite [n alte
foi din acela]i registru de lucru, se pot crea nume care s` descrie celula sau zona. Un nume descriptiv [ntr-o formul` poate
contribui la o mai bun` [n\elegere a scopului formulei.
Observa\ie: implicit, numele folosesc referin\e absolute la celule.
Dac` se dore]te analiza unor date din aceea]i celul` sau zon` de celule din foi de lucru multiple ale registrului de
lucru, se poate folosi o referin\` 3-D. Acest tip de referin\` include referin\a la celul` sau referin\a la zona precedat` de un
interval de nume ale foilor de lucru. Microsoft Excel folose]te foi de lucru memorate [ntre numele de [nceput ]i cel de
sf@r]it al referin\ei. Pentru a indica o celul` din alt` foaie de lucru se folose]te sintaxa urm`toare:
Nume_foaie_de_calcul!ColoanaR@nd, ca [n exemplul: Sheet2!A2 (celula A2 din foaia de calcul Sheet2).

C@nd o formul` se refer` la propriile sale celule, fie direct, fie indirect, este numit` adres` circular`. Pentru a calcula
o asemenea formul` Microsoft Excel trebuie s` calculeze fiecare celul` implicat` o dat` [n adresa circular` folosind
rezultatele itera\iei anterioare. Dac` nu se modific` set`rile implicite pentru itera\ie, Microsoft Excel [nceteaz` calculul
dup` 100 de itera\ii sau dup` ce toate valorile din adresa circular` se modific` cu mai pu\in de 0,001 [ntre itera\ii, oricare
apare prima. Pentru a modifica num`rul itera\iilor, se alege intrarea Options din meniul tools ]i apoi tab-ul Calcul
(Calculation). Se selecteaz` caseta Iteration ]i apoi se indic` num`rul maxim de itera\ii ]i gradul de modificare dorite.
Microsoft Excel nu poate rezolva formule cu adrese circulare folosind calcule obi]nuite. C@nd se face o referin\`
circular`, un mesaj avertizeaz` c` a ap`rut o adres` circular`. Dac` adresa circular` a ap`rut accidental, se face clic pe OK.
Bara de instrumente Adres` circular` (Circular Reference) se afi]eaz`, iar s`ge\ile de depistare se pozi\ioneaz` pe fiecare
celul` la care se face referire prin adresa circular`. Se poate folosi bara de instrumente Adres` circular` (Circular Reference)
pentru a parcurge fiecare celul` din adres`, astfel [nc@t s` se poat` reface formulele sau logica, pentru a [ntrerupe adresa
circular`. (Unele formule ]tiin\ifice ]i inginere]ti necesit` adrese circulare).

Microsoft Excel poate folosi cu u]urin\` o list` ca o baz` de date. C@nd se execut` activit`\i specifice bazelor de

52
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

date, ca de pild` sortare sau subtotalizare de date, Microsoft Excel recunoa]te automat lista ca o baz` de date ]i folose]te
urm`toarele elemente ale listei pentru a organiza datele.
-Coloanele din list` sunt c@mpurile din baza de date;
-Etichetele coloanelor din list` sunt numele c@mpurilor [n baza de date;
-Fiecare r@nd din list` este o [nregistrare [n baza de date.
Microsoft Excel are un num`r de facilit`\i care u]ureaz` gestionarea ]i analizarea datelor dintr-o list` ]i pentru a
profita de acestea, datele trebuiesc introduse [n list` conform urm`toarelor indica\ii. Este preferabil s`:
-se evite s` fie mai mult de o list` [ntr-o foaie de lucru. Unele facilit`\i de administrare ale listei, ca de pild`
filtrarea, pot fi folosite numai [ntr-o list` la un moment dat;
-se lase cel pu\in o coloan` liber` ]i un r@nd liber [ntre list` ]i alte date din foaia de lucru; Microsoft Excel
poate dup` aceea detecta mult mai u]or ]i selecta lista c@nd se sorteaz`, se filtreaz` sau se insereaz`
automat subtotaluri;
-se evite plasarea de r@nduri ]i coloane libere [n list` astfel ca Microsoft Excel s` poat` detecta ]i selecta
lista mult mai u]or;
-se evite plasarea datelor critice la st@nga sau la dreapta listei; datele ar putea fi ascunse c@nd se filtreaz`
lista.

O diagram` poate fi creat`, [ncorporat` [n foaia de calcul deasupra tabelelor de date sau [ntr-o foaie de calcul
separat`, o foaie diagram`. Pentru a crea o diagram`, se pot parcurge urm`torii pa]i:
-se selecteaz` celulele care con\in datele dorite [n diagram`. Dac` se dore]te ca etichetele de coloane ]i
r@nduri s` apar` ]i ele [n diagram`, trebuiesc incluse [n selec\ia celulele care le con\in.
-se face clic pe Chart Wizard din bara de instrumente standard
-se urmeaz` instruc\iunile din asistentul pentru diagrame deschis astfel p@n` la alegerea formatului de
grafic dorit.
Pentru a crea o diagram` din selec\ii neadiacente:
-se selecteaz` primul grup de celule care con\in date;
-\in@nd ap`sat` tasta Ctrl, se selecteaz` ]i alte grupuri de celule care trebuiesc incluse [n diagram`;
Selec\iile neadiacente vor forma un dreptunghi.
-se face clic pe Chart Wizard;
-se urmeaz` instruc\iunile din Chart Wizard.
{ntr-o diagram` pot fi particularizate urm`toarele elemente:
-etichetele, titlurile ]i alte texte ale diagramei;
-afi]area etichetelor, tabelelor de date, legendelor, liniilor de gril` sau axelor diagramei;
-culorile, modelele, liniile, umplerile ]i chenarele din diagrame;
-modul de reprezentare grafic` a datelor;
-valorile dintr-o diagram`;
-se pot ad`uga date unei diagrame.
Majoritatea textelor diagramei cum ar fi etichetele, axele, numele seriilor de date, textul legendei ]i etichetele de
date pot fi legate la celulele din foia de lucru utilizat` pentru a crea diagrama. Dac` se editeaz` textul acestor elemente [n
diagram`, acestea nu mai sunt legate de celulele foii de lucru. Pentru a modifica textul acestor elemente ]i a men\ine
leg`turile la celulele foii de lucru, textul trebuie editat [n celulele din foaia de lucru.
Pentru a modifica etichetele axei categorie [n diagram`, se face clic pe diagram` ]i apoi face\i clic pe Source Data
[n meniul Chart. {n caseta Category axis labels din tab-ul Series, se precizeaz` zona din foaia de lucru dorit` ca etichete
pentru ax`. Se poate, de asemenea, tasta etichetele dorite. separate prin virgule, ca de exemplu: Division A, Division B,
Division C etc. Dac` se tasteaz` textul etichetei [n caseta Cagory axis labels, textul axei categoriilor nu va mai fi legat la
o celul` din foaia de lucru.
Pentru a modifica textul legendei sau numele seriei de date [n foaia de lucru, se face clic pe celula care con\ine
numele seriei de date ce trebuie modificat`, se tasteaz` noul nume ]i apoi se apas` ENTER. Pentru a modifica textul
legendei sau numele seriei de date [n diagram`, se face clic pe Source Data [n meniul Chart. Pe tab-ul Series, se face clic
pe numele seriei de date ce se dore]te a fi modificat`. {n caseta Name, se precizeaz` celula din foaia de lucru utilizat` ca
text pentru legend` sau pentru numele seriei de date. Se poate de asemenea tasta numele utilizat direct [n caset`.
Pentru a reg`si anumite r@nduri de date filtr@nd o list` se pot aplica filtre numai asupra unei singure liste pe o foaie
de lucru la un moment dat astfel:
-se face clic pe o celul` din lista pe care se dore]te aplicarea filtrului;
-[n meniul Data, se alege Filter ]i apoi se face clic pe AutoFilter;
-pentru a afi]a numai r@ndurile care con\in o anumit` valoare, se face clic pe s`geata din lista derulant` din
coloana care con\ine datele ce trebuie afi]ate;
-se face clic pe valoare;

53
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

-pentru a utiliza o condi\ie suplimentar`, care se bazeaz` pe o valoare din alt` coloan`, se repet` pa]ii 3 ]i
4 [n alte coloane.
Pentru a aplica listei un filtru cu dou` valori din aceia]i coloan` sau pentru a utiliza operatori de compara\ie al\ii
dec@t operatorul Equals (egal) se face clic pe s`geata din coloan` ]i apoi se face clic pe Custom.
C@nd se utilizeaz` un filtru pe o coloan`, singurele filtre disponibile pentru celelalte coloane sunt cele care
folosesc valorile vizibile din lista filtrat`. Se pot aplica p@n` la dou` condi\ii pe o coloan` cu AutoFilter. Dac` este nevoie
de trei sau mai multe condi\ii pentru o coloan` se pot utiliza drept criterii de filtrare valori calculate sau se copiaz`
[nregistr`rile [n alte loca\ii, unde se pot utiliza filtre complexe.
Pentru a elimina filtrele dintr-o coloan` a unei liste, se face clic pe s`geata de l@ng` coloan` ]i apoi se alege All din
list`. Pentru a elimina filtrele care se aplic` tuturor coloanelor din list`, [n meniul Data se alege Filter, ]i apoi se face clic
pe Show All. Pentru a elimina s`ge\ile de filtru dintr-o list`, [n meniul Data se alege Filter ]i apoi se alege AutoFilter.

54
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap. 5

Elemente de Microsoft Power-Point

Power-Point (PPT) este o component` a pachetului Microsoft Office destinat` realiz`rii de prezent`ri grafice, care
s` asiste vorbitorul [n expunerea unui material, [n prezentarea unui produs, sau care s`-l [nlocuiasc` chiar, [n prezentarea
unor informa\ii.
O prezentare este compus` dintr-o suit` de slide-uri, ([n traducere liber` diapozitive, sau pagini ale prezent`rii),
fiecare slide ocup@nd un ecran. Slide-ul poate con\ine text, imagini, sunet, anima\ie, clipuri video ]i diagrame, acestea
fiind elementele lui.

Crearea rapid` a unei prezent`ri cu Power-Point

Lansarea aplica\iei Power - Point se realizeaz` prin activarea meniurilor Start+Programs+Microsoft Power-Point.
Aplica\ia poate fi lansat` ]i printr-un dublu-clic pe pictograma unui fi]ier Power-Point (*.ppt). Versiunea Power-Point XP
este mai recent`, este [mbun`t`\it` ]i se poate [nt@lni ]i tradus` [n limba rom@n`. De]i etapele ]i comenzile de creare a unei
prezent`ri sunt acelea]i, exist` unele deosebiri [ntre modul de lucru la versiunile 2000 ]i XP, de aceea se vor explica
separat unele comenzi.
Dup` lansare ecranul monitorului arat` astfel:

Fig. 5.1 - Interfa\` Microsoft Power-Point 2000

Dup` cum se observ` [n figura 5.1, PPT 2000 se deschide cu un Wizard (expert, vr`jitor ce este o aplica\ie grafic`
ce [ndrum` utilizatorul pentru a realiza ceva) ce este pus implicit pe op\iunea Blank presentation.

55
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Dup` ce se apas` butonul OK, vom vedea urm`toarea imagine:

Fig. 5.2 - Wizard-ul pentru tipul slide-urilor

{n figura 5.2 se observ` prezen\a unui Wizard cu diferite modele de slide-uri. Dac` se alege cu mouse-ul unul din
aceste modele+OK slide-ul curent va ar`ta ca [n figur`, put@ndu-se modifica cu u]urin\` textul sau imaginile sale, dup`
dorin\`.
{n cazul general, se alege slide-ul blank, din dreapta jos + OK.

Fig. 5.3 - primul slide (diapozitiv) gol al unei prezent`ri

56
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

{n figura 5.3 se observ` apari\ia pe monitor a primului slide gol al prezent`rii. Inserarea de noi slide-uri se
realizeaz` prin activarea meniului insert+new slide (sau Ctrl+M).
Se salveaz` prezentarea sub un nume prin comanda File+Save As (Fi]ier+Salvare ca).

Fig. 5.4: Interfa\` Microsoft Power-Point XP [n limba rom@n`

La lansarea [n execu\ie PPT XP se observ` apari\ia [n partea dreapt` a ecranului a a]a numitului Task Pane (panou
activit`\i de pornire), ce este un wizard ca ajut` la realizarea prezent`rii.
Se alege un fundal pentru slide-uri prin activarea meniului Format+Aply Design Template (Form` diapozitiv).
Comanda Aply Design Template se poate lua ]i din meniul de clic dreapta pe slide. {n PPT XP se face clic dreapta pe slide
[ntr-un loc gol al`g@ndu-se din meniul ap`rut comanda “Form` diapozitiv”. {n Task Pane al`turi [n dreapta vor apare
diferite tipuri de fundal. {n PPT 2000 nu se poate pune dec@t un singur fundal pentru toate slide-urile. {n PPT XP se poate
pune c@te un fundal pentru fiecare slide.
Inserarea de casete [n care se va scrie text se realizeaz` cu comanda Insert+Text Box, f`c@ndu-se clic apoi pe slide
[n punctul dorit, dup` care se alege fontul cu care se va scrie. Dup` crearea casetei text se poate aduce aici ]i text din alte
aplica\ii (din Word de exemplu) prin comanda Copy (Copiere) dat` pe textul selectat [n Word + Paste (Lipire) dat` [n
caseta text din PPT. Analog se pot aduce ]i obiecte grafice din Word. Orice caset` text, imagine, film, sunet etc. din slide

Comand`
Efect
Englez` Rom@n`
Insert+Picture+ClipArt Inserare+Imagine+Miniatur` Insereaz` o imagine din colec\ia
ClipArt a pachetului Office
Insert+Picture+From Inserare+Imagine+Din Insereaz` o imagine aflat` oriunde
File Fi]ier [n calculator sub forma unui fi]ier.
(aceia]i op\iune se poate realiza ]i
cu comenzile Copy+Paste)
Insert+Picture+Auto Inserare+Imagine+Forme Insereaz` anumite elemente grafice
Shapes Automate din colec\ia Office (acolade, forme
geometrice etc.)
Insert+Picture+Word Inserare+Imagine+Word Art Insereaz` text [n diverse forme
Art artistice
Insert+Movies and Inserare+Filme ]i sunete Insereaz` filme sau sunete din
Sound colec\ia Office sau sub form` de
fi]iere aflate [n calculator. Exist` ]i
posibilitatea [nregistr`rii cu ajutorul
unui microfon conectat la calculator
a sunetelor.
Insert+Chart Inserare+diagram` Activeaz` Wizard-ul din Excel ce
poate crea diagrame
Insert+Table Inserare+Tabel Insereaz` un tabel
Insert+Object Inserare+Obiect Insereaz` un element din celelalte
aplica\ii Windows (aceia]i op\iune
se poate realiza ]i cu comenzile
Copy+Paste)

57
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

constituie un element (object) al acestuia. Inserarea elementelor [n fiecare slide din PPT este prezentat` [n tabelul de mai
jos:
Dup` inserarea elementelor [n slide-uri, se va trece la prelucrarea dup` dorin\` a [ntregii prezent`ri. Principalele
particulariz`ri ce pot fi aduse unei prezent`ri sunt:
-prelucrarea grafic` a aspectului casetelor de text (culoarea fondului ]i a liniei casetei, modificarea
caracteristicilor fonturilor etc.);
-stabilirea unui efect artistic de apari\ie sau dispari\ie a unui element pe slide;
-stabilirea unei ordini de apari\ie a elementelor;
-fixarea unor timpi de succesiune a elementelor;
-stabilirea modului de apari\ie a slide-urilor ]i a elementelor acestora (succesiune automat` ce se [ntinde pe
un anumit timp sau activat` prin clic-uri de mouse sau ap`sarea unei taste)
-particularizarea modului de prezentare a slide-urilor (slide show).

{n timpul lucrului oric@nd se poate activa op\iunea slide show (prezentare diapozitive) ce prezint` lucrarea sau
diapozitivul curent pe tot ecranul cu efectele stabilite. Aceasta se realizeaz` prin comanda View+Slide Show (?) sau
ap`sarea tastei F5 sau ap`sarea butonului din st@nga jos.
{n continuare, se vor detalia etapele de mai sus:
1. Prelucrarea grafic` a aspectului casetelor de text se face select@ndu-le, dup` care se face un clic-dreapta pe
selec\ie, aleg@ndu-se comanda format text box (fig. 5.5):

Fig. 5.5 caset` de dialog pentru modificarea grafic` a casetelor text

Principalii parametri ai casetei text ce se pot modifica [n caseta de dialog de mai sus sunt:
-din tab-ul “Colors and Lines” se pot modifica culoarea fondului casetei (Fill), culoarea, felul. m`rimea
liniei de bordur`;
-din tab-ul “Size” se pot modifica m`rimea, unghiul de rotire;
-din tab-ul “Position” se poate modifica pozi\ia casetei [n slide;
-din tab-ul “Text Box” se pot opera anumite prelucr`ri asupra textului.

2. Stabilirea unui efect artistic de apari\ie sau dispari\ie a unui element pe slide, a unei ordini de apari\ie a
elementelor, fixarea unor timpi de succesiune a elementelor; se face select@nd elementul, dup` care se aplic` un clic
dreapta pe selec\ie, aleg@ndu-se comanda “Custom Animation” (Anima\ie particularizat`) (fig. 5.6):

Power-Point 2000 Power-Point XP


Fig. 5.6 caset` de dialog pentru aplicarea efectelor artistice de apari\ie sau dispari\ie a unui element pe slide

58
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

{n PPT 2000, principalii parametri de anima\ie particularizat` ai elementului selectat se pot modifica [n caseta de
dialog din fig. 5.6 dup` cum urmeaz`:
-din tab-ul “Effects” se pot modifica tipul efectul de apari\ie, modul de derulare (orizontal sau vertical),
sunetul asociat elementului, modul de apari\ie al textului, precum ]i efectul ce va fi dup` apari\ia acestuia;
-din tab-ul “Order & Timing” se pot modifica felul [n care apare elementul pe slide (la clic de mouse sau
automat), timpul dup` care acesta apare fa\` de precedentul, precum ]i ordinea [n care vor apare elementele
pe slide;
-din tab-ul “Chart Effects” se pot aplica efecte de anima\ie asupra diagramelor;
-din tab-ul “Multimedia Settings” se pot aplica efecte elementelor multimedia din slide (filme sau sunete).
{n PPT XP, principalii parametri de anima\ie particularizat` ai elementului selectat se modific` [n Task Pane (fig.
5.6), dup` cum urmeaz`:
-se face clic pe “Ad`ugare efect”, put@ndu-se alege at@t efect de intrare c@t ]i de ie]ire; dac` elementul are
stabilit un efect el va apare [n lista din Task Pane (fig 5.6);
-dup` alegeerea unui efect se poate alege felul de pornire (implicit setat pe clic de mouse), orientarea
modului de derulare a efectului, viteza acestuia;
-dac` se face clic pe un element din list` ce are efect stabilit (v. fig. 5.6), va apare pe acesta [n extremitatea
dreapt` un mic buton cu o s`geat` [n jos, pe care dac` facem clic apare un meniu cu noi op\iuni ce se pot da
elementului, (Op\iuni efect), cum ar fi de exemplu asocierea lui cu un sunet.

3. Stabilirea modului de apari\ie a slide-urilor ]i a elementelor acestora se face prin activarea comenzii “Slide
Transition” (Tranzi\ie diapozitive) din meniul “Slide Show” (Expunere diapozitive) (fig. 5.7)

PPT 2000 PPT XP

Fig. 5.7 - fereastr` de dialog pentru modificarea modului de apari\ie a slide-ului

Dup` cum se observ` [n figur`, la PPT 2000, se poate alege un efect de apari\ie a slide-ului din zona “Effect”.
Modul de apari\ie al slide-ului (la clic de mouse sau automat dup` un timp prestabilit se poate seta din zona “Advance”.
Dac` se dore]te un sunet asociat cu apari\ia slide-ului, acesta se poate alege din zona “Sound”.
{n PPT XP, modul de apari\ie al slide-urilor se face din meniul “Expunere diapozitive+Tranzi\ie diapozitive”. {n
Task Pane (fig. 5.7) vor apare efectele [nso\ite de op\iunile aferente.

4. Particularizarea modului de prezentare a slide-urilor (slide show) - se face din comanda “Set up Show” (Configurare
expunere) din meniul “Slide Show”. Dac` se bifeaz` op\iunea Loop coninuously until “Esc”, dup` care prin comanda
“Rehearse Timings” (Programarea repeti\iilor) din meniul “Slide Show” se stabilesc timpii de prezentare ai fiec`rui slide,
derularea slide-urilor se va realiza ]i se va relua continuu pe monitor f`r` interven\ia prezentatorului (cazul c@nd se fac
prezent`ri la standuri de expozi\ie). {n cazul [n care nu se anticipeaz` timpii de sta\ionare la un anumit slide se recomand`
derularea slide-urilor la clic de mouse.

59
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap. 6

Viru]i ]i antiviru]i

Un virus informatic este un program. {n general, acest program are o dimensiune foarte mic` ]i nu exist` pe disc
[ntr-un fi]ier de sine st`t`tor. El se “infiltreaz`” [n alte programe pentru a nu fi depistat cu u]urin\`, deci:

Virusul informatic este un program care posed` proprietatea de a introduce copii executabile ale lui [nsu]i [n alte
programe.

Fiecare program infectat poate la r@ndul s`u s` infecteze alte programe.

Asem`n`rile [ntre virusul informatic ]i cel biologic:

Virus biologic Virus informatic


· atac` unele celule ale corpului; · atac` unele programe din componen\a unui
sistem de calcul;
· transform` informa\ia ereditar` din celul`; · manipuleaz` un program determin@ndu-l s`
execute sarcini diferite de cele prev`zute;
· celulele infectate produc noi viru]i; · programele infectate genereaz` noi programe
infectate;
· o celul` infectat` nu atac` alt` celul` · un program infectat nu atac` alt program
infectat`; infectat;
· un organism atacat poate s` nu prezinte nici · un program infectat poate func\iona mult
un simptom timp [ndelungat; timp f`r` erori;
· nu toate celulele intrate [n contact cu virusul · programele pot fi imunizate la anumi\i viru]i;
sunt infectate;

Mecanismul de contaminare

Viru]ii pot p`trunde [n calculator prin dischete infectate ]i neverificate sau prin re\eaua de calculatoare (prin
Internet sau prin po]t` electronic`, de obicei prin ata]amentele scrisorilor electronice). Procedeul clasic de infectare
const` [n faptul c` dup` rularea programului purt`tor de virus, secven\a de cod a acestuia r`m@ne rezident` [n memoria
calculatorului. Lansarea unui alt program [n execu\ie nu se va face direct, ci prin controlul secven\ei de virus, astfel, noul
program lansat va fi modificat secven\a de virus se [nscrie la [nceputul sau sf@r]itul s`u , modific@ndu-i lungimea.
Programul modificat, cu secven\a de virus [ncorporat` este salvat pe suportul de pe care a fost lansat, devenind un nou
purt`tor de virus. Versiuni mai performante de viru]i realizeaz` virusarea unui [ntreg director sau a unui disc [ntreg. Este
suficient` lansarea unui program infectat pentru ca acesta s` viruseze dintr-o dat` toate programele de pe disc.
Indiferent de modul de contaminare al virusului, acesta trebuie s` con\in` un mecanism de autorecunoa]tere.
Astfel, se poate evita contaminarea repetat` a aceluia]i fi]ier cu acela]i tip de virus. Un virus care nu se autorecunoa]te e
u]or de descoperit. Cel mai u]or ]i complet mecanism de autorecunoa]tere se bazeaz` pe semn`tura virusului. Semn`tura
e diferit` de la un virus la altul. {nainte de a infecta un nou fi]ier, virusul analizeaz` dac` semn`tura sa nu e prezent` [n
corpul fi]ierului care urmeaz` s` fie infectat. Dac` se autorecunoa]te, procesul de contaminare este abandonat.

Obiectivele viru]ilor

Obiectivul fundamental este distrugerea informa\iilor din sistem, adic`:


umplerea calculatorului cu informa\ie inutil`;
distrugerea fi]ierelor;
distrugerea sectorului de boot;

60
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

formatarea hard-discului;
afi]area unor mesaje pe ecran;
tip`rirea de mesaje la imprimant`;
reini\ializarea calculatorului;
mic]orarea vitezei de lucru a calculatorului;
redefinirea tastelor;
blocarea tastaturii;
modificarea datelor [n programe;
distrugerea fizic` a unor echipamente;

Exemple de tipuri de viru]i:

Viru]ii de boot se [ncarc` [n memorie [naintea sistemului de operare, transfer` con\inutul sectorului de boot [n alt
sector, amestec` datele, infecteaz` orice alt disc logic al hard-discului sau dischet` care se introduce [n unitatea de
dischet`.

Viru]ii de fi]iere se fixeaz` de regul` pe fi]ierele cu extensia .exe sau .com.

Viru]ii de macro se fixeaz` [n fi]ierele Word ce con\in macrocomenzi.

Metode profilactice

Orice dischet` de pe care vor fi copiate fi]iere va fi verificat` cu programe antivirus;


Nu se va boot-a calculatorul ([n caz de boot-are dup` dischet`) dec@t dup` dischete curate;
Periodic discurile din sistem vor fi verificate;
Rezultatele ]i informa\iile importante vor fi salvate periodic ]i arhivate pe alte discuri curate;

Dac` rezultatele unei infect`ri nu sunt grave, calculatorul poate fi cur`\at de viru]i printr-un program anti-virus. El
cunoa]te o mare varietate de viru]i ]i caut` pe discuri “semn`turile” lor, put@ndu-i elimina. Aceste programe anti-virus nu
pot [ns` cunoa]te to\i viru]ii, sau viru]ii ap`ru\i ulterior apari\iei lor pe pia\`, de aceea se recomand` [nnoirea versiunii
programului anti-virus, sau aducerea la zi a acestuia (opera\ie “up-date”), cu ajutorul re\elei Internet.

O metod` profilactic` mai incomod` este de a lansa un program antivirus rezident, care st` [n memorie [n permanen\`
]i verific` orice posibil` activitate dubioas`. Metoda ofer` un grad de siguran\` [n plus, dar are ]i dezavantaje:
mic]oreaz` memoria RAM disponibil`;
mic]oreaz` viteza de lucru;
enerveaz` utilizatorul (cere multe confirm`ri)

Metoda extrem` de sc`pare de viru]i este ]tergerea [ntregii informa\ii de pe hard-discul sau discheta infectat`.
Concret, aceasta [nseamn`:
[n cazul dischetei formatarea “full”, ce se realizeaz` u]or din Windows;
[n cazul hard-discului se boot-eaz` calculatorul cu o dischet` de boot curat`, apoi se realizeaz` re-
parti\ionarea ]i formatarea lui ([n cazul Windows 9x), iar dac` sistemul de operare este Windows 2000/XP,
se boot-eaz` de pe CD-ul cu kit-ul de instalare al Windows-ului, se formateaz` hard-ul ]i se reinstaleaz`
sistemul de operare.

Exist` unii viru]i care atac` informa\ia de configurare a bios-ului, astfel [nc@t calculatorul nu mai poate porni nici
dup` o dischet` de boot. {n acest caz se desface calculatorul ]i se deconecteaz` de la bateria de bios, p@n` se volatilizeaz`
toat` informa\ia virusat`, dup` care se reintroduce bateria ]i se reconfigureaz` bios-ul.

61
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap. 7

Arhivare/dezarhivare (comprimare)

Compresia sau arhivarea datelor [nsemn` [nmagazinarea aceleia]i informa\ii [ntr-un volum mai mic. Fi]ierul
rezultat din comprimarea fi]ierului original se nume]te arhiv`. Pentru a putea fi reutilizate, datele trebuie dezarhivate sau
decomprimate din arhiv`.
Arhivarea se folose]te pentru m`rirea spa\iului liber de pe un disc sau pentru a transporta informa\ia cu un num`r
c@t mai mic de dischete. Majoritatea kit-urilor de instalare ale programelor se g`sesc [n form` arhivat` (cu un arhivor
cunoscut sau elaborat de firma produc`toare).
Exemple de programe de arhivare: WinZip, WinRAR, ARJ, WinAce.
WinZip este unul dintre cele mai cunoscute ]i folosite arhivoare, fiind dotat cu o interfa\` prietenoas`. Are
dezavantajul c` nu poate face arhive multi-volum (o arhiv` multi-volum este o arhiv` fragmentat` [n mai multe arhive, ale
c`ror m`rimi se stabilesc de c`tre utilizator. Aceste arhive se folosesc de obicei pentru a transporta o arhiv` pe mai multe
dischete, volumul unui fragment [nc`p@nd pe o dischet`).
WinRAR este cel mai indicat arhivor, pentru c` prezint` urm`toarele avantaje:
-flexibilitate sporit`
-face posibil` vizualizarea fi]ierelor din arhiv`, f`r` decomprimarea lor
-probabilitate mare de recuperare a arhivelor cu erori
-creeaz` arhive multi-volum
ARJ este un arhivor foarte bun, cu rate de compresie mai mari dec@t ZIP, put@nd face ]i arhive multi-volum.
{n continuare se va descrie succint modul de arhivare/dezarhivare cu WinRAR.
-se mut` toate fi]ierele ce vor fi arhivate [ntr-un director (de exemplu directorul MAPS);
-se lanseaz` [n execu\ie WinRAR ]i se aduce arhivorul la acest director, se face clic dreapta pe director, ca
[n figur`:

fig. 1

62
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

-se alege Add files to archive, ap`r@nd urm`toarea fereastr` de dialog (fig. 2):

fig. 2

-de la Volume size, bytes, se alege o valoare ce poate intra pe o dischet` (mai mic` de 1.44 Mb);
-se poate crea o arhiv` self-extractoare dac` se bifeaz` Create SFX archive +OK, adic` o arhiv` ce se poate
deschide la calculatorul \int` chiar dac` nu are instalat arhivorul WinRAR, arhiva prezent@ndu-se sub
forma de fi]ier executabil (*.exe) urmat de celelalte arhive multivolum;
-dac` nu se dore]te crearea de arhiv` self-extractoare se ac\ioneaz` OK.
Dup` cum se observ` [n figura 2, WinRAR-ul poate arhiva ]i dezarhiva ]i cu ZIP, prin bifarea op\iunii respective.
Arhiva va fi creat` [n directorul curent. Urmeaz` copierea ei pe dischete. La calculatorul \int`, se pun arhivele [ntr-un
director, se porne]te arhivorul ]i se face clic dreapta pe arhiva cu extensia rar, dup` care se alege Extract from selected
archives. {n partea de sus a figurii 1 ([n rubrica Archive) se ]terge orice director pus de RAR pentru a l`sa rezultatul [n
directorul curent. {n cazul [n care arhiva creat` a fost self-extractoare, se face dublu clic pe arhiva cu extensia *.exe, [n
cazul [n care nu se specific` directorul de destina\ie, rezultatul dezarhiv`rii va fi l`sat [n directorul curent.

63
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Cap 8

Elemente de navigare pe Internet

Internet-ul este o re\ea de calculatoare extins` la nivel mondial. La ora actual` exist` tendin\a generalizat` ca
fiecare calculator s` fie legat la Internet. Informa\ia pe Internet se g`se]te sub forma a]a-numitor pagini Web ce sunt
documente [ntr-un format special (HTML) ]i care pot con\ine informa\ii de orice natur`: text, imagini, sunete ]i leg`turi
(links) spre alte pagini. Un site (loc) este un ansamblu de pagini Web cu tematic` comun`. Orice site are o adres` unic` ]i
este g`zduit pe un calculator numit server. Calculatoarele utilizatorilor ce solicit` informa\ii de la servere se numesc
clien\i. Orice calculator conectat la Internet se identific` printr-o adres` unic`. Aceast` adres` are dou` componente
echivalente: o adres` IP format` dintr-un grup de 4 numere separate prin puncte ]i un echivalent al acestui cod scris prin
cuvinte ]i alte caractere speciale (URL) pentru a fi u]or memorat de c`tre oameni. Ca utilizatori, vom opera numai cu adresa
(URL). Exemplu de adrese de site-uri:
-www.edu.ro - adresa site-ului Ministerului Educa\iei ]i Cercet`rii;
-www.bbc.ro - adresa site-ului postului de radio BBC [n limba rom@n`
Serviciile oferite de Internet sunt:
-Accesul la paginile Web;
-Po]ta electronic` (electronic mail sau e-mail) - [nseamn` posibilitatea de a trimite mesaje scrise de c`tre un
expeditor ce are o anumit` adres` de mail unui destinatar ce dispune de asemenea de o adres` de mail.
Avantajele e-mail fa\` de po]ta clasic`: viteza infinit mai mare de transmitere a mesajelor ([n c@teva
secunde se pot transmite scrisori mail [n orice parte a lumii; se poate trimite un mail aproape instantaneu
la mai multe adrese deodat`). Dezavantaje: securitatea scrisorilor de mail este mai sc`zut` dec@t a celor
clasice;
-Serviciul chat (chat=a vorbi) - posibilitatea de a comunica [n scris sau vocal cu mai multe persoane
conectate la Internet [n acela]i moment (un fel de mas` rotund` virtual` [ntre oameni afla\i [n diferite
col\uri ale lumii);
-Transfer de fi]iere (ftp-File Transfer Protocol) - posibilitatea de a copia fi]iere de pe Internet;
-Telnet - posibilitatea de a lucra la un calculator conectat la Internet f`r` a avea contact fizic;
-News - posibilitatea de a primi periodic informa\ii despre anumite subiecte specificate;
-C`utarea de informa\ii pe Internet.
Conexiunea la Internet se realizeaz` prin conexiunile de tip re\ea ce pot ajunge [n fiecare cas`:
-prin cablu telefonic, perifericul ce transform` semnalul analogic de pe re\eaua telefonic` [n semnal digital
numindu-se modem;
-prin cablu TV perifericul ce transform` semnalul analogic de pe re\eaua de cablu [n semnal digital
numindu-se modem de cablu;
-([n viitor) conexiunea prin re\eaua energetic` (prin prizele de tensiune);
Concret, pantru a ne putea racorda la Internet este nevoie de:
-un calculator, dotat de exemplu cu sistemul de operare Windows (ultimile versiuni de Windows au [ncorporat
soft-ul de navigare pe Internet).
-un modem care ne va face leg`tura dintre calculator ]i re\eaua telefonic` sau de cablu;
-un ISP (Internet Service Provider), adic` o firm` specializat` care s` ne ofere serviciul de Internet (cel mai
cunoscut este Connex, ce ofer` acest servici gratuit abona\ilor la telefonia celular`);
-o firm` specializat` care contra cost ne va oferi serviciul de re\ea (accesul p@n` la Provider). (de ex.
ROMTELECOM);
De men\ionat c` un calculator poate avea acces la Internet printr-o re\ea de calculatoare al c`rei server este legat la
Internet. Aceast` solu\ie se folose]te de obicei [n institu\ii (inclusiv cele de [nv`\`m@nt). Aceste institu\ii au [n majoritatea
cazurilor toate calculatoarele (numite ]i sta\ii de lucru) conectate [n re\ea la un server cu sistemul de operare Linux ce are
acces la Internet.

Browserul Internet Explorer

Accesul la Internet se face printr-un soft specializat numit browser de Intenet (browser=r`sfoitor). {n pachetul
Windows exist` [ncorporat browserul Internet Explorer. Iconi\a de lansare [n lucru (prin dublu-clic) a acestui browser este
pe desktop. Dup` lansarea [n execu\ie vom avea imaginea de mai jos:

64
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Modul de navigare pe Internet:


-dac` se cunoa]te adresa (de ex. www.edu.ro) se face clic [n bara de adrese (se ]terge eventual adresa ce este
scris` acolo), se scrie adresa dorit`, dup` care se tasteaz` Enter. Dup` un interval de timp se va [nc`rca pagina.
-dac` nu se cunoa]te adresa, se intr` la una din adresele a]a-numitor motoare de c`utare (search-engines):
1. www.google.com;
2. www.yahoo.com;
3. www.altavista.com;
4. www.excite.com, etc.
Dup` accesarea motoarelor de c`utare de mai sus se completeaz` [n caseta de c`utare un cuv@nt c@t mai sugestiv din
domeniul c`utat ([n englez` pentru site-urile interna\ionale sau [n rom@n` dac` exist` ]i site-uri rom@ne]ti) + Enter.
Motrorul va c`uta ]i afi]a toate site-urile unde exist` cuv@ntul respectiv.
Un element foarte important ce apare [n paginile Web este leg`tura (link). Acestea se recunosc dup` faptul c` dac`
plimb`m cursorul mouse-ului peste ele se transform` [ntr-o m@nu\`. Dac` facem clic pe leg`turi, acestea ne duc [n alte
pagini Web, de obicei [n aceea]i fereastr` de browser. Dac` dorim s` vedem pagina \int` a unei leg`turi [n alt` fereastr`, se
face clic-dreapta pe link, dup` care se alege “Open in New Window”.
Principalele elemente din bara de navigare a browserului sunt (v. fig.):
-Back - revine la pagina anterioar` celei curente;
-Forward - anuleaz` comanda Back;
-Stop - opre]te [nc`rcarea paginii curente;
-Refresh - re[mprosp`teaz` pagina curent` din browser;
-Home - afi]eaz` pagina de start a browserului;
-Search - caut` o pagin` f`r` s`-i cunoa]tem adresa exact`;
-Favorites - permite memorarea adreselor ]i lansarea [n execu\ie a paginilor preferate;
-History - lista ultimelor pagini vizitate;
-Print - tip`re]te pagina Web curent`.
Exist` link-uri care ne permit copierea [n calculator a unor fi]iere - opera\ie ce se nume]te Download. Dac` se face
clic pe un astfel de link va apare o fereastr` [n care vom specifica calea unde va fi l`sat fi]ierul+OK.
Opera\ia invers` - transferarea unui fi]ier de pe calculatorul local pe cel aflat la distan\` se nume]te Upload.

65
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Serviciul de po]t` electronic` (e-mail)

Acest servici se realizeaz` printr-un soft specializat numit client de po]t` electronic` (ex. Outlook Express). De
asemenea, exist` site-uri pe Internet ce g`zduiesc conturi de e-mail. Un mesaj poate fi trimis numai dac` expeditorul ]i
destinatarul au conturi de e-mail. Adresa unui cont de po]t` electronic` are o form` specific` (con\ine obligatoriu caracterul
“@”).
Oricare ar fi clientul
de po]t` electronic` folosit,
modalitatea de trimitere de
mesaje are caracteristici
comune, adic` mesajele au
dou` p`r\i: antetul ]i corpul
mesajului.

Antetul con\ine
c@mpurile:
To: adresa
destinatarului
Cc: Adresa celui ce
prime]te o copie a mesajului
Subject: O scurt`
descriere a mesajului
Attachement: dac`
exist` un fi]ier ata]at
mesajului

Corpul mesajului
con\ine mesajul propriu-zis
sub form` de text.
Exerci\iu: Dac` v`
pute\i conecta la Internet crea\i-v` un cont de e-mail pe site-ul www.yahoo.com, adic`:
-accesa\i [n Internet Explorer adresa www.yahoo.com;
-clic pe iconi\a e-mail
-clic pe link-ul Sign Up Now, dup` care alege\i oferta de creare de cont de mail gratuit` (free);
-completa\i formularul conform cerin\elor
-dup` creare, verifica\i contul prin trimitere de scrisori [ntre colegi cu sau f`r` ata]ament
{n final se prezint` un mic dic\ionar cu termeni specifici Internet-ului:

Bug Defect al unui soft sau al unui echipament de calcul


Hacker Persoan` ce p`trunde neautorizat [n anumite re\ele sau conturi sau care provoac`
proasta func\ionare sau defectare a anumitor site-uri de Internet
Cracker Persoan` ce pirateaz` soft-uri. (De obicei soft-ul licen\iat la instalare se opre]te pentru
a se introduce codul licen\ei; un soft piratat se instaleaz` f`r` acest cod; Crackerii pot ]i
descoperi aceste coduri pe care le fac publice pe Internet sub denumirea de Crack-uri)
Up-date Opera\ie de aducere la zi, de re[nnoire a unui soft. Se poate realiza de obicei de pe
Internet sau prin instalarea peste soft-ul vechi a unei versiuni noi.
Up-grade Opera\ie de [mbun`t`\ire a performa\elor unui echipament de calcul prin ad`ugarea de
componente noi. Termenul se folose]te mai rar ]i pentru soft (firmele de soft de exemplu
pot comercializa “Windows XP Upgrade” ce upgradeaz` o versiune veche de Windows la
Windows XP, pl`tindu-se astfel o sum` de bani mai mic` dec@t dac` am cump`ra o licen\`
nou`)
Patch {n momentul lans`rii pe pia\` a unui soft, acesta poate avea anumite defecte (bug-uri)
nedescoperite. Pe m`sur` ce acestea se decoper` firma produc`toare pune la dispozi\ia
utilizatorilor pe Internet, de obicei gratuit a]a-numitele Patch-uri ce sunt programe de mici
dimensiuni ce se instaleaz` ]i corecteaz` bug-urile.
Home page Pagina principal` a unui site.
On-line O persoan` ce navigheaz` pe Internet se spune c` este conectat` sau on-line
Off-line O persoan` ce vizualizeaz` pagini Web din calculatorul propriu f`r` a fi conectat` la
Internet se spune c` lucreaz` Off-line
Acrobat Soft specializat pentru citirea unor documente. Documentele respective se prezint` sub
Reader forma unor fi]iere de tip *.pdf

66
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

Bibliografie

Istrate, A. - Curs de bazele informaticii, Gala\i 1999


Marinescu, Dan; Dimitriu, George ; Trandafirescu, Mihai - PC Manualul
[ncep`torului, Editura Teora 1999
Stanciu, Gina; Mortu Florica; Arici, Liliana; Nistor, Eugen - Ini\iere [n tehnologia
informa\iei, Br`ila, 2001

Informa\ii Internet:

Casa Corpului Didactic: http://ccd.braila.astral.ro; e-mail: ccd@braila.astral.ro;

67
Ini\iere [n utilizarea calculatorului

68