SNP Pet r om SA

Ener gia Regener abila – Opor t unit at e sau

Necesit at e?
 Structura Surselor de Energie Primara

2000 2030
3% 2% 2% 4%
7% 5%
26% 24%
Carbune
Petrol
Gaze
23% Energie nucleara
Hidroenergie
Energii regenerabile

28%
38% 37%

In urmatorii 30 de ani, sursele de energie primara raman, practic,

constante.
 Structura Cererii de Energie Primara

2000 2030

11% UE 16% 15%

19%

Tar i dezvolt at e
19%
Tar i in t r anzit ie

27%
ASIA 32%
11%
40%
Tar i in cur s de
dezvolt ar e 10%

9.200 Mii tone 15.300 Mii tone

In urmatorii 30 de ani, cererea de energie primara va creste cu peste

60%.
 Dinamica Cererii de Energie Primara

6,000 (000 Tone)

Petrol
5,000

4,000 Gaze naturale

3,000 Carbune

2,000
Hidroenergie
1,000 Energii regenerabile
Energie nucleara

0
1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030

•Titeiul si gazele naturale raman sursa principala de energie pana in anul 2030
•Energia din surse regenerabile prezinta o tendinta ascendenta
 Dinamica Cererii de Titei

120
Mil. barili/ zi

100

80

60

40

20

0
200 2010 2020 2030
0
Tari dezvoltate Tari in tranz itie Tari in curs de dezvoltare

In urmatorii 30 de ani, tarile in curs de dezvoltare isi vor dubla cererea de

titei.
 Dinamica Cererii de Gaze Naturale

4,500
4,000
3,500
Mil. tone

3,000
2,500
2,000
1,500
1,000
500
0
1980 1990 2000 2010 2020 2030

Consum casnic Industrie Transport

Generare energie GTL Alte sectoare

In urmatorii 30 de ani, se va tripla consumul de gaze naturale pentru generarea

energiei.
 Dinamica Cresterii Globale a Consumului de
Combustibili pentru Transport

20
18
16
Milioane de Barili zi

14 COMBUSTIBIL
GREU
12 COMBUSTIBIL JET

10
8
DIESEL
6
4
2 BENZINA

0
1990 1998 1999 2005 2010 2015 2020
 Evolutia Pretului Combustibililor Fosili

500
450 Gaze - Europa
400 Gaze - Pacific
350 Gaze - America de Nord
300 Titei
250 Carbune
Mii $ / tona

200
150
100
50
0
1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030
 Structura Surselor de Energie Regenerabila
pentru Producerea de Energie Electrica

1,600
4.4%
1,400

1,200

1,000
3.4%
TWh

800

600 2.6%

400
1.6%
200 1.4%

0
1990 2000 2010 2020 2030
Biomasa Eoliana Geotermala Solara Maree
 Energia Regenerabila in Europa
 In Car t ea Alba pent r u Ener gia Regener abila, UE a st abilit ca obiect iv dublar ea acest ei cat egor ii de
ener gie de la 6% la 12% pana in 2010.

Energia Eoliana

 Eur opa det ine apr oxim at iv 74% din capacit at ea m ondiala de obt iner e a ener giei eoliene. UE a
st abilit un nou r ecor d de inst alar e in 2002 cu o cr est er e de 5809 MW f at a de 2001 (4283 MW).
Capacit at ea t ot ala inst alat a in Eur opa la sf ar sit ul lui 2002 er a de 23059 MW.

 Ger m ania r epr ezint a cea m ai m ar e piat a din lum e. Cu o capacit at e inst alat a suplim ent ar a in
2002 de 3247 MW, capacit at ea t ot ala se r idica la 12.001 MW la sf ar sit ul lui 2002.

 Spania a f acut si ea pr ogr ese r em ar cabile, cu o pr oduct ie suplim ent ar a de 1493 MW, in t im p ce
per spect ivele de cr est er e r am an consider abile. Spania int ent ioneaza sa inst aleze 13000 MW pana
in 2011.
 In Danem ar ca, ener gia eoliana est e din nou Tendintele prezente vs Obiectivele Cartii Albe
(in MW)
in cent r ul at ent iei ca ur m ar e a apar it iei unui
docum ent nat ional car e f avor izeaza 100000
90000
inlocuir ea t ur binelor m ai vechi de 10 ani. 472 80000
MW au f ost inst alat i in 2002 in com par at ie cu 60000
120 MW in 2001. 40000
40000
23059 28166
17250
 Ef or t ur ile f acut e de It alia si Olanda in 2002 20000 10000
sunt not abile - 88 MW si r espect iv 195 MW 0
capacit at e suplim ent ar a. 2001 2002 2003 2010
Cartea Alba Trendul curent
 Energia Regenerabila in Europa
Energia Solara Tendintele prezente vs Obiectivele Cartii Albe
(in mil m 2)

 Supr af at a t ot ala a colect oar elor t er m ale

solar e inst alat e in UE est e est im at a la 100
100
12.844.920 m 2 la sf ar sit ul lui 2002. 80
60 56.2
 Obiect ivul Com isiei Eur opene (100 m 2
40
inst alat i la sf ar sit ul lui 2010) par e a f i 12.8
20 14.2
im posibil de indeplinit in cont ext ul r at elor 15
0
act uale de cr est er e.
2002 2003 2010
Cartea Alba Trendul curent

 Lider ul necont est at al acest ui sect or est e Ger m ania. In 2002, a f ost inst alat a o capacit at e
suplim ent ar a de 574.060 m 2 . La sf ar sit ul lui 2002, Ger m ania avea o capacit at e inst alat a t ot ala
de 4.715.110 m 2 .

 Piat a aust r iaca ar e o st r uct ur a f oar t e buna. Supr af at a inst alat a in 2002 a f ost put in m ai m ar e
decat cea din 2001 (171.000m 2 in com par at ie cu 169.120 m 2 in 2001). Ast f el, Aust r ia ocupa
pozit ia a doua int r e piet ele ener giei solar e si det ine a t r eia supr af at a inst alat a ca m ar im e din
lum e – 2.541.960 m 2 .

 Gr ecia est e cea de-a t r eia piat a eur opeana ca m ar im e si cea de-a doua in ceea ce pr ivest e
capacit at ea inst alat a (2.850.200m 2 ). Gr ecia a suf er it un declin in 2002 cu o supr af at a inst alat a
de 152.000m 2 f at a de 175.000m 2 in 2001.
 Energia Regenerabila in
Companiile Petroliere Europene
SHELL BP
 Dezvolt a pr oiect e de ener gie eoliana in t oat a  BP Solar se sit uaza in f r unt ea pr ogr am elor
lum ea (USA-Calif or nia, Texas si Color ado; Spania- de dezvolt ar e a t ehnologiei f ot ovolt aice,
Zar agoza; Mar ea Br it anie-Blyt h si Ger m ania - avand o exper ient a in dom eniu de 30 de ani;
Ham bur g).;
 A f ur nizat m ai m ult de 4000 sist em e
 In dom eniul ener giei solar e dezvolt a pr oiect e in f ot ovolt aice pent r u pr ogr am e de
Eur opa, Asia, Af r ica si Am er ica. In Eur opa est e in elect r if icar e a unor zone locuit e indepar t at e
pr incipal pr ezent a in Olanda si Ger m ania; din Am er ica Lat ina, si a im plem ent at cu
succes pr oiect e m aj or e in Filipine si Br azilia;
 Fur nizeaza o gam a lar ga de sist em e f ot ovolt aice
si solut ii pent r u aplicat ii int er ne si com er ciale,  Af acer ea cu ener gia eoliana se concent r eaza
at at in ceea ce-i pr ivest e pe consum at or ii pe explor ar ea pot ent ialului unor pr oiect e
individuali, cat si pe cei indust r iali; onshor e pe o linie dej a st abilit a de cat r e
locat iile in car e BP isi desf asoar a dej a
 St r at egia sa include pr oiect e m aj or e de
act ivit at ea, cu cat eva opt iuni in Mar ea
dezvolt ar e t ehnologica, cum ar f i dezvolt ar ea
Br it anie si Eur opa cont inent ala in discut ie.
unei t ehnologii a peliculei f ine.
ENI
 Avand convinger ea ca inovat ia t ehnologica si cr est er ea sust inut a
pot f i o com binat ie f oar t e pr of it abila pent r u dezvolt ar ea
f ot ovolt aica indust r iala, ENI, pr in Eur osolar e, ar e o par t icipat ie
de 25% in com pania aust r aliana Pacif ic Solar ;
 Eni est e im plicat a in Pr ogr am ul Nat ional pent r u const r uir ea a
10.000 de panour i solar e si pent r u def inir ea unor m ecanism e
agr esive pent r u im plem ent ar ea sist em ului de st abilir e a pr et ului
pent r u ener gia solar a
 Energia Regenerabila in Romania

 Par t ea r epr ezent at a de Sur sele de Ener gie Regener abila din consum ul de ener gie est e de 5,3%;

 Desi Rom ania ar e un pot ent ial m ar e in ceea ce pr ivest e cent r alele hidr oelect r ice, capacit at ea
cur ent a de gener ar e cont r ibuie cu put in la nevoile de ener gie elect r ica ale t ar ii;

 Pot ent ialul t ot al hidr oelect r ic est e de apr oxim at iv 40 t er r awat t -or a (TWh) pe an din car e 12
TWh au f ost dej a dezvolt at i. Se est im eaza ca apr oxim at iv 5000 de locat ii in cur s de dezvolt ar e
sunt pot r ivit e pent r u const r uir ea unor cent r ale hidr oelect r ice de m ici dim ensiuni;
 Rom ania ar e r esur se eoliene bune, in special pe coast a Mar ii Negr e si in zone m ont ane.
Pot ent ialul disponibil evaluat int r -un m od r ealist (i.e. t inand cont at at de r esur se cat si de
r est r ict iile pr ezent at e de locat ie) est e est im at la 2000MW, pr oducand pest e 4000 GWh/ an;
 O m ar e par t e a populat iei r om anest i, 45%, t r aiest e in zone r ur ale. Cea m ai im por t ant a zona a
t ar ii, cu un pr ocent de pest e 40% din t ot al, const and in gospodar ii neelect r if icat e, est e zona
Munt ilor Apuseni. In gener al zona Apuseni ar e un pot ent ial m ediu solar si eolian, ceea ce im plica
f olosir ea unei t ehnologii m ixt e: eoliana si solar a.
 Petrom si Energia Eoliana
Pozit ionar ea f avor abila a zacam int elor Pet r om ii conf er a com paniei posibilit at ea valor if icar ii din plin a
r esur selor eoliene ale Rom aniei.

LEGENDA
Violet – vant put er nic
Rosu – vant m oder at
Ver de – vant r edus
Albast r u – vant f oar t e r edus
 Productia si Consumul de Titei si Gaze
Naturale in Romania
Rezerve interne Zacaminte de titei si gaze naturale in Romania
m ii t oe

300 Petrom
270
250 226 216 214 206 198 190
200 182 174 167 159 151 143
150

100

50

0
2000 2002 2004E 2006E 2008E 2010E 2012E

Titei Gaze asociate Gaze libere

Evolutia Productiei si Importului de Titei Evolutia Productiei si Importului de Gaze naturale

30.0
30 (mt)

19.6 20.0 20.4

18.7 18.3 18.3 18.4 18.8 19.2
20 16,5 20.0 17.4 17.0
14,6 15,5 3.2
12,9 13,8 2.8 5.6
11,5 11,5 3.5 5.8 6.9 7.9 8.8 9.5 10.2 10.9
10,7
10 7,9 8,9 10,0 11,2 9.3 8.5
4,6 5,5 5,7 7,0 10.0 7.4 6.4 6.0 5.3 4.9 4.8 4.6 4.5 4.5
6,0 6,0 5,8 5,9 5,9 5,7 5,5 5,3 6.2 6.1 6.1 6.3 6.5 6.2 6.0 5.6 5.5 5.3 5.0
0
0.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Productie interna Import
Petrom Romgaz Import
 SNP Petrom in Lume
 Pent r u at inger ea obiect ivului de cr est er e a r at ei de inlocuir e a r ezer velor , Pet r om si-a ext ins
act ivit at ea de explor ar e - pr oduct ie in Kazakhst an.

mt Prognoza productiei 2
2
• Kazakhst an
1.5
– Act ivit at i de explor ar e si
dezvolt ar e 1
0.7
• Jusali 0.4
0.5
0.5
• Sinelnikovskoe 0.1
• Tasbulat 0
2003 2004 2005 2007 2010
• Tur km enoy
• Akt as
• Kom som olskoe
 Petrom si Utilizarea Eficienta a Energiei
Realizari – Cogenerare Preturi medii realizate in 2003
100 Furnizor extern-Electrica/Termoelectrica
 Avand in veder e pr eocupar ea com paniei pent r u
Cogenerare-Petrobrazi
pr ot ect ia m ediului, aceast a a const r uit doua 74.86
80
inst alat ii de cogener ar e, una la Ar pechim si
una la Suplacu de Bar cau.
60

44.50
 Valoar ea t ot ala a pr oiect ului – Gr up ener get ic - 40
34.59
Pet r obr azi: 1334,6 m ld lei.
11.32
20
 Valoar ea t ot ala a pr oiect ului – Cent r ala
cogener at iva – Suplacu de Bar cau: 245,5 m ld 0
lei. Energie electrica (USD/MWh) Energie Termica (USD/Gcal)
Realizari – GPL

 Pr int r e com bust ibilii alt er nat ivi car e se pot

ut iliza in locul benzinei si m ot or inei se num ar a
si gazele pet r olier e lichef iat e.

 Act ivit at ea de com er cializar e a GPL-ului se

r ealizeaza pr in r et eaua de skid-ur i. La sf ar sit ul
anului 2003, Pet r om det inea 27 de inst alat ii
t ip skid.

 In anul 2003, Pet r om a vandut o cant it at e de

cca 100 m ii t one GPL.
 Petrom si Utilizarea Eficienta a Energiei

Realizari
 Pet r om se pr eocupa de pr ot ect ia m ediului inconj ur at or si in acest sens ut ilizeaza depozit ele
subt er ane exist ent e pent r u inm agazinar ea gazelor nat ur ale si ar e in st r at egia de dezvolt ar e
pr oiect e pr opr ii de const r uct ie.

 Moder nizar ile r ealizat e de com panie in dom eniul consum ului de ener gie si gaze nat ur ale au dus
la obt iner ea unei ef icient e super ioar e in ut ilizar ea inst alat iilor pr opr ii.

Efectul modernizarii parcurilor de separare asupra Efectul modernizarii parcurilor de separare asupra
consumului de energie electrica consumului de gaze naturale

2000 5.0
4.6
1698

Gaze naturale, mii Stcm/zi/parc

kWh/zi/parc

1600 3.7
4.0
1258
1164 *

1200 2.7
917 * 3.0
2.3
669
Energie electrica,

800 637
533 520 2.0

*
400
0.9 0.9
1.0 0.8 0.7 *

0
1999 2000 2001 2002 * 0.0 *

1999 2000 2001 2002

Consum mediu zilnic de energie electrica, anterior PIF
Consumul mediu zilnic de gaze naturale, anterior modernizarii
Consum mediu zilnic de energie electrica, dupa PIF Consumul mediu zilnic de gaze naturale, dupa modernizare
 Petrom si Energia Regenerabila
Planuri viitoare

 Int r oducer ea in st at iile de dist r ibut ie a ilum inat ului cu

celule f ot ovolt aice;

 Pet r om ar e avant aj ul pr ezent ei in zona Mar ii Negr e,

unde poat e valor if ica pot ent ialul solar si eolian al
acest eia, pr in const r uir ea de celule f ot ovolt aice si m or i
de vant ;

 Const r uir ea unor m or i de vant pent r u valor if icar e

pot ent ialului eolian din dif er it e zone sit uat e in
apr opier ea zacam int elor exploat at e de Pet r om ;

 Pr ezent a pe t er it or iul int r egii t ar i, per m it e com paniei

const r uir ea unor m ici hidr ocent r ale pe cur sur i de apa
car e sa alim ent eze cu ener gie inst alat iile pr opr ii si
localit at ile din apr opier e.
 Obiective Strategice

Obiect ivele st r at egice ale SNP PETROM SA in dir ect ia ut ilizar ii ef icient e
a ener giei au la baza cei 3 piloni ai polit icii ener get ice eur opene -
secur it at ea apr ovizionar ii, com pet it ia si pr ot ect ia m ediului:

 Pr om ovar ea r esur selor int er ne de pet r ol si exploat ar ea ef icient a a

acest or a;

 Im bunat at ir ea calit at ii pr oduselor ;

 Alocar ea r esur selor necesar e (nu num ai f inanciar e) pent r u sust iner ea
pr ogr am elor de ut ilizar e eficient a a ener giei si sust iner ea pr om ovar ii
sur selor de ener gie r egener abila;

 Coint er esar ea com unit at ilor locale si im plicar ea in folosir ea ef icient a a

r esur selor ener get ice;

 Reducer ea im pact ului asupr a m ediului inconj ur at or , pr in r educer ea

em isiilor in at m osfer a si a poluant ilor in sol si apa.