Sunteți pe pagina 1din 173

A N A L IZ A

E C O N O M IC O -F IN A N C IA R Ă

C A I E T DE LUCRÂRI
APLICATIVE
■HHH ^BBF ^m M 111 Slf III BBS Ma. WM SBB Wt ™ H^^B ■ ^BBF ^B VI Ul ■■ IIÎF IIIIIIII

Coeficient aplicat : 12,35 % la coloana a II-a

Student: Buiuc Viorel


Anul III
Specializarea CIG – seria a II-a
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

CUPRINS

PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ............................ 5

LUCRAREA APLICATIVĂ I .............................................. 11


Analiza activităţii de producţie şi comercializare ................... 11

LUCRAREA APLICATIVĂ II ............................................ 25


Analiza cheltuielilor întreprinderii ........................................ 25

LUCRAREA APLICATIVĂ III ........................................... 34


Analiza rentabilităţii ............................................................. 34

LUCRAREA APLICATIVĂ IV ........................................... 42


Analiza situaţiei financiar- patrimoniale
a întreprinderii ...................................................................... 42

LUCRAREA APLICATIVĂ V ............................................ 52


Analiza gestiunii resurselor umane ....................................... 52

ANEXE ................................................................................ 61
Anexa nr.1 - Bilanţ ............................................................... 63
Anexa nr.2 - Contul de profit si pierdere .............................. 68

BIBLIOGRAFIE ................................................................... 73

2
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Prezentarea generală a f irmei

S.C. TRANSCOM S.R.L. este una dintre firmele relativ


tinere din domeniul transportului comercial din oraşul Brăila. Ea
fost înfiinţată în anul 1994 având sediul în oraşul Brăila, str.
Torcători, nr. 2 B, judeţul Brăila şi este înmatriculată la Oficiul
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, cu numărul
de înregistrare J29/2014/03.06.1994, cod unic de înregistrare
1323409.
Societatea comercială Transcom este societate cu
răspundere limitată (S.R.L.), fiind condusă şi administrată de
către asociatul unic – D-l Mihai Ionescu – cu putere deplină
asupra întregii activităţi economice, respectiv asupra măsurilor
de ordin financiar, administrativ, resurse umane.
Investiţia iniţială pentru deschiderea afacerii a fost de
250000 lei noi (în anul 1994), atunci având ca obiect de activitate
doar transportul de mărfuri. Pe parcurs (1999-2007) aproximativ
întregul profit a fost reinvestit, iar în prezent investiţia se ridică
la 3.200.000 lei.
Firma şi-a desfăşurat activitatea într-o locaţie închiriată
din Bulevardul Galaţi, nr. 62. Întrucât societatea a prosperat
continuu şi numărul angajaţilor a crescut, s-a constatat că este
necesar mai mult spaţiu pentru un climat organizaţional optim
unei activităţi eficiente. Aşadar s-a decis achiziţionarea unui
spaţiu şi construirea unei clădiri pe acest teren. În prezent S.C.
Transcom S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în Brăila într-un sediu
nou. În prezent firma are service propriu la parter, unde este şi o
sală de protocol, dar nu foarte mare.
Construcţia noului sediu a început la sfârşitul anului
2006 şi s-a propus ca termen de finalizare septembrie 2010.
După terminarea construcţiei se doreşte o capacitate de 20
încăperi, incluzând mărirea parcului auto şi service-ului
propriu. Toate aceste elemente de imagine influenţează
relevant şi imaginea concurenţei cu privire la societatea
Transcom.
Conştientizarea legăturilor dintre starea de ansamblu a
organizaţiei şi imaginea ei în mediul de afaceri a determinat
3
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

preocupări tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii


societăţii TRANSCOM. Astfel, conducerea firmei, împreună cu
departamentul de marketing şi publicitate, a formulat o
strategie de construire a unei imagini pozitive prin proiectarea
personalităţii, caracterului şi identităţii firmei în mentalitatea
individuală şi colectivă.
În prezent, S.C. Transcom este una din cele mai
cunoscute firme particulare de transport comercial şi se implică
cu succes în activitatea sindicală din acest domeniu.

Scopul şi obiectul de activitate


Datorită conjuncturii economico-sociale municipiul
Brăila s-a dezvoltat relativ repede după 1989, fiind un oraş
industrial, dar au avut loc şi aici disponibilizări de personal în
aproape toate întreprinderile din întreg judeţul Brăila. Pentru
trecerea la economia de piaţă este necesară rentabilitatea şi
calitatea, de aceea aceste întreprinderi (mai sus amintite) fiind
nerentabile, multe dintre ele au fost închise. Şi cum sistemul de
formare şi perfecţionare profesională a progresat foarte lent în
România, personalul disponibilizat nu a reuşit să se integreze
într-o altă ramură de activitate, alta decât cea industrială,
respectiv într-o altă meserie/profesie suficient de repede. Astfel,
o parte din forţa de muncă disponibilizată s-a gândit la o idee
de afaceri proprie care să-i aducă un profit mulţumitor, şi să-i
asigure un nivel de trai decent.
Treptat, au luat amploare şi firmele de transport
comercial în vederea transporturilor de cereale din Insula Mare a
Brăilei. Astfel, s-a încercat realizarea unei siguranţe a
transportului comercial dar şi profitabilitatea acestor societăţi,
întrucât forţa de muncă făcea parte din rândul celor
disponibilizaţi, care s-au axat în continuare pe această activitate.
La începutul anilor `90 existau opt societăţi comerciale de
transport mărfuri în oraşul Brăila, deci concurenţa şi-a făcut
prezenţa; dar multe dintre acestea nu şi-au dovedit eficienţa,
autoeliminându-se după piaţă. "TRANSCOM" a fost printre
primele firme înfiinţate în acest domeniu, activitatea acesteia
4
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

dezvoltându-se foarte mult şi într-un timp relativ scurt, întrucât


piaţa în acest domeniu nu a fost bine organizată din punct de
vedere al calităţii, eficienţei şi personalului competent. Pentru
această activitate societatea a început cu un număr de 3 camioane
(în prezent firma deţine un număr de 25 camioane) proprii,
creându-şi un service propriu încă de la începutul activităţii, un
departament de dispecerat, casierie şi departament financiar-
contabil, ulterior înfiinţându-se departamentele: Resurse
Umane şi cel de Marketing şi Publicitate.
Politica firmei conţine anumite obiective, principalul
obiectiv – cu privire la transportul de mărfuri – este de a deveni
leader de piaţă în acest domeniu prin obţinerea unui standard
superior de calitate în serviciile oferite clienţilor, dorinţa de a
face din orice client un bun partener şi, prin îmbunătăţirea
permanentă a parcului propriu de camioane, cel mai numeros în
acest moment, comparativ cu cele ale concurenţei.

SITUAŢIA ECONOMICĂ

Bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. TRANSCOM


S.R.L. se elaborează în conformitate cu prevederile legale
aflate în vigoare şi sunt aprobate prin hotărâre de către
Guvernul României. Societatea îşi elaborează bugetul propriu de
venituri şi cheltuieli, pe baza unor fundamentări tehnico-
economice a activităţii desfăşurate.
Ca instrument de previziune, bugetul de venituri şi
cheltuieli are un rol deosebit de important în activitatea
companiei. Acesta se concretizează în:
· determinarea optimă a nivelului veniturilor, al
cheltuielilor şi al rezultatelor;
· stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii
pentru finanţarea activităţii economice, pentru plata
salariilor etc.;
· asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea
corespunzătoare a veniturilor şi cheltuielilor, a
resurselor de care dispune societatea şi utilizarea lor

5
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

numai în funcţie de serviciile şi lucrările


contractate, pe întregul an şi pe perioade mai scurte
(luni, trimestru, semestru);
· în faza de elaborare, dar mai ales în fazele de
urmărire în execuţie, societatea asigură un echilibru
între fluxurile băneşti, între necesităţile de resurse şi
posibilitatea acoperirii lor;
· asigură previziunea relaţiilor cu banca, furnizorii şi
clienţii, cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale şi protecţiei sociale;
· reflectă modul de formare, de administrare şi
utilizare a mijloacelor financiare necesare
funcţionării;
· furnizează informaţii necesare fundamentării
deciziilor privind gestiunea patrimoniului firmei.
În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de
venituri şi cheltuieli se urmăresc, în mod obligatoriu, respectarea
principiilor eficienţei maxime şi asigurarea echilibrului financiar.
Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se asigură elementele
necesare previzionării financiare – profit şi pierdere – pentru
activitatea de ansamblu a societăţii. Indicatorii cuprinşi în aceste
prevederi se referă la veniturile ce urmează a fi realizate, la
costurile aferente realizării acestor venituri şi la rezultatele
financiare obţinute.

Structura veniturilor
Veniturile societăţii comerciale TRANSCOM S.R.L.,
defalcate pe categorii de activităţi, au următoarele surse de
provenienţă:
-încasări provenite din activitatea de bază, şi anume
prestări servicii transport mărfuri
-venituri provenite din contracte de publicitate,
respectiv inscripţionarea camioanelor proprii
(din cadrul TRANSCOM) cu numele unor
firme;

6
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

- venituri provenite din contracte de transport


comercial, respectiv contractele încheiate între
S.C. TRANSCOM S.R.L. şi diferite unităţi
economice ce doresc închirierea pe intervale
foarte scurte de timp (ore) unui anumit număr
de maşini pentru diverse ocazii speciale.

Structura cheltuielilor
La capitolul cheltuieli sunt cuprinse sumele necesare
pentru acoperirea nevoilor de materii prime şi materiale, de
energie, apă, combustibil, salarii, amortizări, operaţiuni de
gestiune de capital.

PIAŢA ŞI CONCURENŢA

Pentru S.C. TRANSCOM S.R.L. competiţia este un


mod de viaţă, fiind permanent in competiţie (atât cu firmele
concurente în domeniu, cât cu ea însăşi) pentru a “câştiga”
consumatorul de pe piaţa în care îşi desfăşoară activitatea.
Mediul de afaceri este unul flexibil şi înalt competitiv, la fel ca
şi activitatea economică în ansamblu, de aceea pentru a se
menţine pe piaţă (si a deveni un potenţial lider) trebuie să-şi
cunoască foarte bine concurenţa.
Principalii concurenţi ai firmei sunt: S.C. Index S.R.L.,
S.C. Genen Galaxi S.R.L. şi S.C. Lodias S.R.L.;
Principali clienţi şi furnizori ai societăţii sunt:
· principalii clienţi: persoane fizice;
· principalii furnizori ai firmei sunt: S.C. Diesel
Impex S.R.L., S.C. Aliance Computers S.R.L.
Bucureşti, Hydra – reprezentanţa JVC
Bucureşti,
Romchim Total 45 Bucureşti, S.C. Ars
Advertising S.A. (şi în calitate de colaborator),
S.C. Laet Exim S.R.L., S.C. Dacia – Grup
Renault Automobile Piteşti S.A.
Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţei este
un lucru foarte important pentru ca o firmă să se menţină pe
piaţă, dar mai ales în rândul firmelor de top. Societatea
TRANSCOM a
7
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

studiat, pentru fiecare activitate, politica de preţuri a


concurenţei, materialele de promovare şi reclamă şi politica de
management în domeniul resurselor umane.
În opinia conducerii acestei societăţi (S.C. TRANSCOM
S.R.L.), managementul unei afaceri cere mai mult decât dorinţa
de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă,
abilitatea de a lua decizii importante cu privire la resursele
umane şi la capitalul financiar disponibil şi de a ieşi din situaţii
de criză cu succes. Planul managerial (financiar, de marketing,
de resurse umane) pune bazele succesului oricărei afaceri,
constituindu-se astfel input-ul activităţii manageriale.

8
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

LUCRAREA APLICATIVĂ I
ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE

Consideraţii teoretice
Activitatea de producţie şi comercializare, desfăşurată de o
unitate economică, utilizează un sistem de indicatori valorici
necesari în efectuarea analizei economico-financiare. Printre
aceştia, cei mai semnificativi sunt: cifra de afaceri, producţia
marfă fabricată, producţia exerciţiului, valoarea adăugată.

Corelaţiile ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici


ca fiind situaţii normale sunt următoarele:
-ICA ³ IQf
-IVA ³ IQe
-IQf ³ IQe
Raportul static dintre indicatorii valorici caracterizează evoluţia
elementelor ce-i diferenţiază. Acesta se determină pe baza
mărimilor absolute ale indicatorilor valorici. Astfel:
C
A 1. raportul dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată
Qf
exprimă modificarea intervenită în stocul de produse finite şi
alte venituri, exclusiv cele financiare şi extraordinare; situaţia
CA se
consideră favorabilă când ³ 1.
Qf

9
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

2. raportul dintre valoarea producţiei fabricate şi valoarea


Qf
producţiei exerciţiului caracterizează
evoluţia
Qe
stocurilor şi a consumului intern. Situaţia se apreciază ca
Qf
favorabilă pentru > 1.
Qe
3. raportul dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului
VA
exprimă creşterea ponderii cheltuielilor privind
Qe
cumpărările sau achiziţionările. Situaţia se prezintă
f VA
avorabilă când > 1.
Qe
Raportul dinamic se realizează pe baza indicilor indicatorilor
valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o
anumită bază de comparaţie (de regulă perioada precedentă).
Principalele cazuri sunt:
■ Raportul dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele

producţiei fabricate ( ). Acesta reflectă relaţia

dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei, iar situaţia


_______________________________ CA ^
se consideră f avorabilă câ nd > 1.
I Qf
■ Raportul dintre indicele producţiei fabricate şi

indicele producţiei exerciţiului ( ) reflectă


I Qe
legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul
volumului total de activitate. Situaţia se consideră
f Qf s^
avorabilă când > 1.
Qe

10
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

■ Raportul dintre indicele valorii adăugate şi

indicele

producţiei exerciţiului ( ) reflectă creşterea sau

scăderea gradului de valorificare a consumurilor


provenite de la terţi. Situaţia se consideră favorabilă
___ VA ^
când > 1.

Îndeplinirea programului de producţie are în vedere


următoarele modalităţi sau procedee:
1.indicii individuali de îndeplinire a programului;
2.coeficientul mediu de sortiment Ks;
3.coeficientul de nomenclatură Kn;
4.coeficientul mediu de structură Kst.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina prin
următoarele formule:

Ksmin
X 9min * p 0

r Xg0% 2g 0,,
Ks = ^^ 2+
100 100

Ks= 1 - ^
Yfa'p)
2, % •p0
Pentru a delimita aceste aspecte, analiza este completată cu
determinarea coeficientului de nomenclatură conform relaţiei:
n
Kn = 1
N Caracterizarea intensităţii
modificării structurii producţiei se realizează pe baza
coeficientului mediu de structură, determinat prin relaţiile:
Kst =100-2, ^-g , unde: 11
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Q
Kst = sp

Q
re
Studierea corelată a coeficienţilor de sortiment, de structură şi a
indicelui volumului producţiei poate duce la următoarele corelaţii
posibile:

a. Ks < 1, Kst< 1, Iq > 100

b. Ks = 1, Kst< 1, Iq > 100

c. Ks = 1, Kst=1, Iq > 100

d. Ks < 1, Kst= 1, Iq < 100


Pentru a caracteriza evoluţia structurii cifrei de afaceri se pot
utiliza cu precădere următoarele procedee de analiză:
a. coeficientul de concentrare (Gini - Struck):
, unde n > , G e [0,1J
G ^ -1 >2 ^
\
n-1
b.
indicele Herfindhal (H) permite măsurarea
gradului
de diversificare a activităţii pe diverse structuri utile
analizei şi deciziei:
H = 2_,gi
c. ponderile componentelor cifrei de afaceri:
gi = i•
100 CA
Analiza factorială a cifrei de afaceri are la bază următoarele
modele:
1. CA = 2q • p
2. CA = Ns • •
N Qf
12
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Mf Mf' Qf CA
3. CA = Ns • • • •
N Mf Mf' Qf

4.CA = T • CAh

CA
5. CA = Ae •
Ae
Ac Mf Mf CA
6. CA = Ae • • • •
Ae Ac Mf Mf
Valoarea adăugată se poate determina prin două metode:
1.metoda sintetică;
2.metoda de repartiţie(aditivă).
1. Metoda sintetică presupune determinarea valorii adăugate ca
diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile intermediare,
conform relaţiei:
VA = Qe - C
În cazul în care firma analizată desfăşoară şi activităţi de comerţ,
formula este următoarea:
VA = \Qe+ M)-C
2. Metoda aditivă are în vedere însumarea următoarelor
elemente:
> salariile şi cheltuielile sociale;
> impozitele şi taxele;
> amortizările;
^ dobânzile;
^ dividendele;
^ rezultatul net al exerciţiului. Dintre ratele
valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în teoria şi
practica economică sunt:
a) Rata variaţiei valorii adăugate care se calculează
conform formulei:
13
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

VA — VA
Rv = •100
VA0
b) Rata valorii adăugate care se calculează conform
formulei:
R VA
CA
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate
analiza pe baza modelelor:

a) VA = Qe 1 - M
at Qe·va ;
Qe
Qe VA b)
VA=Ns· · .
Ns Qe

Scopul analizei
Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare are
drept scop de a pune în evidenţă obiectivele stabilite în raport cu
realizările perioadelor precedente, gradul de realizare a acestora,
cauzele care pot determina anumite abateri, precum şi măsurile ce
se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile intervenite
într-un interval de timp determinat.

Surse informaţionale
-prezentarea generala a firmei analizate
-situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
-alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1.Pentru analiza principalilor indicatori valorici ai
producţiei si comercializării se au in vedere
corelaţiile fundamentale dintre aceştia.
2.Pentru analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
vor fi utilizate:
14
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

o modificări absolute, indici, ritmuri;


o ponderi;
o coeficientul Gini-Struck;
o coeficientul Herfindhal.

3.Analiza factorială a cifrei de afaceri va folosi


modelul de analiză indicat de coordonatorul de
seminar.
4.Pentru analiza dinamicii si structurii valorii
adăugate se are in vedere dinamica elementelor
care intra in structura ei;
5.Analiza factorială a valorii adăugate se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.

Studiu de caz
Se consideră următoarea situaţie conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 1 – mii lei


Nr Indic. ANI Indici (%)
. n-2 n-1 n 3/2 4/2 4/3
Il 0 1 1 1 1 1 2 11 3 1 4 11 5 11 6 11
1 21 Ca
Qf
32976
32976
31325
31325
22664
22664
94,99
94,99
68,73
68,73
72,35
72,35
3 Qe 33183 31560 22770 95.11 68,62 72,15
4 VA 17442 18762 13553 107,57 77,70 72,24

Se cere:
a)analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare
pe baza indicatorilor valorici şi a indicilor indicatorilor
valorici (tabelul 1);
b)analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii
valorici (tabelele 2 şi 3).

15
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Rezolvare:

CA = Qv + Vmf + Vsb

CA n-2 = 32976+ 0 + 0 = 32976

CA n-1 = 31325 + 0 + 0 = 31325


CA n = 22664 + 0 + 0 = 22664

Qf = Pf + Sv + Li + Clr

Qf n-2 =
32976 Qf n-1
= 31325 Qf n
= 22664

Qe = Qv + Qs + Qi

Qe n-2 = 32976 + 0 + 207 =


33183 Qe n-1 = 31325 + 0 + 235
= 31560 Qe n = 22664 + 0 + 106
= 22770

VA = Qe – Ci

Ci = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, +


alte cheltuieli consumabile + alte cheltuieli externe +
cheltuieli privind prestatiile externe

Ci n-2 = 6214 + 315 + 748 + 8464 =


15741 Ci n-1 = 5033 + 294 + 792 + 6679
= 12798 Ci n = 3750 + 815 + 619 + 4033
= 9217

VA n-2 = 33183 – 15741 =


17442 VA n-1 = 31560 – 12798
= 18762 VA n = 22770 – 9217 =
13553

16
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

35000 ^ r» f

'

30000

'

25000 n-2 n-1 n


.^ ___^= ___^= ____^
'

20000

'
CA Qe VA

15000

Analizand datele de mai sus , observam o scadere a CA


egala cu scaderea preoductiei fabricate.
Anul „n” : Observam ca si CA si productia fabricata a scazut
fata de anul „n-2” cu 31,27% iar fata de anul „n-1” cu 27,65%.
Aceasta situatie nu este benefica pentru firma
deaorece inregistreaza o evolutie descendenta.
Productia fabricata a devansat in dinamica Qe (68,73>68,62 ;
72,35>72,15) ceea ce inseamna o crestere relativ mica a
serviciilor prestate referitoare la transport.
Se constata o diminuare a CA pe cei 3 ani datorita crizei
economice , generata de o criza acuta de lichiditati.
Se recomanda micsorarea salariilor, reducerea
costurilor cu transportul, atentia sporita asupra veniturilor si
cheltuielilor.
17
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele relaţii:

Tabel nr. 2
Nr.crt. Specificaţie n-2 n-1 n

1 CA 1 1 1
Qf
2 Qf 0,994 0,993 0,995
Qe
3 VA 0,526 0,594 0,595
Qe

CA
Raportul exprima modificarea survenita in activitatea de
Qf
prestari servicii si alte venituri exclusiv ale firmei si cele
extraordinare.
CA
Raportul avand valoarea 1 reprezinta o situatie favorabila.
Qf
Qf
Raportul in cazul de fata este nefavorabil avand valoarea
Qe
<1. ceea ce arata ca veniturile din activitatea de transport au
fost in scadere in cei 3 ani analizati.
VA Raportul exprima ponderea cresterii cu
achizitiile , care au
Qe scazut de la 15741 la 9217 , raportul reprezentand
o situatie nefavorabila.

18
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici


conform datelor din tabelul nr. 1 este următoarea:
Tabel nr. 3
Nr. Indicatori n-2 n-1 n
crt.
1
CA 100 94,99 68,73

Qf 100 94,99 68,73


Qe 100 95.11 68,62
VA 100 107,57 77,70
I 1 1 1
CA
I
Qf
I 1 0,999 1,002
Qf
I
Qe
I 1 1,131 1,132
VA
I
Qe

Concluzii:

Din analiza tabelului nr.1 rezultă o scadere a cifrei de


afaceri din anul „n-2” în anul „n” de la 32976 mii lei la 22664 mii
lei adica cu 10312 mii lei.De asemenea, producţia de mărfuri a
scazut în anul „n” faţă de „n-2” cu 10312 mii lei. Se observă o
egalitate între cifra de afaceri şi producţia de mărfuri fabricate
ceea ce înseamnă că se va menţine proporţionalitatea între
dinamica stocurilor şi dinamica livrărilor.
Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată, ambele au
scazut din anul „n-2” în anul „n” cu 10413 mii lei productia
exercitiului şi respectiv valoarea adaugata cu 3889 mii lei.
În ceea ce priveşte analiza indicatorilor valorici pe baza
indicilor se observă că producţia exerciţiului a scazut primul an
apoi in “n” a inceput sa creasca producţia fabricată , deci au
crescut consumurile interne şi stocurile de producţie
neterminată.
19
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Iar apoi au inceput sa scada. De asemenea valoarea adăugată a


avut un ritm de creştere apoi de scadere in anul “n” faţă de
producţia exerciţiului probabil datorită unor consumuri de
materiale mai mari in anul n-1 si mai scazute in anul n.

Se recomandă:
- reducerea cheltuielilor pentru materialele consumabile.

20
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Analiza cifrei de afaceri


Se consideră următoarele date conform tabelelor de la
fiecare subpunct din cerinţe:

Se cere:
a)analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
consideraţie rata inflaţiei;
b)analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în
consideraţie rata inflaţiei;
c)analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;
d)analiza cifrei de afaceri pe clienţi;
e)analiza factorială a cifrei de afaceri.

Informaţii suplimentare:
-70% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în
judeţul Galaţi, 20% în judeţul Brăila şi 10% în
judeţul Tulcea în anul n-2, 60% din totalul cifrei de
afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 10% în
judeţul Brăila şi 30% în judeţul Tulcea în anul n-1,
55% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în
judeţul Galaţi, 35% în judeţul Brăila şi 10% în
judeţul Tulcea în anul n;
-40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către
clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în
anul n-2, 40% din totalul cifrei de afaceri este
obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30%
către clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi
în anul n-1, 50% din totalul cifrei de afaceri este
obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30%
către clienţii între 1 şi 5 ani şi 20% către clienţii noi
în anul n;
21
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Rezolvare
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
consideraţie rata inflaţiei;
Tabel nr. 4 - mii lei
Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n

1 CA 32976 31325 22664


2 Ritm de creştere cu - 94,99 68,73
baza fixă
3 Ritm de creştere cu - 94,99 72,35
baza în lanţ

Ritm de creştere cu bază fixă:


n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99
n = (264035 / 32976) * 100 = 68,3

Ritm de creştere cu baza în lanţ: n-1


= (31325 / 32976) * 100 = 94,99 n =
(22664 / 31325) * 100 = 72,35

Concluzii:
Analizand cifrele din tabel constatam ca valoarea
CA a scazut constant de la an la an plecand de la valoarea de
32976 in anul „n-2” si ajungand la valoarea de 22664 mii lei
in anul „n”. Rata de scadere pe cei 3 ani a fost de 31,27 %.
Scaderea cea mai semnificativa a fost in anul „n” cand CA a
scazut de la 31325 la 22664 mii lei, respectiv cu 26,26%.
Se impune analiza în detaliu a structurii cifrei de
afaceri, a pieţei de desfacere, a clienţilor, pentru a determina
scăderile cifrei de afaceri.

22
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în


consideraţie rata inflaţiei;

Tabel nr. 5
Nr. Indicatori Anul R(%)
crt. n-2 n-1 n
1 CA 32976 31325 22664 -
2 Creşterea anuală - -5,01 -27,65 -16,33
a CA (%)
3 Creşterea anuală 4,8 6 6
a preţurilor (%)
4 CA corectată 32976 29550 20168
5 Creşterea reală a - -10,39 -31,75 -21,07
CA

- 5,01 - 27,65
RCa%= = - 16,33
2

n-1 = 1 - 0,0501
-1 * 100 = - 10,39
1+ 0,06
V J
1 – 0.2765
n= - 1 * 100 =
-31,75
1+ 0,06

CA corectată (n-1) = (100% - 10,39%) =


89,61 % n-1 = 32976 *
89,61% = 29550
23
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

CA corectată (n) = (100% -31,75%) =


68,25 % n =
29550*68,25% =
20168

- 10,39 -31,75
RCA% = =-
21,07
2

Concluzii:

Din datele colectate din tabelul 5 observăm


că rata inflaţiei de 6% în anii „n-1” şi „n” a
determinat o scădere mai mare a cifrei de faceri,
respectiv de 10,39 % în anul „n-1” faţă de 5,01 %.
Aceeasi tendinta se resprecta si in anul “n”
respective o scădere mai mare a cifrei de faceri,
respectiv de 31,75 % în anul „n” faţă de 27,65 %.

c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;


Tabel nr. 6 –
mii lei
Den. n-2 n-1 n CAn CAn CA
pieţe *100 CA *100 CA n-1 *100
n-1 n-2
CA
Galaţi 23083 18795 12465 66,32 54.00 81,42
Brăila 6595 3133 7933 253,21 120.29 47,51
Tulcea 3298 9397 2266 24,11 68,71 284,93
TOTAL 32976 31325 22664 72,35 68,73 94,99
CA

Anul „n-2” :
Galaţi: 70% * 32976 =
23083 Brăila: 20% *
32976= 6595 Tulcea:
10% * 32976 = 3298

24
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Anul „n-1” :
Galaţi: 60% * 31325 = 18795
Brăila: 10% * 31325 = 3133
Tulcea: 30% * 31325 = 9397

Anul „n” :
Galaţi: 55% * 22664 = 12465
Brăila: 35% * 22664 = 7933
Tulcea: 10% * 22664 = 2266

ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE PIETE DE


DESFACERE
n
2

5000

n-2 n-1

20000

15000

10000

5000 0

GALATI BRAILA TULCEA

Singura piata care a castigat este piata din Braila aceasta


crescand din anul n-2 in anul n de la 6595 la 7933 mii lei.
A avut insa si un an mai slab si anume anul n-1 cand
valoarea CA a fost de 3133 mii lei.
Piata din Galati este in scadere constanta de la valoarea de
23083 din anul n-2 la valoarea de 12465 din anul n.

25
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Concluzii:

Se impune o analiză amănunţită pe fiecare piaţă în


parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste
aspecte pozitive precum şi continuarea promovarii a
serviciilor pe piaţa din cele trei orase.

d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;


Tabel nr. 7 – mii lei
Clienţi Ponderi
Anul
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Trad. 13190 12530 11332 40 40 50
1-5 9893 9397.5 6799 30 30
noi 9893 9397.5 4533 30 30
Total 32976 31325 22664 100 100

Anul „n-2” :
Trad: 40% * 32976 = 13190 1-5: 30% * 32976 = 9893 noi:
30% * 32976 = 9893

Anul „n-1” :
Trad: 40% * 31325 = 12530 1-5: 30% * 31325 = 9397,50
noi: 30% * 31325 = 9397,50

Anul „n” :
Trad: 50% * 22664 = 11332 1-5: 30% * 22664 = 6799
noi: 20% * 22664 = 4533

26
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE CLIENTI


25000

20000'

15000
n n
K
10000

5000'

0
n- 2 n- 1 n

DGALATI DBRAILA DTULCEA


Se observa ca cea mai mare parte a CA se obtine din
prestarea de servicii catre clientii traditionali. Se
recomandă:
-menţinerea clienţilor tradiţionali prin facilităţi de plată.
-aplicarea de politici de atragere a clientilor noi

e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Tabel nr. 8-
mii lei
Nr. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
1 Nr. mediu de salariaţi Ns 35 48 33
2 Producţia marfă Qf 32976 31325 22664
fabricată
3 Cifra de afaceri CA 32976 31325 22664
4 Productivitatea muncii W 942,17 652,60 686,79
5 Grad de valorificare CA 1 1 1
Qf
6 Valoare medie a
activelor fixe Mf 45318 54147 31425
din care productive
Mf’ 33989 41693 22940
27
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

7 Ponderea activelor fixe Mf' 0,75 0,77 0,73


productive (%)
Mf
8 Gradul de înzestrare Mf 1294,80 1128,07 952,27
tehnică a muncii
Ns
9 Randamentul activelor Qf 0,97 0,75 0,99
fixe productive
Mf '
0 1
Notă: Mijloacele fixe direct productive reprezintă 75% din totalul
mijloacelor fixe în anul n-2, 77% în anul n-1 şi 73% în anul n.

Mf Mf Qf CA
Y
CA = Ns • • • •
N Mf Mf Qf
T Qf CA
CA = Ns • •
N Qf

CA
W=
Ns ∆CA = CA1 - CA0 = 22664 - 31325 = -
8661 mii lei

1) Influenţa nr. Mediu de salariaţi:

Qf0 CA0 Qf0 CA0


∆CA(Ns) = Ns1* * - Ns0 * * =
Ns0 Qf0 Ns0 Qf0

Qf0 CA0 31325 31325


= (Ns1 - Ns0)* * = (33- 48) *
Ns0 Qf0 48 31325

∆CA(Ns) = -9789,06 mii lei


28
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

2) Influenţa productivităţii muncii:

ACA r Qf ^ Qf1 CA0 Qf0 CA0


= Ns1 * - Ns1 *
v Ns j Ns1 Ns0 Qf0

= r ^ r
Ns1 Qf1 Qf0 CA0 31325
= 33 ^
v Ns1 Ns0 -J Qf0 22664 31325 31325

v 33 48 J

ACA r ~\ Qf
= +1128,06 mii lei
v- Ns j

a) Influenţa gradului de înzestrare tehnică:

ACA C Mf "^ Mf1 Mf'0 Qf0 CA0


= Ns1 * * * *
Ns Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0

Mf0 Mf'0 Qf0 CA0 N


- Ns1 * * * * s
0
Mf0 Mf'0 Qf0

Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0


= Ns1 - * * *
Ns1 Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0

29
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

= 33 r 31425 ^
41693 31325
54147 * 32976

33 48 54147 41693
32976

= 33*(-175,79) *0,77*0,75

ACA C Mf "^
- 3355,8 mii lei
Ns

b) Influenţa ponderii mijloacelor fixe:

~\
Mf’ = Ns1 * Ns
Mf1*1 Mf1 Mf'0 Qf0 CA0
ACA * *
^Mf j
Mf'0 Qf0
Mf1 Mf0

= 33 * 952.27* (0,73 - 0,77) * 0,75*1

ACA Mf
- 944,42 mii lei
Mf

c) Influenţa randamentului mijloacelor fixe:


Mf1 Mf'1 Qf1 Qf0 CA0
Qf'

Mf'
ACA = * * --
Ns1* * * Ns1 Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0

30
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

=33*952,27*0,73*(0,99 - 0,75) * 1

ACA Qf
+ 5505,64 mii lei
Mf
^ j

Verificare:

ACA r Qf ^ f Mf ^Mf Qf'


"> + ~^ +
v Ns j = ACA ∆CA ∆CA Mf'
^Ns j v Mf j

+1128,06 = - 3355,8 - 944,42 + 5428,28

3) Influenţa gradului de valorificare a mijloacelor fixe:

ACA CA Qf1 CA1 Qf1 CA0

J
Qf v. = Ns1 * - Ns1 *
Ns1 Qf1 Ns1

= Ns1* Qf1 rCA1 CA0 ^


= 33 *686,79 * 0 = 0
Ns1 sQf1 Qf0 j
31
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Verificare:

ACA = ACA(Ns) + ACA Qf CA


+ ∆CA
Ns Qf

-8661 = -9789,06 + 1128,06

Concluzii:
Din analiza factoriala a CA constatam ca o influenta
negativa a avut-o scaderea numarului mediu de salariati si a
ponderii mijloacelor fixe productive.
O influenta pozitiva a avut-o productivitatea muncii
si randamentul activelor fixe productive. In concluzie firma
nu dispune in perioada aceasta de mijloace fixe in stare buna
de functionare pentru a acoperi comenzile (are mijloace
fixe in reparatie). De aceea a scazut si numarul de salariati,
iar cei ramasi si mijloacele fixe existente au fost exploatate
la maxim.

Se recomandă:
-evaluarea potenţialului tehnic al firmei şi adaptarea
la ofertele în funcţie de posibilităţi.
-Renuntarea la piata din Tulcea, fiind generatoare
de cheltuieli mari si concentrarea pe piata din
Galati si Braila.
32
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

ANALIZA VALORII ADĂUGATE


Se cunosc următoarele date conform tabelelor
de mai jos:
Tabel
nr. 9 -
mii lei
Nr. Indicatori Anul Structura VA D
crt.
1
2 n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Chelt. cu 8064 6889 5255 46,23 36,72 38,77 - 2809 6
salariile
Taxe şi imp. 2486 2073 1886 14,25 11,05 13,92 - 600 75
af. salariilor
Total chelt. 10550 8962 7141 60,48 47,76 52,68 - 3409 67
pers.
Amortizarea 6763 4715 4872 38,77 25,13 35,95 - 1891 7
Alte chelt. 54 26 141 0,30 0,13 1,04 + 87 2
de natura
VA
Rezultatul 75 5059 1399 0,43 26,96 10,32 +1324 18
exploatării
VA 17442 18762 13553 100 100 100 - 3889 7
Qe 33183 31560 22770 190,25 168,21 168,01 - 10413 6

Structura VA:

Chel. cu salariile = (chel cu sal / VA) * 100


n – 2: Chel. cu salariile =
(8064/17442)*100 = 46,23 n –
1:Chelt. cu salariile =
(6889/18762)*100 = 36,72 n :
Chelt. cu salariile =
(5255/13553)*100 = 38,77
Taxe si imp af sal = (taxe si impo af sal / VA) *
100

n – 2 : Taxe si imp af sal =


(2486/17442) *100 = 14,25 n – 1 :
Taxe si imp af sal =
(2073/18762)*100 = 11,05 n : Taxe
si imp af sal = (1886/13553)*100 =
13,92
33
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Amortizarea = (amortizarea / VA) * 100

n - 2 : Amortizarea = (6763/17442)* 100 = 38,77


n - 1 : Amortizarea = (4715/18762)*100 = 25,13
n : Amortizarea = (4872/13553)*100 = 35,95

Qe = (Qe / VA) *100

n - 2 : Qe = (33183/17442)*100 = 190,25
n - 1 : Qe = (31560/18762)*100 = 168,21
n : Qe = (22770/13553)*100 = 168,01

Rez. Expl. = (rez. Expl. / VA) * 100

n - 2 : Rez. Expl = (75/17442)* 100 = 0,43 n - 1 :


Rez. Expl = (5059/18762)*100 = 26,96 n : Rez.
Expl = (1399/13553)*100 = 10,32

Alte chelt. = VA - Total chelt. - Amortizare - Rez. Expl

n - 2 : Alte chelt. = 17442 - 10550 - 6763 - 75 = 54 n


-1 :Alte chelt. = 18762- 8962 - 4715 - 5059 = 26 n :
Alte chelt. = 13553 - 7141 - 4872 - 1399 = 141

Variaţia modificării ∆:

- se iau 2 ani reprezentativi: „n-2” şi „n”

1) ∆ (n-2) 8064 ∆ (n) 5255 cu - 2809 n - (n-1)

% = (5255 / 8064) * 100 = 65,17 (n / n-1) * 100


34
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Tabel nr. 10 - mii lei


Nr. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
Valoarea prod. Qe 33183 31560 22770
12 exerciţiului
Chelt. cu Mat
6529 5327 4565
materialele
Nr. mediu de Ns 35 48 33
salariaţi
Fond total de T 95200 120560 80760
timp de muncă
Nr. mediu t 2720 2512 2447
ore/salariat
Productivitate Wh 0,35 0,26 0,28
medie orară
Valoarea medie va 0,53 0,59 0,60
adăugată la 1 leu
producţie pe
produs
Valoarea VA 17442 18762 13553
adăugată
Se cere:
a)Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe cei trei
ani (tabelul 9);
b)Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere factorial
(tabelul 10);
c)Concluzii şi propuneri.

Qe T Qe
VA
Wh = ; t= ; va =
T Ns

35
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Analiza factorială:
Qe VA
VA = Ns* *
Ns Qe

∆VA = VA1 – VA0 = 13553 – 17442 = -3889 mii lei

1) Influenţa numărului mediu de salariaţi:

Qe0 VA0 Qe0 VA0


∆VA(Ns) = Ns1 * * -Ns0 * *
Ns0 Ns0 Qe0

Qe0 VA0
= (Ns1- Ns0) * *
Ns0 Qe0

= (33-35)*948,09*0,53 = -1004,88 mii lei

2) Influenţa productivităţii muncii asupra numărului de


salariaţi:

AVA r ^
Qe Qe1 Qe0 VA0
= Ns1* *

Ns Ns1 Ns0 Qe0

= 33* (690-948,09)*0,53 = -4513,99 mii lei


36
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

3) Influenţa ponderii consumului intern în producţia


exerciţiului:

AVA r ~\ r ^
VA Qe1 VA1 VA0
= Ns1* *
Qe Ns1 Qe1 Qe0
v J

= 33* 690 * (0,6 – 0,53) = + 1593,90 mii lei


37
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

LUCRAREA APLICATIVĂ II
ANALIZA
CHELTUIELILOR
ÎNTREPRINDERII
Consideraţii teoretice
Problemele de bază ale analizei cheltuielilor sunt:
-analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale;
-analiza cheltuielilor de exploatare;
-analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri;
-analiza diagnostic a cheltuielilor fixe;
-analiza diagnostic a cheltuielilor variabile;
-analiza cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli.

Indicatorul care se utilizează pentru analiza cheltuielilor la


1000 lei venituri este „rata de eficienţă a cheltuielilor totale”
acesta calculându-se astfel:

∑Ch i ∑g i ·ci
C= x 1000 =
LVi 100
Pentru dimensionarea şi urmărirea evoluţiei cheltuielilor de
exploatare se foloseşte indicatorul „cheltuieli la 1000 lei
venituri din exploatare”, care se calculează conform
următoarelor formule:

a) Rce = ∑Ch expli


·1000
∑ Vexpli

b) R ∑g i ·r 1000
i
i
38 ce
100
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Utilizarea modelelor de mai sus permite atât analiza în dinamică


precum şi din punct de vedere structural a acestora. Indicatorul
„cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” reprezintă
componenta principală a cheltuielilor la 1000 lei venituri din
exploatare şi se determină conform modelelor:

a) Ch* = ∑q ·c· 1000 sau


ii b) Ch*
∑q ·p i i
1000
·ci
Sg i

100
Analiza cheltuielilor fixe nu este un scop în sine, ci vizează
creşterea eficienţei acestora. Problemele principale ale
analizei cheltuielilor fixe sunt următoarele:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe;
b. analiza factorială a cheltuielilor fixe;
Cerinţele de bază pentru ca cheltuielile fixe să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICF respectiv ICA > ICF’
Analiza factorială a cheltuielilor fixe se face utilizând
următoarele modele:
F F
a) Cf = ·1000 sau b) Cf = ·1000
CA V exp l

Analiza cheltuielilor variabile presupune abordarea


următoarelor aspecte, acestea fiind considerate cele mai
importante:
a. analiza dinamicii şi structurii
cheltuielilor
variabile;
b. analiza factorială a cheltuielilor variabile.
Cerinţele de bază pentru ca aceste cheltuieli să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICV respectiv ICA > ICV’
Analiza factorială a cheltuielilor variabile are ca obiect
următoarele:
a) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din
exploatare;

39
Cm 1000
=
∑q·cm
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara

·1000
Student: Buiuc Viorel

V
b)nivelul
c)suma absolută CA
cheltuielilor
a ∑
∑ qq·cm
·
cheltuielilorp
variabile
∑variabile
laq·p100
1000 lei
viaferente
CA; cu ajutorul
Analiza b)a)
C C1000 =
Cm =cu
1000
cheltuielilor = ·1000
·1000=
ve expl
materialele·1000
se i ·1000
efectuează

1000 v

∑g ·c la 1000 lei cifră de


V
Modelele care se vutilizează
ve
C sunt
C următoarele:
q ·cv
producţiei.
indicatorului sinteticcheltuieli
„ cu materialele
afaceri” sau „cheltuieli cu materialele la 1000 lei venituri din
exploatare” . Modelele de analiză sunt următoarele:

expl
Indicatorii pe baza cărora se realizează
analiza economico-financiară
a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor sunt
fixe următorii:
1) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din
exploatare:
1000
A Vma·c
Ca = ·1000= ·1000
Vexpl. T ·wh
2) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de
afaceri:
A Vma·c
Ca1000 = ·1000= ·1000
CA ∑ ·
qp

Analiza cheltuielilor cu salariilepresupune analiza dinamicii,


structurii şi a tendinţelor acestora.

40
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Problemele cele mai semnificative abordate în analiza


cheltuielilor salariale sunt:
-caracterizarea situaţiei generale a cheltuielilor fondului
de salarii;
-analiza factorială a cheltuielilor cu salariile;
-analiza corelaţiei dintre dinamica salariului mediu şi a
productivităţii muncii.
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate face
pe baza următorilor indicatori:
a)cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din
exploatare;
b)cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;
c)cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată;
d)suma absolută a cheltuielilor cu salariile.
Modelele de analiză factorială sunt următoarele:

a) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din


exploatare:
Cs Ns Cs
Cs1000 = ·1000 1000
expl
V V V expl Ns j
b) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră
de afaceri:
Cs1000 = CA
Cs ·1000 Ns Cs 1000
CA Ns V
c) pentru cheltuieli cu salariile la 1000
lei valoare adăugată:
Cs1000 = VACs ·1000 Ns Cs 1000
VA Ns v
d) pentru suma absolută a
cheltuielilor cu salariile:
T Cs
Cs 1000 = Ns •
Ns T

41
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Teoria şi practica economică recomandă pentru caracterizarea


situaţiei corelaţiei dintre dinamica productivităţii şi a
salariului mediu, coeficientul corelaţiei (Kr), exprimat prin
relaţiile:
Is -100
Kr = sau
Iw-100
Is
Kr =
Iw Corelaţia este respectată dacă Kr
< 1. Eficienţa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe
baza următoarelor modele:
a) Cd1000 = ·1000 ;
CA
Cr Sd
b) Cd1000= ·^ ·1000;
vCA Cry
c) Cd 1000 i AC Cr Sd
1000
yCA AC Cry
Condiţia de bază a reducerii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei
cifră de afaceri este ca indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile să
fie inferior indicelui cifrei de afaceri (Isd < ICA).

Scopul analizei
Analiza cheltuielilor constituie un instrument important
în panoplia tehnicilor de diagnosticare şi evaluare a
performanţelor întreprinderii. Investigarea lor sistematică
permite înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor
întreprinderii în funcţie de volumul, structura şi tendinţele
diferitelor categorii de consumuri.

Surse informaţionale
-prezentarea generală a firmei analizate;
-situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe);
-alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

42
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Metodologia de lucru
1.Pentru calculul indicatorilor privind cheltuielile la
1000 lei venituri se vor utiliza datele sintetizate
in tabelul nr. 11, metoda de lucru fiind
ponderea elementelor in structura cheltuielilor
totale.
2.Analiza factorială a cifrei de afaceri se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.
Studiu de caz
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Tabel nr. 11 – mii lei
Nr. Specificaţie n-2 n-1 n
Crt.
1 Cheltuieli de 34336 26950 21689
exploatare
1 2 Cheltuieli financiare 1 5 2 2 3 U II 370 11 282 |
31 Cheltuieli 0 0 0
extraordinare
4 TOTAL 39559 27320 21971
CHELTUIELI
1 5 | Venituri din exploatare II 3 4 4 1 1 | || 32009 1| 23088
1 6 | Venituri financiare II 5 4 9 2 | II 859 1II 3| 6 0 |
1 7 Venituri extraordinare II 0 1 II 0 1 1 0 |
1 18 | TOTAL VENITURI | 39903 | || 32868 | | 23448
9 Chelt. la 1000 lei |
venituri
1 1 0 1 a).ch. de exploatare II 9 9 7 ,8 | II 8 4 1 ,9 | II 9 3 9 ,4 |
1 11 b).ch. financiare 1 9 5 1 U 1 4 3 0 ,7 1 1 7 8 3 ,3 |
1 11 2 c).ch. extraordinare II 0 | II 0 | II 0 |
1 11 3 | TOTAL || 991,4 | II 8 3 1 ,2 | II 937 |
43
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Se cere:
a)Să se calculeze cheltuielile la 1000 lei venituri pe total şi pe
tipuri de venituri şi cheltuieli şi să se interpreteze evoluţia lor;
b)Să se analizeze modificarea ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor prin prisma factorilor care o influenţează pentru una
din perioadele: (n-1,n), (n-2,n-1) sau (n-2, n).

Chelt. la 1000 lei venituri = Chelt(pe fiecare tip) * 1000


Venit(pe fiecare tip)

40000-

35000-
|T
30000-
CHELTUIELI
25000-

20000-

15000-

10000-

5000- n "—-•
0- n-2 n-1 n

VENITURI
4 Ch n-1 2732 =
*100 21971
C
* 1000 * 100 = 80,42% Vn
Iv = h 23448* 100 = 71,34%
Vn-1 32868
Ich > Iv
Indicele de crestere al cheltuielilor este mai mare decat cel al
veniturilor, firma analizata inregistrand o scadere a profitului
de la an al an.

44
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Tabel nr. 12 – mii lei


Nr.crt. INDICATORI Simbol n-2 n-1 n

1 Cifra de afaceri 2> P 32976 31325 22664

2 Cheltuieli
aferente cifrei de
5>c 28030 26626 19264

afaceri
3 Cifra de afaceri
recalculată
2>P0 X 41220 39156

4 Cheltuieli 2>c0 X 33636 31951


aferente
recalculate
5 Cheltuieli la 850,01 849,99 849,98
1.000 lei CA

Date suplimentare:
-cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă 85% din
cheltuielile totale;
-cifra de afaceri recalculată este cu 25% mai mare decât
cea din anul anterior;
-cheltuielile aferente cifrei de afaceri recalculate sunt cu
20% mai mari decât cele din anul anterior;

Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial


cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.

Cheltuielile aferente CA: CA * 85%

n – 2: 32976 * 85% = 28030


n – 1 : 31325 * 85% =
26626 n : 22664 * 85% =
19264
45
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

CA recalculată: CA * 25% + CA

32976 *25% + 32976 = 41220


31325 * 25% +31325 = 39156

Chelt af recalculate: CA recalculată * 20% + Ca recalculată

28030 *20% + 28030 = 33636


26626 *20% + 26626 = 31951

Cheltuieli la 1000 lei CA: (Chelt af CA / CA) *1000

n - 2 :(28030 / 32976) *1000 = 850.01


n - 1 : (26626/31325) * 1000 = 849,99
n : (19264/22664) * 1000 = 849,98

Sq*c
CI * 1000
Sq*p

AC = C1 - C0 = 849,98 - 850,01 = - 0,03 mii lei


Cheltuielile la 1000 lei CA au scazut cu 0.03 mii lei
Factorii care influenteaza sunt:
cantitatea de produse vandute (q)
costul mediu unitar (p)
pretul mediu de vanzare (c)

Σq1*c0 Σq0*c0
∆C (q) = - * 1000 =
Σq1*p0 Σq0*p0
46
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

r
31951 28030
. *\*
1000
39156 32976
V J
= (0,82 - 0.85)* 1000 =-30 mii lei
Se observa ca in acest caz cheltuielile la 1000 lei CA au
scazut cu 30 mii lei datorita influentei cantitatii de produse
vanduta.
r ^
Sq1*c0 Sq1*c0
AC (p) = * 1000 =
£q1*p1 Sq1*p0

r 3195 31951
1 * 1000
22664 39156
V J
= (1,41 - 0.82)*1000 = + 590 mii lei
Pretul mediu de vanzare determina o crestere a cheltuielilor
la 1000 lei CA cu 590 mii lei.
r ~\
Sq1*c1 £q1*c0
AC (c) = * 1000 =
Sq1*p1 £q1*p1
V J

19264 * 1000 31951 22664


22664

= (0,85 – 1,41)*1000 = - 560 mii lei


47
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Se observa ca printr-o eficientizare a costului mediu


unitar
s-a reusit scaderea la 1000 lei CA cu 560 mii lei.
Concluzii:
Se impune analiza calitatii serviciilor si a gradului de
satisfactie al clientilor pentru a determina impactul
asupra
acestora

Analiza cheltuielilor salariale


Se cunosc următoarele date:
Tabel nr. 13 –
mii lei
Nr Indic. Simb. Anul Indici de creştere (%)
. n-2 n-1 n 5/4 4/3 5/3

1 1 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
Venituri Vexpl. 34411 32009 23088 72,13 93,02 67,09
din expl
Cifra de af. CA 32976 31325 22664 72,35 94,99 68,73
Valoarea VA 17442 18762 13553 72,24 107,57 77,70
adăugată
Cheltuieli Cs 8064 6889 5255 76,28 85,43 65,17
cu salariile
Nr mediu Ns 35 48 33 68,75 137,14 94,28
de salariaţi
(pers.)
Timp total T 95200 120560 80760 66,99 126,64 84,83
de muncă
(ore)
Chel. cu
salariile la
1000 lei
a) venituri 234,34 215,22 227,61 105,76 91,84 97,13
din expl
b) cifra de 244,54 219,92 231,87 105,43 89,93 94,82
afaceri
c) valoare 462,33 367,18 387,74 105,60 79,42 83,87
adăugată

48
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Se cere să se analizeze:
1.corelaţiile dintre indicii de creştere ai cheltuielilor cu
salariile, cifrei de afaceri, veniturilor din exploatare şi
valorii adăugate;
2.din punct de vedere factorial suma absolută a cheltuielilor cu
salariile;
3.din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile la 1000
lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau valoare
adăugată.
Concluzii şi propuneri finale.

1. Corelaţiile dintre indicii de creştere a cheltuielilor cu


salariile (Cs), cifrei de afaceri (CA), veniturilor din
exploatare (Vexpl), şi valorii adăugate (VA).

Vexpl şi VA
Ne raportăm la anul „n” şi anul „n-2”
IVexpl > ICS —>• IVexpl > ICS (67,09 > 65,17)
ICA > ICS —>• ICA > ICS (68,73 > 65,17)
IVA > ICS —> IVA > ICS (77,70 > 65,17)

Din relaţiile de mai sus rezultă o situaţie favorabilă deoarece


cei 3 indici (IVexpl, ICA, IVA)au fost mai mari decât Ics.

2. Analiza din punct de vedere factorial a sumei absolute a


cheltuielilor cu salariile:

T Cs
Cs = Ns *
Ns T

ACs = Cs1 - Cs0 = 5255 - 8064 = - 2809 mii lei

49
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

a) Influenţa numărului mediu de salariaţi:

T0 Cs0
∆Cs(Ns) = (Ns1 - Ns0)* *
Ns0 T0

95200 8064
∆Cs(Ns) = (33 - 35) * *
95200 35

∆Cs(Ns) = - 435,20 mii lei

b) Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de


un salariat într-un an:

∆Cs r T T1 T0 Cs0
Ns. = Ns1
"^
V. Ns v_ Ns1 0 T0
Ns0

∆Cs r T ~\ r 80760 95200 "\


8064
s/ = 33* —

v- 33 35 J 95200
Ns

∆Cs = - 720 mii lei


.Ns>
50
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

c) Influenţa modificării salariului mediu orar:

ACs Cs T1 Cs1 Cs0


= Ns1
^T Ns1 T1 T0
^
ACs Cs 80760
^ r
5255
J
8064
">

^T 33 80760 95200
J J

ACs Cs r "*\
= 33* 2447,27 * (0,065- 0,085)
T
v y

= -1615,20 mii lei

3. Din punct de vedere factorial Cheltuielilor cu salariile la


1000 lei a Veniturilor din exploatare, Cifrei de afaceri si
valorii adăugate:

a)Cs la 1000 lei Vexpl.:

Cs
* 1000
Vexpl
Cs Ns Cs
Cs¹ººº = * 1000 = * * 1000
Vexpl Vexpl Ns
∆Cs = Cs1 - Cs0 = 227,61 – 234,34 = - 6,73 mii lei

51
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

a') Influenţa venitului mediu din exploatare pe salariaţi:

ACs r ~\
Ns r Ns1 ^\
Cs0
Ns0 *1000
Vexpl Ns0
v^ J Vexpl1 Vexpl0
v J

ACs r ~\
Ns C 33 35 ^ 8064
*1000
23088 34411 35
Vexpl
ACs >- -<
Ns
= [(0,0014 - 0,0010)*230,4]*1000
Vexpl

= + 92,16 mii lei

b') Influenţa cheltuielilor medii cu salariile pe salariaţi:

ACs r ~\
Cs Ns1 Cs1 Cs0
*1000
Ns Vexpl1 Ns1 Ns0 ,

ACs Cs Ns 33
52 80 2308 33 35
55 64 8 *1000

ACs Cs
= [0.0014*(159,24-230,40)]*1000
Ns

52
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

= - 99,62 mii lei.

Concluzii:
Se propune o analiză atentă a pieţii de desfacere, a
clienţilor, a calităţii, a serviciilor prestate.

53
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

LUCRAREA APLICATIVĂ III


ANALIZA RENTABILITĂŢII

Consideraţii teoretice
Problemele de bază ale analizei rentabilităţii sunt:
■Analiza structurală a rezultatului exerciţiului;
■Analiza tabloului soldurilor intermediare de
gestiune;
■Analiza factorială a rezultatului exploatării;
■Analiza factorială a profitului aferent cifrei de
afaceri;
■Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor;
■Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic.

Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezintă astfel:


Tabel nr. 14
VENITURI CHELTUIELI SIG
1 1 1 2 1 3 = 1-2 |
Vânzări de mărfuri Costul de cumpărarea MARJA COMERCIALĂ
mărfurilor vândute (MC)

Producţia vândută PRODUCŢIA


+Producţia imobilizată EXERCIŢIULUI (Pex)
+Producţia stocată
TOTAL

Producţia exerciţiului Consumuri provenind de VALOAREA


+Marja comercială la terţi ADĂUGATĂ (VA)
TOTAL

Valoarea adăugată Impozite, taxe, EXCEDENTUL BRUT


+Subvenţii vărsăminte AL EXPLOATĂRII
TOTAL +Cheltuieli cu personalul (EBE)
TOTAL

54
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

VENITURI CHELTUIELI SIG


1 1 II 2 || 3 = 1 -2 |
EBE Amortizări şi provizioane REZULTATUL
+Venituri din aferente exploatării EXPLOATĂRII (Rexpl.)
provizioane aferente +Alte cheltuieli aferente
exploatării +Alte exploatării
venituri din TOTAL
exploatare
TOTAL

Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare REZULTATUL


+Venituri financiare CURENT (RC)
TOTAL

Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL


EXTRAORDINAR (Rextr.)
Rezultatul curent Participarea salariaţilor REZULTATUL
+Rezultatul la rezultat+Impozit pe EXERCIŢIULUI (RE)
extraordinar profit
TOTAL TOTAL

Analiza factorială a rezultatului se poate realiza cu ajutorul


unuia din următoarele modele:
!• ∑ n
qi ·pi - ∑ n
q · ci
i
Rexpl. i= =2^i·pi i=1
ChE 1
2. Rexpl. = VE 1- VE VE· pre
V

3. R Mf Q V P · ··
expl. Ns N Mf Q V
Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de
afaceri se recomandă a se utiliza următoarele modele
factoriale:
a. Pr = £g,·p y -£g y ·c;

55
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

b. Pr = ∑q · pi CA· pr
1-∑qi ·pi J
i

=T
∑qi ·cPri
MfCA c. Pr

T Mf CA
În elaborarea diagnosticului firmei, ratele
de rentabilitate permit efectuarea de
comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de
anumite norme sau standarde elaborate şi acceptate de
organisme de specialitate.
Ratele de rentabilitate ce le mai des utilizate sunt:
a)Rata rentabilităţii economice a activului;
b)Rata rentabilităţii financiare;
c)Rata rentabilităţii resurselor consumate (costurilor);
d)Rata rentabilităţii comerciale.

Rata rentabilităţii economice se poate calcula cu ajutorul


următoarelor formule:
EBE
a) Re= ·100
At
R
b) Re = expl ·100
A
expl

R
c) Re = expl ·100
At
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a
activului
se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele:
Vt P a. Re= ·
·100 At Vt
CA R b.
Re= · expl ·100
At CA

56
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

P
c. Re =
1 1
^+ ^
Vt Vt
Ai Ac
Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii
evidenţiază, în mărime relativă, corelaţia dintre capitalul propriu
şi profitul net şi se determină conform relaţiei:
Pn
Rf = ·100
Kp
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalurilor
proprii se poate realiza utilizând unul din următoarele modele:
Vt At Pn
a. Rf = · · ·100;
At Kp Vt
Vt Pb Pn
b. Rf = · · ·100.
Kp Vt Pb
Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent se
calculează conform formulei:
Pb
Rf = ·100
Kpr
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalului
permanent se poate realiza cu ajutorul următorului model:
CA Pb
Rfp = · ·
100
Kpr CA
Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rentabilitatea
costurilor se calculează conform formulelor:
- Pr _>P,-_>c,
Krc = ^ = ^^—^ ^ · 100
s
a
u
5
7
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Rrc = »100
ChE
Rata rentabilităţii comerciale se determină prin
raportarea
efectului activităţii firmei (EBE, Rexpl., RE) la cifra de afaceri
totală, astfel:
EBE
Rc = • 100 sau
CA

expl
Rc = •100 sau
CA
RE
Rc = •
100
CA
Punctul critic reprezintă acel prag al rentabilităţii în
care veniturile sunt egale cu cheltuielile.
La nivelul produsului, pragul rentabilităţii se stabileşte cu
ajutorul următoarei relaţii:
cf
K=
p-cv La nivelul cifrei de
afaceri totale pragul rentabilităţii se stabileşte astfel:
Cf
K = -; sau
(1-cv)»Qmax
Cf
CA = .
1-cv

Scopul analizei
Analiza rentabilităţii reprezintă una dintre formele cele
mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi
economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor
mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate
stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
58
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Surse informaţionale
-prezentarea generala a firmei analizate;
-situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe);
-alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1.Pentru analiza dinamicii şi structurii rezultatelor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2.Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studiu de caz
Se cunosc următoarele date:
Tabel nr. 15 – mii lei
Nr. Indicatori n-2 n-1 n

crt.
1. venituri totale, din care: 39903 32868 23448
1.1. - venituri din exploatare 34411 32009 23088
1.2. - venituri financiare 5492 859 360
1.3. - venituri extraordinare 0 0 0
2 Chelt.totale, din care: 39559 27320 21971
2.1. - cheltuieli de exploatare 34336 26950 21689
2.2. - cheltuieli financiare 5223 370 282
2.3 - cheltuieli extraordinare 0 0 0
3 Rezultatul exploatării 75 5059 1399
4 Rezultatul financiar 269 489 78
5 Rezultatul extraordinar 0 0 0
6 Rezultatul exerciţiului 344 5548 1477

59
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Se cere:
1.să se analizeze din punct de vedere structural
rezultatul exerciţiului;
2.să se întocmească tabloul soldurilor
intermediare de gestiune, să se calculeze indicii
de creştere şi să se comenteze evoluţia
indicatorilor.

1. Din tabelul nr. 15 se constată următoarele:

-rezultatul exerciţiului a crescut de la 344 mii


lei în anul „n-2” la 1477 mii lei în anul „n”
-rezultatul financiar a înregistrat o scadere şi
anume de la 269 mii lei în anul „n-2” la 78 mii
lei în anul „n”;
-rezultatul exploatării ca şi rezultatul
exerciţiului a înregistrat o creştere de la 75 mii
lei în anul „n-2” la 1399 mii lei în anul „n”.

2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune ( SIG )

Indicatori Anul ± %
Nr.
crt.
n-2 n-1 n
1 Marja - - - - -
Comercială
2 Producţia 33183 31560 22770 - 8790 72,15
exerciţiului (
Qex)
3 Valuarea 17442 18762 13553 - 5209 72,23
Adăugată (VA)
4 Excedentul Brut 6494 9518 6211 - 3307 65,26
Al Exploatării
(EBE)
60
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

5 Rezultatul 75 5059 1399 - 3660 27,65


exploatării (
Rexpl)
6 Rezultatul 269 489 78 - 411 15,95
Financiar (Rfin)
7 Rezultatul 344 5548 1477 - 4071 26,62
Curent (RC)
8 Rezultatul 0 0 0 0 0
Extraordinar
(Rextr)
9 Rezultatul Brut 344 5548 1477 - 4071 26,62
(RB)
10 Rezultatul -142 4029 867 - 3162 21,52
Exerciţiului (RE)

±A = n -
(n-1) % =
(n / n-
1)*100
Analiza factorială a rezultatului exploatării
Tabel nr. 16 - mii
lei
Nr. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
1 2 3 Venituri din exploatare VE 34411 32009 23088
Cheltuieli de exploatare ChE 34336 26950 21689
Numărul mediu de salariaţi Ns (sal.) 35 48 33
Rezultatul exploatării (1-2) Rexpl. 75 5059 1399
Timpul total de muncă T (ore) 95200 120560 80760
Numărul mediu de ore pe t 2720 2512 2447
salariat
Productivitatea medie orară wh 0,35 0,26 0,28
Profitul mediu din exploatare pre 0,0022 0,1580 0,0606
la 1 leu venituri din
exploatare
61
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial


rezultatul exploatării.

t = T / Ns, wh = Qe / T, pre = Rexpl / Vexpl

Rexpl = Vexpl * r ^
Chexpl
= Vexpl * pre
Vexpl

Vexpl = Ns * t * wh
∆Rexpl = Rexpl1 - Rexp0 = 1399 - 75 = +1324 mii lei

a) Influenţa modificării Veniturilor din exploatare (Vexpl)

∆Rexpl (Vexpl ) = (Vexpl1 - Vexpl0) * pre0


∆Rexpl (Vexpl ) = (23088 - 34411)*0,0022
∆Rexpl (Vexpl ) = - 24,91 mii lei

a¹)Influenţa modificării fondului total de timp de muncă:

∆Rexpl(T) = (T1 - T0) * wh0 * pre0


∆Rexpl(T) = (80760 - 95200) *0,35*0,0022
∆Rexpl (T) = -11,12 mii lei

1) Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:

∆Rexpl(Ns) = (Ns1 - Ns0) * t0 * wh0 * pre0


∆Rexpl(Ns) = (33 - 35) * 2720 * 0,35*0,0022
∆Rexpl(Ns) = - 4,19 lei

2) Influenţa modificării timpului mediu pe salariat:

∆Rexpl(t) = Ns1 * (t1 - t0) * wh0 * pre0


62
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

∆Rexpl(t) = 33 * (2447 - 2720) * 0,35*0,0022


∆Rexpl(t) = - 6,94 mii lei

a²) Influenţa producţiei medii orare:

∆Rexpl(wh) = Ns1 * t1 * (wh1 - wh0) * pre0


∆Rexpl(wh) = 33 * 2447 * (0,28 - 0,35)*0,0022
∆Rexpl(wh) = - 12,44 mii lei

b) Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din


exploatare:

∆Rexpl(pre) = Vexpl1 * (pre1 - pre0)


∆Rexpl(pre) = 23088*(0,0606- 0, 0022)
∆Rexpl(pre) = + 1348,34 mii lei

Concluzii:
Se recomanda schimbarea politicii privind resursele umane
(salariile si adaptarea situatiei economice a firmei la
conditiile de criza - somaj tehnic, renuntarea la cheltuieli
inutile)

63
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor


Se cunosc următoarele date:

Tabel nr. 17 – mii


lei
Nr. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
12 Active imobilizate Ai 51713 61562 38937
Active circulante Ac 13954 19868 12608
VENITURI TOTALE Vt 39903 32868 23448
Profit brut Pb 344 5548 1477
Viteza de rotaţie a Vt 0,608 0,404 0,455
activului
At
Rata rentabilităţii Pb 0,862 16,88 6,30
veniturilor(%)
Vt
Profit net Pn -142 4029 867
Capital propriu Kp 63849 71891 45203

Se cere:
să se analizeze din punct de vedere factorial
rentabilitatea economică a activului;
să se analizeze din punct de vedere factorial
rentabilitatea financiară a capitalului propriu.

n-1 n

n-2
0,7 0,6 0,5
0,4 0,3 0,2
0,1 0
Viteza de rotaţie a activului

64
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

a) Analiza factorială a rentabilităţii economice a


activului:

VT Pr
Re = *
* 100
AT VT Kp = total active - datorii curente At = Ai
+ Ac Profit net = profit brut -pierdere - impoz. prof. -
alte.chelt

ARe = Re1 - Re0 = 2,86 - 6,81 = - 3,95%


VT1 Pb1 23448 1477
Re1 = * * 100 = * * 100
AT1 VT1 51545 23448

Re1 = 0,4549 * 0,063 * 100 = 2,86%

VT0 Pb0 32868 5548


Re0 = * * 100 = * * 100
AT0 VT0 81430 32868

Re0 = 0,4036 * 0,1688 * 100 = 6,81%

1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului:

VT VT1 VT0 Pb0


∆Re = - * * 100
AT AT1 AT0 VT0

65
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

∆Re r ~ * \ r23448 32868


^
VT 5548
* * 100
AT 51545 81430 32868
v_ j

∆Re r "N VT

AT = (0,4549 - 0,4036) * 0,1688 * 100 =+0,86%


V.
J
2) Influenţa rentabilităţii veniturilor:
^
r ^ VT1
r Pb
Pb 1 Pb0
∆Re * 100 =
VT ^ AT1 VT0,
j VT1 J
V
r ~\
Pb
∆Re = 0,4549 * (0,063 - 0,1688) * 100 = - 4,81%
vJ VT , v.

Concluzii:
Din analiza factoriala se obtine ca rata rentabilitatii
economice a activului care este independenta de gradul de
indatorare, politica fiscala de impozitul pe profit a scazut in
anul „n” fata de anul „n-1” cu 3.95, acest fapt datorandu-se
influentei negative a rentabilitatii veniturilor care a
diminuat
aceasta rata cu 4.81%.
Viteza de rotatie a activului a influentat pozitiv o crestere
cu
0.86%.
In aceste conditii se impune o analiza a rentabilitatii
veniturilor prin depistarea elementelor care au condus la
diminuarea venitului precum si a rotatiei activelor.
66
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Concluzie: Activele imobilizate lucreaza sub parametrii de


functionabilitate.

b) Analiza factorială a rentabilităţii financiară a capitalului


propriu:
VT AT Pn
Rf = * * * 100
AT Kp VT

∆Rf = Rf1 - Rf0 = 1,91 - 5,60 = - 3,69%

VT1 AT1 Pn1


Rf1 = * * * 100
AT1 Kp1 VT1

23448 51545 867


Rf1 = * * * 100
51545 45203 23448

Rf1 = 0,4549 * 1,1403 * 0,037 * 100 = + 1,91%

VT0 AT0 Pn0


Rf0 = * * * 100
AT0 Kp0 VT0

32868 81430 4029


Rf0 = * * * 100
81430 71891 32868

Rf0 = 5,60%
67
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului:


r ~\
ARf VT VT1 VT0 AT0 Pn0
* * *
AT . AT1 AT0 100
, Kp0 VT0

ARf r
VT 81430 4029 * *
^ * 100 71891 32868
AT 23448 32868

51545 81430

ARf r,VT
r," \
>

= (0,4549 - 0,4036) * 1,1327 * 0,1226 * 100


AT

= 0,71%

2) Influenţa vitezei de rotaţie a capitalului propriu:

ARf r
~\ VT1
* r AT
^
1
AT
V
AT1 1 Kp
^Kp
AT0 Kp0 J 0 100 0
Pn * * VT

AT 23448 51545 81430 ∆Rf


4029 =
* - * * 100 Kp 51545 45203 71891
32868

68
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

ARf r AT
->>\
= 0,4549 *(1,1403 - 1,1327)*0,1226*100
Kp

= - 0,042%

3)Influenţa vitezei de rotaţie a profitului net:

ARf Pn VT0 AT0 Pn1 Pn0


* *
VT VT1 VT0 100
V- J
* V J
AT0 Kp0

ARf r ">

Pn 32868 867 4029


*
VT 81430 81430 .23448 32868 100
,
71891

ARf Pn
= 0,4036 * 1,1327 * (0,037 + 0,1226) * 100
VT
v. j

= - 3,91%
Concluzii:
Rezulta ca rentabilitatea financiara a capitalului propriu s-a
diminuat cu 3,69% datorita influentei negative a
rentabilitatii nete de venit totale care a scazut cu 3,91%.
Pentru cresterea rentabilitatii financiare a capitalului
propriu se va cauta sa se accelereze viteza de rotatie a Kp si
sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale.

69
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Concluzie:
Scaderea considerabila a volumului de activitate pe fondul
crizei economice a condus la scaderea rentabilitatii firmei
ceea ce pe termen lung daca nu se iau masuri poate avea
efecte dezastruoase.

70
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

LUCRAREA APLICATIVĂ IV
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-
PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII
Consideraţii teoretice
Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale
sunt sintetizate astfel:
-stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare
contabilă a averii acţionarilor;
-detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului
financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru
continuitatea exploatării;
-stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în
principal, instituţiile financiare şi de credit;
-determinarea stării financiare;
- caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc.
Bilanţul funcţional stă la baza echilibrului financiar şi a
“solidităţii structurale” a întreprinderii.
Schematic, bilanţul funcţional va arăta astfel:
ACTIV PASIV
I.Active ciclice (stabile) I. Surse aciclice (stabile)
II.Active ciclice aferente -capitaluri proprii
exploatării -amortizare
-stocuri -provizioane de orice natură
-creanţe aferente -datorii financiare > 1 an
III. Active ciclice în afara II. Surse ciclice de exploatare
exploatării: (datorii faţă de furnizori, salariaţi,
- creanţe în afara bugetul de stat, etc.)
exploatării III.Surse ciclice în afara
IV. Trezoreria de activ: exploatării (furnizori de
- disponibilităţi imobilizări, dividende de plată,
etc.)
IV.Trezoreria de pasiv:
- credite pe termen scurt

71
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, bilanţul


financiar reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt
(lichiditate) şi pe termen lung şi în acelaşi timp riscul de
neplată sau faliment al acesteia.
În urma corecţiilor efectuate, bilanţul patrimonial va
avea următoarea formă:
ACTIV PASIV
I. Active imobilizate, din care: I. Capitaluri proprii
- necorporale II. Datorii pe termen
- corporale mediu şi lung
- financiare III. Datorii pe termen
II. Active circulante, din care: scurt
- stocuri
- creanţe
- disponibilităţi

Fondul de rulment patrimonial se calculează pe


baza bilanţului patrimonial, conform relaţiei:

Fond de rulment patrimonial = Capital permanent – Active


imobilizate
sau Fond de rulment
patrimonial = Activ circulant – Datorii pe
termen scurt Nevoia de fond de rulment sau
necesarul de fond de rulment se calculează conform relaţiilor:
NFR = (Ne + Nae) – (Re + Rae)
sau
EFR = (Re + Rae) – (Ne + Nae) Determinarea
nevoii de fond de rulment din exploatare se face conform
relaţiei:
NFRe = (S + Ce + ACe) – (F + ADe) Nevoia de fond de
rulment în afara exploatării se determină ca diferenţă între
nevoile brute în afara exploatării şi resursele ei aferente
exploatării conform relaţiei:
72
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

NFRae = (Cae + CIAae) – (Dae + VIAae)


Trezoreria netă (TN) rezultă prin deducerea din nevoile
de trezorerie a resurselor aferente, conform relaţiei:

TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie


Altă reprezentare a trezoreriei (T) ar fi diferenţa
dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment,
conform relaţiei:

T = FR - NFR
În funcţie de modul de acoperire a nevoilor de finanţare,
trezoreria netă (TN) îmbracă următoarele aspecte:
· Trezorerie nulă, când FR = NFR,
· Trezorerie pozitivă, când FR > NFR,
· Trezorerie negativă, când FR < NFR.
Solvabilitatea este capacitatea întreprinderii de a-şi onora
obligaţiile de plată la scadenţă.
Având la bază informaţiile furnizate de bilanţul
lichiditate-exigibilitate pot fi evidenţiaţi ca indicatori care servesc
în reflectarea stabilităţii pe termen lung şi structurii financiare a
întreprinderii, următorii:
1) Solvabilitatea generală (Sg):
Sg = TA TD

2) Solvabilitatea patrimonială(Sp):
Cappr
Sp
Cappr + Tcr
3) Activul net contabil (ANC):
ANC = TA – TD
4) Activul net contabil corectat (ANCC)
În determinarea acestui indicator se porneşte de la reevaluarea
activelor patrimoniale precum şi a datoriilor, făcându-se apoi
diferenţa între ele. Aşadar, are ca punct de pornire activul net
73
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

contabil, urmând a se efectua anumite corecţii, numai în


legătură cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb.
5) Ponderea activului net contabil corectat în totalul
pasivului:
ANCC
:
TP
6) Situaţie netă reprezintă activul neangajat în datorii şi
se determină astfel:
Situaţia netă = Activ total – Datorii totale
Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma în bani.
Măsurarea lichidităţii are în vedere următorii indicatori:
1) Lichiditate generală (Lg):
Lg = AC
TDc
2) Lichiditate relativă (Lr:
AC-S
LS =
TDc
3) Lichiditate imediată (Lr):
Disponibilitati si plasamente
LS =
TDc
Din categoria de indicatori ai structurii activului fac
parte:
1. Raportul dintre activele imobilizate şi totalul
activelor:
AI
(%
)
TA
2. Raportul dintre activele circulante şi totalul
activului:
AC
(%)
TA Din categoria

parte:
74
indicatorilor structurii pasivului fac
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

1. Independenţa financiară, denumită şi “solvabilitatea


patrimonială”:
Cp
If = ( % )
TP
2. Contribuţia creditelor la formarea resurselor totale (Cc)
denumită şi “rata globală de îndatorare”:
Cr
CC = (%)
TP
3. Contribuţia acţionarilor la formarea resurselor
totale:
Cs
Ca = (%)
Cp
4. Rata de îndatorare:
D +Dga
Rd = f (%)
Cp
Ca indicatori parţiali se pot exemplifica:
a) Contribuţia creditelor în totalul datoriilor:
Cr
(%)
TD
b) Contribuţia creditelor pe termen scurt în totalul
datoriilor:
Cts
(%)
TD
c) Gradul de îndatorare la termen:
Dt
(%)
C
Indicatorii echilibrului p economico-financiar sunt
reprezentaţi de: gradul de acoperire a capitalurilor investite,
gradul de acoperire internă a capitalului investit (marja
autofinanţării), finanţarea curentă a nevoii de fond de
rulment şi finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare
prin fond de rulment.
75
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

1. Gradul de acoperire a capitalurilor investite se


determină conform relaţiei:
RS
Aci= (%)

2. Gradul de acoperire internă a capitalurilor investite


(marja autofinanţării) se determină conform
relaţiei:
CAF
Aici = (%)
Ci
3. Finanţarea curentă a nevoii de fond de rulment, se
determină conform relaţiei:
Ct
FCNFR = (%)
NFR
4.Finanţarea nevoii de fond de rulment de
exploatare prin fond de rulment se determină
astfel:
FR
FFRNFRe= (%)
NFRe

Grupajul de indicatori care reflectă viteza de rotaţie a


activelor şi pasivelor este reprezentat de următoarele relaţii de
calcul:
1) Rotaţia nevoii de fond de rulment de exploatare:
NFR
RNFRe = X 360 (zile)
CATVA
2) Rotaţia stocurilor:
• rotaţia stocurilor de mărfuri:
SMmf
Rmf = x360 (zile)
C mf
• rotaţia stocului de materii prime
şi
materiale,:

76
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

SMm
Rm = X360 (zile)
Cm
• rotaţia stocului de produse în curs de execuţie
şi
semifabricate:
SM
RS = x360 (zile)
Cs
• rotaţia stocului de produse finite:
SMpf
Rpf= X360 (zile)
C pf
3) Rotaţia creanţelor clienţi:
Cem + ESns - Ces
Rce = X360 (zile)
CA TVA
4) Rotaţia datoriilor:
Fm-Fd
Rf = X 360 (zile)
C b + Se
TVA TVA

SeTVA = servicii externe primite în cursul


anului (cu TVA)

5) Rotaţia capitalurilor proprii:

Rf =
propriu y360 (zile)
CA
6) Rotaţia datoriilor comerciale:
Furnizori
Rf = X360 (zile)
Consumterti
Scopul analizei:
Principalele obiective ale analizei financiar-
patrimoniale sunt sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare
contabilă a averii acţionarilor;

77
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

-detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului


financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru
continuitatea exploatării;
-stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în
principal, instituţiile financiare şi de credit;
-determinarea stării financiare;
-caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc.

Surse informaţionale
-prezentarea generala a firmei analizate;
-situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe);
-alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1.Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2.Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.

78
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Studiu de caz

Analiza creanţelor şi obligaţiilor firmei


Tabelul nr. 19
Nr. Indicatorii Anul
crt. n-2 n-1 n
Mii lei Mii lei = Mii lei =

Cifra de afaceri 32976 31325 22664


Creanţe 11627 12052 8831
Obligaţii 1825 9552 6349
Raportul de 637 126 139
creanţe/ obligaţii
Se cere să se interpreteze datele din tabelul de mai
sus.
C
Icp = * 100
Oblig

Icp = Indicele capacităţii de plată

Icp > 100 → situaţie favorabilă

Concluzii: 0 10000 n-2 n-1


35
00
0
30
00
0
25
00
5000 0
0
15
20
00
00
0
AFA ANTE
CER OBLIGATII
I

CIFRA DE CRE

79
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Analiza lichidităţii şi solvabilităţii


Tabel nr. 20
Indicatori n-2 n-1 n Valori
conform
normelor
Rata lichidităţii generale 7,65 2,08 1,99 2
Rata lichidităţii curente 6,91 1,93 1,75 1,8-2
Rata lichidităţii imediate 0,54 0,22 0,36 0,8-1
Rata solvabilităţii 0,12 0,12 0,17 >0,5
patrimoniale
Rata solvabilităţii generale 34,99 7,51 4,57 >1
Se cere să se calculeze şi să se interpreteze
rezultatele.

Ac
Rata lichidităţii generale = ;
Dat<1an
n-2: 13954 / 1825 = 7,65
n-1: 19868 / 9552 = 2,08 n
: 12608 / 6349 = 1,99

Ac - Stocuri
Rata lichidităţii curente =

;
Dat<1a
n n-2: (13954 - 1337) / 1825 = 6,91
n-1: (19868 - 1474) / 9552 = 1,93 n
: (12608 - 1484) / 6349 = 1,75

Casa + Contul la bănci


Rata lichidităţii imediate =

;
Dat<1an
n-2: 990 / 1825 = 0,54 n-1: 2077
/ 9552 = 0,22 n : 2293 / 6349 =
0,36

80
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Kp
Rata solvabilităţii patrimoniale = ;
Total Capitaluri n-2:
7880 / 63849 = 0,12 n-1: 8853 / 71891= 0,12 n : 7880 /
45203= 0,17

AT
Rata solvabilităţii generale = ;
Dat T
n-2: 63849 / 1825 = 34,99 n-1:
71783 / 9552 = 7,51 n :
45203 / 9889 = 4,57

Ac = Active circulante
Dat<1an = Datorii mai mici de un an
Kp = Capitalul propriu
AT = Active Totale
Dat T = Datorii Totale

81
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

LUCRAREA APLICATIVĂ V
ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR
UMANE

Consideraţii teoretice
Analiza gestiunii resurselor umane, presupune tratarea
următoarelor probleme:
>* Analiza dimensiunii şi structurii resurselor umane;
y Analiza comportamentului personalului;
y Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman;
Astfel, analiza dimensiunii şi a structurii potenţialului
uman se realizează prin diagnosticul privind:
a)structura organizatorică a firmei;
b)dinamica efectivului de personal;
c)structura efectivului de personal.
Dinamica efectivului de personal pe total, se stabileşte
conform următoarelor formule:
AN = N1 - N0sau

IN = •100sau
N0
I N1 - N0
N = •100.
N0
În ceea ce priveşte analiza structurii resurselor
umane,
acestea se pot grupa pe următoarele categorii:
după vechimea în întreprindere;
după vechimea în activitate; pe
clase de vârstă; după sex;
Analiza calităţii resurselor umane se realizează pe baza
următorilor indicatori:
1. Gradul de calificare medie a muncitorilor;
82
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

2.Situaţia pregătirii personalului pe nivele de


studii;
3.Concordanţa dintre complexitatea lucrărilor şi
calificarea personalului.

Analiza asigurării întreprinderii cu personal calificat se face pe


baza indicatorului i=1 coeficientul mediu al
calificării (Km):
iiKi.«i)
K m

∑ n
ni
i=1
Coeficientul calificării medii serveşte pentru efectuarea de………

Pentru caracterizarea situaţiei la un moment dat a gradului de


calificare a personalului se are în vedere structura personalului
pe forme de pregătire şi anume:
absolvenţi ai şcolilor profesionale;
ucenici;
absolvenţi ai liceelor de specialitate;
absolvenţi cu studii superioare;
absolvenţi ai cursurilor postuniversitare, etc.

Gradul de complexitate al lucrărilor executate ( Kt ):

2>i.,)
Kt = i=1

2> i
i=1
Din compararea celor doi indici medii (al calificării şi respectiv,
cel al complexităţii lucrărilor executate), se constată modul de
utilizare a resurselor umane, după cum urmează:
-Km = Kt, reflectă existenţa unei concordanţe depline
între cei doi coeficienţi;
-Km > Kt D, denotă că muncitorii cu un grad de calificare
superioară execută lucrări de complexitate inferioară,
ceea ce
83
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

reflectă folosirea incompletă a forţei de muncă, cu consecinţe


negative asupra costurilor şi profitului întreprinderii;
- Km < KtU, reflectă faptul că lucrări de categorie
superioară sunt efectuate de muncitori cu calificare inferioară,
ceea ce afectează calitatea produselor obţinute, influenţând
indirect asupra valorii produselor, profitului etc.

Concordanţa dintre categoria medie de calificare a muncitorilor şi


categoria medie tarifară a lucrărilor se poate stabili şi cu ajutorul
coeficientului mediu de concordanţă ( Kc ):

Kc = i=1

2>
i=1
Indicatorii folosiţi pentru caracterizarea circulaţiei şi fluctuaţiei
forţei de muncă sunt următorii:
- Dcoeficientul intrărilor (Ci):

Ns
- Dcoeficientul ieşirilor (Ce):
C E

Ns
- D coeficientul mişcării totale (Ct):
I+E
Ct ==
Ns
- Dcoeficientul fluctuaţiei (Cf):

E C
Ns - D coeficientul
stabilităţii a forţei de muncă (Cs):
C Nv
Ns
84
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Pentru caracterizarea modului de utilizare a timpului de muncă


se folosesc următoarele relaţii:
a) coeficientul de utilizare a fondului de timp maxim
disponibil (Cmax):

Cmax = T 1•100
max
b)structura timpului de muncă maxim disponibil, pe
cauze;
c)structura timpului de muncă nelucrat, pe cauze:
T = Ns • Nz • Nh Ca indicatori valorici ai
productivităţii muncii în analiză se pot folosi:
- Dproductivitatea medie anuală a muncii:
CA
Wa = ^=
Ns
- Dproductivitatea medie zilnică (Wz):
CA
Wz =
T
- □ productivitatea medie orară (Wh):
CA
Wh =
T
De asemenea, caracterizarea generală a productivităţii muncii se
mai face şi în urma analizei corelaţiilor dintre indicii de
creştere
ai acesteia, şi anume:
Wa IWa ;
a) I s = 1
Wa Wa ;
b) Is ›Iop
Wa IWa ;
c) Is ‹1
Wa IWz ;
d)Io ›1
e)IQe›I Wa .
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii anuale a
muncii este următorul:
85
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Wa = Nh • Wz = Nz* [Nh • Wh) = Nz* Nh • \gi • whi) ,sau


Modelul de analiză factorială a productivităţii medii zilnice a
muncii este:

Wz = Nh • Wh = Nh • \gi • whi)

Modelul de analiză factorială a productivităţii medii orare a


muncii este:

Wz = Nh • wh = Nh • \gi • whi)

Profitul aferent cifrei de afaceri pe salariat este un indicator


semnificativ pentru aprecierea eficienţei utilizării forţei de muncă.

În scopul analizei acestuia şi a relevării contribuţiei diferitelor


categorii de factori asupra modificării sale se au în vedere mai
multe modele multiplicative, astfel:
P CA P
1. =^ = ^^ • sau Wa • pr;
Ns Ns CA
P T CA P t h 2. ^ =
^^» • sau fcar pr;
Ns Ns T CA
P Mf Mfa CA P n

3. ^ = ^^»^ »^• sau a*p*ypr


Ns Ns Mf Mfa CA

Scopul analizei
Problematica analizei gestiunii resurselor de muncă se
circumscrie la asigurarea cantitativă cu forţă de muncă şi
eficienţa utilizării acesteia.

86
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Surse informaţionale
-prezentarea generala a firmei analizate;
-situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe);
-alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1.Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2.Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studii de caz
1. Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 21
n-2 n-1 n
Categorii de
Nr. personal
% Nr. % Nr. %
30
86direct 38
Muncitori 79 28 85
productivi

11 8 6
4 2
1 3 6 13 3 9

35 100 48 100 33 100

- - -

Se cere să se analizeze
efectivul de salariaţi pe categorii,
precum şi corelaţia dintre indicele numărului mediu de personal
şi indicele productivităţii muncii.
87
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Productivitatea anuală (Wa)


CA
Wa =
Ns

32976
Wa n-2 = = 942
35

31325
Wa n-1 = = 653
48

22664
Wa n = = 687
33

Corelaţie: n-1 / n-2

Nsn-1 48
INs = = = 1,37
Nsn-2 35

Wa n-1 653
IWa = = = 0,69
Wa n-2 942

INs > IWa situaţie nefavorabilă


88
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Corelaţie: n / n-1

INs
Nsn 33
= 0,69
Nsn-1 48

IWa
Wan Wan- 687
= 1,05
1 653

INs < IWa situaţie favorabilă

2. Situaţia pe grupe de vârstă a personalului din întreprindere este


următoarea:

Nr. TOTAL | 3 5I I 1 0 0 |
Crt. n-2
Grupe
1 de Nr. %
vârstă
2 6
2 Între 18-
25 ani 3 8
3 între 26-
35 ani 4 11
4 între 36-
45 ani 15 43
5 Între 46-
55 ani 9 26
6 între 55
-60 ani 2 6
Peste 60
ani

Să se calculeze structura personalului pe categorii de vârstă pe cei


trei ani şi să se interpreteze rezultatele.
5 10Tabel nr. 22 5 15
n-1 n

Nr. 18 38 Nr. % 10 31

5 3 9
10 21 7 21

6 6 18
4 8 2 6

1 4 8 |1 100 33 | 1 100
|
89
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

3. Situaţia pe grupe de vechime neîntreruptă în muncă în


cadrul societăţii analizate a personalului este următoarea:
Tabel nr.
23
Nr. Vechime n-2 n-1 n
în muncă
Crt. Nr. % Nr. % Nr. %
i

1 Până la 1 1 3 2 4 0 1

an 0
12 1-5 ani 1 3 II 9 1 6 I I 1 3|| 1 3 1 1 9 1
113 6-10 ani 1 1 5 |l 114 1 5 I I 1 0I I 1 6 1 1 18 |
114 11-15 ani 1 115 II 143 II 1 8 1 I I 3 8|| I I 1 1 I I I I 3 3|
1|5 16-20 ani 1 1 7 II | 20 II 1 2 1 I I 2 5|| I I 1 2 || I I 3 7|
6 | Peste 20 14 11| 5 10 1 3
ani
TOTAL 1 ^5 I Ii o o || I I 4 8 |I Ii o oI I I 3 3 |I| Ii o oI I
Să se calculeze structura |personalului pe categorii de vechime
pe cei trei ani şi să se interpreteze rezultatele.

4. Situaţia mişcării personalului pe cei trei ani analizaţi este


următoarea:
Tabel nr.
24
Specificaţii n-2 n-1 n

Total intrări 1 10 1 1 22 3
Total ieşiri, din care: |
1 4 18
- boală, pensionare 1 1 35
- demisie, transfer
- plecări fără
3 5
justificare 5
- desfacerea
contractului de
muncă
Să se interpreteze rezultatele.
90
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

a) Coeficientul intrărilor (Ci):

I Ci =
Ns
In-2 10
Cin-2 = = = 0,286
Nsn-2 35

In-1 22
Cin-1 = = = 0,458
Nsn-1 48

In 3
Cin = = = 0,090
Ns 33
b) Coeficientul ieşirilor (Ce):

E
Ce =
Ns

En-2 1
Cen-2 = = = 0,028
Nsn-2 35

En-1 4
Cen-1 = = = 0,083
Nsn-1 48

En 18
Cen = = = 0,545
Nsn 33

91
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

c) Coeficientul mişcării totale (Ci+e)

Ci+e = I+E

Ns

Ci+en-2 = I+En-2 11
= 0,314
Nsn-2 35

Ci+en-1 = I+En-1 26
= 0,542
Nsn-1 48

Ci+en = I+En 21
= 0,636
Nsn 33

d) Coeficientul fluctuaţiilor (C):

Cn = En 11
= 0,142
Nsn 35

0. 5 0.4' 0.3' 0.2' 0.1' 0 !«-,'

7'
m r
0. ='
6
0.
1

H rn Ci - coeficientul
intrarilor Ce -
n-
coeficientul iesirilor
2
Ci+e - coef. miscarii
n- totale

92
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Analiza productivităţii munciiTabel nr. 25


Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:

Indicato
Nr. ri
crt.
Cifra de
1 afaceri
Număr Simbol UM n-2 n-1 n %
ul
2
mediu i

CA lei 32976 31325 22664 1

de 68,73
persona i

l Ns Pers. 35 48 33 1

3 94,29
Numărul
mediu de
zile Nz zile 230 225 223
lucrate 96,96
4
Durata
Se cere:
1.Să
2.Să
3.Să
4.Să se
se
secalculeze
2) Productivitateaanalizeze
determine
anuală ritmul
influenţa
corelaţia
productivitatea
(Wa):
ore de
7,8creştere;
variaţiei
dintre7,2indicii
timpului
anuală
7,6productivităţii
ademuncii,
muncă i

Dz 1

productivitatea
asupra
muncii. productivităţii
zilnicăanuale
şi orară,
a muncii;
să se centralizeze
97,44
rezultatele într-un tabel şi să se interpreteze;

medie a
zilei de
lucru

Wa = CA

Ns
93
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Wan-2 = CAn-2 32976


= 942,17 lei/sal
Ns n-2 35

Wan-1 = CAn-1 31325


= 652,60 lei/sal
Ns n-1 48

Wan =
CAn 22664
= 686,79 lei/sal
Nsn 33

Productivitatea zilnică (Wz):

Wz = CA

Nz * Ns

Wzn-2 = CAn-2 32976


Nzn-2 * Nsn-2 230 * 35

Wzn-2 = 4,10 lei / sal

Wzn-1 =
CAn-1 Nzn-1*Nsn- 1
31325 225 * 48

Wzn-1= 2,90 lei/sal

94
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

CAn 22664
Wzn = =
Nzn * Nsn 223 * 33

Wzn = 3,08 lei/sal

Productivitatea orară (Wh):

CA
Wh =
Dz * Nz * Ns

CAn-2
Whn-2 =_________________________= 32976 = 0,53
Dzn-2 * Nzn-2 * Nsn-2 7,8*230*35

CAn-1
Whn-1 =_________________________= 31325 = 0,40
Dzn-1 * Nzn-1 * Nsn-1 7,2*225*48

CAn
Whn = = 22664 = 0,41
Dzn * Nzn * Nsn 7,6*223*33

3) Analiza influenţei variaţiei timpului de muncă asupra


productivităţii anuale a muncii:

∆Wa = Nz * Dz * Wh

∆Wa = Wa1 - Wa0 = 686,79 - 942,17 = -255,38


95
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

a) Influenţa numărului mediu de zile (Nz) asupra


productivităţii anuale a muncii (Wa):

∆Wa (Nz) = (Nz1 - Nz0) * Dz0 * Wh0


∆Wa (Nz) = (223 - 230) * 7,8 * 0,53
∆Wa (Nz) = - 28,94 lei/sal

b) Influenţa duratei medie a zilei de lucru (Dz) asupra


productivităţii anuale a muncii (Wa):

∆Wa (Dz) = Nz1 * (Dz1 - Dz0) * Wh1


∆Wa (Dz) = 223 * (7,6-7,8) * 0,41
∆Wa (Dz) = - 18,29 lei/sal

c) Influenţa productivităţii orare (Wh) asupra


productivităţii
anuale a muncii (Wa):

∆Wa (Wh) = Nz1 * Dz1 * (Wh1 - Wh0)


∆Wa (Wh) = 223 * 7,6 * (0,41-0,53)
∆Wa (Wh) = -203,38 lei/sal

Wan
4) IWa = * 100 = 686,79 *100 = 72,89 %
Wan-2 942,17

Wzn
IWz = * 100 = 3,08 *100 = 75,12 %
Wzn-2 4,10
96
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Whn
IWh = * 100 = 0,41 *100 = 77,36 %
Whn-2 0,53

Recomandări:

Se recomandă în continuare corelarea indicilor


productivi în sensul înscrierii pe un parcurs ascendent a
productivităţii anuale a muncii, care să scoată din criză
economică şi financiară firma.
1000-800-600-400-200-

0
m

'- T -1 Jzp

Wa - productivitate anuala

n
0.6' 5

0.5'

0.4'
'fTI 4

3
0.3' »" — — — '" — — —
2
0.2'

0.1 h.__t=___t=___a
n-2 n-1 n
0' 0
n-2 n-1

Wh - productivitate orara Wz - productivitate zilnica


97
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

ANEXE

98
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Anexa nr.1

BILANŢ
- mii lei -
ACTIV Rd. n-2 n-1 N
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 0 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare (203-2803-2903) 02 0 0 0
3. Concesiuni ,brevete, licenţe, mărci, drepturi 03 8 3 4
şi valori similare şi alte imobilizări
necorporale (ct.2051+2052+208-2805-2808-
2905-2908)
4. Fondul com (ct.2071-2807-2907-2075) 04 0 0 0
5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 05 0 0 0
(ct.233+234-2933)
TOTAL: (rd.01 la 05) 06 8 3 4
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii (ct.211+212-2811- 07 37697 44469 20054
2812-2911-2912)
2. Instal tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 08 7109 8382 10042
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct.214- 09 95 143 66
2814-2914)
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 10 417 1153 1263
(ct.231+232-2931)
TOTAL: (rd.07 la 10) 11 45318 54147 31425
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la societăţile 12 0 0 0
din cadrul grupului (261-2961)
2. Creanţe asupra soc din cadrul grupului 13 0 0 0
(ct.2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 14 6359 7412 6609
(ct.263-2963)
4. Creanţe din interese de participare 15 0 0 0
(ct.2675+2676-2967)
5. Titluri deţinute ca imobilizări 16 0 0 31
(ct.262+264+265-2962-2964)
6. Alte creanţe (ct.2673+2674+2678+2679- 17 28 0 867
2966-2969)
7. Acţiuni proprii (ct.2677-2968) 18 0 0 0
TOTAL: (rd.12 la 18) 19 6387 7412 7508
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 20 51713 61562 38937
(rd.06+11+19)
99
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

ACTIV Rd. n-2 n-1 N


B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 21 1337 1474 1484
(ct.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026
+3028+303±308+351+358+381±388-391-
3921-3922-3951-3958-398)
2. Producţia în curs de execuţie 22 0 0 0
(ct.331+332+341356+358-395)
3. Produse finite şi mărfuri (ct. 23 0 0 0
345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+
361±368+371± 378 - 3945-3946-3953-3954-
3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 0 0 0
(ct.4091)
TOTAL: (rd.21 la 24) 25 1337 1474 1484
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 26 5230 5893 4729
(ct.4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul 27 0 0 0
grupului
(ct.4511 +4518-495)
3. Sume de încasat din interese de participare 28 0 0 0
(ct.4531+4538-495)
4.Alte creanţe 29 6397 6159 4102
(ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+44
28+ 444 + 445
+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
5. Creanţe privind cap subscris şi nev (ct.456- 30 0 0 0
4953)
TOTAL: (rd.26 la 30) 31 11627 12052 8831
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
1. Acţ. deţinute la entit afiliate (ct. 501-591) 32 0 0 0
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 33 0 4265 0
(505 + 506 + 5081 + 5088 – 595 - 596-
598+5113+5114)
TOTAL: (rd.32 la 33) 34 0 4265 0
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 35 990 2077 2293
(ct.5112+5121+5124+5125
+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+
5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 36 13954 19868 12608
(rd.25+31+34+35)

100
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

ACTIV Rd. n-2 n-1 N


C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 37 7 15 7
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 38 0 0 0
(ct.1614 + 1615 +1617 +1618+ 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 39 0 0 0
1621+1622+1624+1625 + 1627+1682 +
5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 40 48 14 12
(ct.419)
4. Datorii comerciale (ct.401+404+408) 41 388 8372 5727
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 42 0 0 0
6. Sume datorate societăţilor din cadrul 43 0 0 0
grupului (ct.1661+1685+2691+ 4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de partic 44 0 0 0
(ct.1662+1686+2692+ 4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte 45 1389 1166 610
datorii pentru asig sociale (ct.1623 + 1626 +
167 + 1687 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431+ 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428
+ 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 +
456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 +
5193 + 5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd.38 la 45) 46 1825 9552 6349
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, 47 12136 10331 6266
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
(rd.36+37-46-63)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 48 63849 71783 45203
CURENTE (rd.20+47)

PASIV Rd. n-2 n-1 N


G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de 49 0 0 0
obligaţiuni (ct.1614 + 1615 + 1617 +
1618 + 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 50 0 0 0
(ct.1621+1622 + 1624 + 1625 + 1627+
1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 51 0 0 0
(ct.419)
4. Datorii comerciale ( ct.401+404+408) 52 0 0 3540
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 53 0 0 0

101
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

PASIV Rd. n-2 n-1 N


6. Sume datorate societăţilor din cadrul 54 0 0 0
grupului (ct.1661+1685+2691
+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de 55 0 0 0
participare ( ct.1662 + 1686 + 2692 +
4521 + 4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi 56 0 0 0
alte datorii pentru asigurările sociale
(ct.1623+1626+167+1687+421+423+424
+426+427+4281 +
431+437+4381+441+4423+4428+444+4
46+447+4481+4551+4558+456+457+45
81+462+473+509+5186+5193+5194+51
95+5196+5197)
TOTAL: (rd.49 la 56) 57 3540
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHEL 0 0 TUIELI

1. Provizioane pentru. pensii şi alte 58 0 0 0


obligaţii similare (ct151)
2. Alte provizioane (ct.151) 59 0 0 0
TOTAL PROVIZIOANE: (rd.58+59) 60 0 0 0

I. VENITURI ÎN AVANS (rd.62+63) 61 0 0 0


- Subvenţii pentru investiţii (ct.131) 62 0 0 0
- Venituri înregistrate în avans (ct.472) 63 0 0 0

J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd.65 la 67), din care: 64 7880 8853 7880
- capital subscris nevărsat (ct.1011) 65 0 0 0
- capital subscris vărsat (ct.1012) 66 7880 8853 7880
- patrimonial regiei (ct.1015) 67 0 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 68 383 430 383
(ct.1041+1042+1043+1044)
III. REZERVE DIN REEVALUARE
Sold C (ct.105) 69 41461 46581 26260
Sold D (ct.105) 70 0 0 0
IV. REZERVE (ct.106) (rd.72 la 75) 71 13787 11732 9390
1. Rezerve legale (ct.1061) 72 942 1058 700
2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct.1062) 73 0 0 0
3. Rezerve statutare sau contractuale 74 0 0 0
(ct.1063)
4. Alte rezerve (ct. 1068+107) 75 12845 10674 8690

102
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

PASIV Rd. n-2 n-1 N


V. REZULTATUL REPORTAT
Sold C (ct.117) 76 480 4295 1290
Sold D (ct.117) 77 0 0 0
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Sold C (ct.121) 78 0 4029 867
Sold D (ct.121) 79 142 0 0
Repartizarea profitului (ct.129) 80 0 4029 867
TOTAL CAPITALURI PROPRII 81 63849 71891 45203
(rd.64+68+69-70+71+76-77+78-79-80)
Patrimoniul public (ct.1016) 82 0 0 0
TOTAL CAPITALURI (rd.81+82) 83 63849 71891 45203

103
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

ANEXA NR.2
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
- mii lei -
DENUMIREA Rd. Exerciţiul financiar
INDICATORILOR n-2 n-1 n
1. Cifra de af netă (rd.02 la 01 32976 31325 22664
04)
Producţia vândută 02 32976 31325 22664
(ct.701+702+703+704+705+7
06+708)
Venituri din vânzarea 03 0 0 0
mărfurilor (ct.707)
Venituri din subvenţii de 04 0 0 0
exploatare aferente cifrei de
afaceri nete (ct.7411)
2. Variaţia stocurilor (ct.711) 05 0 0 0
Sold C 06 0 0 0
Sold D 07 0 0 0
3. Producţia imobilizată 08 207 235 106
(ct.721+722)
4. Alte venituri din exploatare 09 1228 449 318
(ct.7417+758)
VEN DIN EXPL – TOTAL 10 34411 32009 23088
(rd.01+06-07+08+09)
5.a) Chelt cu materiile prime şi 11 6214 5033 3750
materialele consumabile
(ct.601+ 602-7412)
Alte cheltuieli materiale 12 315 294 815
(ct.603+604+606+608)
b) Alte chelt din afară (cu 13 748 792 619
energia şi apa) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind 14 0 0 0
mărfurile (ct.607)
6. Cheltuieli cu personalul 15 10550 8962 7141
(rd.16+17)
a) Salarii (ct.621+641-7414) 16 8064 6889 5255
b) Cheltuieli cu asig şi 17 2486 2073 1886
protecţia socială (ct.645-7415)
7.a) Amortiz şi proviz ptr 18 6763 4715 4872
deprecierea imobiliz corporale
şi necorp (rd. 19 - 20)

104
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

DENUMIREA Rd. Exerciţiul financiar


INDICATORILOR n-2 n-1 n
a.1) Cheltuieli 19 6763 4715 4872
(ct.6811+6813)
a.2) Venituri (ct.7813+7815) 20 0 0 0
b) Ajustarea valorii activelor 21 -56 -88 148
circulante (rd.22-23)
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 93 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 149 88 148
8. Alte cheltuieli de exploatare 24 9802 7242 4344
(rd.25 la 27)
8.1 Chelt privind prest externe 25 8464 6679 4033
(ct.611+612+613+614+621+6
22+623+624+625+626+627+
628-7416)
8.2 Chelt cu alte impozite,taxe 26 398 282 201
şi vărsăm asim (ct.635)
8.3 Chelt cu despăg,donaţii şi 27 940 281 110
active cedate (ct.658)
Ajustări privind proviz pentru 28 0 0 0
riscuri şi cheltuieli (rd.29-30)
- Cheltuieli (ct.6812) 29 0 0 0
- Venituri (ct.7812) 30 0 0 0
CHEL DIN EXPL – TOTAL 31 34336 26950 21689
(rd.11 la 15 +18+21 +24)
REZ DIN EXPLOATARE – 32 75 5059 1399
Profit (rd.10 – 31)
– Pierdere 33 0 0 0
(rd.31 – 10)
9. Ven. din interese de partic 34 0 0 0
(ct.7613+7614+7615+7616)
- din care, în cadrul grupului 35 0 0 0
10. Venituri din alte invest 36 0 0 4
fina. şi creanţe care fac parte
din activele imobiliz
(ct.7611+7612)
- din care, în cadrul grupului 37 0 0 0
11. Venituri din dobânzi 38 246 92 142
(ct.766)
- din care, în cadrul grupului 39 0 0 0
Alte venituri financiare 40 5246 767 214
(ct.762+763+764+765+767+7
68+788+7617)

VEN. FINANCIARE – 41 5492 859 360


105
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

DENUMIREA Rd. Exerciţiul financiar


INDICATORILOR n-2 n-1 n
TOTAL (rd.34+36 +38+40)
12. Ajustarea valorii 42 0 0 0
imobilizărilor financiare şi a
investiţiilor financiare deţinute
ca active circulante (rd.43-44)
- Cheltuieli (ct.686) 43 0 0 0
- Venituri (ct.786) 44 0 0 0
13. Cheltuieli privind 45 0 0 7
dobânzile (ct.666-7418)
- din care, în cadrul grupului 46 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 47 5223 370 275
(ct.663+664+665+667+668)
CHELT FINANCIARE – 48 5223 370 282
TOTAL (rd.42+45+47))
REZ. FINANCIAR – Profit 49 269 489 78
(rd.41 – 48)
– Pierdere (rd.48 – 41) 50 0 0 0
14. REZ CURENT – Profit 51 344 5548 1477
(rd.10+41-31-48)
– Pierdere (rd.31+48-10-41) 52 0 0 0
15.Venituri extraord(ct.771) 53 0 0 0
16. Chelt extraord (ct.671) 54 0 0 0
17. REZULTATUL EXTR. 55 0 0 0
– Profit (rd.53-54)
– Pierdere (rd.54-53) 56 0 0 0
VENITURI TOTALE 57 39903 32868 23448
(rd.10+41+53)
CHELTUIELI TOTALE 58 39559 27320 21971
(rd.31+48+54)
REZULTATUL BRUT – 59 344 5548 1477
Profit (rd.57-58)
– Pierdere (rd.58-57) 60 0 0 0
18. IMPOZIT PE PROFIT 61 486 1519 610
(rd.62+63-64)
- Cheltuieli cu impozitul pe 62 469 1491 653
profit curent (ct.6911)
- Cheltuieli cu impozitul pe 63 17 28 0
profit amânat (ct.6912)
- Venituri din impozitul pe 64 0 0 42
profit amânat (ct.791)

19. Alte chelt cu impoz care 65 0 0 0


106
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

DENUMIREA Rd. Exerciţiul financiar


INDICATORILOR n-2 n-1 n
nu apar în elem de mai sus
(698)
20. REZ NET AL EXERC 66 0 4029 867
FINANCIAR
Profit (rd.59-60-61-65)
Pierdere (rd.60+61+65-59) 67 142 0 0
21. Rez pe acţiune – de bază 68 0 0 0
– diluat 69 0 0 0

107
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

BIBLIOGRAFIE
9 Chebac N. Informaţiile contabilităţii în procesul
10 de analiză şi decizie, Ed. Alma, Galaţi,
2002
15 Cojocaru C. Analiza economico-financiară a
exploataţiilor agricole şi silvice, Ed.
Economică, Bucureşti 2000
Gheorghiu Al. Analiza activităţii economice a
(coordonator) întreprinderilor, EDP, 1982
Gheorghiu Al. Ghid practic de analiză economico-
financiară, Ed. Tribuna Economică,
Bucureşti, 1999, capitolele 18 şi 26
Gheorghiu Al. Analiza economico-financiară la nivel
microeconomic, Ed. Economică,
Bucureşti, 2004
Horneţ C. G. Analiza economico-financiară, Ed.
Didactică şi Pedagogică, RA,
Bucureşti, 2004
Horneţ C. G. Diagnosticul şi strategia firmei,
E.D.P., Bucureşti, 2005
Iosif Gh. N. Analiza economico-financiară a firmei
în domeniul agroalimentar, Ed.
23 Tribuna Economică, Bucureşti, 2000
Işfănescu A., Robu Analiză economico-financiară, Ed.
V., Hristea A., ASE, Bucureşti, 2002
Vasilescu C.
Işfănescu A. Ghid practic de analiză economico
(coordonator) -financiară, Ed. Tribuna Economică,
1999
Mihai I. Analiza economico financiară, Ediţia
(coordonator) a II-a revizuită, Ed. Mirton,
Timişoara, 1999

108
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

Niculescu M. Strategii de creştere, Ed. Economică,


34 Bucureşti 1999
Niculescu M. Diagnostic global strategic, Ed.
Economică, Bucureşti 1997
Niculescu M. Diagnostic economic, vol. 1+2, Ed.
Economică, Bucureşti, 2003, 2005
Radu F. Analiza diagnosticului economico-
financiar al firmei, Ed. Scrisul
Românesc, Craiova, 2001
Robu V., Georgescu Analiza economico-financiară, Ed.
39 N. ASE, Bucureşti, 2001

Sirbu C. Analiza economico-financiara, EDP,


Bucureşti, 2008

109

S-ar putea să vă placă și