Ultima doză

Sunt slabă..sunt o laşă…nu am curaj să resist..nu mai pot…simt ca îmi fierbe

sângele în vene…nu mai pot rezista…am nevoie…acum…
Lânga mine e un elastic…îl iau şi îmi leg mâna…aştept să se proemineze venele...
Iau seringa de lângă mine şi îmi injectez o nouă doză…simt cum drogurile mi se
răspandesc prin vene...pot să le simt..[ce tareee…până acum nu le
simţeam..poate niciodată nu am avut nevoie de o doză ca acum…cine ştie]…
pupilele mi se dilată..începe să mă cuprindă o stare de euforie…[nu ştiu cât
va dura…niciodată nu am ştiut..dar sper că de data asta să treacă mai repede...]
Închid ochii şi mă gândesc…mă gândesc la ce chin l-am supus pe el..stă şi se
uită neputincios la mine…de data asta mi-am luat două doze , căci nu vreau sa îi
aud mai târziu criticile…[mai bine sa fiu o lasă…să îmi injectez o nouă doză
decât să îl văd pe el…stând in faţa mea…uitându-se speriat la
mine..aşteptând momentul în care mă voi repezi la el…]nu..nu mai vreau asta..
[termenul “nu mai” dă de înţeles că s-a mai întamplat…da..s-a mai
întamplat…de fiecare dată…cât de laşă pot fi…egoistă…]..nu pot…nu vreau
sa îl mai supun la aşa ceva…îl iubesc…dar el nu ştie asta….sper că într-o zi
îmi voi găsi curajul să îi zic…aud o voce in capul meu…îmi repetă încontinu
că sunt o laşă..că nu am curajul să fac nimic…
Da…aşa e..dar mai bine să fiu o laşă , decât să îl fac pe el să sufere…
Nu mai pot ţine în mine..drogurile îmi provoacă o stare de extaz….deschid ochii şi mă
văd pe o pajişte..cu multe multe flori…şi îl văd pe el…stă pe un scaun…
Încerc să mă ridic să mă duc la el…dar eu nu vreau asta… drogurile prind control asupra
mea..dar nu vreau…nu mai vreau..măcar acum să deţin controlul…
Mă ridic..mă apropii de el…mă uit timp de câteva secunde in ochii lui…iar
apoi încep să îl sărut…îi cuprind buzele într-un sărut...cobor uşor spre
gât..când…brusc…
Îmi impun să preiau controlul..mă depărtez uşor de el..închid ochii iar apoi mă
uit spre el..aceea pajişte a dispărut…am revenit in aceea cameră de unde a
începe totul…el e la câţiva paşi de mine…încep să văd în ceaţă...am
încremenit…capul mă doare îngrozitor...nu ştiu ce se întamplă cu
mine...parcă nu mai am forţă să trăiesc…cred că atât a fost…dar totuşi…îmi
adun ultimele forţe şi îi spun că îl iubesc…cum nu am iubit pe altcineva…nu mai
văd nimic..simt că mă clatin…şi cad….cad pe podeaua rece…aud nişte
paşi..sunt paşii lui…e lângă mine…aud cum se aşează lângă mine,mă trage
spre el şi mă ţine in braţe…mă întreabă ce am păţit…dar nu pot să raspund…
ritmul inimei mele scade…şi el aude asta…simt picături pe faţă…apoi îl aud
suspinând…aveam impresia că plouă dar mi-am dat seama că plânge...în
aceste ultime momente îl aud cum îmi zice că mă iubeşte..mă iubeşte foarte
mult..ca şi-ar da şi viaţa numai să mă vadă bine…a mai spus ceva dar nu mai aud..nu
mai simt..inima mea nu mai bate…până aici a fost…
Ştire de ultimă oră:
“Ieri au fost găsite într-o casă părăsită 2 cadavre….o fată de 17 ani şi un
băiat de 19 ani,
În jurul lor se aflau seringi şi un elastec.Se presupune că s-au drogat înainte de a
deceda...
În urma raportului legistului se pare că amândoi au murit in urma unei supradoze.”
S-au luat probe sanguine pentru a afla ce droguri foloseau…fata a murit cu maxim o ora inaintea
baiatului…Atat pentru astazi”