Sunteți pe pagina 1din 17

- Academia de Studii Economice –

- Facultatea EAM –

1
CUPRINS

 Herghelia Jegalia

 Fabrica de ulei - Valceanca

 IndAgra Farm – Romexpo

 Zarea S.A.

2
Herghelia Jegalia

Infiintata in anul 1915 in cladirile fostei ferme ALBION, ca depozit de remonta, ferma
de crestere a cailor de la Jegalia a suferit diverse transformari pana in 1948 cand a trecut in
subordinea Ministerului Agriculturii, devenind herghelie. Intre anii 1969-1970 a fost adus
efectivul ce urma sa produca viitorul Cal de Sport Romanesc, la care, prin incrucisari
complexe si potrivirea corecta a perechilor se urmareste obtinerea tipului dorit sa faca fata
competitiilor hipice interne si internationale.
Situata la km.110 pe Autostrada Soarelui , Herghelia Jegalia creste in prezent 275 cai
din rasa Cal de Sport Romanesc, activitatea ei fiin structurata in trei directii:
•  cresterea, reproducerea si ameliorarea Calului de Sport Romanesc, folosind un numar de 8
armasari pepinieri si 45 iepe mama;
•  ameliorarea populatiilor de cabaline autohtone din zona judetelor Calarasi si Ialomita , prin
cei 46 armasari de monta publica existenti in herghelie;
•  selectionarea exemplarelor valoroase dpdv al aptitudinilor pentru sarituri peste obstacole si
dresaj .

Fiecare noua generatie produsa la Herghelia Jegalia a dat nume de rezonanta in


sportul romanesc.

3
De-a lungul anilor au aparut campioni ca Gruia, Mult-Iubit, Rarau, Rug, Univers, Tam
Tam si nu in ultimul rand Carnaval, ai caror produsi activeaza in prezent ca armasari pepinieri
in aceasta unitate. Herghelia Jegalia beneficiaza de spatii adecvate de cazare si intretinere
corespunzatoare a cabalinelor, formate din 9 grajduri de zidarie (in proportie de 80 %
refacute), terenuri de antrenament si singurul manej acoperit din Romania, care poate
gazdui competitii hipice interne si internationale.
Baza furajera este formata din 504 ha teren arabil, depozitul de furaje fibroase si
magazia de furaje concentrate, care permit producerea in cele mai bune conditii a tuturor
furajelor necesare asigurarii hranei intregului efectiv de cabaline.
Aliniindu-se la cerintele internationale, ICAS Bucuresti si Directia de Crestere ,
Exploatare si Ameliorare a Cabalinelor din RNP, au elaborat un program de implementare a
insamantarilor artificiale la cabaline, infiintand in cadrul hergheliei un laborator ce urmeaza a
fi dotat la cerintele Comunitatii Europene, prin acesta, valorificandu-se la maxim puterea
amelioratoare a plus-variantelor acestei rase in formare.

Ocolul Silvic Calarasi

Ocolul Silvic Calarasi isi desfasoara activitatea in 5 districte silvice cu 28 cantoane


silvice , o pepiniera silvica , un atelier de exploatari forestiere si 5 fonduri de vanatoare .
Suprafata fondului forestier este de 7.908 ha. si este cuprinsa in opt unitati de productie .
Padurile Ocolului Silvic Calarasi au fost incadrate in grupa I functionala in proportie de 99% ,
ponderea detinind-o padurile cu functii de protectie 94%; padurile cu functii de recreere 3%,
restul fiind paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier .
Geografic , padurile Ocolului Silvic Calarasi sunt situate in regiunea sud-estica Baltile
Dunarii ( 81%), Campia Baraganului ( 13%) si incintele indiguite ale Dunarii (6%).
Clima are un pronuntat caracter continental , cu temperatura medie anuala de 11,5 C si
precipitatii anuale cu o valoare redusa 500 mm , media precipitatiilor sezonului de vegetatie
fiind de 290 mm.
Pe teritoriul Ocolului Silvic Calarasi exista 7 formatii forestiere , din care cele mai
raspindite sunt : plopisuri pure de plop alb 47%, salcete pure 27 % si stejarete pure de stejar
brumariu 14%.
Lucrarile de ingrijire a arboretelor tinere se extind anual pe suprafete de 400-450 ha.
( degajari , curatiri , rarituri ).

4
Regenerarea padurilor se executa anual pe suprafete de 240 ha ( 25 ha. regenerari
naturale si 215 ha impaduriri ), folosinde-se numai puieti forestieri produsi in pepiniera
proprie ( Pepiniera Silvica Boianu ).
Un volum mare de munca
necesita lucrarile de pregatirea
terenului (defrisat , evacuat , nivelat si
scarificat).
Starea de sanatate a arboretelor
este urmarita pe suprafetele de proba
amplasate , fiecare suprafata avind o
fisa de date reactualizate anual .
Pentru mentinerea unei stari fitosanitare corespunzatoare s-au executat lucrari cu scop
preventiv si curativ , nefiind probleme deosebite din acest punct de vedere. Activitatea de
productie este diversificata , desfasurindu-se practic toate lucrarile si activitatile din
silvicultura , exceptind apicultura si piscicultura .

5
Fabrica de ulei – Valceanca

Tehnologia de obtinere a uleiului comestibil din floarea soarelui

Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Fructele


(achenele) de floarea soarelui contin, in procent de cca.50%, ulei cu calitati alimentare de
exceptie si grad ridicat de conservabilitate, se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si
inindustria alimentara(margarine, conserve, sapun, lecitina,fosfatide, etc.). Prin
industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile,utilizate ca sursa de proteina in hrana
animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor.
Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industriafibrelor artificiale, a
maselor plastice.Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona
produs.
Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material
combustibil sau in industria materialelor deconstructii. Fiind o apreciata planta melifera,
floarea soarelui asigura, in perioada infloririii, 30-130 kg miere/ha.
Plantele folosie pentru obtinerea de uleiuri sunt :
-palmierul de Indonezia;
-maslinul.
Uleiuri comestibile:
-soia;
-floarea-soarelui;
-germenii de grau;
-rapita.

6
Uleiuri thnologice :
-inul;
-canepa;
-semintele de strugure.
Exista diferite tehnologii de preluare a lipidelor care s-au diferentiat in functie de
gradul de lipide existente in material prima ( mai mult sau mai putin de 30% lipide ). Fluxul
tehnologic este asemanator pentru o anumita succesiune de operatii, apoi se diferentiaza in
functie de concentratia in lipide a plantei, iar in finalul procesului de obtinere a uleiului se
parcurg din nou aceeasi pasi pentru ambele tehnologii de prelucrare.
Fluxul tehnologic urmat de floarea-soarelui pentru a se obtine in final uleiul comestibil
este alcatuit din urmatorii pasi :

1. Receptia materii prime:


- calitativ se face prin determinarea : greutatii hectolitrice, a
puritatii si a umiditatii ;
- cantitativ prin cantarire;

2. Depozitare – conditionare se refera la operatiunea


dinaintea insilozarii care consta in curatarea semintelor de impuritati cu un contracurent de
aer ; si la operatiunile din timpul pastrariprin care se asigura umiditatea sub pragul
germinatiei.
3. Pregatirea initiala. Semintele de floarea-soarelui sufera un tratament termic la circa
65oC ce determina "o prajire lenta " exprimata prin evaporarea apei si pregatirea semintei
pentru o buna macinare. Macinarea realizandu-se dupa ce in prealabil semintele au fost
decorticate.
4. Presarea presupune introducerea macinaturii in cilindrii prevazuti cu pistoane
actionati mecanic sau hidraulic datorita presiunii crescande prin orificiile de pe peretii
cilindrilor se va evacua materialul uleios (uleiul brut).La baza cilindrilor se formeaza un strat
puternic presat care nu mai cedeaza grasimi chiar daca mai are in compozitie sub 30% lipide.
Presarea are ca rezultat nu numai uleiul ci si srot care este intrebuintat in hrana animalelor.
5. Purificarea uleiului de presa ( uleiul brut )se efectueaza in scopul indepartarii
impuritatilor mecanice si organice care se gasesc in suspensie,cat si urmele de apa. Se
folosesc diferite procedee : decantarea, filtrarea, centrifugarea sau metode combinate.
6. Rafinarea cuprinde urmatoarele operatii :

7
- dezmucilaginarea uleiurilor - are scopul indepartarea substantelor mucilaginoase,
fosfatidelor si a substantelor albuminoide, care influenteaza negativ conservarea si limpezirea
si actioneaza ca emulgatori, marind pierderile de ulei. Uleiul este tratat cu o saramura de
concentratie 50%.
- neutralizarea are rolul indepartarii acizilor liberi.Prezenta acestora e cauzata de
scindariea gliceridelor din samanta, ca urmare a modului de pastrare dar si a celui de
prelucrare.Neutralizarea se realizarea prin tratarea cu hidroxid de sodiu cu concentratie de
20%.
- uscarea uleiului urmareste indepartarea apei ramasa in ulei dupa spalare si se
realizeaza prin incalzirea uleiului la o temperatura de 1000- 1100C care asigura evaporarea
ultimelor resturi de apa.
- decolorarea uleiului se executa in scopul conferirii uleiului de culori comerciale
corespunzatoare.Pe langa pigmentii naturali (clorifila, carotina) care trec din samanta in ulei,
se gasesc si pigmenti secundari formati in procesul de fabricatie sub actiunea aerului si a
temperaturii ridicate.Decolorarea uleiului are la baza absorbtia pigmentilor de catre pamantul
decolorant sau carbunele activ.Temperatura de lucru este de 90-105oC, durata de contact
dintre ulei si agentul absorbant 15-20 minute, cantitatea de absorbant 0,4-1%.
- desceruirea urmareste indepartarea din ulei a cerurilor si a gliceridelor
- dezodorizarea consta in inlaturarea substantelor care confera uleiului gust si miros
strain: hidrocarburile nesaturate, compusii cu gust amar, terpene, aldehide si cetone rezultate
din degradarea grasimilor.Poate aparea gust de ars, de sapun, pamant. Dezodorizarea se
realizeaza la temperature de 1800 C in prezenta vaporilor de apa timp de aproximativ 6 h.
Vaporii de apa trec prin masa uleiului si ridica mirosurile si custurile necomerciale.
- finisarea consta in racirea uleiului intr-o prima faza sub 600C si in a doua faza la 200C.
In procesele industriale de fabricare a uleiului, randamentul prezinta mare importanta.
Randamentul de fabricatie este reprezentat de raportul dintre cantitatea de ulei rezultata (in
tone) si cantitatea de ulei brut trecut la rafinare(tone).
Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:
* densitatea la 20 grade = 0,92;
* vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;
* punctul de fuziune = - 16 grade;
* punctul de rupere = - 5 grade;
* PCI (Kcal/kg) = 9032;
* Amplitudinea autoinflamarii = 30.

8
SC Valceanca are ca obiect de activitate principal obtinerea uleiului de floarea soarelui
si ca obiecte de activitate secundare:
-arendeaza pamant;
-isi produce o parte din materia prima;
-presteaza servicii cu materii prime;
-moara de malai si uruiala;
-produce boltari pentru constructii;
La floarea soarelui cumparata se fac analize de umiditate si se determina masa
hectolitrica.Procesul de presare la rece se face cu doua tipuri de prese :mici si mari.
In urma extragerii se obitne uleiul brut si srot care se foloseste ca furaj pentru animale.
Dupa presare uleiul se filtreaza la filtru cu placi si panze de filtru.Dupa filtrare se face
rafinarea.
Srotul este consumat de animale ,dar nu simple, ci cu boabe sparte macinate de unde
rezulta uruiala.

IndAgra Farm – Romexpo


9
Incepind cu anul 1996, Romexpo organizeaza expozitia internationala de echipamente
si produse din domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei – IndAgra. De-a lungul celor
12 editii desfasurate, manifestarea expozitionala s-a dezvoltat continuu, inregistrind in anul
2007 peste 800 de firme din 26 de tari, pe o suprafata expozitionala de 46.000 mp.
In anul 2008, pentru a asigura o mai buna punere a in valoare a celor doua mari
sectiuni ale manifestarii – sectiunea de agricultura si zootehnie, pe de o parte, si cea de
industrie alimentara pe de alta parte, si pentru a veni in intampinarea cerintelor expozantilor
care au solicitat evidentierea celor 2 mari sectiuni si pentru a incuraja tendinta de extindere a
suprafetei expozitionale solicitate de catre acestia, Romexpo va organiza doua expozitii
specializate respectiv IndAgra Farm si IndAgra Food.
IndAgra Farm, expozitia internationala in domeniul produselor si echipamentelor din
domeniul agriculturii si zootehniei se va desfasura in perioada 05-09 noiembrie 2008, in
pavilioanele 1, 19, 20, 21, 29, 46 (cort), 47 (cort), 48 (cort), 49 (cort) si 50 (cort).
IndAgra Farm va reuni la aceasta editie peste 579 de firme din 23 de tari Belgia, Bulgaria,
Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Liban, Marea
Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Spania, SUA,
Suedia, Turcia, Ungaria pe o suprafata de 32.000 mp, din care peste 22000 mp interior si de
aproximativ 10000 mp exterior.

Tematica IndAgra Farm


 

10
1. SALON DE AGRICULTURA
1.1  Masini, utilaje si unelte agricole:
1.1.1  Masini, utilaje si unelte pentru pregatirea si prelucrarea solului
1.1.2  Masini, utilaje si unelte pentru semanat (diferite culturi)
1.1.3  Masini, utilaje si unelte pentru recoltat (diferite culturi)
1.1.4  Uscatoare, silozuri, transportoare pentru cereale
1.1.5  Tractoare
1.1.6  Remorci
1.1.7  Anvelope agricole si piese de schimb pentru tractoare si utilaje agricole
1.2  Seminte si material saditor
1.2.1  Pregatirea si tratarea materialului semincier
1.3  Ingrasaminte si pesticide
1.4  Tehnologii, materiale si echipamente pentru irigatii
 
2. SALON DE CRESTERE A ANIMALELOR
2.1  Animale de rasa si pasari
2.2  Tehnologii de cresterea animalelor
2.3  Tehnologii si metode de îmbunatatire a raselor
2.4  Incubatoare
2.5  Furaje si nutreturi combinate
2.6  Tehnologii pentru îmbunatatirea calitatii nutreturilor folosite
2.7  Medicina veterinara (tratamente, vaccinuri si medicamente)
2.8  Produse si echipamente pentru igiena în zootehnie
2.9  Inginerie genetica
2.10  Masini si echipamente pentru abatorizare
2.11  Echipamente si tehnologii pentru fermele de lapte
 
3. SALON DE CRESTERE A PASARILOR – ROMAVICOLA
3.1  Tehnologii de crestere a pasarilor
3.2  Incubatoare
3.3  Furaje, concentrate, aditivi, premixuri
3.4  Echipamente pentru recoltarea, sortarea, ambalarea si transportul oualor
3.5  Instrumente si medicamente de uz veterinar, dezinfectanti
 

11
3.6  Inginerie genetica si metode de ameliorare a raselor
3.7  Igiena si siguranta pasarilor, asigurari
3.8  Inseminare artificiala si reproducere
3.9  Echipamente de încalzire si aer conditionat
3.10  Silozuri si mijloace de transport a pasarilor
 
4. SALON DE CRESTERE A PORCILOR – EXPO SUINICOLA
4.1  Produse folosite la inseminarea artificiala si sterilizare
4.2  Nutreturi, aditivi si metode de hranire
4.3  Sisteme de distributie a hranei
4.4  Produse farmaceutice si medicina veterinara
4.5  Vaccinuri si hranæ probiotica
4.6  Produse de curatenie si igiena
4.7  Echipamente de încalzire si aer conditionat
4.8 Silozuri si mijloace de transport al animalelor
 
5. FLORI, GRADINARIT
5.1  Flori si plante de apartament
5.2  Flori si plante pentru gradini, parcuri si sere
5.3  Mobilier si accesorii pentru gradini si terase
5.4  Echipamente si unelte pentru gradini, parcuri si sere
5.5   Articole pentru flori si plante

ZAREA S.A.

12
Compania Zarea a fost fondata de Wilhelm Mott in 1912. Venit din Germania, dupa
ce a lucrat cativa ani la fabrica de sampanie Rhein, Wilhelm Mott a infiintat o mica fabrica
proprie in Calea Grivitei.
Desi reprezenta o afacere la inceput de drum, compania Zarea a ajuns pana in 1929 sa
produca 100.000 de sticle de sampanie pe an, o cifra remarcabila pentru acele timpuri.
Aceasta cifra a fost, contrar asteptarilor, incurajata de razboi, cresterea productiei in aceasta
perioada fiind semnificativa.
In 1948 fabrica a fost nationalizata sub numele pe care il poarta si astazi, ZAREA
ajungand numarul 1 in productia de spumante din tara. Treptat spumantelor li s-au adaugat
alte tipuri de bauturi alcoolice care au ajuns cu vremea sa domine segmentele de piata
aferente: in 1953 se infiinteaza sectia de brandy iar 5 ani mai tarziu sectia de vermut.
In 2004 compania Zarea se reinventeaza si este supusa celei de a treia mari
transformari din istoria sa, privatizandu-se si intrand intr-un parteneriat cu liderul mondial in
productia de bauturi spumante: grupul german Schloss Wachenheim – un parteneriat demn de
renumele ei. Astfel, traditiei companiei i se adauga un plus de valoare, dar si un nou atribut :
inovatia.
Acum, in anul 2007, ZAREA a pasit cu dreptul in Uniunea Europeana : compania este
certificata pe sistem ISO 9001/2001 , fabrica este in plin proces de retehnologizare, iar
portofoliul de marci a fost restructurat, pentru a corespunde cerintelor consumatorilor. Astfel,
compania Zarea a investit in toate tehnologiile de obtinere a spumantelor, fiind unicul
producator care le acopera pe toate – metoda Charmat (fermentare in tanc), metoda
champenoise (fermentare in sticla) si tehnologia Asti. Numai asa au putut fi acoperite toate
segmentele de gust (brut natur, brut, sec, demisec, dulce) si toate segmentele de pret.
Longevitatea si succesul marcii ZAREA nu ar fi fost posibile fara cateva elemente
esentiale: calitatea constanta a produselor in timp prin pastrarea retetelor originale, prezenta in

13
targuri internationale si manifestari de profil. Medaliile dobandite de-a lungul timpului adauga
un plus de motivatie in lupta pentru pozitia de lider de piata.
Mai mult, incepand cu anul 2004, anul privatizarii companiei, succesul marcii ZAREA
are inca o forta motrice: o echipa unita si dedicata consumatorilor.
Provocarea dar si obiectivul companiei pe termen lung, o reprezinta redobandirea
pozitiei de odinioara, cand ZAREA reprezenta cel mai important jucator pe piata
producatorilor de bauturi spumante. „Sa ramana alaturi de noi, sa aiba incredere ca ne vom
recapata puterea. Dupa cum s-a vazut din exemplele altor tarilor ex-comuniste, marcile cu
traditie stiu sa revina in forta dupa o vreme, ajungand pe pozitii de lideri. Lucrurile bine
facute nu mor niciodata.”, declara domnul Emil Popescu, Director General al companiei
ZAREA.

Tehnologia obtinerii vinurilor spumante


Prin vinuri spumoase se inteleg vinuri speciale, care spumeaza cand sunt turnate in
pahar. Aceasta proprietate a vinurilor se datoreaza degajarii bioxidului de carbon, dizolvat in
vin, fie pe cale de fermentatie repetata (sampania) , fie pe cale de impregnare (vin gazeificat)
a) Prepararea vinului pentru sampanie
Un vin, pentru a fi sampanizat trebuie sa indeplineasca anumite conditii, dupa cum
urmeaza:
1.Soiul trebuie sa fie sanatos, sa aiba o aciditate suficienta (4 – 5 g/l in acid sulfuric), o
tarie alcoolica cuprins aintre 10 si 12, 5 grade volumetrice si o vechime de cel putin un an.
2.Culesul si prelucrarea strugurilor. Strugurii se preseaza deobicei de trei ori, iar
mustul obtinut se numeste ravac. Operatia presarii nu trebuie sa dureze mai mult de 2 ore.
Dupa separarea ravacului, bostina se mai preseaza de trei ori, afanandu-se de fiecare data;
mustul obtinut se numeste must de presa I-a , must de presa a II-a si must de presa a III-a;
acest must nu se amesteca cu mustul ravac.
3.Fermentatia mustului. Mustul destinat pentru sampanie se pune la limpezire,
adaugandu-i 8-10 g/ hl bioxid de sulf lichid sau afumand cu bioxid de sulf zacatorile de
limpezire. Dupa limpezire, mustul se trage in butoaie, unde se fermenteaza cu drojdii
selectionate. Fermentatia se face la o temepratura de 15 grade C, pentru a se pastra, in must,
cat mai multa aroma. Dupa fermentatie temperatura scade ca mustul sa se limpezeasca mai
repede. Butoaiele cu vin se umplu din nou si se lasa in crama, pana la primul pritoc.
b) Sampanizarea vinului

14
Finetea si durata spumegarii se datoresc calitatii vinului intrebuintat, constitutiei sale
normale si modul de fermentatie.Un vin spumos pentru a fi consumabil trebuie sa aiba o
presiune de 5 -6 at la 10 grade C.
1.Calcularea Presiunii. Pentru a obtine o atmosfera de presiune in interiorul sticlei sunt
necesare 4g zahar la litrul de vin.Deci pentru a avea o presiune de 6 at sunt necesare 24 g
zahar. Practica a aratat insa ca aceste cantitati trebuie putin marite si in realitate se iau 26 g
zahar, pentru o preiune de 6 at. Aceste cifre sunt mijlocii si corespund unui vin de 11 – 12
grade volumetrice alcool, la temperature de 10 grade C si cu o putere de absorbtie a 1000 a
bioxidului de carbon.
In cazul in care, dupa fermentatie a mai ramas in vin o anumita cantitate de zahar, atunci
el se dozeaza si se tine seama la calcularea zaharului.
In ceea ce priveste puterea de absorbtie a vinului, adica puterea de dizolvare a bioxidului
de carbon, aceasta depinde de constitutia vinului, de natura drojdiilor si de temperature.Astfel,
vinurile mai putin alcoolice , care stingheresc activitatea drojdiilor, deci descompunerea
completa a zaharului in alcool si in bioxid de carbon. De aceea, pentru sampanizare nu se
recomanda in vinurile cu un continut alcoholic prea ridicat.
2. Tirajul vinului. Lucrarea consta in a trage vinul in sticle, dup ace aceasta a fost
pregatit in mod special.Pregatirea vinului pentru tiraj consta in adaugarea zaharului in vin
acesta fiind gata de a fi tras ins ticle pentru fermentatie.
3. Sticlele si pregatirea lor. Sticlele pentru sampanie trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa aiba o resitenta de cel putin 12 at.
- fundul sticlei trebuie sa aiba o cavitate, spre interior, de 2 -3 cm, pentru a mari rezistenta
la baterea dopurilor.
Sticlele trebuie spalate foarte bine cu ajutorul utilajelor speciale si apoi trebuie uscate
4.Umplerea Sticlelor. Sticlele se umplu folosind utilajele specializate.Sticlele de
sampanie se umplu astfel cu vin, ca intre dop si suprafata vinului sa ramana un gol de 3 – 5
cm.
5.Dopurile de tiraj. Dopurile pentru astupatul sticlei de sampanie trebuie sa fie de prima
calitate, pentru a evita pierderea bioxidului de carbon si a lichidului.
6.Astupatul sticlelor. Dupa ce sticlele au fost umplute cu vin, se trec la astupat cu ajutorul
unor masini speciale actionate manual sau automat. Dopul trebuie sa fie introdus in sticla
circa 2/3 astfel ca sa ramana afara un cap, care se fixeaza cu o agrafa sau cu sarma.

15
7.Legatul sau agrafarea. Dupa astupat, sticlele cu vin se trec la legat sau agrafat, spre a
consolida dopul, care trebuie sa reziste presiunii ulterioare din interiorul sticlei.
8.Punerea in stiva si fermentatia. Sticlele cu vin legate sau agrafate se aseaza in stive
pentru fermentatie in pivnita.Fermentatia vinului trebuie sa se produca la o anumita
temperature.pentru vinurile spumoase de calitate, fermentatia trebuie sa se produca la o
temperature de 9 – 14 grade C.In ceea ce priveste durata fermentatiei aceasta se realizeaza
intr-o luna doua.
Mersul fermentatiei in sticle trebuie controlat deaproape, pentru a cunoaste presiunea care
se formeaza in sticle.De indata ce presiunea in interiorul sticlelor a atins 4at, sticlele se muta
in pivnita cu o temperature mai scazuta, unde se aranjeaza din nou in stive, scuturandu`le bine
la aranjare.

c) Dupa terminarea fermentatiei, vinul spumos brut este supus urmatoarelor ingrijiri
speciale:
1. Remuajul sticlelor. Prin remuaj s eintelege operatia prin care sticlele cu sampanie bruta
sunt supuse unei scuturari rotative speciale, avand ca scop aducerea depozitului de fermentatie
pe dop.Aceasta operatie se face pe pupitre speciale pentru remuaj unde sticlele sunt asezate
inclinat cu scopul ca mai tarziu depozitul sa cada intreg deasupra dopului. Dupa asezarea
sticlelor in pupitre, ele se marcheza deasupra fundului cu o pensula cu creta pentru a se
cunoaste pozitia lor de rotatie in timpul remuajului. Remuajul este o operatie delicate si
executata de muncitori calificati ce rostesc zilnic circa 20 de mii de sticle spre dreapta, astfel
ca semnul de pe sticla sa fie miscat spre dreapta cu 1/8 din circumferinta, iar sticla sa fi
eintrodusa in gaura cu 2- 3 cm mai mult, cpatand o pozitie mai inclinata. Procedand in felul
acesta, sticla face in opt zile o rotatie completa si capata o pozitie aproape verticala, iar
depozitul este adus, in intregime pe dop.
2. Degorjarea sticlelor. Se numeste degorjare operatia care consta in eliminarea din
sticla a depozitului, care a fost adus pe dop prin operatia remuajului. Sticlele sunt introduce cu
dopul in jos intr`o masina care ingheta reziduurile pe dop, astfel atunci cand scoatem dopul
acestea nu s eimpastie inapoi in vin.In momentul degorjarii trebuie avut grija san u se piarda
foarte mult dioxid de carbon.
Sticlele sun apoi trecuna in alt utilaj care le umple la nivel inlocuind vinul pierdut.
3. Astupatul definitiv al sticlelor. De indata ce sticlele au fost dozate, ele se astupa.
Dopurile de expeditie trebuie sa fie de cea mai buna calitate, pentru evitare pierderii
bioxidului de carbon.

16
17