Doctorul OU

 
Un ou este o capodopera neintrecuta a naturii. El contine aproape toate vitaminele
si microelementele necesare pentru intarirea sanatatii. Motiv temeinic ca sa-l
folosim si ca medicament

Au trecut timpurile cand domina o teorie gresita, precum ca ouale contin colesterol
daunator. Ultimele cercetari medicale arata ca in componenta lor se gasesc lecitina,
holina si colesterol "bun". Ficatul nostru foloseste colesterolul din ou pentru
producerea de secretii biliare si formarea de celule noi; lecitina hraneste creierul si
dizolva depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte
importanta pentru imbunatatirea memoriei si eliminarea toxinelor din ficat.
Ouale sunt un depozit adevarat de vitamine A, K, E, grupa B, niacina, biotina si
acid folic. Dupa cantitatea de vitamina D, de care ducem li
psa aproape toti, ouale sunt pe locul doi dupa uleiul de peste. In ou se afla
combinatia optima de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan si cobalt, iar in
coaja - Ca si Mg. Ouale contin si niste fermenti cu efect antimicrobian, antiedemic si
antiinflamator.
Dar asta nu inseamna ca de acum inainte trebuie sa incepem ziua cu omleta, ou fiert
sau ochiuri, ca sa nu epuizam pancreasul si tractul digestiv, care inca nu "s-au
trezit".

Nutritionistii recomanda:

* Sa mancam ouale dupa ora 14, cand organismul asimileaza mai bine nutrientii din
ou, mai ales in perioada septembrie-iunie, cand organismul are nevoie crescuta de
vitamine.
* Pentru intarirea imunitatii si imbogatirea organismului cu vitamine si
microelemente se prepara bucate in care ouale se combina cu zarzavat, legume si
frunze verzi de papadie, trifoi, podbal, tei, artar dulce si urzica.
* Pentru copii si tineri este util consumul zilnic de ou, iar la varsta a III-a, sunt de
ajuns 2-3 oua pe saptamana.
* Ca sa pastram nutrientii din ou si sa asiguram asimilarea lor, ouale de gaina se tin
pe foc un timp scurt, pana se intaresc putin (omleta sau oua fierte).
* Ouale crude nu sunt sterile. Coaja lor are multi pori prin care respira viitorul pui,
dar si prin care microbii patrund inauntru. De aceea, se recomanda sa spalati bine
ouale, chiar si inainte de fierbere, ca sa preveniti salmoneloza.
1
Vindecatorii recomanda:

Din mosi-stramosi ouale au fost folosite de romani atat pentru vindecare, cat si
pentru indeletniciri magice.
1. Pentru tratarea arsurilor, vracii de la tara amestecau doua albusuri cu o lingura
de ulei si o lingura de frisca. Cu acest amestec se ungea locul afectat de cateva ori pe
zi.
2. Pentru tusea provocata de o raceala puternica se amesteca bine doua oua crude,
doua capatani de usturoi pisate si 100 g de osanza topita. Se frectioneaza cu alifia
obtinuta talpile, apoi gleznele si in continuare pana la genunchi, timp de 3 zile.

 
3.. Furunculoza si abcesul se trateaza cu efect bun folosind un "aluat" obtinut din
doua galbenusuri crude, o lingura miere de albine, 1/2 lingurita de sare si putina
faina. Se obtine un amestec asemanator cu argila umeda. Se modeleaza o turtita
care se aplica pe furuncul si se tine pana la spargerea lui, datorata antibioticului
natural din ou.
4. Pentru vindecarea ranilor si arsurilor se foloseste si o alifie preparata din oua
fierte tari. Se scot galbenusurile din 5 oua si se prajesc in 100 g de unt topit sau
untura, pana se obtine o masa omogena, de culoare maro, cu care se ung de doua ori
pe zi locurile bolnave, ranile, ulceratiile, arsurile etc. Alifia se pastreaza la frigider,
in sticluta de culoare inchisa.
5. In tratarea psoriazisului se foloseste alifie care contine albus de ou. Intr-un vas de
sticla se amesteca 5 linguri de vaselina curata, 1 lingura crema de corp pentru copii,
1 lingura miere de albine si un albus de ou. Toate componentele se bat 20 minute cu
furculita sau se amesteca cu mixerul, pana se obtine un unguent solid, care se va
pastra in borcane inchise etans, in frigider. Locurile afectate se freaca cu alifia
obtinuta, de 2 ori pe zi, un timp indelungat. In primele doua luni, efectul nu se
observa, iar apoi pielea se curata repede. Pe locul afectat ramane o pata pigmentata
diferit de culoarea naturala, dar cu timpul pata dispare.
6. Pentru diminuarea durerii in articulatiile inflamate se prepara un amestec din
doua linguri de sare si un ou. Ingredientele se bat bine, se intind pe o bucata de tifon
impaturit sau pe un prosopel de bumbac si se infasoara articulatiile bolnave. Pe
masura ce pansamentul se usuca, se mai aplica din amestec, de 3-4 ori.
7. Persoanele cu ulcer stomacal sau duodenal pot sa-si rezolve problema cu un
amestec din doua albusuri de ou crude, 1,5 linguri miere de albine si 15 g de unt.
2
Amestecul incalzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore inainte de ora obisnuita de
trezire, dupa care se mai sta in pat 2 ore, intai pe partea dreapta, apoi pe spate si pe
partea stanga. Regimul dureaza 6 luni.
8. Pentru vindecarea ranilor, taieturilor, mai ales pe degete, batranii folosesc si
acum o metoda straveche. Se sparge un ou crud, se desprinde de coaja pielita alba si
se infasoara taietura cu ea (pe partea umeda). Se panseaza cu o fasa de tifon. Pielita
se lipeste strans de deget dupa ce se usuca, protejeaza rana de infectie si favorizeaza
procesul de granulare. In functie de gravitatea problemei, se lasa pe deget 7-10 zile.

Leacuri cu coaja de ou

 Au trecut timpurile cand se considera ca lipsa de calciu provoaca numai rahitism la
copii si osteoporoza la batrani. Cercetarile medicale au dovedit ca insuficienta de
calciu afecteaza sistemul cardio-vascular, provoaca aparitia celulelor canceroase,
nervozitate, scadere de memorie, insomnie, iar la femeile aflate la menopauza apar
crampe la muschii pulpei. Dar calciul din ou regleaza si procesul de crestere a
celulelor, tesuturilor, participa in procesul de metabolism, este indispensabil in
activitatea corecta a sistemului nervos si in contractia musculara. Calciul asigura
coagularea sangelui si o imunitate buna. El este elementul principal care asigura
PH-ul corect in organism. Toate calitatile enumerate ne ajuta sa mentinem o stare
de sanatate buna.
Concomitent cu descoperirile medicale, farmaciile s-au umplut cu tot felul de
preparate de calciu, mai ieftine si mai scumpe, dar numarul de bolnavi tot nu scade,
deoarece noi nu avem nevoie de orice fel de calciu, avem nevoie doar de calciu
organic, usor asimilabil. In natura exista doua feluri de asemenea calciu - in corali si
in coaja de ou. Atata timp cat in Romania nu exista corali, ramane sa ne indreptam
atentia asupra cojilor de ou, care contin aproape 90% din elementul-minune calciu.

Preparate din coaja de ou

* Cea mai simpla metoda de imbogatire a organismului cu microelementul calciu

este prepararea citratului de calciu, obtinut din 2 g de coaja pisata, amestecata cu o
lingura de suc de lamaie proaspat stors. In varianta asta, calciul se asimileaza
aproape in totalitate si nu provoaca aparitia de pietre la rinichi si in vezica biliara
3
sau depuneri in articulatii si in vasele sangvine.
Cea mai potrivita perioada pentru luarea citratului este intre orele 19-20, deoarece
calciul se asimileaza mai bine pe timpul noptii. Este bine ca toti oamenii peste 40 de
ani, mai ales femeile in perioada de premenopauza, sa consume regulat, in mod
deosebit iarna, citratul de calciu, nu neaparat pentru profilaxia osteoporozei, dar
mai ales pentru intarirea tuturor sistemelor organismului.
* Pulberea de ou (obtinuta prin pisarea si cernerea cojilor bine spalate) se da
copiilor incepand de la varsta de 6 luni, adolescentilor si neaparat femeilor
insarcinate. O cura dureaza o luna, cu pauza de o luna. Curele se repeta.
* Balsam din ou. Li se recomanda persoanelor cu boli ale aparatului locomotor,
cardio-vascular, astm bronsic, parodontoza, exfolierea unghiilor, alopecie (caderea
parului), crampe musculare nocturne si insomnie. Un borcan de 3 litri se umple cu
oua de casa, dar mai bine cu oua de prepelita bine spalate si uscate. Peste oua se
toarna suc de lamaie, ca sa fie cu 2 degete deasupra lor.

 
Borcanul se inchide cu capac de plastic si se lasa 2 saptamani la racoare. Dupa
dizolvarea cojilor, amestecul se agita energic cu o lingura de lemn, in asa fel ca
peliculele sa se rupa. Amestecul se strecoara prin sita, peliculele si bucatelele de
coaja ramasa nedizolvata se arunca, iar in lichid se adauga 250 ml de coniac de
calitate (in loc de conservant) si, dupa dorinta, 200 g miere de albine. Se consuma
cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa sau la 40-60 minute dupa
masa. Balsamul se foloseste cu succes si in caz de fractura, deoarece ajuta la
formarea rapida a calusului osos.
Culoarea cojii nu are importanta, conditia principala este ca ouale sa fie proaspete,
de la gaini sau prepelite sanatoase, cel mai bine sa fie din gospodaria proprie.
Efectul maxim se obtine daca se folosesc oua de prepelita, care au o componenta mai
bogata de microelemente.
ATENTIE: ouale de rata, gasca sau de la pasarile salbatice nu se folosesc pentru
tratamente.

Albusul de ou, foarte util!

Intr-un curs de Absolventi de Pompieri, au fost invatati,

ca atunci cand se produce o arsura, fie ea cat de extinsa ar
4
 fi, primul ajutor este sa pui partea afectata sub apa rece
curgatoare, pana cand se mai racoreste stratul de piele ars
si apoi sa aplici un albus de ou , batut usor spuma, numai
ca sa fie mai usor de aplicat.
Saptamana trecuta, o prietena a pus la fiert un vas cu apa;
cand a luat oala care fierbea, a sarit apa fierbinte pe
mana ei si i-a ars o mare parte de piele.
A bagat mana imediat sub jet de apa rece, destul timp ca sa
nu mai simta caldura initiala, cu toate ca durerea era
ingrozitoare.
Apoi, a spart doua oua, a separat albusul si l-a batut
putin si l-a pus pe mana..
Mana ei era atat de arsa, incat, cu cat punea albusul pe
piele, pielea se usca si ramanea o pelicula care apoi se
intarea, si care era colagen natural.
A durat cel putin o ora aplicand strat dupa strat albusul
pe mana. Mai tarziu, nu a mai simtit durerea si in ziua
urmatoare abia mai avea o urma rosie-maronie, acolo unde se
arsese.
Ea a crezut ca va ramane cu o cicatrice oribila ,
dar pentru surprinderea ei, dupa 10 zile, nu mai avea nicio
urma dela acea intamplare, nu mai avea NIMIC !!!
Nici culoarea pielii nu s-a schimbat; acea parte arsa, s-a
recuperat total, datorita colagenului existent in albusul de
ou, care in realitate, este o placenta si este plina de
vitamine.

MEREU POATE EXISTA CINEVA CARE SA AIBE NEVOIE DE ACEST

MESAJ. TRANSMITE-L SI ALTORA !!!!
eu am avut rezultate foarte bune in acest sens cu mierea de albine

Dieta antiinflamatorie:

Bolile cu componenta inflamatorie, precum artrita, astmul, alergiile, cancerul, bolile

cardiovasculare, Alzheimer si diabet pot fi ameliorate sau agravate de alimentatie. De
aceea, daca suferi de o boala inflamatorie, trebuie sa actionezi cu o dieta
antiinflamatorie! Iata ce presupune ea!

Care sunt alimentele ce lupta impotriva inflamatiei?

Dieta antiinflamatorie este compusa din alimente sanatoase, integrale, neprocesate.

Grasimile antiinflamatorii sunt piesele principale ale acestei diete. Astfel, se
5
recomanda acizii grasi omega-3 (obtinuti din pesti grasi: somon, sardine, hering,
ansoa), uleiul de masline extra-virgin, uleiul de avocado si de rapita.
Fructele si legumele contin cantitati mari de antioxidanti ce reduc inflamatia, de aceea
sunt importante in alimentatia zilnica. Cele mai recomandate sunt ceapa, usturoiul,
piperul si vegetalele cu frunze verzi (stevie, spanac, salata). Acestea sunt bogate in
carotenoide antiinflamatorii, vitaminele K si E. Condimentele si ierburile aromate sunt
si ele utile: piperul, ardeii iuti, sofranul, oregano, rozmarinul, ghimbirul si ceaiul
verde contin bioflavonoide care reduc inflamatia si limiteaza producerea de radicali
liberi. Ardeii iuti contin capsaicina (cu cat sunt mai iuti, cu atat contin mai multa
capsaicina) inhibitoare a compusului P, asociat cu procesele inflamatorii.

Ce alimente sunt pro-inflamatorii?

Grasimile nesanatoase promoveaza inflamatia. Acizii omega-6 care se gasesc in

mancarurile fast-food, porumb, floarea-soarelui, alune si soia sunt inflamatorii
deoarece sunt metabolizati in compusi similari hormonilor care produc inflamatii in
organism.. Te-ai intrebat vreodata de ce grasimile trans (obtinute din margarine) sunt
nesanatoase? Pentru ca ele sunt grasimi procesate! Si carbohidratii rafinati sunt pro-
inflamatorii. Faina rafinata, zaharul si alimentele cu indez glicemic ridicat
exacerbeaza inflamatia. Aceste alimente maresc nivelele de insulina si glucoza in
sange, care duc la cresterea nivelelor de mesageri inflamatori.

Tips pentru a incepe dieta antiinflamatorie

Redu consumul de grasimi nesanatoase.

Mareste consumul de grasimi mononesaturate: ulei de masline extra-virgin, peste.
Elimina din alimentatie faina rafinata, zaharul si celelalte alimente cu index glicemic
ridicat. Consuma multe fructe si legume: fructe de padure, capsune, spanac. Elimina
alimentele la care esti sensibil(a), pe care nu le tolerezi bine sau la care faci alergii.
Condimenteaza-ti din plin mancarea.
Redu stresul.

ULEIUL DE MASLINE EXTRAVIRGIN:

Uleiul extra-virgin are un efect anti-inflamator specific, emolient, protector şi de

stimulare:
. asupra pancreasului pentru a produce cantităţi mai mari de enzime digestive;
. asupra vezicii biliare stimulând vărsarea bilei în intestin;
. asupra mucoasei care acoperă suprafaţa interioară a stomacului şi intestinelor;
. asupra ficatului, pentru creşterea cantităţii de bilă produsă;
. asupra gastritei şi ulcerului gastric, având un efect eficient de protecţie;
. asupra întregului organism, protejându-l împotriva afecţiunilor cutanate;

6
. asupra sistemului nervos, lubrifiind creierul;

Alte beneficii ale uleiului de măsline extra virgin:

. este utilizat  pentru a vindeca pielea de arsuri şi pentru a o proteja împotriva
radiaţiilor solare;
. este indicat în special în alimentaţia copiilor datorită compoziţiei sale acide care îl
face foarte similar cu compoziţia grăsimii din laptele matern;
 . este de asemenea recomandat pentru facilitarea digestiei deoarece stimulează
secreţiile gastrice care pregătesc corpul pentru o mai bună digestie, şi pentru o mai
bună absorbţie a grăsimilor liposolubile, a vitaminelor şi, în consecinţă, o mai bună
absorbţie a calciului;
. protejează mucoasa stomacului;
. este recomandat împotriva ridurilor şi dacă este administrat seara are un efect de
întinerire asupra pielii;
. este esenţial pentru prevenirea bolilor degenerative;
. permite o absorbţie mai bună a vitaminelor, mai ales a vitaminei E;
. este o sursă de energie pentru creştere; are un efect pozitiv asupra afecţiunii
tractului biliar prin stimularea secreţiei;
. asigură cantitatea corespunzătoare de acid linoleic corpului;
. are un efect de reglare asupra intestinului, şi anume asupra peristaltismului, şi
drept urmare poate fi benefic atât în cazul unei constipaţii atonice cât şi în cazul
unei constipaţii spastice cauzate de un colon iritabil;
. este recomandat în special în cazul constipaţiei atonice datorită acţiunii sale de
laxativ uşor;
. reduce riscul de infarct miocardic, deoarece tinde să diminueze nivelul de
colesterol din sânge, să protejeze arterele, şi să crească procentul colesterol bun -
HDL - şi are de asemenea un rol esenţial în prevenirea bolii coronariene;
. chiar dacă datele curente nu sunt concludente, ele sugerează rolul de protecţie al
uleiului de măsline extra virgin în prevenirea cancerului, în special al celui de sân;
. include vitaminele K, A, D şi E, carotenoizi şi compuşi fenolici, care au proprietăţi
antioxidante şi ca urmare efecte pozitive de protecţie asupra corpului omenesc..
. ne protejează de radicalii liberi şi îmbătrânirea celulară.
. stimulează mineralizare oaselor, asimilarea sărurilor minerale de importanţă
majoră pentru copii şi bătrâni.
. este considerat esenţial pentru masajul muşchilor şi încheieturilor;

ALUNGA BATRANETZEA:

Trãim cu totii într-un univers ciclic. Totul în jurul nostru se repetã:

secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiratia,
bãtãile inimii... Viata e formatã dintr-o întreagã gamã de cicluri care creeazã
o adevarata simfonie. Adãugãm în fiecare zi cîte o cãrãmidã la zidul vietii
7
noastre. Dacã reusim sã mentinem un ritm corect în interiorul, dar si în
afara noastrã, “concertul” pe care-l sustinem aici, pe Pãmînt, va fi unul
lung si melodios. Ca sã reusim asta, trebuie sã stim cum.

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor

interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult, dar
despre cel al organelor interne, mult mai putin. Johanna Paungger si
Thomas Poppe, în cartea “Aus eigener kraft”, fac o descriere amãnuntitã a
ritmului functiilor organelor noastre interne.

 
Autorii afirmã cã fiecare dintre organele corpului are o activitate maxima
timp de 2 ore pe zi, dupã cum urmeazã:

vezica biliarã (23:00-1:00)

ficatul (1:00-3:00)
plãmînii (3:00-5:00)

intestinul gros (5:00-7:00)

stomacul (7:00-9:00)

splina si pancreasul (9:00-11:00)

inima (11:00-13:00)
intestinul subtire (13:00-15:00)
vezica urinarã (15:00-17:00)

rinichii (17:00-19:00)

circulatia sangvinã (19:00-21:00), iar o acumulare generalã de energie se

face între orele 21:00 si 23:00.

Haideti sã încercãm sã analizãm, din acest punct de vedere al autorilor, o zi

din viata noastrã!

Stomacul, splina, pancreasul

E f.important cum ne trezim dimineata. Dacã am încerca sã observãm cum
se trezesc animalele dimineata, am constata cã ele mai întîi se întind,
începînd fãrã grabã noua zi. Sã luãm exemplu de la animale si sã încercãm
sã ne trezim dimineata linistiti, acordîndu-ne cîteva clipe de relaxare înainte
de orice activitate zilnicã. Multi se trezesc dimineata cu “sufletul la gurã”,
cu teama cã nu au timp de a rezolva ceea ce si-au propus. Ar fi bine sã ne
trezim putin mai devreme decît o facem de obicei pt a simti linistea
dinaintea zilei care abia începe.
8
Între orele 7:00 si 9:00, functiile stomacului sînt la valoare max, deci trebuie
sã luãm micul dejun farã grabã. Ar trebui sã tinem cont si de calitatea si
cantitatea alimentelor pe care le consumãm la aceastã masã.

În intervalul orar 9:00-11:00 lucreazã intens splina si pancreasul, stomacul

odihnindu-se. În acest interval e recomandat sã nu consumãm alimente
greu digerabile. Pancreasul e cel care controleazã nivelul glicemiei. E de
preferat sã nu consumãm prea multe dulciuri pt a nu forta functia
pancreasului.. Splina, “cimitirul trombocitelor”, dacã nu functioneazã
corect, se poate perturba nivelul trombocitelor din sînge.

Inima, intestinul subtire

Între orele 11:00 si 13:00, activitatea inimii e la capacitate max. În aceastã

perioadã nu se recomandã mese copioase, care presupun un consum
suplimentar de energie, care va fi luat din energia necesarã activitãtii
intense a inimii.

Intestinul subtire are o activitate intensã între orele 13:00 si 15:00. Autorii
afirmã cã nu de multe ori s-a observat cã un angajat cu norma redusã de
muncã realizeazã la serviciu la fel de mult ca un angajat cu norma întreagã.
De ce? Din cauza randamentului scãzut al organismului dupã orele 13, mai
ales dupã un prînz copios. Activitatea intestinului subtire, cu rol imp. în
procesul de digestie, e ghidatã de sistemul nervos vegetativ, aceasta
putând fi blocatã sau dereglatã de stres sau nervozitate.

Din acest motiv se recomandã ca masa de prînz sã fie luatã în liniste.

Între orele 15:00 si 17:00 e perioada în care functioneazã la maximum
vezica urinarã. Vezica urinarã are un rol imp în dezintoxicarea
organismului, alãturi de rinichi. Acest lucru poate fi accelerat cu ajutorul
ceaiurilor diuretice, care au un efect maxim dacã sînt bãute pînã la ora
19:00, deoarece între orele 17:00 si 19:00 rinichii functioneazã intens. Dacã
în acest interval orar, puteti beneficia, alãturi de un ceai diuretic, si de un
masaj de relaxare, se produce o dezintoxicare mai eficientã a corpului.

Dupã ora 19:00 e bine sã nu se consume o cantitate prea mare de lichide,

înainte de somnul de noapte.

Circulatia sangvinã are o activitate intensã între orele 19:00 si 21:00. Autorii
spun cã dacã multi pãrinti au zilnic o problemã cu adormitul copiilor înainte
de ora 19:00, dupã aceastã orã, trimisul la culcare devine deseori “o bãtãlie
crâncenã”, care de obicei e cîâtigatã de cãtre copii. Acest lucru nu se
întîmplã fãrã motiv: între orele 19:00 si 21:00 circulatia sangvinã
functioneazã cel mai bine. În aceastã perioadã, corpul si spiritul se gîndesc
9
la cu totul altceva decît la dormit.

De la ora 21:00 pînã la ora 23:00 se realizeazã o acumulare intensã de

energie în corp. Aceste 2 ore ale recuperãrii energiei se numesc la chinezi,
dupã un meridian al corpului, “triplul încãlzitor”. Cei care sînt în aceastã
perioadã sensibili la frig, cei care nu pot dormi decît într-o camerã încãlzitã
nu ar trebui sã ignore acest semnal. Undeva s-a creat un dezechilibru fizic
sau emotional si necesitã atentie. Pt multi dintre noi, cele 2 ore sunt pline
de vitalitate. Acest lucru e mai usor vizibil la tineri, care în aceastã perioadã
se gîndesc sã meargã la distractii si nu la somn. Multora dintre noi ni s-a
imprimat ideea, ani de-a rîndul, cã seara trebuie sã ne culcãm devreme,
corpul refãcîndu-se prin somn pînã la miezul noptii. Poate cã aceste vorbe
sînt de fapt interpretarea gresitã a ideii cã noi acumulãm intens energie
între cele 2 ore.
Vezica biliarã si ficatul
Între orele 23:00 si 1:00 se realizeazã intens functiile vezicii biliare. Aceasta,
care contribuie cu secretiile ei la digestie, e un organ care, prin disfunctia
lui, dã mari probleme întregului organism. Cei care se trezesc des noaptea
în aceastã perioadã trebuie sã-si punã cumva problema unei functionãri
gresite a bilei sau a ficatului. Stresul si mîncarea consistentã cu prãjeli si
grãsimi seara împiedicã o functionare corectã a bilei. Compresele umede si
calde aplicate pe zona ficatului sînt benefice în acest interval orar. Ceaiul
fierbinte, bãut cu înghitituri mici, mai ales cel de pelin, bãut cu 20 de minute
înainte de masã, ajutã la activarea functiei bilei. Sucul de ridichi ajutã de
asemenea. E de mare importantã descongestionarea intestinului gros care,
dacã nu se realizeazã în mod natural, se poate face cu ajutorul unor clisme.
În acest interval orar ar trebui evitate, pe cît posibil, bãuturile si alimentele
reci. Dacã sînt probleme în functionarea bilei sau a ficatului, munca desfã-
suratã în perioada noptii e foarte nocivã, deoarece nu se pot reface cele 2
organe. Mai avem încã 6 ore din noapte pt a încheia ciclul de functionare al
organelor interne pe parcursul unei zile.
Astfel, între orele 1:00 si 3:00 functioneazã intens ficatul. Acesta, dacã are
o structurã deterioratã, se poate reface în anumite conditii, importantã fiind
odihna prin somn alãturi de o bunã încãlzire a corpului. Functia ficatului
suferã din cauza toxicitãtii mãrite a unor alimente, a alcoolului, nicotinei, cît
si a stresului. De retinut e cã alcoolul si nicotina au un efect mult mai
dãunãtor între orele 1:00 si 5:00 dimineata.
Între orele 3:00 si 5:00 dimineata e rîndul plãmînilor sã functioneze intens.
Multi fumãtori au un acces de tuse dimineata pt cã plãmînii au lucrat toatã
noaptea si acum dau afarã substantele care nu trebuie sã fie în interiorul
lor.
Între orele 5:00 si 7:00 dimineata, intestinul gros are o functie maximã.
Hrana stã în intestinul subtire circa 2 ore, iar în cel gros, chiar 20 de ore.
Scaunul subtire indicã probleme de digestie în intestinul subtire, iar
10
constipatiile pun în evidentã o crestere a toxicitãtii organismului.

Alungati bãtrînetea!
Cu aceastã ocazie, prin scurta cãlãtorie în intervalele orare ale unei zile am
încercat sã vã prezint, cu ajutorul celor 2 autori, cîteva aspecte ale ceasului
nostru interior. Cunoasterea acestor ritmuri ne face sã avem încredere în
instinctele noastre, actionînd corect pentru a ajuta functiile organismului. E
f. important sã nu simtim cã îmbãtrînim o datã cu vîrsta, cãci starea bunã a
intelectului, puterea de a munci, de a iubi scad considerabil îmbãtrînirea.

Sã ne ascultãm ceasul interior si sã încercãm sã ne adaptãm ritmului sãu,

strivind prejudecãtile. Existã personalitãti care au trãit, creând la vîrsta de
80 de ani%

SFECLA ROSIE:

  Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung

  
    Putina istorie
 
     Leguma banala in zilele noastre, sfecla  rosie are un trecut glorios. Descoperita in
urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul
placut al frunzelor ei, la
     scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile
arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la
drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu
     marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se
vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii,
deasupra usilor de la intrare se a
     gata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla
era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia
sa lipseasca de pe masa. De aceea,
     imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa
plateasca tributul in sfecla. In Romania, sfecla a ajuns in secolul IX, initial in
zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand
     apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape
de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru
iernile lungi, 
     sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe
de padure. Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult
mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale.
     Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de
dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate
11
de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tineapost negru
obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa
in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la
apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai  din mai multe
plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva
sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim
alimentar le permitea satenilor sa
     ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si
noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si
atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
 
    Fisa biografica
 
     Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacini. Sfecla este un depozit nemuritor
de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug
si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie
are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de
sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de
fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate
partile plantei. In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru
in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de
consolidare a fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element
important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in
alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia
cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate
provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care
apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta
in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si iod,
care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu
obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul
iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din
sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului
intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei.
Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat
si frunzele..
 
     TRATAMENTE INTERNE
 
     *Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede
si imbogatirea organismului cu saruri de potasiu, vitamine si alte substante care
ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool.       Cu 30 de minute
inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de
2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.
      Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla,
12
pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in care s-au
fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta metoda se
      da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3
linguri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se
adauga putina miere de albine.
      Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze, intre
gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. 
     *Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina
in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata.
De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de
     salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin
razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana.
     Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie
consumata cruda)
     *Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu 1
kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de
piersici curatate de samburi si taiate felii.
     Se pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa
calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul clocot. Pe parcurs, se
amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza        in frigider. Se beau cate
75 g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. Doza
obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni
ale aparatului respirator,
     provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor.
     *Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie
(fibrilatie auriculara). Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se
adauga 500-700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se
     infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de zahar si o lingurita de
drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea
efect pozitiv numai in caz de renuntare                  categorica la bauturile alcoolice,
inclusiv berea. Dupa 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile
castigate si tratamentul trebuie inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla, in apa puteti
sa adaugati si plante      medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu:
matase de porumb, paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului, din
sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea  corcoduselor si se pastreaza in      
frigider sau in congelator (daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300
ml de suc fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame,
se mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate
ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de
sfecla, se pot consuma si alte alimente.
    *Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea placilor
aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale de
sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se
    toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se bea
13
de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese.
    * Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla si 500 g de morcov se
taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se
fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand             legumele sunt fierte, se adauga
cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa
racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine s se lasa pentru 12 ore
    la racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g, timp de o luna.
    Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea.
   *Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa rece se toarna peste 1 kg de
sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3 frunze tinere de
hrean. Urzica se schimba zilnic.
   Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei
ori pe zi.
   * Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de
zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina,
acoperit cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani      se strecoara. Se beau cate
unul, apoi cate doua pahare pe zi.
   *Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma
sfecla marinata. Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se
curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in borcan, sfecla se
cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de
otet de mere, cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de piper negru, 6 cuisoare si
2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-
5 minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile
de sfecla. Se pastreaza la rece.
   * Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu sucul
dintr-o lamaie, 5 linguri suc de ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper
negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau cate 50 ml suc cu
inghitituri mici, intre mesele principale.
   * Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete pentru reglarea
tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de
sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de  trei ori pe zi. In loc de miere,
puteti sa-l amestecati cu suc de paducel.
   * Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc de
sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere
de albine. Se tin ingredientele intr-un borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc
cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se
beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile
de cap si vajaiturile.
   * Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curatate
de coaja. Se pun intr-un borcan de trei litri. Se toarna deasupra apa rece de izvor, in
asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de
tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand
continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se
14
pastreaza in frigider.
   Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In
5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea
digestiei si reglarea tensiunii arteriale.
   * Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales
menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla
in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
   * Litiaza biliara (Pietre la  colecist). Ca sa eliminati pietrele din colecist,
concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata
felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau
cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa.
 
   TRATAMENTE EXTERNE
 
  * Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru cei mai mici, sucul se
amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare.
  * Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile.. Cataplasma
se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite
in palme.
  * Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesita un complex
intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa
stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. O
lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in
2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de masa.
 * Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav,
zilnic, 40-50 de minute. In acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe
zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.
 * Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe
gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea se observa peste 5-7 zile,
dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de
vechimea afectiunilor).
 
   Test de sanatate cu suc de sfecla
  
 
Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe
substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra
tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a  metabolismului lipidic
in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De regula, se stie ca sucurile de
legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla,
care nu se bea imediat, ci trebuie
   lasat 2-3 ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri
de cap, stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de
sanatate, facand un exercitiu simplu. Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o
15
salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc schimbarile de
culoare a urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu
se schimba.
   Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla. Vin tonic
din sfecla In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica
generala, care se numeste "7 pahare". Se amesteca    in cantitati egale cate 250 ml
sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu
dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se beau cate
50 ml, de trei ori pe zi. Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta de
cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani. 
Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului dupa interventii
chirurgicale, chimoterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata.

   
 SFECLA si CANCERUL
  
 
Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in
medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul principal in
lupta cu cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de
sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot
restul vietii. Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare
termica si nici in procesul de
digestie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius,
timp de 2 ore. Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul
bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii.
Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean,
banana sau lapte prins. In Centrul  oncologic de la Moscova, li se prescrie
bolnavilor sa consume zilnic  cate 250g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4
reprize. Daca sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se
inlocuieste cu 300 ml de suc.
   Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele
de sange si starea generala de sanatate. Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se
aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului
afectat.

16