POEZII ŞI TEXTE PENTRU COPII

HARNICI
Să-nvăţăm de la furnici
de Florin Călinescu

Să-nvăţăm de la furnici
De când suntem foarte mici
Cea mai sfântă să ne fie
Lecţie de hărnicie !

Le-aţi privit , dar nu în joacă

Să aflaţi ce pot să facă ?
Toată ziua cât de mare ,
Cară hrană în spinare .

Greutatea cât un bloc ,

Dar nu zic nicicând : nu pot !
Aşa-s ele , muncitoare ,
Harnice , nevoie mare !
Deci , cât suntem noi de „ pici ”
Să-nvăţăm de la furnici !

Mustăţile
de Victor Tulbure

Ia uitaţi-vă la el ,
La colegul meu , Gigel ,
De aproape un sfert de ceas
I-au crescut mustăţi la nas .
Râd copiii de pe stradă
Că-s mustăţi de marmeladă !
Cum să scape el de ele ? ...
Să se ducă să se spele !

Nelu
de Elena Farago

Dintr-un rest de prăjituri ,

Nelu face firimituri .
Mama-l vede şi-l întreabă :
- Iar nu eşti copil de treabă ,
Nelule , şi-mi faci gunoi ?
Cum fu vorba dintre noi ?
-Vorba noastră ? Stai să-ţi spun ,
Ca să vezi cum o ţin minte :
Să mă fac tot mai cuminte
Şi mai harnic , şi mai bun .
-Şi de ce îmi faci gunoi ?
Pentru vorba dintre noi .
Eu acum fac firimituri
Pentru puii rândunicii ,
Ca să aibă şi ei , micii ,
Azi , la masă , prăjituri .

Fetiţa alintată
de Otilia Cazimir

- Mamă , coase-mi paltonaşul !

- Mamă , mi s-a rupt rochiţa ...
- Prinde-mi , mamă , guleraşul !
S-alinta mereu fetiţa .

Coase mama , ce să facă ?

Mama n-are bucurii ,
Necăjită şi săracă
Şi c-o droaie de copii .

Şi de treburi câte are ,

Nici să doarmă n-are când .
- De mi-ar creşte fata mare ,
Să m-ajute mai curând ! ...

Vine fata alintată :

- Mamă , coase-mi ciorăpiorul !
Dar măicuţa , supărată ,
A luat-o mai cu zorul :

- Uite ac şi uite aţă ,

Nu mai eşti fetiţă mică ,
Ia împunge-şi te-nvaţă-
Să mai coşi şi singurică !

Fapte bune
de Florentina Popa
Ai crescut . Ce mult îmi placi
Fapte bune poţi să faci :
Răcoreşte florile ,
Adună omizile
Sădeşte un pomişor
Să dea roade tuturor .

În coş pune hârtiuţa

Îngrijeşte vrşbiuţa .
Picioruşul să ridici
Când vezi roiul de furnici
Pune lapte lui Bobiţă
Nu îl trage de codiţă
Puişorilor să dai
Farfuria cu mălai .

Fapte bune
de Victor Tulbure

De pe-acuma , fapte bune

Câte poţi să faci , ţi-oi spune :
Poţi să dai la porumbei
Câte-o strachină cu mei !

De la-nec , albina poţi ,

Întinzând un pai , s-o scoţi !
Poţi , umblând cu stropitoarea ,
Să ajuţi să crească floarea !

Poţi să treci , fără să strici

Muşuroiul de furnici !
Iar pisoii mici şi dragi
Poţi de coadă să nu-i tragi .

TEXTUL ÎN VERSURI

Povestea gâştelor
de George Coşbuc

Un gâscan cu pene lucii

Cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mână avea papucii ,
Nu ştiu cum i s-a întâmplat
Că papucii lui căzură ,
Ce păcat , o , ce păcat !
Căci erau cu-alrsătură ,
Fără leac de tivitură
Ce păcat !

Gâştele , auzind cum zbiară :

„ Aoleu ! Papucii mei ! ”
Într-un suflet alergară
Şi-ntrebau , mirate , ce-i ?
„ Am rămas ” , plângea gâscanul ,
„ Păgubaş de patru lei !
Iată-mă desculţ , sărmanul !
Ce mă fac acum , golanul ,
Fără ei ! ”

„ Haideţi toţi , şi moşi şi babe

Să-i cătăm pe râu acu ! ”
Repede-notând din labe
Cârdul tot pe râu trecu .
„ I-ai găsit ? ” – „ Eu nu surată ,
Ce mă-ntrebi aşa şi tu ! ”
Toate apoi strigau deodată :
„ Bată-i pacostea să-i bată !
Nici eu nu ! ”

Vara-ntreagă tot umblară ,

Dar papucii duşi au fost !
Şi-au să umble şi la vară
Până ce le-or da de rost !
Iar gânsacul merge , vine ,
Face cruci şi ţine post .
„ Nu-i găsesc ! Sărac de mine
Iar desciluţ e vezi tu bine ,
Lucru prost ! ”

Gâştele de-atunci , în cale

Când văd apă undeva ,
Căutând pornesc agale
Tot crezând că-i vor afla .
Vin şi raţe să le-ajute :
Mac-mac-mac şi ga-ga-ga !
Mac-mac-mac ! Haid΄ , vino , du-te ,
Ga-ga-ga !

Iar când gâştele stau gloată

Şi prin dreptul lor te duci ,
Sare tabăra lor roată
Să te-ntrebe : „ Ce ne-aduci ?
Ai găsit papucii ? Spune ! ”
Tu la fug-atunci s-apuci !
Sî , sî , sî ! Tot fac nebune
Şi te muşcă , doar le-ai spune
De papuci !
 Papucii gânsacului
( legendă )

Demult , demult , gânsacul avea în picioare nişte papuci

galbeni foarte frumoşi . Şi se mândrea cu ei , lucru
mare !
Odată , gânsacul a vrut să treacă peste o punte ;
dar nu ştiu cum s-a întâmplat , că a scăpat papucii în
apă .
Să fi văzut atunci jale pe bietul gânsac !
Auzindu-l cum se jelea , toate neamurile lui au
alergat acolo , să vadă ce-i .
- Vai de mine şi de mine , mi-au căzut papucii în
apă ! striga gânsacul în gura mare . Săracul de
mine , am rămas desculţ ! Ce mă fac eu acum ?
Repede , repede , neamurile – auzind aşa – săriră în apă
să caute papucii . Căutară ele „ zi de vară până-n
seară ” , dar peste papuci n-au dat .
Au venit atunci şi raţele în ajutor : însă tot degeaba
! Papucii nicăieri ...
Şi în vremea aceea se zice că raţele şi gâştele ,
când înoată , tot vâră ciocul în apă şi se scufundă :
ele caută papucii gânsacului .
Iar dacă treci pe lângă un cârd de gâşte ,
gânsacul sâsâie , se ia după tine şi te apucă cu
ciocul de haină , parcă ar vrea să te întrebe :
- N-ai găsit papucii ? Spune-mi iute , unde-mi sunt
papucii ?

2 Întrebări
3 De ce plânge gânsacul ?
4 De ce au venit raţele în ajutor ?
5 Cuvinte „ prietene ”

pod → punte tristeţe →

rude → şir →
ţipă → timpul →

6 După modelul dat află celelalte cuvinte :

raţe → raţă picioare →

gâşte → neamuri →
ciocuri → cârduri →

7 Scrie un alt sfârşit al povestirii .

Cea dintâi vacanţă mare

de Emilia Căldăraru

Vine vara ! Prin urmare

Pe aripi de porumbei ,
Vine pentru fiecare ,
Şi vacanţa , darul ei .

Celor din clasa-ntâi oare

Ştiţi voi ce le aduce-n dar ?
Cea dintâi vacanţă mare ,
După un rodnic an şcolar .

Bine-i în vacanţa mare !

Soare , jocuri , bucurii ,
Şi la munte şi la mare
Ce frumos va fi copii !
Cuvinte alintate Cuvinte prietene

aripă – aripioară vine – soseşte

copil - dar –
şcolar - rodnic –

Păcălici
de Nicolae Labiş

Într-un sat din munţi trăieşte

Păcăloi , coţcar bătrân ,
Cu mustăţi încărunţite
Şi-o lulea păstrată-n sân .

Iar feciorul său , Păcală ,

Un voinic între voinici ,
Însurat cu Păcălina
Are-un fiu – E Păcălici .

Voieşia-i moştenită
Din strămoşi şi din bunici ;
Cei din neamul lui Păcală ,
Când sunt mici , sunt Păcălici .

8 Leagă cuvintele cu acelaşi înţeles

a păcăli om pus pe glume
coţcar a înşela
însurat veselie
voioşie căsătorit

9 Continuă propoziţiile :

Păcală este ________________________________ :

Nevasta lui Păcală este ____________________________ .
Tatăl lui Păcală este ______________________________ .
Copiii lui Păcală sunt _____________________________