Sunteți pe pagina 1din 39

CUVANT INAINTE

Izolarea termica a clădirilor reprezintă o provocare complexa care necesita o analiza profunda, in special
referitor la: aspectele fizice ale clădirii, aspectele economice ale lucrării şi utilizării acesteia, cât şi
aspectele ecologice.

Dorim ca structura pereţilor clădirilor noastre sa garanteze un nivel de temperatura si umiditate constant,
precum si cel mai redus nivel de zgomot in interiorul clădirii. Desigur, acest lucru trebuie realizat având in
vedere durabilitatea in timp si fără cheltuieli substanţiale.

Când se discuta despre termoizolarea unei clădiri fie ea clădire existentă sau noua trebuie sa se ţină cont
de mai mulţi parametrii cu rol foarte important în ceea ce priveşte funcţionalitatea şi aspectul acesteia şi
anume :
• Confortul termic
• Rezistenţa mecanică
• Aspectul final
• Rezistenţa în timp
• Rezistenţa la foc

De-a lungul timpului s-au încercat diverse soluţii de termoizolare pentru pereţii exteriori ai clădirilor, fie
prin folosirea unor materiale de constructie cu proprietati termoizolante si cu capacitate portanta,fie prin
placarea peretilor cu materiale termoizolante.Cea mai eficienta solutie s-a dovedit a fi placarea peretilor
exteriori cu materiale termoizolante,mai exact acoperirea peretilor din sistemul anvelopa al cladirii cu un
strat de protectie termica numit sistem de termoizolatie.

Pentru ca protectia termica obtinuta prin aplicarea sistemului de termoizolatie sa satisfaca toate cerintele,
este foarte important modul de aplicare a sistemului.
In proportie de 40% rezultatul final este influentat de calitatea executiei .Lucrãrile ar trebui executate doar
de cãtre specialisti, de oameni care au fost instruiti în acest scop si care au inteles utilitatea unui astfel de
sistem.

Prezenta lucrare a fost elaborata de catre „Grupul pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante ETICS” si
reprezinta un ghid pentru aplicarea sistemelor .
In acest ghid sunt specificate cerintele de baza ce trebuie indeplinite de catre materialele din componenta
unui termosistem, tehnologia de aplicare sistemului precum si regulile ce trebuiesc respectate de catre
personalul executant.

Materialul a fost elaborat in urma colaborarii dintre principalii producatori de sisteme de termoizolatie din
Romania si doreste a servi drept Norma de aplicare cu caracter oficial.

1
1. Introducere

Functionalitatea unei cladiri depinde in mod decisiv de calitatea termo si fonoizolatiei precum si de
estetica fatadei.

Pentru realizarea acesteia este necesara o concordanta perfecta intre elementele componente ale
sistemului, dar si o corecta proiectare si executie.

Elementele componente ale sistemului compozit de izolare termica la exterior (denumit in continuare
ETICS) sunt:

ƒ Adeziv
ƒ Material termoizolant
ƒ Dibluri
ƒ Masa de spaclu pentru armare
ƒ Plasa din fibra de sticla
ƒ Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de
etansare etc.)
ƒ Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.
ƒ Mortar adeziv si chit de rost pentru sistemele finisate cu ceramica.

Daca proiectarea sau aplicarea nu este in conformitate cu produsele, sistemul si ghidul de aplicare, atunci
responsabilitatea revine proiectantului, respectiv executantului.

Garantia detinatorului de sistem se aplica numai in situatia in care proiectarea si executia este conforma cu
produsele, sistemul (inclusiv straturile de finisaj) si ghidul de aplicare.

Acest ghid de aplicare prezinta punerea in opera corecta a sistemului compozit de izolare termica la
exterior (ETICS) in conformitate cu standardele europene in vigoare si Ghidul de Agrementare European
pentru ETICS (ETAG 004).

2. Recomandari generale

Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a


elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate
produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a
radiatiilor solare.

Pe toata durata executiei, uscarii si intaririi, trebuie ca temperatura aerului, suportului si materialului sa
nu scadă sub 5 0C (la tencuieli silicatice minim 70C). De asemenea nu se va lucra pe vânt puternic, sub
acţiunea directă a razelor solare şi temperaturi peste 300C, în aceste situaţii se vor lua măsuri suplimentare
de protecţie a faţadei. Condiţiile atmosferice (ploaie sau ceata) pot influenta negativ uscarea si intarirea
materialelor.

Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de:


ƒ Indepartarea foliilor de protectie a tocurilor de la ferestre si usi.
ƒ Toate suprafetele ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, solbancuri,
trotuare, vor fi protejate cu folii corespunzatoare.
ƒ Tencuielile interioare si sapele sa fie finalizate si uscate

2
ƒ Toate suprafetele orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc. vor fi
acoperite cu elemente de protectie, astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului
termoizolant in timpul si ulterior executiei.
ƒ Toate tocurile de ferestre si usi vor fi montate, precum si toate elementele ce penetreaza sistemul
cum sunt conducte, suporti etc.
ƒ Existenţa specificaţiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului.
ƒ Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie proiectate si executate astfel incat sa asigure etansarea
corespunzatoare.
ƒ Verificarea suportului conform pct.4.1 şi pregătirea acestuia conform pct.4.2.
ƒ Verificarea, in cazul cladirilor vechi, a eliminarii umiditatii ascensionala, a sarurilor etc.

Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele


sistemului.

La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie


montata la o distanta corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa
fie corelata cu grosimea sistemului, iar ancorele sa fie montate cu
panta catre exterior.

Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe o latura


completa a fatadei.
Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva factorilor
atmosferici.

3
3. Alcatuire

Elementele principale ale sistemului compozit de izolare termica la exterior, sunt:

3.1. Elementele de fixare

Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar uscat predozat, aditivat, care sa
adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie . Exceptie fac peretii din lemn, cand se folosesc
adezivi speciali. Fixarea suplimentară a plăcilor termoizolante se realizează cu ajutorul diblurilor. Modul
de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport, forma constructiei, materialul termoizolant. Vezi
cap 5.3.3., dibluirea.

3.2. Materialul termoizolant

Polistirenul expandat si vata minerala sunt principalele materiale de termoizolatie. Vata minerala utilizată
este sub forma de placi de fatada sau lamele cu fetele tratate sau nu cu produse speciale. Polistirenul
extrudat poate fi utilizat numai pe zona de soclu, zona de stropire şi zona de contact cu pământul. Vezi
punctul 5.1.

3.3. Stratul de armare


Stratul de armare este realizat dintr-un mortar in care se inglobeaza unul sau doua straturi de plasa din
fibra de sticla. Se utilizeaza un mortar predozat aditivat. Armarea dubla este necesara in zonele cu
solicitari mecanice ridicate.

3.4. Stratul final

Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand
si rol decorativ, fiind alcatuit din:
• Amorsa si tencuiala decorativa. Tencuiala decorativa poate sa fie un mortar uscat predozat aditivat
ce necesita o vopsire suplimentara sau poate fi si gata preparata sub forma de pasta in galeti.
Tencuiala decorativa are in compozitie o serie de lianti, de la cei pe baza de polimeri pana la cei pe
baza de ciment-var. Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o
componenta a sistemului si sa fie compatibila cu celelalte componente din sistemul de
termoizolaţie respectând toţi termenii de calitate ceruti de grupul pentru calitatea sistemelor
termoizolante ETICS
Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului.

• Finisare cu placaje ceramice, lipite cu mortar adeziv si rostuite cu chit pentru placaje ceramice.
Adezivul, chitul precum si placajele ceramice trebuie sa fie componente ale sistemului si sa
indeplineasca cerintele de calitate ale grupului pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS.

4
3.5 Schema de alcatuire

3.5.1. Reprezentare schematică a sistemului finisat cu tencuială decorativă

Strat suport

Adeziv

Material termoizolant

Diblu

Strat de armare

Strat final

Fig .1 – Sistem termoizolant finisat cu tencuială decorativă

5
3.5.2. Reprezentare schematică a sistemului finisat cu placaj ceramic

Strat suport

Adeziv

Material termoizolant

Diblu peste plasa de armare


din fibră de sticlă

Strat de armare

Adeziv pent ru placări ceramice

Adeziv de rosturi

Placă ceramică

Fig 2 – Sistem termoizolant finisat cu placaj ceramic

Stratul de armare în acest caz trebuie să fie realizat conform specificaţiilor date de producator.

6
4. Suprafata suport

La construcţiile noi, stratul suport pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie realizat in
concordanta cu normele tehnologice in vigoare. Cu toate acestea, aplicatorul trebuie sa verifice aptitudinea
acestuia ca suport corespunzator. Cateva metode simple de verificare sunt descrise la pct 4.1.

La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru
fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin lipire si
dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria “suporturi
tencuite” ce impune obligativitatea dibluirii.

Pregatirea suportului este necesara mai ales pentru cladirile vechi. Masurile ce trebuie efectuate
sunt descrise la punctul 4.2.

4.1. Verificari

Verificarile uzuale ale suportului inainte de aplicarea sistemului de termoizolatie sunt:

• Testul de Cu podul palmei (sau o carpa) se verifica daca exista praf, eflorescente sau
curatenie suprafata este nisipoasa.
• Testul de Cu un obiect tare si ascutit se verifica daca suportul este rezistent si capabil sa
zgariere sustina sistemul de termoizolatie.
• Testul de Cu o bidinea se verifica absorbtia apei si umiditatea suportului.
umezire
• Testul de Cu aparat de smulgere (portabil). Valoarea minimă este de 0,08 N/mm2 .
smulgere Important la cladirile vechi, tencuieli vechi, suprafete vopsite si fatadele
tencuite.
Aceste verificari trebuie facute in zone diferite pe toata suprafata prin sondaj.

4.2. Pregatirea Suportului

4.2.1 Suport din zidarie. Masuri


Suport Masuri
Tip Stare
zidarie din : Praf Periere
Resturi de mortar Raschetare
Caramida Denivelari, defecte de Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat
adancime. (respectarea timpului de uscare). Test de
aderenta
Beton Umed Se lasa sa se usce
Eflorescente Periere uscata si maturare
BCA (Ytong) Friabil, neportant Indepartare, rezidire locala (respectare timp
de intarire)
Boltari de beton Murdar, ulei, grasimi Spalare cu jet de apa (max. 20 MPa) si
detergent adecvat, clatire cu apa curata, se
lasa sa se usce.

7
4.2.2 Beton. Masuri
Suport Masuri
Tip Stare
Alcatuire perete: Praf Maturare, periere
Lapte de ciment Slefuire, periere
beton monolit Decofrol sau alte Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si
substante separatoare detergent adecvat, clatire cu apa curata,se
lasa sa se usce
Eflorescente Periere uscata si maturare
Elemente Murdar, ulei, grasimi Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si
prefabricate de detergent adecvat, clatire cu apa curata,se
beton lasa sa se usce
Resturi de mortar Raschetare
Placi compozite Denivelari, defecte de Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat
liate cu ciment adancime (respectarea timpului de uscare)
Friabil, neportant indepartare, remediere(respectare timp de
intarire)
Umed Se lasa sa se usuce

4.2.3 Tencuieli si vopsele minerale. Masuri


Suport Masuri
Tip Stare
Praf, cretate Periere
Murdar, ulei, grasimi Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si
detergent adecvat, clatire cu apa curata,se
lasa sa se usce
Vopsele minerale si Exfolieri Periere, spalare cu jet de apa sub presiune
pe baza de var, (max. 20 mpa), se lasa sa se usuce.
tencuieli de grund
sau decorative
minerale
Friabil Indepartare, periere
Denivelari, Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat
desprinderi (respectare timp de uscare). Test de aderenta
Umed Se lasa sa se usuce

4.2.4 Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri


Suport Masuri
Tip Stare
Neportant Indepartare mecanica sau cu spaclul spalare
cu apa curata, uscare
Vopsele in Portant, rezistent la Spalare cu apa curata, uscare
dispersie, saponificare
tencuiala pe baza
de rasina organica
Portant, nerezistent la Spalare cu apa curata, uscare, se foloseste
saponificare adeziv cu liant organic.

8
4.3 Tolerante admisibile

Tabel T1 - Valori limita pentru abaterile de planeitate ale stratului suport

Referinţă Abaterile limita in [mm] la o distanta de [m]


0,1 1a) 4a) 10a) >10a)b)
Suprafaţă perete şi 5 10 15 25 30
intradosuri nefinisate
Suprafeţe finisate 2 3 8 - -

a) – Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară


b) – Valoare limită valabilă şi pentru distanţe mai mari de 15 m

Tabel T2 – Toleranţe de planeitate ale stratului final

Domeniul de utilizare Abaterile limita in [mm] la o distanta de 4m


100 cm 250 cm 400 cm
Suprafaţă finisată 2 3 5

5. Punerea in operă

Înainte de începerea lucrului, suprafaţa faţadei, unde se va monta sistemul, se va alinia orizontal şi vertical
Toate suprafeţele care ramân vizibile, atât la partea superioara şi inferioară a sistemului ETICS şi care nu
sunt închise cu profile corespunzătoare, vor fi protejate cu un strat de masă de şpaclu armată.
Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeală, insecte,
rozătoare etc., sau în cazul unui incediu, la flacără directă.

5.1 Zona de soclu , zona de stropire şi zona de contact cu pământul

5.1.1 Generalităţi

Trebuie acordată atenţie faptului că sistemul ETICS este expus unor solicitări mecanice speciale şi unei
umezeli sporite la bază şi la suprafaţa de contact cu pământul.
În zona de soclu, în zonele expuse stropirilor şi în zona de contact cu solul trebuie utilizate plăci
termoizolante speciale.

5.1.2 Zona de soclu

Zona de soclu este suprafaţa inferioară a faţadei supusă stropirii, delimitată de suprafaţa terenului şi cu o
înalţime de minim 30 cm faţă de acesta. Din cauza solicitărilor mecanice suplimentare şi a umezelii, în
această zonă sunt necesare măsuri suplimentare.

NOTĂ:
Apa de ploaie trebuie direcţionată dinspre faţadă prin măsuri constructive. De obicei acestea se realizează
prin rigole, respectiv straturi de rupere a capilarităţii.
Pavelele se vor face cu o pantă corespunzătoare (dinspre cladire) şi se vor separa de construcţie.
9
5.1.3 Zona expusă stropirii

Toate suprafeţele de intersecţie ale elementelor verticale cu cele orizontale (de ex. balconul) vor fi
considerate ca zone de stropire. În aceste zone se vor lua aceleaşi măsuri ca în zona de soclu (execuţia la
cap.6).

5.1.4 Plăcile termoizolante

Deasupra terenului, pentru termoizolaţia specială, se vor folosi plăci termoizolante speciale pe toată
inălţimea zonei de soclu (placi de polistiren expandat perimetral EPS-P, sau placi de polistiren extrudat
rugos XPS-R). Acestea pot intra pe o portiune redusă in pământ (execuţie conform cap.6).

5.1.5 Punerea în operă

5.1.5.1 Zona de trecere de la ETICS la zona de soclu

• Soclu retras
În această situaţie, se montează un profil de soclu cu grosime corespunzătoare plăcilor
utilizate la ETICS. Sub profil se vor monta plăci termizolante speciale cu o grosime mai
mică, pe o inaltime de cel putin 30 cm (detaliu 1, pag __).

• Soclul în acelaşi plan cu faţada (la faţă)


În această situaţie, plăcile termoizolante speciale se montează în acelaşi plan cu plăcile
termoizolante ale faţadei. Stratul de armare se aplică continuu peste ambele tipuri de plăci.
Stratul de finisaj al faţadei poate fi diferit de cel al soclului. (detaliu 2, pag. __)
• Soclul ieşit din planul faţadei
În această situaţie, partea superioară a soclului se protejează cu elemente rezistente la
intemperii, etanşate corespunzător. (Detaliu 3, pag. __)

5.1.5.2 Zona inferioară a ETICS

• Zona de soclu termoizolată de la cota terenului


În acest caz la partea inferioară a ETICS se va monta un profile de soclu cu grosime
corespunzătoare plăcilor utilizate la ETICS. Distanţa dintre profilul de soclu si teren trebuie
sa fie de cel puţin 3 cm. Apa de ploaie trebuie îndepartată prin realizarea de trotuare cu
pantă dinspre faţadă sau rigole. (detaliu 4, pag. __)

• Îngroparea termoizolaţiei soclului sub nivelul terenului


Plăcile termoizolante vor fi tăiate la 45 grd pe grosime la partea inferioară şi se vor acoperi
cu un strat de armare protector. Stratul de armare şi stratul de finisaj trebuie aplicate pâna
la stratul suport (detaliu 5, pag. __).
După uscarea stratului de finisaj trebuie aplicată o hidroizolaţie pe zona de contact cu
pământul, de exemplu o membrană bituminoasă, ce trebuie racordată cu stratul de
hidroizolaţie al construcţiei.

• Conectarea termoizolaţiei soclului cu cea a subsolului


Dacă există termizolaţie sub nivelul solului, atunci stratul de armare şi stratul final vor
ajunge la 20 – 30 cm sub nivelul terenului.
10
După uscarea stratului de finisaj trebuie aplicată o hidroizolaţie pe zona de contact cu pământul. Vezi fig.3

Figura 3 - Termoizolarea in zona soclului

11
5.2 Aplicarea adezivului

Adezivul trebuie aplicat pe conturul plăcii intr-un strat de aproximativ 5 cm şi in mijlocul plăcii, trei
puncte cu dimensiunea cel puţin cât o palmă. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea suprafatei suport
şi de grosimea stratului de adeziv (după ghidul de aplicare al producătorului). Suprafaţa de aderare trebuie
să fie de cel puţin 40% pentru sistemele finisate cu tencuiala decorativă si cel puţin 60% pentru sistemele
acoperite cu placi ceramice (vezi fig.4).
Pe plăcile de vată minerală trebuie aplicat anterior lipirii, un strat
subţire de adeziv cu ajutorul unui fier de glet din inox. Acest
lucru este necesar pentru a spori aderenţa dintre vata minerală si
adeziv.

In cazul suprafeţelor suport plane [definita la cap.toleranţe], se


recomanda utilizarea metodei de lipire pe întreaga suprafaţa a
plăcii, utilizând pentru aplicarea adezivului un fier de glet din
inox cu dinţi de 10 x 10 mm.
Figura 4

5.3 Fixarea plăcilor termoizolante

5.3.1 Lipirea plăcilor termoizolante

Montarea plăcilor se va face începând din zona de soclu, de jos în sus, în rânduri orizontale, cu latura mică
a plăcii termoizolante dispusă pe înălţime. Plăcile se vor dispune în contact strâns, astfel încât să nu
rămână rosturi între ele, evitând pătrunderea adezivului între rosturi. Spaţiile formate datorită toleranţei
dimensiunii panoului trebuie umplute cu material izolant (spuma poliuretanica se foloseşte doar la EPS şi
pentru rosturi mai mici de 4 mm).

Rosturile verticale dintre plăci se vor dispune întreţesut decalate cu o


jumătate de placă. După poziţionarea câtorva se va verifica poziţia lor
(planeitate, orizontalitate) cu nivela cu bula de aer, apoi se vor presa
pentru fixare definitivă.(vezi fig 5)

Figura 5

In principiu, trebuie aplicate numai panourile termoizolante întregi.


Ajustarea cu acelaşi material izolant este permisă numai pe feţele
construcţiei, nu şi la colţuri. La colţuri şi la îmbinarea cu alte părţi ale
construcţiei se vor folosi numai panouri întregi sau jumătăţi de panouri
interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zonele
terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai
dupa uscarea completa a adezivului. (vezi fig.6).

Figura 6

12
Panorile cu colţuri sau margini rupte nu se vor folosi.
Îndreptarea marginilor nu este permisă decât după ce uscarea
adezivului este completă.

În zona golurilor de ferestre sau uşi, rosturile dintre plăci nu trebuie să


fie în prelungirea muchiilor golurilor. (vezi fig. 7).

Figura 7

Din considerente de protecţie la foc, la clădirile înalte (peste 3 nivele) şi la o grosime a polistirenului >10
cm, se aplică la partea superioara a golurilor o fâşie de vată
minerală.

Benzile trebuie să depăşească limita ferestrei cu cel puţin 30 cm în


fiecare parte, iar înalţimea trebuie să fie de cel puţin 20 cm.
(vezi figura 8).

Lipirea se va face pe intreaga suprafata iar dibluirea se va face astfel


incat distanta intre doua dibluri sa nu depaseasca 60 cm.

La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca rosturile


din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile placilor
termoizolante. Trebuie păstrată o decalare de cel puţin 10 cm cu
placile termoizolante. Rosturile de dilataţie ale structurii trebuie
pastrate si in sistemul de termoizolatie prin montarea unor profile de
dilatatie. (Figura 9a si 9b)

Figura 8
a) Rost de dilatatie vertical in fatada

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Profil pentru rost de dilatatie;
7-Izolatia rostului;
8-Material termoizolant de umplere a rostuui
(ex.: vata minerala)

Figura 9a

13
a) Rost de dilatatie vertical in zona coltului fatadei

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Profil pentru rost de dilatatie;
7-Izolatia rostului;
8-Material termoizolant de umplere a rostuui
(ex.: vata minerala)

Figura 9b

Se va evita realizarea rosturilor de imbinare dintre placile termoizolante in dreptul elementelor


proeminente ale fatadei ( precum carcasele jaluzelelor). In aceste zone placa termoizolanta trebuie sa aiba
minim 3 cm grosime .

1A-Mortar adeziv;
1B-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Diblu
7-Rondela diblu;
8-Profil de inchidere cu usa sau fereastra

Figura 10

5.3.2 Corectarea neregularităţilor placilor termoizolante aplicate

5.3.2.1 Neregularităţi ale placilor de polistiren


Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o slefuire cu
hartie abraziva; deşeurile rămase in urma şlefuirii se îndepărtează cu grijă. Suprafaţa placilor se
îngălbeneşte din cauza radiaţiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare galbena) se va
indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare.

5.3.2.2 Neregularităţi ale placilor de vată minerală

Neregularităţile placilor de vată minerală se egalizează prin aplicarea unui strat de nivelare adiţional
realizat din acelaşi material ca masa de spaclu pentru armare. Stratul de nivelare va fi aplicat pe intreaga
14
suprafata la o grosime care sa asigure nivelarea suprafeţei. Când se utilizează dibluri cu rozeta mare,
egalizarea se face după dispunerea acestora. Indiferent de modalitatea de amplasare a diblurilor, stratul
egalizator trebuie aplicat anterior stratului de armare.

5.3.3 Ancorarea mecanică a plăcilor termoizolante


5.3.3.1 Categorii de utilizare conform ETAG 014
Categoria A: Beton normal
Pe lângă adeziv, pe beton este necesară ancorarea mecanică.
Excepţie: Niciuna.
Categoria B: Zidărie din cărămizi pline
Pe lângă adeziv, pe cărămizile pline este necesară ancorarea mecanică.
Categorie folosire C: Zidărie din cărămizi cu goluri
Pe lângă adeziv, cărămizile cu goluri fac necesară ancorarea.
Categorie folosire D: Beton agregat uşor
Pe lângă adeziv, betonul agregat uşor face necesară ancorarea.
Excepţie: Niciuna.
Categorie folosire E: Beton celular autoclavizat (BCA)
Pe lângă adeziv, BCA face necesară ancorarea.
ATENŢIE!: În toate cazurile de mai jos, ancorarea este absolut necesară:
ƒ plăci de vată minerală MW-PT
ƒ raportul masă sistem-suprafaţă ≥ 30 kg/m2
ƒ în cazul renovării (suprafeţe acoperite cu plăci fibroase pe bază de ciment,
suprafeţe vopsite, etc.)
ƒ la sisteme ceramice
ƒ la suprafeţe din panouri aglomerate din lemn (PAL, OSB etc.)

5.3.3.2 Alegerea diblurilor


• diametrul rozetei trebuie să măsoare cel puţin 60 mm.
• în cazul plăcilor lamelare din vată minerală, trebuie să se folosească o rozeta suplimentara de
minimum 140 mm
• diametrul diblului trebuie să fie de minim 8 mm
• Forta caracteristică de smulgere din substrat trebuie să fie de cel puţin 0,8 KN/diblu: NRK ≥ 0,8
KN/diblu

Definiţia fortei caracteristice de smulgere:


• valorile caracteristice potrivit Autorizaţiei Tehnice Europene (ETA)*1
• testele de extragere
• pe şantier în conformitate cu ETA în vigoare
• Lungimea diblului:
Grosimea izolaţiei + 10mm (adeziv) + vechea tencuială (dacă există) + adâncimea de ancorare*2

*1: Dacă NRK ≤ 0,8 KN, trebuie să efectuaţi testul de extragere pe şantier în conformitate cu ETA în vigoare.
*2: adâncimea de ancorare este definită în ETA sau raportul tehnic al fabricantului.

15
Recomandarea tipurilor diblurilor si lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Grosimea izolaţiei Strat suport Tip diblu Lungimea minimă de ancorare

< 10 cm Beton, cărămidă plină 1a, 1b, 2a* min 25 mm

>10 cm 1b, 2a min.25mm

< 10 cm Cărămidă cu goluri 1a, 1b, 2a* min. 25 mm**

>10 cm 1b, 2a min. 25 mm

Toate grosimile BCA 2a min. 65 mm

Toate grosimile Plăci fibrolemnoase 2b 30-40 mm

Legenda:
– diblu prin batere :
1a – cui de plastic
1b – cui metalic
- diblu prin inşurubare:
2a – şurub cu diblu
2b – şurub pentru lemn simplu + rozetă
Observaţii:
*
obligatoriu în cazul placajelor ceramice
**
ancorarea trebuie sa se facă obligatoriu în primul perete al cărămizii

5.3.3.3 Moduri de ancorare


Montaj la acelaşi nivel cu suprafaţa
Diblul se montează astfel încât rozeta sa se afle în acelaşi plan cu suprafaţa plăcii termoizolante.

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada tencuit;
6-Diblu
7-Rondela diblu(optional);

Figura 11: Montaj la acelaşi nivel cu suprafaţa

16
Montaj îngropat (ascuns)
Rondeaua de izolare se montează în acelaşi plan cu suprafaţa plăcii termoizolante.

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada tencuit;
6-Diblu
7-Rondela diblu(optional);

Figura 12: Montaj ingropat

5.3.4 Procesul de găurire pentru diblu


Procesul de găurire poate avea loc numai după ce adezivul s-a întărit. Trebuie să se folosească un
burghiu recomandat de către producător şi ajustat la diametrul diblului. Trebuie să fie luată în
considerare şi uzura burghiului.
Adâncimea de găurire = lungimea diblului + 10 până la
25 mm
ATENŢIE!: În cazul cărămizilor cu goluri verticale si
beton poros, trebuie să se folosească echipamentul de
foraj rotativ, nu prin percuţie!

5.3.5 Numărul diblurilor


Numărul diblurilor ce trebuie să fie instalate (conform ETAG) depinde de:
• forta caracteristică de smulgere din suport
• forta de smulgere prin izolaţie
• viteza vântului
• înălţimea construcţiei
• zonă geografică
Deoarece sarcina dată de presiunea vântului este mai mare la marginile clădirii decât în perimetrul ei,
la dibluire se face distincţie între:
• dibluirea în câmp
• dibluirea la margini.

17
Numărul de dibluri în câmp
Până la înălţimea de 50 m trebuie să existe minim 6 dibluri / m2.
Peste înălţimea de 50 m, trebuie să se efectueze probe statice pentru determinarea numărului de dibluri.
Numărul de dibluri la margini
Zona care se considera margine depinde de înălţimea construcţiei h şi de lungimea construcţiei l.
Înălţimea construcţiei h ≥ l

Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la margine spre
interior.

Înălţimea construcţiei h ≤ l

Zona de margine reprezinta 10% din lungimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la margine spre
interior.

Terenul

I. Teren deschis, obiect izolat, puterea vântului nu este redusă de cladiri inconjuratoare.
II. Puterea vântului este uşor redusă de obiectele dimprejur (pădure, case <10m etc.). Clădiri
risipite.
III. Puterea vântului este puternic redusă de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt aglomerari de
cladiri)

Terenul
Valori de bază I II III
a vitezei Înălţimea clădirii
vântului
10m- >25m- 10m- >25m- ≤10 >25m-
≤10m ≤10m 10m-25m
25m 50m 25m 50m m 50m
<85 km/h 6 6 6 6 6 6 6 6 6
85 – 115 km/h 8 8 10 6 6 8 6 6 8
>115-135 km/h 10 12 12 8 10 10 6 8 10

Tabelul 1: Numărul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea caracteristică de
smulgere ≥ 0,8 KN/ diblu

18
5.3.6 Scheme de ancorare:

Schema de ancorare in „T” pentru polistiren expandat :

Scheme de ancorare in „W” pentru placi din vata minerala:

Schema de ancorare pentru lamele din vata minerala:

Pentru ancorarea plăcilor termoizolante pe zona marginala, vezi detalii de execuţie din Anexa 1

Indicaţii:
• Nu montati niciodata diblurile inainte ca adezivul sa fie uscat si intarit.
• Fixati diblurile precis, astfel incat rozeta sa fie la acelasi nivel cu suprafata izolatiei (fara a
se comprima izolatia).
• In functie de tipul diblului folosit, elementul de expandare se bate sau se insurubeaza.
• Verificati daca diblurile sunt bine fixate. Dibluri ingropate in izolatie sau neancorate,
trebuiesc indepartate. Un nou diblu se va monta langa. Gaurile ramase se vor umple cu
material izolant identic.
19
5.3.7. Montajul diblurilor la aplicarea sistemelor ceramice

• Diblurile trebuiesc montate in timpul instalarii stratului de armare, prin plasa din fibra de
sticla.(Vezi fig.2, cap3.5.2)
• Gaurirea suportului se va efectua prin plasa, dupa ce aceasta a fost fixata de masa de spaclu pentru
armare. Se va respecta schema de ancorare cat de mult posibil.
• Diblurile se vor monta usor ingropate (fara a se comprima materialul izolant). Dupa aceea, al
doilea strat de masa de spaclu pentru armare (daca este necesar), se va aplica dupa circa 24 ore.
• La sisteme ceramice, ancorarea este necesara in toate cazurile.

5.3.8. Montarea diblurilor la aplicarea sistemelor cu vata minerala

• Se recomanda folosirea rozetelor suplimentare cu diametru marit.


• In caz contrar aplicarea diblurilor se va face prin plasa de armare.
• Diblurile se vor monta usor ingropate (fara a se comprima materialul izolant).
• Dupa aceea, al doilea strat de masa de spaclu pentru armare (daca este necesar), se va aplica dupa
circa 24 ore.
• Inainte de netezirea stratului de armare, o fasie de plasa din fibra de sticla cu dimensiunile de 20 x
20 cm trebuie inglobata in stratul de armare pentru a acoperi rozeta diblului. Trebuie avut grija sa
existe suficienta masa de spaclu intre rozeta si fasia de plasa din fibra de sticla.

5.4 Stratul de armare

5.4.1 Armarea diagonala

Armarile diagonale sunt necesare la colturile ferestrelor,


ale usilor, precum si la alte deschideri ale fatadelor.
Elementele de armare diagonala trebuie inglobate in
stratul de masa de spaclu pentru armare, inaintea aplicarii
plasei pe toata fatada.

Fasia de plasa pentru armarea diagonala trebuie montata


exact la coltul deschiderii, sub un unghi de cca. 45° fata
de orizontala. Dimensiunile benzilor de plasa vor fi de
aprox. 20 x 40 cm. (vezi figura 13).

Figura 13 –Armarea diagonală

5.4.2 Protectia elementelor de fatada supuse eforturilor mecanice extreme


In zonele supuse eforturilor mecanice extreme se poate utiliza un strat suplimentar de armare, înaintea
aplicarii stratului standard de armare.
Timpul de asteptare intre aplicarea celor 2 straturi este de minim 24 ore.
20
5.4.3 Executia colturilor/marginilor/muchiilor

In cazul in care se folosesc profile de colt cu plasa


pentru armarea colturilor, masa de spaclu pentru
armare trebuie aplicata mai intai pe polistiren pe o
suprafata mai mare decat cea a plasei de pe profilul de
colt, astfel incat plasa sa fie complet inglobata, iar
coltarul sa fie bine fixat. Apoi se aplica plasa pentru
armarea fatadei, suprapunerea cu profilul de colt fiind
de 10 cm, conform Figurii 14.
Figura 14

In cazul in care se folosesc profile de colt fara plasa


integrata, acestea se fixeaza in masa de spaclu pentru
armare. Plasa pentru armarea fatadei se inglobeaza in
masa de spaclu si se aplica prin trecere peste colt si
suprapunerea a 2 fasii cu minim 10 cm, conform Figurii
15.

Figura 15

In cazul armarii colturilor interioare plasa pentru armare se petrece peste coltul interior fara intrerupere,
suprapunandu-se cu fasia urmatoare pe o latime de minim 10 cm.

In zona de intersecţie dintre suprafaţa verticală a


faţadei şi o suprafaţă orizontală, (ex: intradosul
balcoanelor, zona de intersecţie dintre glaful orizontal
superior al ferestrelor sau uşilor şi peretele faţadei) se
utilizeaza profilul picurator cu plasa, având rolul de a
determina apa de pe faţadă sa picure. Figura 16

Figura 16 Profil cu picurator

21
In zona de imbinare a tamplariei usilor si ferestrelor
cu sistemul de termoizolatie, trebuie utilizate profile
speciale sau benzi cu rol de etansare a rostului creat.
Vezi fig. 17 - Profil de contact cu tamplaria

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Diblu
7-Rondela diblu (optional);
9-Banda de etanşare precomprimată
10-Profil de contact cu tâmplăria

Figura 17-Profil de contact cu tâmplăria

5.4.4 Aplicarea masei de spaclu pentru armare si inglobarea plasei din fibra de sticla pentru
armare.

In momentul in care placile termoizolante din polistiren sunt slefuite si ancorate (lipite si dibluite) si toate
profilele sunt aplicate, poate incepe aplicarea stratului armare.
In cazul vatei minerale, toate profilele si diblurile (daca se utilizeaza rozete mai mari) trebuie sa fie
montate, iar stratul de nivelare aplicat inainte de inceperea aplicarii stratului de armare.

5.4.4.1 Sistem cu tencuiala si placi din polistiren

• In cazul in care placile de polistiren au fost expuse la radiatii solare / UV mai mult de 2
saptamani, ele trebuie slefuite si curatate din nou.
• Dupa un timp de asteptare de min. 24 ore de la lipire, masa de spaclu pentru armare
trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat
de min 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie inglobata neted- fara cute - in stratul de
armare proaspat, prin aplicare in fasii verticale, de sus in jos.
• Fasiile trebuie sa se suprapuna pe o portiune de min. 10 cm (atat suprapuneri orizontale,
cat si verticale). Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul - sau in
treimea exterioara - a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu min. 1 mm,
max. 2 mm (0,5 mm in zonele de suprapunere) grosime.
• Pentru a asigura o acoperire optima, plasa din fibra de sticla trebuie acoperita cu un strat
de masa de spaclu ud-pe-ud.

22
5.4.4.2 Sistem cu tencuiala si vata minerala

• Dupa uscarea stratului de nivelare, masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o
gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat de min 3 mm. Plasa
din fibra de sticla trebuie inglobata neted - fara cute - in stratul de armare proaspat, prin
aplicare in fasii verticale, de sus in jos.

• Dibluirea se realizeaza utilizand rozete de 140 mm pentru dibluri, iar stratul de armare
trebuie aplicat conform descrierii de la 5.4.4.1.

5.4.4.3 Sisteme ceramice

• Masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu
dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat de min. 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie
inglobata neted - fara cute - in stratul proaspat de masa de spaclu, prin aplicare in fasii
verticale, de sus in jos.

• Fasiile de plasa trebuie sa se suprapuna pe o portiune de min. 10 cm (atat suprapuneri


orizontale, cat si verticale). Gaurirea se efectueaza prin plasa si stratul de armare cat
acesta este inca proaspat, iar diblurile se monteaza respectand cat mai bine schema de
montaj. Plasa din fibra de sticla si diblurile trebuie acoperite cu un strat de masa de
spaclu ud-pe-ud.

• Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul - sau in treimea exterioara
- a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu de min. 1 mm, max. 2 mm
(0,5 mm in zonele de suprapunere) grosime.

• Daca este necesar se poate utiliza un strat suplimentar de armare aplicat ud-pe-ud peste
stratul standard de armare.

Trebuie respectati cu strictete urmatorii timpi de asteptare:

• Inainte de aplicarea tencuielii (inclusiv a amorsei necesare): conform recomandarilor


producatorului sau minim 3 zile la 20 grd.C si 65% umiditate

• Inainte de placarile ceramice: conform recomandarilor producatorului sau minim 2 zile


la 20 grd.C si 65% umiditate

23
5.4.5 Armarea corecta a fatadelor

Profil de inchidere cu
fereastra

Profil de inchidere cu
fereastra

Executie optima,
pentru a evita fortele
de forfecare la rosturi

Suprapunerea
≥ 10 cm Elemente de armare diagonale: fasii din
plasa de fibra de sticla, de cca. 20x40cm
Armarea colturilor
interioare

Figura 18 – Armarea faţadei

5.5 Realizarea elementelor decorative pentru fatade:

Faţadele ETICS pot fi decorate cu elemente decorative similar faţadelor finisate cu tencuiala.
Etapele realizării depind de tipul acestora.

5.5.1 Elemente decorative lipite


Initial armarea fatadei se face conform descrierii din cap 5.4. Trebuie respectat un timp de uscare de
minim 2 zile de la aplicarea stratului de armare.

24
5.5.1.1 Profile decorative prefabricate si pre-grunduite

Profilele decorative prefabricate, se livreaza gata armate cu suprafata pre-grunduita gata pentru a fi
zugravita-respectiv tencuita Profilele decorative trebuie sa aiba o aderenta ridicata si la imbinare trebuie
consolidate cu mortar.

5.5.1.2 Profile decorative realizate in santier

Elementele decorative realizate in santier necesita aplicarea unui strat de mortar armat cu plasa din fibra
de sticla. Plasa din fibra de sticla trebuie suprapusa pe contur cu plasa de armare a fatadei pe o latime de
cel putin 10 cm. Profilele mari, trebuie fixate mecanic suplimentar.

5.5.2 Realizarea nuturilor

Nuturile trebuie realizate in panourile termoizolante (nu in zona rosturilor) înaintea aplicării stratului de
armare. Nuturile reduc capacitatea de izolare pe zona respectiva a suprafeţei.
Adâncimea nutului nu trebuie sa depăşească 25% din grosimea materialului de izolare şi nu mai mult de
25mm adâncime.
Lăţimea nutului nu trebuie sa fie inferioara adâncimii acestuia. Este recomandat a forma nuturi sub forma
de trapez , astfel încât apa de ploaie sa nu rămână in interior.
Toata suprafata nuturilor trebuie sa fie armata cu plasa din fibra de sticla si acoperita cu masa de spaclu.
Plasele din fibra de sticla se suprapun cel putin 10 cm pe fatada zonei consolidate.
Profilele de plastic fara plasa de fibra de sticla nu sunt acceptate, pentru ca fara plasa de fibra de sticla,
profilele pot provoca deteriorarea fatadei.

5.6 Stratul final de tencuiala decorativa

După un timp suficient de uscare a stratului de armare si în conditii de vreme favorabila (vezi cap.2),
aplicarea straturilor de finisare poate incepe.
Aplicarea materialului de finisaj trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare ale producatorului.
Trebuie respectat timpul de uscare.

Pentru a asigura o protectie suficienta, grosimea stratului superior de tencuiala decorativa trebuie sa fie de
cel putin 1,5mm. Este posibila aplicarea celui de-al doilea strat de tencuiala cu granule mici in scopul
obtinerii unui aspect neted al suprafetei.

5.6.1 Valoarea coeficientul de reflexie a luminii

Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de
izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al
fatadelor ne-izolante. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice si consecintele sunt aparitia de crapaturi.
Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de luminozitate nu poate fi mai mica de 25. Aceasta
regula se aplica atat la tencuiala cat si la sistemul ceramic. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii
pentru fiecare culoare, trebuie stipulata in catalogul de culori al producatorului.

25
5.6.2 Aplicarea tencuielii decorative

Aplicarea trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare al producatorului .


Trebuie respectat timpul de uscare.
Se vaor respecta recomandarile generale de la caiptolul 2.

Reguli generale de aplicare a finisajului din tencuiala decorativa :

ƒ Asigurarea ca exista toata cantitatea de tencuiala pentru o latura a fatadei si acesta sa fie din acelasi
lot;
ƒ Se va lucra continuu, fara intreruperi, dintr-o muchie in alta;
ƒ Sculele trebuie sa fie de inox si de calitate superioara;
ƒ Tencuiala se va omogeniza in galeata inainte de aplicare;
ƒ Lucrarile se incep de la partea superioara astfel incat sa se lucreze ud pe ud Aplicarea tencuielii se
face in trepte pe nivelele de pe schela utilizandu-se min 2 aplicatori / nivel;
ƒ Schela trebuie protejata cu folie sau plasa de protectie pe durata executiei. (Vezi cap 2-
Recomandari generale).

5.7 Sistemul ceramic

5.7.1 Aplicarea adezivului

In principiu se aplica conform revederilor de la punctul 5.2, cu diferenta ca zona de aderenta trebuie sa
fie de cel putin 60%.

5.7.2 Selectia diblurilor

Trebuie respectate aceleasi prevederi ca cele de la punctul 5.3.3.1 si 5.3.3.2.


Sunt acceptate pentru utilizare numai dibluri cu o forţă caracteristică de smulgere ≥ 0,8kN/diblu .

5.7.3 Numarul de dibluri

In general trebuie cel putin 6 dibluri/mp. La margini poate fi necesar marirea numarului de dibluri pana la
12 dibluri/mp. Este folosita aceeasi schema ca si la punctul 5.3.5.
La sistemele ceramice este obligatorie utilizarea diblurilor cu surub.

5.7.4 Placi ceramice

Klinkerul, piatra naturala, placile de gresie pot fi utilizate ca placaje ceramice. Acestea trebuie sa fie
rezistente la inghet. Suprafata acestora trebuie sa fie ≤ 0.09mp si latura ≤0,03m.
Grosimea placilor nu trebuie sa depasesca 8-10mm. Marimea porilor trebuie sa aiba raza cel putin
>0.2μm. Volumul porilor trebuie sa fie ≥20mmc/g. Greutatea integrala a sistemului termoizolant placat cu
placaj ceramic nu trebuie sa fie mai mare de 40 kg/mp. Absorbţia de apa trebuie sa fie mai mare de 3% si
mai mica de 6%. Daca absorbţia de apa este <3% sau >6%, trebuie folosit un mortar special, care trebuie
recomandat de producătorul de sistem. Placajele ceramice trebuie alese in concordanta cu prevederile
producatorului (atat pentru mortarul special cat si pentru placi).

5.7.5 Aplicarea placajelor ceramice


Dupa un timp de uscare de minim 2 zile de la aplicarea stratului de armare, placajele ceramice pot fi
aplicate. Nu este permis ca sub placile ceramice sa ramana goluri. Mortarul pentru placi se aplica cu
26
ajutorul unui fier de glet, atat pe stratul suport (la ETICS pe stratul de armare) cat si pe spatele placii. Pe
stratul suport mortarul trebuie aplicat cu un fier de glet cu dinti, pe directie diagonala. Pe spatele placii
ceramice mortarul poate fi aplicat cu un fier de glet drept. Placile de ceramica trebuie apasate pe patul de
mortar pana cand mortarul adeziv este impins afara pe toate laturile placilor.
Placarea se face cu rost de cel putin 6% din suprafata placata.

5.7.6 Rosturi elastice de delimitare a zonei placate

Separarea zonelor de fatada cu rosturi elastice din silicon este necesara in cazul suprafetelor mari placate.
Distantele dintre aceste rosturi elastice trebuie proiectate pentru fiecare cladire in parte. La colturile
cladirii, primul rost intre placile ceramice trebuie sa fie rost de delimitare a zonei (elastic). Este important
sa nu existe conexiune de mortar intre prima placa si mortarul placii din zona alaturata.

Fără conexiune de mortar intre prima placa si


mortarul placii din zona alaturata

Silicon în aceeaşi culoare


cu mortarul de rost

Polistiren expandat

Strat de armare

Plăci ceramice

Dibluire prin
plasa de armare

Mortar de rost

Figura 19 - Construcţia colţului în cazul placărilor ceramice


27
In zonele de fatada, distanta dintre aceste rosturi elastice poate fi aleasa conform urmatorului tabel:

Gradul de luminozitate Distanta limita a zonei de imbinare


25-30 La fiecare 4m
30-50 La fiecare 5m
>=50 La fiecare 6m

Rostul elastic trebuie umplut cu silicon sau masa acrilica pentru umplere in aceeasi culoare cu mortarul
dintre placi. La rosturile de dilatare ale cladirii se vor folosi in cazul ETICS profile de dilatare adecvate.
In general conexiunile/imbinarile de la ferestre si usi trebuie realizate ca imbinari elastice. Asta inseamna
ca rostul dintre placi si rama fereastrei trebuie umpluta cu silicon sau masa acrilica pentru umplere in
aceeasi culoare.

5.7.7 Rostuirea placajelor ceramice

a) Metoda de chituire pe suprafata


-se aplica mortarul de rost cu o gletiera cu burete spongios, cu miscari diagonale rostului. Rosturile se
vor umple complet.
-se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a mortarului

b) Metoda chiturii pe rost


- se apasa puternic mortarul de rost in zona de imbinare utilizand un spaclu pentru rosturi sau cu un
pistol, dupa care se netezeste suprafata rostului.
- mortarul de rost in exces trebuie indepartat.
-se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a mortarului

6. Detalii pentru racorduri si terminatii

Citirea prezentului ghid si corecta executie a tuturor imbinarilor si muchiilor este esentiala pentru
functionarea, estetica si durabilitatea ETICS. Acest lucru asigura faptul ca solicitarile cauzate de clima
(soare,ploaie,vant,zapada) si exploatarea cladirii (dinamica cladirii, fizica constructiilor) nu afecteaza
durata de viata a fatadelor.

Urmatoarele desene ofera instructiuni , asupra solutiilor sigure ce pot fi obtinute, printr-o executie
corecta. Pentru rezolvarea dpdpv constructiv a imbinarilor si muchiilor cladirii, sunt prezentate
accesori si solutii in capitolul 6. Trebuie retinut faptul ca toate aceste accesori prezentate in capitolul 6,
sunt parti esentiale ale sistemului si de aceea sunt calificate ca si componente ale sistemului.

28
Detaliul 1 - Soclu necoplanar cu faţada, cu termoizolare a soclului

Detaliu

Sistem
termoizolant

1 Mortar adeziv
2 Placă termoizolantă
3 Tencuială armată Zonă expusă stropirii
4 Tencuială grunduită în funcţie de minim 30 cm
sistem
5 Peretele construcţiei peste nivelul solului
6A Diblu de sistem (opţional)
6B Diblu de sistem (obligatoriu)
7 Capac polistiren (opţional)
8 Profil de susţinere şi închidere a
soclului
9 Bandă precomprimată de
etanşare a rosturilor
10 Placă termoizolantă pentru soclu
aparţinând sistemului
11 Hidroizolare Placare cu
12 Folie hidroizolată sau similar Teren înclinaţie spre
13 Izolare preexistentă a construcţiei
14 Izolare preexistentă a fundaţiei exterior

Zonă de tranziţie
Condiţiile specifice lucrării şi (Drenaj)
utilizarea corectă a sistemelor
noaste sunt în afara controlului
nostru.
Din această cauză, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezintă o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimării 08/2007

29
Detaliul 2 - Soclu coplanar cu faţada, cu termoizolarea soclului

Sistem

6 Mortar adeziv
7 Placă termoizolantă
8 Tencuială armată
9 Tencuială grunduită în funcţie de
sistem
10 Perete construcţie
Zonă expusă stropirii
6A Diblu de sistem (opţional) minim 30 cm
6B Diblu de sistem (obligatoriu)
7 Capac polistiren (opţional)
peste nivelul solului
8 Placă termoizolantă pentru soclu
aparţinând sistemului
9 Hidroizolare
10
11
Folie hidroizolată sau similar
Izolare preexistentă a construcţiei
Placare cu înclinaţie
12 Izolare preexistentă a fundaţiei Teren spre exterior

Zonă de tranziţie
(Drenaj)
Condiţiile specifice lucrării şi
utilizarea corectă a sistemelor
noaste sunt în afara controlului
nostru.
Din această cauză, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezintă o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimării 08/2007
30
Detaliul 3 - Racorduri inferioare la elemente de construcţii necoplanare cu faţada
(Soclu necoplanar)

11 Mortar adeziv
12 Placă termoizolantă
13 Tencuială armată
14 Tencuială grunduită în funcţie de
sistem
15 Perete construcţie (eventual
tencuială veche)
6 Diblu de sistem
7 Capac polistiren (opţional)
8 Profil de susţinere şi închidere a
soclului
9 Bandă precomprimată de
etanşare a rosturilor
10 Profil din tablă (montat la
construcţie)

Detaliu A Detaliu B
Condiţiile specifice lucrării şi
utilizarea corectă a sistemelor
noaste sunt în afara controlului
nostru.
Din această cauză, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezintă o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimării 08/2007

31
Detaliul 4 - Racorduri cu placări preexistente a solurilor

Sistem termoizolant

Zonă expusă stropirii minim 30 cm


peste nivelul solului

16 Mortar adeziv
17 Placă termoizolantă
18 Tencuială armată
19 Tencuială grunduită în funcţie de
sistem
20 Perete construcţie (eventual
tencuială veche)
6A Diblu de sistem (opţional)
Asfal 6B Diblu de sistem (obligatoriu)
7 Capac polistiren (opţional)
8 Placă termoizolantă pentru soclu
aparţinând sistemului
9 Profil de susţinere şi închidere a
soclului

Condiţiile specifice lucrării şi


utilizarea corectă a sistemelor noaste
Detaliu sunt în afara controlului nostru.
Din această cauză, se va verifica
posibilitatea de utilizare a detaliilor
prezentate.
Aceste detalii nu reprezintă o
responsabilitate din punct de vedere
juridic.
Zonele adiacente sunt prezentate
doar schematic.
Data imprimării 08/2007

32
Detaliul 5 - Soclu coplanar cu faţada, cu termoizolarea soclului

Sistem termoizolant

21 Mortar adeziv
22 Placă termoizolantă
23 Tencuială armată
Zonă expusă 24 Tencuială grunduită în funcţie de
stropirii minim sistem
25 Perete construcţie
30 cm peste 6A Diblu de sistem (opţional)
nivelul solului 6B Diblu de sistem (obligatoriu)
7 Capac polistiren (opţional)
8 Placă termoizolantă pentru soclu
aparţinând sistemului
9 Hidroizolare
10 Folie hidroizolată sau similar
11 Izolare preexistentă a construcţiei
Placare cu
Teren înclinaţie spre
exterior

Zonă de tranziţie Condiţiile specifice lucrării şi


(Drenaj) utilizarea corectă a sistemelor
noaste sunt în afara controlului
nostru.
Din această cauză, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezintă o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimării 08/2007

33
Detaliul 6 - Rost de dilataţie

a) vertical în suprafaţa faţadei

b) vertical în zona de colţ interior al faţadei


27 Mortar adeziv
28 Placă termoizolantă
29 Tencuială armată
30 Tencuială grunduită în funcţie de
sistem
31 Peretele construcţiei
32 Profil pentru rost de dilatare
33 Izolarea rosturilor
34 Material termoizolant de umplere
a rosturilor
(de ex. lână moale)

Condiţiile specifice lucrării şi


utilizarea corectă a sistemelor
noaste sunt în afara controlului
nostru.
Din această cauză, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezintă o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimării 08/2007

34
Detaliu 7

1A-Mortar adeziv;
1B-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Diblu
7-Rondela diblu;
8-Profil de inchidere cu usa sau fereastra

35
Detaliu 8 – Rost elastic de delimitare a zonei placate

Fără conexiune de mortar intre prima placa si


mortarul placii din zona alaturata

Silicon în aceeaşi culoare


cu mortarul de rost

Polistiren expandat

Strat de armare

Plăci ceramice

Dibluire prin
plasa de armare

Mortar de rost

36
Anexa 1:
-dimensiune placa 100 x 50cm

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

37
6 dibluri in perimetru 10 dibluri in zona de margine / mp

-dimensiune placa 100x50cm-

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

38
6 dibluri in perimetru 12 dibluri in zona de margine/mp

-dimensiune placa 100x50cm-

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

39