Sunteți pe pagina 1din 3

MEDIUL TROPICAL

Mediul tropical cuprinde mediul și peisajele din regiunile tropical-umede cu doua


anotimpuri.
Desfașurare: intre 5 si 20 de grade latitudine (America centrala, estul Braziliei,
India, Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si o mare parte din Africa centrala),
dar regional poate ajunge si la 30-35 de grade (Argentina, sudul Africii).
Cuprinde regiuni de campie, podisuri, lanturi de munti nu prea inalti, in care peisajul
se impune fie prin paduri fie prin formatiuni ierboase.
Caracteristicile factorilor de mediu: fac parte din zona calda si au ca specific
climatic succesiunea unui sezon cald si ploios( temperaturi de 20-25o C, peste 70% din
precipitatiile anuale, de 1 000- 1 500 mm, umezeala bogata ), cu altul cald si secetos
( temperaturi de 10-20o C, precipitatii rare, sub forma de averse), inegale ca durata, ceea
ce se rasfrange in evolutia peisajului.
Solurile au acumulari bogate de oxizi de fier, aluminiu( culoare roscata sau violacee),
sau de argila( culoare negricioasa) si fertilitatea scazuta.
Raurile au debite foarte mari ce cauzeaza inundatii in sezonul ploios si debite foarte
mici ( raurile mici seaca) in sezonul uscat. Se inregistreaza alunecari de teren in lunile cu
intensa umezeala si torentialitate la aversele din perioadele secetoase.
Formatiunile vegetale si fauna difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din
precipitatii si lungimea intervalului secetos.
Diferentele regionale si tipurile de peisaje:
Peisajul padurilor tropicale care isi pastreaza frunzele se formeaza datorita
rezervelor de apa din sol ce atenueaza uscaciunea cauzata de cele 2-3 luni de seceta. Se
afla in vecinatatea padurilor ecuatoriale si au o alcatuire si inaltimi mai reduse pe masura
departarii de acestea. Din ele se desprind padurile-galerii care inainteaza in lungul
raurilor cu debite bogate, in tinuturile desertice aflate la latitudini mai mari ( Nil si
Niger).
Peisajul padurilor cu frunze cazatoare se afla in regiunile unde deficitul de umiditate
a provocat aceasta adaptare (in vecinatatea savanelor).
Peisajul padurilor musonice (India, Asia de Sud-Est, pe tarmurile Americii Centrale)
este specific regiunilor unde se produc musoni. Ploile bogate din sezonul de vara asigura
suficiente rezerve de apa in sol,folosite in intervalul cu uscaciune. Vegetatia este bogata
si densa, cu arbori si arbusti de inaltime redusa, din care se ridica insa si copaci care ating
30-35m. Exista specii apreciate pentru calitatile lemnului (santalul, abanosul).
Peisajul de savana este alcatuit din specii vegetale xerofile cu inaltimi care uneori
ajung la cativa metri ( specific tinuturilor secetoase mai mult de patru luni). Acolo unde
ploile sunt frecvente, exista si palcuri de arbusti sau arbori cu inaltime redusa, radacini
profunde si crengi putine alcatuind o coroana aplatizata( in Africa exista savane cu
baobabi, savane cu acacii, savane cu palmieri, iar in America de Sud, savane cu ierburi
inalte si arbori rari).
Peisajele antropizate sunt caracteristice regiunilor unde presiunea antropica este
relativ mare, mai ales in centrele de exploatari de minereuri, diamante, apoi pe litoral, etc.
Fauna:
Animalele de savana. Animalele cele mai numeroase din savana sunt marile
erbivore: gnu, zebre, bivoli, girafe si elefanti. Acestia din urma consuma cel putin 150 kg
de vegetale pe zi. De aceea, ei trebuie sa se deplaseze rapid pentru a-si gasi hrana
necesara. Astfel, cand iarba devine rara, gnu si zebrele inainteaza in siruri lungi spre noile
pasuni; migratia lor corespunde cu ritmul anotimpurilor. Viata in turma face erbivorele
mai putin vulnerabile in fata animalelor de prada ca leii, leoparzii, gheparzii. Aceste
animale salbatice ataca mai usor animalele izolate sau bolnave. Starvurile, care se gasesc
din abundenta, sunt imediat devorate de vulturi si hiene. In savana mai traiesc si
numeroase alte animale: pasari (dropii ), reptile (soparle, serpi), insecte (furnici, lacuste,
termite).
Animalele din padurile tropicale. Aproape 90 % din animalele padurii tropicale sunt
insecte, si din acestea multe sunt gandacii. O singura padure tropicala poate gazdui in jur
de 150 de specii de gandaci. Exista un mare numar de insecte si in atmosfera, in stratul
superior. Pe o raza de 15 km patrati se pot intalni 100 de specii de mamifere. Acestea
sunt dispuse in padurea tropicala din vizuini si scorburi pana pe crengile copacilor. Cele
mai multe mamifere din aceasta zona sunt nocturne sau crepusculare. De fapt, jumatate
din mamiferele aici existente sunt lilieci. Mamiferele din aceasta zona mai cuprind si
gorile, elefanti si porci mistreti. Padurile din Asia sunt cunoscute pentru mamiferele care
sar din copac in copac. In padurile din sudul si centrul Americii, maimutele se folosesc de
coada, ele considerand-o ca o mana in plus. Lenesul este toata viata lipsit de aparare,
leganandu-se pe crengi, totusi, pentru a evita pradatorii, cum ar fi jaguarul, ei se misca
foarte incet, fiind astfel indetectabili.
Modificari antropice:
Popoarele savanelor. In savane, unele popoare practica agricultura, altele traiesc din
cresterea animalelor. In jurul satelor, se gasesc gradini si livezi in care cresc legume si
pomi fructiferi (rosii, ceapa, cartofi, bananieri). Dincolo de aceste gradini se intind lanuri
de mei. In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai cultivata cereala. In regiunile
mai umede, intalnim si lanuri de porumb si manioc. La o distanta mai mare de sate se
practica o agricultura itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc savanei pentru a o desteleni si
defrisa. Cenusa rezultata in urma acestor incendii serveste ca ingrasamant si ajuta
culturilor, dar solul se epuizeaza repede. Atunci campurile sunt abandonate si zonele de
cultura sunt mutate. Uneori, daca locurile de cultura sunt prea indepartate, se construieste
un nou sat in apropiere.
Activitatea antropica in padurile tropicale. Padurile tropicale sunt arse si excavate cu
o viteza care atinge 160 000 km² pe zi. Lacomia vestului si saracia lumii a treia ajuta la
mentinerea acestui fenomen de distrugere care, daca va ramane necontrolat, va atrage
dupa sine schimbari climatice si ecologice drastice.