LICEUL DE MUZICĂ ŞI ARTE PLASTICE

,, CONSTANTIN BRĂILOIU” ,TG-JIU

PROFESOR :TULPAN ANIŞOARA
10 noiembrie 2005

Teoria inteligenţelor multiple ( Gardner)

Gardner defineşte inteligenţa ca pe un mod de a rezolva probleme şi de a

dezvolta produse considerate valori de către cel puţin o cultură.
Piaget defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare
optimă eficientă la situaţii noi, problematice, prin restructurarea datelor
experienţei. Această adaptare este rezultatul interdependenţei dintre asimilarea
informaţii (experienţa cognitivă anterioară) şi acomodarea ( transformarea
experienţei cognitive).
Thurstone consideră inteligenţa ca pe un produs a şapte factori: fluenţa
verbală, înţelegerea verbală, raţionamentul, rapiditatea perceptivă, calculul
numeric, memoria şi vederea spaţială.
Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr mare de instrumente
didactice, care pot fi utilizate în cadrul lecţilor, centrarea instruirii pe elev.
Astfel: inteligenţa ligvinstică este vizibilă prin lecturi, folosirea cărţilor,
discuţii în gupuri de orice mărime, fişe de lucru, povestiri, joc de roluri,
memorare, lectură individuală.
Inteligenţa logico- matematică asigură rezolvarea problemelor de
matematică, jocuri logice, demonstraţii ştiinţifice, clasificări, cuantificări şi
calcule.
Inteligenta spaţială are în vedere exerciţii de gândire vizuală folosirea
culorilor, povestiri în imagini, colaje, hărţi, diagrame, grafice, filme şi fotografii.
Inteligenţa kinestezică vizează mişcarea creativă, mima, dramatizarea,
folosirea limbajului corporal, exerciţii de relaxare fizică.
Inteligenţa muzicală pune accent pe folosirea muzicii de fond, ascultarea
muzicii, analiza ei, murmurarea, crearea de melodii sau legarea acestora de
concepte.
Inteligenţa interpersonală are în vedere cooperarea în grup, implicarea
în viaţa comunităţii , simulări, medierea de conflicte, predarea reciprocă,
brainstormingul în grup, întâlniri şi consultări în contextul învăţării.
Inteligenşa intrapersonală asigură studiul independent, învăţarea în ritm
propriu, centrele de interes, reflecţia la un moment dat, instruirea
autoprogramată, activităţile de autoevaluare.
 Taxonomia lui Bloom poate să ofere un control al cativităţii de învăţare
bazată pe teoria inteligenţelor multiple.
Vă oferim un exemplu de curriculum diferenţiat, bazat pe inteligenţele
multiple.
Obiectul : Limba şi literatura română
Tema: Poezia naturii. M. Eminescu ,, Revedere”
Obiective: Cunoaşterea universului liric
Tehnici şi materiale folosite în predare pentru valorificarea
inteligenţelor multiple:
Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr impresionat de instrumente
didactice care pot fi utilizate în cadrul lecţiilor asigurând centrarea instruirii pe
elevi.
1.Activităţi pentru elevii cu inteligenţă predominant lingvistică.
Sarcinile de lucru ar putea fi următoarele:
 Citiţi poeziile eminesciene în care natura dobîndeşte rolul de spaţiu
ocrotitor, al poetului.
 Descrieţi în trei paragrafe codrul văzut de către poet
 Ilustraţi printr-un eseu patru motive poetice de largă circulaţie din creaţia
eminesciană ce se regăsesc şi în textul amintit.
 Recitaţi poezii despre natură din Blaga, Alecsandri, Macedonski, poezii
populare.
 Precizaţi patru elemente lexico- gramaticale prin care se evidenţiază eul
liric în text.
 Motivaţi folosirea modurilor şi a timpurilor verbale în poezie.
 Transcrieţi două versuri care conţin câte un pronume în dativul etic.
 Explicaţi / comentaţi repetarea verbului ,,a face” în structura,, fac ce fac
demult”
 Ilustraţi printr-o compunere, particularităţile limbajului

2. Inteligenţa logico- matematică

 Stabiliţi patru particularităţi de compoziţie şi de ordin structural în poezia

,,Revedere” de M. Eminescu
 Completaţi rebusul

3. Inteligenţa spaţială

 Realizaţi ilustraţia potrivită pentru o pagină de carte, care deschide

volumul de poezii eminesciene ( să presupunem că volumul începe cu
poezia ,,Revedere”).
 Concepeţi un interviu imaginar în centrul căruia să se afle codrul
eminescian
 Continuaţi dialogul din textul poetic ,, Revedere” de M Eminescu.
 Alcătuiţi diagrame vizuale ale codrului
 Creionaţi / desenaţi imaginea codrului văzută de poet
 Presupuneţi că puteţi intra în acest dialog. Ce i-aţi spune codrului?
 Codrul ne transmite un mesaj folosind un limbaj codificat. Descifraţi-l!
 Construiţi un rebus avînd pe verticală cuvântul ,, Revedere”.
 Folosind markere de culori diferite, evidenţiaţi părţile/ strofele poeziei
(întrebare- răspuns).
 Creaţi nişte simboluri pentru formele pronominele şi verbale ale eului
liric folosind nuanţe sugestive.
 Confecţionaţi un semn de carte pe care să desenaţi imaginea codrului în
viziunea voastră. Folosiţi culoarea preferată!

4. Inteligenţa corporal – kinestezică

 Folosind limbajul corporal, imaginaţivă şi imitaţi mişcarea codrului / din

poezia ,,Revedere” de M. Eminescu.
 Creaţi din argilă în orele de modelaj (pentru secţia pictură) un copac, o
pădure sugerând mişcarea
 Admiraţi pădurea din apropierea oraşului ( mergeţi într-o scurtă excursie
şi scrieţi impresiile voastre în ,, Jurnalul de lectură”)
 Realizaţi un eseu cu tema ,, Codrul – spaţiu ocrotitor în univers”. Eseul
poate fi însoţit de un desen simbolic.

5.Inteligenţa muzicală

 Puneţi pe note textul acestei poezii

 Practicaţi împrovizaţii muzicale pe baza primei strofe.
 Scrieţi o compunere un eseu în care să prezentaţi muzica inconfundabilă a
codrului eminescian în univers.
 Ilustraţi o poveste a ,, Doinei populare” ascultată de codru şi ale cărei
ritmuri profunde generează mişcarea ( ca simbol al perenităţii naturii,
mişcare opusă eferemităţii vieţii pe pământ.)
 Descoperiţi relaţia indestructibilă între emoţia poetică şi muzica
universului (a codrului).
 Creaţi o legendă orfică a codrului pornind de la mişcarea în univers

6. Inteligenţa naturalistă

 Descrieţi scene memorabile din natură oglindite în literatura română ( în

poezie şi în proză)
 Scrieţi un eseu poetic sau descriptiv bazat pe experienţe trăite în natură.
 Creaţi analogii între om şi elementele naturii.
 Dezbateţi influenţele climei şi ale mediului înconjurător asupra creatorilor
de poezie (Eminescu, Alecsandri, Bacovia).

7. Inteligenţa interpersonală

 Experimentaţi scrierea unei poezii/ poveşti sau a unui eseu în parteneriat,

subiectul fiind : ,, Codrul – spaţiul ocrotitor în univers”, în care ritmurile
macrouniversului au rămas nealterate. Subliniaţi rolul important al axei
temporale.
 Analizaţi mesajul poetic. Realizaţi un joc de rol ( ,, Eu şi codrul”)
 Imaginaţi-vă alte vremuri / alte existenţe . Descrieţi sentimentele eului
eminescian
 Faceţi exerciţii pentru automatisme- lingvistice şi transformaţi-le în joc!
Opriţi acţiunea şi improvizaţi un monolog al codrului o scrisoare adresată
acestuia ( răspunsurile se vor susţine pe grupe de elevi).
 Extrageţi cel puţin două trăsături pozitive ale codrului
 Concepeţi un plan de salvare a universului înconjurător, după modelul
monumentalităţii şi eternităţii naturii
 Ilustraţi într-o scurtă piesă de teatru, drama omului efemer în mijlocul
naturii eterne.
 Argumentaţi, printr-un eseu, că omul este supus entropiei în acest univers
veşnic.

8.Inteligenţa interpersonală

 Concepeţi, implementaţi şi evaluaţi proiectul intitulat ,, Modelul codrului”

folosind poezia naturii şi a iubirii în literatura română.
 Scrieţi un eseu autobiografic,, Viaţa mea în univers în viitor”
 Reflectaţi exprimând printr-o schiţă sau un desen, la etapele vieţii omului
şi ale codrului, anticipând viitorul lor.
 Imaginaţivă că aţi putea fi metamorfozaţi într-un element al naturii. Care
ar fi acesta? Descrieţi-l!
 Creaţi o pictură un desen care să exprime starea voastră sufletească,
folosind un vocabular al culorilor
 Concepeţi un jurnal al sentimentelor faţă de natură ( faţă de codru, în
special).