P. 1
Istoria Comunismului Romanesc Vol.2

Istoria Comunismului Romanesc Vol.2

5.0

|Views: 1,530|Likes:
Published by hgfdgfui

More info:

Published by: hgfdgfui on Dec 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2015

pdf

text

original

Istoria comunismului romanesc

VOLUMUL II.

Articole publicate in “Jurnalul National” in anul 2006

Editorial: Cine vrea politica LAVINIA BETEA As spune ca perioada cea mai grea pentru cercetatorul preocupat de comunism este etapa tulbure de dupa razboi. Aceasta si pentru ca documentele de arhiva si presa vremii invalideaza opiniilor istoricilor si eseistilor cu prestigiul consolidat de productii propagandistice. Contravin apoi imaginilor de "victime" si "calai" prin care oamenii s-au deprins sa clasifice personajele trecutului. Si nu in cele din urma, analizele sunt excesiv concentrate pe prim-planul scenei politice. Desi cheie a deznodamantului pot fi si actori din rolurile secundare ori "corul" multimii. Spre exemplu, guvernarea Radescu (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945) are din perspectivele expuse lacune esentiale. Lucrarile de specialitate sunt focalizate pe demonstratia organizata de comunisti in Bucuresti, la 24 februarie si pe replica discursului rostit de seful guvernului. Discurs prin care Radescu apeleaza la "neamul care a stiut totdeauna sa-si apere fiinta" spre a se ridica impotriva celor "fara neam si Dumnezeu" in frunte cu "doi venetici, Ana Pauker si ungurul Vasile Luca". Ce se intampla intre "mana de insi" (cum ii numeste Radescu pe comunisti) si "neamul romanesc"? Tara n-avea multi muncitori, insa dintre ei se recruteaza "nucleul dur" al mitingurilor si demonstratiilor. Iar multimea este atrasa de sloganurile si lozincile comuniste. Oricate acte de binefacere ar face, bogatii nu sunt iubiti de saraci. O realitate care a motivat, pretutindeni in lume, elitele epocii moderne in adoptarea reformelor economice si masurilor de protectie sociala. Astfel ca "agitatia si propaganda" comunistilor din februarie 1945 dau impresia dorita de initiatori: tara "fierbe" de dorinta unui guvern al Frontului National Democrat. Stirile (cu date exagerate) despre mitingurile din tara si telegramele de adeziune, publicate sub semnatura unor organizatii si "colective" muncitoresti sau satesti au efectul scontat al manipularii numite "fabricarea consimtamantului". Nici manifestantii nu sunt lasati la voia intamplarii. Dupa cum relateaza fostul sef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, Paul Sfetcu, pe atunci muncitor sindicalist la CFR Grivita, demonstrantii erau dublati de "rezervistii" care asteptau intr-un anumit loc, pregatiti de interventie in cazul unor "atacuri" ale opozitiei. Chiar dintru acest inceput al practicilor comuniste, spontaneitatea si creativitatea oamenilor au fost anihilate. Lozincile se strigau pe baza "cuvantului de ordine" primit de la "seful coloanei". Sfetcu a auzit prima oara de Gheorghiu-Dej cand s-a cerut coloanei sa strige ca vrea intrarea lui in guvern. Ca exemplu relevant al apolitismului si ignorantei manifestantilor, in ancheta sa din 1948-1954, Belu Zilber relateaza o intamplare (prezentata ulterior de Silviu Brucan ca achizitie a memoriei sale). Calcat pe picior in inghesuiala, un participant isi ameninta tovarasul "agresor" ca-i va da cu "portretul lui Iorga" in cap. Portretul il reprezenta insa pe Marx, "parintele proletariatului mondial" necunoscut muncitorilor romani la acea data. Din arhive ies la lumina si actiunile altor "personaje secundare" – agentii sovietici ce fusesera incarcerati pe teritoriul Romaniei. Din chiar declaratiile unuia dintre cei mai bogati oameni ai vremii, antreprenorul in constructii si comunistul Emil Calmanovici, aflam ca in casa sa a fost pregatita "contramanifestatia lui Radescu". Organizatori au fost Pantelimon Bodnarenko si Serghei Nikanov, care aveau ca "legatura superioara de partid" pe Emil Bodnaras. Iar miscarile generalului Radescu – sef al guvernului Romaniei si secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne! – erau supravegheate si cunoscute prin intermediul unuia dintre membrii familiei sale, pacient al psihiatrului Egon Weigl al carui cabinet fusese casa conspirativa a comunistilor. O privire de ansamblu iti lasa si gustul amar ca Radescu era, in vremea guvernarii sale, singurul notabil in conflict deschis cu comunistii. Cu o zi inaintea manifestatiei de la Bucuresti, in 23 februarie este facut public apelul unor "personalitati national-taraniste in frunte cu Anton Alexandrescu" catre ceilalti taranisti de a adera la FND. La 26 februarie, alt grup – "de generali si ofiteri in frunte cu generalul de divizie Constantin Vasiliu-Rascanu" – se desolidarizeaza public

-2-

de actiunile si declaratiile lui Radescu. Iar in ziua urmatoare, "membri ai Academiei Romane, profesori universitari si sfetnici ai tronului" inainteaza Regelui un protest impotriva "reprimarii manifestatiei pasnice" de catre Radescu. Semneaza Parhon, Sadoveanu, Hortolomei, Mitita Constantinescu, Traian Savulescu, D. Mezincescu, S. Stoilov, N.Gh. Lupu. Astfel, se aleg viitorii stalpi ai institutiilor "democratizate" din Romania. Prin 1946 abia au incercat vechii politicieni "sa-i sparga" pe comunisti. Veriga mai slaba le-a parut Patrascanu. Lui ii placea sa repete si maxima atribuita lui Radescu: "Cine vrea sa faca politica trebuie sa se deprinda in fiecare zi sa inghita o soparla vie". Legat precum Ulisse de catargul corabiei sale, Patrascanu a rezistat. Dar in cercul de fier al disciplinei comuniste, insusi faptul de-a fi fost incercat de sirene se pedepsea ca o "crima de inalta tradare"!

Agonia opozitiei democratice CRISTINA DIAC "Trebuie sa facem azi un pas inapoi, ca sa putem face doi inainte maine", spunea Gheorghiu-Dej in ianuarie 1945, intr-o sedinta a conducerii Frontului National Democrat. Pasul inapoi, in decembrie 1944, s-a numit Guvernul Radescu. Comunistii se declarau insa decisi sa termine cu aceia datorita carora ajunsesera la guvernare. Sub pretextul indeplinirii defectuoase a prevederilor Conventiei de Armistitiu, reprezentantii Frontului National Democrat (FND) au sabotat prin toate metodele cele doua guverne Sanatescu. La capatul uneia din multele crize guvernamentale, generalul Constantin Sanatescu si-a inaintat demisia la sfarsitul lunii noiembrie 1944. Reprezentantii Partidului Comunist reclamasera instalarea de urgenta a unui guvern al FND-ului, alianta dominata de partidul sprijinit de Moscova. Lucrurile curgeau inevitabil catre acapararea de comunisti a puterii depline in stat. Acest lucru nu s-a intamplat insa in decembrie 1944. Ocupata cu operatiile militare, Moscova a mai acordat o perioada de respiro partidelor "burgheze", regelui, vechiului sistem politic din Romania in genere. Vremea clarificarilor nu sosise deocamdata. La putere a fost adus un nou guvern de coalitie, girat de asemenea de un general in calitate de premier – Nicolae Radescu. IMPROVIZATIE. Nu a trecut proba timpului nici noua solutie gasita de regele Mihai (factorul constitutional abilitat sa numeasca primul-ministru, conform Constitutiei din 1923 repusa in vigoare la finele lui august 1944). Guvernul Radescu s-a nascut si si-a desfasurat activitatea sub semnul provizoratului. Si asta nu neaparat din cauza unor determinari de natura obiectiva, cum ar fi razboiul aflat in plina desfasurare, perspectiva indepartata a semnarii tratatelor de pace, posibilitatea organizarii de alegeri in care cetatenii sa-si exprime optiunea pentru o formatiune politica sau alta. Guvernul Radescu a fost tot o improvizatie, confruntandu-se cu exact aceleasi probleme ca si precedentele de dupa 23 august 1944. Guvernul instalat la 6 decembrie pastra aceeasi structura de coalitie ca si cel de-al doilea Guvern Sanatescu. La fel cu precedentul cabinet, nici Guvernul Radescu nu a "marcat prea multe puncte" la capitolul longevitate. Instalat in decembrie 1944, si-a incheiat existenta in februarie 1945. In numai sase luni, Romania schimbase trei guverne. Deosebirea principala dintre Guvernul Radescu si cel care l-a precedat a constat in faptul ca partenerii de guvernare FND-isti au devenit mai nerabdatori. Au trecut la folosirea pe scara mai mare si mult mai frecvent a metodelor violente. Atacurile asupra prefecturilor si primariilor au devenit mai dese si mai dure, numarul mitingurilor cu mai multi participanti a crescut de asemenea. Atacurile in presa la adresa adversarilor politici au devenit si mai dure. FIGURI VECHI. Gheorghe Gheorghiu-Dej a sintetizat intr-o sedinta a FND-ului politica dusa de comunisti in perioada imediat urmatoare lui 23 august astfel: "Daca e nevoie sa facem un pas inapoi, ca sa putem face doi inainte, asa trebuie sa procedam". In noul guvern, partidelor zise

-3-

istorice le-au revenit sapte ministere, iar coalitiei dominate de comunisti opt. Au mai fost numiti si 15 secretari de stat, dintre care trei militari de cariera la Ministerul de Razboi. FND-ul nu a obtinut nici de aceasta data mult solicitatele Ministere de Interne si de Razboi. Teohari Georgescu a fost insa mentinut ca subsecretar de stat la Interne, portofoliu detinut pentru mai multa siguranta de insusi primul-ministru. De asemenea, Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor, "bratul armat" al comunistilor in lumea rurala, si-a pastrat postul de vicepremier. MINISTRII FND In cel de-al treilea guvern al Romaniei de dupa 23 august, coalitia dominata de comunisti a obtinut portofoliile Justitiei, Educatiei Nationale, Muncii, Asigurarilor Sociale, Lucrarilor Publice, Sanatatii si Asistentei Sociale, Comunicatiilor si pe cel al Nationalitatilor Minoritare. Dintre "vedetele" Partidului Comunist care figurau si in continuare pe lista guvernamentala se numarau Lucretiu Patrascanu la Justitie si Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Comunicatii.

In absenta legii CRISTINA DIAC Abuzurile infaptuite de comunisti in iarna 1944-1945 aveau motivatii precise. Stenogramele sedintelor conducerii FND elucideaza mai multe "mistere". De ce doreau cu atata inversunare o reforma agrara imediata? In ce scop erau schimbate autoritatile locale? In spatele haosului aparent se ascundeau ratiuni practice. Instalarea Guvernului Radescu a constituit aparent o infrangere pentru comunisti, care nu reusisera sa instaleze in decembrie 1944 un guvern FND si nici sa obtina ministerele de Interne si de Razboi. Cabinetul Radescu a fost de fapt o prelungire a celui de-al doilea Guvern Sanatescu. In situatia tarii nu survenise nici o modificare. Romania era angrenata in razboiul din Vest, de data aceasta de partea Natiunilor Unite. Trebuia sa faca fata obligatiilor asumate prin Conventia de Armistitiu si sa se confrunte cu realitatea prezentei Armatei Rosii pe teritoriul national. Clasa politica era obligata sa accepte in scena un nou "actor" – Partidul Comunist. Aflati la guvernare sub ministeriatul lui Radescu, demnitarii comunisti s-au comportat la fel ca si pe timpul lui Sanatescu. Este greu de apreciat daca reprezentantii Partidului Comunist au avut un plan minutios, ticluit pana in cele mai mici amanunte, pe care sa-l fi urmat in actiunea de comunizare a Romaniei. Este mult mai probabil ca echipa ai carei lideri erau Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu a avut in vedere obiective clare de actiune, lasand gestionarea concreta a evenimentelor la nivelul principului "vazand si facand". "Nu putem crea o norma generala. Aceasta nu depinde de noi", spunea Petru Groza in ianuarie 1945. Una din optiunile pe care Partidul Comunist le-a pastrat si dupa decembrie 1944 a fost aceea de a destabiliza prin orice mijloace guvernul ai carui membri erau. Dar asta nu s-a intamplat imediat. "Mariajul din interes" intre FND si partidele "burgheze" a parut sa functioneze cam o luna si jumatate. La mijlocul lui ianuarie a survenit insa un eveniment care a dat semnalul despartirii. SURSA DE "INSPIRATIE". In ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat prima sa vizita la Moscova, unde trebuia sa discute in principal chestiuni economice. La revenirea in tara, le-a povestit colegilor sai din conducerea FND-ului, al carui presedinte era Vasile Luca, ce discutase in capitala sovietica si, de asemenea, a facut propuneri referitoare la caile pe care trebuia sa mearga, cel putin in urmatoarea etapa. Obiectivul numarul unu ramanea rasturnarea Guvernului Radescu si instalarea unui Guvern FND. Metodele prin care trebuia atins acest obiectiv ramaneau in linii mari aceleasi folosite si pentru a forta in doua randuri demisia lui Sanatescu. Dupa revenirea lui Dej de la Moscova s-a alcatuit programul de guvernare al Frontului

-4-

rabdare si legalitate. Peste tot in Europa. rezuma realist situatia partidului Ana Pauker. Sursa de inspiratie a mesajului politic comunist trebuia insa camuflata. "Sa se dea o forma mai delicata. taranii puteau fi usor transformati in masa de manevra. in ianuarie 1945. Cateva zile mai tarziu. extrema stanga a decis in iarna lui 1945 sa atace acolo unde credea ca ar avea mai mari sorti de izbanda. De ce erau in fond atat de interesati oamenii Moscovei de o reforma agrara? Din stenogramele discutiilor purtate in interiorul conducerii FND si la nivelul PCR reiese ca. chiar si in absenta legii. economistul Costin Murgescu scria referitor la acelasi subiect ca "relatiile economice romano-sovietice sunt inaugurate in felul acesta sub cele mai fericite auspicii". reforma agrara era dorita si de PNT. evident. democratizarea tarii. privatiunilor inerente anilor de razboi. In 1945. Partidele politice au incercat cu mai mult sau mai putin succes sa-si adapteze oferta electorala noii situatii create de inerentul sfarsit al razboiului. erau amintiri puternice. sfarsitul razboiului nu mai parea un eveniment atat de indepartat. Nu numai FND si-a lansat programul politic. Acel guvern. Probabil ca la prima confruntare cu sovieticii. De exemplu. Difuzului mesaj al partidelor "istorice". o delegatie a PCR. In 1945. acolo unde rivala sa Ana Pauker era deja o vedeta. la 16 ianuarie 1945. Diferenta era aceea ca PNT dorea sa astepte sfarsitul razboiului pentru legiferarea ei. Dupa cum declara insusi Gheorgiu-Dej intr-o sedinta a FND-ului. puternic controlata de serviciul de cenzura instituit de Comisia Aliata de Control. la fel ca si sensibila problema a revenirii Ardealului de Nord la Romania.National Democrat. In programul FND se spunea clar ca Ardealul nu va fi retrocedat Romaniei atata timp cat la Bucuresti nu va fi instalat un guvern bine vazut la Moscova. nu putea fi decat unul al Frontului. Soldati decedati si raniti. Prin promisiuni de improprietarire gratuita si cu "ajutor muncitoresc" la infaptuirea reformei. i-a iesit in intampinare ministrului inca de la Ploiesti. VIZIUNE REALISTA. "mobilizarea tuturor fortelor in vederea intensificarii efortului de razboi". VREMEA SPERANTELOR. care a fost efectuata in principal in scopuri economice. Comunistii au folosit problema reformei agrare in scop propagandistic si pentru a lovi in adversarii politici. avem astazi tendinta de a considera perioada ulterioara lui 23 august si pana la abolirea monarhiei ca pe una cenusie si trista. Gheorghiu-Dej a pus pentru prima data piciorul in "orasul sacru" al comunismului mondial. Programul FND a ocupat spatii ample in presa scrisa. -5- . liderii comunisti isi apreciau corect aderenta si popularitatea in randul multimii. au putut afla detalii din coloanele ziarului comunist Scinteia. "Noi suntem izolati. refacerea economica a tarii "cu participarea tuturor fortelor creatoare". Astfel. Gheorghiu-Dej a fost asteptat de Ana Pauker si de Vasile Luca. spunea Gheorghiu-Dej. oamenii voiau sa creada intr-un nou inceput. PNT si PNL si-au publicat la randul lor proiectele. Stiind ce s-a intamplat. condusa de Emil Bodnaras si Iosif Ranghetz. pentru a nu da de banuit opiniei publice. din moment ce de-a lungul anilor a avut girul acestora ori de cate ori a transat conflictele din partid in favoarea sa. Astfel ca scopul principal al FND-ului in ianuarie 1945 era ca mesajul comunist sa "ajunga la tara". oamenii voiau si aveau dreptul sa spere. cel putin in estul Europei. care ii indemnau pe locuitorii satelor la calm. victimele Holocaustului. In Gara de Nord. in asa fel incat sa nu se lase impresia ca a fost sugerat de unele cercuri". in cadre inca si mai radicale decat cele preconizate de Partidul Comunist. Mai aproape de realitate este ca in acei ani optimismul ii insufletea pe supravietuitorii razboiului. intre noi muncitorii si tarani si ceva intelectuali pe ici pe colo". Partidul Comunist le-a oferit alternativa actiunii imediate. Cei interesati de vizita. problema retrocedarii Ardealului de Nord. respectarea angajamentelor luate prin Conventia de Armistitiu. Gheorghiu-Dej a facut o buna impresie. BOTEZUL MOSCOVIT La finele lui 1944 si inceputul lui 1945. in ziarul Romania libera. acest program incorpora punctul de vedere moscovit referitor la principalele chestiuni care se puneau acut in Romania acelei perioade: reforma agrara. Pe fond.

Conform Conventiei de Armistitiu. Comisia Aliata de Control exercita o atenta supraveghere. banuite a apartine Partidului Comunist. este de la sine inteles ca orice mesaj. PNT si PNL si-au manifestat opozitia fata de ascensiunea comunistilor prin diferite metode. acesta i-a acuzat pe vicepremierul Groza si pe generalul Stanescu. Constantin Bratianu (foto). In primele zile ale lui februarie. dl Bratianu m-a dezamagit ca lider politic". ca nu sunt straini de constituirea respectivelor depozite si le-a cerut sa-si dea demisia.) la Bucuresti si in mai multe orase mari din tara. Asupra presei scrise. si in timpul regimului Antonescu a functionat un Minister al Propagandei. -6- . subsecretar de stat la Interne. "Are aproape 80 de ani si pare a-si risipi energia. Uniunii Patriotilor si Madosz-ului (grupari satelite ale comunistilor – n. O alta metoda agreata erau periplurile la reprezentantii diplomatici ai SUA si Marii Britanii la Bucuresti. deoarece si in timpul regimului de autoritate monarhica instituit de regele Carol al II-lea. Desi este extrem de nefericit din cauza situatiei actuale." Ultimul discurs public anticomunist CRISTINA DIAC Iesirile publice ale premierului Radescu au ramas in istorie ca fiind asociate cu postul public de radio. care indeplinea printre altele si servicii de cenzor al informatiilor destinate publicului.n. Primul-ministru a mai decis sa organizeze o adunare populara. cenzura presei a continuat sa existe in Romania si dupa 23 august 1944. scria Schuyler la 2 februarie 1945. Erau suspectati de a fi fascisti si reactionari toti opozantii Partidului Comunist. refuzau sa tipareasca stiri referitoare la "fascisti si reactionari". in doua momente tensionate. si-a notat in jurnal impresia pe care i-a produs-o seful PNL. Nimic nu razbatea fara aprobarea sovieticilor. Constantin Bratianu a mai inaintat un protest primului-ministru. Dreptatea si Viitorul.PROTESTE In timpul Guvernului Radescu. Intr-o sedinta a Consiliului de Ministri. reprezentant al SUA in Comisia Aliata de Control intre noiembrie 1944 si septembrie 1946. de la care asteptau sprijin. nu a oferit nici un program constructiv de redresare. Discursul sau a fost ultimul rostit liber de la microfonul Radiodifuziunii. In ianuarie. Nu ca o noutate de inspiratie sovietica. dominate de comunisti. De la inceputul lui februarie 1945. in care sa-si exprime punctul de vedere referitor la situatia tarii in general si la masurile pe care intentiona sa le intreprinda pentru restabilirea ordinii. reprezentantii FND au trecut la atacuri frontale. Cele mai frecvente erau protestele in paginile propriilor ziare de partid. cu ocazia deportarii etnicilor germani in URSS. Cei doi au refuzat. un constant vizitator al generalului. DE DRAGUL OPOZITIEI Generalul american Cortland Van Rensselaer Schuyler. pentru a putea ajunge la cititori. pentru a se plange de diverse abuzuri. generalul s-a adresat natiunii prin intermediul acestui mijloc de informare in masa. dar si pentru a sonda opiniile diplomatilor anglo-americani. O noutate absoluta in Romania a fost faptul ca sindicatele tipografilor. sectia a II-a a Marelui Stat Major ii comunicase primului-ministru identificarea unor depozite de arme. Teama lui Radescu era ca urmau sa fie folosite pentru indepartarea prin forta a guvernului. Pentru a evita cenzura. "In general. Liderii celor doua partide ii vizitau sistematic pentru a le prezenta propriul punct de vedere asupra situatiei tarii. s-a dat semnalul clar pentru inlaturarea de la putere a guvernului de coalitie. in afara unei opozitii generale fata de ceea ce numeste cererile exorbitante si nedrepte ale Rusiei. trebuia sa treaca in prealabil de filtrul cenzurii. In aceste conditii.

ca ar fi sabotori si reactionari si ca obstructioneaza judecarea criminalilor de razboi. si-a inaintat demisia. Europa -7- . In ultima clipa. A. "Sindicatele sa se ocupe cat mai putin de politica si cat mai mult de treaba". Varianta lui Radescu a fost contrara: anumiti manifestanti. au vrut sa atace cladirea si au tras pentru a crea o diversiune si a putea astfel sa dea vina pe guvern. Radescu a anuntat ca intentioneaza sa se adreseze opiniei publice in ziua de duminica. Ana Pauker si ungurul Luca. lasand sa se inteleaga ca abrevierea FND ar proveni din prescurtarea sintagmei "Fara Neam si Dumnezeu". in eventualitatea ca ar fi atacate. au pornit sa aprinda focul in tara si s-o inece in sange. In urma presiunilor exercitate de emisarul Moscovei asupra suveranului. In seara aceleiasi zile. a indemnat Radescu. asa cum i-a botezat poporul. In final. el i-a acuzat pe comunisti de crearea si escaladarea incidentelor. dar nu imediat. fiindca altfel se pune in primejdie insasi fiinta tarii". in organizarea FNDului. generalul a spus ca el si Armata isi vor face datoria pana la capat. Mai mult decat atat. O mana de insi. care sunt si trebuie sa ramana organizatii profesionale si nu instrumente de presiune politica. In expunerea sa. Radescu a facut un joc de cuvinte. A protestat fata de invinuirile care se aduceau frecvent colaboratorilor sai. La finele lui februarie. acesta din urma i-a cerut demisia lui Radescu si a incercat gasirea unei solutii care sa multumeasca pe toata lumea. In Capitala a avut loc un miting. Radescu a criticat actiunile muncitorilor tipografi. in timp ce coloana de manifestanti trecea prin fata Ministerului de Interne (astazi fosta cladire a Senatului) s-au tras focuri de arma. Armatele Natiunilor Unite avansau spre Germania. Incidentele s-au soldat cu mai multi morti si raniti. in conditii de ordine si legalitate. calificandu-le ca nedemocratice. ci doar sa someze si sa traga in aer foc de avertisment. ULTIMUL DISCURS. Discursul rostit de primul-ministru in Sala ARO nu a fost preluat de nici un ziar. a acuzat Radescu. Varianta comunista a fost ca primele focuri au venit dinspre Minister. Venisera decisi sa bruieze discursul premierului. Comisia insarcinata cu anchetarea cazului a conchis ca gloantele extrase din corpurile victimelor nu erau identice cu cele utilizate de trupele care asigurau paza ministerului. Visinski. in sala Cinematografului Scala. "Cei fara neam si fara Dumnezeu. regizate in fapt de Partidul Comunist. populatia trebuia sa ceara venirea la putere a unui guvern "de larga concentrare democratica". "Orice agitatie trebuie sa inceteze. la cererea regelui. Cu o seara inainte. generalul Radescu a decis sa schimbe sala cu una aflata in apropiere – sala Cinematografului ARO (astazi Patria). se poate considera ca premierul a facut o greseala tactica. cauta prin teroare sa supuna neamul". 11 februarie. cinematograful a fost insa ocupat de simpatizantii FND. Radescu a trecut in revista o serie de actiuni destabilizatoare intreprinse de coalitia de extrema stanga si in alte orase din tara. In cursul dupa-amiezii. Conform planului comunist. Numai ca acesta si echipa din jurul sau au reusit sa dejoace planurile fenediste. trase de oamenii de ordine. in seara de 24 februarie. El a prezentat opiniei publice propria versiune asupra evenimentelor de peste zi. cu toate ca mii de oameni aflasera despre existenta lui de la radio. primul ministru a apelat din nou la postul public de radio. suveranul era factorul constitutional abilitat sa numeasca si sa demita premierul. dar si asupra colaborarii dezastruoase cu comunistii. condusi de doi venetici. cuvintele acestuia au fost radiodifuzate. GAFA LUI RADESCU In discursul rostit de Nicolae Radescu la radio. S-a referit de asemenea la necesitatea infaptuirii reformei agrare. Si-a expus punctul de vedere referitor la menirea sindicatelor. A fost ultimul discurs rostit liber de la microfonul Radioului. In contextul sfarsitului de razboi.I. fiind astfel auzite de un auditoriu incomparabil mai numeros decat cel pe care il putea cuprinde o sala de cinematograf. adica unul cu mai multi comunisti. ci dupa terminarea razboiului. vicecomisarul sovietic pentru afaceri externe. Peste numai patru zile. cu misiunea clara de a crea dezordine. a revenit la Bucuresti. Conform Constitutiei in vigoare la acel moment. unde a fost primit in mai multe randuri de rege.CACEALMAUA. Evenimentul care a condus la demisia generalului Radescu din postul de premier s-a inregistrat la 24 februarie 1945. Radescu a sustinut ca trupele din Ministerul de Interne nu primisera ordin sa traga in manifestanti.

Comisia se instaleaza in spatele unei mese mari. Liberal. n. invocand ilegalitatea partidelor de tip ciuperca. Avocatul Adriana Georgescu. Prefectul comunist nu se arata la fata. Reprezentantii acestor noi partide sunt instalati in fata comisiei. Dar. permitand practic continuarea inlocuirilor abuzive.). cate doi reprezentanti din fiecare partid: National-Taranesc. a insotit respectiva comisie in periplul ei prin Moldova. nationalist si fascist. Discursul oficial este rostit de prefectul legal. De asemenea. care se laudau cu prigoana si inchisorile la care fusesera supusi. Guvernul Radescu a emis la inceputul lui ianuarie o lege prin care se impuneau conditii de studii celor care voiau sa acceada la functii in administratia locala. Pentru a limita inlocuirea abuziva a autoritatilor locale. zece scaune frumos aliniate isi asteapta ocupantii. sefa de cabinet a primului-ministru Nicolae Radescu si jurnalist la ziarul liberal Viitorul.) raspunde aducand mesajul guvernului. Stradania a fost insa in zadar. Serviciile publice. Martorii oculari au constatat abuzurile si le-au interpretat din propriul punct de vedere. Articolul ambiguu spunea ca se pot face exceptii de la conditiile de studii pentru "persoanele care s-au distins printr-o activitate publica remarcabila". Acesta nu a fost insa unicul ei scop. "Asaltul prefecturilor" CRISTINA DIAC Cele trei luni ale guvernarii lui Radescu au ramas in memorie ca perioada in care "asaltul prefecturilor" a atins cote ingrijoratoare. In decembrie a fost constituita o Comisie Interministeriala pentru examinarea situatiei din Moldova. (. "Oprire la Focsani. Sensibilitatea fata de problema evreiasca era mult sporita. doi reprezentanti ai Confederatiei Generale a Muncii. in general. -8- . prima capitala de judet unde trebuia sa restabilim ordinea. prin ochii sefei de cabinet a premierului Radescu. cate doi membri din fiecare partid reprezentat in guvern sunt invitati sa discute cu oaspetii de la Bucuresti. in special. pe colo. fireste.afla de ororile nazismului. Se prezinta singuri. Iata cum se produceau inlocuirile de primari si de prefecti.n. niste cetateni cu scaune in mana isi fac aparitia. In astfel de situatii se demonstra abilitatea reprezentantilor FND in guvern.. nereprezentate in guvern. estul tarii fiind cel mai expus actiunilor de razboi. care tindea sa devina din ce in ce mai grava. La nivel administrativ domnea haosul. doi reprezentanti ai Uniunii Patriotilor. puteau modifica "pe ici. justificarea dezordinilor prin originea etnica a Anei Pauker a dat apa la moara celor care considerau ca Romania este un stat antisemit. prin punctele esentiale" proiectele de lege care ii interesau in mod direct. pe fondul internationalismului sovietic. Emil Bodnaras. Comisia s-a deplasat in Moldova pentru a examina situatia.. incercand sa acopere cu vocile lor vacarmul general care a pus stapanire pe sala la sosirea lor: doi reprezentanti ai Tineretului Comunist. aceasta regiune fusese o vreme izolata de restul tarii. MARTOR OCULAR. sefa de cabinet a lui Radescu. Dimitrie Nistor (subsecretar de stat la Interne. Comisia – cu exceptia. de formele aberante de antisemitism pe care le-au cunoscut acei ani. In aceste conditii. in fata mesei. doua femei antifasciste. fusesera total dezorganizate. publicat pentru prima data in Franta. Populatia se confrunta cu o criza acuta a alimentelor si a articolelor de prima necesitate. De vreme ce alegeri judetene nu sunt posibile pentru moment. Comunist. Socialist. a lasat posteritatii impresiile sale de participant la evenimente. Iar cei care apreciau aceasta erau in general comunistii. de lagarele de concentrare. Avocatul Adriana Georgescu. sub titlul "La inceput a fost sfarsitul". Un articol al legii lasa loc de interpretari. a comunistilor – protesteaza. in ultimul minut. Amintirile sale legate de acea perioada din istoria Romaniei pe care a trait-o nemijlocit se regasesc si intr-un volum memorialistic. referirile la etnia liderilor comunisti nu au fost nici pe placul Comisiei Aliate de Control dominate de sovietici. Frontul Plugarilor. Prin prezenta lor. Practic. si transporturile.

. Destabilizarea si dezordinea. personalitatea hotarata a lui Radescu parea o garantie ca lucrurile vor intra pe un fagas normal. Mitingurile in piete publice. Se trage asupra noastra... 4. i s-a fixat domiciliu obligatoriu in locuinta sa din Strada Clopotarii Vechi nr. cu numar mare de participanti. precum si intalnirile cu public in diverse sali din Capitala erau o moda a vremii. ta ta ta. reprezentantii partidelor democratice isi exprima punctul de vedere asupra reorganizarii judetului. spunea Ana Pauker.. (. SCANDAL. cum se misca satele. activistii nu faceau altceva decat sa transpuna in practica "indicatiile" primite. Comunistii si adeptii lor recita o lectie invatata pe dinafara.n. ELITE NOI -9- . Aceeasi scena.. activand in exil in Statele Unite ale Americii. Comunistii au organizat numeroase asemenea intruniri.. la inceputul lui decembrie. La fel au stat lucrurile si in timpul guvernelor Sanatescu." Alta metoda indicata de "tovarasa Ana" a fost organizarea de mitinguri. niste gloante sparg geamurile si se infig in pereti.) trebuie sa facem o serie de mitinguri mari. comisiei..reprezentantul PC in comisie.. Si deodata. Domnul Rautu. Dupa ce a petrecut o vreme sub protectia britanicilor.). nu mai putem continua asa. In decembrie 1944. de teama represaliilor.ta ta ta. un prefect care n-are decat patru clase primare si e strain de judet. avea reputatia unei persoane severe. domnule Bodnaras. incepe sa strige: «In numele partidului comunist . iar pe strada auzim pasii patrulelor rusesti. insarcinate sa vegheze asupra. cele din centrul orasului. Comunistii scandeaza: Stalin. Nu sunt raniti. A doua escala: Botosani. iar in conditiile haosului sfarsitului de razboi. printr-o pura intamplare parca. impotriva legilor reactionare?. In fond.. o alta serie de mitinguri la tara. propun pe X ca prefect si pe Y ca primar». Scena continua in fiecare judet. indicand in general persoane mai degraba neutre. ta ta ta. Totusi. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist. Dupa o scurta pauza. insotite de o puternica propaganda prin mass-media. national-taranist. prima voce a Moscovei. dar pregatite in acest sens. maresalul Stalin. se inscriau in nota discutiilor dintre membrii conducerii FND. sub semnul adunarilor din diverse sali bucurestene. generalul Radescu s-a refugiat la Ambasada Marii Britanii. Nu este posibil sa numim la Iasi. «Asculta. Nu putea fi acuzat de colaborare cu "fascistii" antonescieni. IASI. Dupa ce a pierdut sefia guvernului. n. Radescu parea a fi omul potrivit pentru gestionarea situatiei interne. cu care intrase in conflict la un moment dat. E impotriva tuturor legilor noastre. Traiasca Armata Rosie. Capitala Moldovei. Stalin.. Mai important este ca tot ce avem noi ca forta sa aruncam la tara.» «Vrei sa spui. se ridica speriat. A parasit Romania in 1946.... opina aceasta. Mitinguri si manifestatii populare. a fost reluata aceeasi tactica. sa zgandarim totul acolo si ecoul sa vina la Bucuresti. ta ta ta .. a caror cifra era si mai mult amplificata de ziarele procomuniste. Datorita acestei pozitii a fost internat in vremea razboiului in lagarul de la Targu Jiu... ATUURILE LUI RADESCU Primul-ministru Nicolae Radescu era cunoscut ca un opozant al regimului de dictatura militara al Maresalului Antonescu. Bodnaras propune pentru functia de prefect pe dl Alexiuc. reactiunea burghezo-mosiereasca. identica pana ti se face greata: in fata comisiei. Traiasca gloriosul ei conducator.... inclinata spre ordine si rigoare. utilizand si salile particulare. Adevarati papagali. Ultimele zile ale Guvernului Radescu au stat.. sedinta se suspenda fara sa fi intervenit nici un acord". leagan al intregii culturi romanesti. In timpul discutiilor nu reusim sa scoatem de la comunisti altceva decat vesnicele lozinci pe care le cunoastem acum pe dinafara. pentru ca sa vina sa-si spuna cuvantul cei care pana acum nu si l-au spus". De asemenea. "Important este la tara. ale carei laitmotive sunt Stalin si glorioasa Armata Rosie.. de asemenea.» Toata lumea incepe sa urle. "Cred ca duminica (in prima duminica din februarie 1945.. Si sub semnul Radioului.

"A precizat ca este gata sa faca declaratii scrise in presa. la Craiova a fost instalat cu forta un prefect agreat de comunisti. 1". Am propus deci o colaborare cu liberalii care sa duca. nici un partid politic nar putea exista fara asemenea aliante". Nicolae Celac. Documentele de arhiva sunt in masura sa ne lamureasca de ce tocmai Gheorghe Tatarescu. acesti "tovarasi de drum" vor fi condamnati la disparitie. Sergiu Celac. in tara continua "asaltul prefecturilor". Primul prefect comunist al Craiovei este tatal translatorului de limba engleza al lui Ceausescu. nu reusise sa sesizeze "linia justa" a aplicarii tacticii "tovarasilor de drum" in Romania. De exemplu. cel care a condus "asaltul". Dupa victorie. Printre manevrele politice propuse de Patrascanu era si aceea a "utilizarii din plin a guvernelor de colaborare pentru a patrunde mai ales in masa micii burghezii satesti dar si a celei orasenesti". intr-un document cerut de Secretariatul Biroului Politic. cultura lor politica se reducea la "Cursul scurt de istorie al PC(b) al URSS" publicat de Stalin in 1938. o bucata de drum. ca vor fi necesari cel putin inca cinci ani pentru "desavarsirea revolutiei burghezo-democratice in Romania. In aceeasi zi. Cel mai cultivat dintre ei. Editorial: Frate cu dracul LAVINIA BETEA Pana la "guvernul de larga concentrare democratica" condus de Petru Groza (in timpul caruia au fost promovate masurile de sovietizare a tarii si manipulate alegerile parlamentare din 1946).Ziua de 24 februarie a ramas asociata cu incidentele aparute la manifestatia FND. fie chiar si cu oameni nesiguri. Desi traise un timp la Moscova ca functionar al Cominternului. in frunte cu Anton Alexandrescu. Cine putea sa cunoasca asemenea teorii. "Si propuneam – mai declara el in 1949 – sa se faca o distinctie in burghezie. informeaza Dej cantarind castigul manevrei: "reprezinta o grupare in stat" iar "in cercurile Partidului Liberal are destui prieteni si spera ca acestia sa vina la dansul". "Numai cine nu este sigur de el insusi se poate teme de aliante vremelnice. insusi Tatarescu. in numele "moralei proletare". . politician cu vechi "merite in lupta impotriva comunismului".10 - . timp in care politica de colaborare cu o parte din burghezie trebuie continuata". alaturi de ei. in sedinta Consiliului FND din 31 ianuarie 1945. declara Gheorghiu-Dej. Cativa dintre comunistii intelectuali citisera sporadic din scrierile lui Marx. condusa de Gheorghe Tatarescu. pentru a accede la putere trebuiau incheiate aliante vremelnice si reversibile cu alte partide. si cu cea provenita de la national-taranisti. conform teoriei "luptei de clasa". incidente care au condus peste cateva zile la caderea Guvernului Radescu. i se adresase cu dorinta intrarii in FND. Dupa parcurgerea etapelor intermediare din planul de distrugere a vechilor structuri a urmat randul "tovarasilor de drum" sa fie aruncati la "groapa de gunoi a istoriei". intr-un stadiu. sa inceapa campania" (impotriva lui Maniu). "Aliatii tactici" pot parcurge in folosul comunistilor. Astfel. Conform ideologiei leniniste. el apreciase. in noiembrie 1944. pe adeptii sai. cu insusi acordul (comunistii spun "la propunerea"!) lui Iuliu Maniu. Trecut pe listele criminalilor de razboi. la finele razboiului? Dupa marturiile unor fosti lideri comunisti. Lucretiu Patrascanu. "Linia justa" fusese insa colaborarea comunistilor cu fractiunea desprinsa din PNL. in Romania. izoland pe cei mai seriosi adversari ai nostri: pe Maniu si acea parte a conducerii PNT care il urmeaza. Cele doua grupari "progresiste" au condus insa la izolarea si eliminarea partidelor din care se desprinsesera. le-a devenit "tovaras de drum". datorita originii sociale "nesanatoase". Eficiente au fost tacticile "compromisului" si "tovarasilor de drum" teoretizate de Lenin inca inainte de revolutia bolsevica. desi cunoscator si adept al teoriei "tovarasilor de drum". la izolarea si slabirea pozitiilor lui Maniu – pe atunci adversarul nostru Nr. ii sfatuia Lenin. si-a facut in acest sens autocritica in ancheta premergatoare condamnarii sale. nucleul partidului comunist a utilizat o serie de tehnici de influenta asupra multimii si de amorsare a opozitiei.

000 de oameni si 1. i se paruse. primit cu unanima apreciere de participanti. Cat despre perioada cuprinsa intre 1945 si 1948. Vasile Luca analizeaza astfel cazul: "Noi nu trebuie sa ne speriem de ceea ce a fost Tatarescu. Lenin se dovedise mai viclean decat dracul. Dar daca el astazi vrea sa intre. sa dea un cadru burghez. fluvial si mecanic si 10% pentru restul de produse. PROPAGANDA. (. in perioada 12 septembrie 1944 – 12 septembrie 1950. Dintre acestea. DESPAGUBIRI DE RAZBOI. ea a fost numita si timpul "reformismului demagogic". In finalul expozeului sau. Romania a trebuit sa plateasca despagubiri de razboi URSS. si astfel vor avea mai mult curaj sa lucreze cu noi". printre care se afla si Romania. Presa comunista.In aceeasi sedinta. instruiti la Moscova. In conditiile ocupatiei Armatei Rosii. 50 de milioane in produse petroliere. Din cauza statutului sau de invinsa. procesul de sovietizare. intrarea in guvernele postbelice a sustinatorilor Moscovei. Extensia URSS prin intermediul sferelor de influenta va duce la crearea unor state-satelit. si a consilierilor sovietici.2 miliarde de dolari.. vite. in decursul a doi ani. Sovieticii si membrii PCR au excelat in utilizarea tacticii discursului demagogic pentru atragerea multimii. Preturile luate in calcul erau cele din 1938. mai mult sau mai putin constient. Reformismul demagogic PAULA MIHAILOV Romania a pierdut in cel de-al doilea razboi mondial 170. partidul-"purtator de cuvant" al Uniunii Sovietice in spatiul politic romanesc. Il putem si aresta daca incearca sa danseze in alta parte. Luca asociaza tactica lui Lenin binecunoscutului proverb romanesc: "Trebuie sa te faci prieten cu dracul pana treci puntea". starea deplorabila economica in care se inecase tara. grau. Stalin a reusit. Ajuns ministru al Afacerilor Straine si vicepresedinte al Guvernului Groza. a fost aruncat in inchisoare. Prin intermediul membrilor PCR. sa impuna in tara un guvern comunist si prosovietic. URSS a fost prezentata ca "fratele mai mare" al Romaniei. ca reusise. Pentru reusita actiunii lui au conlucrat mai multi factori: prezenta pe teritoriul Romaniei a Armatei Rosii ocupante. Conform punctului 11 din Conventia de Armistitiu si potrivit Acordului economic sovieto-roman semnat la Moscova la 16 ianuarie 1945. sa se bata in lupta noastra. La avantajele "fratiei cu dracul" va fi tintit si liberalul Gheorghe Tatarescu. fortelor economice din tara.11 - . Pretentiile sale de tara invingatoare le-a raspandit propaganda prosovietica pentru a mentine la putere PCR. material mecanic si feroviar. "Puntea" insa n-a trecut-o. Tara noastra s-a numarat printre statele invinse in cel de-al doilea razboi mondial. ci fabricantilor.. Romania a fost obligata sa plateasca URSS.) Si linia lui Tatarescu o putem combate maine. si nu . Toti stim cine a fost. atunci sa tratam cu el. Propagandistic. 300 de milioane de dolari americani. Aceste forte isi vor spune ca daca este vorba de Tatarescu nu poate fi vorba de confiscarea averilor. 96 de milioane in vase maritime si fluviale. probabil. guvernele postbelice au asistat si sustinut. Dupa utilizarea sa ca "fatada" pentru "elementele burgheze" din tara si din strainatate. Tentativele de modernizare ale Romaniei n-au dat rezultatele scontate de reformatorii epocii moderne. la care se adaugau 15% majorare pentru materialul feroviar. 54 de milioane reprezentand cherestea. a ascensiunii la putere a PCR sprijinit de Moscova si a unei populatii infometate. acest fapt va da o incredere imediata nu Partidului National Liberal sau Partidului National Taranist. daca Tatarescu intelege ca singura cale este prietenia cu Uniunea Sovietica – si el pare serios a intelege ca nu este alta cale –. Dar daca (sic!) cu Tatarescu putem sparge Partidul Liberal.

declansarea nationalizarii (11 iunie 1948) si a colectivizarii (1949) se desavarseste experimentul sovietizarii. eu va inteleg si stiu ca nu numai dorinta dumneavoastra de-a demonstra muncitorilor ca lupta de clasa se ascute pe zi ce trece va face sa cereti aceste mariri de salariu. arta. saracita. grame. cand erau strict interzise producerea si comercializarea painii. Stalin nu aparea ca dictator. si nu de rezolvare a problemelor interne: Legea reformei agrare (23 martie 1945). in realitate. agricultura. Recitit insa. ziua de distributie sau de consum. (. Romania devenea. Rezultatele eficiente in orice domeniu al societatii nu se pot obtine. Ascultat de o populatie infometata. cuvintele de ordine care au insotit traiul romanilor in anii postbelici au fost rationalizare. Sub conducerea lor. industrie si educatie. forestiera. orezul. liderii PCR descriau in discursul lor o tara plina de bogatii nepretuite. le-a spus baronul Neumann intr-o zi. "REMEDIEREA" CRIZEI. "DULCELE" GRAI COMUNIST. asa-numitele sovromuri. inundatiilor si epidemiilor. etatizarea Bancii Nationale a Romaniei (prin legea din 20 decembrie 1946) sau infiintarea (8 mai 1945) intreprinderilor mixte romano-sovietice. distruse sau furate de fosta clasa exploatatoare a mosierilor si capitalistilor. Incetul cu incetul societatea este penetrata de elemente sovietice si sovietizante. In zilele de luni si joi. Painea. care proclama principiul exproprierii tuturor proprietatilor mosieresti care depasesc 50 de hectare. decat prin "intarirea organizatorica si cresterea influentei Partidului Comunist". metalurgica. unde productia scazuse la jumatate fata de perioada interbelica. necultivata. doar in anumite zile ale saptamanii. a sticlei. din el reiese o demagogica pledoarie pentru bunastarea care-i va cuprinde pe toti atunci cand vor fi condusi de Partidul Comunist Roman. guvernele postbelice au impus populatiei ratii la produsele de maxima necesitate. transporturilor pe apa si aeriena. Daca in 1945 ratia de paine integrala pentru locuitorii oraselor era de 300 grame/zi/persoana. Dar toate reformele adoptate – purtatoare ale pecetii Moscovei – au fost. discursul comunistilor era unul datator de speranta. uleiul sunt doar cateva dintre alimentele de baza pe care oamenii le primeau pe cartela. In afara promisiunilor insa.12 - . carnea. restaurantele serveau mamaliga. ci si grija sincera pentru muncitorii de la ITA. complet subjugata Kremlinului. in 1945. masuri de comunizare a tarii. in timp ce pretul crestea si el invers proportional. A fost sesizata de contemporani actiunea de sovietizare? Se pare ca in aceasta prima etapa doar cei care se simteau direct amenintati s-au manifestat ca rezervati si potrivnici. limba. unde dupa distrugerile razboiului au urmat cele ale secetei. portie. Cu sau fara ajutor sovietic. RATII. guvernantii romani au fost nevoiti sa ia unele masuri pentru depasirea crizei economice. CARTELE Cei care au trait sa povesteasca si generatiilor urmatoare greutatile pe care le-au intampinat in timpul razboiului si in perioada imediat urmatoare nu-si pot sterge din memorie amintirea dureroasa a cartelelor. Ca si in alte tari. bancara. Ideile sovietice aveau ecou intr-o Romanie agrara. astfel. Cu reforma monetara (1947). PLATITI LA METRU "Domnilor. cartele. Gheorghe Gheorghiu-Dej. numea armata sovietica "armata eliberatoare". ci ca marinimos "Generalissim" care oferea ajutoare pentru cei napastuiti de seceta sau inundatii. rechizitionare... a exploatarilor minereurilor metalifere. saraca. pentru a se mentine pe linia de plutire. ea va scadea la 200 si apoi 100 de grame in urmatorii doi ani. dupa razboi. speculanti.numai. Modelul sovietic se voia copiat in cultura. spunea ministrul Comunicatiilor si Lucrarilor publice.) Eu pot sa va . O alta masura luata in perioada de rationalizare pentru restaurante era restrangerea meniurilor la maximum patru feluri de mancare. mai intai in industriile petrolifera. faina. Cand foametea din 1945-1947 facea ravagii. aceste bogatii – promiteau ei – vor ajunge "in mainile poporului muncitor si harnic". a comunistilor.

La un an dupa incheierea ostilitatilor. invalizii – secatuindu-si economiile distruse. Franta.) De aceea. asinilor si catarilor. Pierderile lor umane au fost de 400. sunt in mod cert cea mai mare putere economica si politica a lumii de la acea vreme. autoritatile franceze estimau ca suma necesara pentru revenirea la normalitate a economiei se situa undeva la 5. SUA. In afara de salariul in milioane sau miliarde de hartie. va lua. partial distrusa. Sacrificarea si consumul lor trebuie sa poarte avizul primarului. Intr-o perioada de peste 5 ani. guvernele au fost nevoite sa despagubeasca o mare parte a categoriilor care au avut de suferit de pe urma razboiului – vaduvele. crizele succedandu-se intr-un ritm ametitor. rusii. fostele Mari Puteri au apelat la femei. In plus. iar zilele in care se consuma sunt sambata si duminica" Universul. Atat pe timp de razboi. toate tarile angrenate in razboi. Pentru a suplini deficitele de pe piata muncii si pentru a putea finaliza intr-un timp multumitor reconstructia economica. iar dolarul isi mentinuse puterea pe care o inregistrase inainte de conflagratie.. s-au confruntat pe termen lung cu o acuta lipsa a fortei de munca. avand in vedere faptul ca detineau doua treimi din rezerva mondiala de aur. dar indeosebi cele europene. in schimb. statele europene trebuie sa-si reconstruiasca industria. teritoriul lor nefiind teatru de razboi. milioanele de franci pierdute de stat in perioada ocupatiei germane si produsele rechizitionate de nazisti. sa refaca drumurile.13 - . a fost foarte afectata. In afara de mortii din transee.. numaratoarea victimelor.000 de miliarde de franci. englezii. Soldatii de pe campul de lupta au devenit somerii de pe piata posteblica a muncii. In schimbul ei. fiecare muncitor va primi lunar 4 metri de panza. Cuvantul de ordine al politicilor acestora. Valuta este panza. la care se adaugau si alte 500. Astfel ca.000 de ostasi. VIATA DE DUPA RAZBOI. plus forta de munca din vechile colonii. este cooperarea. In razboi pierduse 600. populatia civila sufera profund de pe urma deciziilor politice si economice ale guvernelor tarilor beligerante. pe timp de pace. La aceste dezastre se adauga compromiterea celor peste trei milioane de hectare de teren arabil. francezii sau nemtii au suferit de pe urma epidemiilor izbucnite in Europa sau a lipsei de hrana. alimente de la tarani. Victorioase ori invinse. accidentate sau sufera de boli incurabile. adica . INVINGATORII. la finele razboiului. Urmare a masivelor pierderi umane. doar in conditiile in care aceste animale nu mai sunt de folos in gospodarii. "fruntasul" clasamentului a fost Uniunea Sovietica. scadere a natalitatii si a sperantei de viata. infrangerea sau mangaierea orgoliilor. Astfel ca nu au inregistrat distrugeri de infrastructura sau locuinte. cat si in perioada ce urmeaza conflagratiei. In contabilizarea pierderilor umane. Statele Unite ale Americii au avut cel mai putin de pierdut la nivel economic si social. tarile batranului continent isi fac planuri de viitor.000 de victime cazute prada epidemiilor si lipsei de hrana. agricultura si locuintele." Titus Popovici. 7 aprilie 1945 Europa isi vindeca ranile razboiului PAULA MIHAILOV Dupa incheierea ostilitatilor. sunt batrane. cu un buget neafectat. SUA au incheiat razboiul cu o economie stabila. orfanii.000 de combatanti soldati. din piata.satisfac cererile. chiar daca mi le prezentati din ora in ora. Puterea financiara a Statelor Unite era stabila. m-am gandit sa va platesc in valuta. federatia sovietica a pierdut 10% din populatia sa totala. "Disciplina dezordinii" DECIZIE "Prin decizia subsecretariatului de stat al aprovizionarii s-a aprobat sacrificarea si consumul cailor. Ce-am rezolva? (. 300. adica aproximativ 20 de milioane de oameni.000 locuinte distruse. adolescenti si chiar batrani.

care. 2 milioane erau someri.3%). Astazi sunt membre ale Uniunii Europene. care prevedea acordarea de catre Statele Unite a unor subventii statelor afectate de razboi. caile de transport feroviar si rutier distruse. Din expunerea ofiterului american reiesea ca ar avea de castigat atat cei care solicitau ajutorul. iar o jumatate din muncitorii italieni lucrau in agricultura. avea distrusa flota comerciala – mandria coroanei britanice – si o mare parte din fondul de locuinte. In consecinta. La Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite.2%). generalul George Marshall.9%). sa se . ca "anul zero" al economiei nationale. 12. dintr-o populatie de 20 milioane. desfasurata la San Francisco (SUA). Belgia (4. Sta in puterea oricarei tari mari. Germania. PLANUL MARSHALL Intr-o conferinta tinuta la Universitatea din Harvard (Marea Britanie). sa decida regulile jocului politic sau economic si sa le impuna altora. secretarul de stat american. este catalogarea anului 1945. un plan de ajutor economic. In consecinta.14 - . Este si cazul URSS-ului. Austria (5.5 miliarde lire sterline. sigura pe victoria asupra Germaniei naziste. la 5 iunie 1947. la Moscova s-au semnat doua acorduri economice. Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare. Desi din punct de vedere ideologic si politic renuntase la un sistem totalitar. Republica Federala Germania (10.7%). avantul economic postbelic cel mai indraznet l-a inregistrat tot Tara Soarelui Rasare. victorioasa la un moment dat in istorie. UNESCO s-a ocupat de problemele muncii. in perioada aprilie 1948 – iunie 1952.8%). mentinandu-se in topul statelor dezvoltate pana in zilele noastre. Unul dintre ele a fost considerat "izvorul sovromurilor". Peste 7. Dupa bombardarea atomica a oraselor Hiroshima si Nagasaki.8%). incearca si reuseste. a propus tarilor europene. Cu doar o zi inainte de finalul razboiului. Inflatia in 1945 era de 132%. Rezervele monetare ale tarii erau de 500 milioane de lire. comunistii romani au sustinut o colaborare pe termen lung.8 miliarde dolari au fot impartite intre Marea Britanie (24. mai putin puternici. prin intermediul PCR-ului. Alaturi de acest ajutor initial. Fapt evident al dificultatilor marelui invins in cel de-al doilea razboi mondial. cu economii prospere si societati evoluate. URSS-ul a adus Romania la masa negocierilor economice.000 de oameni. in lucrarile de specialitate. iar la nivel economic i-au fost afectate cu predilectie industriile textila si siderurgica. Italia (11. cele pentru ajutorarea tarilor afectate de razboi. Germania avea aproape in totalitate infrastructura. economia distrusa trebuia refacuta. reconstructia lor va fi incredintata mai multor organisme internationale: Fondului Monetar International i-au revenit problemele monetare. Tarile de Jos (7. Italia a avut de luptat in afara scenei razboiului cu mostenirea fascista.5%). Cu toate acestea. 8 mai 1945. cat si Statele Unite. Marea Britanie. in vreme ce datoria externa catre Statele Unite se ridica la peste 3. desi dispunea de potential industrial si forta de munca. Japonia a pierdut peste 250. porturile daramate. in perioada aprilie – iunie 1945. care va intra in vigoare la 24 octombrie acelasi an. Franta (21. Jaful organizat de sovromuri PAULA MIHAILOV Dupa ce si-a asigurat dominatia politica. Grecia (5. Loiali sovieticilor. EUROPA STRANGE RANDURILE. In finalul luptelor. Natiunile Unite se aratau preocupate de soarta postbelica a tarilor europene. mobilizarea si eforturile cetatenilor statelor enumerate au contribuit la renasterea lor postbelica. a fost adoptata Carta ONU. inclusiv URSS. Din pacate insa.de doua sau chiar de trei ori bugetul antebelic.5 milioane de cetateni ramasesera fara locuinte. INVINSII.4%) – tari care au ramas in afara Cortinei de Fier "cazute" dupa izbucnirea "razboiului rece" dintre URSS si SUA.

grea. in 1949. SOVIETICII. Bihor) devenisera mai valoroase ca aurul. Controlul absolut asupra sovromurilor era detinut de sovietici. s-au infiintat 19 sovromuri. LA MASA NEGOCIERILOR. Astfel. gaze. sovieticii controlau si cea mai intinsa si bogata zona petrolifera. pe o perioada de un an de zile. la nevoie si personalul de specialitate (capitalul rusesc a fost extras din materialele furate de la nemti). Si a continuat prin initierea. renumitele sovromuri. constructiile. In conditiile in care caile de transport catre URSS au fost afectate de bombardamente. la 8 mai 1945 – cu doar o zi inaintea capitularii Germaniei si a incheierii razboiului – a doua acorduri economice: primul. chimica si navala. Partea romaneasca trebuia sa contribuie la randu-i cu 50% capital si forta de munca. sa asigure. conduse din partea sovieticilor de A. A livrat pana in . Situatie care va determina redactia revistei britanice Lumea azi. CE ERAU SOVROMURILE? Pentru Stalin. Astfel ca timp de sapte ani industriile romanesti extractiva (petrol. Si beneficiile de pe urma acestei "colaborari" urmau a se imparti tot pe jumatate. condusa de ministrul de Finante. Pe plan politic. de exploatare a lemnului. Al doilea. pumnul lui Vasinski a decis instaurarea guvernului pro-sovietic prezidat de dr. a sumei de 300 milioane de dolari pe care Romania. In Romania. a unei serii de negocieri.I Mikoian. Mihai Durma. in ramurile industriale de cea mai mare importanta economica si strategica pentru Romania. doar pe hartie. ministrul Industriilor si Comertului – Tudor Ionescu – a pus "pe tava" sovieticilor un raport asupra posibilitatilor de productie ale Romaniei. semnat pe o perioada de cinci ani. Al doilea decret-lege semnat de Regele Mihai I a vizat infiintarea Sovrompetrolului de la Ploiesti. Negocierile s-au terminat prin semnarea. una dintre modalitatile inventate de ei pentru a controla sectoarele de baza ale economiilor tarilor central-europene a fost infiintarea de "intreprinderi mixte". sa afirme. doi "parteneri" inegali: o Uniune Sovietica invingatoare si o Romanie invinsa si slabita. la Moscova. "Tovaras de drum" al comunistilor din aceasta perioada. deschiderea de care beneficia tara noastra la mare si Dunare erau cai foarte utile rusilor." Cei mai interesati ca sovieticii sa fie multumiti de rezultatul tratativelor erau comunistii din Guvernul Groza. la 27 aprilie 1945. sovieticii s-au dovedit extrem de interesati in bogatiile tarilor ocupate. Dupa 1945.impuna in Romania. constand in special din utilaje. In conditiile in care Rusia aspira sa construiasca bomba atomica. trasa liniile definitorii ale schimburilor comerciale dintre cele doua tari. acestea au luat nastere in urma acordului de la Moscova. rezervele de uraniu din exploatarile romanesti de la Baita si Stei (jud. din iunie 1945 pana in prima jumatate a lui 1946. Stenogramele discutiilor purtate in capitala URSS dovedesc faptul ca delegatii romani manifestau multa obedienta. prin care sovieticii s-au declarat dispusi sa "investeasca" in cateva dintre intreprinderile romanesti de stat sau private 50% capital. prevedea constituirea intreprinderilor mixte romanosovietice. Practic. Acordurile uneau." Despre pierderile inregistrate de tara noastra in perioada functionarii acestor sovromuri vorbesc cifrele care ilustreaza activitatea doar a doua dintre ele – Sovromquartit si Sovromlemn. unica prioritate a economiilor "statelor fratesti" era slujirea intereselor URSS. In plan economic.15 - . carbune). majoritari in delegatia romaneasca trimisa la negocieri. Durma va fi condamnat la inchisoare dupa preluarea puterii de catre acestia. INCOLTESTE IDEEA.942 de angajati. cu profil de societate de navigatie. Spre exemplu. al caror scop era incheierea unor acorduri economice pe termen lung cu "marele vecin de la Rasarit. in Conventia de Armistitiu. care si-au numit oamenii in conducerea intreprinderilor mixte si au interzis accesul romanilor in contabilitatea sau pe exploatarile sovromurilor. SINGURII "CAPITALISTI" DIN ROMANIA. ca "singurul capitalist din industria romaneasca este Rusia comunista. Inca din timpul razboiului. ca tara invinsa. Sovromquartitul adunase un numar de 15. transporturile altele decat pe calea ferata si distributia filmelor au "inflorit" in mainile rusilor. Primul a fost Sovromtransportul. trebuia sa o dea URSS-ului ca despagubire de razboi. Din chiar inceputul activitatii sale (1952). apartinand Institutului Regal pentru Afaceri Internationale. Petru Groza. Comisarul Poporului pentru Comert Exterior. dominatia sovietica a inceput prin stabilirea.

preluarea efectiva a mai durat cateva luni. In 1947. a recunoscut necensitatea desfiintarii intreprinderilor mixte in toate statele satelit ale URSS. dificultati in asigurarea fortei de munca. peste 17. Din cauza lipsei de alimente si produse de prima necesitate. ROMANII SCHIMBA PLACA. dar se folosea de forta de munca locala. a pus pentru prima data problema infiintarii comisiilor mixte de verificare a activitatii sovromurilor. Dar. Demersurile de desfiintare a sovromurilor au fost incununate de succes. la nivelul conducerii statului s-a pus problema gasirii unei modalitati de control a acestor intreprinderi.000 de tone de minereu de uraniu. Astfel cerea opinia publica. rusii au mancat mai intai gainile si acum insista sa le dam oua" Constantin I.200 mc de teren impadurit pe luna.1960 URSS-ului. iugoslavii au realizat ca acordurile de colaborare economica propuse de sovietici aveau ca scop transformarea Iugoslaviei "intr-o veritabila colonie ruseasca. masini. peste doar un an se lucra cu 47 de gatere care distrugeau peste 1. in consecinta. desi actele erau facute. SOVIETICII SPARG "BATATURILE". Nikita Hrusciov. pierderile inregistrate de unele intreprinderi mixte. Odata cu trecerea timpului. prin ministrul Justitiei. adjunctul ministrului Industriilor. COMPARATIE "In timp ce germanii ne-au luat toate ouale de la gaini. metalurgie) au fost transferate in 1948 in "Societati Sovietice pe Actiuni" – SAG. Daca la inceputul lui 1946 la Sovromlemn se lucra doar cu trei gatere care defrisau 355 mc de padure pe luna. Dupa inceperea tratativelor (7 martie 1953). prin intermediul ziarelor sau al mitingurilor. indepartarea uneia dintre practicile de dupa razboi. a blocarii multora dintre caile de transport. "Dusmanul" lor a fost legislatia introdusa de Lucretiu Patrascanu. "State in stat". deoarece ele "erau niste bataturi pe degetele de la picioare si raneau sentimente nationale producand neintelegeri in lagarul nostru. Bratianu. Conducerea lor era exclusiv sovietica. Ion Gheorghe Maurer. Urmasul lui Stalin. 1945 Specula face ravagii in Romania postbelica PAULA MIHAILOV Una dintre problemele serioase cu care s-au confruntat populatia si autoritatile romanesti dupa razboi a fost specula. au luat diverse . in conditiile in care pana si ofiterii de Securitate romani aveau nevoie de permise speciale pentru a patrunde in unele sovromuri. Oficial. lipsa de control asupra propriilor resurse si a procesului de productie.16 - . Celelalte intreprinderi mixte au revenit Romaniei in decursul urmatorilor doi ani. Lucretiu Patrascanu." ALTI PACALITI Peste 200 de intreprinderi germane (din sectoarele de baza ale economiei – energie.C. Motivele formale invocate de romani pentru cererea de desfiintare a sovromurilor erau necesitatea subordonarii acestor intreprinderi statului roman si respectarea legislatiei romanesti. protocolul de preluare a primelor opt sovromuri in patrimoniul statului roman a fost semnat abia la 31 martie 1954. au rupt inetelegerea cu sovieticii si au rascumparat Sovyug-urile (doar doua – transporturile fluviale si cele aeriene) inca din 1948. Spre deosebire de nemti." Si. timp suficient ca sovieticii sa mai profite de statutul lor de ocupant. industrie chimica. comerciantii au profitat din plin. Comunistii. chestiunea a fost discutata abia in sedinta Biroului Politic al PMR din 24 februarie 1953. ele aveau planuri proprii de productie si dispuneau in profitul URSS de intreaga productie pe care o trimiteau in Uniunea Sovietica sau vindeau in Germania doar o parte infima.

Ziarele au dus la randu-le o campanie acerba pentru "demascarea" speculantilor. La 7 aprilie 1945. La 12 aprilie 1945. Pedeapsa maxima pe care o putea primi un negustor dovedit speculant era internarea in lagar. Dupa razboi. Popularitatea comunistilor care voiau sa oblige pe comercianti sa vanda la preturi mici creste insa. "Guvernul va lua o serie de masuri menite a duce la stabilizarea preturilor si a salariilor. adoptata in aprilie 1945. rostit in fata delegatilor Sfaturilor Negustoresti. LA NIVEL TEORETIC. In Bulgaria si in Franta s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru speculanti. cei care dosesc produsele pentru hrana" si alte categorii de speculanti. reducerea si rationalizarea consumului prin rationalizarea unor produse de prima necesitate (painea. Patrascanu declara: "Este o datorie cetateneasca de a ajuta la punerea ei in practica! Cetateni.17 - . sunt insotite de legi si de masuri concrete luate de ministerele implicate in eliminarea speculantilor. care prevedea pedepse aspre – de la amenzi in valoare de milioane si zeci de milioane de lei pana la munca silnica pe viata pentru cei care "cu stiinta distrug in total sau in parte produsele care servesc ca hrana. hotarare si mai ales dezinteresare" in combaterea speculei. erau mijloacele la indemana presei. cei dovediti necinstiti erau considerati si ei "dusmani ai poporului" si pedepsiti ca atare. din ordinul temutului ministru de Interne. Printre masurile propuse de autoritatile din Romania pentru combaterea speculei erau imbunatatirea si intensificarea productiei. la care se adaugau impresionante amenzi si confiscari de bunuri. dar si de ziaristi. controlati si supravegheati aplicarea legii!". moment in care intra in actiune Brigada Speculei. el anunta declansarea in Romania a "razboiului contra speculei" prin inasprirea "la maximum a pedepselor existente". Pentru a sublinia importanta demersului. carnea). cel mai potrivit mod de a face propaganda. inlaturarea productiei de lux. Caricaturile si bancurile. conform legii. si in celelalte tari specula facea ravagii. Editorial: "Porcii patati" . anunta adoptarea a patru legi economice. cerand comerciantilor sa dea tot sprijinul pentru infrangerea speculei. Discursurile si declaratiile guvernantilor. incunostiintand populatia ca "in Franta s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru specula si ea se aplica din plin". care au gasit in ea subiectul zilei. rubrica ce o depasea uneori pe cea despre realitatea economica. cota-parte din valoare marfurilor confiscate. povestioarele cu talc si infiintarea unei rubrici dedicate prezentarii celor vinovati de specula. In octombrie 1946. atat de odioasa si apasatoare pentru publicul consumator". special organizata pe langa Prefectura Capitalei. Lucretiu Patrascanu. Teoharie Georgescu. Datorita proportiilor pe care le-a capatat in perioada imediata razboiului. ziarul Universul reda un discurs al ministrului Comunicatiilor si Lucrarilor Publice – Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cei care veneau in ajutorul autoritatilor in descoperirea lor primeau. prin intermediul editorialistilor din ziare. Lucretiu Patrascanu. Dar pentru ca speculantii sa fie pedepsiti. introducerea preturilor maximale si limitarea castigurilor. acestia trebuiau indentificati si arestati. Scanteia publica anteproiectul "Decretului-lege privitor la combaterea speculei cu produse alimentare". FAPTELE VORBESC. normalizarea transporturilor pentru aprovizionarea industriei cu materii prime si apararea monedei nationale. iar in Marea Britanie. DUSMANUL SPECULANTILOR La una dintre desele conferinte de presa pe care le-a organizat ministrul Justitiei. iar masurile erau drastice. printre care si cea numita a "speculei si sabotajului". a promis Dej. Referitor la noua lege. Opinia publica cerea. DISCURSURI INCURAJATOARE. specula a fost la randul ei speculata de politicieni pentru atragerea adeziunii populatiei. "initiativa. ministrul recurge la metoda exemplului. prin care se incerca sprijinirea Guvernului in rezolvarea acestei probleme. ministrul Justitiei.decizii si masuri de pedepsire a negustorilor care cresteau preturile peste cele prevazute de noile reglementari.

In chiar vremea razboiului. a avut loc si deportarea etnicilor germani din Romania in Uniunea Sovietica. "stiinte rasiale". il catalogheaza inspectorul. Intai ca membru al "Tineretului hitlerist". Si-au blestemat. O treime din programul lor zilnic era ocupat de indoctrinare nazista. Barbati pana in 48 de ani si femeile intre 18 si 40 de ani au fost trimisi la "reconstructia" tarii distruse de razboi. cand au fost trimisi in deportare. deportatii au acceptat sa participe la "Scoala de lupta antifascista" cu program de "denazificare" si indoctrinare comunista. dupa contabilizarea pierderilor. Remarcandu-se prin rezultatele examenului la care fusesera supusi de specialistul in "stiinta raselor". Dupa spusele lui. cu prilejul lansarii cartii sale autobiografice. Daca mediatizarea acestei categorii de procese este de rasunet. nemtii de-aici s-au comportat "mai germani ca germanii". In 1941. Nu si pentru el. in functie de personalitatea si evolutia de viata a fiecaruia. Mai tarziu. ajunsese la concluzia ca ideologia nazista e mai concreta decat cea comunista. amintindu-si acestea. propaganda nazista si. dupa schimbarea ideologiei staliniste cu comunismul national. Si unii. Ca si ceilalti copii nemti de varsta lui fusese acceptat in "Tineretul hitlerist". in urma cu cativa ani. Rasa ariana (evidenta prin anumite caracteristici fizice) avea menirea divina de a stapani lumea. In 1945. care. iar ei ajunsesera sa-si doreasca "moartea de erou" pentru implinirea idealului nazist. "Porc patat!". Istoria rescrisa a Germaniei. Localnicii ii priveau cu ura pe "porcii nazisti" ingaduiti de Stalin sa lucreze in tara distrusa de armatele lor. In tara sovietelor insasi pacea a fost aducatoare de nenorocire pentru soldatii prizonieri returnati. cand armatele naziste au ajuns in Romania. si ceilalti interziceau amestecul dintre indivizi destinati puterii cu cei predestinati sclaviei ori exterminarii. acesta priveste ochii baiatului care – oroare! – nu erau albastri ca ai "rasei pure". sub patronajul comandamentului sovietic de la Bucuresti.LAVINIA BETEA La sfarsitul razboiului in Europa.. probabil.18 - . conform conventiilor dintre Aliati. Urmarile acestei situatii au fost diferite.. pedepsele aplicate de sovietici unor mari grupuri de populatie civila pentru "vini colective" s-a facut in tacere. au muncit (cel putin patru ani) la ce-a fost mai greu si au trait in lagare situate in conditii extreme de mediu. soarta supravietuirii: aceia care luptasera impreuna cu armatele naziste impotriva Armatei Rosii au fost executati in masa. dupa "legilor obiective istorice". comunitatea germana din Transilvania era numeroasa. unul dintre acesti fosti deportati. Politica de rasa este inlocuita in ideologia comunista cu teoria clasei proletariatului. nemtii din Romania mai credeau minciunile propagandistice care promiteau victoria lui Hitler prin miraculoase noi arme. in directia est spre destinatii necunoscute. sunt pedepsiti "criminalii de razboi" si "colaborationistii" de catre tribunale speciale dupa o legislatie adaptata momentului. Originea sa resiteana se afla in primele opt familii de colonisti adusi in aceste locuri ca mesteri in metalurgie si minerit. Patru ani a lucrat Anton Ferenschutz in mine si in taigaua Siberiei sovietice. l-am cunoscut pe Anton Ferenschutz. care avea "dosarul patat". Au fost cu totii transportati in vagoane de vite. iar ceilalti s-au mutat din lagarele naziste in lagarele Gulag-ului. La Resita. va conduce mapamondul. intorcandu-i scarbit spatele. Stalin deportase sase comunitati etnice pentru vina de a nu se fi impotrivit ocupantului nazist. Cu asemenea . paradoxal. Pentru o jumatate de litru de lapte supliment la ratia de hrana. cand sa-l felicite. In ianuarie 1945. ci negri. Si. La intoarcere in orasul natal urmele razboiului pareau sterse. grupul etnic dintr-o tara avand sentimentul identitatii nationale mai pronuntat decat comunitatea sa de origine. Avea doar 12 ani si era trist ca fratele mai mare i-o luase inainte incadrandu-se in trupele SS. Prima amintire dureroasa din viata sa tulburata de comandamente politice a fost prilejuita de inspectia unui oficial nazist la organizatia hitlerista a tineretului din Resita. O organizatie paramilitara cu regim asemanator unei tabere de soldati in pregatire. in loc sa-i ucida. Pe centurile copiilor era inscriptionata deviza "sange si onoare". ancorata in bornele razboinicilor vikingi si ale "genialului Hitler". ca "filosovietic" dupa stagiul din lagarul siberian. patriei lor.

URSS a fost nevoita sa poarte aproximativ doi ani singura lupta militara pe vechiul continent impotriva Germaniei naziste. de cealalta parte. SUA si Marea Britanie. Molotov in mai 1942. Cooperarea dintre aceste state s-a putut realiza. Amanarile succesive. In afara acestor interese comune. Conform acesteia. au existat si nenumarate puncte de divergenta. vor fi aliati de conjunctura impotriva Germaniei naziste.19 - . strategic si economic au adus de aceeasi parte a baricadei adversari ideologici declarati. evenimentele din timpul razboiului si perioada imediat urmatoare s-au derulat pe un fond de neincredere intre principalii aliati: Statele Unite si Marea Britanie. CONVERGENTE IN COALITIE. "Gestapoul rosu" ce era Securitatea il convoaca la sediul din Resita. A rezultat o carte-document despre traumele "ciumei brune" si "ciumei rosii" in Romania. In 1971. rezultatul fiind ruptura intre fostii "amici" si crearea celor doua blocuri politico-militare. mondiale. Premise ale razboiului rece CRISTINA VOHN Instalarea "cortinei de fier" a fost rezultatul unui proces indelungat. SUA au promis URSS acordarea unui mare imprumut postbelic. Una dintre ele poarta numele de "bulgarele de zapada". economic. ce i-au coalizat pe aliati in timpul razboiului. se temea de tendintele expansioniste ale puterilor democratice."pete". Uniunea Sovietica de cealalta parte. Editata si prezentata in locurile unde autorul traise si unde a revenit adesea dupa 1990 ca organizator al unei asociatii de sprijin a batranilor si a copiilor abandonati. DIVERGENTE INTRE ALIATI. Deschiderea celui de-al doilea front de lupta in Europa a constituit primul punct de divergenta intre Aliati. Ca sa se elibereze. V. Dar. Uniunea Sovietica. atunci cand Hitler ameninta sa cucereasca intreaga Europa. Astfel. la randul ei. analistii au lansat mai multe teorii. Pentru a dovedi ca este "un bun aparator al cuceririlor poporului" i se cere sa devina informator. Infrangerea militara a Germaniei naziste a reprezentat interesul major comun al URSS. Acest lucru a contribuit la cresterea enorma a prestigiului sovieticilor. Promisiunile SUA facute ministrului sovietic de Externe. Anton Ferenschutz a emigrat in locurile de unde plecasera stramosii sai spre Transilvania in urma cu doua sute de ani. pe de-o parte. l-au determinat pe Stalin sa adopte o atitudine extrem de rezervata fata de Aliati. si URSS. Statele Unite ale Americii se confruntau cu o criza de supraproductie si aveau nevoie de piete de desfacere. Imensa piata sovietica era o solutie viabila pentru rezolvarea crizei americane. in timpul vizitei acestuia la Washington. calculele finantistilor americani s-au dovedit a nu fi in acord cu promisiunea politica facuta lui Stalin. Acestia au fost nevoiti sa coopereze in ciuda temerilor si a suspiciunilor dintre ele. Strans legat de acesta se aflau interesele economice. pe de alta parte a secatuit rezervele economice ale Uniunii. Rezultatul va fi crearea celor doua "blocuri" politico-militare. Dar. ele au sporit continuu in vremea razboiului. Si din acest punct de vedere. Acestea vor avea rolul de a creste suspiciunile privind intentiile postbelice ale fiecarei parti. Suspiciunile intre "imperialistii" occidentali si reprezentantii "dictaturii rosii" existau inca de la venirea la putere a bolsevicilor. Pentru a explica cauzele razboiului rece. pentru anul 1943. Nerisipite niciodata. concretizate abia in primavara anului 1944. interesele de ordin politic. doctorii i-au recomandat sa-si scrie memoriile. Puterile occidentale suspectau URSS-ul de intentia de a-si extinde influenta in intreaga Europa. De cealalta parte. pe de-o parte. Neincrederea si suspiciunile dintre cele doua parti vor spori dupa terminarea razboiului. Singurul lucru pe care l-a obtinut Roosevelt din partea Senatului american a fost ridicarea . Uniunea Sovietica avea nevoie de ajutorul material al Americii pentru a continua cu succes razboiul. erau pentru crearea celui de-al doilea front de lupta inca in cursul anului respectiv. SUA si al Marii Britanii. Cosmarurile si depresia i-au impovarat apoi viata.

Tot timpul.. in favoarea URSS. In schimb. De asemenea este specificat dreptul popoarelor de asi stabili forma de guvernamant prin alegeri libere si obligatia desemnarii democratice. In conditiile in care sfarsitul razboiului devenise previzibil. Prima conferinta in care s-a pus transant aceasta problema a fost cea de la Moscova din octombrie 1944. MITUL YALTEI. Aceasta impartire a fost insa rezultatul unui sir de evenimente care au avut ca rezultat formarea celor doua "lagare" – "capitalismul" si "comunismul".V. ziarul Romania libera a publicat un articol despre Conferinta de la Moscova desfasurata in octombrie 1944. Asadar. Discutiile importante s-au purtat in jurul unor procentaje: Churchill a propus ca influenta sovietica sa fie de 90% in Romania. maresalul Stalin a stat in mijlocul domnilor Churchill. Dar forma acestor materiale era de genul cat mai putina informatie. Intalnirile directe dintre Roosevelt si Stalin nu le-au diminuat. aceasta impartire a lumii europene in sfere de influenta va fi depasita de evenimente. 75% in Bulgaria. fara ca ei sa aiba macar cunostinta de acest targ. Intalnirile directe dintre liderii statelor membre ale coalitiei antinaziste au avut un caracter extrem de pragmatic. SUA vor ocupa teritoriile din Vestul Europei. cat mai multa propaganda. Declaratia dezvaluie dezacordurile dintre semnatari si compromisul minim la care au reusit sa ajunga. In numele acesteia. la despagubirile de razboi pe care Germania urma sa le plateasca si la teritoriile pe care le revendica URSS in Extremul Orient. Stalin va impune regimul sovietic in statele din centrul si estul Europei ocupate deja de Armata Rosie. Stalin a cerut in schimb ca influenta sovietica sa creasca la 90% pentru Bulgaria si 75% pentru Ungaria. Harriman si Kerr. Si tot in numele "democratiei". multi dintre ei fiind jertfiti pe "altarul democratiei". facand din cand in cand gesturi pentru a sublinia punctele mai importante. Aici. Facuta fara asentimentul SUA.20 - .. Articolul respectiv nu facea referinta asupra discutiilor dintre I. Toate acestea au intarit si mai mult suspiciunile lui Stalin cu privire la "caracterul imperialist" al statelor democratice. Roosevelt si Churchill au ajuns la intelegere in stabilirea granitei estice a Poloniei (pe linia Curzon). Documentul prevede "coordonarea politicii celor trei puteri si actiuni comune pentru rezolvarea problemelor politice ale Europei eliberate". Fiecare parte a incercat sa obtina cat mai multe garantii de securitate pentru perioada postbelica. Desfasurata intre 4 si 11 februarie 1945. scria Romania libera. Yalta reprezinta locul in care lumea a fost impartita in sfere de influenta. Unul dintre momentele care dezvaluie cel mai bine acordurile si dezacordurile dintre aliati il reprezinta Conferinta de la Yalta. Dar documentul cel mai important a fost "Declaratia asupra Europei eliberate". Intelesul de baza al ideii democratice este astfel total denaturat. Winston Churchill. presa comunista publica in permanenta articole despre evenimentele internationale de actualitate.interdictiei de acordare de imprumuturi catre Uniunea Sovietica. In numele interesului national au fost "sacrificate" si impartite teritorii si natiuni intregi intre sovietici si occidentali. dupa ce se retrasese din sala dineului in biroul ambasadei. Harriman a raspuns". maresalul Stalin se gasea inca la ambasada britanica. Cetatenii din statele ocupate nu aveau nici un cuvant de spus despre viitorul lor. CONFERINTA DE LA MOSCOVA. Churchill a dorit sa "reglementeze" influenta fiecaruia in Europa. Astfel. PROPAGANDA Dupa 23 august 1944. ziaristul se oprea indelung asupra descrierii lui Stalin. "Tarziu dupa miezul noptii. compromisul s-a realizat in jurul cuvantului "democratie". a "calitatilor" lui de lider. Primul ministru al Marii Britanii. Conducatorul de razboi sovietic a tinut un toast pentru presedintele Roosevelt si dl. Stalin. 50% in Ungaria si Iugoslavia si 10% in Grecia. Stalin si Winston Churchill. Destinele a milioane de oameni erau astfel pecetluite. . maresalul Stalin a vorbit linistit si simplu. ea i-a reunit pe cei trei lideri ai SUA. s-a deplasat la Kremlin pentru o intrevedere cu Stalin. URSS si Marii Britanii. Micile imprumuturi primite astfel au fost total nesatisfacatoare pentru refacerea postbelica a URSS. Eden.

Strategia si-a adaptat-o permanent de-a lungul razboiului. Acestea erau libertatea de expresie. Si. nu in ultimul rand. INTERESE "In acest razboi. In opinia lui. OBIECTIVELE SOVIETICE. patru principii care ar fi putut calauzi America spre razboi. Si Stalin.21 - . dar si Uniunea Sovietica. Este vorba fie de o strategie bine pusa la punct sau numai de anumite obiective pe care urmaresc sa le atinga. Dupa razboi nu mai trebuiau sa existe sfere de influenta la care Statele Unite sa nu aiba acces. de la actiunea diplomatica la propaganda. URSS trebuia sa isi creeze singura o "zona-tampon". ci in intreaga lume. Roosevelt exprimase in fata Congresului. in cabinetele de la Moscova. Marea Britanie. in opinia liderilor americani. nici de natura militara. Pe masura ce evenimentele i-au permis. Principii generoase. iar soldatii mureau pe campurile de lupta. Daca pentru SUA democratia insemna sistemul democratic de tip occidental. Ca si Statele Unite. Stalin a urmarit si el anumite obiective prioritare pentru URSS. Tarile invinse ca si tarile mici nu aveau decat sa se supuna deciziei invingatorilor. Washington sau Londra. Numai ca intelesul cuvantului democratie erau percepute diferit de cele doua mari puteri. eliberarea de teama si de necazuri. Fiecare mare putere incerca sa isi promoveze cat mai bine propriile interese politice.presedintele SUA. politicienii planuiau cum va arata lumea dupa razboi. libertatea religioasa. strategice sau economice. cat si Uniunea Sovietica isi arogau acest drept in numele democratiei. Pentru aceasta el a folosit un arsenal intreg de mijloace. cat si al statelor. marile puteri au elaborat planuri pentru organizarea postbelica a lumii. In timp ce Armatele Aliate si cele ale Axei se aflau in conflict. le impartasesc. Dar daca pentru SUA democratia insemna un anume sistem de organizare sociala. pentru URSS ea avea o expresie formala. in functie de evolutia evenimentelor internationale. promovat propagandistic ca o democratie de tip superior tuturor celorlalte forme existente in istoria omenirii. SUA au urmarit mai multe obiective prin implicarea lor in conflagratia mondiala. Pe de o parte. care sa o protejeze de eventuale agresiuni venite dinspre Vest. Atat statele occidentale. Prin aceasta implicare. Tarile implicate intr-o confruntare militara isi fac intotdeauna planuri de victorie si castig. octombrie 1944 . folosirea comunistilor din interiorul fiecarui stat. atat la nivelul individului. incapabile sa gestioneze singure situatiile de criza si sa preintampine declansarea razboiului. El a cautat sa evite situatia de izolare si incercuire in care s-a aflat Rusia sovietica dupa preluarea puterii de catre bolsevici.Pace vs razboi CRISTINA VOHN Inainte de sfarsitul razboiului. America dorea sa aiba un cuvant de spus nu doar in ceea ce privea continentele americane (America de Nord si America de Sud). Dar aceasta zona nu a fost stabilita dinainte. ce i-au permis sa impuna sistemul socialist pana la Berlin. a profitat de victoriile si de inaintarea Armatei Rosii. pentru URSS democratia nu putea fi decat regimul totalitar sovietic. STRATEGIA AMERICANA. nici Uniunea Sovietica nu a avut de la inceput o strategie clara pentru perioada postrazboi. Stalin a impins "cordonul protector" spre centrul Europei. cu cat puterile europene se dovedisera. de care SUA sa nu fie interesate" Franklin Delano Roosevelt . nici de natura politica. ale libertatii si egalitatii intre state. ca si Roosevelt. inca din ianuarie 1941. Asta cu atat mai mult. iesirea din izolarea pe care si-o autoimpusese. pe care era convinsa ca si aliatii ei. Aceasta din urma a fost si situatia in perioada celui de-al doilea razboi mondial. isi justifica actiunile de ocupare a teritoriilor prin impunerea in statele inamice a democratiei. America afirma ca intentioneaza sa promoveze in intreaga lume valorile democratiei. nu exista literalmente nici un fel de probleme.

De exemplu. au durat mai multe zile si s-au desfasurat pe tot teritoriul tarii. Dora Dumitru. S-a refugiat la o matusa. imbarcati in vagoane de marfa. unde locuia bunica dinspre mama a tinerei Dora. reprezentantii sovieticilor din Comisia Aliata de Control au solicitat Guvernului roman lista cetatenilor de etnie germana. a raspuns solicitarii presedintelui sovietic al Comisiei Aliate de Control – solicitare facuta insa in numele tuturor celor trei aliati. sterilizata in deportarea din URSS CRISTINA DIAC Pentru unii dintre concetatenii nostri." . tanara a ajuns inapoi in comuna din care plecase. pe intuneric. "pentru a ajuta la efortul de reconstructie" a URSS. intr-o familie de etnici germani stabiliti insa de multe generatii in Ardeal. episodul deportarii germanilor nu reprezinta numai un fragment din istoria recenta a tarii in care s-a nascut. Speriata.22 - .INFLUENTA "Rusii detin puterea in Europa de Est. Dora Dumitru (Kenzel) si verii ei au trait o vreme in beciul matusii. In ultimele luni ale lui 1944. Comisia Aliata de Control fiind structura abilitata sa supravegheze indeplinirea de catre Romania a prevederilor Conventiei de Armistitiu semnata la Moscova cu reprezentantii URSS. gazdele erau ele insele persoane cunoscute. au luat drumul spre URSS. Cererea a fost indeplinita. Multi dintre ei urmau a fi deportati in URSS. unde avea domiciliul stabil. Proprietari ai fabricii de mobila din localitate. Astfel ca. intr-o nota informativa referitoare la incheierea arestarii svabilor din judetul Timis-Torontal se spunea: "Toti care se gaseau depusi provizoriu prin camine si parcuri in Timisoara au fost pusi in masini sovietice inchise. prin care se putea ajunge usor in beci. Familia a incercat sa-si protejeze singurul copil pe care il mai aveau acasa – celalalt – un fiu. erau vizati barbatii germani cu varste cuprinse intre 17 si 45 de ani si femeile intre 18 si 30 de ani. Dupa un drum cu multe peripetii. Responsabile de indeplinirea misiunii au fost politia si jandarmeria. ianuarie 1945 Dora Dumitru. Guvernul Nicolae Radescu. Dupa aceea. "Parintii mei veneau seara. la acel moment de numai 20 de ani. si-a amintit ea. la Sibiu. in comuna Cinu de langa Fagaras. De plilda. La sfarsitul lui 1944 – inceputul lui 1945 a inceput sa circule zvonul ca germanii urmau sa fie deportati in Uniunea Sovietica. a venit pe lume in 1924. (deci) singura posibilitate este sa ne folosim influenta pentru a ne ameliora situatia" Franklin Delano Roosevelt. nascuta Kenzel. fiind pe front in Armata Romana. Teoretic au fost stabilite anumite criterii in functie de care urma sa se faca deportarea. Gaura a fost camuflata cu un sifonier. escortati de santinele si dusi la gara pentru a fi imbarcati in vagoane de marfa bine inchise". Arestarile au inceput in noaptea de 10 spre 11 ianuarie 1945. aflat atunci la putere. Nici un membru al familiei nu facuse vreodata politica. criteriile stabilite pe hartie nu au fost intotdeauna si transpuse in practica. In ianuarie 1945 au inceput arestarile. Barbatii facusera o gaura in podeaua camerei. Arestatii au ramas o scurta perioada in centrele de incartiruire. Arhivele pastreaza numeroase dovezi de persoane deportate "din greseala". Numai atunci puteam iesi din ascunzatoarea noastra. istoria tarii se intretaie dureros cu propria viata. Dora Dumitru (Kenzel) a fost ascunsa la niste rude in Agnita. Ca si in alte cazuri. Nimeni nu putea locui la ele fara sa atraga atentia. cum ar fi deportarea etnicilor rromi din 1941. familia Kenzel a plecat din orasul Busteni. Fragmentele din cartea de istorie se suprapun astfel cu propriile lor amintiri. SUA si ai Marii Britanii la data de 12 septembrie 1944. Pentru contemporanii unor evenimente. Venirea parintilor mei seara de seara era singura bucurie. ASCUNZATORILE. desi se incadrau in diversele categorii exceptate.

Se ridica o cladire administrativa. ARESTATA. "O STAFIE NEAGRA". la zece ani dupa intoarcerea din deportare. spune Dora Dumitru (Kenzel). Ancheta a durat cateva luni. Pentru "crima de uneltire contra ordinii socialiste" a primit o condamnare de noua ani temnita grea si cinci ani interdictie civica. nu poate nutri decat sentimente ostile fata de regim. Nu se indepartase niciodata de casa. Impreuna cu alte noua fete. "Mirarea mea a fost imensa. i s-a dat drumul". Deseori am fost obligate sa ne strecuram in locuri foarte inguste si joase. a povestit fosta deportata. A asteptat doua zile intr-o cazarma din Fagaras. In 1959. tanara a ajuns pe un santier de constructii. Li s-a permis sa coboare. gerul cumplit. dar. In timpul procesului. duminca. Toamna tarziu. Nepotilor mei le-a fost redata mama. In decembrie 1949. atunci cand nu se lucra pe santier. aflati in cautare de bauturi alcoolice. Pana atunci fusese folosit doar pentru a mentine moralul deportatilor la niste cote acceptabile. fiind de origine etnica germana. Pana la urma a abandonat ascunzatoarea din proprie initiativa: cum autoritatile nu o gasisera pe ea. tarandu-ne pe burta". mai aveau de parcurs alti cinci kilometri prin subteran.23 - . Dupa alte doua saptamani au ajuns la Petrovka. timp in care a fost cercetata pentru "legaturi cu persoane subversive si tentativa de trecere frauduloasa a frontierei". pana la locul de munca. O vara a sapat fundatia. mama a doi copii minori. . Dora Dumitru (Kenzel) s-a intors acasa. A reusit sa treaca insa cu bine peste vizita inopinata a unor soldati sovietici. Venisera cu speranta ca ne vor mai zari o data. eram o stafie neagra. fara apa. lucrul pe santier a fost sistat. lunga de 40 si lata de 20. CORVEZILE. au arestat in loc o verisoara. povesteste ea astazi. Numai acest drum pe sub pamant dura o ora si jumatate. Cei plecati din Romania in ianuarie 1945 si-au dus zilele in lagarul de munca din aceasta localitate mult prea indepartata de casa. Cu toata supararea. Insetati peste masura. in cotul Donului. Mergeam in grupuri mici. sloganul rusesc "skoro damoi" – "in curand acasa". din care a executat trei." DRUMUL SPRE NECUNOSCUT. despica si taia la dimensiunile date trunchiurile unor copaci uriasi." Vagoanele au fost desigilate abia in momentul cand trenul a ajuns pe teritoriul Uniunii Sovietice. Asa ne amageam setea. "De-a lungul traseului – si-a amintit interlocutoarea noastra – erau insiruiti cunoscutii si rudele noastre. Hainele ne erau in permanenta imbibate cu apa care curgea din rocile de deasupra noastra. in care a lucrat la bucataria lagarului. procurorul a spus ca acuzata. In mina. numai ochii si gura se mai vedeau". deoarece de multe ori se stingea lampa si riscai sa ramai izolat in intuneric. Multi s-au imbolnavit ulterior. a devenit realitate. Joagarele mari si grele de manuit de niste tinere neobisnuite cu un astfel de efort. Tanara de 20 de ani a fost repartizata intr-o brigada care fasona stalpi de sprijin pentru subteran. deportatele trebuiau sa incarce carbunele si sa cupleze vagonetii astfel incat sa poata fi transportati la suprafata. dar atunci nimanui nu-i pasa de consecinte. oamenii s-au apucat sa manance zapada murdara. si-a amintit Dora Dumitru (Kenzel). adanca de 10 metri." A impartit calvarul unui drum de o saptamana – fara alimente. Mislea. Coborarea in mina se facea cu un lift. pana in decembrie 1949. Afara inghetau pe noi. degeraturile de la mani si picioare "tratate" prin frecare cu zapada – toate acestea sunt "amintirile" primului "loc de munca" al Dorei Dumitru (Kenzel). deoarece nu ma stiam vinovata cu nimic". vantul care nu se oprea niciodata in imensa stepa ruseasca. Arad si Oradea. DIN NOU. pe rand. In cele din urma. si numai aplecate puteam inainta. dupa cinci ani de lagar. Dora Dumitru (Kenzel) a fost arestata pe neasteptate si dusa la Securitatea din Ploiesti. "In momentul cand m-am prezentat. cate un bulgaras de zapada. Si-a ispasit condamnarea in inchisorile de Jilava. Ca sa contribuie pe deplin la "reconstructia" unei tari de a carei distrugere nu era direct vinovata. Deportatii germani au fost dusi sa lucreze intr-o mina de carbuni aflata la doi kilometri departare de lagar. povesteste Dora Dumitru (Kenzel). Dupa o perioada mai buna. "Iesind de acolo. "Gangurile pe care trebuia sa le parcurgem erau foarte joase. "Prin gratiile de la ferestrele vagonului. deportatii erau dusi la muncile campului. iar ei libertatea. apoi au fost dusi la gara si imbarcati in vagoane de marfa. daramite sa fi fost in apropierea vreunei granite.DE DRAGUL VERISOAREI. din pricina frigului". fara conditii minime de igiena – cu inca cinci femei si treizeci de barbati. barbatii intindeau mana si ne dadeau. in momentul acela am avut o licarire de multumire.

" Cu timpul. iar eu aveam senzatia ca plesneste. Murise. au ajuns chiar sa se amuze de pe urma dezagreabililor paraziti. in spatele carora interlocutorul poate ghici cu greu nenorocirile prin care a trecut. "Barbatii isi prindeau cate un caine sau o pisica. s-au obisnuit atat de tare cu starea de permanenta insatietate. Cu timpul. Am plans mult. PREA TRIST Pentru deportati. foamea indemna pe multi sa caute in gunoi coji de cartofi. MARTURII PENTRU CEI DE AZI. Lasa impresia distinctiei si a unui echilibru perfect.In octombrie 1962 i s-a revizuit procesul. ramasite de varza sau de castraveti.24 - . lacome. Pe drumul de intoarcere spre lagar. vanduse unei rusoaice o camasa de noapte brodata. Noua proprietara a fost incantata peste masura de achizitie. prin intermediul Crucii Rosii din Elvetia." IN BAZA LEGII Baza legala invocata pentru deportari au fost articolul 2 din Conventia de Armistitiu semnata de . neinvatate de atat timp cu mancare mai consistenta. In chiar anul arestarii povestise unor apropiati cate ceva din cele intamplate in lagarul de la Petrovka. Armata sovietica s-a retras din Romania in 1958. unde traia o verisoara de-a mea. astfel ca in scurt timp a fost eliberata. Sotul ei ajutat-o sa uite acele vremuri si a sfatuit-o mereu sa scrie. pedeapsa reducandu-se de la 12 la trei ani. In general. D-na Dora Dumitru (Kenzel) traieste astazi la Ploiesti. "La sfarsitul lui 1948 – povesteste Dora Dumitru (Kenzel) – eu am fost prima fericita care. denigrase omul sovietic. nu a suportat despartirea de mine. "Seara. Autoritatile de la Bucuresti au dorit sa sugereze astfel ca plecarea trupelor "marelui frate" nu punea deloc in pericol stabilitatea regimului comunist din Romania. am mancat tot. nu erau victime numai in Rusia. Nici prea saturata nu a fost bine. Teama populatiei trebuia sa ramana intacta. in lagarul de la Petrovka nu a sosit nici o stire din Romania. Portia servita era mare. stomacele noastre. Explicatia pentru noile valuri de arestari dintre anii 1958-1958 este de cautat in alta parte. am primit o scrisoare de acasa. PENTRU O CAMASA. care erau devorate in particular – chiar cu mare placere – isi deapana supravietuitoarea groaznicele amintiri." Instinctul de conservare i-a obligat pe deportati la multe. Cea mai mare parte fusese oricum executata. pe care le mancau crude si nespalate. aceste animale au disparut cu totul din jurul lagarului. la fel de greu de suportat ca frigul. astfel ca noi siruri de "vinovati" au luat din nou drumul inchisorilor. pentru a-si elibera sufletul. Doreste insa ca drama conationalilor ei sa fie cunoscuta de cat mai multi oameni. astfel ca o purta in zilele de sarbatoare. care era suferind de inima. un functionar al lagarului le-a trimis pe tinerele nemtoaice sa-i ajute soacra la muncile agricole. incat stomacul nu le mai tolera decat putina hrana pe care o primeau zilnic. "Insiram cativa si faceam un cros. Dupa atatia ani. AU MANCAT CAINI SI PISICI Foamea i-a impins adesea pe deportati la gesturi disperate. "Pentru mine. au inceput sa ne doara. la foarte scurt timp dupa deportarea mea. Asadar. toti deportatii s-au umplut de paduchi." PREA TARZIU. Pana la urma. mai fierbeam cate o foaie de dafin sau faceam o fiertura din frunze de maturica. femeile. Aceasta stire m-a afectat enorm." Bucuria i-a fost insa repede umbrita de continutul asteptatei scrisori. iar noi. Intr-o zi. Noi. pariind pe cei ce alergau mai repede. Evenimente tragice se petreceau si acasa. Timp de patru ani. nu acuza pe nimeni." "CROSUL" Pe drum. probabil arpacasul se mai umfla in stomac. incinsa cu centura de la uniforma. Foamea ne chinuia vesnic pe toti. La un moment dat. la plecare – si-a amintit interlocutoarea noastra episodul – soacra ne-a servit cu arpacas fiert cu dovlecei. foamea sau o munca istovitoare in conditii inumane era si lipsa vestilor de acasa. care nu vazusem in viata mea un paduche – si-a amintit Dora Dumitru – socul a fost mare. Motivele pentru care a stat trei ani in inchisoare pare acum de domeniul fantasticului. "Tatal meu. In viziunea epocii.

Trebuie transpusa in practica. Editorial: "Prietenul Groza" LAVINIA BETEA Cum a intrat Petru Groza. fiind avansate mai multe variante.Romania cu puterile invingatoare URSS. Polonia si estul Germaniei au luat drumul URSS-ului peste 110. noua. A fost deportata intre 20 si 25 de ani si amintirea acelor ani nu s-a sters niciodata. care l-a sustinut pentru functia de premier al "guvernului de larga concentrare democratica" din martie 1945? Aceasta este o intrebare asupra careia se concentreaza indeobste analiza ascensiunii si indelungatei cariere politice facute in regimul comunist de catre un nemembru al partidului ce devenise omnipotent in ultimul deceniu al vietii sale. "Fiind in lagar atat fe-te cat si baieti. personajului fiindu-i consacrata o biografie care avertizeaza asupra complexitatilor acelui timp. impreuna cu Comisariatul Poporului pentru Afaceri Straine. niciodata nu am mai putut sa indeplinesc menirea femeii pe pamant. cinci dintre anii care ar fi putut fi cei mai frumosi din viata unui om au fost petrecuti in URSS. care i-au nenorocit pentru toata viata pe cei care le-au suportat. "Nu vreau sa invinovatesc pe nimeni. ca n-am mai expus inca o fiinta la suferintele vietii". – deportarea germanilor). Ungaria. autorul a adaugat si rezolutia pusa de destinatarul memoriului: "Viaceslav Mihailovici a aprobat (n. asa cum a indicat Viaceslav Mihailovici. Dupa aceea. In conditii foarte grele. intre decembrie 1944 si ianuarie 1945. Acest document de drept international preciza ca "Guvernul si Inaltul Comandament al Romaniei se obliga sa ia masuri pentru dezarmarea si internarea fortelor armate ale Germaniei si Ungariei. Vreau doar sa atrag atentia asupra unor fapte. frigul rusesc. ca si pentru internarea cetatenilor celor doua state care isi au resedinta acolo". pentru a ne feri de modele de gandire care au facut posibile asemenea nedreptati.n. la cererea sovieticilor. initiatorul si conducatorul unei mici formatiuni regionale si cu baza rurala. dintre care mai mult de jumatate din Romania. POVARA DE NEUITAT A STERILITATII Despre munca istovitoare. ni s-au administrat niste injectii foarte dureroase in piept. Si un trecut marcat de datele de exceptie ale trecerii spatiului Transilvaniei de la starea de provincie austro-ungara la tinut al Romaniei Mari. in gratia lui Stalin." Numarul cetatenilor romani de etnie germana deportati in 1945. Dupa prima injectie am avut o reactie puternica. Fiul de preot roman ortodox care facuse scoala confesionala evreiasca. «fara graba». Si totodata distruge cliseele "tovarasului de drum" ori ale "burghezului rosu" care restrang viziunea traseului sau biografic la aventura comunista. fetelor. cand fusese numit premierul guvernului ce va planta pilonii de constructie ai regimului comunist. A fost bine. In ele s-au petrecut insa si lucruri inimaginabile. a fost rau? Ca sa ma consolez. foamea permanenta sau dorul de cei dragi relateaza totdeauna supravietuitorii lagarelor sovietice. aflate pe teritoriul Romaniei. de a perpetua specia. spune Dora Dumitru (Kenzel). temperatura mare si o tumefiere rapida a sanilor. Iugoslavia. cazul Petru Groza este o exceptie in istoriografia romaneasca. pentru a le evita in viitor si a scuti astfel pe semenii nostri de enorme suferinte". care cu timpul devenisera destul de serioase. Din fericire.M. ajunsa azi la varsta intelepciunii.25 - . O astfel de drama este si cea prezentata de d-na Dora Dumitru (Kenzel). Molotov referitor la aceasta chestiune. Conform anexei. Groza avea 61 de ani. Pentru a evita eventuale sarcini. Cifra care apare cel mai frecvent este cea de aproximativ 70.000 de persoane. Pe un memoriu trimis la 26 februarie 1945 de A. imi spun ca poate a fost mai bine asa. uneori se legau si prietenii. din Romania.000 de etnici germani deportati din Romania. colegiul evanghelic maghiar si invatase . In total. nu a fost stabilit cu precizie.I. SUA si Marea Britanie si anexa corespunzatoare. Vasinski comisarului pentru Afaceri Straine al URSS V. In 1945. prevederile articolului referitor la deportari nu se aplica si evreilor.

Petru Groza – finantator al PCdR LAVINIA BETEA Episodul care l-a consacrat pe Groza ca "democrat antinazist" si "prieten al Uniunii . Dezamagit.ca bursier al Fundatiei "Gojdu" la Budapesta. nici nu-i ingradeste spiritul ingrijorat de viitorul colectivitatii. mari calitati manageriale (la un moment dat facea parte din nici mai mult nici mai putin de 45 de consilii de administratie!). Si «jocul vietii» continua. sfidand opiniile lui Maniu care pleda pentru o autonomie administrativa a provinciei de cel putin zece ani. cum povestesc aceia care l-au cunoscut – poposise. La 35 de ani. "Groza este ceva aparte" – il caracterizase fruntasul taranist Ghita Popp cu o ambiguitate pe placul reginei Elena care a preluat expresia. starnise amuzamentul chelnerilor cand refuzase sa-i creada ca localul in care intrase era Capsa.. Groza fusese si cel mai tanar ministru din primul guvern al Romaniei Mari.. Capitala ii va produce insa. cinematografe. iar membrii sai apareau la festivitatile locale in formatii si cu saluturi asemanatoare legionarilor. cu ceea ce-am spune azi. Intrerupsese impetuos dezbaterile incinse ale "corifeilor ardeleni ai Unirii" despre viitorul statut al Transilvaniei. Iar ca bilant al anului 1932. cu sau fara voie. intregul ritual religios. Amintirile celor care au lucrat cu Groza in anii puterii comuniste sunt presarate cu episoade de interventii facute indeosebi prin intermediul unor "cucoane" frumoase. cum spune el.26 - . ajungeam mult mai departe pe drumul imbogatirii. Din avocat de succes ajunsese om de afaceri. fabrici. voi juca dara eu dupa fluierul ei. "Boiernasi fanarioti" isi va numi colegii de parlament cu pretentii de aristocrati autohtoni. deziluzii.". magazine. s-ar fi justificat el inainte de moarte. Groza fusese primul orator ce se adresase multimii la Alba-Iulia anuntand Unirea. Cumpara mosii. din mai toate punctele de vedere. vorba e ca «jocul vietii» tot va merge". "Daca as fi trait in America. dintru-inceput. La capatul vietii a cerut si pentru el o derogare de la cutumele comuniste ale "prietenilor": sa i se oficieze. ci "prietenul Groza".. El alesese stanga desi fondase "Frontul Plugarilor" ca organizatie cu caracter profesional. Iar pe ardeleni ii va dispretui pentru clicile de veri si nepoti "descalecati" in politica Romaniei. ajungand la Viena ca o exceptie a interdictiei aplicate romanilor de a studia in afara Ungariei. Omul cu pofta de viata – si mai ales de placerile ei. lumea nu vrea sa joace dupa cum fluier eu. ofteaza el fara regret caci cresterea averii nu-i copleseste.. "Solidaritatea burgheza a murit" iar in locul ei va veni "o lume noua" in care cetatenii vor fi "tovarasi".. timp in care Vechiul Regat urma sa mai recupereze din "inapoiere". izvoare de ape minerale. Intr-adevar. romanii si vecinii lor din aceasta zona a Europei intrasera in "era multimilor" despicandu-se. prezice el in 1931 intr-un interviu acordat unui ziar maghiar. La 1 decembrie 1918. "in barlogul meu din Deva". Ori "Zacheul taranilor din Apuseni" asociindu-se vamesului bogat care la chemarea lui Hristos si-a impartit avutul cu sarmanii. Adica etalonul luxului bucurestean. actiuni. hoteluri. la Capsa. dupa marturisirea rabinului Mosen Rosen. cu gand sa cugete si sa traiasca dupa rosturile lumii. cum scrie Groza in 1935. nu i se zicea "tovaras". Al bisericii ortodoxe si al celorlalte culte recunoscute in tara. la inmormantare. scandalizase si inainte "cumintenia" politicienilor si dintr-o parte si din cealalta a Carpatilor cu ideile sale potrivnice oricarui fel de "sovinism". El se numea "dacul din umbra Sarmisegetusei". banci. Multe s-au spus despre el. Cu amintirile inca vii ale promenadelor budapestane si vieneze. fratelui sau Victor. chiar dupa asocierea la putere. "tot mai conturat in doua: dreapta si stanga". Coruptia "lumii bune" de la Portile Orientului ii apare insa ca atingand superlativul absolut al viciului.. isi noteaza: "Lumea se avanta in incercari disperate pentru a salva o ordine veche". "Eu nu stiu ce-i acolo sus si vreau sa ma asigur jucand si pe culoarea dumneavoastra". ii scrisese Groza in tinerete. in 1927 se retrage. "Ce sa faci. In documentele comunistilor.

CRANGULUI. in casa locuita de sotii Etta si Paul Wexler din Str. adevarate hieroglife" la care sunt anexate foi din Romania libera. minusculul PCdR aflat in clandestinitate ajunsese la stabilirea unor contacte de colaborare si sprijin financiar cu formatiuni fara prea mare importanta politica – Frontul Plugarilor si Uniunea Patriotica –dupa ce PSD. Remus Koffler era membru al Secretariatului condus de Foris. ascultand stirile la radio si-a dat seama ca "i-a sunat ceasul". pe peronul garii din Deva. dupa spusele lui. Intors la Bucuresti. Koffler avusese in acel loc o sedinta cu "tehnicii" PCdR. cu vorbe cifrate. Din declaratiile date de Koffler in 1949-1954 reiese ca spre sfarsitul lui 1943. P. A doua zi dupa Craciun va fi insa readus la Bucuresti. a fost descoperita de agentii Sigurantei "arhiva partidului". In ea sunt relatate peripetiile zilelor petrecute in inchisoarea Malmaison intre 26 decembrie 1943 si 30 ianuarie 1944 datorita faptului ca avea legaturi cu comunistii si finantase PCdR. toata arhiva. pentru a disparea apoi. aparuta in anul 1945. In 1954 a fost executat in "procesul Patrascanu". Groza ii incrimineaza ca membri ai "conspiratiei" care au condus la arestarea sa pe Remus Koffler si implicit pe Stefan Foris. facand sa cada toti acei pe care i-a «incondeiat» in procesele lui verbale. capii PCdR astfel: "As vrea sa patrund tainele. de pe orizont. Miroase de la distanta a provocare. la Editura Cartea Rusa si-a publicat Petru Groza. I se cere insistent sa recunoasca literele "G" si "Fr. Anchetatorii ii prezinta ca dovezi "o cutie de lemn lustruita in care se afla un dosar voluminos" cu "procese-verbale scrise marunt. Printre ele erau si acele hartii atestand colaborarea PCdR cu alte formatiuni care au dus la identificarea si arestarea lui Petru Groza. Groza tine insa anchetatorilor o tirada care. "CONSPIRATIA" DIN STR. cu documente si dosare ticluite cu atata minutiozitate. avea o camera retinuta in permanenta. cu putine exceptii. secretar al Comisiei Centrale Financiare. La 15 decembrie 1943. In tot cazul. De adaugat: inainte de a disparea. Temuta institutie ezita insa sa-l aresteze in Capitala. In 1945. Petru Groza relateaza cum. marea taina. NR. Dupa 1944 a fost insa unul dintre primii ilegalisti arestati de fostii tovarasi. 15 (actualul cartier Primaverii). Cu sprijinul ARLUS. Acolo il viziteaza prieteni care-l instiinteaza despre masurile luate de Siguranta impotriva sa. directia Athenee Palace unde. "MIROS DE OM POLITIC". va contribui si la lamurirea acestui episod). instructor CC si responsabil al editarii "Romaniei Libere" din partea CC al PCdR. "Spre a intampina inamicul" a plecat spre Bucuresti. In amintita scriere memorialistica. Crangului. LA ATHENEE PALACE. nu a uitat sa lase in urmai cheia cifrului cu care retinem diferitele nume. arestat la randu-i sub comunisti. oamenii politici romani dovedisera simpatii si comportamente de "dreapta" se afla plasat la finele lui 1943. Cu o zi inainte.27 - . sa aflu indeosebi ciudatele motive care l-au determinat pe "seful conspiratiei" sa lase in dormitorul lui. la resedinta sa din Deva." din procesele-verbale ca fiind initialele numelui Groza si respectiv Frontul Plugarilor. in 1945. casa servind si ca ascunzatoare pentru documentele de partid. a avocatului Mihai Magheru si a profesorului Vladescu-Racoasa (alti sustinatori comunisti de "familie buna"). limpezite cu ajutorul fostilor ilegalisti si comisari de Siguranta arestati dupa 1948. dosarul acesta e cusut cu ata alba. "dovada" cea mai grava a "crimelor" sale referindu-se tocmai la episodul soldat cu arestarea lui Petru Groza in 1943. Dupa o confruntare cu femeia care-l condusese la casa conspirativa unde se facuse intelegerea cu comunistii (identificata de agentii Sigurantei ca fiind Ernestina Lichtig-Rosen) a fost inchis la Malmaison. ii impresioneaza pana intr-atat incat il elibereaza. cartea "In umbra celulei". L-a povestit public intr-o carte memorialistica. nr. va fi interogat de comisarul Tanasescu si inspectorul Taflaru ("soarecele care-mi sta in fata" – il descrie el in cartea memorialistica pe acela care.Sovietice" intr-o vreme cand. astfel ca va fi retinut la intoarcere. de un sfert de veac. PNT si PNL refuzasera sa coopereze pentru crearea "frontului" antifascist. In 1943. Si – am mai spus-o – mirosul meu de om politic nu ma prea insala". Groza a ajuns la inchisoare in imprejurari lunga vreme neclare. . 15. "IN ETAPA". sub pat.

astfel ca la 10 ianuarie 1944 noteaza ca tocmai s-a asezat la biroul care i se instalase in celula "tolanit si doborat dupa o masa buna (cu placinte)". ulterior seful Securitatii care l-a anchetat pe Koffler cu rezultatul condamnarii la moarte). "Spre dimineata adorm. parasutate de englezi pentru a lua legatura cu Maniu si a-l convinge sa actioneze de partea Aliatilor.28 - . Dupa 1945.sotia generalului Pintilie. trimisa de comunisti. Considerat de acestia un naiv si un excentric. (executantul asasinarii lui Foris. Viata de inchisoare nu-l deprima si nici nu-l plictiseste. Nu scrie. mare proprietar supranumit "printul Devei". Siguranta ajunsese datorita neglijentei lui Constantin Parvulescu si Anutei Toma care. iar Anuta Toma . . pentru a se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Economice. am visat ca toti oamenii din toate colturile pamantului sunt liberi".L-a inselat insa. ceea ce a dus la perchezitionare cu rezultatul capturii arhivei PCdR. aflate in inchisoare. unde "prietenii" sai. desigur. Parvulescu a devenit seful Comisiei de verificare a partidului care a decis. O alta achizitie de durata a tanarului Petru. Cat despre Groza. sotia unuia dintre apropiatii maresalului Antonescu) datorita carora fusese eliberat. printre altele. Dupa patru ani. Groza a ramas o "ciudatenie" si in lumea comunista. "mirosul sau de om politic" l-a indemnat sa refuze cererea de gratiere de la pedeapsa cu moartea a nevinovatului Koffler printr-un subaltern. CELULA 43. dupa care a fost inscris la Colegiul Maghiar Reformat din Orastie. Se intalneste in voie cu ceilalti membri arestati ai "conspiratiei" si cu fruntasii Frontului Plugarilor. dar vor plati cu viata asemenea banuieli. epurarea lui Koffler si Foris. Miron Belea si Gheorghe Micle. EFECTE IMEDIATE. MALMAISON. incheie autorul naratiunea eroica a suferintei pentru cauza comunista. uitasera intr-un taxi un plic cu documente de partid. Au fost predate Sigurantei de baiatul care spalase masina. EROI SI VICTIME La casa conspirativa din Str. absorbiti de-o scurta idila amoroasa. chelnerii. Petru Groza s-a nascut la 7 decembrie 1884 in comuna Bacia. In 1903 a plecat la Budapesta. Prin casa lui au trecut cam toti politicienii "lumii vechi". deputat si ministru "burghez". sunt membrii "Misiunii Autonomus". Dupa cum dovedesc episoadele urmatoare. ii fac la miezul noptii surpriza unui ospat. efectele imediate ale inchisorii n-au fost in masura sa-i intareasca crezul "lumii noi". Nu duce lipsa de nimic. acesta a divulgat adresa casei conspirative. A facut clasele primare in localitatea natala – Costei si la Lugoj. dupa altii cu o limuzina a Regelui. Batut. in familia preotului ortodox Adam Groza. judetul Hunedoara. Prima noapte dupa iesirea de la Malmaison o petrece la Athenee Palace. Chemat la Bucuresti in preajma pregatirii evenimentelor de la 23 august 1944. Decretul de decorare a anchetatorilor care obtinusera asemenea rezultate l-a semnat Groza insusi. dupa unii cu o masina a lui Auschnitt. Petru Groza a refuzat. in cartea din 1945 cine au fost protectorii si vizitatorii sai din inchisoare (printre care Lucretia Barbul. A revenit in Capitala. capitala Imperiului Austro-Ungar din care Transilvania facea parte la acel moment. presedintele Marii Adunari Nationale. Petru Groza – "printul Devei" CRISTINA DIAC Inlocuitorul lui Radescu in fruntea guvernului era fiu de preot ardelean ortodox. hunedoreanul a obtinut titlul de doctor in Drept al universitatii budapestane. Foris si Koffler nu fusesera agenti ai Sigurantei. Crangului. Abia in septembrie 1944 s-a decis sasi paraseasca resedinta din Deva. Alte personaje interesante. care l-a identificat pe Mircea Biji.

sotia lui Gheorghe Barbul. de sapte ani. vedea si pleca inapoi in tinutul Hunedoara. Primii ani de dupa Unire au fost marcati de o mare instabilitate. provincie a Imperiului Dualist. Era cel mai tanar membru al guvernului. cu marea politica. Groza s-a inscris in 1920 in formatiunea politica fondata de generalul Alexandru Averescu. La jumatatea deceniului trei. Petru Groza s-a alaturat Partidului National Roman (PNR). si Partidul Poporului a trecut din nou in opozitie. dar si cu literati si artisti. acesta s-a bucurat de o mare popularitate in primii ani de pace. La nunta lui Horia Sima. Primul guvern Averescu n-a rezistat nici macar un an. a fost buna cunoastere a limbii maghiare. Pe unii dintre ei ii admirase la Budapesta in anii studentiei. partid constituit de ceea ce atunci era considerat in mod oficial minoritatea romaneasca din Transilvania. care il adusesera la guvernare. aduce din nou la putere partidul lui Averescu. in opozitie fata de Partidul National Liberal aflat la guvernare. Pana in toamna anului 1944. in sens invers. in care i s-a parut ca a gasit ceea ce cauta. al carei presedinte a devenit. Groza a fost ales deputat din partea Partidului Poporului. George Pop de Basesti. DE DOUA ORI MINISTRU. asemenea celui biblic. la Lugoj si Deva. cand a fost adus oarecum fortat la Bucuresti si ulterior facut vicepremier. intr-un exil autoimpus. Venea. Acesta s-a intalnit la Bucuresti cu Sima in chiar lunile in care Miscarea se afla la putere.29 - . de familie si de cultivarea relatiilor personale cu mai toti oamenii politici ai vremii – de la extrema stanga la extrema dreapta. In 1927 a plecat la Deva. Vasile Goldis. In tot acest rastimp nu a incetat sa se intereseze de mersul treburilor politice. TIRADA "Nu uitati ca eu sunt dac: traiesc din mosi-stramosi pe malurile Streiului care izvoraste in umbra . Doi ani mai tarziu s-a asezat in fruntea organizatiei de anvergura locala numita Frontul Plugarilor. Cu ajutorul Veturiei Goga. Dezamagit de lumea politica. Era perceput ca un om nou. originar din Banat. Groza si-a vazut de afaceri. care nu facuse politica in Romania Mica si care in plus se mai si distinsese pe campul de lupta. In 1931 s-a intalnit pentru prima data cu doctrina comunista. A avut toata viata o camera rezervata pe numele lui la Athenee Palace.datorata anilor de scoala. La intoarcerea acasa. seful Miscarii Legionare dupa moartea lui Corneliu Zelea Codreanu. continuand sa-si viziteze destul de des prietenii din Capitala. Traditia familiei l-a indemnat probabil sa se implice si in viata bisericii ortodoxe. FIU DE PREOT. sotia lui Octavian Goga si prietena cu Maria "Maresal" Antonescu. Hunedoreanul a primit portofoliul Lucrarilor Publice. RETEAUA Petru Groza nu s-a cunoscut personal numai cu liderul PNT. simultan citind si meditand la "decadenta lumii burgheze". avocatul si deputatul sinodal. Figura emblematica a razboiului. Iuliu Maniu. Facand politica inainte de Unire. Din punct de vedere politic. pe care-i suspectase in decembrie 1918 ca vor sa intarzie unirea administrativa a Transilvaniei cu Romania. Multe sperante s-au indreptat atunci spre Averescu. actioneaza din nou. Manevrele lui Ionel Bratianu. Groza a ajuns sa cunoasca bine mai toate "vedetele" politice ale momentului: Stefan Cicio Pop. EXILUL "BIBLIC". Dezamagit de optiunea fruntasilor transilvaneni. "politica de zi" dupa cum o numea Groza. in momentele dificile pentru tara din timpul primului razboi mondial. Din 1911 si pana la moarte a fost unul din membrii laici ai Sinodului Mitropoliei Sibiului. ca deputati ce reprezentau pe romani in parlamentul maghiar. despre care a crezut toata viata ca este leaganul romanismului autentic. dr. deveanul a obtinut o audienta la Ion Antonescu. Groza a decis sa o rupa total cu Capitala. Partidul lui Averescu a castigat alegerile. Pentru eliberarea sa din inchisoare a intervenit la maresal Lucretia Barbul. cu urzelile si intrigile de palat. Iuliu Maniu. Groza si-a practicat meseria de avocat. A fost o perioada in care si-a consolidat averea. Alexandru Vaida Voievod. iar Petru Groza a fost numit ministru al Nationalitatilor Conlocuitoare. Intre 1922 si 1926. Groza fusese coleg de scoala cu fratele demnitarului antonescian. socrii lui Groza fusesera nasi.

zidurilor Sarmisegetusei. Sunt om politic si voiu ramane. Fiecare strop de sange din mine ma indruma spre datorie, imi striga sa nu ma supun fatalitatii, sa nu fiu bicisnic" Petru Groza

"Groza – oportunist sau consecvent?" CRISTINA DIAC "Prietenul Groza", cum ii spuneau comunistii, a fost vazut ca oportunist, naiv, versatil, cu un umor debordant, vandut rusilor, pragmatic, jovial, foarte sensibil la "eternul feminin". Despre trasaturile care fac din el un personaj unic ne-a vorbit Dorin Liviu Bitfoi, autorul biografiei lui Groza, una dintre putinele scrieri de gen din istoriografia contemporana. Jurnalul National: Spuneati in prefata cartii dumneavoastra despre Petru Groza ca ati lucrat la ea doi ani si jumatate. Ce motive v-au determinat sa abordati un asemenea subiect, a carui dificultate presupunem ca o intuiati de la inceput? Dorin Liviu Bitfoi: Am acceptat sa scriu o carte despre Petru Groza din mai multe motive. O data, pentru ca nu am nimic de-a face cu epoca respectiva. Eu nu fac parte din acea epoca, nu am trait acele timpuri, nu am nimic de castigat sau de pierdut, eu stiu cine sunt. Pe de alta parte, am intuit potentialul subiectului. Daca despre Patrascanu, despre Gheorghiu-Dej sau alti lideri comunisti se mai stia cate ceva, despre Groza nu se stia mai nimic sau ce se stia erau numai clisee. Era poate unul din cele mai cliseizate personaje. De asemenea, am constatat ca acest gen – al biografiei, care presupune poate si o tratare mai literaturizata a subiectului – este aproape inexistent la noi. Unii mi-au spus ca sunt comunist, altii ca am vrut sa fac pe plac familiei, ori ca e un subiect tampit, sau ca am mare curaj. In realitate, lucrurile au fost mult mai calculate si mai lucide. M-a tentat ideea de a scrie o biografie, nu o carte de istorie propriu-zisa. Biografia poate fi incadrata in genurile istoriografice. Dumneavoastra cum ati gandit-o pe aceasta? Nu mi-am propus o istorie obiectiva, din contra, a vrut sa scriu asumat subiectiv. Am incercat de la inceput sa intru in pielea personajului, sa-i inteleg psihologia. Mi s-a parut interesant sa ajung la epoca prin intermediul personajului. Groza a fost fara indoiala un personaj complex. Poate ca intelegandu-l pe el suntem mai aproape si de intelegerea epocii in sine, care a fost la randul ei extrem de complexa. Poate ca temperamentul lui Groza o sa limpezeasca si epoca. Pe mine nu ma intereseaza sa fac din el un personaj pozitiv sau negativ. Am incercat sa inteleg situatiile in care sa aflat, fara sa ascund laturile negative, dar in acelasi timp fara sa trec sub tacere partile lui bune. Nici sa-l scot erou, dar nici antierou. In timpul cand ma documentam pentru carte am cerut diverse opinii. Mi s-a spus, de exemplu, sa ma ocup de perioada de dupa 1945, ca aceeea este partea interesanta a biografiei sale. La final, mie mi s-a parut poate inca si mai interesant Groza cel din perioada interbelica. Care era bagajul dvs. de informatii inainte de a incepe documentarea pentru carte? Nu stiam foarte multe. O serie de anecdote care circulau si ii erau atribuite, ca au fost tiparite niste timbre, ca a avut o statuie, ca a existat un oras care i-a purtat numele si cam atat. Ce anume din personalitatea lui Groza v-a atras totusi atentia in mod deosebit? Ceea ce mi s-a parut mie extrem de interesant la Petru Groza a fost faptul ca avea o gandire foarte supla. Asta ar putea sa sune bine pentru cei care sustin ca a fost un personaj foarte versatil. Poate a fost si versatil, e un punct de vedere, insa eu n-am incercat sa dau judecati de valoare, ci sa inteleg psihologia omului. Or Groza chiar are, in opinia mea, o gandire de tip dialectic, are tot

- 30 -

timpul tendinta aceasta de armonizare a contrariilor. Poate suna putin ciudat, tinand seama ca era un burghez, mare proprietar, finantist, dar i-a placut intotdeauna sa impace anumite contrarii. De exemplu, el a fost un fel de "self made man", un mare proprietar care a facut o mare avere. Simtind ca a cam epuizat, daca nu din punct de vedere cantitativ macar calitativ, cam toate posibilitatile pe care le avea in Romania Mare, se gandea chiar sa plece in America. Visa la asta mai mult ca o posibilitate teoretica, nu era neaparat o dorinta de a acumula si mai mult, era cam ceea ce astazi am numi o provocare. Ce trasaturi il individualizeaza pe Groza in peisajul politicii romanesti dintre cele doua razboaie? Avea un stil de a-si masura fortele in situatii grele, situatii care altora li se pareau poate chiar imposibile. In 1927, dupa caderea guvernului Averescu, din care si Groza facea parte, prin manevrele Bratienilor, a fost scarbit de toate. Ceea ce il face unic ca personaj este faptul ca a fost scarbit de intregul sistem politic interbelic, de ceea ce el numea "politica de zi", adica acel tip de politica ce nu-si propune decat alternanta la putere, schimbarea guvernului si a partidului de guvernamant. S-a retras sapte ani la Deva, a renuntat la politica, desi fusese deputat in mai multe randuri si de doua ori ministru. In 1927 a simtit acut nevoia de prefacere. Si din punct de vedere temperamental avea nevoie de prefacere continua, simtea nevoia sa schimbe fie tara, si sa emigreze in America, fie sistemul. In 1931 a avut prima intalnire cu comunismul, care i-a produs o revelatie. In 1933 si-a facut o formatiune politica – Frontul Plugarilor. Din acel moment si pana in 1945, a afirmat ori de cate ori a avut ocazia, a profetit intr-un fel, covarsitoarea influenta pe care sovieticii o vor avea in aceasta parte de lume. Poate a fost o coincidenta... Dincolo de aceasta, cert e ca din 1933 si pana in 1945, Groza a sustinut in permanenta acest lucru, si sunt zeci, poate sute de citate in care el se exprima explicit in acest sens. In epoca se credea fie ca e un naiv – asa credea Maniu –, fie ca este un om vandut rusilor, si rusii livreaza bani prin el, fie amandoua la un loc. Clasa politica nu a fost interesata sa dezvolte relatii cu URSS in perioada interbelica. Foarte interesant mi s-a parut si faptul ca, privind lucrurile din aceasta perspectiva, acela despre care s-a spus in nenumarate cazuri ca a fost un oportunist a avut in realitate o conduita foarte consecventa cu sine, din 1927 si pana in 1945. A intuit rolul pe care avea sa-l joace Uniunea Sovietica, motiv pentru care se poate spune despre el ca a fost un vizionar. Coincidenta sau nu, a avut permanent aceasta intuitie, acest fler, pe care cei care au avut de suferit dupa 1945 nu cred ca i-l pot reprosa. Pur si simplu, Groza asta crezuse incepand din 1927 sau poate mai corect, dupa cei sapte ani de exil autoimpus la Deva. Care au fost asii din maneca lui Petru Groza dupa 23 august 1944, de ce tocmai el a fost preferat pana la urma sa conduca guvernul instalat la 6 martie 1945? Dupa impresia mea, e un concurs de cauze. Sovieticii nu aveau o politica externa batuta in cuie. Au luat in calcul mereu diverse variante, poate si de aceea politica lor externa a fost formidabila. Nu aveau niste cadre fixe, asa cum intr-o oarecare masura clasa noastra politica avea – ideea de a nu face aliante cu URSS de exemplu. Il aveau la un moment dat in calcul si pe Maniu. Cautau niste figuri care sa le convina dintr-un punct de vedere sau altul. De ce Groza? Nu cred ca cineva facuse o fixatie pentru Groza. In afara de linia generala de politica externa a URSS, care la acel moment conta in fond cel mai mult, ce merite personale avea Petru Groza? Avea un trecut bun, colaborase cu comunistii in perioada interbelica, chiar daca fusese ministru. Avea si eticheta ca facuse inchisoare, pe care el a exploatat-o in folosul lui. Pe de alta parte, erau si niste considerente mai generale. In acel moment de tranzitie de la un sistem la altul, sovieticii nu ar fi vrut sa puna un comunist suta la suta, nu era tactic. Cautau o persoana care putea fi o

- 31 -

garantie pentru opinia publica, pentru clasa politica, pentru aliatii anglo-americani ca lucrurile nu sunt de fapt atat de periculoase. Cautau un om care va linisti spaimele vechii clase. Intr-o sedinta de Birou Politic, Ana Pauker spune foarte clar: "E foarte bine ca-l punem pe Groza, pentru ca astfel oamenii nu vor fi atat de speriati". Foarte interesant si foarte important este ca nu doar comunistii l-au chemat, in toamna lui 1944, dar foarte staruitor l-au chemat si taranistii. Trebuie spus foarte clar ca in toata vremea asta si dupa, el se vedea constant, mergea la mese cu taranistii si cu liberalii, ceea ce nu ii bucura foarte tare pe partenerii comunisti. Dupa 1945, au existat momente in care il batea gandul sa se retraga. Nu o putea face, ar fi foat amenintat poate cu disparitia fizica. Dupa mai multe surse, se pare ca taranistii il sfatuiau sa ramana. "E rau, spuneau, dar daca pleci tu va fi si mai rau". Era vazut de comunisti ca un fel de legatura a lor cu vechea clasa politica. Incercand sa vad cum s-au petrecut lucrurile, impresia mea e ca el chiar a incercat sa medieze intre unii si altii. A inteles in acelasi timp foarte bine ca nu-i poti pacali pe rusi. Cel mai adesea despre el se spune ca era foarte oportunist. Desigur, exista culpe si culpe. Insa si clasei politice i se poate reprosa o mare naivitate, era obisnuita cu diferite masinatiuni, cu jocuri de culise. Toti oamenii politici fusesera de acord in 1941 cu invadarea URSS pentru recuperarea Basarabiei si a Bucovinei. Se poate vorbi de o oarecare timorare, de un sentiment al culpei fata de fostul dusman la nivelul clasei politice? Opozitia era naiva si foarte dezorganizata. Nu vreau sa-l eroizez, dar Groza spunea de 15 ani ca acea politica nu mai poate merge. Spunea ca va veni o falie istorica, o catastrofa si ca politicienii vor avea mult de suferit. Foarte important, datorita exilului autoimpus, datorita faptului ca iesise de la guvernare relativ repede, in 1927, el nu se simtea absolut deloc responsabil de situatia in care era Romania atunci. Dimpotriva, a reprosat acest lucru si taranistilor, si clasei politice in ansamblu, ca au adus Romania in pragul dezastrului. Parerea lui era ca noi am fost pur si simplu invinsi de rusi in razboi, ca nu a existat nici un fel de armistitiu. El, in general, nu se simtea vinovat de dezastrul in care ajunsese Romania, pe care, de altfel, il si prezisese. Exista zeci de citate care demonstreaza asta. In 1945, ce sens avea organizatia lui Groza in raport cu Partidul National Taranesc? Intr-adevar, si prin aceasta putea fi de mare folos Partidului Comunist. Partidul sau trebuia sa inlocuiasca PNT-ul, sa distruga popularitatea taranistilor in lumea satelor. In ce raporturi s-a aflat cu Maniu? Groza spune ca l-a contrat pe Maniu si in episodul Unirii, tot timpul l-a contrazis, pe parcursul intregii cariere. In acelasi timp, nu trebuie uitat ca erau si prieteni. Coposu povesteste ca Maniu la vizitat destul de des la vila din Deva. Dupa 1945 s-a oferit sa-l ajute sa se retraga la Badacin, sal ajute si logistic, dar si sa-i asigure securitatea. Era inainte de revenirea Ardealului de Nord la Romania si Badacinul era in zona maghiara. Exista si unele indicii ca ar fi incercat sa-l scoata si din inchisoare. Cred ca e o ambivalenta. Maniu era un senior si in Partidul National Roman, se afirmase si in parlamentul de la Budapesta. Groza spune in memoriile sale ca, in perioada studiilor, el si alti tineri erau fericiti daca puteau sa fie pentru o zi secretarii lui Maniu sau ai lui Vaida. In alegerile partiale din perioada interbelica, a facut si el "politica de zi", a facut o alianta cu taranistii care, dupa ce au castigat pe spezele Frontului Plugarilor in Hunedoara si in Mehedinti, l-au lasat de izbeliste. Groza a facut acea alianta si din ratiuni sentimentale, pentru ca era vorba de Maniu. CONTRA LUI MANIU In preajma Unirii din 1918, Groza s-a situat pe pozitii diferite de Iuliu Maniu, lider al PNR si viitor presedinte al Partidului National Taranesc in Romania Mare. Vechii lideri ai PNR au argumentat ca Transilvania are nevoie de o perioada de tranzitie de la statutul de fosta provincie a

- 32 -

Imperiului la cel de teritoriu al statului roman. La 2 decembrie 1918, la propunerea lui Iuliu Maniu, a fost creat Consiliul Dirigent – un fel de guvern local al Transilvaniei menit sa asigure functionarea institutiilor din provincie pana la unirea efectiva cu Vechiul Regat. Groza a fost prezent la adunarea de la Alba-Iulia ca delegat al Cercului Teritorial Deva. In memoriile sale a relatat ca personal se opusese constituirii Consiliului Dirigent, sustinand intr-un discurs unirea imediata si neconditionata cu Romania si respectarea vointei populatiei, fara nici un fel de amanare. Pe termen scurt, castig de cauza a avut punctul de vedere sustinut de Iuliu Maniu – respectiv acela de a se infiinta un guvern provizoriu al Transilvaniei. Noua structura nu a functionat insa zece ani, asa cum si-ar fi dorit initiatorul sau, ci numai pana in aprilie 1920, cand a fost desfiintat.

Editorial: "Noi vrem pamant!" LAVINIA BETEA Dupa cea de-a doua conflagratie mondiala, conceptia bolsevica a razboiului ca "moasa a revolutiei" si-a dovedit iarasi eficienta. Succesele decretelor lui Lenin "asupra pacii" si "asupra pamantului", prin care fusesera speculate trebuintele fundamentale ale oamenilor – de siguranta si hrana –, au fost repetate in Europa de Est si Asia. Intr-un ritm mult mai alert decat in urma cu un sfert de veac au fost parcurse insa toate etapele de comunizare. Stenogramele sedintelor Frontului National Democrat dovedesc eforturi de o surprinzatoare concentrare (pentru un partid atat de mic si cu lideri fara experienta de guvernare) asupra multimii rurale. "Important este la tara cum se misca satele, spunea Ana Pauker la finele lui ianuarie 1945. Mai important este ca tot ce avem noi ca forta sa aruncam la tara, sa sgandarim totul acolo, iar ecoul sa vina la Bucuresti." Prin reforma agrara, Partidul Comunist a castigat noi membri si popularitate in mediul cel mai conservator, dar si cel mai bine reprezentat al populatiei Romaniei. Astfel, dorinta de a avea pamant ca sursa de baza a prosperitatii a aparut ca implinita de comunisti. "Literatura angajata" din anii ’50 abunda in opere care redau "framantarile" impartirii pamanturilor de tarani. Capul de lista al noilor eroi este Mitrea Cocor, prototip al taranului dezinhibat dupa periplul sovietic. Brazda de plug sfasiind mosia sacrosantului personaj care fusese pana atunci pantecosul boier este o imagine-simbol a primelor filme produse de cinematografia romaneasca dupa razboi. Arta militanta (si pentru buna intelegere dintre etniile conlocuitoare) ocoleste insa situatiile mai deosebite ale Transilvaniei, unde marile proprietati apartinusera grofilor maghiari si cele mai prospere asezari, comunitatilor germane. Multe istorii de familie transilvanene isi descalcesc sensurile abia de cand istoria secolului trecut incepe sa se limpezeasca. O poveste de viata (despre "ce-nsemna soarta") care nu-si gasea atunci cadrul si semnificatiile in marea istorie ascultasem in copilarie si eu. Narata de protagonista ei, bunica mea. Intr-o zi, la putina vreme dupa razboi, in satul ei din Apuseni "batuse duba" a "instiintare". Veteranii de razboi au drept sa primeasca pamant, gradina si casa ("din cele mai bune") in satele nemtesti din vecinatatea Aradului. Nemtii, li se spusese, revenisera in tara lor impreuna cu armata germana. Barbatii satului cunosteau Glogovatul, Zabranii si Santana din drumurile facute in fiecare toamna cu caruta incarcata cu mere si alcool de prune. Sate si locuri bogate, fara termeni de comparatie in pamantul arid al Apusenilor, unde schimbau repede marfa lor pe grau si porumb. Ea-si indemnase barbatul sa plece. Cu vaca legata in spatele carutei ca sa hraneasca fetita de 7 ani (care va fi peste ani mama mea) s-au pornit la drum. Mai curand in recunoastere, decat crezand intr-o atat de miraculoasa schimbare. La Primaria din Glogovat (rebotezat Tudor Vladimirescu) fiecarei familii din convoiul "motilor colonistilor" i s-a repartizat cate-o gospodarie. Insa in curtea unde intrasera ei cu reprezentantul

- 33 -

Au invatat meserii si-au navetat ori s-au mutat in Arad. barbatul a intors caruta spre casa. Academiei de Agricultura. In toamna anului 1944. PNT. 187 de la 23 martie 1945. Contaminata de jalea lor. Institutului de Cercetari Argonomice al Romaniei si Casei Padurilor. Astfel ca in ziarele coordonate de PCR oamenii politici ai tarii erau chemati sa se constituie intr-o "comisie pentru studierea reformei agrare". Romulus Zarnoi (Frontul Plugarilor). "Cum sa iei. Vasile Luca si Romulus Zarnoi (FND). acceptand sa intre in respectiva comisie. singurii care se agitau in jurul problemei unei noi reforme agrare erau comunistii. pentru o vreme. comunistii. Mai precauti. S-au facut. toate casele si proprietatile agricole din satele transilvanene nemtesti. Prin anii ’70. In expresia de actuala circulatie: nu fusese capabila sa raspunda la provocare. si altii.autoritatii locale au aparut "nemtoaia si pruncii". Au mai luat parte la dezbateri cate un reprezentant al Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din Romania. Expropriate au fost. s-a pornit pe bocet si fetita din Apuseni. avutul si locul omului?" – se explica ea. in fapt. Tulburat de negandita situatie. Primele sate colectivizate au fost asemenea asezari fara "chiaburi". prin FND. PNT si PNL au decis sa se implice in dezbaterea problemei agrare. PNL si FND si-a desemnat cate patru delegati. Dupa mai multe serii de articole dedicate problemei in presa de stanga. le-a spus nou-venitilor omul de la Primarie. Prin el au fost confiscate toate pamanturile si proprietatile agrare apartinand cetatenilor germani si cetatenilor romani de origine etnica germana. Colectivele infiintate pe roditoarele pamanturi au fost inzestrate prioritar cu utilaje si transformate in CAP-uri model si momeala propagandistica pentru "inapoiatii" in credinta improprietaririi. incat tinerilor care-l mai citesc pe Cosbuc li se pare. "care au colaborat cu Germania hitlerista". in care partidele guvernamentale sa-si desemneze delegati. Cand povestea acestea. nemtii s-au repatriat in locurile de unde le plecasera stramosii in urma cu mai bine de 200 de ani. probabil. fara frica. au lansat o dezbatere publica pe tema reformei agrare. Probabil aceasta invitatie facea parte din tacticile de destabilizare a celui de-al doilea guvern Sanatescu de catre comunisti. bunica se aseza sub semnul neputintei de-a se fi adaptat la schimbare. fiecare partid din guvern si delegati ai institutiilor de profil si-au desemnat proportional membri. Exceptie au facut familiile "indreptatitilor" (etnici germani mobilizati in razboi cu armata romana). Joaca de-a democratia ILARION TIU Pentru a arata cat sunt de "democrati". dintre care nume cunoscute erau doar economistul Gheorghe Zane (PNT). liderii partidelor National-Taranesc si National-Liberal propuneau ca politicienii Romaniei sa astepte sfarsitul razboiului si abia dupa aceea sa hotarasca noua politica a tarii. au fost adusi oameni de prin Moldova. povestea bunica mea. . la 30 noiembrie 1944 subsecretarul de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Pe ei ii lasati sa mai stea daca si unde vreti!" "Gazdoaia incepuse sa planga. In realitate. le-a cerut partenerilor de guvernare o pozitie clara. ca dorinta taranului de a-si lucra propriul ogor tine de preistorie. prin urmare fara "lupta de clasa". In a doua jumatate a lunii decembrie 1944. ci capital de imagine. sa lucreze pamantul la CAP.34 - . Dar de-atunci vremea s-a scurs in ritm atat de alert. COMISIA. Apoi iar au schimbat. si dupa ea. deoarece initial propunerea nu a avut notorietate. I-au dat apoi lacrimile si mamei ei. pruncutii ei". El a lansat ideea alcatuirii unei comisii pentru studierea reformei agrare. Desi noul organism nu avea obiective clar definite. Ceilalti "colonisti noi" au ramas si-au trait dimpreuna cu "colonistii vechi" nemti. "Colonistii" moti si bihoreni se stabilisera in Banat si Campia Aradului ca urmare a articolului 3 al Decretului-lege nr. comunistii nu doreau dezbateri reale. Iar in casele lor. "E casa voastra de-acum. colectivisti si unii.

propuneau improprietarirea taranilor pe terenurile necultivate si parasite. lovea direct in interesele sale. la 29 ianuarie 1945. Gazetarii Frontului sustineau ca liderii sai sunt prezenti acolo pentru "demascarea reactiunii deoarece PNT urmareste sa tergiverseze". prin Ion Hudita. Astfel ca. Desi initiase ideea unui astfel de organism. promiteau exproprierea si improprietarirea in primavara anului 1945. care urmau sa fie inevitabil atinsi de prevederile unei legi in spiritul programului de guvernare FND. ei au declansat ofensiva finala pentru inlaturarea guvernului Radescu. cand. cat si de plata a pamantului. dar voiau sa actioneze primii in legiferarea lui. deoarece acest proiect al PNT esuase ani de-a randul. atat din punct de vedere al conditiilor de expropriere. Dupa intoarcerea lui Gheorghiu-Dej de la Moscova si Congresul Confederatiei Generale a Muncii. Nu comunistii au criticat cel mai dur proiectul. PROIECTUL DE REFORMA AL PNT In fata ofensivei propagandistice a PCR. considerau ca reforma trebuia facuta dupa incheierea pacii. Aceste prevederi loveau chiar in interesele unor lideri ai frontului. prin publicatiile sale. prin publicarea "Manifestului de Anul Nou". tocmai procedeele blamate de propaganda comunista. Hudita a reluat liniile programatice interbelice ale national-taranistilor. lucrarile comisiei au fost compromise definitiv. Spre exemplu. Aceste domenii nu erau lucrate direct de proprietari. ci Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole din Romania. activitatea comisiei s-a blocat. Ion Hudita a venit cu un proiect de lege al PNT. In sedinta acestui organism din 10 februarie 1945. Comunistii propuneau confiscarea terenurilor agricole ale "criminalilor de razboi" si ale proprietarilor care posedau peste 50 ha. cu un plan de lucru. prin constituirea in "comitete satesti" care sa imparta "drept" pamantul. ci prin "invoieli" si "dijme" cu taranii. a fost primul care a contestat utilitatea sa. Acesta era intocmit de Ion Mihalache. Proiectul. cui sa se dea si cum trebuiau impacati cei care ramaneau neimproprietariti. zvonurile ticluite de mosieri se tin lant: soldatii de pe front cer ca reforma agrara sa fie amanata pana la incheierea pacii. PUNCTE DE VEDERE. Propunerea lui s-a lovit de opozitia lui Vasile Luca. Paralel cu "joaca de-a democratia" din comisia pentru studierea reformei agrare. printul Scarlat Calimachi si avocatul Petru Groza erau mari proprietari de pamant. Acesta a venit la prima sedinta. in Scanteia a fost publicat programul de guvernare al FND. Liderii liberali.35 - . nationaltaranistii au cautat s-o contracareze. in zece rate anuale. Acestia detineau presedintia organismului. mari proprietari de altfel. fiind in mare parte asemanator cu cel al PCR.Fiecare formatiune participanta la comisie avea obiective diferite. din 16 decembrie 1944. care prevedea si reforma agrara. sustinuta de Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole din Romania (reprezentanta a marilor proprietari). asa ca rezultatul dezbaterilor era previzibil un esec. Singurii care au luat in serios dezbaterile din comisia pentru studiul reformei agrare au fost national-taranistii. Singura deosebire era reprezentata de propunerea infiintarii "obstilor satesti". "DEZERTAREA" FND. Improprietarirea era prevazuta sa se faca cu despagubire catre stat. Negocierile au fost tensionate inca o data de FND la sfarsitul lui 1944. propunand sa se studieze cat pamant disponibil era pentru improprietarirea taranilor. La inceputul anului 1945. venit din partea unui partid "istoric" si democratic. prin formularea pozitiei PNL. comunistii duceau "lupte" si pe alte fronturi pentru ascensiunea la putere. care era ministru al Agriculturii si Domeniilor. Comunistii aveau si ei un contraproiect de lege agrara. liderul FND acuzandu-l ca urmareste tergiversarea lucrarilor. excludea principiul exproprierii. sustinand infiintarea obstilor satesti care sa administreze domeniile rurale. Dupa aceasta ultima "runda" de discutii in contradictoriu. Toate celelalte formatiuni guvernamentale. Aceasta formatiune. . pozitia "partidelor istorice" fata de reforma agrara era prezentata in culori sumbre: "Calomniile. FND. El sustinea ca taranii puteau sa faca singuri reforma agrara. cu exceptia FND. PROPAGANDA In paginile publicatiilor editate de FND sau in brosurile comuniste.

si cu mic. "necesitatea improprietaririi taranilor saraci" a fost difuzata pe toate canalele de propaganda ale comunistilor. Taranimea insa nu tine seama nici de sfaturile fatarnice ale lor. in Rusia sovietica avusese loc cea mai insemnata reforma agrara din Europa prin cuantumul exproprierii si a improprietari-rilor. liderii PCR au omis acest aspect. deoarece "in Romania problema nationala este in mare parte o problema taraneasca". la indemana PCR. din mai 1921. . comunist care activase in URSS in perioada razboiului. sovieticii au "rupt" alianta lor cu taranii saraci care fusesera improprietariti. colectivizand agricultura. Desi comunistii au inceput sa-si faca simtita prezenta in viata coditiana a Capitalei imediat dupa lovitura de Palat de la 23 august 1944. taranimii romane i se pregatea acelasi scenariu. Mai intai au venit liderii partidului din URSS si din inchisori. nu era noua. se revarsa din sat in sat sa imparta mosia boiereasca. si striga in numele soldatilor ca acestia vor ca fratii lor sa ramana robi mai departe la boieri. sa nimiceasca pe stapanii fascisti ai tradatorilor de tara.36 - . In primul numar legal al Scanteii. Liderii PCR pregateau acelasi scenariu si pentru Romania. a fost atinsa si problema reformei agrare ca "urgenta" a democratizarii tarii. cu mare porneste la camp. Acest mesaj a fost repetat la toate congresele PCdR din perioada interbelica. sa infaptuiasca marele act istoric pentru care au luptat si s-au jertfit de veacuri mosii si stramosii lor". Ostasii lui Stalin le asigurau protectia in manipularile operate. la ultimul congres. Nu intamplator reprezentant al FND in "Comisia pentru studiul reformei agrare" era Vasile Luca. nici de indemnul lui Radescu la asa-zisa cumintenie. El cunostea bine tactica sovietica de castigare a sprijinului taranimii. ORIGINI Graba Partidului Comunist de a prezenta taranimii un proiect de reforma agrara era bine orchestrata de "centrala" de la Moscova. Propaganda de tip sovietic printre tarani ILARION TIU La cateva zile dupa intrarea Armatei Rosii in Bucuresti (30 august 1944). Insa dupa cativa ani. desfasurat in decembrie 1931 langa Moscova. Se asaza in dosul bravilor soldati care isi dau viata pe frontul din apus. MODEL MOSCOVIT. impusa de la Moscova.Auziti ce indrazneala de banditi. al cincilea. sustinand necesitatea rezolvarii "problemei taranesti" prin exproprierea "mosierilor". comunistii au facut promisiuni nelimitate. pentru punerea in functiune a aparatului propagandistic a mai fost necesara o vreme. Acestea au fost "Decretul asupra pacii" (prin care Rusia era scoasa dintr-un razboi costisitor si nepopular) si "Decretul pentru pamant" (prin care taranii au beneficiat de o reforma agrara la care n-ar fi visat niciodata in regimul tarist). apoi au fost pregatite cateva tipografii controlate de PCR. rezolutia acestuia sustinea: "Lichidarea proprietatii agrare boieresti este o lovitura data imperialismului". Spre exemplu. schimbandu-se nuantele in functie de linia Cominternului. era promisiunea reformei agrare. lucrand in colhozuri. Desi in Uniunea Sovietica functiona la acea data o agricultura colectivizata. pentru a crea impresia ca masele cereau o guvernare comunista. Cel mai seductiv mesaj dintre ele. cele ale bisericii in totalitate si improprietarirea gratuita a taranilor. Modelul era oferit de primele masurile luate de Lenin in 1917. Ulterior acestui mesaj. Dupa primul razboi mondial. taranii au fost deposedati de pamanturile obtinute de la bolsevici si transformati in "proletari agricoli". Cand si-au consolidat puterea. dupa castigarea puterii. fiind sursa de credibilitate si pentru bolsevici in anii instalarii puterii lor. La congresul intai al partidului. astfel ca propaganda de partid sustinea inca din anii ’20 necesitatea reformei agrare. Tactica. ei promiteau exproprierea domeniilor mai mari de 30 ha. Dupa 23 august 1944. din septembrie 1944.

liderul Frontului National Democrat. Propaganda privind reforma agrara a prezentat una din principalele arme ale comunistilor in destabilizarea guvernului Radescu. deoarece din cauza saraciei lucrau "in dijma" loturile marilor proprietari. atragand atentia ca PCR facea promisiuni de reforma doar din oportunism. fiind prost platiti. Metoda de exploatare semifeudala – dijma – a ramas forma principala. PRAF IN OCHI "Reforma agrara din 1921 a fost facuta numai pentru a arunca praf in ochii taranimii. i-au incurajat pe tarani sa ocupe abuziv loturile mai mari de 50 ha. Petru Groza sustinea ca legea era "in stransa legatura cu linistea la sate. Taranii erau "compatimiti" de agentii Moscovei pentru statutul lor aproape medieval. aceasta marca primul pas insemnat al PCR in consolidarea reala a pozitiei in randul electoratului romanesc. comunistii au legiferat in martie 1945 improprietarirea taranilor saraci. Astfel ca. Comunistii au evitat polemica. liderii frontului sustineau insa ca guvernul Radescu arunca tara in haos prin incapacitatea de a asigura ordinea.37 - . a abandonat conducerea guvernului. Scanteia trata astfel acest aspect: "Reforma agrara din 1921 a fost facuta numai pentru a arunca praf in ochii taranimii. la 29 ianuarie 1945. comunistii. Sub semnatura lui Vasile Luca. care in paginile sale sustinea ca reforma agrara era o veriga in "lupta pentru democratizarea tarii". Marea proprietate agrara n-a fost lichidata. Marea proprietate agrara n-a fost lichidata" Vasile Luca. si anume infaptuirea unei largi reforme agrare prin exproprierea marii proprietati agrare de la 50 hectare in sus si improprietarirea pe aceste terenuri a taranilor fara pamant sau cu pamant putin". acuzandu-i insa pe oponenti ca incercau sa distraga atentia taranilor de la proiectele PCR. Acest tip de discurs a fost precedat de mai multe "miscari" ale comunistilor de asumare a rolului de avocati ai taranilor nevoiasi. Prezentata ca un mare "act democratic" al comunistilor. Pregatiti ideologic in "laboratoarele" Cominternului. se specifica ca un guvern al acestei formatiuni va milita pentru "satisfacerea celei mai arzatoare cerinte a taranimii romane. de ziarul Scanteia. GUVERNUL GROZA."COMPATIMIRE". decembrie 1944 O lege inselatoare ILARION TIU Dupa mai bine de jumatate de an de propaganda in favoarea unei reforme agrare radicale. spre a o deposeda apoi din nou. noul Consiliu de Ministri s-a intalnit in prima sedinta de lucru. Dupa publicarea programului de guvernare al FND. adapostindu-se la Ambasada Marii Britanii. cu reintoarcerea la normal in materie de productie . in dorinta perpetuarii "clasei mosieresti". spre a o deposeda apoi din nou. stabilind ca prim obiectiv legiferarea reformei agrare. Oficial. in teritoriu. prin "Frontul Plugarilor". A doua zi. Erau vizati de expropriere in primul rand cei considerati "criminali de razboi" si posesorii unor domenii mai mari de 50 ha. liderii comunisti romani au tratat reforma agrara in concordanta cu teoriile luptei de clasa. La 6 martie 1945. care impiedica taranimea sa devina un factor economic pozitiv in dezvoltarea tarii noastre". parasit de toti potentialii "aparatori ai democratiei". Punctul programatic era purtat mai departe. Un alt tip de discurs sugera ca "taranul roman va lupta cu hotarare pentru eliberarea Ardealului daca va sti ca pamantul va fi al lui". la punctul al treilea. Deja schita acesteia fusese prezentata public in programul de guvernare din ianuarie. in Platforma de constituire a FND de la 24 septembrie 1944. Despre colectivizarea agriculturii scriau doar gazetele de partid ale national-taranistilor si liberalilor. generalul Nicolae Radescu.

in octombrie anul precedent facandu-se si unele rectificari necesare starii de razboi. dublate de lipsa utilajelor mecanizate. dezbaterile avand loc la 13. marii proprietari au fost deposedati in 1945 si de utilajele si masinile lor agricole. fiind desemnat sa se ocupe de redactare un grup de "ingineri agronomi democrati". Romania trecea printr-o faza temporara de improprietarire. PREVEDERI LEGALE. MASURI DE PRECAUTIE. Singura solutie fusese vanzarea pamantului. Aceasta categorie era cea mai insemnata. Desi aceasta categorie nu era stabilita clar de vreo lege. care au activat pana in 1946. La ultimul punct se specifica faptul ca posesorii unor terenuri mai mari de 50 ha vor fi si ei expropriati. Toate aceste bunuri au trecut fara despagubire in proprietatea statului. ulterior exproprierii pentru pedepsirea lor s-au infiintat "tribunalele poporului". l-a completat. a propus modificarea legii fundamentale. Nu erau specificate foarte clar tipurile de exproprieri si cazuri particulare. care le redistribuia taranilor improprietariti. care fierbere in unele locuri a dus la confiscarea pamantului. considerati niste paria ai societatii in contextul razboiului antinazist. a mosiilor si a impartirii lor catre plugari". Guvernul Groza a prezentat reforma agrara drept cea mai insemnata lege pentru tarani de cand exista statul modern roman. proiectul a fost depus la Presedintia Consiliului de Ministri. Erau inclusi ulterior si cei care in ultima perioada nu-si lucrasera pamantul sau care erau plecati din tara. LEGIUITORI "DEMOCRATICI". Lucretiu Patrascanu. Au fost facute unele mici modificari. pentru a nu calca in picioare in nici un fel "democratia". insa ministrul Justitiei. Dupa 1945. Dupa reforma din 1921. Guvernantii comunisti tinteau spre viitorul plan de colectivizare a agriculturii. Insa prevederile sale extreme au faramitat si mai mult loturile cultivabile. date in arenda sau ipotecate. Pentru a evita faramitarea terenurilor primite la reforma agrara. Insa prin aceasta prevedere fostii proprietari de masini agricole au ajuns in situatia sa inchirieze fostele lor bunuri. responsabil fiind Romulus Zarnoi. In realitate. unde taranii urmau sa inchirieze la "preturi cinstite" utilajele necesare unei agriculturi performante. Natura exproprierii legiferata in martie 1945 incalca Constitutia din 1923. Singura diferenta a fost ca in Germania de Est limita de expropriere a fost fixata la 100 ha. afirmand ca "satele noastre sunt in fierbere. 19 si 20 martie. ministrul Agriculturii Romulus Zarnoi. in capul listei au fost etnicii germani. Singurul care a depus amendamente de fond a fost Gheorghe Tatarescu. in partea administrata de URSS din Germania (viitoare RDG) a fost adoptata o lege aproape identica.agricola". Proiectul de lege a fost finalizat in scurt timp. Dar. Comunistii s-au preocupat si de aspectele constitutionale ale legii. REFORMA DIN TREN . astfel ca foarte curand s-a ajuns la procese in justitie si conflicte de interese. Programele PCR preconizau infiintarea unor statii de masini agricole. fierbere pentru dreptul la pamant. taranul roman trecuse prin mai multe crize financiare. La 12 martie 1945. legea din martie 1945 a specificat ca loturile primite nu puteau fi vandute. inclusiv in formulari. Pe langa masini au fost impartite si animalele de tractiune. liniile legii erau trasate de la Moscova. respectiv "marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente care au mai putin de 5 ha". Nu era pentru prima data cand se recurgea la aceasta metoda. Inca din primele articole.38 - . Colegul sau din "Frontul Plugarilor". Terenurile puteau fi instrainate numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Domeniilor. guvernul comunist a expus scopul propagandistic al legii. Erau urmati de cei desemnati "criminali de razboi" si "responsabili pentru dezastrul tarii". deoarece se infiintasera statiile de masini agricole. proportional cu intinderea lotului expropriat. Aceasta categorie a inclus un numar insemnat de familii. astfel ca se inglobase in mari datorii catre banci. Dintre cei care urmau sa fie expropriati. masinile agricole erau putine in agricultura romaneasca inainte de razboi (reducandu-se in general la batoze). ca si in Rusia anilor ’20. In realitate insa. Spre deosebire de reforma din 1921. "dezertorul" liberal mentinandu-si unele principii. Comunistii sustineau ca taranii aveau de aceasta data alte conditii decat dupa reforma agrara din 1921.

24 martie 1945 Haosul exproprierii ILARION TIU Principalul scop al comunistilor dupa legiferarea reformei agrare a fost sa-i puna cat mai repede pe tarani in posesia titlurilor de proprietate. Insa. procesul de expropriere si improprietarire trebuia sa se faca imediat. Partidul Comunist controla aplicarea celei mai importante legi.39 - . se legitimau drept reprezentanti ai "Frontului Plugarilor". aceasta operatiune a fost marcata de numeroase nereguli. reforma agrara a fost apanajul exclusiv al Partidului Comunist. Din acestia se alcatuia un comitet local de improprietarire compus din cinci-sapte membri. fiind ulterior integrate direct in gospodariile agricole colective. In stenograma sedintei guvernului din 19 martie 1945 se fac des referiri la discutii anterioare pe marginea proiectului de lege. scapand de confiscarea averii. nu acelasi lucru se poate spune despre cealalta categorie. guvernul Groza a urmarit si acumularea unui alt capital de imagine: revenirea Transilvaniei de Nord-Vest la Romania. acestea au intrat in posesia Ministerului de Justitiei. care au eliberat economiceste taranimea noastra si au facut-o stapana pe pamantul pe care il munceste. Acesta. va suporta cu patriotism – asa ca si in 1918 – reducerea pamantului ei pentru a putea mari si consolida patrimoniul tarii romanesti" Gheorghe Tatarescu. primarii localitatilor aveau datoria sa-i convoace in adunare generala pe toti taranii care urmau sa primeasca pamant. In unele cazuri. etnicii germani si cei considerati vinovati de dezastrul tarii sau "colaborationisti" erau deposedati complet de proprietatile rurale. Daca in privinta etnicilor germani "partidele istorice" si comunistii s-au inteles. Multi proprietari care-si vedeau avutul amenintat sau apropiat de Partidul Comunist. Desi in Romania guvernul Groza functiona intr-un cadru pluripartid. a preluat conducerea majoritatii comisiilor locale de improprietarire. Deoarece membrii Consiliului de Ministri trebuia sa se deplaseze la Cluj. loturile de pamant au ajuns in mica masura in fondurile de improprietarire. din dorinta de a publica cat mai repede legea in Monitorul Oficial. deoarece multi membri ai lor puteau intra in respectiva categorie. intr-un stat inca democratic. PNT si PNL au militat pentru restrangerea categoriilor de "vinovati" sau "colaborationisti". medierea era facuta de organizatiile locale comuniste si ale Frontului. Mai mult. Prin lege. primul-ministru a propus ca legea reformei agrare sa fie discutata si pe tren la dus si la intors. cea a reformei agrare. nespecificate intr-o alta intrunire stenografiata.Paralel cu adoptarea legii reformei agrare. Pe de alta parte. in graba cu care s-a facut. De acolo. MONOPOLUL COMUNISTILOR. In perioada 1945-1946 au functionat "tribunale ale poporului" care i-au clasificat pe "vinovatii de dezastru". EXPROPRIATII. Cei cu peste 50 de hectare au fost victime ale multor nereguli. Conform prevederilor sale. in cazul unor neintelegeri. domeniile confiscate acestor expropriati nu au intrat in fondul de improprietarire. care abia in ianuarie 1948 le-a trecut la Ministerul Agriculturii si Domeniilor. insa de multe ori sentintele au fost subiective. Astfel ca. sunt convins. Legea reformei agrare a fost publicata in Monitorul Oficial la 23 martie 1945. chiar daca membrii lor facusera parte din "partidele istorice". In termen de zece zile. El se realizeaza cu jertfa unei clase care. Distribuirea actelor de improprietarire crestea credibilitatea Partidului Comunist in ochii taranilor. In urma sentintelor "tribunalelor poporului". prin intermediul "Frontului Plugarilor". cat si a . Astfel ca. atat din partea statului. La nivel superior exista un comitet de plasa care se subordona Comisiei centrale pentru reforma agrara. guvernul FND a tinut sedinte de lucru si in tren! "PATRIOTISM" "Actul acesta desavarseste seria marilor reforme.

Comunistii au recurs la o astfel de strategie pentru a conserva relatiile cu institutiile traditionale ale statului. comunistii au renuntat la amabilitati. REGELE A SCAPAT! Printre prevederile curioase ale reformei agrare a fost exceptarea exproprierii Domeniilor Regale si ale Bisericii. cu care. in comisiile locale au intrat tarani care nu aveau dreptul sa primeasca pamant in baza legii din martie 1945. Domeniile Regale si Bisericesti intrand in fondul de protocol si la GAC-uri. Ei aveau nevoie de o imagine buna in ochii acestora. asa cum ei insisi ii indemnasera. GUVERN RESPONSABIL. cu steaguri. In perioada 1945-1948. In martie 1948. martorul decupeaza urmatoarele episoade: "siruri nesfarsite de romani in haine de sarbatoare. Domeniile silvice ale Coroanei se intindeau in 20 de judete. guvernul a declarat ca reforma agrara s-a incheiat. Editorial: Miza Transilvaniei LAVINIA BETEA Despre festivitatile care au avut loc la Cluj. cu cantec. reforma din 1921 nu se incheiase la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. intrand in contact direct cu marea masa a populatiei si raspandind mesajul comunist. pe unele domenii existau ferme de animale si intreprinderi de prelucrare a lemnului. Acestia din urma au intrat inainte de martie 1945 pe unele loturi. cu muzica. prilejuite de revenirea Ardealului in administrarea Romaniei. Spre exemplu. In realitate. au existat mult mai putine cazuri in care marii proprietari au putut mitui autoritatile pentru a scapa de expropriere. despre care legea spunea ca aveau intaietate in primirea de pamant. in predicile duminicale. Dupa venirea la putere a guvernului Groza. in primavara anului 1945. Si Biserica poseda loturi insemnate. liderii comunisti sustineau ca taranii se pot constitui "democratic" in comitete de reforma legale.. Deoarece se numarase printre putinii socialdemocrati dintre intelectualii romani ardeleni. CINE IMPARTE.740 de ha teren arabil. Ulterior au urmat procese intre tarani si proprietari. istoricul le-a "savurat" printre oficialitatile de la tribuna. Prin aceasta lege. chiar daca colectivizarea era in plina desfasurare. Deoarece exista o stare de incertitudine privind soarta pamanturilor arabile. guvernul Groza a facut apel la Biserica in mai multe randuri sa-i incurajeze pe tarani. . comunistii nu s-au mai aratat incantati de ocuparile abuzive de terenuri din partea taranilor. la sfarsitul anilor ’50 inca se mai distribuiau titluri de proprietate in unele judete. Fusesera expropriati 155.taranilor. fara ca proprietarii sasi poata alege pamanturile pe care le pastreaza. sa cultive pamantul. sefii acestora si-au distribuit loturile cele mai fertile. Fata de reforma din 1921 insa. Din euforia generala. pasuire inexistenta la reforma din 1921. De multe ori. guvernul a dat mai multe circulare prin care anunta ca va pedepsi orice fel de intrare ilegala pe proprietatile mai mari de 50 ha. dispunem de marturia lui David Prodan. se intarziase mult campania de insamantari. Apoi. Activistii sai au cutreierat satele. in vara anului 1947 existand peste 2. Totusi.40 - . respectand previziunile guvernului. Casa Regala era cel mai mare proprietar funciar al Romaniei. Partidul Comunist a acumulat un capital insemnat de popularitate in randul taranilor saraci si nu numai. cu chiuituri improvizate. posedand 151.. De asemenea. reforma agrara din 1945 sa aplicat rapid. cel putin pana la preluarea fraielor puterii. Pagubitii acestui sistem au fost soldatii aflati inca pe front sau vaduvele de razboi. Spre exemplu.823 de proprietari.000 de asemenea litigii in justitie. Aceste loturi erau cultivate prin invoieli agricole cu taranii. cu nunti. Dupa consolidarea puterii. Deoarece se legiferase Legea reformei agrare. Graba cu care s-a aplicat reforma agrara a creat conditiile ideale pentru abuzuri in distributia loturilor expropriate.

indiferent de culoarea ideologica.» O batranica. armata. Dupa retragerea trupelor sovietice din tara. In acele spatii vidate ale mintilor a inundat dorul de Transilvania si dorinta recuperarii ei. Nu-l uit pe functionarul sovietic care sta langa mine si cu care comunicam prin talmaci. a bunastarii datorita Regelui Mihai. ne-au scapat de regimul de dictatura si au facut posibil sa respiram liber in plina democratie (. maica? Stalin. reintregire – cateva neschimbate cuvinte la care multimile se entuziasmeaza. Intr-o prima etapa. care prin vitejia armatelor lor. Regelui si Generalului Vostru". suflet de suflet. nu aveau minimele repere spatio-temporale pentru "orientarea in istorie". contextul in care sunt folosite amintitele cuvinte in discursurile politice din Romania da de gandit asupra unor semnificatii. cateva detalii discursive sunt demne de reconsiderare. vazand chipul lui Stalin. l-a intrebat pe un ofiter rus: «Dar asta cine-i. comunisti. inca alimentata copios in lectiile de istorie ale scolarilor cu exemple prost comentate.. precum in scena evocata de istoricul Prodan. insesi manifestatiile de la Cluj exprima "recunostiinta ce o purtam Aliatilor. Elitele ca si multimea asteapta redobandirea Basarabiei cu ajutorul lui Hitler. cum se lasa si el antrenat de atata veselie. Adolf Hitler".41 - .o explozie spontana. Daca aceasta este o constanta a reactiei multimii. aburul iscat in sufletele oamenilor de asemenea discursuri s-a risipit. prin insusi ordinul liderului lor! Periculoase "invataturi ale istoriei". vor fi fost rostite si comentate de intregul cler ortodox in timpul slujbelor religioase din bisericile Romaniei. renuntarile. isi imbarbateaza comandantul ostirea. locul "salvatorului" Hitler a fost luat de Aliati. indiferent de timp si loc. Curand multumirile ii vor fi adresate exclusiv lui Stalin. Succesul e asigurat deoarece "veti lupta cot la cot. "Opinca" si deopotriva capetele luminate ale neamului par lovite de amnezie in zona unor amintiri precum redobandirea Basarabiei si Satana de la Rasarit. O credinta a neamului greu de vindecat. Iata. iar eliberarea de sub sovietici. In 1941 ca si in 1945 implinirile sunt conditionate de ajutorul altuia. gloria de-a fi recucerit Transilvania "palma cu palma" va fi atribuita Armatei Romane. Cum populatia era alcatuita majoritar din tarani a caror educatie se rezuma in buna masura la deprinderile muncilor gospodaresti si agricole si insusirea cutumelor etice derivate din ortodoxie.. de bucurie pentru marea revenire. langa cea mai puternica armata a lumii" – "Armata Marelui Reich si neintrecutul ei comandant.» Facandu-si cruce: «Tine-l doamne sa ne scape si de rusii astia»".) pe care le-am conceput asupra rostului nostru ca neam. In discursul premierului Petru Groza din prima sedinta a Consiliului de Ministri. reprezentarile multimii despre marile evenimente prin care trecea tara.. neregizata. In iunie 1941. ordinul lui Antonescu de trecere a Prutului (in 1945 se va numi "atacul miselesc asupra Uniunii Sovietice") este dat in numele "Neamului. Acestea si alte texte tipice propagandei lui Antonescu. Din perspectiva psihologiei multimilor. de circumstanta: «Doamne tine pe Stalin / Ca ne-o facut tara deplin / si-l tine si pe Mihai / Sa ne-o faca ca un rai. condusa de. Dupa august 1944. Astfel ca trecerea in numai trei ani de la "patriotismul" exprimat prin zdrobirea "hidrei iudeo-bolsevice" la nimicirea "fiarei fasciste" a fost usoara. maicuta. vitejie. Mai ales cand au auzit si numele lui Stalin din gura unui grup de femei care chiuiau improvizat. Soldatii tarani care-au ajuns la Stalingrad iar apoi la Budapesta nu stiau citi o harta. omenire. prilejuita de revenirea Transilvaniei de Nord sub administratia Guvernului roman. ca popor in omenire". care in planul mentalului colectiv au ca efect ceea ce psihosociologii numesc "sindromul neajutorarii invatate". asadar. Obiectivul principal al armatei si implicit al natiunii il anunta ca fiind redobandirea "gliei strabune a Basarabilor si codrilor voevodali ai Bucovinei". aduse la cunostinta soldatilor de comandantii lor si intarite prin binecuvantari de preotii regimentelor. care ne-o scapat de fascisti. Neam. a Transilvaniei prin Stalin. e indoielnic ca acestia sa fi avut despre conceptele politice de care se facea mare caz in epoca imagini mai clare decat asupra lui Stalin. "Miza Transilvaniei" va fi prezenta in toate concesiile.. Cu retorica adecvata din care nu va fi lipsit "Satana bolsevica" – sintagma bine conservata in memoria individuala. promisiunile ori tranzactiile politicienilor romani. .

Astfel. in operatiuni militare. Primele masuri pe care guvernul de la Bucuresti le-a luat au fost de reintegrare a teritoriului in structura administrativa a Romaniei. Astfel. Conform acestui document. Romania a iesit din razboiul pe care il purta cu Germania nazista si aliatii ei si s-a alaturat Puterilor Aliate. Acest fapt a creat o stare intensa de tensiune interetnica. primministru la acea data. Dar politicienii romani nu au dat mare atentie acestei specificari. Sub controlul sau a fost infiintat un Front National Democrat pentru Nordul Transilvaniei. Intregul teritoriu al Transilvaniei fusese eliberat de trupele nazisto-horthyste. si sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) sa fie restituita Romaniei. contra Germaniei si Ungariei". FND-ul pentru nordul Transilvaniei era un instrument de propaganda in favoarea sovieticilor si al comunizarii acestui tinut. ceea ce insemna intrarea Armatei Romane in nord-vestul Transilvaniei. l-a informat ca "de la comandamentul rusesc s-a dat ordin ca toate autoritatile romane instalate in Ardeal sa se retraga imediat". in acest scop. ca nula si neavenita.42 - . conjugate cu Romania. Astfel ca a instalat autoritati locale romanesti in judetele Targu-Mures. Trei Scaune. ELIBERAREA ARDEALULUI. cat si Ungariei horthyste. Acesta avea rolul de a participa la administrarea civila a teritoriului. Decizia politica implica declararea razboiului fostilor aliati. A. Se . La solicitarile lui Sanatescu pentru o prelungire a termenului de evacuare. i s-a plans lui Sanatescu de "actele criminale ale Detasamentului Maniu" in Ardealul eliberat. Asa cum se angajase.Sub administratia sovietica CRISTINA VOHN Contrar promisiunilor facute in Conventia de Armistitiu. La 25 octombrie operatiunile militare ajung la granita pe care Romania o avea in anul 1939. Romania a declarat razboi atat Germaniei naziste. statul roman a trebuit sa-si retraga reprezentantii din structurile administratiei locale. Ea a fost confirmata de semnarea Conventiei de Armistitiu. La 23 august 1944. In consecinta. considerand problema Transilvaniei definitiv rezolvata. Dar asa cum au aratat evenimentele. Dar planurile romanesti nu se incadrau in cele sovietice. Visinski. Ciuc si Odorhei. PREVEDERILE CONVENTIEI DE ARMISTITIU. Termenul fixat pentru aceasta operatiune era de 24-48 de ore. pana la adoptarea unei decizii definitive. indiferent de nationalitate. El a inceput sa emita acte prin care garanta drepturi civile si politice egale pentru toti locuitorii Ardealului. Visinski i-a raspuns cu un refuz categoric. se parea ca problema nord-vestului Transilvaniei fusese rezolvata. Autoritatile romane au considerat atunci ca se poate reveni la situatia de dinaintea razboiului mondial. format numai din politicieni de stanga romani si maghiari. ministrul de Interne. Dupa actul de la 23 august 1944 si semnarea Conventiei de Armistitiu la 12 septembrie. Romania s-a trezit in fata unui nou ultimatum in problema Transilvaniei: de aceasta data URSS ii cerea evacuarea administratiei romanesti. SUB ADMINISTRATIE SOVIETICA. ungurii credeau ca au sanse mari de a pastra acest teritoriu intre granitele Ungariei. Armata Romana a trecut la eliberarea teritoriului pierdut. aceasta s-a jucat cu sperantele Romaniei si Ungariei. SURPRIZE. de integrare a Transilvaniei intre granitele lor. Romania trebuia sa joace dupa voia Moscovei pentru a-si intregi granitele sale nord-vestice. primul ministru al Marii Britanii. sub conditia confirmarii prin Tratatul de Pace iar Guvernul sovietic este de acord ca fortele sovietice sa ia parte. in Transilvania de Nord a fost instalata o administratie militara sovietica. supervizorul sovietic al aplicarii conditiilor de armistitiu de catre Romania. Romanii sperau ca Transilvania va reveni Romaniei. Precum o vicleana pisica. TRANSILVANIA. Aflat la Bucuresti. Guvernarea Transilvaniei de Nord a fost preluata de Comandamentul militar sovietic. "Guvernele Aliate socotesc hotararea Arbitrajului de la Viena. consemneaza in jurnalul sau ca la 11 noiembrie: Nicolae Penescu. cu privire la Transilvania. Generalul Sanatescu. Paranteza "cea mai mare parte a ei" a fost introdusa in textul Conventiei la solicitarea lui Churchill.I. care apartinea atunci Ungariei.

De pe urma administratiei militare sovietice cel mai mult au avut de suferit oamenii de rand ai provinciei.dadea astfel un raspuns acuzatiilor aduse administratiei romanesti de "discriminare fata de nationalitatea maghiara". Maghiarii. aveau acum sperante mai mari ca teritoriul va reintra sub administratia guvernului de la Budapesta. care. in schimb. Scanteia sustinea ca Maniu era "camaradul gardistilor". SARACIE SI INFLATIE. care isi luasera numele liderului Partidului National Taranesc si organizau acte de razbunare contra maghiarilor. ACUZAT Partidul Comunist din Romania a dus in perioada anterioara revenirii Transilvaniei de Nord la Romania o adevarata campanie impotriva lui Iuliu Maniu. aceasta ca moneda oficiala. Cea mai interesata s-a dovedit a fi Uniunea Sovietica. Iuliu Maniu era acuzat ca ar fi stat in spatele actiunilor criminale impotriva minoritarilor maghiari. majoritatea romani. In primul rand au fost deportati cetatenii de origine etnica germana din regiune. a recunoscut actiunile criminale din Ardeal. Astfel. care nu au nimic comun cu administratia romaneasca". se preciza ca "in ziua de 8 ianuarie. In tara sovietelor s-a constituit o comisie care a elaborat mai multe variante privind viitorul nordului Transilvaniei.43 - . Administratia militara sovietica nu a luat nici un fel de masuri pentru a rezolva problemele tinutului. in plus. situatia din nordul Transilvaniei era deosebit de dificila. se "contracarau" si "detasamentele Iuliu Maniu". barbati intre 16 si 46 de ani si femei cu varste intre 18 si 35 de ani. VINOVATI "A fost tot opera comunistilor (retragerea administratiei romanesti din Transilvania de Nord – n. Din punct de vedere economic. Iuliu Maniu a dezmintit faptul ca respectivele organizatii actionau in numele sau la indicatia lui. Si. fiindca nu vedeau cu ochi buni intrarea manistilor in Ardeal" generalul Constantin Sanatescu Primul-ministru al Romaniei 12 noiembrie 1944 Transilvania. . DEPORTARI. cat si cea romaneasca. Cazuri asemanatoare au fost semnalate si in alte localitati.). Maniu. dupa ce au fost imbarcati in trenuri impreuna cu sasii. dar le-a atribuit "garzilor de voluntari. care "au retezat capetele oamenilor cu securea la Aita Seaca (judetul Trei Scaune) si au asasinat muncitorii la Aghires (judetul Cluj)".n. intreprinse de legionari. in planurile URSS CRISTINA VOHN Inainte de terminarea razboiului. De aici. Salariile functionarilor de stat au ramas in cea mai mare parte neplatite. a fost introdusa si moneda ruseasca. marile puteri si-au pus problema administrarii teritoriului pierdut de Romania in favoarea Ungariei in vara anului 1940. Acestea erau organizatii paramilitare. Intrarea Transilvaniei de Nord sub administratia sovietica a condus la cresterea tensiunilor interetnice. conflicte si stari de tensiune intre locuitorii celor doua nationalitati. Uniunea Sovietica a profitat de administrarea Ardealului pentru a proceda la deportari masive. Intr-o nota informativa din 4 martie. Dar au fost deportati in URSS si romani. MANIU. Romanii asteptau revenirea administratiei de la Bucuresti. scria tot Scanteia. In numeroase articole publicate in Scanteia. situatia devenise critica. Din contra. numai in comuna Sanislau-Salaj au fost ridicate un numar de 414 persoane. Urmele razboiului erau vizibile la tot pasul. Cu toate ca pe teritoriul Transilvaniei circulau deja atat moneda maghiara. pentru multi dintre locuitorii de aici. au fost transportati cu destinatie necunoscuta". Dar propaganda de stanga a acreditat in permanenta ideea ca represiunile contra maghiarilor din Transilvania sunt facute de PNT. intocmita de Directia Generala a Politiei. ceea ce a creat un haos financiar.

Maiski. Statele Unite ale Americii. conform unor documente publicate de istoricul sovietic T. Cea de-a doua propunea ramanerea Ardealului de Nord intre granitele Ungariei. dar mai ales Uniunea Sovietica au fost preocupate de viitorul provinciei. girat de marile puteri Uniunea Sovietica.V. Dar autenticitatea acestui document nu a fost probata nici pana astazi. POZITIA SOVIETICA. Tarle. Chestiunea Transilvaniei urma sa fie transata la sfarsitul razboiului. in functie de propriile sale interese. dupa ce ocupase parti din Cehoslovacia si Polonia.. care. OPINII AMERICANE SI BRITANICE. Iar evolutia evenimentelor il va determina pe Stalin sa adopte o solutie favorabila Romaniei. la fel ca si Germania nazista. OPINIE "Arbitrajul de la Viena privind Transilvania trebuie reexaminat in concordanta cu principiul national. Oricum decizia finala apartinea liderului de la Kremlin. in felul acesta. VALTER ROMAN. Comisia Litvinov recomanda crearea statului independent Transilvania. numita Litvinov. D. ar fi pledat in fata membrilor Comisiei Litvinov pentru crearea statului independent Transilvania. academicianul E. Uniunea Sovietica a vazut in acest teritoriu o oportunitate de "a jongla" intre Romania si Ungaria. Islamov. Acesta. Iar Transilvania devenise un teritoriu de granita al URSS-ului. El a sustinut existenta unui alt document. fiul lui Valter Roman.000 km2. dar cu o anumita inclinare in folosul Romaniei. care are cu ea o granita comuna. trebuie sa incheie un pact de ajutor reciproc cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si. care. Manuilski. Aceasta comisie era insarcinata sa se ocupe de elaborarea pozitiei Uniunii Sovietice fata de viitoarele tratate de pace si sa propuna un model de organizare postbelica a lumii. Iar cea de a treia varianta stipula crearea. dupa numele presedintelui ei. (. sub patronajul Uniunii Sovietice. Sovieticii au infiintat in timpul razboiului o comisie. fost lider al Cominternului. Potrivit acestuia. situat in apropiere..Z. Ea a propus trei variante posibile pentru viitorul postbelic al acestui teritoriu. Statele Unite si Marea Britanie nu recunosteau nici o schimbare teritoriala care nu a fost "in acord cu vointele liber exprimate ale popoarelor interesate". Aceasta afirmatie a fost contestata. Pozitiile celor doua puteri occidentale referitoare la viitorul nord-vestului Transilvaniei se incadrau in principiul stipulat de Carta Atlanticului. a fost o tema aflata in atentia Puterilor Aliate inca inainte de terminarea razboiului. Ele au elaborat mai multe variante posibile privind soarta transilvanenilor. In favoarea acestei variante s-au exprimat I. . de catre Petre Roman. in care tatal sau se exprima pentru integrarea Transilvaniei de Nord in cadrul Romaniei. fost ambasador al Uniunii Sovietice la Londra. PRO SAU CONTRA? Comisia Litvinov a solicitat parerea despre viitorul statut al Transilvaniei si unora dintre membrii PCdR.M. a unui stat independent.) dupa razboi. Transilvania nu ar putea exista fara protectia unui stat puternic. in cazul de fata.44 - . ar fi URSS. Argumentul cel mai puternic in favoarea independentei Transilvaniei era rezumat astfel: "Cu o populatie de peste 5 milioane de locuitori si cu o suprafata de peste 100. Printre ei s-a aflat si Valter Roman.Statutul nord-vestului Transilvaniei. Atat Marea Britanie. Intr-o nota informativa din 5 iunie 1944. Comisia Litvinov a luat in dezbatere in prima parte a anului 1944 si problema Transilvaniei.M. Recomandarea Comisiei Litvinov a ramas desigur la stadiul de propunere. teritoriu cedat de Romania Ungariei prin Dictatul de la Viena. dupa publicarea ei in anul 2000. Transilvania. VARIANTE DE LUCRU. Uniunea Sovietica era direct interesata de viitorul vecinilor. Mai mult. Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. Prima prevedea revenirea Transilvaniei de Nord la Romania. O astfel de solutionare a problemei ar corespunde si mai mult principiului autodeterminarii popoarelor". Cele doua state considerau ca optiunea optima este rezolvarea tuturor litigiilor si diferendelor teritoriale in cadrul Conferintei de Pace. Pentru fiecare varianta existau argumente si sustinatori.

prin actiunile ei o administratie colonizatoare. Actul de la 23 august 1944 a creat un cadru favorabil Uniunii Sovietice pentru promovarea intereselor sale. Gheorghe Gheorghiu-Dej.. Partidul Comunist din Romania a actionat in privinta problemei transilvanene in conformitate cu indicatiile trasate de Moscova. MANIU. dupa intrevederea cu Stalin. trimisa de guvernul de la Bucuresti. Faptul este confirmat de un raport din decembrie 1944 al secretarului Comitetului regional Cluj. Faptul ca guvernul Blocului Democratic (din care faceau parte si reprezentantii partidelor istorice) nu a respectat conditiile armistitiului. La inceputul lunii ianuarie a anului 1945. Armata Rosie a ocupat rapid intreg teritoriul Romaniei. PCdR nu a ezitat sa-si modifice discursul despre Ardeal in perioada 30 august 1944-6 martie 1945. Administratia. Dintr-o data insa.) va fi format. Scopul lui Stalin era acela al instituirii in Romania a unui regim sovietic. Redobandirea provinciei a devenit un subiect de santaj a opozitiei politice. Scopul era instalarea la Bucuresti a unui guvern FND. reactionara si facsita. neindeplinind chiar si cele mai elementare cerinte ale acestui armistitiu. daca (guvernul Petru Groza – n. Dupa incheierea faimoaselor Acorduri de procentaj dintre Churchill si Stalin. care s-a intalnit cu delegatia PCdR. Bucovina si Dobrogea". Nicolae Goldberger.. El arata ca activitatea organizatiilor de partid comuniste din Ardeal se calauzeste dupa tezele formulate de Vasile Luca: "Transilvania de Nord nu apartine in acest moment nici Ungariei. Retragerea administratiei romanesti a adus si schimbarea pozitiei oficiale a PCdR. ACUZAT DE DEJ. in octombrie 1944. VOCEA LUI VASILE LUCA. devenit un stat aflat la discretia lui Stalin. INTERESELE LUI STALIN. Dupa indepartarea lui Antonescu de la putere. Dupa revenirea delegatiei in tara. dupa cum se stie.M. URSS si-a reglementat si in cadrul Coalitiei influenta pe care urma sa o detina in Romania. Aici Gheorgiu-Dej tine un discurs . care le traseaza ca sarcina faptul ca "trebuie sa propage teza ca.45 - . era un partid fara influenta asupra populatiei. SCHIMBARI DE DIRECTIE. comunistii romani si-au schimbat pozitia pe care o aveau fata de Transilvania.n. ceea ce armata sovietica eliberatoare nu putea permite". Ca instrument si beneficiar al comunizarii Romaniei. Ana Pauker si Gheorghe Apostol au fost convocati la Moscova pentru a primi indicatii privind activitatea partidului. a fost. la 24 ianuarie are loc sedinta Consiliului Frontului National Democrat. URSS a utilizat toate mijloacele pe care le avea la dispozitie pentru a-si atinge scopul. De aceea. a regelui si a populatiei. Dar PCdR. favorabil Moscovei. in loc sa fie cu adevarat democratica si sa respecte drepturile egale ale tuturor nationalitatilor din Transilvania. Aceasta a fost transmisa membrilor si simpatizantilor comunisti de catre Vasile Luca. Militasera inainte de razboi pentru "autodeterminarea pana la despartirea de statul roman a popoarelor asuprite din Transilvania. nici Romaniei.sa devina un factor important al apararii noastre in sud-est" I. PCdR a ajuns sa condamne decizia lui Hitler si a lui Mussolini din 30 august 1940 de la Viena. si prezentat de acesta CC al PCdR. aceasta va ajuta Transilvania de Nord sa fie romaneasca". ianuarie 1944 PCdR si Transilvania . a dus la actuala situatie din Transilvania de Nord. in functie de imprejurari. Printre acestea s-a aflat si "problema Transilvaniei". instrumentul politic pe care il avea la dispozitie. caracterizata ca un stat "multinational". calificand-o drept "dictat fascist si imperialist". Sunt primiti de Stalin. Maiski fostul ambasador al URSS la Londra. Basarabia. Acesta idee reiese din jurnalul lui Gheorghi Dimitrov. Inainte de razboi infierau "politica asupritoare si expansionista a Romaniei".Tactica de cucerire a puterii CRISTINA VOHN Atitudinea pe care PCdR a adoptat-o fata de problema Transilvaniei a fost dictata de Moscova.

ce ne va asigura incadrarea Transilvaniei de Nord. afirma Dej. Concluzionand ca "imediat dupa constituirea unui Guvern de Front National Democrat. Acest santaj a fost practicat de PCdR si in alta forma. SANTAJ.. "Avand in vedere. condus de Petru Groza. Raspunsul lui Stalin soseste cu promptitudine. despartita de restul tarii din pricina politicii sovine a elementelor fasciste" Punctul 4 din programul de guvernare al FND Guvernul Petru Groza sarbatoreste CRISTINA VOHN Pentru a marca revenirea Transilvaniei de Nord la Romania. Daca nu era instalat un Guvern FND. Ardealul de Nord va reveni la corpul national.46 - .. atunci Transilvania de Nord va reveni Romaniei. Aceste idei au fost preluate si propagate de intreaga presa comunista oficiala si neoficiala. asa cum de altfel sunt si stipulatiile conventiei de armistitiu. la 7 martie. La 6 martie 1945 Guvernul FND. Ardealul de Nord va reveni la corpul national. in care ii acuza pe liderii partidelor istorice de gafele care au condus la retragerea administratiei romanesti din Transilvania. Aceasta ar da satisfactie ardelenilor si intregului popor roman" Gheorghe Gheorghiu-Dej. scria Stalin.. CORESPONDENTA OFICIALA ROMANO-SOVIETICA La 8 martie 1945. Transilvania devenise un subiect de santaj la adresa politicienilor romani. pentru ca acesta era singurul partid care asigura intoarcerea la Romania." SANTAJ "Imediat dupa constituirea unui guvern FND. datorita atitudinii politice a lui Maniu si a cercurilor politice care il sprijina pe Maniu. ca noul guvern roman. ianuarie 1945 PROMISIUNI "Infaptuirea unei politici democratice.referitor la problema transilvaneana. Daca insa regele va accepta instalarea Guvernului Petru Groza. in ziarul oficial al PCdR – Scanteia. va intra practic administratia romaneasca si aceasta ar da satisfactie si ardelenilor si intregului popor roman". este investit de Regele Mihai. cum sunau declaratiile facute de Visinski sau de factori responsabili ai Uniunii Sovietice.)". noul prim-ministru Petru Groza si ministrul de Externe Gheorghe Tatarescu ii trimit lui Stalin o scrisoare. "Problema Transilvaniei. guvernul Petru Groza a organizat o serie de manifestari la Cluj. In aceasta se afirma ca "Guvernul roman are onoarea a adresa guvernului Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice si Inaltului Comandament Sovietic rugamintea de a implini aceasta dorinta a poporului roman (instalarea administratiei romanesti in Transilvania de Nord s n. isi asuma raspunderea pentru cuvenita ordine si liniste pe teritoriul Transilvaniei si asigurarea drepturilor nationalitatilor. Imediat dupa scrisoarea lui Petru Groza si Gheorghe Tatarescu catre Stalin se aproba reinstalarea administratiei romanesti in Ardealul de Nord. ci intereseaza intreg poporul nostru si ar da o satisfactie sentimentului national al poporului nostru. in 9 martie. care a preluat actualmente guvernarea tarii. Acestea au constituit un prilej de confirmare a . in Transilvania. nu este numai o problema care intereseaza numai pe ardeleni. n-a revenit complet Romaniei.. Pana acum Transilvania." Dej continua cu acuzatiile la adresa lui Maniu. atunci ea putea fi din nou pierduta. Locuitorii erau indemnati sa se inscrie in PCdR. Interesant este faptul ca textul scrisorii a fost publicat cu o zi inainte. precum si a conditiilor pentru functionarea regulata a tuturor institutiilor locale ce deservesc nevoile frontului. Manipularea a dat roadele asteptate.n. Guvernul sovietic a hotarat sa satisfaca cererea Guvernului roman si in conformitate cu Conventia de armistitiu din 12 septembrie 1944 sa consimta la instaurarea in Transilvania a administratiei Guvernului roman..

loctiitor al . si C. generalul Constantin Sanatescu consemneaza concis momentul revenirii Transilvaniei la statul roman. La dejun. cu un aspect de prospetime si indemn la viata. au participat si inalte oficialitati sovietice. iar Visinski tine si un discurs. ATITUDINI SI INTERESE. Festivitatile fastuoase nu au rezolvat insa nenumaratele probleme cu care se confrunta populatia din nord-vestul tarii. urmate de populatia romana si maghiara din judetele de nord ale Transilvaniei.C. La Prefectura are loc o sedinta la care sunt prezentate autoritatile Regelui. PROBLEME NEREZOLVATE. "O zi istorica. Pentru a intari girul pe care URSS l-a dat guvernului Petru Groza. unde a domnit multa buna dispozitie. "Daca s-a instituit un guvern pe placul rusilor. Iuliu Maniu. in mai multe articole. Prin specularea intereselor romanilor fata de Transilvania. caci misiunile engleza si americana au refuzat sa participe la aceasta solemnitate. Bratianu. in care este redata atmosfera in care s-au desfasurat festivitatile. Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania a constituit prilej de manifestatii si solemnitati. Dar absentele cele mai notabile au fost cele ale reprezentantilor misiunilor Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii la Bucuresti. avand pe fatada tablourile majestuoase ale maresalului Stalin si ale suveranului. ramaneau sub semnul intrebarii. Dar revenirea teritoriului romanesc presupunea rezolvarea multitudinii de probleme ale romanilor si maghiarilor care locuiau aici. Dar divergentele politice si istorice dintre romani si maghiari nu au disparut dupa 9 martie 1945. reactionare si fasciste". pentru rusi si guvern". dar nu prin liderii lor. In "Jurnalul" sau. s-a reusit instaurarea unui guvern favorabil URSS.I. OMAGIU PENTRU REGE SI VISINSKI Scinteia a relatat pe larg. Visinski. Alta problema spinoasa era aceea a Universitatii din Cluj. fie ei romani sau maghiari. incadrarea in legislatia de stat a "actelor ministeriale eliberate in lipsa de guvern.legitimitatii noului cabinet. au fost organizate solemnitati la care au participat Regele Mihai. O manifestatie mareata" este titlul articolului din 15 martie publicat pe mai multe pagini. De fata se aflau si reprezentantii sovietici. a primit astfel ieri aceste vizite inalte. in prima sedinta a noului Cabinet.I. Acestea au fost sintetizate de presedintele organizatiei FND din nordul Ardealului. ni s-a dat voie sa ocupam Ardealul – si asa am plecat cu un tren special la Cluj. LA FATA LOCULUI. Clujul. "Gara din Cluj.47 - . scria Scinteia. comisarul A. Dar dificultatile locuitorilor de aici. Acestia au intocmit rapoarte despre "grandioasa serbare populara". In capitala Ardealului. Susaikov. generalul I. despre manifestarile desfasurate la Cluj-Napoca. a avut loc o defilare: cateva trupe ruse si romane. Sunt invitati foarte multi rusi. liderul Partidului National Liberal. apoi in piata centrala. din 13 martie.Z. nerezolvarea problemei finantelor. dar si agenti NKVD. A. Visinski. la Te Deum. Seara plecam din Cluj si sosim la 14 martie dimineata in Bucuresti. dar si reprezentantii Uniunii Sovietice. Noul guvern de la Bucuresti a dorit sa dea grandoare revenirii Transilvaniei la Romania.I. era impodobita cu flori si brazi. Teofil Vescan. mare manifestatie chiar in gara." A doua zi isi noteaza impresiile despre solemnitatile de la Cluj: "La ora 10 primim pe Majestatea sa regele si mergem la catedrala. cu ocazia revenirii Transilvaniei de Nord la Romania. Gara din Cluj. Vescan propunea ca aceasta "sa se confirme si sa se aprobe printr-un decret-lege ca Blocul Universitatii din Cluj sa fie format din trei institutii autonome din punct de vedere cultural care sa se foloseasca in comun de cladirile si averea actuala a Universitatii". presedintele Partidului National Taranesc. au refuzat sa participe. pentru solemnitatea ce va avea loc. de unde. Teofil Vescan se plange de "vestigiile unei legislatii vechi. Cele doua state isi exprimau astfel dezaprobarea fata de Guvernul Petru Groza si fata de "actiunile reprezentantilor sovietici in Romania". care mai poarta urmele stricaciunilor suferite de pe urma vandalismelor naziste. Partidele istorice au fost si ele prezente la festivitati. membrii Cabinetului. o mare masa comuna. Populatia Ardealului a sarbatorit ieri integrarea Ardealului de Nord. de prefecti". scrie generalul la 12 martie 1945. fel de fel de comentarii.

Pe peronul garii stau intr-o disciplina perfecta o companie sovietica si una romana. In 20 mai 1945. a tinut sa onoreze cu prezenta sa savarsirea acestui mare act istoric. "Regele si camarila" se intituleaza pasajul care reda relatiile si posibilitatile de influenta in Palatul Regal. actiunile partidelor democrate. Mihai. Periculoase sunt insa "partidele istorice" care-l tin sub control. as dori ca aceasta zi semnificativa sa exprime urarile mele fierbinti de munca frateasca a popoarelor Transilvaniei sub conducerea propriilor lor autoritati" A. 13 martie 1945 Editorial: Coroana si pumnul LAVINIA BETEA Atmosfera tensionata a anului 1945 este adesea redata prin finalul uneia dintre intalnirile regelui Mihai cu adjunctul ministrului de Externe al URSS. se spune. Invocand spiritul intelegerilor de la Yalta. Dovada a influentei exersate asupra regelui. putem avea acum o imagine de ansamblu asupra lor. Sub lupa lor critica se afla deopotriva liderii comunisti." INDEMN SOVIETIC "In calitate de reprezentant al Guvernului sovietic. Nu stia ca in anii "marii terori staliniste" Vasinski fusese procurorul general al Uniunii Sovietice. In traditie comunista. "Regele Romaniei. acesta a petrecut o zi intreaga printre aviatorii sovietici. I. puse in circuitul romanesc. critica este completata de autocritica: "Tinand seama ca noi nu am lucrat cu regele. a semnat decrete si legi pe care inainte refuzase sa le promulge.. Trantind usa in urma. proceselor publice incheiate cu sentinta condamnarii la moarte a membrilor "vechii garzi leniniste". cand englezii si americanii au inceput sa-l copleseasca pe rege cu cadouri.I. "face mai putine greutati". Periodic. Vasinski. a pus apoi punct sonor intalnirii.. "Yalta sunt eu!" s-ar fi maniat demnitarul sovietic. In esenta. Susaikov. membrii guvernului Groza si regele.Comisarului Poporului pentru Afaceri Straine. care intoneaza imnul sovietic si imnul regal roman. se lauda Susaikov: "In toate . situatia e pe punct de remediere. Dupa asemenea succese. "Procurorul de trista faima" era. loctiitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control. situatia nu a fost in aceasta etapa a luptei politice din Romania in favoarea noastra. si autorul regiei. A. in asteptarea trenului regal. in sunetele muzicii militare. Si. comisar sovietic. I. intarindu-si afirmatia cu un pumn in masa de discutii. Conform raportului. "Nu are pareri ferme si convingeri personale in probleme de principiu" – slabiciuni care-l fac si mai vulnerabil in raport cu interesele sovieticilor. printre care doua automobile (unul fiind «Willy’s») si altele". Impresionantul raport este rezultatul evident al actiunilor mai multor agenti corespunzator instruiti. Identificarea defectelor adversarului – pe linia supraestimarii lor chiar – este un prim pas al algoritmului de constructie a unui plan de masuri pentru scopurile dorite. pe el il alesese Stalin ca misionar pentru imbogatirea imperiului sovietic cu noi teritorii. Cand pumnul lui Vasinski clatinase temeliile tarii.Z. analiza datelor culese prin intermediul unor personaje plasate in anturajul liderilor politici si al regelui se expedia la Moscova. fara indoiala insa ca regele nu cunostea palmaresul sinistrului personaj in a face unelte din oameni. bunaoara. Visinski. Pumnul lui Vasinski era insa efectul surpriza al diversitatii si subtilitatii metodelor utilizate de sovietici. regele si-a exprimat dezacordul asupra compozitiei democratice a guvernului Romaniei. Pedeapsa (in cazul expus – comportamentul jignitor si absolut neobisnuit in fata unui rege) ori recompensa (in extrema – decorarea regelui cu "Ordinul Victoria") erau dozate si administrate functie de recomandarile unor observatori "in teren".48 - . Cu ajutorul documentelor din arhivele Moscovei. La ora 10:20 garnitura soseste si suveranul coboara din vagon. informa Moscova despre situatia politica interna din Romania. mai ales. este tanar si nu straluceste prin calitati intelectuale deosebite" e inceputul deloc magulitor al portretului Suveranului.

Ministerul de Externe britanic si Departamentul de Stat al SUA au cerut reprezentantilor lor la Bucuresti sa nu se implice in politica interna romaneasca. sarbatorind Revelionul cu tovarasii sai. Foreign Office-ul scria negru pe alb: guvernul britanic nu recunoaste Guvernul Frontului National Democrat. adjunctul Comisiei Aliate de Control. consilierii Susaikov si Pavlov l-au vizitat pe Rege insistand sa faca o declaratie publica prin care sa "demaste" amestecul SUA si Marii Britanii in treburile interne ale tarii si sa recunoasca faptul ca nu are nimic de obiectat Guvernului. Sovieticii considerau Romania o tara invinsa. liderii comunisti refuza sa-si aminteasca tensiunea provocata de "greva regala". Armatele sovietice fiind retrase din tara. Cand "zaharelul" acestor manevre n-a mai dat rezultate. a trimis pe aghiotantii sai pentru a-mi explica multumirile sale. Prima parte a "prizonieratului" autoimpus al "grevistului" Rege Mihai s-a consumat la Palatul Kiseleff (actualmente sediul unei importante institutii bancare). in spiritul comunismului-national care propaga versiunea instaurarii regimului prin forte proprii. cu referire la rege. generalul I.49 - . De aceea. URSS cucerea treptat teren. Negel.Z. nu-i mai avantaja sa evoce nici ajutorul pumnului lui Vasinski. aghitantul sau. opina generalul. fumeaza numai tigari rusesti. Profitand de neimplicarea occidentalilor. Iar productiile memorialistice sunt amprentate de uitare. sa fi avut?" – intreaba retoric Gheorghiu-Dej. Astfel mi-a cerut pentru el cauciucuri si cand le-a primit. Din document reiese ca simultan. pumnul lui Vasinski a zguduit masa tratativelor.problemele personale mi se adreseaza mie. primite de la mine. Alaturi de ei au ramas si aghiotantii regali. Susaikov. nici un caine n-a latrat macar (si-atunci) noi am continuat". in noaptea din cumpana anilor 1960-1961. dar totodata nu se angajau cu nimic concret. intrucat nu ar fi in stare sa-l protejeze pe Rege si pe liderii opozitiei de urmarile unei incercari de a rasturna Guvernul Groza". In ciuda declaratiilor de sustinere a Regelui si actiunii sale. relatii asemanatoare au fost cultivate si cu personajele apropiate regelui: maresalul Palatului. "nu doreste sa dea nici un fel de sfat sau incurajare Regelui. sa fie bine pregatiti (cunoscatori de franceza si engleza. dar cine. sarcina se dovedeste grea. Cei doi "aliati" faceau practic un joc dublu – il incurajau pe Rege sa actioneze contra sovieticilor. Va constata ca declaratiile comune ale celor doi aliati erau formale. Iar ofiterii sovietici ce urmeaza a fi alesi pentru aceasta. PRESIUNI SOVIETICE. nu se regasesc in documentele oficiale ale timpului cand s-au petrecut. Regele parasit PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa declansarea "grevei regale". Tacerea si neimplicarea diplomatilor de la Bucuresti in sustinerea actiunii lui au dus la dejucarea planurilor de demitere a Guvernului Groza. interesele ori simpatiile autorilor. . JOCURI POLITICE. meritau impuscati. Din pacate. Totodata. Regina Elena. de vreme ce Susaikov propune "sa nu se economiseasca mijloace pentru activitatea cu regele". In consecinta. etc". asa-numita greva. capitanul Vergotti. "A declarat greva – zice el –. secretarul personal al Suveranului. Mircea Ionitiu. Mihai I a asteptat sprijinul anglo-americanilor in lupta sa indirecta cu URSS. Mai tarziu. La 21 august. la 23 august. amenintati cu moartea de insusi presedintele adjunct al Comisiei Aliate de Control. care-i considera vinovati pentru deciziile Suveranului. Documentul se aseamana rapoartelor redactate de ofiterii serviciilor speciale cand descriu succesele actiunilor de invaluire in anihilarea ori manipularea unui pretins colaborator. In nota trimisa Regelui de la 19 august. asemenea momente intrate in memoria colectiva prin marturiile unor participanti. la discretia lor. culti si manierati in societate). unde tanarul monarh s-a retras impreuna cu mama sa. In cazul regelui Romaniei. "Ce sprijin sa aiba.

anglo-americanii. cine ii va conduce. In ceea ce priveste Romania. Ethridge are numeroase intalniri cu Regele. Dar acesta nu se lasa intimidat. La Bucuresti avea sa ajunga abia la 19 noiembrie. Din punctul sau de vedere.V. Raportul sau arata clar cum "URSS. revine la Palat declarand ca "Guvernul sovietic se pronunta in modul cel mai categoric impotriva demisiei guvernului Groza". comisarul sovietic a laudat "realizarile" guvernului Groza. deloc reprezentativi ca numar. ci unul dominat de comunisti. in cadrul careia sovieticii le-au reprosat anglo-americanilor "caracterul incorect al actiunii lor" de a cere Regelui sa demita Guvernul. Rusii au invocat chiar Regulamentul Comisiei. FARA EFECT Pentru a obtine o "evaluare obiectiva" a situatiei interne din Bulgaria si Romania. La finalul Conferintei s-a decis trimiterea la Bucuresti a unei Comisii alcatuite din Vasinski. guvernele american si englez s-au declarat impotriva recunoasterii guvernului Groza. Suparat pe incapatanarea lui Mihai I. dar catastrofal pentru Romania: raportul Ethridge. patrunderea economica extensiva. Susaikov ameninta: "Se va lasa cu lacrimi". fapt care urma a fi demonstrat prin organizarea de alegeri in care oamenii vor decide. INCA O BATALIE PIERDUTA. Dupa noua zile de negocieri. comisarul national pentru Afaceri Straine. Contrazicandu-i. a declarat ca in Romania si in Bulgaria exista guverne "reprezentative si democratice". In perioada petrecuta in Romania (pana la 30 noiembrie). Ultima intrunire a celor trei Mari Puteri a avut loc la Moscova intre 16 si 26 decembrie 1945. Prima intrunire a Consiliului Ministrilor Afacerilor Straine a avut loc la Londra intre 11 septembrie si 20 octombrie 1945. presedintele american Harry Truman (foto centru) a trimis in cele doua state un jurnalist. Auzind de la Radio Moscova despre decizia Conferintei. "fara presiune de afara". in realitate. liderii politici romani. si Clark – Kerr. a urmarit mentinerea ocupatiei militare in Romania. Byrnes. atragerea de partea lor a Regelui". cu participarea Frantei si Chinei. "FINAL" DE GREVA. intocmeste la 7 decembrie 1945 un memorandum in care isi expune concluziile vizitelor din Europa de Est. Prima escala a jurnalistului va fi la Sofia. Harriman – ambasadorul SUA. reprezentantii Angliei. In privinta Romaniei. Molotov. refuzand apoi cu obstinatie discutarea problemelor interne ale celor doua tari. scoate din maneca "asul" decisiv. Se ajunge la negocierea directa intre Byrnes si Stalin. Molotov afirma ca "guvernele Romaniei. in special tinerea la ordine a "clicilor reactionare" ale lui Maniu si Bratianu. sovieticii. "Generalissimul" fiind de acord cu solutia americana de largire a guvernului Groza cu doi reprezentanti ai partidelor de opozitie. Regele Mihai isi intrerupe exilul si revine la Bucuresti de la Sinaia (unde se mutase intre timp). sovieticii raspundeau acum scrisorii lui Mihai. calatoreste prin tara. Molotov a preferat insa sa discute chestiunea Romaniei cu presa. In mesajul de Anul Nou. la initiativa generalului Susaikov. Molotov s-a opus cu tarie. Astfel motiva Burton Byrnes (dreapta) alegerea lui Mark Ethridge (Louisville Courier Journal) pentru aceasta misiune: "Este un om cu un bogat palmares de investigare si raportare". al carei rol era sa convinga guvernul Groza sa accepte largirea cabinetului sau prin includerea a doi reprezentanti ai liberalilor si taranistilor. Intr-un interviu oferit jurnalistilor straini. In concluzie oferea Statelor Unite doua alternative: fie sa se mentina pe pozitiile exprimate la Yalta si . La revenirea in SUA. Intocmit de un ziarist american la cererea presedintelui american Truman. ambasadorul Marii Britanii. La 23 august. In incheiere. raportul dezvaluia masinatiunile URSS pentru cucerirea puterii in Romania. I. de la 20 august.50 - . BND nu era un guvern de coalitie. Byrnes a propus reorganizarea guvernelor roman si bulgar. Regele a cerut tuturor sa dea uitarii luptele din trecut si sa se uneasca pentru binele natiunii. a dominatiei politice indirecte prin Partidul Comunist. urmata de cea de la Moscova. a fost convocata sedinta Comisiei Aliate de Control. ACORD CU STALIN. Bulgariei si Ungariei se bucura de increderea majoritatii covarsitoare a populatiei acestor tari". care cerea ca fiecare decizie luata sa aiba acordul tuturor celor trei componenti ai sai. secretarul de stat american.generalul Susaikov. Statelor Unite si URSS ajung la un acord privind organizarea Conferintei de pace in 1946. Practic.

Anglia si SUA aratau clar ca nu recunosc Guvernul Groza. in care sa intre. Imediat dupa impunerea Guvernului Groza. gen. Cum premierul Petru Groza a refuzat sa demisioneze. La nivel declarativ. cerandu-i demiterea lui Groza si formarea unui "guvern de concentrare". a deschis calea unor insemnate schimbari interne si externe pentru Romania. La 6 martie 1945. Cu aceleasi doleante vor apela si la sprijinul diplomatilor Marii Britanii si Statelor Unite. PASUL DECISIV. Groza refuza. fondatoare a Blocului National . dandu-si demisia. la care astfel si SUA era partasa. sa sprijine autoritatea Regelui si sa pastreze procedura constitutionala in tara. la 19 august. Cu atat mai mult.Potsdam.C. Din pacate. pe Petru Groza. A doua zi.51 - . Astfel ca. alaturi de URSS. diplomatic. Le Rougetel si respectiv Burton Berry. s-au angajat sa mentina ordinea in Romania. Pentru "raceala" relatiilor dintre guvernul lui Groza si Curte. Ii explica situatia creata de nerecunoasterea Executivului de catre puterile democratice si ii cere sa-l "ajute" sa iasa din impas. Premierul era convins ca URSS se va ingriji sa obtina acordul anglo-americanilor pentru ca Romania sa poate semna tratatul de pace sub guvernarea sa. dar si pe sefii misiunilor diplomatice ale Marii Britanii si Statelor Unite la Bucuresti. Ioannitiu asigura la randu-i: "Acum Regele este cu rusii si noi nu ne vom opune. iar notele lor nu valorau mai mult decat "o hartie igienica". Concluzia echivala cu infrangerea Regelui Mihai si victoria URSS. alaturi de raportul secretarului de stat Byrnes asupra deciziei de la Moscova de "largire a Guvernului Groza" cu doi reprezentanti ai partidelor istorice. Ingrijorarea sovieticilor in privinta liberalilor si taranistilor era intemeiata. sarcini ce reveneau Comisiei Aliate de Control. ci dimpotriva. "mai omogen". raportul nu a sosit in timp util la presedintele Truman. deschizand posiblitatea demiterii guvernului pro-comunist. conditia ceruta Romaniei de SUA si Anglia pentru semnarea tratatului de pace a fost impunerea unui guvern democratic si reprezentativ. temandu-se ca Romania sa nu cada prada comunizarii. REGELE ACTIONEAZA. MISCARILE OPOZITIEI. Documentul a ajuns la Casa Alba abia la 11 ianuarie 1946. nu se poate avea deplina incredere. Simtind din ce in ce mai presanta prezenta sovieticilor in politica interna. cu cat prin doua note diplomatice trimise Regelui." Sovieticii transmit Moscovei semnele de "bunavointa" ale Regelui si camarilei sale. fie sa abandoneze Europa Centrala si de Sud-Est in sfera de influenta sovietica. Regele Mihai I face o miscare tactica: se declara "un partizan infocat al apropierii de rusi". pe pozitii egale. si reprezentantii partidelor istorice. ii invita la consultari individuale pe toti cei patru reprezentanti ai partidelor politice din Romania. Regele il invita la Palat. spunand: "Guvernul e mai solid ca oricand si are intregul sprijin sovietic. El spera sa paralizeze astfel activitatea guvernului pro-sovietic. Conditia impusa de aliati convenea Regelui Mihai si liderilor opozitiei. spun ei. Bratianu (PNL). instaurarea prin "forta pumnului sovietic" a primului guvern pro-comunist." Recunoasterea sa de catre SUA sau Anglia are "putina importanta". liderii opozitiei depun memorii la Rege. Mihai I a ales solutia "grevei regale". la Conferinta de la Postdam din vara lui 1945. condus de Petru Groza. Incurajat. Pavlov dadea vina pe liderii partidelor istorice Iuliu Maniu (PNT) si Constantin I. in care totusi. Dar Regele nu se lasa intimidat. Secretarul personal al Regelui. Sah mat regal la Petru Groza PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa al doilea razboi mondial. cele doua Puteri Aliate. PRIMUL PAS. ministrii Afacerilor Straine ale celor trei puteri aliate s-au reunit intr-un Consiliu care a decis ca tara noastra si Bulgaria vor obtine dreptul sa semneze tratatul de pace si sa devina membre ONU abia dupa ce vor avea un guvern democratic reprezentativ. CHESTIUNEA ROMANIEI PE PLAN EXTERN.

liderii Partidelor National-Liberal – Constantin I. A urmat calatoria acelorasi doi oameni politici la Conferinta Ministrilor de Externe ai Aliatilor de la Londra (toamna lui 1945). refuzand orice contact cu Executivul. Opozitia pierde teren PAULA MIHAILOV CHICIUC In timp ce Marile Puteri Aliate – Statele Unite. Dupa sarbatoare. Spera ca fara semnatura lui. la 24 august 1945. unde s-a abtinut sa laude Guvernul. Trimite o scrisoare comuna reprezentantilor celor trei Mari Puteri. Cu toate ca Maniu ii ceruse Regelui demiterea lui Groza. CONTRA LUI GROZA. Doar ultimii trei sunt de acord cu schimbarea Guvernului. motivand ca nu putea accepta o invitatie din partea Guvernului caruia ii ceruse demisia. In scopul pastrarii Romaniei in afara tendintelor de comunizare si sovietizare. a toastat in onoarea Regelui. ba chiar sa dea o declaratie despre "necesitatea ca Guvernul Groza sa-si continue indeplinirea functiilor. Intr-o convorbire cu diplomatul american Roy Melbourne. el era constient ca primul-ministru nu va fi demis decat daca rusii i-ar "ordona asta". La 20 august 1945. Maniu si Bratianu – declarandu-se . Constantin-Titel Petrescu (PSDR). In fiecare dintre tabere – cea a aliatilor externi si cea a fortelor interne – existau disproportionalitati care au inclinat balanta in favoarea URSS si a PCR-ului. activitatea Guvernului sa paralizeze. Spre deosebire de PNL sau PNT. Raspunsul negativ a venit prompt: sa nu trimita scrisoarea. Urmatorul pas facut de Maniu si Bratianu a fost deplasarea in Germania. Cei doi lideri le-au solicitat participantilor sustinere pentru inlaturarea guvernului Groza. Partidul Comunist avea in Moscova un aliat prezent chiar pe teritoriul Romaniei. intre fortele politice din tara erau continue disensiuni.I. Vasiliu-Rascanu. cerandu-le ajutorul in crearea unui guvern reprezentativ si recunoscut de acestea. considerand ca a uzat de toate prerogativele legale si invocand necesitatea primirii unui raspuns la epistola sa.52 - . Marea Britanie si URSS – hotarau soarta Romaniei pe scena politica internationala. BOICOTUL SOVIETICILOR Primul semn al "grevei regale" a fost refuzul Regelui de a participa la demonstratia din 23 august 1945. Cum Groza a ramas neclintit. Mihai I aduce la cunostinta sovieticilor existenta ei si le "cere sfatul". liberali si social-democrati. Bratianu si National-Taranesc – Iuliu Maniu au trimis anglo-americanilor numeroase apeluri si memorandumuri. reuniti in Romania in Consiliul Ministrilor Afacerilor Straine. (Bebe) Bratianu (PNL). "Greva regala" incepuse. In Piata Palatului. Inainte de a expedia scrisoarea." REGELE NU ASCULTA "SFATUL" RUSILOR.C. MANIU SI BRATIANU. cuvintele sale fiind insotite de ovatiile a peste o suta de ofiteri. A asistat totusi la decorarea unor ofiteri romani de catre autoritatile sovietice si la dineul oficial. loja regala a ramas pustie.Democratic: Lucretiu Patrascanu (PCR). Sansele comunistilor au fost considerabil marite din cauza sciziunilor care s-au produs intre taranisti. Mihai I s-a retras in Palat. Mihai refuza sa conlucreze cu Guvernul Groza sau cu sovieticii. oferindu-i astfel Regelui sprijinul lor. conform hotararii Conferintei de la Postdam. Actiunile concrete ale "manistilor" si "bratienistilor" au fost putine si slabe ca ecou. Doar ministrul de Razboi. In memoriul adresat Conferintei. ca "nereprezentativ". NOI TENTATIVE ESUATE. unde din 17 iulie incepuse Conferinta de la Postdam.C. Iuliu Maniu (PNT) si C. Maniu aprecia ca politica romaneasca de dupa instalarea guvernului procomunist se confrunta cu o problema "delicata si complicata". Ultimul act parafat de el a fost acreditarea ambasadorului URSS la Bucuresti – Kavtaradze. Suveranului nu-i mai ramanea decat o singura solutie: sa apeleze la ajutorul aliatilor.

in tara au inceput negocierile. dar fara acelasi ecou. asigurandu-l de sprijinul pe care sovieticii l-ar acorda fiecaruia dintre ei pentru a-i lua locul lui Groza. memoriul lor nu a avut ecou nici la Londra. cea mai vehementa a fost Ana Pauker: "Greseala noastra este ca am fost prea domoli. In fata jurnalistilor. prea indulgenti cu toata banda lui Maniu si Bratianu". pe motiv ca miscarea ar avea urmari fatale pentru Suveran."purtatori de cuvant ai opiniei publice" democratice din Romania – au solicitat punctual: un raspuns la scrisoarea de ajutor a Regelui din 20 august. convocand la Bucuresti o alta intalnire cu ziaristii. Bratianu (PNL). Ana Pauker cerea timp. organizata la Londra. adica neapartinand guvernului Groza. pentru a pastra puterea obtinuta prin lovitura de la 23 august. ministrul sovietic al Afacerilor Externe. DUELURI DE CULISE. iar Pauker stia acest lucru. Molotov. Miscarea e observata de generalul Susaikov. contrat repede si puternic de Dej. in favoarea includerii taranistilor. SCINDAREA SOCIAL-DEMOCRATILOR. Comisarul rus a preferat sa sustina guvernul Groza intr-o conferinta de presa. La randul sau. Tactica asteptarii a dat roade. a incercat.53 - . Din pacate. au preferat sa-l sprijine pe Rege. Dupa ce ministrii de Externe ai celor trei puteri aliate au hotarat la Conferinta de la Moscova largirea guvernului Groza cu doi membrii apartinand partidelor istorice. Adica sa-i elimine din Executiv pe Tatarescu si grupul liberalilor. exprimandu-si ingrijorarea in ceea ce priveste atitudinea binevoitoare a lui Groza fata de Maniu. In apropierea Conferintei de la Moscova (iarna anlui 1945). Petru Groza afirma "ca monarhia este esentiala pentru existenta continua a Romaniei". Maniu ii raspunde cu aceeasi moneda. Constantin-Titel Petrescu. In acest timp. supara-se englezii si americanii". In acelasi timp. dand chiar semne ca ar colabora cu ea. implicit. "BAIATUL ASTA!" Imediat dupa declansarea grevei regale. Numai ca timpul se scurgea in defavoarea Regelui si in favoarea rusilor si a comunistilor. decat unul in care are deplina incredere. Constantin-Titel Petrescu. un tratat de pace cu Romania care sa nu fie transcrierea Conventiei de Armistitiu. Iuliu Maniu i-a cerut Regelui sa nu accepte reconcilierea cu Groza si. La urmatoarea sedinta a FUM-ului. ceilalti. dar sa procedeze la o remaniere. la 21 august 1945 are loc sedinta Frontului Unic Muncitoresc. desemnarea unui reprezentant roman "legitim". aflandu-se intre "ciocan si nicovala". Din luarile de cuvant reiese ca reprezentantii celor doua partide erau speriati de actiunea Regelui si furiosi. pretendentii la fotoliul de prim-ministru l-au "bombardat" pe Regele Mihai cu diverse mesaje. cu sovieticii. implicit fortarea lui sa paraseasca tara. Gheorghiu-Dej o completeaza: "Trebuie sa stiti ca nu va tolera URSS un regim. pentru semnarea tratatului. care-l aprotrofeaza: "A ramas socialism la tine doar lavaliera". care-i scrie lui Molotov. La o asemenea situatie se ajunsese din cauza impartirii parerilor membrilor Biroului Politic: Stefan Voitec (ministrul Educatiei in guvernul Groza) si Lothar Radaceanu (titular la Ministerul Muncii) inclinau balanta in favoarea sustinerii Executivului. lucru confirmat prin comunicatul remis presei de Radaceanu: "PSDR da tot sprijinul guvernului Groza". Lucretiu Patrascanu califica gestul Regelui drept "o simpla incercare de santaj". la care participa reprezentantii PCR si ai PSDR. Partidul Social Democrat avea cea mai nefasta pozitie de pe scena politica interna. Singurul care i-a luat apararea Regelui a fost liderul social-democrat Titel Petrescu. in zadar. in frunte cu presedintele partidului. liberalul Gheorghe Tatarescu si taranistul Nicolae Lupu i se adreseaza Regelui. "Tabara" lui Titel Petrescu a pierdut. Primii doi candidati propusi au fost Ion Mihalache (PNT) si Constantin I. liderul taranist respinge laudele adresate de Molotov activitatii Executivului condus de Groza si dezvaluie cateva dintre manevrele facute de rusi in Romania. NEGOCIERI PIERDUTE. conducerea PCR a "slabit" atacurile fata de opozitie. sa-l convinga pe Vasinski sa acorde social-democratilor inca un post de .C. Dintre toti. presedintele PSDR. la granita ei. liderul taranist i-a propus premierului sa-si pastreze postul din fruntea guvernului. In identificarea greselilor care au dus la aceasta situatie. refuzand discutarea cazului romanesc in cadrul oficial. Pe rand. Din informatiile generalului. comunistul Lucretiu Patrascanu. In acest sens.

). organizarea unei serii de demonstratii pana la 20 august. Lovitura de gratie impotriva liberalului a dat-o adversarul sau politic. PNL si PNT au prezentat Comisiei o noua lista de candidati. in acord cu URSS-ul. nerecunoscandu-se oficial infrant. s-au intalnit si au pus la cale un plan de actiune pentru "zadarnicirea demonstratiei" care prevedea: arestarea organizatorilor manifestatiei. Primului i se imputa participarea ca voluntar in razboiul contra URSS si sustinerea guvernarii Antonescu. La fel procedau si autoritatile statului. pentru care includerea lui Bebe Bratianu in executiv ar constitui "un act de agresiune morala". In final.C. Dar actiunile lor nu si-au atins scopul decat partial si uneori cu pretul unor vieti. si vom vedea ce gandeste baiatul asta si vorbim." Acuratetea informatiilor primite de sovietici demonstreaza atentia cu care sovieticii urmareau miscarile partidelor de opozitie. o demonstratie in Bucuresti. "CONTRA" PENTRU MIHALACHE SI BRATIANU In 4 ianuarie 1946."Banda lui Maniu si Bratianu" PAULA MIHAILOV CHICIUC Inlaturati de pe scena poltica. Comunistii. Regele a pus capat grevei regale. iar Emil Hatieganu. la clubul central al liberalilor va avea loc o adunare ai carei participanti de asemenea vor lua parte la demonstratia lui Maniu. chiar daca se lasa greu si chiar daca pe moment nu da un raspuns pozitiv. exceptandu-l pe Maniu si efectuarea in ziua de 16 august a unui "control mai riguros al actelor". care reprezentau autoritatile statului. indreptata impotriva guvernului Groza. In acelasi timp. SUA si Anglia au cedat si. Organizatorii intentioneaza sa scoata in strada circa 5. soldata cu morti si raniti. dar neacceptati de Vasinski. Reprezentantii Ministerului de Interne. In plus. Desi sustinuti de occidentali. Peste doua zile. Constantin (Bebe) I. La inceputul lui august 1945. La 4 ianuarie 1946. premierul Groza le-a prezentat membrilor Comisiei Interaliate de Control motivele pentru care Mihalache (foto) si Bratianu nu "meritau" sa intre in guvern. Suveranul a semnat la 7 ianuarie decretele regale de investitura. S-a hotarat. cenzurati in presa. liderii partidelor de opozitie au ales strada ca loc de manifestare a pozitiei lor antiguvernamentale. organele statului au ramas in alerta. in general. au acceptat ca Mihail Romniceanu sa intre in guvernul Groza din partea PNL. ministru de Externe.54 - . Il lasam sa se mai gandeasca" Ana Pauker Lupte de strada si actori politici . COMUNISTII PUN PIEDICI TARANISTILOR.ministru si unul de ministru fara portofoliu. generalul Susaikov a trimis Comisarului National pentru Afaceri Straine al URSS. fapt pentru care nu va putea colabora cu acesta. a avut loc intalnirea Comisiei Interaliate de Control cu guvernul roman privind reorganizarea acestuia. Gheorghe Tatarescu. Mihalache a mai fost acuzat ca desfasoara o "activitate dusmanoasa impotriva guvernului roman". Molotov. Mihalache si Maniu nu au intrat in componenta noului guvern. poate-l convingem.r. gest prin care. Bratianu a fost gasit vinovat pentru organizarea manifestatiei din 8 noiembrie 1945. TIMP DE GANDIRE "Eu zic sa vorbim cu el (Regele – n. Premierul a calificat includerea taranistului in guvern ca "o provocare fata de opinia publica democratica din tara". din partea taranistilor. o telefonograma cu urmatorul text: "S-au primit informatii ca Maniu organizeaza la 16 august a. a Prefecturii si a Serviciului Secret – care incepuse a fi controlat de Emil Bodnaras. Dar daca evenimentul din 16 august nu a avut nici un ecou. au reusit sa-i infranga.000 de oameni.c. Alte modalitati prin care .

comitetele muncitoresti si-au mobilizat fortele pentru reusita manifestatiei. Mai multe grupuri de muncitori si-au facut aparitia in Piata Palatului pentru a-i imprastia pe manifestanti. In timp ce la Ambasada se sarbatorea "Marea Revolutie". pe 12 noiembrie. voluntar. Violentele din strada au ucis si au ranit oameni.I Kalinin. restul ramanand in arest pentru cercetari. Susaikov aminteste aceluiasi reprezentant al Casei Regale ca in martie 1945. Din cand in cand pleca cu masina in afara domeniului Pelesului. De aceea. care a aniversat cu fast evenimentul din august ’44. Pentru ca lumea sa "afle adevarul". Cifrele difera de la o sursa la alta. Este pentru prima data cand membrii camarilei regale se intalnesc cu ministrii cabinetului Groza si cu premierul insusi. dornici sa-l aclameze pe Rege cu ocazia onomasticii. Regele primea telefoane de felicitare.000 de manifestanti. au rescris povestea demonstratiei astfel incat ei apareau eroii salvatori. transmitandu-i-le prin maresalul Curtii. Iata cum descrie Arthur Gould Lee. EXILAT TRUP SI SUFLET In timp ce la Bucuresti opozitia se lupta in strada sau pe taramul diplomatic al declaratiilor." SARBATOARE INSANGERATA. estimandu-se la 75. Situatia tulbure a fost in favoarea PCR-ului. La 23 august 1944. in spatele carora se aflau sovieticii. In zilele urmatoare s-au operat peste 300 de arestari. In discutiile din timpul receptiei. reusise lovitura de stat instrumentata de Rege si de fortele politice din tara. primul-ministru si-a declarat loialitatea fata de Rege. pentru o . CONTRAMANIFESTATII PROPAGANDISTICE." REGELE MIHAI. liderul comunist Miron Constantinescu a jurat sa-i razbune pe cei declarati post-mortem "martiri ai libertatii cazuti sub gloantele lui Maniu si Bratianu. era o manifestatie proguvernamentala. Ulterior s-a aflat ca acestia au fost trimisi de Gheorghe Stoica (Moscu Kohn). asumandu-si toate meritele in infaptuirea lui. doar M. generalul A. biograful sau personal. iar liderii partidelor erau dezbinati. sau organizat funeralii nationale pentru doar sase victime. Peste doar un an. In rest. secretarul Comitetului judetean de partid Ilfov. Bucurestenii au asistat cu bucurie la defilarea soldatilor intorsi de pe front. autoritatile comuniste. La ordinele sovieticilor. in frunte cu ministrul de Interne. Manifestantii regalisti au reactionat. viata Suveranului departe de Capitala si de evenimentele politice: "Deoarece nu parasea deloc perimetrul Palatului. numarul ranitilor a ramas inca necunoscut. detinand controlul cana-lelor de comunicare.55 - . presedintele Prezidiumului Sovietului Suprem. in jurul pranzului. incendiind doua dintre camioanele muncitorilor. Frontul National Democrat. au reactionat prompt. populatia a sustinut instalarea lui Groza in fruntea Guvernului. Intervenind in discutie. autoritatile romanesti au primit urari de la sovietici "cu ocazia sarbatorii nationale a Romaniei. Era o demonstratie indirecta impotriva Guvernului Groza si una prin care opozitia incerca sa obtina sprijinul americanilor si englezilor pentru rezolvarea crizei. Dintre cei retinuti. Intuind miscarea. Regele Mihai astepta raspunsul aliatilor anglo-americani in linistea Palatului de la Sinaia. Telul organizatorilor festivitatii. i-a adresat lui Mihai I felicitari cu ocazia numelui. Atat opozitia cat si comunistii au ales strada ca loc de manifestare a ideilor lor.PCR-ul. Comunistii. daca acum Groza ar demisiona. s-au adunat in jur de 10. la a caror procesiune. Groza tine sa-l asigure pe Negel ca "as fi demisionat demult daca rusii n-ar fi considerat un asemenea act ca o ofensa adusa lor". a reusit sa reduca la tacere vocea liberalilor si taranistilor au fost instaurarea cenzurii in presa si inchiderea redactiilor ziarelor oficiale ale opozitiei. poporul s-ar rascula din nou. Daca misiunea SUA din Bucuresti a numarat 11 morti (cifra raportata neoficial si de Teoharie Georgescu). Negel. In fata Palatului regal. Din partea URSS. Teohari Georgescu. Dinspre Ministerul de Interne s-a deschis foc. majoritar in guvernul Groza. in afara vietii politice. "banda lui Maniu si Bratianu" – cum era numita in presa comunista opozitia – a fost scoasa vinovata pentru moartea unor nevinovati. presa. acelasi Rege se afla. dupa o saptamana au fost eliberati jumatate. In Bucuresti s-a organizat o receptie prilejuita de aniversarea Revolutiei bolsevice din 7 noiembrie 1917. Regele incepuse sa sufere din cauza inactivitatii. ii cere lui Negel sa-l convinga pe Rege sa renunte la greva si sa-l imputerniceasca pe Groza sa organizeze alegerile. Z.

. In consecinta. autorii unor valoroase insemnari de epoca a caror publicare a trecut. ci si cei "care prin cuvantul lor au constituit un suport moral al regimurilor dictatoriale trecute". fiecare este multumit ca a scapat el. spectaculoase sunt cazurile din elita intelectuala.n. reintregitorul de tara! Poimaine: Traiasca Stalin. "prostitutia constiintelor se rasfata fara nici o rusine"." Editorial: Timpul denunturilor LAVINIA BETEA O perspectiva interesanta asupra studiului comunismului ar fi raportul intre programul unei societati desavarsite in egalitate. Practica denuntului ridicata la rangul de datorie de onoare a aparut curand dupa intrarea sovieticilor in Romania. Prea putin s-a scris insa despre acestea. pe care il neglijase multa vreme.. asteptand sa afle daca Anglia si America actionasera. Stalin a manuit desavarsit pornirile rele din abisul sufletesc. Daca in saracia de dupa razboi. fara sa-i pese de soarta altuia". fara echivoc. Lucretiu Patrascanu. ignorand puterile binelui.. "calitati" obligatorii in afirmarea politica si profesionala. calvarul condamnatilor la moarte ori inchisoare si lagar (aproximativ 5% din populatie) declansandu-se printr-un denunt. se scandaliza astfel la 9 ianuarie 1945 dupa lectura ziarelor zilei: "Astazi: Traiasca Regele Culturii. a aparatului de stat central si a administratiei locale de elementele considerate fasciste si profasciste. Scriitorul boem nu se afla insa in jocul mizelor universitare. nu se putea duce la Savarsin. In timpul lui Antonescu nu se putea pronunta numele lui Titulescu. Carol II! Maine: Traiasca maresalul Antonescu. tovaraseasca iubire si mijloacele recomandate pentru infaptuirea lui. dupa ’90. Paraschivescu. pedagogul Onisifor Ghibu ori poetul M.) Dar mare parte a timpului si-o petrecea la biblioteca de la Foisor. Peste numai o luna.R. Cu rezultatul ca la sfarsitul anului 1938. Lipsa continua de miscare incepea sa-i chinuie spiritul. Teoreticianul "personalismului energetic". liberatorul! Poimaine: Traiasca din nou alt liberator.) n-a produs mare emotie. denuntatorii urmand sa primeasca o cota-parte din valoarea marfurilor confiscate cu ajutorul lor. ministrul Justitiei. Spre exemplu "Revizuirile si adaugirile" – facute de Radulescu-Motru din 1943 si pana la moartea sa (1957) – este o cronica a schimbarilor vremii. marturiile asupra timpului provenite din mediul cultural au fost. nu putea merge la aerodrom pentru a zbura. aproape neobservata. In haotica evaluare a productiei editoriale actuale. ca "publicarea listelor (cu criminalii de razboi – n. Vanitatea si invidia fusesera bunaoara pacatele omenesti speculate de Stalin in instituirea "marii terori". S-ar parea ca in anii sai de pregatire pentru preotie staruise indelung si cu placere in cunoasterea ispitelor diavolesti asupra urmasilor Evei. faptul conta ca argument al vigilentei si atasamentului comunist. prin prevederile ei aceasta incita la denunt. unul dintre rarii romani creatori de sistem filosofic. grosul denuntatorilor era multumit de "cota-parte" si mai ales de satisfactia prin raul produs semenului "mai bine situat". Isi umplea timpul conducand masina. Mai presus de toate. dupa cum spun statisticile. Asa se face. dar nu putea merge mai departe. fiindca romanii in genere nu sunt intre ei solidari. Pentru denuntatori. declara ca trebuie pedepsiti nu numai autorii materiali ai subjugarii Romaniei fata de Germania nazista. locul unde-i placea cel mai mult sa-si petreaca timpul liber. Si-a indreptat atentia catre pian. Pe adresele comisiilor de epurare nou-numite au inceput imediat sa curga denunturile. Cat despre Legea privind combaterea speculei. fraternitate. 15% dintre sovietici fusesera denuntati de apropiati si cunoscuti ai lor. La 30 septembrie 1944 s-au publicat decretele cu privire la epurarea justitiei.scurta plimbare. . presedinte al Academiei (19381941) si autor al "Psihologiei poporului roman". (. sau facand fotografii si incerca sa gaseasca ceva cu care sa-si ocupe atat mintea cat si mainile. In privinta ultimelor.56 - . iar in 1945 acesta nu mai poate fi pronuntat fara laude excesive". nu se putea duce la lacuri pentru a se plimba cu barca sau a se scalda. scrie Radulescu-Motru la 1 februarie 1945. in genere. concentrate asupra "Jurnalului" lui Mihail Sebastian.. academice ori redactionale precum filosoful Constantin Radulescu-Motru.

PEDEPSIREA CRIMINALILOR DE RAZBOI. Dupa moartea lui Roosevelt (12 aprilie 1945). e insa mai sumbru. Dupa aceasta. se afla intr-o (prima) detentie in lagarul din Caracal. Caracal – 1945".. Prelungirea conflagratiei a dus la cresterea nervozitatii combatantilor. Dupa retragerea Armatei Rosii din tara. Discutia s-a purtat in Cabinetul de Razboi britanic in imprejurarile luptelor crancene de la Stalingrad. Dupa acest model au fost judecati si colaboratorii nazistilor din statele aliate Germaniei. Churchill si-a temperat ulterior tonul. publicat sub titlul "Ziar de lagar. Harry L. Decizia finala privind organizarea unui proces judiciar pentru cei considerati criminali de razboi din tabara Axei s-a luat in septembrie 1944. Primul – istoricul Constantin Daicoviciu. Opina pentru electrocutare. Paradoxal. Treptat a aparut ideea constituirii dupa razboi a unei Curti de judecata pentru liderii Germaniei si ai aliatilor acesteia. a devenit un sustinator puternic al procesului judiciar pentru nazisti. Acest moment se intrevedea la inceputul anului 1944. cel mai vehement adept al pedepsirii sumare a liderilor nazisti nu a fost "tiranicul" Stalin. Atunci s-a format o echipa de juristi care a strans documentatia privind crimele de razboi naziste. Reiese din insemnarile sale din aprilie-octombrie 1945 ca denunturile confratilor universitari il adusesera acolo. Ca dupa orice razboi. Dupa niste conflicte profesionale ii denuntase pe D. La presiunea Statelor Unite. al carui "sprijin" se dovedeste a fi. Propunerea a fost introdusa in agenda discutiilor pentru prima data la Teheran in 1943. El a propus un Proces al criminalilor de razboi din Europa. Deoarece razboiul nu se terminase. care au apelat la masuri dure. Stimson. la Nürnberg ILARION TIU Dupa sase ani de la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. Dupa respectivul denunt. Todoran si Emil Petrovici. . "fratele" Petru Groza. Din documentele de arhiva publicate in ultima perioada reiese ca acesta a pus problema pedepsirii liderilor nazisti inca din decembrie 1942. in toamna anului 1945. cruzimile si incalcarile legilor razboiului au fost facute si de nazisti. ci "democratul" Churchill. Cu toiagul tocit al nationalismului-legionar vor sprijini si ei "inalt patriotismul" nationalismului comunist. Rosca. noul presedinte al SUA. In anii celui de-al doilea razboi mondial. Vigilent. "dusmanii" il "infundasera" pe Ghibu. Churchill propunea sec executarea liderilor germani imediat ce erau prinsi. supravietuitorii iarasi cad prada perfidului joc al puterii.D. Cand (si cu sprijinul vrajbei lor) comunistii aveau puterea deplina. Numai ca. UN TRIBUNAL SPECIAL. Istoviti de lagare si puscarii. sovieticii vor fi declarati vinovati pentru toate "suferintele neamului". Pe motiv ca "imbracase camasa verde". si de Aliati. a initiat proiectul constituirii unui Tribunal special pentru liderii nazisti si aliatii acestora. invingatorii au organizat un proces public. in afara intelegilor anterioare privind desfasurarea ostilitatilor. dezbaterea a fost amanata pentru momentul cand va fi sigura victoria. denuntandu-si "dusmanii". Daicoviciu fusese inlocuit din functia de decan al Facultatii clujene de Litere cu filosoful D.Jurnalul lui Onisifor Ghibu.. Harry Truman. in acelasi timp pregatindu-si cadrul legislativ. pana la capat. Conducatorii Germaniei naziste. Venerabilul profesor fusese si mai grabit in ajutorarea comisiei de epurare. multi denuntati se vor regasi in aceeasi celula cu denuntatorii. la Conferinta Aliatilor din Quebec. secretarul de razboi al guvernului de la Washington.57 - . ctitor al universitatii romanesti clujene. trasi la raspundere si pedepsiti au fost numai invinsii. Unindu-se. cand germanii si aliatii lor erau in defensiva pe toate fronturile. Ghibu il denuntase apoi pe istoricul Silviu Dragomir pentru politica din 1938-1940 ca ministru al Minoritatilor. Pedagogul nationalist. Astfel ca principalii demnitari nazisti au ajuns in boxa acuzatilor Tribunalului de la Nürnberg.

Ultima pledoarie pentru democratie a facut-o cu cateva zile inainte ca Germania sa atace Polonia si sa declanseze al doilea razboi mondial (1 septembrie 1939). la inceputul anului 1944. Acuzatiile expuse aici au fost modelul pentru celelalte procese ale conducatorilor Axei: crime impotriva pacii. Pe langa motivele "practice" ei au avansat si unul ideologic: la Nüremberg. a avut mare grija de imaginea sa pe plan international. DEFINIREA CRIMELOR DE RAZBOI. sau in paralel. Procesul generalilor ILARION TIU In contextul planurilor Aliatilor de a organiza tribunale speciale pentru criminalii de razboi din tabara Axei. rezolutia cerand "pedepsirea marilor criminali de razboi ai tarilor europene ale Axei". crime de razboi si crime impotriva umanitatii. cum ar fi masacrarea armatei poloneze de sovietici la Katyn. Sovieticii au sustinut ca acesta sa se tine la Berlin. Aproximativ 1. razboi de agresiune. plus cei ai Frantei (stat desfiintat de Hitler in iunie 1940). unde a fost adoptata o Charta privind pedepsirea criminalilor de razboi. La baza lui a stat un dosar riguros intocmit. Diplomatii rusi. Tribunalul urma sa fie alcatuit din reprezentantii celor trei puteri Aliate care au luptat in Europa: URSS. Astfel ca sovieticii au imbracat in forme juridice abil construite avertismente pentru potentialii lideri ai opozitiei care ar fi exagerat in protestele fata de prezenta Armatei Rosii in tarile ocupate. deoarece era in zona lor de ocupatie. sovieticii au initiat. alti responsabili din tarile cu care a colaborat Germania. in Romania a avut loc procesul conducatorilor militari din Basarabia si Transnistria. majoritatea . dezbaterile fiind insa influentate de amintirea imediata a razboiului. cat si in Romania. Conform actelor de acuzare intocmite. Asadar. Tot atunci s-a hotarat ca procesul sa inceapa la 20 noiembrie 1945. fiind judecati peste 200 de inculpati. prin intermediul partidelor comuniste. Tribunalul de la Nüremberg a functionat pana in 1949. LA NÜRNBERG.600 de germani responsabili de crime de razboi au fost judecati de instante militare. Alfred Rosemberg etc. Herman Goring. vinovati de crime erau si liderii politico-militari care au initiat un razboi de agresiune. desi a ramas in istorie prin crimele facute de Stalin. Procesul criminalilor de razboi nazisti s-a desfasurat in perioada septembrie 1945-octombrie 1946. deoarece orasul se afla in zona lor de ocupatie. Ei au ales Nürembergul. SENTINTELE. procese pentru "criminalii de razboi" din tarile foste aliate ale Germaniei ocupate de Armata Rosie. Inainte de a se termina razboiul in Europa.58 - . Crimele de razboi ale Aliatilor. sau bombardamentele atomice de la Hiroshima si Nagasaki nu au fost niciodata judecate. cu toate ca masacrase trupele "albilor" in razboiul civil sau isi condamnase la moarte conducatorii de partid in "Marea Teroare". iar acolo exista un Palat de Justitie incapator si neafectat de bombardamente. Principalii demnitari nazisti au primit pedeapsa capitala: Joachim von Ribbentrop. iar ulterior. Partidul Nazist isi tinuse congresele an de an. Pentru inceput trebuia judecati marii responsabili de razboi din guvernul german. nu numai germanii erau vizati de sentintele noului Tribunal pentru crimele de razboi. A existat o disputa intre Aliati privind locul unde se va desfasura procesul. aflati la o conferinta la Londra alaturi de omologii englezi si francezi. au propus noi teorii privind definirea "razboiului de agresiune". incepand din 1923. In cele din urma negocierile au dat castig de cauza pozitiei americane.Ultimele detalii au fost stabilite in august 1945 la Londra. SUA si Marea Britanie. Au fost alcatuite Tribunale ale Poporului. nu numai cei care au incalcat legile de razboi. Atat in Bulgaria si Ungaria. In perioada interbelica. a sustinut permanent principiile democratice. care au judecat in noul spirit "democratic popular". Acestia erau plasati exclusiv in tabara invinsilor. Puterea sovietica.

comunistii s-au miscat cu rapiditate. Astfel ca. Si celelalte partide politice acuzau razboiul in Est (respectiv la est de Nistru). Prin propaganda pentru pedepsirea "criminalilor de razboi". Majoritatea erau avocati sau functionari. Comunistii au castigat majoritate de locuri. sustinand ca. Aceasta a fost adoptata de Consiliul de Ministri la 21 aprilie 1945. In propaganda de partid. Acestia din urma au avut un rol foarte important in propaganda privind activitatea Tribunalului. ca si in cazul Legii agrare. fie din motive de expansiune teritoriala. Noutatea adusa de proiectul de lege al lui Patrascanu era componenta "democratica" a tribunalului crimelor de razboi. In baza acesteia au fost judecati demnitarii regimului Antonescu in perioada functionarii Tribunalului Poporului (aprilie 1945-iunie 1946). "partidele istorice" neavand reprezentare. urmat de ofiteri care detinusera functii in Transnistia si Basarabia. PCR urmarea si obtinerea unui capital de imagine. Comunistii nu s-au descurajat de acest "incident". TRIBUNALUL POPORULUI. deoarece liderii lor puteau fi oricand acuzati ca l-au sprijinit ori ca nu i s-au opus lui Antonescu. O LEGE SPECIALA. dupa aruncarea in aer a Comandamentului roman din localitate la 22 octombrie 1941. Ca si propaganda pentru reforma agrara. Pedeapsa capitala pentru criminalii de razboi fusese propusa inca din decembrie 1942. La Bucuresti. Razboiul din Est fusese un dezastru. In capul listei se afla generalul Nicolae Macici. Acesta a fost prezentat de ministrul Justitiei. ci "Tribunalul special". anterior dictaturii carliste). Atunci s-a decis ca Tribunalul Criminalilor de Razboi sa nu se numeasca "Tribunalul Poporului". de asemenea. prin Legea nr. prin prevederile legii. Tribunalul criminalilor de razboi si-a inceput activitatea. fie din motive de redobandire a unor teritorii cedate. GENERALII SI "POPORUL". prin masacrarea cu cruzime a populatiei civile. Acuzarea a adus numeroase marturii scrise ale populatiei care a asistat la represiune. deoarece in guvern erau prezente si organizatii-satelit ale acestora. inexistenta in Codul Penal in vigoare la acea data (dupa 23 august 1944 fusese repus in functiune vechiul Cod Penal. Macici era acuzat ca pregatise si executase represiunea populatiei din Odessa. legea fiind "sifonata" de ministrii necomunisti. Astfel ca ancheta penala urma sa fie condusa de "acuzatori publici" si nu de procurori. pe criterii politice.59 - . Seful "acuzatorilor publici" a fost numit avocatul Avram Bunaciu (viitor ministru al Justitiei dupa arestarea lui Patrascanu).politicienilor sustinusera razboiul. comunistii detineau controlul Tribunalului Poporului. Lucretiu Patrascanu a prezentat o noua propunere legislativa. Conform proiectului din ianuarie. cate cinci din partea fiecarei formatiuni reprezentate in "guvernul de larga concentrare democratica". comunistii obtinusera inca din 1944 ministerele-cheie necesare condamnarii responsabililor razboiului din Est: Armata. 312/1945. agitarea responsabilitatii pentru pierderea razboiului in Est era bine orchestrata de comunisti. Lucretiu Patrascanu. Proiectul de lege a fost discutat in guvernul condus de generalul Nicolae Radescu. Era prevazuta si pedeapsa cu moartea. "Acuzatorii publici" lucrasera la strangerea materialelor inca din ianuarie 1945. rolul procurorilor era preluat de "acuzatorii publici". numeroase fiind familiile indoliate din cauza lui. trimiterea in judecata a "criminalilor de razboi" a fost initiata inainte ca Partidul Comunist sa preia conducerea guvernului. Presa de partid elogia in repetate randuri rolul lor de muncitori care participa la treburile tarii prin "demascarea fascistilor". insa au fost inclusi si doi muncitori: Alexandru Draghici si Dumitru Saracu. Interne si Justitie. initiatorii proiectului cereau sanctiuni aspre. Primul lot de "criminali de razboi" a fost adus in instanta la 14 mai. iar "acuzatorii publici" din randul "oamenilor muncii" n-au fost aprobati. Judecatorii Tribunalului erau numiti. numiti direct de ministrul Justitiei. nu de catre sovietici. Imediat dupa rasturnarea lui Radescu si venirea la conducerea guvernului a lui Petru Groza. In . Pentru "crima de razboi de agresiune impotriva URSS" si incalcarea legilor de razboi. insa cu jumatate de gura. fostul "razboi sfant" era prezentat ca razboi de agresiune impotriva "pasnicilor" muncitori si tarani sovietici. propunand la inceputul lunii ianuarie 1945 un proiect de lege pentru pedepsirea criminalilor de razboi. De asemenea. Bine coordonati de la Moscova. Imediat dupa reorganizarea din aprilie 1945. Macici incalcase toate legile razboiului.

chiar cand comunistii nu aveau controlul Executivului. prin formulari patetice. Presa de partid informa "la zi" privind linia partidului si activitatea ministrilor. impreuna cu alti 28 de ofiteri. o singura dorinta. Moarte criminalilor de razboi! Moarte ucigasilor! Moarte lor!" Aurel Baranga Romania Libera. In boxa acuzatilor au ajuns in special gazetarii publicatiilor care sustinusera fatis regimul Antonescu. Procesele de la Tribunalele Poporului nu s-au sustras acestor practici.000 de localnici. Nicolae Macici a primit pedeapsa capitala. Tribunalul Poporului din Bucuresti si-a indreptat atentia spre "ziaristii fascisti". rasturnarea guvernului Radescu si legiferarea reformei agrare. La interventia conducatorilor Armatei Romane a fost "pasuit" o vreme. La 22 mai. Ei au facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Chiar daca in timpul razboiului numara cateva sute de membrii.60 - . generalul Macici a primit misiuni pe frontul de vest. Comandamentul Sovietic de la Bucuresti a cerut arestarea sa pentru crime de razboi. Generalul Macici a murit in inchisoarea Aiud in 1950. deoarece la 1 iunie regele Mihai I. Sub comanda sa a fost pus in aplicare ordinul lui Ion Antonescu de represalii contra evreilor si comunistilor in urma aruncarii in aer a Comandamentului Armatei Romane din localitate. Imediat dupa 23 august 1944. Macici a raportat uciderea a 13. La sfarsitul lunii mai. in timpul primului razboi mondial avand gradul de capitan si luptand in Valea Jiului (1916). insa acesta a fost respins la 28 mai. Astfel a fost posibila preluarea controlului sindicatelor. la Craiova. moarte ucigasilor!". ORGANIZARE SI PROPAGANDA. conform legilor militare era pasibil de legea martiala. ori pentru schimbari "adevarat democratice". Tribunalul Poporului a emis repede sentinta in "lotul Macici". Hotararile de parid erau puternic sustinute de ministrii din guvern. PROPAGANDA "Din mii de guri. dar in primavara anului 1945 a fost arestat. dupa cateva luni de "libertate democratica". La 25 octombrie 1941.apararea sa. "Profesionistii condeielor". un singur strigat. la propunere guvernului. cu imperativul "Moarte criminalilor de razboi. MACICI Nicolae Macici s-a nascut la 7 noiembrie 1886. Au fost invinuiti totodata si directorii ziarelor de mare tiraj din Romania interbelica. Insa in toamna aceluiasi an. zilnic apareau informari despre mersul anchetelor sau proceselor. le-a comutat pedeapsa cu moartea in munca silnica pe viata. A facut studii militare. parea o structura bine cladita. GEN. Numele lui Nicolae Macici se leaga de masacrul de la Odessa din din 22-24 octombrie 1941. ii prezentau pe "criminalii de razboi" in culori sumbre. Dupa 23 august 1944. Cand a izbucnit cel de-al doilea razboi mondial avea gradul de general de divizie. . daca ar fi refuzat. "mase muncitoresti" erau scoase pe strazile oraselor pentru a protesta fata de guvern. la Tribunalul Poporului din Bucuresti a inceput "procesul ziaristilor vinovati de dezastrul tarii". La nevoie. Din mii de piepturi. cu suportul Armatei Rosii. micul Partid Comunist a excelat prin impresionanta sa organizare. In Scinteia si Romania Libera. fiind judecat de Tribunalul Poporului din Bucuresti. in boxa acuzatilor ILARION TIU Dupa condamnarea ofiterilor din "lotul Macici". S-a aparat sustinand ca. generalul Macici a sustinut ca nu facuse altceva decat sa execute ordinele venite de la Antonescu. Sentinta nu s-a executat. 21 mai 1944 "Ziaristii fascisti".

Julius Streicher fiind judecat pentru "intreaga activitate". Publicatia.PRESA SI REGIMURILE DICTATORIALE. Erau acuzati de a fi instigat la ura rasiala. format din articole de ziar si diverse marturii. ziaristii comunisti au intrat zgomotos in scena publicisticii. tainuirea "crimelor antonesciene" etc. la Nüremberg. sovieticii au solicitat comunistilor sa nu lase vreun semn de indoiala privind respectarea procedurilor standard. la declansarea si continuarea razboiului in est. Constantin Vicol. Acuzatiile erau prezentate. in corpul "acuzatorilor publici" erau si "muncitorii si taranii". brosuri sau conferinte. Cele mai importante capete de acuzare le-au fost aduse pentru propaganda de dupa 22 iunie 1941 in favoarea razboiului in est. Ei intocmisera un dosar consistent. Oficial. principala vina adusa ziaristilor judecati se referea la aservirea lor fata de propaganda regimului Antonescu. insa pe aceleasi principii. de fatada. Nici procedeul acesta nu era o inovatie locala. publicatiile de stanga (in primul rand Adevarul si Dimineata) fusesera suspendate partial sau total. Chiar in primul lot judecat de Tribunalul de la NurImberg (al capilor regimului nazist: noiembrie 1945-octombrie 1946) s-a aflat si un director de ziar. Spre exemplu. Nu comunistii romani creasera modelul de proces contra "ziaristilor fascisti". Julius Streicher condusese saptamanalul "Der Strümer" ("Atacatorul") in perioada 1923-1945. gandite de aliati inca inainte de sfarsitul conflagratiei mondiale. asemenea lui Nicolae Ceausescu in anii ’80. Procesul "ziaristilor fascisti" din Romania s-a desfasurat inaintea celui de la Nüremberg. DIN REDACTIE IN BOXA. precum urmatoarea comparatie existenta in actul de acuzare: "Dupa cum faimosul comandant de la Vapniarka ii otravea pe detinuti prin alimentarea lor cu mazare furajera. . In 1939-1940 Carol al II-lea devenise "idolul" gazetarilor. in maniera jurnalistica.61 - . tot astfel gazetarii si publicistii adusi in fata Tribunalului Poporului picurau zi de zi. In acest proces. Incepand din 1938. s-au pus in slujba propagandei fasciste sau hitleriste sau au contribuit prin actiunea lor la sustinerea unui regim odios si a unei politici externe nefaste. otrava urei si toxinele felurite ale propagandei hitleriste". MODELUL NÜREMBERG. dar se apreciase insa ca Der Strümer servise mai eficient propaganda nazista. Multe publicatii incurajasera demersurile autoritare ale regelui. OTRAVA DUPA OTRAVA.. Toate procesele Tribunalelor Poporului au fost bine instrumentate juridic. Erau acuzati ca. ele nu erau decat «ultimile svarcoliri». Dupa prabusirea regimului carlist. Alexandra Sidorovici (sotia lui Silviu Brucan). a servit regimului nazist mai ales prin caricaturile antisemite publicate. cititorul afla ca ofensivele «esueaza»". "prin articolele de ziare. "convinse" ca sistemul politic traditional falimentase. Ambii fugisera insa in strainatate. cu toate ca. Au mai fost acuzati cunoscutii Nichifor Crainic (ideolog al nationalismului) si Radu Demetrescu-Gyr (legionar). ziaristii s-au dedicat altui "idol": Ion Antonescu (pana in ianuarie 1941 insotit si de Horia Sima). denuntand "comportamentul slugarnic" al gazetarilor de la publicatiile de dreapta. In mod sistematic invariabil. Ioan si Avram Bunaciu erau acuzatori publici. care aparuse sub forma de tabloid. Nume sonore in "lotul celor 14 ziaristi" erau Pamfil Seicaru (fostul director al ziarului Curentul) si Stelian Popescu (fostul director al ziarului Universul). De altfel. presa romaneasca nu mai avusese independenta editoriala. Condamnarea publicistilor era prevazuta in cadrul proceselor "crimelor de razboi".. ziarul regimului fusese Völkischer Beobachter. creand un precedent in tarile invinse. Dupa 23 august 1944. in brosurile lor. Universul dedica zilnic o pagina telegramelor de felicitare la adresa regelui si "adeziunilor" functionarilor statului. Streicher a fost condamnat la moarte de Tribunal si executat. politica ce trebuia sa aiba drept consecinte antrenarea Romaniei intr-o aventura dezastruoasa si prabusirea politica si militara a tarii". In toata aceasta perioada. pentru a putea justifica aliatilor occidentali "democratismul" pe care-l propaga in fostele "state fasciste". "Cand au inceput puternicele ofensive ale glorioasei Armare Rosii si armatelor aliate. de asemenea. aliment a carui toxicitate ii era cunoscuta. "Procesul ziaristilor fascisti" a judecat si contributia inculpatilor la "dezvoltarea fascismului". VECHI RAFUIELI. fiind o prezenta zilnica in paginile ziarelor. Ion D. cand Regele Carol al II-lea instaurase un regim personal.

pe urma la Antonescu si iar la legionari".). "TOXINE" "Dupa cum comandantul de la Vapniarka ii otravea pe detinuti cu mazare furajera. Dupa intocmirea unui dosar de presa. cu oferta ca in schimbul unei mite substantiale sa renunte la publicare. Seicaru se remarcase in perioada interbelica si prin santajurile sale politice. Desi eliberata de armatele romano-sovietice inca din toamna anului 1944. In inchiere. Sentinta a fost data la 2 iunie 1945. Cocea. "oamenii muncii" din Bucuresti au fost in permanenta "interesati" de cursul "procesului ziaristilor fascisti". Antecedentele lui Pamfil Seicaru au fost transformate in proba la dosar. "acuzatorul public" Alexandra Sidorovici ii reprosa lui Nichifor Crainic (judecat in lipsa) ca "a dus o campanie de otravire a sufletelor. il prezenta omului politic sau industriasului vizat. n. functionarilor si ziaristilor" de la "Universul". iar Nichifor Crainic si Stelian Popescu – munca silnica pe viata. La 14 Iulie (ziua Frantei. printr-o avalansa de articole. ca in 1924 aplaudase si elogiase represiunea de la Tatar Bunar si ca ani de-a randul purtase "cea mai mincinoasa campanie" contra Uniunii Sovietice. ci pe Mussolini si Hitler".D. Pentru un mai mare efect. publicatia oficiala a regimului carlist). promovand "ura de rasa". mai 1945) Procesul horthystilor ILARION TIU Pe langa Tribunalul Poporului format la Bucuresti s-a constituit unul si la Cluj. PETITIA Ca si la procesul "lotului Macici". Despre cladirea ziarului Curentul. cu atributii in judecarea "criminalilor de razboi". deoarece ca profesor universitar avea putinta influentei asupra tineretului". Il acuzau si ca in 1916 tratase cu "nemtii" vinderea ziarului (Muntenia era atunci ocupata de Germania. apoi inapoi.n. Tot ea il caracterizeaza pe Crainic ca "un adevarat cameleon politic. Lui Pamfil Seicaru "acuzatorii publici" i-au facut la proces un adevarat dosar al activitatii de presa. Marii acuzati ai acestui proces au fost cei judecati in lipsa: Pamfil Seicaru si Grigore Manoilescu au primit pedeapsa cu moartea. al "muncitorilor. la legionari. Cezar Petrescu (fost director la ziarul Romania.Printre altele. semnat printre altii de: N. Acestia au "luat act cu satisfactie de trimiterea in judecata Tribunalului Poporului a primului lot de ziaristi tradatori ai intereselor populare si de stat".) el nu saluta caderea Bastiliei. fostul director al publicatiei. tot astfel gazetarii adusi in fata Tribunalului Poporului picurau zi de zi. pe adresa Tribunalului Poporului a venit un alt protest. cu adaugirea acuzatiei ca primise mita de la Mussolini si Hitler pentru a le sustine interesele in Romania. Instanta clujeana a avut menirea sa cerceteze si sa judece abuzurile si atrocitatile administratiei maghiare horthyste asupra romanilor si evreilor intre 1940 si 1944.62 - . In preajma Tribunalului s-au regizat demonstratii in care se "cerea" moartea acuzatilor. "petitionarii" cereau: "La ocna cu agentii hitleristi din presa romaneasca!". in brosurile lor.n. circula in epoca zvonul ca era facuta dupa principiul "santajul si etajul". Eugen Jebeleanu. care denuntau tirania "exploatatorului" Stelian Popescu. Transilvania de Nord- . in paralel. Rol mai important l-a avut protestul Sindicatului Ziaristilor Profesionisti. mai cu seama a celor tinere. n. osciland de la legionari la cuzisti. Restul a primit condamnari intre 12 si 20 de ani. otrava urei si toxinele felurite ale propagandei hitleriste" (Din actul de acuzare al "ziaristilor fascisti". Aceeasi Alexandra Sidorovici il invinuieste pe Stelian Popoescu deoarece: "In 1940 a pregatit dictatura antonesciana si aservirea noastra lui Hitler.

incepute in prima jumatate a lunii mai 1946. mai ales cei pedepsiti cu moartea. in prezenta lui Avram Bunaciu. In acest caz au fost puse sub acuzare 63 de persoane. Din 185 de invinuiti. LA CLUJ. Spre exemplu. doar 51 se aflau in sala Tribunalului. situatia era mai complicata. condamnat la moarte de aceasta institutie in 1946. Autoritatile mai puteau face insa anchete in localitatile unde se comisesera abuzuri. Cei 195 de invinuiti au fost totodata acuzati si de degradarea civica si persecutia evreilor. Al doilea proces. mai multe scoli maghiare din Romania au primit numele . Deoarece fusesera deportati in lagarele din Polonia. aproximativ 600 de maghiari au protestat in fata sediului Politiei din Gheorghieni (jud. au fost pronuntate 30 de sentinte capitale. 52 de munca silnica pe viata si alte cateva zeci de pedepse mai mici. deportari si suprimari ale drepturilor civile. guvernul de la Budapesta a cedat presiunilor Berlinului si a dispus deportarea populatiei iudaice in lagarele de exterminare din Polonia. Procesele nu au aparut imediat dupa crearea Tribunalului. in perioada cedarii teritoriului (septembrie 1940-octombrie 1944). In cazul evreilor. Au fost judecate doua procese. Dupa 1989. Nemultumirile fata de deciziile Tribunalului Poporului din Cluj se manifesta si astazi. Atat autoritatile de la Budapesta. Cluj). Decizia finala de incorporare la Romania a fost luata dupa constituirea guvernului Petru Groza. In timpul anchetei s-au produs si revolte. mai ales femeile. Primul a fost "rezervat" abuzurilor contra romanilor si evreilor pe perioada administratiei horthyste. care dadusera declaratii la posturile de jandarmi de la granita. Pentru "crimele de razboi" ce trebuia judecate acolo era nevoie de o documentatie mai minutioasa. acesta si-a deschis "portile". Astfel ca abia in primavara anului 1946 s-au putut intocmi primele rechizitorii. regimul de extrema dreapta din Ungaria a deplasat prigoana catre evrei. nu era cunoscut numarul supravietuitorilor. O razbunare pentru Dictatul de la Viena – au acuzat propagandistic unele voci. Barbatii apti de munca fusesera mutati in lagare de munca pe teritoriul administrat de armata germana. cel al "Ghetoului". Wass a fugit in Germania. tensiunile romano-maghiare s-au mai aplanat. in frunte cu protopopul romano-catolic Laszlo Ignatiu. Acolo se aflau detinuti cinci suspecti de crime de razboi. La 22 iunie 1945. fiind inca dispersati prin Europa. imediat dupa Dictatul de la Viena si instalarea administratiei Budapestei. Sentinta capitala nu s-a aplicat pentru nimeni. Insa cei mai multi dintre condamnati fusesera judecati in lipsa. In primavara anului 1944. O mare parte din ei pierise in camerele de gazare. Atunci au inceput si cercetarile privind abuzurile si atrocitatile autoritatilor maghiare horthyste. In total. ABUZURI HORTHYSTE.63 - . a avut notorietate mai mare. Marturii ale romanilor fusesera stranse inca din 1940. Primele victime au fost romanii. in orasele nord-transilvanene s-a reinstalat administratia romaneasca. iar in 1952 in Statele Unite. asa cum se intamplase la Bucuresti. TRIBUNALUL POPORULUI. unde s-a afirmat ca om de cultura. O parte din "informatori" fusesera romanii expulzati de administratia horthysta in toamna anului 1940. Fusese acuzat in principal ca la intrarea armatelor horthyste a dispus omorarea unor sateni din Sucutard si Muresenii de Campie (jud. La sfarsitul anului 1940. deoarece s-a judecat deportarea populatiei evreiesti din nord-vestul Transilvaniei la Auschwitz. cat si maghiarii din Romania au fost profund nemultumiti de faptul ca sentintele Tribunalului Poporului se pronuntasera cu precadere impotriva etnicilor maghiari. pedeapsa fiind comutata la munca silnica pe viata. Ulterior. Alt inconvenient era si retragerea multor functionari si militari care comisesera abuzuri o data cu administratia maghiara in toamna anului 1944. Cel mai cunoscut caz este acela al aristocratului Albert Wass. Cluj). Timp de doua luni au fost inregistrate masacre etnice. Dupa judecarea primelor "loturi" de "criminali de razboi". la inceputul lunii februarie 1946. copiii si batranii. intrand cu forta in imobil. NEMULTUMIRI ALE MAGHIARILOR. Tribunalul Poporului si-a stabilit o sectie si la Cluj. la 6 martie 1945. Au existat doua perioade mai importante in care autoritatile maghiare horthyste au luat masuri contra etnicilor romani si evrei din regiune.Vest a fost folosita de URSS in jocurile diplomatice cu Bucurestiul si Budapesta. avand ca model institutia similara din Bucuresti. CRIME CONTRA ROMANILOR SI EVREILOR. In mai acel an.

Editorial: "Mancatorul de oameni" LAVINIA BETEA Dupa razboi. "Mama. "Mai bine te faceai preot!" – ar fi oftat atunci mama. precum si conducatori militari de pe frontul de est sau administratori ai Basarabiei. un «geniu diabolic». Dar "cine este Stalin?. bine. Pana la incetarea activitatii. prin care sarcina revenea Curtilor de Apel din Bucuresti si Cluj. ce credea despre sine si locul sau in istorie?". Tribunalul Poporului din Bucuresti trebuia sa functioneze pana la 1 septembrie acel an. in orasul Sfantu Gheorghe ridicandu-i-se o statuie. TRIBUNALUL CRIMELOR DE RAZBOI Conform legii din aprilie 1945. patrunsi de emotia de a-l fi cunoscut. o victima a dogmei sau un maniac si un criminal care a pus mana pe putere? Ce a insemnat pentru el ideologia marxista. Toti ofiterii care avusesera nenorocul sa comande unitati situate in vara lui 1941 in calea invadatorilor si care. Bucovinei de Nord si Transnistriei. Dintr-un prezumtiv dialog cu mama sa deducem ca Stalin fusese constient de natura puterii sale aidoma celei tariste. La finele razboiului.. soldatii rusi eliberati din lagarele naziste erau trimisi direct in lagarele de munca ale patriei lor. pentru ca in septembrie 1955 sa se dea un decret de gratiere in favoarea condamnatilor pentru "crime de razboi" care aveau pedepse pana in zece ani. eu sunt acum un fel de tar. O campanie de reabilitare a grofului Wass este pusa in prezent de liderii UDMR. Sfarsitul razboiului a fost o tragedie pentru alte cateva milioane de sovietici. Legea a mai fost modificata si in 1948. Decizia sa de-a nu parasi Kremlinul nici cand armatele germane ajunsesera la portile Moscovei ii impresionase profund pe contemporani. se intreba comunistul cominternist Milovan Djilas. ar fi intrebat-o fiul ajuns in culmile puterii. "Desigur". Cei mai multi inclusi in rechizitoriile "acuzatorilor publici" fusesera lideri militari sau inalti functionari de stat din perioada septembrie 1940-august 1944. Nu-i de mirare. a fost desfiintat definitiv la 22 iunie 1946. Desi masura in care Stalin coordonase operatiunile militare era si este imposibil de precizat. a raspuns femeia. Sectia I Penala. Nu-si crutase de la moarte nici macar propriul fiu cazut prizonier la germani.". descriu momentul ca pe-un miracol. Ceilalti il elogiau insa pe Stalin "eliberatorul" si "parintele popoarelor" (deocamdata numai ale Uniunii Sovietice). Competentele sale in judecarea "criminalilor de razboi" au fost preluate de Tribunalul Capitalei. Tribunalul Poporului judecase 15 "loturi". Astfel ca in februarie 1946 s-a dat o noua lege. care-l intalnise in mai multe randuri.64 - . Fara putinta de tagada insa. Stalin a decis si stramutarea a sase natiuni ale Uniunii Sovietice de pe meleagurile natale pentru vina dea fi "colaborat" cu ocupantii nazisti. Nu putine au fost polemicile intre liderii PRM si ai UDMR pe tema "crimelor de razboi" de care este responsabil Albert Wass. Insa detentia lui Ion Antonescu in URSS si nepredarea lui la Tribunalul de la NurImberg au impus modificarea legii. imbogatindu-se si cu calitatea de aparator al Rusiei si strateg al victoriei impotriva nazistilor. neacceptand schimbul propus de acestia. In august 1947 s-a dat o noua lege pentru pedepsirea "criminalilor de razboi". la ce i-au servit ideile? Ce credea el despre propria opera.sau. "Ei. legenda lui Stalin s-a extins din tara sovietelor in intreaga lume. Dupa judecarea "lotului" Ion Antonescu. pastratoare a credintei ortodoxe in satul ei georgian. Un mare om de stat. Intalnirile cu el erau considerate evenimente memorabile de catre oricare interlocutor. au fost imediat executati ca "tradatori". . prin care activitatea Tribunalului Poporului se prelungea pana la 1 iunie 1946. ti-l mai amintesti pe tarul nostru?". asadar. luati prin surprindere s-au retras. Dupa ce ajungeau pe pamantul Rusiei. ca putinii oaspeti pe care i-a avut din Romania.. s-a dovedit neindurator cu ofiterii si soldatii sovietici din momentul invaziei tarii de catre trupele germano-romane pana la sfarsitul tratativelor de pace.

care pentru metafora stralucita prin care il desemnase pe Stalin – "mancatorul de oameni" – s-a stins intr-un lagar. cu ei exemplificandu-se psihopatologia puterii. egocentrica. gandirea sa urmand o logica personala. a ridicat cateva obiectii privind semnificatiile atribuite de regizor personajului principal. care sa-si asume rolul de paratrasnet al politicii staliniste. Printre care si aceea ca bolnavul traieste intr-o lume arhaica. Forma de baza a schizofreniei clinice este tipul paranoid. In culmea puterii. "Stalin avea nevoie in fiecare tara de democratie populara. grandoare ori gelozie. o diversitate de tulburari. Cominternist cu state vechi.. vizitele pe care le-a intreprins la Moscova liderul comunist roman. Unii psihologi incrimeaza proasta functionare a uneia sau mai multor gene situate pe un anume cromozom. Boala exista pe fondul unei inteligente care. Un asemenea caz este poetul Osip Mandelstam. Explicatiile etiologice sunt numeroase si imprecise ca si tulburarile ei. magica.. Este momentul in care grupul comunistilor "moscoviti". Indeplinind rolul de paratrasnet. se ridica. ci un mare si intelept conducator in spiritul traditiilor Rusiei. El a devenit principalul decizionar in politica interna a tarilor-satelit. Partidul Comunist din Romania va iesi din subteranele clandestinitatii in care fusese doua decenii o data cu lovitura de la 23 august 1944. Patologie definita imprecis ca ruptura de contact cu lumea inconjuratoare. S-au scris multe carti si s-au spus multe despre Stalin. "tarul rosu" al Kremlinului notase adesea "invatatorule". schizofrenia se intalneste. Stalin i-a cerut regizorului Eisenstein sa faca un film despre tarul Ivan si ispravile sale din urma cu patru secole. in frunte cu Ana Pauker. in ansamblu. in toate climatele. cuantificata. desi nu s-au evidentiat leziuni specifice maladiei. fostul sef de cancelarie al lui Dej. in vremea eroului. in general. . Separate de peste 400 de ani si de startul diferit in viata. nici criminal – cum il calificau "istoricii burghezi" –. alteori in mod continuu. Pe marginea filelor ei. pentru unele adevaruri.000 de locuitori). importanta Uniunii Sovietice in politica mondiala a crescut aproape concomitent cu intensificarea cultului personalitatii lui Stalin. radacinile puterii lui Ivan cel Groaznic si ale lui Stalin par ingemanate. Ceferistul ajuns la portile Kremlinului PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa castigarea razboiul. Atinsi ori nu de aceeasi patologie psihica. retragerea din realitate precum si printr-o gandire autista. autorii platind cu libertatea sau cu viata. In optica lui Stalin. Termenul de schizofrenie grupeaza insa. Dej focaliza asupra lui si iluzia conationalilor sai ca partidul pe care-l reprezinta e alcatuit din eroi pedepsiti cu inchisori pentru ca luptasera pentru drepturi sociale si impotriva fascismului. Calitatile de personalitate istorica si trasaturile de "capcaun" conferite de simptomatica unui dezechilibru psihic alcatuiesc insa si acum "mitul lui Stalin". pe langa «fanariotii» sai ce se intreceau in a-i urma neabatut dispozitiile si a depasi rezultatele cerute de el. revine in tara. Dupa vizionare..Printre cartile care-au alcatuit lecturile haotice ale dictatorului s-a descoperit si o biografie a lui Ivan cel Groaznic. tarul nu fusese nici paranoic. la nivelul supradotatilor. Deciziile si comportamentele tarului Ivan cel Groaznic ca si ale lui Stalin au fost explicate prin apelul la simptomatica personalitatii schizofrene. Altii cred in efectele sechelelor unei encefalite. Psihanalistii o relationeaza cu proasta calitate a relatiilor interumane datorata unor carente afective precoce. de un conducator politic autohton. in aceleasi proportii (de la unu la doua cazuri la 10. Despre asemenea tirani s-a spus deseori ca erau niste neoameni. PARTID LEGAL." Astfel interpreteaza Paul Sfetcu.. De acelasi Stalin a depins soarta PCR si a viitorului sau conducator. Uneori boala evolueaza prin pusee. biografiile lor au multe puncte de congruenta. Dej. caracterizat de idei delirante de persecutie. PCR.65 - .

I-a spus: «Dej. Ultima oara a fost acum doua saptamani. Ca reprezentant principal al intereselor URSS in Romania. Stalin. Valer Pop. unele dintre ele contrazicandu-se." A FOST DEJ NUMIT? Afirmatiile lui Gheorghe Apostol sunt sustinute arhivistic numai de faptul ca intr-adevar la finele lui 1944 si inceputul lui 1945 Gheorghiu-Dej a fost la Moscova pentru a discuta chestiuni economice.66 - . oamenii politici Mihail Manoilescu. povesteste Apostol. A fost pe la americani. era de origine romaneasca si petrecuse peste unsprezece ani in inchisoare.). Printre acestia sau numarat acuzatii din "lotul Antonescu". Stalin l-a oprit (pe Dej – n. de pedepsire a "criminalilor de razboi" si a celor "vinovati de dezastrul tarii". nu se poate afirma cu dovezi ca Stalin ar fi luat decizia de numire a lui Dej in fruntea partidului. nu mai vreau sa-l vad. Prin diferite manevre si aliante politice. La presiunea ministeriabililor comunisti din al doilea guvern Radescu – Gheorghiu-Dej. Transilvania pe veci va fi a Romaniei!» Asta a spus Stalin. Stalin a hotarat "alegerea" conducatorilor partidelor comuniste din tarile de democratie populara si comuniste. Ranghet si Bodnaras. Stefan Foris. Triumviratul alcatuit din Parvulescu. scriitorul Radu Gyr. Apostol afirma ca prima intalnire a lui Dej cu Stalin a avut loc in decembrie 1944. al carei purtator de cuvant era Dej." Pentru ca liderul comunist ungur sa nu aiba castig de cauza. comunistii vor ajunge la guvernare. LA PUTERE. Generalissimul a primit delegatia. Dej. prilej cu care s-ar fi decis viitorul lider al Particului Comunist. Rakosi umbla peste tot si insista sa se acorde Ungariei Ardealul de Nord si chiar toata Transilvania. Partidul Comunist a ramas in vizorul Kremlinului si a stapanului sau absolut. "se departasera granitele Romaniei si luptele impotriva trupelor hitleriste si horthyste se duceau pe teritoriul Ungariei. eu nu cunosc asa de bine istoria poporului roman. A fost si la Stalin. I-am spus ca daca mai vine. Pe tot parcursul vietii sale. Ion Gigurtu. Tovarasii de partid au lasat putine marturii. comunistii au decis sa trimita la Moscova o delegatie. istoria Transilvaniei. Intr-un interviu din 1991. Cele doua acte prevedeau ca Romania va livra URSS timp de sase ani produse industriale si agricole in valoare de 300 de milioane de dolari. pe la englezi. ziaristul Pamfil Seicaru. cu problema Transilvaniei. Ceva cunosc totusi din istoria poporului roman. De ce Stalin l-a preferat pe Dej? Au contat. nu a fost pe placul Anei Pauker. numit la 23 august 1944. inca o data. partidul suferea un vid de putere. Probabil stiti ca nu o data a fost Rakosi la mine in legatura cu problema Transilvaniei. In plin razboi. Si Stalin s-a tinut de cuvant. care avea ca scop convingerea lui Stalin ca Transilvania trebuia sa ramana intre granitele romanesti. in calitatea sa de ministru al Comunicatiilor si Lucrarilor Publice.n. prozatorul Ioan Alexandru Bratescu- . Dupa eliminarea ultimului secretar general al PCdR numit de Comintern. "Dupa zece minute de prezentare. "PE VECI A ROMANIEI!". avand sprijinul neconditionat al Moscovei si al Armatei Rosii. La venirea ei si a lui Vasile Luca se instituia o alta conducere provizorie – un Secretariat largit in componenta caruia vor intra Gheorghiu-Dej si cei doi emisari ai Moscovei. urmatoarele date din "dosar": provenea din randurile clasei muncitoare. semnase la Moscova primul acord economic romano-sovietic si Conventia privind executarea punctului 11 al Conventiei de Armistitiu. Lucretiu Patrascanu. cultura si alte domenii de interes national. In cazul PCR. "STRIVITI-I PE FASCISTI!" Una dintre principalele urmari si actiuni politice initiate de viitorul lider al Partidul Comunist – Gheorghiu-Dej – dupa finalizarea vizitei sale la Moscova din decembrie 1944-ianuarie 1945 a fost inceperea unei campanii de epurare a "fascistilor" din viata politica si de stat.Ana Pauker conta ca principal reprezentant al politicii URSS in Romania si conducator al comunistilor din aceasta tara asa cum fusese trimisa de la Moscova. probabil. Chestiunea care a pus pe drumuri o delegatie din care Apostol face parte a fost problema Transilvaniei. din armata. Singurul martor care afirma cu certitudine prezenta lui GheorghiuDej la Moscova si intalnirea sa cu Stalin este Gheorghe Apostol. La 16 ianuarie 1945. Teoharie Georgescu – in sedinta Consiliului de Ministri din 29 ianuarie 1945 s-a luat hotararea arestarii a peste 150 de oameni.

Inainte de a numi pe vreunul dintre conducatorii partidelor . decat celorlalti candidati la locul din fruntea tarii. dar si numele persoanei care urma sa ocupe locul de frunte din conducerea unui partid. In discutiile pe care le avea cu colaboratorii sai. cu personalitatile politice si conducatorii altor state sau ai partidelor comuniste si muncitoresti era foarte sensibil la vorbele ce-i recunosteau autoritatea si prestigiul. uneori. Pentru unii. inca o data. MOSCOVA ORDONA! Toate formatiunile de stanga afiliate Internationalei aveau printre obligatiile lor raportarea periodica a succeselor sau a greselilor inregistrate in activitatea lor. Ceva cunosc totusi din istoria poporului roman. isi aminteste Sfetcu. am dedus.n. prilejul a echivalat cu urcarea in ierarhia partidului. Pe tot parcursul Cominternului (1919-1943). Sfetcu isi aminteste opinia lui Dej despre "genialul ganditor si parinte al popoarelor oprimate din intreaga lume" ca avand "un caracter suspicios si autoritar. Toti erau "banuiti a fi comis crime de razboi" si vinovati de starea dezastruoasa a Romaniei postbelice. Nu era greu ca Stalin sa-si dea seama de farmecul personal deosebit. nu mai vreau sa-l vad. ca Stalin l-a simpatizat de la prima lor convorbire. Ultima oara a fost acum doua saptamani. "Din cele povestite in diferite prilejuri cu el. Stalin l-a oprit (pe Dej. I-a spus: «Dej. Dupa infiintarea Uniunii Sovietice. Transilvania pe veci va fi a Romaniei!» Asta a spus Stalin. Reactiile la ceea ce i se spunea erau imprevizibile." ULTIMUL CUVANT "Dupa zece minute de prezentare. Biografia sa corespundea intr-o mai mare masura functiei de conducator al partidului muncitoresc din Romania. AMINTIRI DESPRE DEJ SI STALIN In discutiile pe care le-a purtat Paul Sfetcu cu seful sau. de unde veneau toate indicatiile si sarcinile de partid. Vizitele in capitala Uniunii Sovietice reprezentau unul dintre principalele canale de comunicare.67 - . Moscova a devenit capitala internationalismului proletar. Nevoia de a supravietui si a pastra nestinsa "flacara revolutionara" a indreptat mereu privirile comunistilor catre Kremlin. acesta a aflat ce impresii i-au lasat liderului comunist roman intrevederile cu "marele Stalin". I-am spus ca daca mai vine. Stia insa sa se faca placut interlocutorilor sai si nu lasa in stadiul initial impresia ca ar avea pareri preconcepute. Gheorghe Gheorghiu – Dej. care au ocupat un loc important in existenta oricarui lider si partid comunist din lagarul sovietic. Probabil stiti ca nu o data a fost Rakosi la mine in legatura cu problema Transilvaniei. istoria Transilvaniei. inteligenta si spiritul de adaptare la situatie prin care se remarca Dej in relatiile sale sociale. spre Moscova veneau ca spre o "Mecca a comunismului" "apostolii rosii" din intreaga lume.). iar in hotararile sale nu dadea explicatia logica a obiectivului urmarit. Asa s-a nascut legenda "calatoriilor la Moscova". in special pentru partidele comuniste care activau in clandestinitate. constient fiind de imensa forta materiala si umana de care dispunea statul sovietic pe care-l conducea. PCDR a fost unul dintre ele. n. pentru altii – caderea in dizgratie sau.Voinesti si fostul presedinte al Centralei Evreilor din Romania – Radu Lecca. moartea. Multe dintre deciziile care au pecetluit soarta istoriei s-au luat in "barlogul lui Stalin". Si Stalin s-a tinut de cuvant" Gheorghe Apostol “Tatucul” Stalin hotara din birou soarta lumii PAULA MIHAILOV CHICIUC Toti liderii partidelor comuniste din lagarul sovietic considerau o "onoare" nesperata intalnirea cu Stalin." Totodata. consfintita prin Constitutia sovietica (1924). cu problema Transilvaniei. eu nu cunosc asa de bine istoria poporului roman.

Stalin cunostea bine limba rusa. a cantarit-o in mana si a remarcat: «A noastra e usoara»" Milovan Djilas IMPRESII "Am fost viu impresionat de cultul pe care intregul popor il are in fata pe Lenin si dragostea deosebita. respectul. abia acum si aici toate aratau saracacios si primitiv. dar care inspira. Impresionat de intalnirile cu "tarul rosu" si efectele acestora. in partea stanga a pieptului. presedintele ARLUS. Ana Pauker. Parerea impartasita de toti cei care l-au vazut in carne si oase pe Stalin a fost ca. cu folosirea din abundenta a zicalelor si proverbelor rusesti.68 - . teama si respect. spre exemplu. membru al Academiei Romane Stalin a binecuvantat Guvernul Groza PAULA MIHAILOV CHICIUC "Omul de otel" l-a primit cu surle si trambite pe premierul roman Petru Groza. Djilas a dedicat subiectului o carte intreaga. el fusese primul comunist din Iugoslavia primit la stapanul Kremlinului. Acesta nu era acel Stalin maiestuos din poze. insa numai pe aceasta. isi facea de lucru cu luleaua care avea punctul alb al firmei engleze «Dunhill». invartea capul incoace si incolo si se rasucea pe scaun..importante. incercuia cu creionul albastru cuvantul principal al temei in discutie. Stalin a transat disputa dintre ea si Gheorghiu-Dej pentru locul prim in candidatura pentru alegerile din 1946. REALITATEA BATE PROPAGANDA. ordinul «Erou al Uniunii Sovietice».. Cu acest prilej. pentru ca apoi sa-l stearga cu linii oblice. cu pas si tinuta calculate. Printre comunistii romani care au trecut pragul Kremlinului pentru a se intalni cu Stalin au fost Gheorghe Gheorghiu-Dej si Petru Groza. ceea ce in rusa inseamna «opinci». In tinuta lui nu era nimic artificial si nici o poza. Cand a vazut opincile a spus «lapti». Intr-o singura privinta nu am fost surprins: Stalin avea simtul umorului. nici cel din filmele documentare: teapan. un umor brutal. A fost o miscare strategica a sovieticilor. acesta nu semana cu maiestuosul personaj din pozele de propaganda. Unul dintre "norocosii" care au avut "onoarea" mai multor intrevederi cu Stalin a fost iugoslavul Milovan Djilas. LA KREMLIN. Dupa cum m-am convins mai tarziu. iar modul lui de exprimare. doar prin simpla lui prezenta. Intalnirile cu Stalin ale comunistilor romani au fost putine si pline de emotii. Insa el nu a lasat prin nimic sa se inteleaga ca le-ar dispretui. pe masura ce discutia asupra lui se apropia de sfarsit. PLIN DE UMOR! "Stalin era in uniforma de maresal si incaltat in cizme moi. Iar pusca a deschis-o si a inchis-o. Dupa propriile socoteli. si-a amintit ca la prima intalnire a fost socat sa vada un individ mic de statura. date fiind personalitatea puternica si temperamentul imprevizibil al "parintelui popoarelor". in timp ce cunostintele de istorie politica erau singurele lui cunostinte care depaseau cadrul rusesc. Parhon. insa nu fara rafinament si profunzime. Stalin cerea sa-l cunoasca personal pe viitorul lider si sa se asigure de loialitatea acestuia. De pilda. Insa vocabularul lui rusesc era bogat. M-a surprins si pronuntarea lui: se simtea ca nu e rus. Valentin Berejkov. Nu statea linistit nici o clipa. a fost "rasplatit" cu cinci ani de inchisoare. sigur de sine. ENERGIC. in plina criza politica din Romania. a fost si ea o singura data in fata lui Stalin. au recunoscut . de fapt. fara alte ordine in afara de steaua de aur. BRUTAL SI. isi aminteste Djilas. as putea spune chiar adoratia pentru Stalin" Constantin I. Pentru publicarea lucrarii "Intalniri cu Stalin". traducatorul sau personal de limba engleza si germana. dizgratios. OBLIGATII "La urma i-am predat lui Stalin cadourile. era foarte pitoresc si plastic." ROMANII. care.

suprematia unui guvern promoscovit dominat de comunisti peste capul incoronat al conducatorului legitim – Regele Mihai. Lumina vine de la Rasarit. Desi Romania. Rezultatele oficiale ale diverselor intrevederi dintre membrii delegatiei romane cu reprezentanti ai conducerii sovietice au reprezentat o serie de acorduri economice. ministrul Educatiei Nationale – Stefan Voitec.) Gandurile mele se indreapta spre marele conducator al Uniunii Sovietice. parca asumandu-si meritele. cereale. al carui Guvern nu era recunoscut de Marea Britanie si Statele Unite. Groza a facut mare caz de importanta intalnirii cu Stalin si a vizitei in ansamblu. deloc pe placul Regelui Mihai si al liderilor partidelor National Taranesc si National Liberal. i s-au acordat largi spatii in presa si in istoria oficiala a partidului. imbibata cu semnificatii propagandistice si laudata atat de presa din tara. Ca dovada a sustinerii pe care Uniunea Sovietica o oferea premierului Groza si mai ales PCR a fost vizita pe care o delegatie guvernamentala a intreprins-o la Moscova intre 4 si 13 septembrie 1945. Daca despre vizita la "Mecca socialismului" intreprinsa de Gheorghe Gheorghiu-Dej nu avem prea multe relatari. La 6 martie 1945. pentru a-i primi "inchinarea". In plina greva regala si criza politica. delegatia romaneasca ia drumul Moscovei. cat si de cea sovietica. comisarul general al Preturilor – Bucur Schiopu si comisarul gerenal al Comertului exterior – Mircea Solacolu. Stalin a oferit un dineu la 4 septembrie. Nici actiunea sa grevista nu a dat rezultatele scontate. Stalin a oferit romanilor. TOAMNA SOVIETICA. "Marinimia" lui avea puternice accente politice: ajuta o populatie invinsa in schimbul cresterii popularitatii sale. Iata ce declara el pe aeroport in ziua sosirii: "Dragi prieteni. condus de Petru Groza. Generalissimul Stalin. Stalin chema "la raport" un guvern al unei tari invinse.. Dupa ce toate formalitatile au fost indeplinite. parea a nu se fi intamplat nimic iesit din tiparele unei vizite de stat. ministrul Comunicatiilor si Lucrarilor Publice – Gheorghe Gheorghiu-Dej. MOSCOVA BATE DIN PINTENI. remarca premierul cu mandrie." DARNICIE CU IZ POLITIC. In acest fel protocolar. Dar. loviti de razboi si seceta. acceptul dat de Kremlin pentru o intrevedere Stalin – Groza era o nota proasta data Regelui si liderilor de opozitie din tara.glo-americani si sovietici sa demita Guvernul Groza si sa formeze unul "reprezentativ" s-au soldat cu un esec. nici macar in presa vremii. Intreaga vizita a fost descrisa in cele mai optimiste culori. Groza isi amintea ca s-a oferit sa le plateasca din rezerva Bancii Nationale. Pe parcursul celor doua saptamani petrecute de romani in URSS. Inca din copilarie am citit si ascultat multe despre tara dumneavoastra.69 - . Despre cele 300. comandantul suprem al Armatei rosii in razboiul care s-a sfarsit. vicepresedintele Consiliului de Ministri si ministrul de Externe – Gheorghe Tatarescu. Toate incercarile opozitiei antiguvernamentale de a convinge aliatii an. ca tara invinsa. Cu binecunoscutu-i stil pompos de a prezenta lucrurile. Trebuie sa spun ca aceasta glorie a costat multe jertfe si sange varsat de viteaza armata rosie. intalnirii dintre Stalin cu reprezentantii comunisti romani. Regele Mihai si-a folosit orice prerogativ constitutional de a-l demite pe primul-ministru. Din ea au facut parte. ignorati in favoarea reprezentantilor comunisti.. am gandit mult la aceasta metropola a maretelor miscari. Emotia mea este amestecata cu bucuria ca ne-am intalnit astazi. s-a format un nou Executiv. in aceste zile de glorie. In cinstea primului ministru.000 de tone de grau si porumb oferite de Stalin. Erau deja doua intalniri cu "Generalissimul" care au contat pentru Guvernul Groza ca o legitimare a acestuia in fata Romaniei si a partenerilor anglo-americani din Alianta. Era primul guvern procomunist. (. EMOTII PROPAGANDISTICE. sunt fericit ca am pasit astazi pentru prima oara pe pamantul Moscovei. era obligata prin Conventia de Armistitiu sa dea despagubiri de razboi Uniunii Sovietice. sprijinul pe care Groza il primea din partea URSS fiind imposibil de contrabalansat. in urma presiunilor sovietice. presedintele Comisiei Romane pentru aplicarea Armistitiului – Mihail Ghelmegeanu. "Generalissimul" a raspuns: "Nu va atingeti de aurul Bancii . iar la 7 septembrie a invitat delegatia la un pranz oficial. desfasurata in toamna anului 1945. pe langa premierul Groza.

Mi-am permis de aceea o anecdota. ci o realitate: ne-am gasit la masa cu Generalissimul Stalin si intregul sau stat major: Molotov. insa eu simteam ca ne aflam undeva unde puteam sa-mi permit luxul de a nu respecta formele protocolare. Din prima clipa s-a creat o atmosfera de buna intelegere. au cazut in panica. pentru ca cererile voastre – si a accentuat – cererile Guvernului Groza. In discursul sau.70 - . In cadrul ei. Generalissimul Stalin insista: «Spuneti tot. intinzandu-ne mana lui puternica de ajutor". ministrul de Externe – Gheorghe Tatarescu – a trimis o scrisoare ambasadorului URSS la Bucuresti – Kavtaradze. desi numele lui Emil Bodnaras apare in aceasta lista. o atmosfera deosebit de calda. Eu va dau cu imprumut aceste cereale pe timp de doi ani. urmand sa le restituiti in natura. Multimea adunata in Baneasa a aclamat minute in sir membrii Guvernului. "am stat la sfat si ne-a inteles greutatile care ne apasa. pentru ca veti avea nevoie de el pentru refacerea tarii.Nationale. In ziua intoarcerii in patrie a delegatiei. Am stat cateva ceasuri. Transmitand scrisoarea Kremlinului. Kavtaradze face o scurta caracterizare membrilor acesteia: "Maine comunic telegrafic date despre persoanele incluse in lista. intr-un loc unde puteam sa fiu asa cum sunt si sincer. catre Stalin1945 Despre Stalin. Traiasca prietenia romano-sovietica! Traiasca Guvernul de concentrare democratica Petru Groza!". Am batut la hambarele lor si ni s-au deschis". apropiindu-ne desigur de problemele care ne interesau. cu o dobanda de 5%. povesteste el entuziasmat. Cu Stalin. De mentionat ramane faptul ca. Groza le-a multumit bucurestenilor. fiindca trebuie sa ma justific si eu in fata popoarelor Uniunii Sovietice". Unii dintre colegii mei. cel in carne si oase PAULA MIHAILOV CHICIUC Generatii intregi l-au ridicat in slavi pe Stalin. "CERETI TOT CE VRETI!" Dupa intoarcerea de pe taramul sovietic al fagaduintei. mai formalisti. Tatarescu anunta si componenta delegatiei. premierul Groza a fost invitat de Asociatia Romana pentru Strangerea Legaturilor cu URSS (ARLUS) sa sustina o conferinta. El a rezumat vizita in acelasi stil "inflorit": "Am batut la inima lor si ni s-a deschis. Stefan Voitec – social-democrat. Mihail Ghelmegeanu este omul lui Tatarescu. Groza elogiaza tara sovietelor si pe conducatorul Stalin: "N-a fost o poveste. INFORMARI PRELIMINARE Pentru pregatirea plecarii delegatiei guvernamentale romanesti la Moscova. Deocamdata informez ca Gheorghiu-Dej si Emil Bodnaras sunt comunisti. cereti ce aveti de cerut. Eu nu sunt prietenul formalitatii. el nu va ajunge la Moscova. care a starnit ilaritate si care l-a facut pe insusi Generalissimul Stalin sa rada sanatos. pot fi nelimitate»". Pe langa detaliile de protocol. ceilalti sunt persoane neimportante". membrii delegatiunei guvernamentale indreapta prin mine gandul catre Excelenta Voastra pentru a va exprima intreaga multumire pentru deosebit de calduroasa primire de care s-au bucurat pe tot parcursul sederii la Moscova si pentru marea bunavointa si permanenta solicitudine aratate de guvernul sovietic fata de interesele si nevoile poporului roman" Petru Groza. dar a recunoscut ca ar fi vrut ca glasurile lor sa fie auzite tocmai la Moscova. "Mana puternica de ajutor" a gatuit insa viitoarele doua decenii economia romaneasca. TELEGRAMA "Inapoiati in Romania. chiar daca setea lui de sange le-a ucis . de a nu fi rigid. ziarul Universul titra pe prima pagina: "Veniti cu totii la aeroport sa-i intampinam cu bucurie. Vasinski si altii.

Motiv pentru care au fost nevoiti sa-i teasa manecile de la vestonul de maresal. o femeie credincioasa. Ea este reprezentanta acelei generatii care a deplans cu adanca amaraciune moartea lui Stalin. El a devenit. era numita in varfurile sovietice – «kremliniana». mai tarziu am aflat ca aceasta culoare. Iar picioarele si mainile prea lungi. pe parcursul a trei decenii. liderul comunist roman care a avut mai multe prilejuri de a-l vedea pe Stalin. Cred ca. Dar cine a fost Stalin cel din spatele pozelor propagandistice? Spre edificare. cuvintele de ordine sunt "scund si urat". Cercetatoarea Lilly Marcou. reproducem cateva dintre marturiile contemporanilor si istoricilor. intr-o prima instanta. parea chiar a nu face caz de el. pe scurt. si-a pierdut sotul in timpul marii terori staliniste. Fata ii era alba. Dincolo de aparente.71 - . legendar. in cartea sa despre intalnirile cu "omul de otel". Gheorghe Gheorghiu-Dej. plecand de la aceasta iubire. ca si in toate statele din fostul lagar sovietic pana in 1956. mi se parea ca Stalin indica sensul istoriei. incepuse sa ocupe intregul spatiu afectiv al copilariei mele. Totusi capul lui nu era urat: avea ceva de om din popor. Stalin nu incerca. De mentionat este faptul ca. multi l-au iubit cu patima. Dar admiratia ei pentru Stalin a ramas nestirbita. isi aminteste ca intreaga ei copilarie a fost marcata de "mitul Stalin". Milovan Djilas. Se spune chiar ca niciodata in timpul vacantelor petrecute la malul marii Stalin n-a fost vazut dezbracat. Ce se ascunde in spatele imaginii de om adorat de milioane de oameni. Stalin a reprezentat sensul vietii si fortele binelui. Alteori. "Stalin. "REFERINTA SUPREMA". functionarii de la sectiile de Agitatie si Propaganda erau obligati sa prezinte imagini idilice infatisand un Stalin ireal. asemenea pareri nu au fost contrazise decat de opiniile voit magulitoare ale propagandistilor. autoare a numeroase lucrari despre istoria comunismului. ii contureaza un portret: "Era scund de statura si avea un corp urat.) –. cu pometii rumeni. Dintii ii erau negri si neregulati. care era foarte suspicios din fire. iar parul i se rarise. In Romania. deschizandu-mi o lume in care nu mai exista frica. nici nu era nevoie sa fie informat de altii. FIXIST. principalele atribute ale lui Stalin sunt "suspicios si autoritar". aveau succes doar cei care nu se lasau intimidati de el si raspundeau cu curaj invinuirilor. caracteristica pentru cei care petrec mult in birou. i-a impartasit sefului sau de cabinet – Paul Sfetcu – impresia ce i-a ramas pecetluita despre firea "marelui parinte al popoarelor": "In fata lui Stalin – spusese el (Dej – n. indoiti spre inauntru. a caror soarta a stat in mainile lui? Cand vine vorba de descrierea fizicului sau. Intai. omul istoric. Stalin avea un fix al sau in judecarea presupusului vinovat: cel care nu avea curajul sa i se uite in ochi sau se «pierdea» cand i se imputa ceva conta ca «dovedit»". Astfel ca la moartea sa. BURTOS SI CHEL. iar daca se vorbeste despre caracter." PREA-SUPUSII DE LA KREMLIN Aparatul functionaresc care lucra pentru Stalin cuprindea cateva personalitati marcante incapabile sa tina piept personalitatii lui complexe. referinta suprema. Stalin hotara soarta unor oameni pe baza unor informatii nefundamentate. in timpul adolescentei mele militante. care au marcat si soarta . Avea o burta destul de proeminenta. Unul dintre istoricii care i-au dedicat dictatorului sovietic mai multe lucrari de specialitate – Roy Medvedev – marturisea ca mama sa. totul s-a ordonat intre mitul lui Mos Craciun si cel al printului fermecat. povesteste Lilly Marcou.n. sa-si imbunatateasca in nici un fel aspectul fizic. DISCRETIONAR. in particular. PERICULOS. pur si simplu i se nazarea dintr-o data ca vreuna dintre persoanele anturajului sau era tradatoare. incapabila fiind sa depisteze un reper la fel de puternic precum a fost "Generalissimul". Nici tinutei vestimentare nu-i dadea importanta. Printre "oamenii lui Stalin". Din cauza suspiciunii sale. iar altii il apreciaza si acum. mana stanga si umarul ii erau putin intepenite. mitificat pana la a deveni ireal. cu ochi galbeni si vioi si un amestec de severitate si pisicher". incat a pastrat poza ucigasului intre paginile Bibliei. imi parea mai ales ca un tata protector. mai tarziu. si nici chiar mustatile nu-i erau stufoase si puternice. nascuta la Iasi. pregatindu-i cadavrul pentru ceremonia publica. SCUND. cei din anturaj au constatat cu stupoare ca nu au cu ce sa-l imbrace pe "Generalissim". taranesc.persoane dragi. desi nu era total chel nici in crestet. de gospodar. probabil din teama de a nu-si etala handicapul unui brat mai scurt.

In anii ’40 insa. Despre Comisarul National pentru Afaceri Straine. contactul era usor si direct. Lamuritoare este insasi schimbarea denumirii partidului din Partidul Comunist din Romania in Partidul Comunist Roman. cand strategia Moscovei viza pozitii cat mai profitabile pentru comunistii din tarile europene invadate de Armata Rosie.Intr-o zi imi vei da dreptate" tatal lui Lilly Marcou catre fiica Editorial: Culisele “alegerii” LAVINIA BETEA Pentru istoria partidului din anii ’40 avem multe teorii si explicatii false rezultate din ideologia comunismului national careia i-au cazut victime deopotriva istoricii si liderii comunisti dintr-o a doua generatie a regimului. nemultumit de mentinerea generalului Radescu la conducerea guvernului roman. in memoria colectiva a romanilor fiind inca prezente acuzatiile aduse comunistilor pe parcursul perioadei interbelice de agenti platiti ai Moscovei si militanti ai dezmembrarii statului roman. Valoarea de intrebuintare a comunistului din Romania ori dintr-o alta tara se masura tocmai dupa apropierea fata de sovietici. cu certitudine Stalin n-a stat pe ganduri. Nimic mai fals decat teoria de larga raspandire ca "grupul moscovit" reprezentat de Ana Pauker a pierdut in favoarea "nationalistului" Gheorghiu-Dej. Fara drept de apel este constatarea ca . Acestea si alte cutume ale teoriei si practicii de partid explica desemnarea lui Gheorghiu-Dej (caci nu alegere fusese) ca si conducator al partidului. Cumpanind intre Ana Pauker – "eroina" a comunismului international si Gheorghiu-Dej – obscur militant sindical. a carui lunga condamnare se datora nu faptelor de vitejie comunista. s-au numarat Viaceslav Molotov si Andrei Vasinski. chiar si in discutiile particulare". Viciata de interpretari straine contextului istoric este decizia privind secretarul partidului. Molotov ramanea impenetrabil. demiterea generalului si numirea lui Petru Groza. Pentru culisele relatiilor Moscova-Bucuresti nu avem decat marturii provenite din surse de mana a doua. Si totodata cu biografii corespunzatoare cliseelor propagandistice: dusmani ai fascismului si luptatori pentru "drepturile si bunastarea poporului". Se intareste astfel iluzia disparitiei Cominternului si a identificarii comunistilor cu un anume curent national.72 - . incat tencuiala din jurul tocului usii a crapat. Andrei Vasinski. Daca Molotov era "executantul". Pentru scopurile de atunci ale Kremlinului. daca se afla in buna dispozitie si cu persoane care-i impartaseau conceptiile. La finalul conversatiei cu Suveranul Romaniei. Exemplul cel mai elocvent este episodul in care. batand cu pumnul in masa Regelui Mihai. iti va fi rusine ca ai iubit un criminal. "Dezvaluirile" din postcomunism au condus la generalizarea respectivelor falsuri. Dar viclenia sa proverbiala forma un cuplu indestructibil cu forta. printre tehnicile de manipulare utilizate in acest scop a fost si scoaterea unor lideri charismatici in prim-planul scenei. Sa-ti aduci aminte de ce ti-am spus in acest moment. rusa ori maghiara si-au romanizat numele. Molotov. Felul sau de a fi i-a adus lui Molotov caracterizarea de "un desavarsit robot modern" facuta de Churchill. Vasinski a plecat trantind violent usa.Romaniei la un moment dat. comunistul iugoslav Milovan Djilas scria ca "nu era un tip deosebit de vorbaret. VORBE PARINTESTI "Intr-o zi. S-au interzis si declaratiile ori referirile publice la stagiile moscovite ale acestora. Si in timp ce cu Stalin. Vasinski a cerut. ci intolerantei regimului fata de protestele sindicale. viclenia se afla intruchipata in loctiitorul sau. o mai fericita solutie decat Dej nu prezenta nici o alta tara in curs de sovietizare. adica de la apropiati ai actorilor acelui joc politic. Nu degeaba in 1945 se adoptase si o lege de schimbare a numelui datorita careia ilegalistii de etnie evreiasca.

unde a vorbit cu Molotov. Pentru Stalin. in vremea lui Stalin studiile superioare insemnau tocmai anihilarea sanselor politice. Printre altele despre viitoarea conducere comunista a Romaniei. ales in ultima zi a Conferintei. Cand relatam acestea trebuie insa sa amintim ca in septembrie 1944 Ana Pauker revenise in tara ca reprezentantul la Moscova al tuturor comunistilor romani. care stabilise tiparul viitorilor conducatori. femeia prin definitie are o pozitie de inferioritate. altul mai bun nu avem!". adica) i-ar fi laudat Molotov realismul. Conform marturiei fiicei sale mai mari. printre care se numarase si el. Greutatea faptelor de a fi sovietic si intelectual putea insa atarna mai greu in balanta decat celelalte. Dupa obicei. Ca si precedentele. "Ubnitai". E greu de spus. Peste un an. conducatoarea Ana Pauker incepuse prin a-i argumenta lui Molotov de ce nu poate fi ea desemnata public secretar general. o improvizatie CRISTINA DIAC In teorie. apreciindu-i in schimb pe "revolutionarii de teren".73 - . Ilie Popa. cetateana sovietica Ana Pauker era si vaduva de "dusman al poporului". numara 27 de membri plini si sapte supleanti. pentru ca este roman si pentru ca. Cu invidie. unde se afla atunci inchisa. fusese executat in procesele staliniste ca "spion in favoarea unei puteri straine". Elena Tudorache.. Nicolae Ceausescu. tot ea trebuia "sa faca propuneri" pentru viitorul secretar general. Primul Comitet Central al PCR. Statutul avea prevederi referitoare la drepturile si indatoririle membrilor. unii vor avea o lunga si o bogata cariera politica – Gheorghe Gheorghiu-Dej. Stalin ii dispretuia profund pe teoreticieni. Evenimentele notabile petrecute la prima Conferinta Nationala a PCR din octombrie 1945 au fost votarea unui nou statut al partidului si alegerea primului Comitet Central dupa reintrarea in legalitate. la Moscova. partidul era condus de Comitetul Central. Unii membri au facut cariera. astazi. structura partidului. Ion Gheorghe Maurer. Dumitru Focsaneanu. Gheorghe Radnev. barbatul ei. Dupa perfidele obiceiuri de partid. CC-ul ales in toamna lui ’45 a fost facut insa "pe coltul mesei". O IMPROVIZATIE. Ana Pauker mersese la Moscova. In paranteza fie spus. nici in tara sovietelor nu fusesera promovate femei in varfurile conducerii. fostul demnitar comunist . Iar militanta cominternista care ii fusese sotie nu-i demascase "actiunile dusmanoase". Cat despre conditia de intelectuala (istorici nedocumentati vor innegri mii de pagini despre intaietatea lui Patrascanu de a accede la conducere. Emil Bodnaras.Stalin facuse alegerea. In primul rand pentru ca este femeie si intr-o tara predominant agrara. pentru pregatirea conferintei din octombrie 1945. principii. despre altii. in conferinta din octombrie 1945 Anei Pauker i-a revenit sarcina de a-l propune pe Gheorghiu-Dej conducator al partidului. Pentru neinitiati s-ar putea ca unele argumente sa para fara deosebite semnificatii. Petre Ion.. acestia au ramas necunoscuti chiar si unor demnitari comunisti. astazi se stiu mult mai putine lucruri – Vasile Marza. Este evreica – zisese fara a insista cu trimiteri la evenimentele anilor ’30. Functie care din acel moment devenea publica. adica a Romaniei. Andrei Patrascu. desi locul sau era la mult prea mare inaltime pentru a interveni la modul direct. Dintre acestia. ("esti desteapta". Constantin Parvulescu. la Bucuresti cu totii i s-au subordonat. organisme de conducere. Este cetateana sovietica si intelectuala s-ar mai fi "scuzat" ea. Logic. Marcel Pauker. Promovati pe baza de simpatii si pentru ca nu existau altii mai buni. altii au pierdut prim-planul scenei dupa nici macar un an. Intrebat despre componenta acestuia. care au fost criteriile de selectie pentru cel mai inalt for de conducere a partidului. deoarece fusese intelectual). Comitetul Central. oare? Probabil de vreme ce l-a prezentat adunarii cu urmatoarea recomandare: "Pentru ca este muncitor. Pentru aceasta fusese obligata "sa-si faca autocritica" in fata celulei de partid a detinutelor comuniste de la inchisoarea Dumbraveni.

In 1925 devenise membru al partidului comunist. A lucrat ca medic la Spitalul "Sf. ELENA TUDORACHE. Chivu Stoica. Iosif Chisinevschi. cea de la 22 octombrie. Din 1948 a fost membru al Academiei.74 - . "tovarasa Ana" a spus: "Toate caracterizarile au fost un scandal. Din 1932 a lucrat in Franta. facusera parte din conducerea PCdR in timpul lui Stefan Foris.) Mai mult ca sigur ca nu exista nici o stenograma de la alegeri. Vasile Luca. unde a desfasurat "munca de partid". se numara si Vasile Marza. Vasile Marza nici nu se mai afla in tara. Pentru demnitarul comunist amintit. Din 1947 fusese numit ambasador extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei in Belgia. Si nu de unul oarecare. Din 1930 a devenit sef de lucrari la Facultatea de Medicina din acelasi oras.. CC-ul era forul suprem de conducere in partid. in august 1944. in 1929. S-a nascut in anul 1902. care s-au cunoscut intre ei si s-au introdus unii pe altii in CC. Din august 1948. Teohari Georgescu. pe baza unei liste alcatuite ad-hoc. A fost responsabila a Sectiei Industrie Usoara a CC al PCR . in comuna Sipote din judetul Iasi. una dintre fiicele lui Gheorghiu-Dej. tinand cont de simpatiile si adversitatile ce le aveau. viitor ministru al Agriculturii si seful Comitetului regional Cluj al PCR. s-a nascut atunci si deci il recomandam sa fie membru in CC». In prima sedinta plenara a CC-ului ales. Despre el. SI ILUSTRI NECUNOSCUTI. dar banuiala sa este confirmata de un participant direct la evenimentele din toamna anului 1945. lagar in care Gheorghiu-Dej a petrecut un an. Caransebes sau Targu Jiu. precum Constantin Parvulescu sau Iosif Ranghetz. dupa expirarea pedepsei.Alexandru Barladeanu a afirmat ca tot Comitetul Central din 1945 a fost o improvizatie. In februarie 1948. a intrat in partidul comunist ilegal. a fost ministru al Sanatatii. A ramas toata viata un apropiat al acestuia. povestea Barladeanu. In practica insa. S-au asezat cativa la o masa si. S-a stins din viata in noiembrie 1975. S-a mutat la Bucuresti. Alexandru Barladeanu si-a amintit ca a fost un intelectual nu prea stralucit. "A fost acolo un grup de oameni. (. Emil Bodnaras. "Celebritatile" erau: Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dupa 1952 s-a dedicat activitatii didactice. in 1943 si pana la evadarea din august 1944. devenisera deja niste necunoscuti. Nicolae Ceausescu. Ana Pauker. Gheorghe Vasilichi se intorsesera din URSS dupa 23 august 1944. mai putin cunoscuti astazi. conduceau Biroul Politic si Secretariatul. Anumite elemente din biografiile membrilor CC. Spiridon" din Iasi. Fiul sau a fost seful de cabinet al lui Maurer. ci chiar de liderul informal al comunistilor romani la acel moment – Ana Pauker. Accesul in structurile de conducere se facea pe baza de propunere. Vasile Vaida. VEDETE. data la care a pierdut calitatea de membru al CC. Este o rusine cum s-a facut". an in care a obtinut si titlul de doctor. Constanta Craciun. in 1946. Altii. Pana in 1931 a lucrat la Chisinau ca educatoare." Barladeanu era la Moscova in octombrie 1945. Alexandru Moghioros. VASILE MARZA. La unii tovarasi s-a facut caracterizarea asa: «Tatal lui a fost taran. La revenirea in tara a lui Alexandru Barladeanu. dar un om cinstit. unii se puteau lauda cu stagii mai lungi sau mai scurte in inchisoare.. dupa care delegatii votau. A absolvit Facultatea de Medicina de la Iasi in 1927. iar Sabina. De meserie brodeza. Mihai Rosianu era invatatorul care ajutase la evadarea lui Gheorghiu-Dej din lagarul de la Targu-Jiu. Alexandru Draghici. Dintre membrii primului CC. era prietena cu Lica. Alt membru al CC-ului din 1945 a fost Elena Tudorache. mama lui nu a fost. in comuna Hartop. timp de patru ani. Conform statutului. de care nici macar nu auzise. la Iasi. Printre "alesii" din octombrie 1945 care nu mai spun astazi mare lucru nici macar istoricilor sau oamenilor sistemului. lucrand ca profesor la Facultatile de Medicina din Iasi si Bucuresti. unii membri ai CC-ului din 1945 au fost si au ramas niste ilustri necunoscuti. la Institutul de Histologie al Facultatii de Medicina din Lyon si in laboratorul de Anatomie Patologica al Facultatii de Medicina din Paris. unii dintre cei alesi cu numai un an inainte. fusese seful atelierului de tamplarie din inchisoarea Caransebes. S-a nascut la 10 februarie 1912. Miron Constantinescu. Multi se cunosteau din anii de detentie la Doftana. judetul Orhei. Cel care propunea prezenta si o scurta caracterizare a celui propus. fiica sa. au aparut ceilalti. indreptatesc opinia ca intr-adevar fusesera cooptati pe baza de simpatii. Constantin Campeanu fusese inchis in lagarul de la Targu-Jiu. care nu jucase un rol prea mare in viata politica.

Iosif Ranghetz. Masivul grup din inchisori fusese eliberat. la acea vreme tanar comunist. Leontin Silaghi. iar ca membri pe Iosif Ranghetz si Liuba Chisinevschi. Provizoratul instituit dupa mazilirea lui Foris nu mai putea dura. In ultimii ani ai razboiului. Gheorghe Maurer. CLARIFICARI NECESARE. Andrei Patrascu. si s-a incheiat . participant la eveniment in calitate de delegat al Regiunii Cluj.intre 1950 si 1952. structurile de conducere precum Secretariatul sau Comitetul Central. Vasile Marza. in Biroul Politic au intrat: Gheorghe Gheorghiu-Dej. 16 octombrie. primii patru fiind alesi si membri ai Secretariatului. Prima Conferinta Nationala a PCR CRISTINA DIAC In toamna lui 1945.75 - . a povestit in volumul sau de memorii: "A fost o experienta interesanta. fara permisiunea de a iesi. Alexandru Moghioros. cel mai important moment din viata partidului dupa reintrarea in legalitate la 23 august 1944. precum si alte fenomene negative. Iosif Chisinevschi. In ciuda ascensiunii in viata politica a tarii. Dumitru Coliu. Nicolae Ceausescu. inca din aprilie 1944. fusese inlaturat de la conducere in imprejurari pastrate secret pentru comunistii din afara cercului de initiati. In primul rand. Emil Popa. Astfel. Dupa 23 august. Emil Bodnaras si Iosif Ranghetz. PCR nici macar nu-si desemnase o conducere. fusesera aproape simbolice.. partidul beneficiase de o "infuzie" de comunisti cesi petrecusera anii razboiului la Moscova. partidul era condus teoretic de un trio format din Constantin Parvulescu. ci si oamenii. Nu ni s-a permis sa vizitam Capitala sau sa luam legatura cu orice prieteni sau cunostinte pe care le-am fi avut in oras. In fata lumii.) In al doilea rand. Teohari Georgescu. Ultimul secretar general – Stefan Foris. Ilie Popa. Vasile Vaida. Emil Bodnaras. sala de festivitati a Liceului Mihai Viteazul din Bucuresti gazduia Conferinta Nationala a PCR. In spatele usilor inchise. DIN INTERIOR Tonul cu care unii dintre delegati au rememorat zilele conferintei este cu totul altul decat triumfalismul gazetarilor de la Scanteia. dar avea sustinerea "fratelui cel mare" de la Moscova. "Stele" precum Ana Pauker. Andrei Neagu. Comisia de Control il avea ca presedinte pe Constantin Parvulescu. Lucretiu Patrascanu. Egon Balas. intreaga delegatie a fost tinuta sub cheie intr-o casa de oaspeti. lucrurile erau mai neclare decat s-ar fi putut banui din exterior. Vasile Luca. (. desi cu efect intarziat. Gheorghe Vasilichi. Chivu Stoica. Gheorghe Vasilichi si Miron Constantinescu. Miron Constantinescu. Dupa indepartarea lui Foris. conducatorii partidului. Constantin Parvulescu. Teohari Georgescu." PRIMUL CC Membrii Comitetului Central ales in octombrie 1945 au fost: Gheorghe Apostol.. pe care in marea lor majoritate ii vedeam si ii auzeam acum pentru prima oara. care in anumite privinte mi-a deschis ochii. mi-au facut o impresie amestecata. data de la care nu a mai ocupat nici o functie. Conferinta si-a deschis lucrarile in dupa-amiaza zilei de marti. Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Vasile Luca straluceau din ce in ce mai tare. Ana Pauker. Constantin Campeanu. Constanta Craciun. La jumatatea lunii octombrie a anului 1945. Vasile Luca. La vremea respectiva am inregistrat numai atmosfera sufocanta. Gheorghe Gheorghiu-Dej. situatia interna a partidului nu era clara. Partidul Comunist era in conflict deschis cu Regele aflat in greva la Sinaia. Chivu Stoica. Secretariatul si Comisia de Control. Elena Tudorache. pe toata durata conferintei (cinci sau sase zile). ei erau "comunistii". Se schimbasera insa nu numai vremurile. CC-ul a ales in prima sa sedinta Biroul Politic. Ana Pauker.

. sa fie trimis "la munca de jos. Vineri a vorbit Lucretiu Patrascanu despre situatia economiei postbelice si despre tactica de urmat in alegeri. secretarul Comitetului Regional Cluj. ilegalist. auditoriul a luat cunostinta de continutul a zeci de telegrame adresate Conferintei." Foris – o problema nerezolvata CRISTINA DIAC Aducand vorba de Foris in fata "tovarasilor" sai. Acestia sau simtit profund jigniti de comparatia cu "provocatorul". Secretariatul si secretarul general al partidului. muncitoare din Braila sau Ioana Smarandache. in persoana lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Si parca cupola inalta a salii sta sa se darame. Foris era o problema in suspensie.76 - . OMAGII SI BILANTURI. a ceferistului Vasile Luca. liderul comunistilor care facusera inchisoare. pe atunci tanar gazetar la ziarul amintit: "«Declar deschisa Conferinta Generala a Partidului nostru!» Este vocea dura. Punctul culminant al Conferintei a fost atins duminica dimineata. care a expus "situatia jalnica a taranimii in timpul regimului antonescian". pentru liderii comunisti. sarcinile de viitor. principalul organ de presa al partidului. In onoarea eroilor comunisti s-a tinut un minut de reculegere. cand cei 320 de delegati au ales Comitetul Central al PCR. Ulterior. Gheorghe Gheorghiu-Dej a inceput citirea raportului politic. Numara in jur de 80 de pagini si avea structura tipica unor astfel de documente: situatia internationala. emotionant. pentru a relua a doua zi dimineata. printre altele. CC-ul a ales din randurile sale Biroul Politic. in celula". Ziua de sambata a fost rezervata raportului referitor la viitorul statut al partidului. dar si Sanda Stoica. PCR avea din acel moment o noua conducere. PNT-Anton Alexandrescu. Sedinta de a doua zi dimineata s-a deschis cu intonarea Interna-tionalei. al partenerilor de guvernare – Partidul Social Democrat. in care razbate vigoarea de stejar puternic. a luptatorului. dar partidul nu stia cum sa procedeze cu el. situatia economica.duminica. dupa cum suna relatarea de la fata locului. In sedintele urmatoare delegatii au luat cuvantul la sectiunea "discutii la raport". Desfasurarea Conferintei a fost amplu redata in Scanteia. In interventia sa facuta imediat dupa deschiderea primei sedinte plenare a Comitetului Central abia ales. In prima sedinta plenara de luni. a fost ascultat salutul organizatiilor. dupa cum consemna Scanteia. Dupaamiaza. acesta a fost arestat "de partid". Printre vorbitori s-au numarat Vasile Vaida. 22 octombrie. Frontul Plugarilor. Patrascanu a turnat gaz pe foc. ai partidelor si organizatiilor politice". In sala au luat loc "reprezentanti ai guvernului. S-a intrerupt. Un taran inalt ca bradul – primul care a impartit o mosie boiereasca. multele victime ale Marii Terori Staliniste au fost omise din enumerare. La acel moment. ai Armatei. luptator in Spania si in Rezistenta Franceza. in sala. unul dintre muncitorii care si-a ridicat glasul impotriva regimului antonescian. SILVIU BRUCAN RELATEAZA Scanteia a "informat" pe larg cititorii despre mersul lucrarilor Conferintei. acest raport a fost tiparit intr-o brosura. ilegalistul Nicolae Goldbergher. Uniunea Patriotilor. E intr-adevar coplesitor. Prin glasul lui Patrascanu. adanc infipt in pamant. Silaghi Leontin (viitorul ministru al Apararii Leontin Salajan). In ultima zi a fost ales primul Comitet Central legal. Iata cum a fost vazut inceputul evenimentului de Silviu Brucan (foto). tinut de Ana Pauker. atat de violent izbucnesc aplauzele. In prima zi a fost ales prezidiul. (…) Sunt acolo. Gheorghe Vasilichi. In toamna lui 1945. oameni care au deschis partie noua in viata tarii. a adus un omagiu eroilor comunisti cazuti in diferite imprejurari. istoria partidului. In alta parte. Dupa aceea. Evident. si discutiilor referitoare la acest act fundamental al partidului. Lucretiu Patrascanu a solicitat. taranca din judetul Romanati.

L-am tinut sub paza in diferite locuri: la sediul partidului. ascuns de ochii sovieticilor. A fost arestat si eliberat de atatea ori. care se interesa insistent de soarta lui – era in plina desfasurare. Bodnaras se prezentase la locuinta conspirativa ocupata de secretarul general si il anuntase ca. nu mai stiu ce. Foris nu a mai fost eliberat niciodata. au sarit ca arsi. Nu numai ca exista neconcordante intre declaratiile a doua persoane diferite. Amintind in fata lui Gheorghiu-Dej. Patrascanu nu facea . Ana Pauker. L-am scos de acolo si l-am dus pe o alta strada. la mina acasa si in alte locuri (. Teohari Georgescu de perioada Foris. "Comparatia ca vreau sa ma duc sa lucrez jos in celula. tinut intr-atatea locuri – la Ministerul de Interne. a argumentat Patrascanu. iar a intervenit ceva. Foris fusese "demis" din functie. Il "retin" din nou si il duc la Ministerul de Interne. Victoria Sarbu. in aprilie 1944. cand sotul. in 1946. eliberari si rearestari. epopeea lui Foris – retinut. cu arestari. pentru "lamuriri". Dupa "retinere" – practic rapirea din plina strada de un comando al partidului condus de Gheorghe Pintilie. pe agenda PCR au aparut alte prioritati: o cat mai buna pozitie in guvern si pe scena politica in general. dar si alti membrii ai CC-ului. vechea conducere a lui Foris a luat o astfel de hotarare si am fost sase luni de zile la munca de jos." "CA PE VREMEA LUI FORIS". "La 9 iunie. pentru el incepea o perioada agitata. In aprilie. din vointa Moscovei. cum s-a intamplat si cu Foris. Fara sa stie poate. facand comparatia cu "istoria recenta". a replicat Apostol. aceeasi persoana declara lucruri diferite de la un an la altul. Patrascanu mai mult a pus paie pe foc. Declaratiile celor implicati in calvarul lui Foris sunt contradictorii. Spiritul de initiativa nu figura.. declara Gheorghe Pintilie. a dat dispozitie sa-l aducem pe Foris inapoi la sediu. in "fisa postului". care voia sa viziteze sediul in care il tineam pe Foris. mi se pare pe Strada Popa Sapca sau pe Popa Soare. Astfel ca. In momentul cand Lucretiu Patrascanu facea neinspirata comparatie. legaturile de partid si casele conspirative. "Tovarasii" erau convinsi ca era "provocator". mai mult. Foris n-a avut o clipa de liniste. fiind chiar de rau augur.77 - . Foris s-a supus. este de mirare ca n-a realizat faptul ca incalca normele. comunistului vizat nu-i mai ramanea decat sa-si faca autocritica si bagajele si sa se apuce de lucru acolo unde fusese trimis. ca poate locui unde vrea impreuna cu sotia sa. si Gheorghe Apostol. sub paza comunista in diverse locuinte conspirative. La 23 martie insa. noi toti nu avem dreptate si se duce jos ca sa sufere ca pe vremea lui Foris. Reconstituirea traseului urmat de acesta este astazi dificil. la o tovarasa care a muncit putin in ilegalitate. Cand situatia a inceput sa se complice. Ideea intereselor colective deasupra oricarui interes personal era unul dintre principiile vietii de partid. DU-TE-VINO.A spus ca nu-i nici o nenorocire ca din postul de ministru si membru in CC sa se reintoarca la "munca" unui membru de partid obisnuit. La auzul comparatiei cu Foris. la diferite sedii ale partidului. Din acel moment. Regula spunea ca entitatea numita "Partidul" stie cel mai bine ce trebuie sa faca si ce loc i se cuvine fiecaruia dintre membrii sai. s-a pus chestiunea cu Comisia Aliata de Control. La un moment dat. Erau convinsi de vinovatia lui. Desi stia ca legatura cu "centrul moscovit" este rupta. iar nu aveam unde sa-l ducem si l-am luat la mine acasa. Astfel ca solutionarea "problemei Foris" a tot fost amanata. In ianuarie 1945 i s-a spus ca a fost gasit nevinovat. si Ana Pauker. din indicatia lui Dej l-am luat pe Foris de pe strada. daca decidea trimiterea "la munca in celula"." Ultimul secretar general al PCdR inainte de 23 august era vazut in octombrie 1945 ca unul dintre "baietii rai". Judecand in spiritul timpului si locului. Dupa 23 august. a fost eliberat. eu cu cativa oameni. trebuie sa predea conducerea. nu mai tin minte cine.." CU MUSCA PE CACIULA. Obligatia oricarui comunist era sa fie permanent la dispozitia "Partidului" cu "P" mare. Cu un an si jumatate inainte. liderii din acel moment se razgandesc. mutat dintr-un loc in altul. si ca in curand va fi trimis de partid la Cluj. Abia iesit din inchisoare. "Nu este prima oara cand fac acest lucru. acasa la Gheorghe Pintilie incat singurul lucru care se poate afirma cu certitudine este ca din aprilie 1944 si pana la moarte. Apoi. la comunisti. In curtea aceea mai locuiau sase familii. Gheorghiu-Dej sau Teohari. e ca si cum ar vrea sa spuna ca parerea lui este justa.). Paza o facea cand ea. "agent al Sigurantei infiltrat in randurile partidului". dar nu se puteau decide ce sa faca cu el. dar si de cei ai familiei. undeva pe langa un minister.

78 - . Lucretiu Patrascanu a fost "Subiectul zilei". a Secretariatului si a Comisiei de Revizie. Patrascanu a luat ca pe un afront personal faptul ca. lui singur i se spunea "domnul ministru Patrascanu".altceva decat sa vorbeasca de funie in casa spanzuratului. dar atitudinea gazetei a creat aceasta atmosfera in jurul meu. Patrascanu a probat zicala "Daca taceai. A inceput prin a acuza. Demisia lui vine cand el stie bine ca Radio Londra vorbeste de o aripa dreapta a partidului. Unele izbucnisera chiar in timpul Conferintei. filosof ramaneai". considerand o nedreptate faptul ca. nu fusese cooptat in Secretariatul partidului. Gheorghiu-Dej spusese ca Patrascanu era inca o ramasita mic-burgheza in partid si ca ar avea unele "incurcaturi teoretice". Patrascanu nu a ripostat in timpul Conferintei. in ciuda celor 27 de ani in Partidul Comunist. desi jucase un rol important in evenimente. si nu "tovarasul ministru". s-a disculpat Patrascanu. Patrascanu ramasese un "individualist mic-burgez". fractionista. ori de cate ori vine vorba despre el. Cu toate acestea. Sper sa fi fost a afirmatie involuntara. ci de toti. Apostol criticase activitatea lui in fruntea Ministerului de Justitie. el fiind complet nevinovat. Incercand sa se apere. JIGNIREA DE-A FI NUMIT DOMN SI NU "TOVARAS" Cea mai grava acuzatie care i s-a adus lui Patrascanu in cursul primei sedinte plenare a Comitetului Central a fost cea de fractionism. dar a ajuns foarte repede acuzat. "Gasesc la tov. Desi nemultumit. "Interventia tovarasului Gheorghiu-Dej a fost mai grava. Si nu de unul. fusese ales membru in Comitetul Central. o buna parte a timpului a fost alocata "clarificarii" divergentelor dintre Lucretiu Patrascanu si ceilalti membri de baza ai conducerii. In dimineata de 22 octombrie. spunea Gheorghe Apostol. s-a aparat Patrascanu. Patrascanu le-a reprosat si ca Scinteia nu preia niciodata declaratiile pe care le dadea in calitate de ministru. ci purtarea "tovarasilor" fata de el." Dupa astfel de "semne". "Mie nu imi pasa. dar toata lumea s-a legat de asta. Misiunea principala a acesteia era alegerea Biroului Politic. declaratii care puteau fi insa citite in toate celelalte gazete. Apoi mai grav. ca am incurcaturi teoretice. Patrascanu "calcase in strachini" inca o data. Patrascanu: Singur impotriva celorlalti “tovarasi” CRISTINA DIAC Comitetul Central nou-nout s-a reunit a doua zi dupa terminarea Conferintei in sedinta plenara. ziarul partidului nu-i publica si fotografia. luand forma criticilor formulate de Gheorghe Gheorghiu-Dej si de Gheorghe Apostol. dupa cum a fost ea catalogata de Teohari Georgescu. Partidul il detinea sub arest pe fostul secretar al PCdR. Cand se afirma de un tovaras care are raspundere ca are devieri teoretice. insa nu a scris chiar totul. "SEDINTA ISTORICA". De asemenea. dupa 23 august. Cu astfel de argumente – ca in ultima vreme nu i se da poza la gazeta – nu a facut altceva decat sa intareasca opinia ca. in frunte cu tovarasul Patrascanu. este un lucru deosebit de grav pentru . credea el. intr-o insiruire a ministrilor comunisti facuta in aceeasi Scinteia. Ceea ce nu spune ziarul spun documentele de arhiva. A doua zi dupa incheierea lucrarilor a avut loc "o sedinta istorica"." Invinuitul s-a aparat spunand ca nu atitudinea lui a fost cea care a atras atentia Londrei. se ghidase Radio Londra atunci cand identificase o aripa de dreapta in PCR. Patrascanu a inceput prin a se plange de lipsa increderii pe care tovarasii o manifesta la adresa lui. "Scanteia" a facut largi relatari de la Conferinta Nationala a Partidului. ca un membru cu 27 de ani de politica continua sa fie o ramasita burgheza in partid. Inainte de aceasta. Patrascanu un fel de mentalitate asa. Si-a pastrat "surprizele" pentru prima reunire a CC-ului proaspat ales. Eu am spus ca nimeni nu are dreptul sa monopolizeze popularitatea partidului. Din voia lui. dar soarta lui nu fusese inca decisa. De multa vreme se plangea in particular. ca.

"Avem celule si la ministerele social-democratilor. (. fara sa se fi consultat in prealabil cu Biroul Politic. Trecand peste "amanuntul" cu Groza. fiecare poate fi criticat. el ar fi facut jocul dusmanilor poporului roman. la Bucuresti era anuntata vizita ziaristului Mark Ethridge. "daca are pareri proprii. "Cred ca problema. de la uimire la indignare. "Nu exista exceptie. "TI SE-OPRESTE MINTEA-N LOC" Ideea nastrusnica a lui Patrascanu. Si nu am vrut sa fac o situatie dificila tovarasului Gheorghiu-Dej daca l-as fi intrebat care sunt aceste incurcaturi. ." Ca raspuns la critica. si-a continuat Miron Constantinescu rechizitoriul. Potrivit canoanelor comuniste. de a-si inainta demisia din guvern. ci modul in care s-a facut. Comunistii si aliatii lor tineau cu dintii de un guvern pe care anglo-americanii si ulterior regele se incapatanau sa nu-l mai recunoasca. Miron Constantinescu l-a invinuit insa ca sustinuse niste teze care "constituie o linie cu totul straina de linia Conferintei si a partidului in acest moment". Conform logicii si cutumelor comuniste. tocmai pentru ca esti comunist. membru de partid. cu aprobarea Biroului Politic. DEMISIE "CA NUCA-N PERETE". "Daca un ministru social-democrat sau liberal si-ar fi dat demisia in aceasta perioada. Mai poetic. trimisul lui Truman." Acuzatul a batut putin in retragere. al reactiunii anglo-americane. vorbitorii au remarcat ca resortul condus de tovarasul lor era singurul unde nu exista o celula de partid. Mai grav. Ethridge avea misiunea de a cerceta situatia politica din Romania si Bulgaria si de a intocmi un raport pe baza celor constatate. Voia sa-i prezinte demisia premierului. orice membru de partid putea fi criticat. care nu era comunist. cu conditia ca (sic!) critica sa fie obiectiva si partinica. Venise cu demisia scrisa de acasa.noi. In interventia sa la plenara." "CAPITAL AL PARTIDULUI". sa-ti dai demisia? Inseamna in mod obiectiv sa ajuti mai mult reactiunea decat o ajuta manistii si bratienistii in tara noastra. De asemenea. Dupa principiul bulgarelui de zapada. in felul in care a fost ridicata de tov. ar fi trebuit sa le sutina sau sa nu le sustina in fata Conferintei". Avand acceptul lui Stalin. si la ale liberalilor si singurul minister unde nu avem celula este Ministerul Justitiei". asa cum se obisnuia. Emil Bodnaras si Constantin Parvulescu au impins acuzatiile si mai departe: "Din initiativa cui a fost pus tovarasul Patrascanu in guvern? Din initiativa lui sau l-a trimis acolo partidul? I s-a incredintat aceasta mare onoare de a fi primul comunist in guvern?". in celula". spunea Gheorghiu-Dej. Patrascanu tinuse un discurs referitor la chestiuni economice si la tactica de urmat in perspectiva viitoarelor alegeri. In legatura cu activitatea sa de ministru comunist al Justitiei. tu. Conferinta Nationala a PCR avea loc pe fundalul "grevei regale". ministrul Justitiei prezinta in fata CC-ului o scrisoare adusa de acasa. In afara de completa ignorare a situatiei internationale. In scrisoare anunta ca demisioneaza din guvern "din motive de sanatate". un alt membru CC. Patrascanu facuse greseala dupa greseala. Vorbitorii au sustinut ca suprema dovada de incredere este insasi alegerea lui in CC. In luna octombrie. a continuat Constantinescu. propune sa fie desarcinat de orice raspundere in cadrul CC-ului si sa fie trimis "la munca de jos. PCR era hotarat sa ramana la guvernare cu orice pret si sa demonstreze anglo-americanilor unitatea si coeziunea guvernului Groza. asa cum se mai intamplase si in timpul lui Foris.) In momentul cand vine in Romania Ethridge. In aceste conditii. trebuia sa le supuna intai Biroului Politic al Partidului si dupa aceea. Andrei Patrascu. a spus Miron Constantinescu..79 - . a opinat ca "tovarasul Patrascanu este un capital al partidului si partidul plaseaza acel capital unde crede de cuviinta". demisia lui Patrascanu se potrivea ca nuca-n perete cu planurile si disciplina partidului din care facea parte. riposta lui Patrascanu a atras dupa sine criticile in lant ale "tovarasilor".. "NU PRIMESTE CRITICA". Ana Pauker l-a invinuit de nerespectarea obligatiei oricarui membru de a-si face o autocritica sincera. La conferinta. sustinand ca nu a contestat critica in sine. De capul lui. gata redactata si adresata primului-ministru Petru Groza. trimis special al presedintelui american Harry Truman. Patrascanu se situase din nou in afara logicii de partid. a strarnit o gama larga de luari de pozitie.

se ridica de la masa discutiilor. ca un membru de partid sa vie sa faca lucrul acesta. seful de cabinet al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. rotindu-se in cercuri largi. spunea Andrei Patrascu. adaugandu-se expertii in socialism stiintific. "Timpii incerti". fusese redusa in ultimul deceniu al "epocii Ceausescu" tagma specialistilor in disciplinele socio-umane. Auzi. Poate fi si aceasta o explicatie ca printre alte miracole petrecute la finele lui decembrie 1989. va juca un rol determinant in condamnarea lui la moarte. sunt indeosebi "tratati" prin publicarea unor "colectii de documente". Deasupra reliefurilor pronuntate ale "evenimentului". Nu fac comparatie. Este probabil ca vorbitorul nu si-a dat seama in acel moment ca viitorul lui Patrascanu va fi la fel de tragic ca al lui Zivoviev si Kamenev sau ca el. Ori de cate ori aparea o problema. de unde revenea cu un volum gros din "operele alese". contextului si modului producerii documentului . dar il amintesc. La prima sedinta plenara a CC-ului. in paranteza fie spus. ocupatiei sovietice si ale .Patrascanu. dar un membru de partid nu era voie. Iosca era unul dintre cei mai "evlaviosi" cititori ai clasicilor marxism-leninismului. Ti seopreste mintea-n loc. nu are dreptul sa-si dea demisia" Gheorghe Gheorghiu-Dej Editorial: Flautistul si orchestra LAVINIA BETEA Din pacate.80 - . influentei ori persuasiunii care origineaza puterea absoluta a ceea ce fusese cel mai mic partid comunist din Europa. In istoria comunismului (fascinanta prin faptul fara precedent al transpunerii unei utopii ideologice la scara unei treimi din populatia planetei) sunt insa multe aspecte care se sustrag analizei in cheia simplificatoare a succesiunii cauzale directe. M-a uluit cum vii tu sa pui problema sa demisionezi din guvern. vom lua atitudine. Iosca si-a fundamentat argumentatia tot pe un recurs la "clasici": "In istorie se cunoaste un caz. teoriile privind rolul minoritatilor active.reguli carora metodologia le-a gasit de multa vreme si definitiv rostul. se repezea la biblioteca. a uluit nu numai pe noi. cauta febril un citat lamuritor pe care il aducea la cunostinta auditoriului ca solutie la problema in discutie. REGULA" Daca partidul va considera ca nu este demn de a fi membru de partid. membru in CC. Anul 1946 se rezuma in analizele lor la temele alegerilor electorale. cu cateva zile inainte de revolutia din octombrie. Asta intrece orice inchipuire omeneasca. sunt in flagrant dezacord cu insasi cerintele genului. nestingheriti de fenomene precum sociabilitatile subterane. inca se crede ca studiul trecutului apropiat este apanajul exclusiv al istoricilor. Chisinevschi. Este acel caz in care Lenin si Stalin au considerat ca este tradare atunci cand. Fat-frumosul a fost dat peste cap si prefacut in Zmeul cel rau. Asta intrece orice inchipuire. cei tineri. sa vii sa pui problema sa demisionezi din guvern. Zinoviev si Kamenev si-au dat demisia din CC si au publicat in ziar o declaratie ca nu sunt de acord cu rascoala. Iar cronicarii care-i consemnasera pana atunci vitejia si istetimea s-au asternut iarasi la treaba – strangandu-si si ucenici imprejur – ca sa rescrie povestea in care personajele si faptele Raului schimbasera locul cu Binele in algoritmul vechiului scenariu. dar si pe tovarasii incercati. Din relatarile lui Paul Sfetcu. Scrieri care. Categorie la care. precum perioada 1944-1948. din ele lipsind informarea cititorului asupra grilei de selectie. Atunci Lenin si Stalin au spus ca este o tradare"." PROFETIA In chestiunea demisiei s-a pronuntat si Iosif Chisinevschi. istoricii nostri planeaza lin.

E actul de inceput al acestei istorii cu finalul magistral interpretat de urmasi care-si asuma "schimbarea". Patrascanu. Ana Pauker. In toata aceasta degringolada. obligatiile armistitiului sunt mari. formata din elemente "democratice". ci aliati. dupa expresia biblica. facand "lucruri de capul lui" si pentru "popularitatea personala"). asupra sarcinilor din sectoarele lor. dar sa organizeze si sa indrumeze aceasta agitatie si propaganda". problema Universitatii din Cluj Napoca. Aceasta inseamna ca si Partidul trebuie nu numai sa cante din flaut. reteta infailibila de succes) imprima in aceste conditii de criza directii precise de actiune. Nu degeaba scuturile Internelor si Armatei inca pazesc cele mai multe dintre "documentele partidului". Stenograma sedintei Biroului Politic din 26 iulie 1946 este edificatoare in acest sens. se pregatesc de alegeri si cauta justificari in fata populatiei pentru prezenta Armatei Sovietice. Iar pentru naivii amatori de dezvaluiri si deconspirari se pregatesc noi si fierbinti episoade (cu "investigatori"!) din telenovela arhivelor Securitatii. pe rand. seceta si foametea fac oamenii sa pribegeasca din Moldova. Oricat de maiestrit ar fi discursul oficial. guvernul de la Bucuresti s-a pomenit in fata unor inedite situatii care trebuiau rezolvate. In sedinta Consiliului de Ministri din 13 martie 1945 sunt luate in discutie problemele Ardealului. Dar 1946 este.Conferintei de Pace de la Paris. pe termen scurt. Vasilichi. armatele care-au ocupat-o nu sunt "eliberatoare". politicienii asteapta Conferinta de Pace.81 - . Tensiunile interetnice. Citind documentul. "eroul de la Odessa". Chivu Stoica – pun in scena spectacolul viitorului confundat mai apoi de inocentii spectatori cu implacabila realitate. cel mai vlaguit din sirul "vacilor slabe". iar nazistii nu fusesera ocupanti. Fiecare dintre membrii sai e coordonatorul unui resort unde aplica deciziile colective. iar noi sa fim aceia care tragem cu bagheta. Dupa incheierea manifestarilor prilejuite de intrarea Ardealului de Nord sub administratia Romaniei. ceilalti raporteaza. Miron Constantinescu. Maurer. Romania e o tara invinsa. Economia e distrusa de razboi. probabil. Sensul acestora este de instituire in teritoriu a unei administratii. Sunt convins ca tovii vor gasi ca buna ideea sa organizam orchestra intreaga a BPD-ului si partidul sa fie acela care dirijeaza orchestra. Problema Transilvaniei CRISTINA VOHN Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania constituie debutul politicii PCR de preluare a puterii la nivel local. autoritarismul liderilor comunisti (stilul de conducere autoritar fiind. zice bunaoara Gheorghiu-Dej despre strategia in alegeri. Scopul PCR din acel moment este concis prezentat de Vasile Luca – "compromiterea si distrugerea partidelor istorice". Vasile Luca. nucleul PCR i se infatiseaza cititorului de stenograme ca singurul grup eficient de decizie. Neintelegerile dintre Aliati realimenteaza insa sperantele vechilor politicieni in ajutorul anglo-americanilor de a le reconfigura pozitiile si puterea. Teohari Georgescu. trebuie stigmatizat "criminal de razboi". Greutatile sale si cat de compatibile sunt fortele politice din tara cu rezolvarea lor lamuresc multe dintre cele care-au urmat. "Cea mai buna agitatie e aceea de a face ca colaboratorii (sic!) nostri sa cante o muzica fara tonuri false in aceasta privinta. "vezi" cum participantii – Gheorghiu-Dej. faptul ca intreaga administratie era formata numai din functionari de nationalitate . Si indatoririle de "denazificare" asumate fata de Aliati sunt aproape imposibil de indeplinit: e greu de trezit dintr-o data resentimentele multimii fata de fostii aliati germani ori de explicat cum generalul Macici. Contrar celorlalte partide care sufera implozii si dezintegrari. dificultatile economice si financiare. Razboiul s-a sfarsit. Functie de tinta propusa. Neimplinirile si ezitarile se sanctioneaza dur: cu pierderea functiei (cazul lui Agiu care nu da efectul scontat in manipularea Frontului Plugarilor) sau cu viata (cazul lui Patrascanu care se abate de la "hotararea Partidului". unde terenul de infruntare al fortelor politice e bine marcat.

transmite o circulara unitatilor administrative si politienesti din teritoriu. imbracarea lor in uniforma. Hrusciov. PS Vasarhelyi Janos. Acesta si-a tinut discursul in limba maghiara. Teofil Vescan a intocmit un memoriu. Tito si Aliatii anglo-americani . mitropolitul grecocatolic al Ardealului. Circulara incepe cu o incriminare a dictatului de la Viena si cu aplogia Armatei Rosii. Apoi. ministrul de Interne.). Cererile pe care Vescan le face Cabinetului sunt de natura administrativa. PS Vasarhelyi Janos. G. IPSS Colan. precum si jandarmeriile locale. Noul guvern condus de Petru Groza a luat in discutie toate aceste probleme in cadrul sedintei de guvern desfasurata la Bucuresti. Teohari Georgescu. Fenomenul va fi extins cu rapiditate la nivelul intregii tari. si reprezentantii FND si ai confesiunilor religioase din nordul Transilvaniei: Teofil Vescan. economica. Reprezentatul maghiarilor a solicitat cu acest prilej ca guvernul "sa binevoiasca a lua masuri ca preotii si profesorii care sunt interesati numai pentru motivul ca sunt unguri. pe care Cabinetul le anuntase. verificate de o comisie de epuratie din localitatea de unde vin.). care sa fie incadrate in jandarmeria statului". liniste si sa vegheze la apararea drepturilor nationalitatilor conlocuitoare. in 13 martie 1945. prin a caror vijelioasa inaintare intreg poporul nostru a fost eliberat de sub jugul banditismului hitlerist si al regimului de dictatura antonesciana". culturala. invatatori.82 - .. democratice si independente". muncitori de specialitate etc. profesori. Aceste cerinte reprezinta prologul preluarii puterii locale de catre Partidul Comunist Roman. DISCUTII. toti functionarii trebuie sa fie patrunsi de datoria aplicarii cu horarare si fara nici o ezitare a principiilor de ordine. FND-UL LA PUTERE!. La sedinta participa. fie de comisia de epuratie locala. In acest scop. vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministru al Afacerilor Externe. ministrul de Interne traseaza subordonatilor sai linia de conduita pe care ar trebui sa o aplice: "Intreaga administratie. Mai mult. IPSS Iuliu Hossu. liderul FND din Ardealul de Nord cere recunoasterea "politiilor populare formate (din membri sau indivizi sub influenta PCR – n. Gheorghe Tatarescu.maghiara erau cele mai sensibile dintre ele. Cabinetul. afirma cu acel prilej. "Poporul roman. episcopul Oradei Mari. Astfel el solicita "confirmarea individuala a reprezentantilor FND din administratie. dorea "cercetarea adanca a tuturor problemelor in legatura cu situatia locala". episcopul reformat al Clujului. care au dovedit capacitatea lor de munca si au dat dovada de atitudine democratica". in asa fel insa. pe langa membrii guvernului. care era "de parere ca aceasta reincadrare trebuie sa fie cel mai puternic imbold pentru crearea unei Romanii libere. toate avand insa o evidenta conotatie politica. sustine Teohari Georgescu.n. Martonossy. Cele 15 puncte ale documentului erau redactate in spiritul "vremurilor noi". iar pentru membrii Cabinetului traducea jurisconsultul Episcopiei Reformate din Cluj. ca orice numire importanta sa se faca numai cu avizul FND-ului din nordul Ardealului". In privinta administratiei.. memoriul "cere completarea acestei administratii cu elemente democratice (medici." DOLEANTE Cererile minoritatii maghiare au fost prezentate guvernului de catre mitropolitul greco-catolic al Ardealului. nu va uita niciodata aramata glorioasa a popoarelor Uniunii Sovietice. intreaga populatie bucurandu-se de totala egalitate de drepturi si obligatii. ELOGIUL SOVIETICILOR Imediat dupa revenirea Transilvaniei de Nord la Romania. sa poata reveni la parohiile si catedrele lor". de la prefectura pana la ultima celula administrativa a comunelor si satelor. Teofil Vescan afirma ca vorbeste "in numele intregii populatii din nordul Ardealului". presedintele FND din Transilvania de Nord.

000 de romani. secretarul de stat american. Pentru aceasta. si-a exprimat optiunea pentru unele cedari in favoarea Ungariei. Reprezentatul sovietic. in anul 1947. cei cinci au cazut de acord ca granita dintre Romania si Ungaria sa fie "in general" cea din 1938. V. CONFERINTA DE LA LONDRA. Prima varianta prevedea cedarea de catre Romania a unui teritoriu de 22. reprezentantii URSS au sustinut solicitarile Romaniei privind frontiera de nord-vest. Premierul ungar i-a prezentat liderului sovietic doua variante care puteau.106 maghiari. Guvernul de la Budapesta si-a dat seama ca revendicarile sale trebuiau sa aiba acordul URSS. Opinia lui Stalin fata de propunerile ungare a fost ca "romanii nu vor consimti la o asemenea cedare teritoriala". conferinta ministrilor de Externe ai URSS. El a fost sustinut de James Byrnes. ministrul de Externe britanic. care trebuia sustinut pentru a "lupta" contra influentei sovietice. In aceste conditii. In cea de-a doua varianta. carora li s-au alaturat sefii diplomatiilor din Franta si China.680 km2 de la frontiera romano-maghiara sa fie cedata Ungariei. Pentru SUA si Marea Britanie. Pe de alta parte.CRISTINA VOHN Revenirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord nu a insemnat finalul recunoasterii internationale a apartenentei acestui teritoriu la Romania. Din "inamic" Uniunea Sovietica s-a transformat in "aparatorul" Romaniei. In cadrul tuturor conferintelor desfasurate pe parcursul Conferintei de Pace. Jocurile politice si diplomatice in privinta Transilvaniei au continuat pana la semnarea Tratatelor de Pace. mai exact al guvernului Petru Groza.800 km2 cu 442. pentru a obtine macar o parte din teritoriul romanesc. Cele mai multe revendicari au venit din partea Ungariei. ca intreg Ardealul sa faca parte din Romania. Revenirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord nu a insemnat finalul recunoasterii internationale a apartenentei acestui teritoriu la Romania. ele au decis sa sprijine revendicarile Ungariei in privinta Transilvaniei. s-a desfasurat la Londra. la guvernare venind Partidul Micilor Agrarieni. SUA. care s-a dorit a fi integrat Ucrainei Subcarpatice. in Ungaria. Acesta a propus ca o zona de 7.620 de romani si 495. Cazul cel mai cunoscut este al Maramuresului.83 - . care s-a dorit a fi integrat Ucrainei Subcarpatice. a fost acela de a purta convorbiri directe cu guvernul de la Bucuresti. Dar ramanea de studiat daca "acordarea unei mici parti Ungariei nu ar reduce numarul persoanelor aflate sub stapanire straina". implicit. in opinia sa. pe care delegatia Ungariei a reusit sa il obtina de la Moscova. Delegatia a fost primita de Stalin. locuit de 865. Ungaria solicita un teritoriu de 11. "cei cinci" si-au exprimat pozitiile fata de acest subiect. O delegatie condusa de primul ministru Ferenc Nagy s-a deplasat in primavara anului 1946 la Moscova. La aceasta reuniune a fost discutata si problema Transilvaniei de Nord.000 de locuitori maghiari si 421. In respectiva perioada. Ernst Bevin. a sustinut desigur guvernul Groza si. Marii Britanii. Pe de alta parte.M. Molotov. Unele state vecine au continuat sa deruleze o activitate diplomatica intensa. INTERESE POLITICE. In aceasta atmosfera. Partidul Comunist a obtinut numai 17% din voturi. OFENSIVA DIPLOMATICA. Cazul cel mai cunoscut este al Maramuresului. Conferinta de Pace (iulie 1946 – februarie 1947) urma sa stabileasca granitele definitive in Europa. Si dupa 9 martie 1945 au mai existat tentative de rupere a teritoriului Transilvaniei. in Romania se derula greva regala. intre 10 septembrie si 2 octombrie 1945.000 km2. Ungaria s-a simtit incurajata sa declanseze o ofensiva diplomatica pentru a obtine o parte din teritoriul transilvanean. sa "rezolve problema Transilvaniei". s-au inregistrat incidente si in Maramures si in Banat. Dar. In absenta reprezentantilor Romaniei si ai Ungariei. In final. . Si dupa 9 martie 1945 au mai existat tentative de rupere a teritoriului Transilvaniei. in urma alegerilor generale din noiembrie 1945. 9 martie 1945 nu a insemnat sfarsitul problemelor Romaniei relative la frontierele sale. Ungaria reprezenta un stat democratic. "Sfatul".

si nu mai platisera impozitele catre statul roman. In aceasta situatie. Ideea a fost respinsa de Budapesta. Convorbirile nu duc la nici un rezultat. cat si Groza au refuzat orice fel de negociere teritoriala. Toate aceste discutii vor lua sfarsit o data cu semnarea Tratatului de Pace la Paris. pentru actiunea pe care au intreprins-o. comunistii si-au impus oamenii in pozitiile-cheie ale administratiei locale. sa instaleze administratia romaneasca in Maramures. O atentie aparte a fost acordata Ardealului de Nord-Vest. "Revolta" era sprijinita de oficialii statului vecin. comisarul general al Belgradului este prezent la manifestatia desfasurata la Timisoara. Dar. deaorece atat Tatarescu. Ceea ce insemna ca intreg teritoriul transilvanean ramanea sub administratia Bucurestiului. a reusit in cele din urma sa instaleze aici administratia romaneasca. O atentie aparte a acordat infiltrarii in orasele si comunele din Romania. care reunea minoritari ucraineni din Romania. . Organizatia ucrainenilor l-a impiedicat pe trimisul CC al PCR. majoritara (conform datelor sovietice. care va ramane nemiscata. manifestatii pentru a cere alipirea teritoriului banatean la Iugoslavia. care a scapat intelegerii contemporanilor. este trimis la Bucuresti secretarul general al Ministerului de Externe de la Budapesta. acesta a folosit un intreg arsenal de metode pentru a prelua puterea si a raspandi ideile staliniste. Primul ministru al Romaniei a facut o singura concesiune reprezentantului Budapestei. Acesta. PCR l-a trimis in teritoriu pe Vasile Luca. Acesta este primit de primul ministru Petru Groza si de ministrul roman de Externe.84 - . Documentele asupra intrevederii TitoGroza nu ne stau inca la dispozitie. Rada populara. Concluzia la care ajunge este ca solutia pentru rezolvarea crizei consta in aplicarea unei solutii similare celei a Ardealului de Nord. Demersurile acestuia s-au soldat cu un esec. printr-o politica abila (a numit un ucrainean ca secretar al organizatiei de partid). MARAMURES La 4 februarie 1945. Cei doi transeaza problema granitei comune. reprezentantii unei asa-numite "rade populare" au proclamat unirea Maramuresului cu Ucraina subcarpatica. ci in armata lui Tito. in toamna anului 1945. Era nevoie de asentimentul populatiei sarbesti pentru ca Banatul sa ramana in granitele statului roman. reprezenta 74% din populatie). Acesta stabilea ca frontiera dintre Romania si Ungaria era aceea existenta in anul 1938. Populatia romaneasca. nu a fost consultata si s-a opus ferm acestui act. Gheorghe Tatarescu. Aici. sarbii au organizat. Un exemplu al modului in care au actionat comunistii din Romania dupa razboi este capitala Transilvaniei. REVOLTA Dupa 6 martie 1945 au fost incidente si in Banat. unde are o intrevedere cu Tito. PCR a desfasurat o strategie complexa pentru preluarea si consolidarea puterii sale. membru al Biroului Politic. Era mult prea putin fata de ceea ce statul vecin spera sa obtina.CONVORBIRI ROMANO-MAGHIARE. a avut acordul liderului ucrainean de atunci. Nicolae Goldberger. Clujul dupa razboi CRISTINA VOHN Dupa intrarea in legalitate a PCdR. Dupa planuri bine puse la punct. Primul-ministru Petru Groza se deplaseaza la Timisoara pentru a vedea situatia la fata locului. Nikita Hrusciov. in acelasi timp el. Sarbii de aici cereau sa nu mai fie inrolati in armata romana. Pal Sebestyen. se deplaseaza la Belgrad. La scurt timp dupa intoarcerea delegatiei Ungariei de la Moscova. in 1947. El a avansat ideea crearii unei uniuni vamale intre cele doua state si eliminarea documentelor de calatorie pentru unguri in Romania si pentru maghiarii din Transilvania in Ungaria.

agitatorii de profesie trebuia sa le vorbeasca oamenilor pe limba lor. Promisiunile de mai bine pe care le faceau locuitorilor romani sau maghiari aveau. Luca era considerat un expert in problemele nationale. Verificarea mea a durat cateva zile si s-a incheiat cu confirmarea mea ca membru de partid. Ca etnic maghiar si totodata ca un om de incredere al sovieticilor. pe care o foloseau nestingheriti si in administratia locala. regasita si in Cluj. conducatorul de fapt al PCR din Transilvania de Nord. sa ii educe in spiritul ideilor comuniste. Universitatea din Cluj a functionat pana in 1947 cu ambele sectii: romana si maghiara. secretar al partidului si membru al Biroului Politic. deoarece aici existau probleme deosebite de restul tarii. In aceasta atmosfera. Comunistii s-au ocupat indeaproape de toate aspectele vietii cotidiane din capitala Transilvaniei. El transpunea in practica indicatiile venite de la centru. uzina sau cartier din oras. n-am fost nici surprins. Cazul cel mai cunoscut este acela al muncitorilor maghiari de la "Dermata". in anul 1945. deoarece numai acesta le putea satisface revendicarile cultural-administrative. acestora li se vorbea ungureste. In paralel. Fara sa mi se spuna. care coordonau comitetele judetene. comert si finante. care in timpul grevei i-au atacat pe studentii romani de la Universitatea clujeana. daca era o intrunire a maghiarilor. gazete si reviste in limba maghiara. si nici suparat. Mi-am ales aliasul sub care jucasem ca adolescent in campionatele de ping-pong: Balazs. imbracate acum sub forma a numeroase promisiuni. comitetele orasenesti. PCR a gasit un teren prielnic pentru propagarea ideilor sale. povesteste in lucrarea sa memorialistica "Vointa de libertate". Un activist de partid. Comitetul Judetean Cluj avea ca principala sarcina infiintarea organizatiilor de partid in fiecare fabrica. Particularitatea multor localitati din Ardeal. Erau folosite toate aceste mijloace pentru a fi atrasi cat mai multi minoritari unguri in PCR. VERIFICAREA COMUNISTILOR Un ilegalist clujean. la manifestarile comuniste. Comitetul Central al Partidului Comunist Roman a stabilit o noua structura organizatorica locala. promisiuni asemanatoare erau facute si romanilor. dar si in comunele si satele invecinate. Partidul il insarcinase cu conducerea activitatilor comuniste in teritoriul recent revenit la Romania. Daca era o adunare a romanilor din Cluj. povesteste Balas. O atentie aparte au acordat culturii si atragerii in partid a cat mai multor intelectuali cu influenta. Dupa ce vazusem ca toti tovarasii mei de la Budapesta au facut la fel. un impact mai mare. era folosita limba romana. in acest context. Cei care isi tradasera legaturile erau exclusi din partid. Sensibilitatile extrem de accentuate de razboiul abia incheiat au fost exploatate de comunistii din Romania in folosul propriu. FILIALA CLUJEANA A PCR. Clujul. numit de CC. era distribuita presa comunista si literatura comunista. Egon Balas (nume real Egon Blatt). Ungurii aveau institutii de cultura si invatamant proprii. ce aveau in subordine. Vechii adepti ai ideilor comuniste erau insarcinati cu racolarea si indoctrinarea celor noi. Intr-un oras devastat de razboi. industrie. De altfel. era limpede de ce: Blatt prea suna a nume de evreu. Existau comitete regionale. era existenta unei minoritati maghiare numeroase. Trebuia sa ii instruiasca. In acelasi timp am fost sfatuit sa-mi schimb numele. Presa comunista ii indemna sa se inscrie in partid. VIATA CULTURALA. la randul lor. Vasile Vaida. Comitetul Regional Cluj era condus de un vechi ilegalist. a trebuit sa ma supun unui proces de verificare de catre partid. Erau organizate in acest scop seminarii si consfatuiri. Multi au fost amagiti de ideile revolutionare pe care le auzeau si au ingrosat randurile partidului. Rezultatul depindea de comportarea avuta in timpul procesului. bine reprezentata in cultura. desi nu i se cerea sa ascunda faptul ca este evreu. Acesta ii raporta direct lui Vasile Luca. Mi se ceru sa lucrez pentru partid ca membru in Comitetul Judetean. un patronimic .85 - . Capitala Transilvaniei. care vizau intarirea partidului si cresterea numarului de membri. "Ca toti ceilalti membri de partid care fusesera arestati in timpul razboiului. nu trebuia nici sa-l afiseze in public. Dupa razboi. a polarizat exemplar interesele si actiunile politice ale vremii.care a revenit dupa 9 martie 1945 la Romania. cum a fost verificat de partid. invatamant. tensiunile au atins cote maxime in timpul grevelor studentilor si a muncitorilor.

" Nici razboiul nu parea sa se fi sfarsit. spatiile de afirmare pentru "oameni noi" erau de imensa potentialitate.. Prin asocierea cu posibilitatile nelimitate ale vremii. Intr-o tendinta. Sentimentele ma impingeau cand sa particip alaturi de mase la protestele impotriva mizeriei.. iar spiritul liber al viitorului om de stiinta refuza calea de soldat in actiunile unui forte care face legile fara a le respecta. In ianuarie si februarie am fost scos sa merg la manifestatii. Case devastate sau locuite de populatie improvizata. ca muncitor. la varsta de 22 de ani. peste care trecuse si razboiul. Case locuibile din centru supralocuite. cand sa ma las calauzit de partidul care sustinea Moscova. rememoreaza psihosociologul. aproape o Biserica. culturale si tehnice ale tarii. Mecca spre care erau indreptate viitoarele elite politice. N-am mai gasit institutiile. Intr-o situatie profitabila ca aceasta sau nimerit putinii comunisti ilegalisti cu veleitati intelectuale din anii ’40. Acolo ("in epicentrul revolutiei") voia sa studieze "inconjurat de plamaditorii viitorului". printre altele. Scriitorii si artistii recunoscuti erau preocupati de adaptarea la noile realitati si reconfigurari ale valorilor si personajelor din zonele de putere. a emigrat clandestin la Paris. Ingrijorati asupra prezentului si viitorului erau toti oamenii de cultura care in vremea regimurilor de dictatura si razboi ocupasera functii in guvernele acelor ani sau ca reprezentanti ai lor peste hotare. la Uzinele "Malaxa" din Bucuresti. . in vreme ce "rusii alternau amenintarile cu promisiunile. ultimatumurile cu solicitarile fraterne". in 1947. a fost faptul ca mai mult decat o doctrina. pe firescul trecutului de devotament partinic si pe masura vocatiei de "om de carte". In povestirea autobiografica – tradusa de editura ieseana Polirom cu titlul "Cronica anilor risipiti" (si pe care nu ma voi retine s-o apreciez ca fiind cea mai tulburatoare scriere memorialistica ce mi-a fost dat s-o citesc pana in prezent) – a descris. Lor si apropiatilor acestora li s-au deschis larg si dintr-o data toate portile catre fulgeratoare afirmari si succese. scrie fostul ilegalist. prestigiu si influenta. Cum "raspunzatori de dezastrul tarii" se hotarase a fi facuti si publicistii de dreapta (intreaga presa aprobata in conditiile cenzurii de razboi putand fi considerata astfel). Cu greu am putut gasi adapost in spatiul unui invatator. nu era deloc atragator. Din aceasta nisa sociala neutra reflecteaza asupra schimbarilor si cailor de urmat. comunismul devenise o armata." David Prodan Editorial: “La forza del destino…” LAVINIA BETEA In primii ani de dupa razboi n-au aparut opere de arta semnificative." Duplicitatea comunistilor este generala: antifascismul "degenera fara vreo alta tranzitie in lupta pentru a-i colora pe fascisti in rosu si a-i recupera". pareau si par nepotrivite tatonarile si alegerile facute atunci de unul dintre putinii membri ai PCdR din vremea razboiului. scolile noastre.unguresc destul de comun. Constata insa ca drumul spre Moscova e invaluit in mister. Serge Moscovici s-a nascut si a trait in Romania pana cand. uneori folosit si ca prenume. In bucuria noastra de a fi revenit la matca se amestecau mereu si momente penibile. recunoscut dupa ani de pribegie si efort ca prestigios savant al contemporaneitatii. "Ceea ce m-a frapat dupa armistitiu. adusa de la sate ca locul sa fie cat mai mult ocupat. Spectacolul Clujului. "mi-am ordonat (scrie Moscovici peste ani): Du-te la Moscova!". Admiratia pentru revolutie se stinsese. politic de asta data. si momentele de surpriza si confuzie determinante in emigrarea sa.86 - . "De altfel. lucru despre care nu se scotea o vorba intre noi. Primul lucru care-l distantase de fostii ilegalisti e "amanuntul" angajarii in toamna lui 1944. asistam deja la preludiul unui alt razboi." AMPRENTELE RAZBOIULUI "In 1945 am fost printre primii universitari reveniti la Cluj. unde ne-am ales dupa plecarea lui cu o camera a noastra.

indiferent de originea si de formele lor de exprimare. oamenii de stiinta si arta romani au avut misiunea conferita de Stalin a "ingineriei" de suflete... Ce n-as fi dat ca sa-mi dovedesc contrariul! Si totusi este unica regula care raspunde nevoii de a trai in cinste si belsug. ajuns ministru al Artelor in guvernul Petru Groza. asa cum cereau vremurile. unii au platit optiunea politica anterioara. In vizita la Bucuresti. Nu era unicul caz de intelectual care s-a reorientat dupa 23 august 1944. oferindu-si serviciile noului stapan. pentru ei si opera lor c-au fost obligati sa ramana ori sa emigreze departe de tara! Cu cateva luni in urma. sa prinda trenul spre "noua era". azi cu rusii". multumea tuturor acelora care l-au ajutat in anii ’80 sa plece din Romania.. cratitele ori sertarele! – dupa tipare.87 - . scriitorul Ilya Ehrenburg (la care patrunde cu o legitimatie ocazionala de gazetar) incearca chiar sa-l trezeasca la realitatea comparatiei Moscovei cu Parisul. observa Radulescu-Motru in jurnalul sau. o carte . inca din octombrie 1944. " Cand iti calauzesti viata pe cai necunoscute sau cand esti singur. a fost spatiul lor de afirmare. profesorii universitari. "Ieri cu nemtii. guvernul. tot noi” CRISTINA DIAC Manuitorii "condeielor democrate" voiau numaidecat si neaparat sa cada capete de "fascisti". un tacam si tovarasi. Pentru ca vreme de-o jumatate de secol. fiecare voia sa o exprime. precum Moscovici plecarea la Moscova. Ce noroc. solicita ajutorul pictorului suprarealist Perahim. prin imitatie sovietica. (. A ajuns." Serge Moscovici “La vremuri noi. Ei bine. Eugen Ionescu ori Emil Cioran. sa am o indeletnicire din care sa rezulte o opera. romanii care in anii ’44-’48 vor fi regretat neputinta revenirii in tara. fara sa se prabuseasca cerul peste mine. Datorita faptului ca intretinuse legaturi mai mult sau mai putin secrete cu reprezentantii extremei stangi.. in implinirea vocatiei de creator.desi la ambasada sovietica din Bucuresti iti puteai completa dorinta intr-un chestionar. traseaza biografii exceptionale. in final. pentru noi. la Paris prin forta destinului. dupa modelul fascismului italian. regizorul francez Radu Mihaileanu. Exclusii de ieri devenisera peste noapte "vedetele zilei" si cereau pedepsirea celor care ii prigonisera. ALTA PIESA. cel care desfiintase sindicatele pentru a le inlocui cu breslele. ACEEASI ACTORI. stiam ce vrea inima mea: sa devin un om de carte. Acestea insa abatute asupra marilor inzestrati cu talent si vocatie. nu exista decat o singura regula: sa nu actionezi niciodata altfel decat iti dicteaza inima. L-am inteles. Sfatuit de mai experimentatii tovarasi. "Era noua" trebuia sa inceapa si pentru cultura romana. asa la vreme dincotro bate vantul si au trecut rapid in tabara noilor invingatori. era acelasi cu fostul ministru al Muncii din anii dictaturii Regelui Carol al II-lea. Si unele au cazut. Zamislita din intamplari mai mult sau mai putin normale pentru oamenii obisnuiti. Suflete ce se doreau a fi confectionate – ca becurile. Artistul nu-l incurajeaza.) Peste tot aveam sa gasesc un acoperis. dar si cea cotidiana. Mitita Constantinescu (fost guvernator al Bancii Nationale sub guvernele liberale) a scos pe piata cu o rapiditate uimitoare. oameni de cultura luati individual – fiecare avea o parere. personaj influent prin reputatia de kaghebist. in seara incununarii cu Premiul Cesar la Paris. scriitorii. intors cu armatele sovietice in tara. amintindu-mi memoriile lui Serge Moscovici. Presa culturala.. de pilda.. Rivalitati mai vechi au iesit la suprafata cu acest prilej. cea independenta ca si cea de partid. Aceeasi "la forza del destino" i-a consacrat pe Mircea Eliade. Ziarul taranist Dreptatea sesiza. Parisul care a primit si celebrat mintile si talentele exceptionale statornicite in el. ca Mihail Ralea. Au fost insa si intelectuali care-au "adulmecat" repede dincotro bate vantul. Dintre cei din urma. organizatiile profesionale ale artistilor.

de la o zi la alta. Daca citesti o gazeta de la Bucuresti si nu cunosti trista realitate.intitulata "Continentul URSS". Fusese decorat de Hitler. bursa zvonurilor functiona bine la Bucuresti. Evreii care stiu rusa sunt la mare pret. E Graur.88 - . sa valorifice titluri. In trei zile. Pana mai ieri. ambasadorul Reich-ului la Bucuresti. PNP-ul era partidul intelectualilor "democrati". Universul o angajase pe Sorana Gurian. In 1946. Colaborase cu germanii la construirea soselei Bucuresti-Pitesti. cu vulgaritatea lui eterna. iubita lui Zaharia Stancu. Cel mai bun lucru e asteptarea.n. Cand era pe tapet problema Ardealului.). Obisnuit al redactiilor inca din perioada interbelica. dramaturgul. Universul si-a angajat o evreica pentru cronici rusesti!". cat si in Romania libera. Toata lumea e grabita sa ocupe pozitii. Acum nu se poate vorbi. dupa navala lui Graur si a bandei lui (lingvistul Alexandru Graur – n. Tatonari pentru viitoarea orientare a revistei. Netea. dupa atata dezgust. . toti mi-au scos in relief dezinvoltura cu care. fapt care ii priva de dreptul de a-si mai practica meseria.n. E Victor Eftimiu. sa stabileasca drepturi. viitor ministru in guvernul Groza rezultat dupa alegerile din noiembrie 1946. E drept ca ani de zile am asteptat clipa in care pot in sfarsit scoate un tipat de razbunare dupa atata scarba. BOLSEVIC DUMNEAVOASTRA!" Constantin Radulescu-Motru. acuzat de conservatorism. Nicolae Profiri. obtuz. cronicarul teatral si omul de cultura Mihail Sebastian avusese de patimit in timpul regimului antonescian din cauza legislatiei antirasiale care interzicea evreilor sa mai publice.)." Oportunista sau nu. Scinteia isi exprima nadejdea ca este doar prima dintr-un lung sir de carti "pe care le vor scrie oamenii de buna-credinta de la noi". am inteles ca intru intr-o redactie terorizata de conformism. "Cu cati am vorbit. avea si el un trecut interesant. Dupa cateva zile avea sa noteze: "E o imbulzeala teribila (de ordin moral) pretutindeni. azi cu rusii… (…). Ieri cu germanii. nota de asemenea in jurnalul sau referitor la atmosfera acelor ani: "Am avut astazi sedinta de comitet la redactia Revistei Fundatiilor Regale (18 septembrie 1944 – n. ai crede ca nu este popor mai fericit ca poporul romanesc. Am impresia ca se pregateste un nou 1848. trebuia sa-si improspateze echipa cu oameni ai noii tendinte. asa cum cu o suta de ani in urma se faceau dupa cea franceza. cu prostul gust. apoi V. mai nota Radulescu Motru in jurnalul sau. prin 1942-1943. ca si altii. "CU PLECACIUNE. ci dupa cea rusa. o creatie a comunistilor. Ma felicit ca experienta mea cu Romania libera s-a terminat repede. Despre febrilitatea imediata datei de 23 august a consemnat in jurnalul sau si Mihail Sebastian. "Calculul directorului era de inteles. s-a transformat in Partidul National Popular. Vor incepe traduceri din literatura rusa. inainte de a-mi fi angajat acolo semnatura. gazetele noastre au coloanele pline de laude la adresa Moscovei si de critici la adresa Germaniei. agenta a Gestapoului. grupare-satelit a comunistilor. acuzat atat in Dreptatea. Uniunea Patriotilor. Cei vechi incercau sa se "orienteze" dupa vremuri si sa intre in gratiile nou-venitilor. de data asta nu ca imitatie dupa revolutia franceza. El. membru in Comisia de Epurare de la Politehnica. La aparitia ei. In vreme ce jaful se intinde in toata tara. am fost cooptat in redactie eu. a asteptat cu multa nerabdare "ceasul eliberarii" si a avut chiar tentativa de a scrie la Romania libera. Mitita Constantinescu a fost desemnat presedinte al noului partid. Acum era randul unui element de stanga. avand in fata perspectiva alegerilor. cel mult urla. Intr-adevar. cu nerusinarea. redactor in acel moment la cel mai citit ziar din Romania interbelica: oficiosul burgheziei. decoratie remisa de Manfred von Killinger. "Un spectacol dezgustator il ofera presa". iacobin feroce dupa ce a huzurit sub nemti. E tanarul Macovescu. semnase decizia de excludere a inginerilor evrei din asociatiile profesionale." Despre noua colaboratoare a Universului circulau in Bucurestiul acelor timpuri o sumedenie de zvonuri: ca e spioana sovietica. astazi sunt imbratisati si invitati sa scrie cat mai des. un lucru era cert: presa acelor ani era una foarte dinamica si mai ales foarte zgomotoasa. funebru si triumfator". asemenea evrei erau inchisi si batuti la Politie. pe care l-ar fi ajutat la traducerea versurilor poetului rus Esenin. scria in memoriile sale si Gabriel Tepelea. gazetarii nostri si-au schimbat adresa propagandei lor. membru al Asociatiei pentru Strangerea Legaturilor cu Uniunea Sovietica (ARLUS).

.Mi-am facut curaj de frica. Romania era obligata prin Conventia de Armistitiu sa demonstreze ca a rupt total cu trecutul regim de sorginte fascista. Eram curios sa vada daca nu scoatem vreo editie. E inchis. amplificat de scarile goale. e o femeie.n. de oameni care se ascund. de pe scena Operei sau de la catedra. dar si cele ale avocatilor. de pe scena Operei sau de la catedra. adica il tine inchis pentru ca o jeneaza ceva. a aparatului central de stat si a administratiei locale. scriitorilor si ziaristilor. Oameni si legi isi dadeau mana sa-i infunde pe "fosti" pentru a face loc "oamenilor zilei". dar si foarte categorice venite . a cerut inca de la 14 septembrie 1944 epurarea aparatului de stat si a institutiilor de invatamant. Cele doua articole din Conventie au deschis larg usa mazilirilor. artisti plastici. cat si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice". fara frica. Se cerea si judecarea "autorilor morali". O dictatura se sfarsise si se parea ca toate nedreptatile care o insotisera vor fi o trista amintire."O FIINTA CIUDATA.. daca sunt o fiinta vie sau am devenit si eu o naluca.). Incepuse vanatoarea "vrajitoarelor fasciste". de un negru roscat. CULPE MORALE. nimeni. muzicieni. Totusi. Concret. a celor ce sustinusera regimul in presa. Guvernul se angajase "sa colaboreze cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic) la arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi". Ziarele gazduiau o campanie furibunda de identificare a oamenilor care sustinusera intr-un fel sau altul "regimul fascist". Sorana Gurian a emigrat in 1949 la Paris. incredibil: o fiinta ciudata. Romania s-a grabit sa arate ca a rupt definitiv cu "trecutul fascist". Condeiele "fasciste". Romania libera. In camerele redactorilor. de pustiu. in acest oras al nimanui. Erau vizati nu numai oamenii politici care dadusera ordine sau militarii care le executasera. ci se cerea insistent si judecarea "autorilor morali". nimeni. DE STATURA LILIPUTANA" Gabriel Tepelea (foto) a povestit in volumul sau de memorii "Amintiri" cum a cunoscut-o pe noua sa colega de la Universul. nu aveam cumva vreo vedenie? Nu ma rapusesera atatea nopti dormite pe apucate? Incep sa ma pipai sa vad daca sunt intreg. a justitiei. care sustinusera regimul in presa. La se-cretarul de redactie. "sa dizolve imediat toate organizatiile prohitleriste de tip fascist. profesori universitari. la ora judecatii CRISTINA DIAC Dupa 23 august 1944. O fi vreun soarece? Numai ei se miscau in voie. de statura liliputana. ci si ziaristi. Nedreptatitii de ieri cereau socoteala. In toate institutiile incepea vanatoarea "vrajitoarelor fasciste". Mi se pare o femeie. rasucit. Breslele artistilor. un ochi inchis. un fir de praf sau e chioara?. atat cele politice. «Ha! Ha! Ha!… ». se aude aratarea". daca… daca… Urc treptele din redactie auzind ecoul pasilor mei. dramaturgi. Decrete similare au fost emise si pentru "purificarea" presei. Erau aratati cu degetul insistent nu doar oamenii politici. Erau vizati nu doar oamenii politici sau militarii. par hirsut. preotilor sau inginerilor nu aveau cum sa ramana indiferente la "indemnurile binevoitoare". murdare. prin care urmau sa fie revizuiti toti functionarii numiti incepand cu 10 februarie 1938 (data de inceput a dictaturii regale a lui Carol al II-lea). Guvernul a emis o serie de decrete-legi referitoare la epurarea aparatului de stat. In atmosfera aceea de geamuri sparte. Oamenii nu apucau sa iasa bine dintrun adapost si incepea un nou raid aerian. scriitori. isi indreapta ochii spre mine. Ma orientez dupa zgomot si dau in camera unde erau colectiile. Aici. ACOPERIREA LEGALA. "condeiul democrat" cum se spunea in epoca – Sorana Gurian: "Pe strada era pustiu (in primele zile dupa 23 august– n.89 - . parca auzeam undeva un fasait de hartii. Da. Dupa 23 august 1944 a inceput o perioada de efervescenta. militare sau paramilitare. de sperante si entuziasm. la fel de dezordonat si imprevizibil. prin condeiul lui George Macovescu. Carare pe mijloc.

Ulterior. ministru in guvernul de la Istanbul in 1912. dar si ziarele partidelor politice – "Dreptatea" taranista." Cel incriminat de ziarul comunist – Nicolae Batzaria. Virgil Ierunca a povestit despre imprejurarile in care a aparut revista "Lumea". "era noua" incepea cu zanganit de sabii. "Universul literar". a aparut abia la 21 septembrie. Au aparut "Orizont" – redactor-sef Sasa Pana. Si-a suspendat aparitia dupa numai cinci luni. "Viata Romaneasca". Artisti si ziaristi in febra epurarilor CRISTINA DIAC Presa opozitiei s-a luat la intrecere cu presa comunista ca sa puna mana pe premiul de "campion al demascarii colaborationistilor". a vrut sa faca o revista la care sa arate ca exista libertate si la care putea colabora oricine. scria Scinteia. taranista. "Contemporanul". "Era o revista. Pentru cultura romana. cum se spunea atunci. in afara de cei cu trecut fascist – adica cei pe care toata lumea ii stia si ei insisi afirmau ca sunt fascisti. a sustinut prin scris regimul antonescian. care finanta . Presa incepea sa se trezeasca dupa "iarna" dictaturii antonesciene. Inceputul a fost facut la "Dreptatea" taranista. Conducerea revistei i-a fost incredintata lui George Calinescu. facea cu generozitate si nominalizari. La acea vreme. Regele Mihai le-a spus ascultatorilor ca "noul guvern inseamna inceputul unei ere noi". artistic si social". sa stie bine ca nu mai are ce cauta in presa romaneasca de azi. Alt ziar care a intervenit adesea in disputele acelor ani era si "Victoria" lui N. Nici acesta nu a avut o viata prea lunga.90 - . la Scanteia. urmata la scurt timp de sora ei mai mica "Scinteia tineretului". Criticul literar a mai fost director si la revista "Lumea". Primul ziar comunist iesit pe piata a fost "Romania libera". un erou indragit mult de copii in perioada interbelica. Cocea. febra demascarilor s-a extins. altele au facut o lunga cariera. Debutand in septembrie 1945. "Viitorul" liberal. Presa – foc incrucisat. «de larga concentrare democratica». Membru in Partidul Junilor Turci care milita pentru modernizarea Imperiului Otoman. dupa cum scria pe frontispiciu. FASCISTUL HAPLEA Un exemplu de "propaganda ostila Uniunii Sovietice" a fost identificat de vigilenta Scinteie pana si la revista Universul copiilor. comunista. a avut o biografie de exceptie. Practic vorbind. si-a incetat aparitia in iulie anul urmator. "Scinteia" – principalul organ de presa al partidului comunist. In Proclamatia catre tara rostita la Radio in seara de 23 august. In memoriile sale. condusa de George Calinescu. catalogata drept "fascista si antisovietica". Gazetarii intelegeau sa impulsioneze activitatea Comisiilor de Epurare care functionau in fiecare institutie. s-a refugiat in Romania dupa primul razboi mondial. In martie 1946. era unul dintre redactori. Apareau noi cotidiene si saptamanale. La 15 septembrie 1944 a aparut gazeta "Tribuna poporului". "saptamanal literar.dinspre presa. Probabil pentru a usura sarcina celor in drept. presa aparuta imediat dupa 23 august.D. Calinescu a mai primit in grija o gazeta – "Natiunea" – "ziar de atitudine. CALINESCU – DIRECTOR "DE PAIE". Unele au avut o aparitie meteorica. Acesta informa opinia publica ca a sosit vremea ca "tradatorii fascisti sa plateasca". revista o faceam eu cu Ion Caraion si cu un reprezentant al Partidului. Cum Partidul Comunist nu avea intelectuali. de la Dreptatea. informatie si reportaj". A scris peste 80 de carti. "Tradatorul Batzaria. A fost creatorul personajului Haplea. si-au reluat aparitia si au intervenit in dezbaterea de idei reviste culturale consacrate precum "Revista Fundatiilor Regale". majoritatea pentru copii. Mai tarziu. zis Mos Nae. in februarie anul urmator. Cei doi copii-eroi ai povestilor din revista fusesera trimisi sa lupte impotriva "barbarilor sovietici" in timpul razboiului dus de Armata Romana pentru recucerirea Basarabiei.

pentru ca sunt un director de paie». La 2 septembrie. si-a dat seama ca e un director de paie. n-as ezita o clipa. imi spunea un prieten de pe malurile Senei". In scopul epurarii presei de "elemente fasciste". Evident. "FIGURI DE TRADATORI". daca ar fi sa aleg intre Romania si Capitan. Cocea. Cioran a rostit la Radio o conferinta intitulata "Profilul interior al Capitanului". Cicerone Teodorescu. fiind inteligent. PNL (Mihai Farcasanu).. intr-o zi. fiind inteligent. Emil Socor. (. era cel al lui Emil Cioran.revista – Simion Alterescu. Scarlat Callimachi (secretar). Nae Ionescu. (. nu si-a dat-o. PSD (George Macovescu) si PCR (Nicoale Deleanu).. La 28 noiembrie 1940. fostul ministru antonescian al Culturii Nationale si Cultelor. Vom scotoci toate ascunzisurile presei si tiparului. "Dreptatea" invitau insistent toate breslele "sa faca curatenie" in randurile lor. nici un mort n-a fost mai prezent printre vii. director al Filarmonicii si altii. scriitorii Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti. vom cotrobai prin toate hrubele intunecate in care zac uneltele de lucru ale unei generatii de imbecili si le vom aseza la locul de onoare in muzeul acuzator al momentului de azi". CIORAN SI CAPITANUL Primele nume incrimate imediat dupa 23 august 1944 au fost cele ale fostilor demnitari din timpul regimului antonescian. etnologul germanofil Alexandru Tzigara Samurcas. In mai 1945 a inceput procesul impotriva gazetarilor "criminali de razboi" si "vinovati de dezastrul tarii". ne convoaca pe mine si pe Caraion si ne spune: «Domnilor.91 - . Si. Perpessicius si pana la Ion Marin Sadoveanu. pe Constantin Noica. Calinescu era foarte nemultumit de propria lui revista pentru ca. in aceeasi zi in care Nicolae Iorga si Virgil Madgearu mureau asasinati de legionari. Serghie. Un astfel de nume. "acele" lui Lemnaru i-au prins in perna acuzelor.D. Mircea Eliade. De aici incolo. I-a avut ca "oaspeti" pe Ion Petrovici. Nicolae Moraru." "ACELE «DREPTATII»". din nou breasla gazetarilor fiind fruntasa: era prima care se sindicaliza. cand rubrica a incetat. Si-a ales un Comitet Director format din patru membri.. Nicolae Rosu. Altele ii vor urma. conferinta reluata o luna mai tarziu de revista "Glasul stramosesc". si-a dat seama ca e un director de paie. ideologi ai Miscarii Legionare. dirijorul George Georgescu.. cei ce semnasera articole in presa de extrema dreapta nationalista si antisemita in cursului deceniului patru. Ion Marin Sadoveanu. tara va fi condusa de un mort. Nicolae Carandino. Uniunea Ziaristilor Profesionisti a fost o organizatie profesionala care a intuit cerintele timpului. UZPul a fost singura asociatie profesionala care a intentat procese membrilor exclusi. N. In conducerea sindicatului figurau N. Cocea. al celui carlist. adus in fata opiniei publice de Oscar Lemnaru in "Dreptatea". Radu Tudoran (fratele lui Geo Bogza). s-a constituit o comisie de epurare din care faceau parte Emil Socor (presedinte). Mircea Vulcanescu. "Romania libera". ca ideologi ai miscarii legionare. Miron Constantinescu. de la Camil Petrescu. ca la Politie (. v-am convocat ca sa-mi dau demisia de la revista. Autorul ei era Oscar Lemnaru. care promitea in articolul inaugural al rubricii: "Prin fata acestui reflector vor trece raufacatorii.). Nici "Romania libera" nu s-a lasat mai prejos. ministru de Externe care semnase Dictatul de la Viena si scrisese carti despre corporatismul italian. A doua zi a fost data publicitatii prima lista cu ziaristi carora li se ridica dreptul de semnatura. Em. De la microfonul Radiodifuziunii. Cioran a spus: "Pe plan absolut. G. ne convoaca pe mine si pe Caraion si ne spune: «Domnilor. DE FORMA "G. cate unul de la PNT (Nicolae Carandino). "Scinteia". Nu mai vorbesc de Mihail Sadoveanu.. Ion Pas. Iar raspunsul acestora nu s-a lasat prea mult asteptat. Constantin Radulescu Motru. Calinescu era nemultumit de propria lui revista pentru ca..) Cu exceptia lui Iisus. ziarul taranist "Dreptatea" inaugura in pagina a doua rubrica sugestiv intitulata "Perna cu ace". v- . La 15 octombrie 1944 a luat fiinta Sindicatul Unic al Ziaristilor. Si. inaugurand rubrica "Figuri de tradatori". Emil Cioran. Mihail Manoilescu. ZIARISTII.). intr-o zi.D. Colaborau la ea toti marii scriitori. Scarlat Callimachi (supranumit "Printul Rosu"). Pana in decembrie. George Georgescu – directorul Filarmonicii. Tonul razbunator inaugurat de Oscar Lemnaru in "Dreptatea" a fost preluat de "Romania Libera" si de "Scanteia".

In urma unor lupte de culise.92 - . Zaharia Stancu.I.D. ziarist la "Dreptatea" Clarificari si zazanii "artistice" CRISTINA DIAC Scriitorii. caruia rautaciosii ii spuneau "Otel pe paine"). Artistii s-au afiliat apoi la diverse structuri controlate de PCR. Mihai Beniuc. cel care il inlocuise pe Dimitre Caracostea la conducerea "Revistei Fundatiilor Regale"). Printre acestia se numarau Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti (scriitor acuzat de antisemitism). Miron Radu Paraschivescu (poet. Radu Gyr (poet legionar) si altii. ACTORII. comitetul de conducere al Societatii fusese descompletat prin fuga in strainatate a precedentului presedinte. redactor la revista "Lumea" VIRULENTA "Vom cotrobai prin toate hrubele intunecate in care zac uneltele de lucru ale unei generatii de imbecili si le vom aseza la locul de onoare in muzeul acuzator al momentului de azi" Oscar Lemnaru. nu si-a dato. pentru ca sunt un director de paie». deoarece. coalitie prin care Partidul Comunist a fortat "portile" guvernarii in toamna lui 1944.D. acuzata de colaborare cu vechiul regim. N. In noile conditii create dupa 23 august. Nici una dintre bresle nu a fost insa atat de zeloasa ca aceea a jurnalistilor. Urmand "recomandarile" din "Scinteia". Cocea). Alexandru Finti. N. cel infierat de presa ca "tradator"). UNII IESEAU. ALTII INTRAU. (…) Evident. Mihail Sadoveanu s-a retras din cursa. scriitorul N. Cezar Petrescu. Ion Calugaru (ulterior autorul unui roman de aceeasi factura "Otel si paine". Cocea a fost instalat . Geo Bogza (fratele lui Radu Tudoran. La finele lui martie 1945. Lucia Demetrius) a anuntat ca Societatea adera la platforma Frontului National Democrat. Printre semnatarii initiativei se regaseau Dina Cocea (fiica lui N. In lipsa majoritatii membrilor. altii erau invitati sa intre. Victor Eftimiu a fost ales cu 70 de voturi din cele 72 exprimate. Cum nici un alt contracandidat nu s-a mai anuntat.D. Reuniunea se facea la initiativa unui grup de 30 de scriitori. care a intentat procese fostilor membri. Alexandru Rosetti (sustinator al regimului carlist si chiar prieten al regelui Carol al II-lea. SCRIITORII. Hortensia Papadat Bengescu. un comitet de initiativa din cadrul Sindicatului Artistilor Dramatici si Lirici cerea inlaturarea vechii conduceri. Cocea – vicepresedinte. Radu Boureanu. Unii erau dati afara. ziaristul Teodor Teodorescu Braniste. simpatizant al stangii). Astfel. In ziua anuntata nu se intampla insa nimic. ziarele au anuntat convocarea unei Adunari Generale Extraordinare pentru data de 17 septembrie. si Societatea Scriitorilor Romani (SSR) trebuia sa raspunda cerintelor vremii. Intuind dincotro bate vantul.am convocat ca sa-mi dau demisia. adunarea este declarata nestatutara si este reprogramata peste o saptamana. Oleg Danovski." Virgil Ierunca. La finele lui septembrie 1944. Herescu. peste numai trei zile. Ion Pas (viitor ministru al Artelor in guvernul de dupa alegerile din noiembrie 1946). in luna noiembrie SSR-ul a exclus din randurile ei un prim lot de "tradatori". George Calinescu. Au fost invitati sa faca parte din organizatia scriitoriceasca poeta Maria Banus (care va face ulterior o frumoasa cariera ca poetesa a realismului socialist). motivau ei. "Victoria" sau "Tribuna poporului".T. Herescu (fostul presedinte fugit in strainatate). muzicienii au inceput "sa faca ordine". artistii plastici. actorii. La presedintia forului scriitoricesc erau anuntate doua candidaturi – Mihail Sadoveanu si Victor Eftimiu. conducerea SSR (din care mai faceau parte N. Beate Fredanov. care publicau necontenit liste de persoane alaturi de culpele aferente.

pe langa invitatia la sindicalizare. variind intre 5 ani la o luna. Dupa tipic. Ne miram. se mai recomanda eliminarea din randurile artistilor plastici a celor considerati hitleristi. mii de studenti si elevi vrajiti de darul sau oratoric. Ligia Macovei. Platind probabil pe cale literara polite mai vechi. cu perseverenta diabolica. profesor de istoria filosofiei moderne si de logica la Universitatea din Iasi. Maxy a fost ales de altfel secretar general al Sindicatului Artelor Frumoase. A fost arestat si condamnat de Tribunalul Poporului in 1946. alaturi de Ionel Perlea. (…) Poate ar fi mai bine sa plece in India. Cateva zile mai tarziu. autorul l-a prezentat ca eternul ministeriabil. "EPURATI-L PE ION PETROVICI-POMPONESCU" Ion Petrovici. Scriitori si Ziaristi (USASZ) care si-a convocat primul congres in luna august.director general al teatrelor iar criticul Tudor Vianu a devenit director al Teatrului National din Bucuresti. Maxy. fiindu-i teama sa mai traiasca intr-o lume "pe care n-o mai pricepi si care refuza sa te mai priceapa". H. Fireste ca noi nu-l putem opri. dominat de ambitii. Invitatiile la sindicalizare facute de unii membri ai breslelor de artisti au fost onorate in cursul anului 1945. in vederea formarii uni sindicat propriu.n. La inceputul lunii octombrie 1944. intelectualul bun sa serveasca toate guvernele. Mihai Beniuc. Din grup faceau parte M. era o prezenta constanta in paginile ziarelor. uniunea sindicala dominata de comunisti. M. ca model de colaborationist ce trebuie epurat numaidecat.) huliganismul. orientand prin scris si prin scris si prin viu grai lumea spre obscurantism. de la Radiodifuzuine au fost epurate definitiv 24 de persoane si alte 14 pentru perioade mai mici. scria ziaristul Petre Iosif in «Romania libera».93 - . Dirijorul George Georgescu. dar nici «bine ai venit» nu-i putem spune. membru al Academiei Romane. ARTISTII LIRICI. si-a ales indata si un comitet de conducere in care au intrat scriitorii Mihail Sadoveanu. In "Bietul Ioanide" – o satira a vietii universitare din Romania interbelica. In ultima zi a Congresului. H. directorul Filarmonicii. fostul ministru a ajuns si personaj de roman. pentru o mie de binecuvantate motive: 1) A reprezentat in Criterion (societate culturala din Romania interbelica – n. spre calea urii. Ela Cancicov. a indrumat. Pana la urma a fost epurat. de altfel. al carei presedinte era Gheorghe Apostol. Marcel Breslasu si altii. a dezonoarei si a mortii". "Ani de-a randul. "SUGESTII" "Mircea Eliade vrea sa se intoarca in tara. Ion Petrovici si-a imprumutat trasaturile personajului numit Ion Pomponescu. Calinescu a fost mai putin generos. M. impins de la spate de o mama si o sotie dominatoare. In iunie. Petrovici a supravietuit temnitelor comuniste. ministru al Instructiunii Publice in guvernul Goga-Cuza si al Culturii Nationale si Cultelor in guvernul Antonescu. Maxy a dat citire unui manifest in care. A luat nastere cu acest prilej un comitet de initiativa. 2) A reprezentat in strainatate hitlerismul romanesc. n-a intrat inca in pamant de rusine" Oscar Lemnaru. scria ca "nu se mai poate ca elemente otravite de legionarism sa mai apara pe scena Operei". Personajul Pomponescu se sinucide catre finalul romanului. S-a constituit un sindicat-mamut Uniunea Sindicatelor de Artisti. Sub pana lui George Calinescu. a fost o tinta predilecta a "condeielor democrate" imediat dupa 23 august. artistii plastici s-au reunit si ei la Bucuresti. ca. USASZ-ul a anuntat afilierea la Confederatia Generala a Muncii. H. Scanteia nu a iertat nici domeniul muzical. Boris Caragea. In cursul anului 1945. ARTISTII PLASTICI. obisnuit cu tehnica fachirica. ziarist la "Dreptatea" Editorial: Moscova sau Londra? . Cezar Petrescu.

in reprezentarea diferentei dintre "trebuinte" si realitatile romanesti de dupa razboi. multi dintre aceia care se bucurasera de a fi fost inclusi in elita diplomatica si trimisi in misiune tocmai in locurile sale de traditie vor fi obligati "sa se recunoasca" spioni ai capitalistilor. ziaristul George Macovescu. in calitate de tara invinsa in razboi. ca sa zicem asa. garnitura de diplomati ai viitoarelor state comuniste trimisa la Moscova poate fi numita "dinastia profesorilor". Ana Pauker). Ambasadorul Franasovici decisese sa nu mai revina in tara. fost consilier la Londra. "disidentul" liberal Tatarescu a fost o prima solutie temporara (1945-1947) de impacare a intereselor unui guvern prosovietic cu standardele diplomatiei. din cauza varstei avansate. evolutia relatiilor dintre fostii aliati si "razboiul rece" va fi fatala unora dintre trimisii romani in capitalele "lumii libere". fost asistent al lui Lucian Blaga. fusese adoptata – strategic. avocatul bogat care in anii ’20 isi impartise pamantul taranilor si pledase ulterior in procesele comunistilor." Constient ca el si toti ceilalti "tovarasi diplomati" trimisi la Moscova nu aveau vreo pregatire in domeniu. Egon Balas va fi arestat in "ancheta Vasile Luca". si a altor diplomati care contribuisera la caderea guvernului Antonescu. Ca-n toate celelalte ministere si compartimente decizionale ale tarii. fusese asezat ca personaj decorativ in fruntea legatiei de la Londra. dupa cum reiese din memoriile ilegalistului clujean Egon Balas. dar neprofesionist – conduita reducerii "la maximum a intalnirilor cu oamenii pentru stabilirea de relatii". politica si cunoasterea de limbi straine. la fel unul dintre consilieri. Mihai Macavei. "Fireste. admite Beniuc. consilier cultural al ambasadei. in principal. universitar.LAVINIA BETEA Printre dificultatile mari ale guvernului Groza a fost si "democratizarea" diplomatiei. "In penuria generala de comunisti ilegalisti si simpatizanti dovediti ai lor. Daca intre Paris. pe de-o parte. Conducator efectiv era primul consilier. constituita dupa modelul celei sovietice. impreuna cu consulul . atasatul economic Jac Berman (alt fost ilegalist). De unde insa atatia romani potriviti tiparului acestei elite si totodata cu trecut de antinazisti? Dupa ramanerea in strainatate a fostului ministru de Externe. aprecia istoricul Guggenheim. la final lustruindu-si dosarul prin casatoria cu o comunista evreica. Dupa declansarea proceselor staliniste postbelice. care in anii razboiului virase din scrisul de dreapta spre jurnalismul de stanga. bunaoara. dinastia profesorilor s-a retras si au venit. Dupa amintirile poetului Mihai Beniuc. cand corpul diplomatic invinuit de a fi facut politica "distrugerii tarii" se dorea a fi "epurat".94 - . Cateva opinii despre diplomatie si diplomati ar fi utile. oameni de meserie. cu invatarea limbii ruse si cunoasterea cercurilor si institutiilor culturale sovietice. succesorul sau Vladescu-Racoasa a fost. Beniuc s-a ocupat. poate. prin inlocuirea in functie cu ginerele noului ministru de Externe. diplomatia cu pretentiile sale speciale de "calificare". Iorgu Iordan era lingvist. La Moscova. inteligenta si celelalte calitati native ale diplomatilor fiind dublate de o solida cultura generala. Szekfu. pentru ca diplomatia cere totusi o pregatire deosebita. a intereselor nationale. Nu degeaba. erau istorici de bun renume. la Externe incepusera "epurarile" succedate implicit de numirile unor oameni ai "vremurilor noi". Colegul sau de legatie. s-a dovedit o zona minata si pentru aceia gasiti "demni de incredere". Anticul Varo considera. cu timpul. pe de alta parte. Beniuc va fi unul dintre pivotii sistemului de control si gestiune a Uniunii Scriitorilor. Barbu Zevedei. ambasador al Romaniei fusese numit profesorul Iorgu Iordan. amabasadorul Ungariei. ambasadorul Cehoslovaciei. si Horak. Londra sau Moscova locul cel mai greu de "acoperit" in acea vreme parea capitala sovietica. de asemenea. Aceasta si pentru ca dintotdeauna diplomatia a fost un domeniu al competentelor si subtilitatii strategice si discursive. presiunile momentului de incheiere a pacii si sustinerea. ca diplomatii sunt "suma inteligentelor" si "elita valorilor" unui stat. Constantin Visoianu (1944-1945). la rechemarea in tara (in 1947. Cu insusirea limbii internationale a proletarilor petreceau mare parte din vreme si noii diplomati din spatiul occidental. Imperiul Britanic s-a format si a supravietuit atatia ani "pentru ca a avut diplomatii si a practicat diplomatia impusa de epoca respectiva".

legate de achitarea obligatiilor Armistitiului cu Natiunile Unite din 12 septembrie 1944. Incepand cu septembrie 1944. Studiile din epoca ale Ministerului Finantelor releva faptul ca Romania cheltuia mai mult cu platile externe decat cu nevoile interne. Petru Groza a provocat tot felul de "patimi" printre "vechea elita".Romaniei de la Paris. 5 din 22 ianuarie 1946. Romania dadea un semnal ca institutiile statului incepusera sa functioneze firesc. nu necesitau mari eforturi economice pentru Romania.95 - . dupa cum se vede. Dupa razboi. In septembrie 1944. Pentru comunisti era mai presant sa reuseasca normalizarea relatiilor economice interne. SPRE NORMALITATE. in paralel cu recunoasterea internationala. Guvernul roman a fost in masura sa faca fata executarii obligatiunilor ce decurg din Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944". prin Legea nr. Aceasta institutie era inlocuita cu "Comisia Romana de Legatura cu Comisia Aliata de Control". depasind nivelul cheltuielilor interne ale statului. Un semnal pozitiv de la Aliati privind respectarea angajamentelor luate de Romania la semnarea Armistitiului avea o importanta mult mai mare decat "dezbateri publice" pe tema grevei regale. precum si pe cele ale Inaltului Comandament Aliat. Intr-un raport cosemnat de primul-ministru Petru Groza si ministrul de Externe Gheorghe Tatarescu se spunea: "Prin sfortarile intregului popor si al organelor statului. In vreme ce primul esalon al "diplomatilor democrati" la Moscova "se formase" pentru "munci de raspundere". Primul semnal important adresat "tarii" din punct de vedere economic. Apoi. Avand sprijinul Moscovei. cheltuielile pentru respectarea Armistitiului au crescut treptat. treptat acesta a inceput sa-si intre serios in rolul administrativ ce-i revenea. realitatea economica a aplicarii Armistitiului era tragica. a fost desfiintarea "Comisiei Romane de Armistitiu". printre cele mai importante fiind cele economice. de exemplu. Celelalte prevederi. cum ar fi desfiintarea "organizatiilor fasciste" si "democratizarea" vietii politice si culturale. Romania trebuia sa-i . Herant Torosian (fosta gazda conspirativa a comunistilor). guvernul Groza nu a dat prea multa importanta "luptei pentru legitimitate" initiate de liderii opozitiei. deoarece statul condus de Antonescu fusese considerat partener de baza al "masinii de razboi" germane. CONDITII GRELE. Romania "ingropata" economic ILARION TIU Desi in propaganda guvernul comunist condus de Petru Groza prezenta "colaborarea" cu Uniunea Sovietica in termenii cei mai "dulci". Romaniei ii fusesera impusi termeni destul de duri pentru iesirea din starea de razboi cu Natiunile Unite. Insa realitatea statistica a economiei romanesti nu era la fel de optimista precum declaratiile oficialilor. iar obligatiile Armistitiului puteau fi indeplinite si fara o "supervizare" centrala. printre trimisii in "lumea putreda" a capitalelor occidentale incepuse. Practic. In primul rand. dat de guvernul Groza. deoarece "puctul dur" al Armistitiului era reprezentat de problema reparatiilor de razboi catre Uniunea Sovietica. vor fi condamnati in "procesul Patrascanu". Si avea multe probleme de rezolvat. Toate atributiile fostei Comisii au trecut la ministerele responsabile cu aplicarea angajamentelor luate fata de Aliati. "descompunerea politica si morala". Guvernul de la Bucuresti a prezentat aceasta normalizare institutionala a guvernarii Romaniei postbelice in termeni joviali. pentru pagube de razboi. Cu toate ca la inceputul "carierei politice" guvernul condus de dr. Obligatiile fostei "Comisiei Romane de Armistitiu" erau in primul rand economice. noul aliat roman al Natiunilor Unite trebuia sa achite toate costurile mentinerii trupelor Armatei Rosii.

termenii Armistitiului au fost respectati strict. Din cauza dificultatilor economice ale razboiului.96 - . Silviu Brucan caracteriza astfel evenimentul: "O evolutie spre normalitate. care reprezentau majoritatea populatiei. in vederea bunastarii "oamenilor muncii". In aceste conditii. Romania ajunsese sa nu mai aiba nici macar cereale suficiente. Moscova nu s-a aratat impresionata de pledoaria guvernului roman. AJUTOR SOVIETIC. doar o mica parte venea din impozitele contribuabililor. guvernul a cerut prin acest raport revizuirea obligatiilor fata de URSS. Singurele concesii importante s-au legat de cheltuielile privind stationarea Armatei Rosii in Romania. depasind procentul destinat nevoilor interne. un pas inainte spre statul roman". afectand veniturile necesare platii datoriilor catre URSS. nu a "rasuflat" nimic in afara. guvernul Groza facand un apel public catre Stalin pentru un imprumut.plateasca Uniunii Sovietice suma de 300 de milioane de dolari SUA in marfuri: produse petroliere. alianta cu Uniunea Sovietica era prezentata ca benefica si absolut necesara.2 miliarde de lei a luat drumul Uniunii Sovietice si nevoilor trupelor Armateii Rosii stationate in Romania. Tema generala a raportului era incapabilitatea Romaniei de a respecta obligatiile economice ale Armistitiului. nu aveau de unde plati taxele catre stat. in ianuarie 1946. Despre ingrijorarile guvernului privind economia vlaguita de achitarea despagubirilor catre URSS. fata de 1938. in domeniul productiei petroliere. Productia era afectata de distrugerile de razboi din perioada bombardamentelor Aliate. Romania a achitat prevederile economice ale Armistitiului "ad literam".. iar contravaloarea a 105. Perioada de esalonare nu era deloc generoasa – doar sase ani. in conditiile in care numai cotele obligatorii necesitau 370. standardul de viata al populatiei scazuse cu 39%. Atat in perioada "guvernelor de tehnicieni" Sanatescu-Radescu. Romania a consumat 96. facand putine concesii. gazetarii de la Scinteia au declansat masinaria propagandistica pentru ridicarea in slavi a realizarilor guvernului. cerand unele modificari ale acestuia. Acesta era seful Statului Major al Comisiei Aliate de Control. Era chiar mai prost decat in anii razboiului. din totalul cheltuielilor statului.7 miliarde de lei pentru administratie si armata. Se aprecia ca intreaga economie era mobilizata pentru respectarea clauzelor economice semnate in septembrie 1944. Pentru a ameliora situatia. de exemplu. Astfel ca. iar "razboiul sfant" din Est a fost o adevarata povara pentru economia postbelica. guvernul evalua o extractie de 360. care a afectat si mai mult nivelul de trai al romanilor in primii ani dupa "victoria finala". taranii. In consecinta. Prin mijloacele de propaganda ale comunistilor. avand in vedere ca si economia fusese mobilizata pentru razboi. Astfel ca. micsorandu-se cuantumul acestora. precum si prelungirea perioadei de sase ani a achitarii despagubirilor. Astfel ca.000 de tone. in ianuarie 1946. dupa desfintarea "Comisiei Romane de Armistitiu".. presa de partid nu vorbea insa nimic! . PROPAGANDA SI REALITATE Desi guvernul condus de dr. Petru Groza se confrunta cu o situatie economica dificila. nu a fost acceptata solicitarea privind revizuirea despagubirilor de razboi. intermediarul oficial cu guvernul de la Moscova. cereale. Astfel ca Trezoreria aplelase la emisiuni masive de moneda ale Bancii Nationale. fiind apreciat la 1/3 fata de anul 1943. iar din cauza lipsei materialelor de schimb nu se puteau relua exploatarile. cota cheltuielilor pentru aplicarea Armistitiului a crescut. Mai mult. Desi din punct de vedere politic guvernul Groza era din ce in ce mai stabil. Romania nu putea produce in anul 1946 pentru export. guvernul Groza a lasat deoparte discursul oficial privind "ajutorul netarmurit" al Armatei Rosii si Uniunii Sovietice si a intocmit la 11 martie 1946 un raport catre generalul Vinogradov.000 de tone. cat si a guvernului Petru Groza. Guvernul se plangea ca. materiale lemnoase etc. Un studiu al Ministerului de Finante realizat in primavara anului 1946 aprecia ca. ceea ce dusese la explozia inflatiei. Intr-un articol de la 24 ianuarie 1946. Raspunsul sovieticilor a venit la 24 februarie 1946. pe teren economic nu se putea lauda cu aceleasi performante. In primul rand. in 1946 in Moldova a fost o foamete teribila. Incepand din septembrie 1944 si pana la desfiintarea "Comisiei Romane de Armistitiu".

IN AFARA LUMII. legate de "pagubele de razboi" pricinuite Uniunii Sovietice. cele doua blocuri politico-militare – Aliatii si Axa – si-au pastrat relatiile diplomatice. prin atacarea Poloniei de catre Germania. Cu toate ca inca din august 1944 in guvern era un portofoliu al Ministerului de Externe. Pana la semnarea pacii. partile sunt de acord ca platile compensatorii pentru pierderile mentionate sa nu fie platite in intregime de Romania. La insistentele lui Hitler. Dupa atacarea Uniunii Sovietice in iunie 1941. publicistic etc. in Romania functiona o Comisie Aliata de Control care urma sa vegheze respectarea Conventiei de Armistitiu. guvernul incearca sa reinnoade legaturile si cu aceia care fusesera dusmani (acum aliati). desi trimisese trupe pe frontul de vest. si SUA. Ion Antonescu a declarat razboi si Marii Britanii. care trimitea mai departe problemele la "centru". Formal se aflase in conflict pe toate fronturile – Antonescu declarase razboi si Marii Britanii. Romania avea in consecinta un statut diplomatic incert. se afla in razboi cu toate puterile Aliate care luptau in Europa. Imaginea . Inca de atunci (septembrie 1944) devenea evident ca Bucurestiul urma sa "aleaga" calea socialista. Romania se afla intr-o "bezna totala".CONDITII "Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin operatiunile militare si prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic vor fi despagubite de Romania fata de Uniunea So-vietica. Astfel ca Romania postbelica. si cu vecinii de hotare. Desi "ciopartita" teritorial in vara anului 1940. dar a declarat razboi si in fapt duce razboi contra Germaniei si Ungariei. jucand exclusiv "cartea" Germaniei. si anume 300 de milioane de dolari ai Statelor Unite" Conventia de Armistitiu septembrie 1944 Reintrarea Romaniei in diplomatie ILARION TIU Din punct de vedere diplomatic. Singurele negocieri "externe" se realizau cu Comisia Aliata de Control. Razboiul nu se incheiase total. si Statelor Unite la sfarsitul anului 1941. Romania s-a inscris si ea in aceasta regula. au fost incluse si unele clauze politice drastice. poseda un statut diplomatic incert. Chestiunea redeschiderii relatiilor diplomatice ale Romaniei nu putea fi pusa decat dupa incetarea conflagratiei mondiale. Chiar daca in Europa raz-boiul mondial incepuse la 1 septembrie 1939. luand in considerare ca Romania nu numai ca s-a retras din razboi. Desi declarase "terminate socotelile" cu nazistii. social. ci numai in parte. trebuind sa intreprinda actiuni de "defascizare" in toate domeniile: politic. Deoarece in Romania. "destinul" a facut ca acestia sa initieze "reintrarea in lume" a Romaniei. Aceasta stare s-a mentinut pana la generalizarea conflictului european in 1940 si 1941. Intrucat la 9 mai 1945 la Bucuresti era deja un guvern controlat de comunisti. relatiile oficiale cu vecinii "agresori" nu au incetat pana la izbucnirea razboiului in est (22 iunie 1941). dintre puterile Aliate ajunsese armata sovietica. insa erau putine sanse de "rasturnare a frontului". la sfarsitul razboiului. relatiile diplomatice lipseau. urma ca tot procesul sa fie supravegheat de Moscova. Pe langa prevederile economice. Dupa 23 august 1944. STATUTUL POSTBELIC. Statul roman avea pecetea de "fascist". insa.97 - . Dupa 23 august 1944. Conditiile Conventiei de Armistitiu nu au fost in consecinta deloc blande pentru Romania. Astfel ca Romania se afla in izolare diplomatica completa. Romania nu s-a limitat la starea de razboi doar cu acest stat. economic. deoarece fusesera incetate in anii conflagratiei. chiar daca angloamericanii nu-si puteau permite sa recunoasca.

In rapoartele si lucrarile memorialistice. deoarece Cehoslovacia nu mai exista din 1938. guvernele de la Bucuresti au fost "supervizate" de Aliati. Astfel ca au cerut "remanierea" guvernului Groza. in Romania s-au perindat regimuri de dreapta. Asa procedasera si sovieticii in 1919.). Ulterior Conferintei de la Postdam (17 iulie-2 august 1945). ocupand posturi fara portofoliu. in toate statele aflate sub "umbrela" Moscovei. Primul moment semnificativ in care oficialii din Vest au facut . DEMOCRATIE ORIGINALA. 1946 Romania in viziunea diplomatilor straini ILARION TIU Dupa "intoarcerea armelor" contra nazistilor. in Executiv au intrat doi politicieni de la PNT (Emil Hatieganu) si PNL (Mihail Romniceanu). cu care au intrat in contact.externa nu a fost lasata pe mana unui necunoscut. Acest act era evident facut de Moscova in sprijinul guvernului Groza.98 - . Insa din punct de vedere politic conta prea putin acest acord. Ei se aratau mirati de diferitele "manevre si combinatii" cu care "operau" politicienii damboviteni. In ianuarie 1946. NORMALIZARE. Abia dupa Conferinta de la Moscova a Aliatilor din decembrie 1945 (foto) s-a reusit "remanierea" guvernului.n. pentru a putea participa la negocierile Tratatului de Pace. in care Romania cauta colaborarea popoarelor iubitoare de pace si de libertate. Primul stat cu care Romania a restabilit relatiile diplomatice a fost Cehoslovacia (iunie 1945). prin intermediul Comisiei Aliate de Control. Cei doi reprezentanti ai "partidelor istorice" au facut figura decorativa in guvern. iar anglo-americanii au recunoscut diplomatic guvernul de la Bucuresti. in primii ani relatiile diplomatice au fost administrate de diplomati de cariera. Incepand din februarie 1938 si pana la 23 august 1944. Anglo-americanii "s-au lasat" mai greu convinsi sa recunoasca diplomatic Romania dupa razboi. Pe langa Comisia Aliata de Control au fost trimisi mai multi diplomati si militari de cariera. de aici desprinzandu-se imaginea clasica despre "traditia" de la Bucuresti. ministru de resort fiind desemnat Gheorghe Tatarescu. principii adoptate si deja traduse in fapt" Gheorghe Tatarescu. intre Aliati au aparut unele tensiuni privind cresterea puterii sovieticilor in Est. Primul pas important pe care Romania l-a facut in reluarea relatiilor diplomatice a fost recunoasterea internationala de catre Uniunea Sovietica (6 august 1945). considerate de Aliatii sovieto-anglo-americani drept "fasciste". De altfel. cand fusese desfiintata de Hitler. ea tine sa aduca fara nici o intarziere adeziunea ei totala la principiile Chartei Natiunilor Unite. constienti ca acest domeniu nu poate fi gestionat de reprezentanti ai "oamenilor muncii" in etapa instaurarii puterii lor. DEMOCRATIZARE "In acest ceas solemn (Conferinta de Pace de la Paris. oficialii occidentali au facut caracterizari memorabile exponentilor "clasei politice" traditionale romanesti. n. Executivul de la Bucuresti avea insa mare nevoie de recunoastere internationala. programate pentru 1946. care sa monitorizeze respectarea clauzelor Armistitiului de la 12 septembrie 1944. care la inceputul anului 1945 tocmai trecuse in "barca" Frontului National Democrat. prin includerea unor ministri din opozitie. Astfel ca puterile invingatoare in al doilea razboi mondial au considerat ca Romania avea nevoie de asistenta pentru "democratizare" si "defascizare". care persista si dupa razboi. acesti oficiali au prezentat si aspecte din "vanzoleala" politica specifica Romaniei interbelice. In rapoartele lor catre guvernele tarilor care-i trimisesera in Romania. Comunistii s-au lasat cu greu "induplecati" sa accepte "partidele istorice" in guvern.

Acesta. declansand in urmatoarele zile o serie de atacuri publice la adresa guvernului. in speranta ca va fi chemat la guvernare de catre Petru Groza. intuind venirea la putere a FND-ului. O alta insemnare despre metehnele "politichiei" romanesti din jurul datei de 6 martie 1945 a fost facuta de catre diplomatul american Burton Berry. Experienta traita in Romania a consemnat-o in paginile unui "Jurnal". Spre si mai marea suprindere a lui Schuyler. Ca si Maniu in 1945. lasandu-i lui locul. cu Iuliu Maniu. Nici principalul colaborator al lui Iuliu Maniu. Ceea ce nu parea a intelege Iuliu Maniu este faptul ca anglo-americanii nu se simteau cu nimic responsabili fata de el si de partidul lui. publicat la Bucuresti in anul 1996. nota Schuyler. nu "scapa" de critica oficialilor straini. Prudenti. cand a vazut ca americanii nu sprijina guvernul Groza. Acelasi dr. Maniu a lasat clar sa se inteleaga ca partidul sau este acum gata sa treaca la actiune. neasumandu-si initiativa vreunei miscari de protest contra politicii lui Antonescu. a refuzat sa se compromita pana . in care cerea demisia lui Petru Groza. Ion Mihalache. Atat politicianul "democrat". Nedumerirea oficialului american a fost sporita in acele zile de alta miscare similara in cadrul PNT. in presa comunista era numit zilnic "fascist". cat si cel "fascist" cereau sfaturi. partizanul liniei de stanga in PNT inca din perioada interbelica. ofiterul american nu putea sa-si explice cum un politician al carui partid se declara pe pozitii profund anticomuniste – PNT – se alatura mult-hulitului (de catre presa de dreapta) Front National-Democrat. OBICEIURI LOCALE. In martie 1945 a reluat polemica. El era ofiter de cariera. Printre cei care au lasat insemnari despre acest moment este si generalul CVR Schuyler. in care se ocoleau subiectele "spinoase" si responsabilitatile: "Fara sa-si dezvaluie planul. "Cu americanii in spate". Sima cerea in vara anului 1940 aprobarea germanilor pentru a incepe "revolutia" contra lui Carol al II-lea. Acelasi Schuyler in "Jurnalul" sau descrie o intalnire pe care a avut-o impreuna cu Burton Berry. intr-un raport catre Ministerul de Externe de la Londra din februarie 1946. ci presa "opozitiei democrate". in februarie 1945. dr. Practica lui Maniu de a fi o prezenta constanta la resedintele oficialilor occidentali semana frapant cu cea a lui Horia Sima din vara anului 1940 care se ducea frecvent la Legatia Germaniei din Bucuresti. Chiar daca nu avea multe cunostinte despre puterea "aripii" Alexndrescu. Lupu uitase manevrele anterioare facand din nou front comun in jurul lui Iuliu Maniu. Nicolae Lupu. cu care intrase deja in istoria locala. primul candidat propus de PNT. Imprejurarile declararii "grevei regale" au fost un nou prilej pentru oficialii occidentali si americani aflati la Bucuresti sa lase insemnari despre politicienii romani. reprezentantul SUA in Comisia Aliata de Control. Nu ridicarea in slavi a lui Petru Groza de catre presa comunista i se parea neserioasa. nu-si poate stapani mirarea despre felul cum trata Mihalache posibila intrare in guvernul Groza: "Mihalache. cerand demiterea actualului guvern". cat de atitudinea unor "politicieni traditionali" fata de evenimente. Limbajul dur si nepoliticos practicat de Dreptatea (ziarul de partid al PNT) il face pe diplomatul american sa descrie aceasta publicatie ca lipsita de profesionalism. Lupu ii cerea presedintelui taranist sa se retraga de la conducerea organizatiei. Cu referire la aceasta. dar actionau pe dos cu aceleasi "reusite". in Europa tocmai se incheiase razboiul mondial si nimeni nu avea dispozitie sa sprijine vreo miscare de revolta. Berry isi exprima nedumerirea despre cum arata presa romaneasca in acele zile. Cu toate acestea. Lupu. Maniu aplica pentru diplomatii occidentali aceeasi procedura ca pentru politicienii din perioada interbelica sau din anii razboiului – discutii "politice" interminabile.cunostinta cu deprinderile politicii romanesti a fost rasturnarea guvernului Radescu. Prima experienta privind "mutarile politice" tip pe care o consemneaza Schuyler este desprinderea gruparii Anton Alexandrescu din PNT. Maniu nu a tinut seama de discutie. Mai mult. In perioada razboiului luase atitudine de expectativa. mai initiase o ruptura in partid in anii ’30. LIPSA DE PROFESIONALISM.99 - . Prima "impresie" pe care i-a lasat-o liderul national-taranist a fost "vorba lunga". S-au mirat nu atat de "miscarile" comunistilor sprijiniti de Moscova. Diplomatul britanic Holman. oficialii anglo-americani i-au spus lui Maniu ca nu pot sa se implice intr-un astfel de plan deoarece nu au mandat. Lupu a renuntat la idee. s-a lansat intr-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu. pentru a reorienta partidul spre stanga. In raportul sau catre Washington. initiata de dr.

dl Bratianu mi-a explicat. din ianuarie 1946. In perioada 1943-1944.n. In cele din urma Bebe Bratianu nu a fost acceptat in guvern de catre comunisti. imediat dupa incheierea razboiului.) au avut unle greutati in a-l convinge sa-si infranga constiinta personala in interesul unei intelegeri".100 - . dupa parerea noastra. Din partea Partidului National Liberal.intr-atat sa intre in noul guvern. adjunctul lui Ion Antonescu in perioada razboiului in Est. liberalii numind un personaj secundar. circa 20 de milioane de franci elvetieni au fost depuse in banci din Elvetia. putinel naiv. Initiatorul este Mihai Antonescu. seful socialistilor. Ideea fondarii unui exil romanesc in contextul intrarii sovieticilor in Romania nu a fost spontana. vechii diplomati ai Romaniei au inceput sa-si puna sperantele de viitor in Occident. Astfel ca aproximativ 200 de persoane isi "aranjasera" refugiul. O parte dintre cei care se aflau in afara granitelor nu s-a mai intors la "centrala" de la Bucuresti. dar ca putem declara deschis ca. initial a fost nominalizat Bebe Bratianu. Mihai Antonescu s-a preocupat si de finantarea acestui exil. Dinu Bratianu. in care a expus motivele acestei optiuni. TRADITIE POLITICA DAMBOVITEANA O critica taioasa a "clasei politice" romanesti a fost facuta de catre Sir Archebald Clark Kerr (ambasadorul Marii Britanii la Moscova). este gata sa se retraga din FND provocand o criza. La inceputul anului 1943. Initial au fost incluse personalitati politice si culturale din Basarabia si Bucovina. Rusia ar fi pe deplin indreptatita sa foloseasca masuri drastice pentru a anihila orice incercare de rasturnare a guvernului care sa implice o revolta sau un confict armat. Maniu a plecat foarte dezamagit si ne-a spus ca nu se gandeste sa provoace tulburari decat in cazul in care ar fi sigur de sprijinul SUA si al Marii Britanii" CVR Schuyleriunie 1945 Fondurile exilului. Mihail Romniceanu. Acesta a fost prezent la negocierile privind intrarea unor ministri PNT si PNL in guvernul Groza. Liderul PNL a avut inainte de anuntul oficial o intalnire cu Sir Clark Kerr. prilej de galceava ILARION TIU Dupa 6 martie 1945. dupa esecul de la Stalingrad. in raportul sau catre Londra. A spus ca Petrescu. candidatura lui fusese propusa pentru ca era important sa se continue o traditie de familie. fondand miscarea exilului romanesc. Fara sa-si dezvaluie planul. desi nepotul sau nu poseda vreo calitate deosebita. La aflarea vestii. SPERANTE "Dl Berry si cu mine ne-am intalnit cu Maniu asta-seara. Remarcile ambasadorului britanic la Moscova sunt cel putin ironice: "Cand m-a informat ca va propune numele nepotului sau. Se convenise ca partidul poate sa-i dea toata indrumarea de care putea avea nevoie. cerand demiterea actualului guvern. Altii au parasit tara ajutati de anglo-americani. ca Partidul Liberal fusese fondat de Bratieni si ca. Convorbirea a durat trei ore. Harriman si Sir Archebald Clark Kerr (ambasadorii Statelor Unite si Marii Britanii la Moscova – n. I-am explicat lui Maniu ca nu putem face afirmatii oficiale referitoare la atitudinea guvernului nostru fata de o astfel de miscare. s-au grabit sa ajunga pe lista si alte "personalitati" preocupate sa-si "scape pielea". Mihai Antonescu intocmise deja o lista de circa 100 de persoane care sa se refugieze din calea Armatei Rosii. Dl. primele vizate de ocupatia sovietica. Maniu a lasat clar sa se inteleaga ca partidul sau este acuma gata sa treaca la actiune. Vai! traditia avea sa fie rupta". Criza l-ar determina pe rege sa ceara demiterea guvernului. Scoaterea . nepotul presedintelui partidului. "FONDUL ELVETIAN". Maniu a consumat o gramada de timp prezentand pericolul ce planeaza asupra Romaniei prin semnarea acordului de cooperare cu Rusia.

cat si lui Alexandru Cretzianu. a adus si modificarea politicii guvernului fata de fond. Noul titular de la Externe. dispune incetarea transferurilor de bani din Elvetia. Cretzianu s-a comportat ca unicul administrator al lor. Din suma initiala a "fondului elvetian" de 20 de milioane de franci elvetieni. Aceasta suma transferata in contului lui Alexandru Cretzianu pentru a alimenta actiunile exilului a fost ulterior o permanenta sursa de neintelegeri a emigratiei. Luat prin surprindere de lovitura de Palat de la 23 august 1944. Nicolae Radescu. Grigore Niculescu-Buzesti. deoarece inca din anul 1955 Alexandru Cretzianu lichidase conturile. S-a constatat cu acest prilej ca fostul gestionar facuse in nume propriu investitii financiare falimentare din acei bani. Din cele 20 de milioane de franci elvetieni. Initial.banilor din tara s-a realizat prin transferuri intermediare in capitalele tarilor neutre in razboi: Ankara. Demersurile guvernului de la Bucuresti n-au avut succes. ministru de Externe in guvernele Sanatescu. In martie 1977 elvetienii au comunicat la Bucuresti ca nu mai sunt responsabili de fond. Cretzianu a "taiat" finantarea lui Gafencu si Radescu. desi tentativele de recuperare a banilor au continuat. Certurile s-au declansat la jumatatea anului 1946. Madrid si Berna. redus substantial. a dispus ca banii sa se intoarca in tara. deja parasisera Romania o serie de diplomati sau politicieni: Grigore Gafencu. in cadrul Ministerului de Externe au fost pastrati diplomatii vechi. Dupa inlaturarea lui Ion Antonescu si incheierea armistitiului cu Natiunile Unite. Guvernul Groza nu s-a agitat foarte mult din cauza demersurilor emigratiei romane la Conferinta de Pace de la Paris. i-au dat diverse destinatii. REACTII DE LA BUCURESTI. Visoianu a trimis dipozitii catre Legatia romana de la Berna ca banii sa fie transferati pe numele lui Alexandru Cretzianu. Neagu Djuvara povesteste in memoriile sale ca ajunsese aproape sa se umileasca in fata lui Cretzianu ca sa-i dea bani pentru ajutarea romanilor refugiati in Occident. La acea data. Astfel ca fostii negociatori de la Ankara. Schimbarea lui Niculescu-Buzesti din functia de ministru de Externe. la 2 decembrie 1944. omul care-i incredintase banii. presa si apoi literatura prezinta soldatul sovietic .101 - . Crescusera insa cota si prestigiul celor care negociasera cu Aliatii "intoarcerea armelor" contra nazistilor. Banca Nationala a primit treptat mai mult de jumatate. printre care Alexandru Cretzinu (gestionarul "fondului elvetian") sau tanarul functionar Neagu Djuvara. ambasador la Ankara la acea vreme. Abia dupa moartea lui Cretzianu. Dupa ce s-a vazut cu banii in cont. Insa banii isi asteptau intrebuintarea in conturi elvetiene. Primele demersuri de recuperare a celor 6 milioane de franci elvetieni au fost facute de guvernul comunist in octombrie 1945. S-au initiat procese in instanta atat bancilor elvetiene depozitare ale fondului. Cretzianu a distribuit putini bani celor care se aflau la Paris cu ocazia Conferintei. UN EXIL SUBRED. Sprijinul sovietic era mai insemnat decat protestele lui Grigore Gafencu sau Nicolae Radescu. Acestia. fondul a ajuns la dispozitia celorlalti. Constantin Visoianu etc. Constantin Visoianu. "Zgarcenia" sa i-a nemultumit pe ceilalti. Editorial: Cainele Stalin LAVINIA BETEA Odata cu intrarea Armatei Rosii in tara. Mihai Antonescu n-a mai avut timp sa treaca peste granita si "lista". Dupa terminarea lucrarilor Conferintei. in contul lui Cretzianu au ajuns 6 milioane. Stockholm sau Cairo din anii 1943-1944 au ajuns in fruntea ierarhiei. Emigratia a depus o serie de memorii la Conferinta de Pace prin care denuntau regimul instalat in Romania o data cu venirea la conducere a guvernului Groza. Stockholm. intrad in conflict chiar cu Visoianu. o data cu numirea lui Nicolae Radescu ca prim-ministru. fiind la curent cu existenta "fondului elvetian". momentul inceperii lucrarilor Conferintei de Pace de la Paris. Ei s-au alaturat diplomatilor care refuzasera sa revina la Bucuresti dupa 6 martie 1945. de cariera. provocand dezbinarea diplomatilor exilati. Cu putin timp inainte de caderea guvernului Radescu.

"Tremuram toata ziua de frica. Directia nu putea fi decat una – drumul ce iese din sat spre apus. Nu s-a scris in presa vremii si nu s-a spus in vreun discurs nici numarul soldatilor sovietici careau stationat in Romania in perioada 1944-1958. Retorica finalizata cu alta intrebare: "Dar la Stalingrad ce-ati cautat?" Acestea si multe altele sunt date ale "istoriei mari" – istoria evenimentelor. Acesta stipula ca toti soldatii care. In casa lor fusesera incartiruiti doi tineri soldati nemti care se amuzau cu copiii de catelul lor. trei copii si trei ani de asteptare a barbatului trimis pe front. . e amintirea ei. Prima victorie impotriva trupelor germane se datoreaza tocmai planului "Uranus" elaborat in biroul lui Stalin de a strapunge incercuirea orasului in linia unde se afla o divizie romaneasca slab pregatita si echipata. Adevaratul calvar al mamei cu barbat in razboi a inceput cand i-au fost incartiruiti in casa soldati sovietici.. In conditiile in care s-a reusit sa fie inlaturata amaraciunea provocata de cel de-al doilea razboi mondial – iar dvs stiti ca aceasta amaraciune a fost grea pentru noi – . pierderile depasesc de o suta de ori ceea ce discutam noi astazi (. 525 jafuri cu raniri. inzestrat cu spirit nemarginit de sacrificiu fata de patria socialista. Dupa cateva ceasuri oamenii l-au gasit impuscat la marginea satului". mult peste marginile Basarabiei.intrebau ei.102 - . Cand baietii il adusesera mic si orb din vecini. Sovieticii luandu-si arhivele cu ei. Brejnev ii da urmatorul raspuns: ". 258 siluiri si violuri. Pe parintele Kurt l-au urcat intr-o caruta anuntandu-l ca-l duc la comandamentul militar din Sanicolaul Mare. In cealalta parte a razboiului insa. capetenie a amintirilor e relatarea unei femei. cand pune inaltilor demnitari sovietici chestiunea recuperarii tezaurului romanesc. 822 devastari. In toamna lui 1944 avea 24 de ani. sovieticii au avut si ei contabilizarile proprii. Nu stiau de gluma. Devenisera eroi care "prefera moartea" retragerii din fata dusmanului nu atat datorita sentimentelor proprii impotriva "fiarei fasciste".. radeau satenii de geografia lor. Astfel ca in 1965. nu cumva unul dintre copii sa se scape si sa strige cainele cu numele de Stalin in fata rusilor. In ce directie si cat mai e pana la Berlin? –. comisiile de imputerniciti care au stabilit pierderile pricinuite de razboi la Odessa si Crimeea. in locul luptei pana la ultimul om. imensa armata a serviciilor speciale fiind nu mai putin activa in vremea razboiului decat trupele "rosii". Prin sat treceau soldati sovietici. Dintre marturiile de-atunci pe care le-am ascultat. maltratari si loviri. Milioane de oameni nevinovati au suferit. trupele noastre trecusera Prutul."eliberator" ca pe-un "om nou". In amintirea femeii cea mai naprasnica temere de rau din acea vreme ingrozitoare e-o mica istorie despre Stalin. Spre exemplu. Iar noi nu cunosteam la ce sa ne-asteptam de la ei. intregul popor stie ca reparatiile de razboi de 300 milioane de dolari platite de Romania au fost doar simbolice.532 dintre care: 334 omoruri cu jaf. provenite de la Comisia Romana pentru Aplicarea Armistitiului releva ca numai in perioada 1 septembrie 1944-31 ianuarie 1945. incendieri. Abia dupa destramarea imperiului sovietic au fost facute publice efectele masurilor luate de catre Stalin pentru a-i scoate pe barbatii tineri ai tarii sale din normalitatea functionarii instinctului de autoconservare. ca "armate eliberatoare". dupa caderea regimului s-au facut publice anumite date consemnate de autoritatile romanesti.. Marsul razboiului ii purtase pe soldatii romani. ci dupa faimosul decret din iulie 1941. nici cheltuielile cu intretinerea lor. Oare pentru refacerea Crimeei si a Odessei au ajuns numai 300 milioane de dolari?. nemtii botezasera puiul de animal cu numele dusmanului Stalin.". In memoria varstnicilor contemporani razboiul a sedimentat in intamplari felurite de viata. pana la Stalingrad.. printre ei aflandu-se si rude ale potentatilor de la Kremlin. aleg retragerea din fata dusmanului vor fi impuscati la locul faptei. incidentele provocate de ostasii sovietici pe teritoriul tarii se cifreaza la 2. era inceput de razboi. Dupa victorie. ale dezertorilor si prizonierilor vor fi arestate.. Nimeni nu putea spune de ce impuscasera trei oameni din sat. documentele existente in Arhivele Ministerului Apararii Nationale.) Intregul partid. Iar familiile lor.. anihilandu-le frica de moarte. in 1941. ci cainele botezat cu numele lui. Tusi Roncov din Dudestii-Vechi (Timis). Iar Berlinul e-aproape. la intrevederea "de prezentare" a lui Ceausescu dupa proaspata sa alegere in fruntea partidului. Dupa semnele care anuntau un dulau de temut. distrugeri. Nu generalisimul de la Kremlin. precum si din documentele referitoare la actiunile trupelor romane.

sub directoratul omului politic si diplomatului Grigore Gafencu. care trebuie curatata. Insa asemenea intamplari gravate in memoriile de martor confera consistenta si sens evenimentelor omenirii. romanii veniti sa-i aclameze se intrebau: "Astia sunt mancatorii de oameni?" Nici institutiile statului nu au pierdut prilejul de a "da bine" in fata schimbarilor survenite peste noapte. cat si pe front. circa 160.n. In acele timpuri. Bun venit Armatei Rosii! PAULA MIHAILOV CHICIUC Din propaganda nazista. Devenita peste noapte – si fara stirea ei – aliatul Romaniei in batalia contra hitlerismului. actiunea prin care sovieticii au patruns in Romania si au ocupat marea majoritate a teritoriului a fost prezentata. rusii inaintau cu 60 km pe zi. curiosii au pornit spre locul respectiv. aflata in ofensiva spre Berlin. Armata Rosie a fost instiintata cu o intarziere de trei zile de ordinul de a-i primi alaturi pe romanii care le fusesera.000 de romani au fost luati prizonieri de catre sovietici. (…) Motorizatele rusesti poarta pe ele ostasi tineri si mai in varsta. in cele trei zile. Surprinsi de fetele obosite si inofensive ale soldatilor rusi." DRACU’ NEGRU ERA… ROSU. din ratiuni politice. a inceput elogierea soldatului sovietic. dusmani. insa. (…) Fiecare avea un drapel rosu in mana. scria Timpul. FLORI. SCHIMB DE ALIATI. liderul Partidului Social Democrat – Constantin Titel-Petrescu. Dupa ce Romania a intors armele impotriva hitlerismului si s-a aliat cu Uniunea Sovietica. pana atunci inamice. Ziarele relatau despre "valurile de entuziasm" cu care au fost intampinati soldatii sovietici la sosirea in Bucuresti: "Strazile Capitalei. titra la 28 august 1944: "Drumul spre Bucuresti este deschis. Toata lumea plangea de bucurie. soldatii romani au primit ordin sa opreasca lupta impotriva trupelor sovietice. Doar la o saptamana de la decizia intoarcerii armelor si "infratirea" cu Armata Rosie trupele acesteia paseau triumfal in Bucuresti. precum si copii de-ai nostri intalniti la margine de Bucuresti. poate ca mortii din amintirile sale nu exista in contabilizarile din "marea istorie". STEAGURI SI ENTUZIASM.) nu se mai afla decat o armata in deruta. Drept urmare. Zilnic se dadeau comunicate oficiale care incurajau populatia civila din zonele pe unde urmau sa treaca trupele sovietice sa . primarul si prefectul Capitalei – generalul Victor Dombrovschi.103 - . Ziarul Timpul. (…) Vagoane de buchete de flori au fost oferite sodatilor si ofiterilor rusi si romani. La 30 august 1944 multimea a primit cu entuziasm trupele "rosii" ajunse in Bucuresti. flori in alta si cu tot elanul ce-i da tineretea. trupele germane au inceput sa paraseasca teritoriul Romaniei. au fost inundate ieri (30 august – n. deschizand calea noului "aliat" – armata sovietica." Conform aceleiasi surse. ca operatiune de "eliberare". impreuna cu germanii. in urma arestarii conducatorului statului – maresalul Ion Antonescu – si a intoarcerii armelor impotriva Germaniei. Din multimea de entuziasti.) de adevarate paduri de drapele rosii si tricolore. acum "se mirau". delegati ai Blocului National Democrat. Un grup de soldati romani s-a apropiat de masinile rusesti si s-au imbratisat cu soldatii rusi. Strigatele multimii «URA!» au pornit intr-un ritm delirant. Lovitura de stat de la 23 august 1944 a provocat semnificative schimbari atat pe scena politica a tarii. Obligate sa se retraga. Gazetarii au schimbat repede macazul. Presa vremii urmarea cu fervoare inaintarea trupelor sovietice spre capitala Romaniei. in numele multimii. inaintea noastra (a rusilor – n. Inca din noaptea de 23 spre 24 august. ziaristii au remarcat figurile politicii de stanga romanesti: liderii comunisti – Gheorghe Gheorghiu-Dej si Gheorghe Apostol. preluand o stire din oficiosul armatei sovietice – "Steaua Rosie" –. prezentau pe soldatii sovietici – conform propagandei naziste – drept "mancatori de oameni". de blandetea "rosilor".Ca si groaznica temere de a-si vedea copiii impuscati pentru batjocorirea lui Stalin.n. romanii stiau ca soldatii sovietici erau trimisii Satanei pe pamant. Dupa ce. cu numai cateva zile inainte.

au fost primiti cu fast ofiteri si soldati sovietici. sovieticii aveau obiceiul. sa plaseze pe cea mai inalta cladire dintr-un oras ocupat steagul cu secera si ciocanul. 15. povesteste intr-un interviu din 1995 ca Dej a fost cel care a refuzat sa dea curs cererii "rosilor". de a ridica steagul URSS intr-un loc vizibil din Capitala." Jefuitori si jefuiti PAULA MIHAILOV CHICIUC Situatia Romaniei in perioada cuprinsa intre anii 1944 si 1946 a fost una dezastruoasa. Sub pretextul protejarii populatiei. Distrugerea cailor de transport provocata de bombardamente a ingreunat aprovizionarea. specific oricarei armate invingatoare. activitatea economica se derula anevoios din cauza razboiului. Venirea soldatilor "rosii" (august 1944) si prezenta lor pe teritoriul romanesc au ingreunat si mai mult starea economico-sociala cauzata de desfasurarea razboiului si a obligatiilor impuse prin Conventia de Armistitiu semnata in 1944. La sfarsitul anului 1944 si inceputul anului urmator. In Scanteia din septembrie 1944 este relatat un astfel de episod legat de cererea rusilor. pentru eliberarea tarii de armatele germane. Comandamentul Militar al Capitalei a interzis stationarea pe strazi sau in piete publice si circulatia in grupuri mai mari de trei persoane. sovieticii dezminteau intentiile de a-si impune regimul in tarile ocupate si dadeau asigurari publice de respectare a vointei popoarelor. la sediul Apararii Patriotice din Strada Spatarilor. Circulatia pietonilor si a mijloacelor de transport in comun si functionarea localurilor publice erau interzise dupa ora 23:00.ramana calma. zaharului sau uleiului au devenit o prezenta trista in peisajul urban. doua etape: cea dintre 23 august si 12 septembrie 1944 – data semnarii Conventiei de Armistitiu si o a doua etapa.. Ocupatia sovietica in Romania a parcurs. Pana in toamna . incheiata o data cu semnarea Tratatului de Pace (Paris. 10 februarie 1947). replicand: "Viata poporului roman este legata de democratie. nr. SUB CIZMA RUSEASCA. Ion Gheorghe Maurer. STARE PRELUNGITA DE RAZBOI. Si libertatea de miscare a fost afectata. Misiunea noastra este sa nimicim hitlerismul si nu ne amestecam in viata voastra politica. Armata Romana a facut bloc cu Armata Sovietica pentru a distruge hitlerismul. in principal. "deoarece unitatile armatei sovietice vin in tara noastra ca prieteni. Cozile pentru cumpararea painii. iar "organizarea" s-a facut dupa model sovietic. satisfacerea necesitatilor frontului ramanand principalul obiectiv. In mod oficial..) deoarece nu voiam sa construim o societate dupa model sovietic. spre a urmari inamicul nostru comun si a-l distruge definitiv. in detrimentul aprovizionarii civililor.104 - . Incalcarea dispozitiilor se pedepsea cu inchisoare de la sase luni la patru ani. Populatia era "sugrumata" de lipsa alimentelor de baza." Dar trupele sovietice au ramas pe teritoriul Romaniei in urmatorii 14 ani. Unul dintre ofiteri a rostit un discurs in care dadea urmatoarele asigurari: "Astazi. Noi nu vom sta mult aici." Cei doi au convenit sa nu le permita sovieticilor sa "puna steagul sa fluture deasupra Capitalei. Realitatea insa a fost cu totul alta. rationalizate la maximum. acela care ocupa un teritoriu era indreptatit sa-si impuna propriul sistem social. Rememorand episodul. I-A REFUZAT DEJ PE RUSI? Pentru a marca teritoriile cucerite." PROMISIUNI FARA ACOPERIRE La inceputul lunii septembrie 1944. ci vom pleca mai departe. fostul lider comunist. ca si cum ei ar fi cucerit-o (. ajunsi in bariera de nord a Bucurestiului. Conform practicilor de razboi. Ramane ca singuri sa va dati cea mai buna organizare.

s-a procedat la marirea ecartamentului cailor ferate care faceau legatura cu URSS. Atunci va fi ordine in Romania". Spre exemplu. au izolat zona de est de restul tarii. ca "voce a poporului": "Vreti sa stiti ce gandeste majoritatea poporului roman? Noi socotim ca conditiunile Armistitiului sunt foarte favorabile pentru Romania. Pe langa numeroasele si grelele acuze aduse soldatilor rusi de oamenii pe care-i jefuiau. Pana la semnarea Tratatului de Pace de la Paris. soldatii rusi erau niste oameni abrutizati de anii lungi de razboi. Pentru ei. E. deschise si nepazite granitele de la est si nord-est.1946) a costat bugetul tarii 325 de milioane de dolari. organele militare si civile ale administratiei romanesti erau controlate de sovietici. Privind lucrurile firesc si simplu. A . aici a fost instalata administratie militara sovietica. iar marfurile rechizitionate au costat 425 de milioane de dolari. In primul rand. Pentru inlesnirea transportului produselor din Romania. barfitoare. cunoscator de limbi straine. Ca si in Basarabia si Bu. Intretinerea trupelor sovietice pe teritoriul romanesc (1944. Intr-un reportaj de la 30 noiembrie 1944.. prost imbracati. ABRUTIZATI. Detinerea controlului absolut a transformat zona rasariteana intr-un "depozit" de aprovizionare la dispozitia soldatilor rusi. editia in limba romana a ziarului Directiei politice de front al Armatei Rosii – Graiul nou – era intesata cu articole propagandistice prin care erau proslavite actiunile armatei sovietice si a "curajosilor ei soldati".) Noi intelegem ca Romania trebuie sa-si indeplineasca in mod cinstit obligatiile. Tanar educat. Sovieticii au confiscat totodata aparatele de radio si au blocat liniile telefonice. (. De aici. Deciziile comandantilor militari romani de a evita conflictele nu aveau eficienta. generalul Vinogradov. scriitorul Titus Popovici a povestit cateva intamplari legate de trecerea trupelor Armatei Rosii prin Transilvania. Trebuie sa punem mana pe o bata mare si sa izgonim pe acesti ticalosi. numeroase abuzuri fata de populatia civila si provocarea dezordinii in garnizoane. mai ales ca Armata Rosie ne ajuta sa eliberam Transilvania de sub stapanirea ungurilor. lor adaugandu-li-se si cele 300 de milioane de dolari pe care Romania trebuia sa le dea URSS ca despagubiri de razboi. "POPORUL" CERE "BATA MARE". vicepresedintele Comisiei.A. trupele sovietice erau si s-au comportat ca ocupante. Ba chiar a reprosat faptul ca vraful de hartii inaintate Comisiei spre rezolvare ii ingreunau activitatea. pentru hranirea militarilor rusi sau trimise in URSS pentru salvarea altei populatii infometate. Inaltul Comandament Sovietic a decis mai multe masuri. cu sufletul zdruncinat de traumele provocate de prezenta mortii.105 - . marturie a situatiei in care se afla Romania din cauza prezentei Armatei Rosii pe teritoriul ei stau cifrele. Pentru a masca jaful sustinut al trupelor "rosii". valoarea cheltuielilor efectuate a depasit doua miliarde de dolari. Astfel ca vitele. Din aceasta postura. uneltele.lui 1944. Cea mai afectata de prezenta lor a fost zona Moldovei. Micii antonesti vor incerca sa ne-mpiedice s-o facem. autoritatile sovietice au invocat motive strategico-militare pentru a argumenta stationarea provizorie a trupelor lor aflate in ofensiva spre Berlin. a raspuns autoritatilor romane ca a luat masuri "prin triere" pentru rezolvarea reclamatiilor venite de la institutiile romanesti pe tot parcursul anului 1945. utilajele si alte bunuri de larg consum erau luate de la populatie ca "prada de razboi". infometati.. iar in restul tarii. Popovici fusese folosit de locotenentul Gherson – comandantul unei trupe sovietice "asezate" pe langa Oradea – pe post de translator. Pe scurt. Nici macar rapoartele lor adresate Comisiei Aliate de Control nu au fost luate in considerare. dar ca nu a gasit nereguli. COSTURI. istoviti de lupte. a cerut autoritatilor romanesti sa lase. Daca la nivel propagandistic cele doua armate erau aliate. PEDEAPSA SOVIETICA In cartea sa "Disciplina dezordinii". samanta de cearta a ulitei. pana in 1945. Ierusalimski consemna parerea "sincera" a unui taran dintr-un sat din Oltenita. Romania era teritoriul de unde venisera dusmanii care le invadasera in iunie 1941 tara. cerealele. Ei isi vor da silinta sa ne zapaceasca. muiere guraliva. Nici una dintre aceste sume nu a fost inclusa in actele bilate-rale romanosovietice. Apoi.covina. el a asistat la un episod tragic: "Alaturi de noi locuia o vaduva. Marta lu’ Blotor.

organizata de Primarie pe cheltuiala ei. vorbind despre zvonurile lansate de "manisti si bratienisti". plasat in parcul din centrul orasului.. Cu ce-o sa-si hraneasca ea vacuta? La iarna o sa vina Stalin sa-i aduca branza?". la mormantul sau. MUNCI DE LAMURIRE. Gheorghe Apostol a declarat: "Se face propaganda deschisa impotriva Uniunii Sovietice. cat si organizatiile de masa sa inceapa o munca de lamurire a maselor"." Executia soldatului sovietic i-a uluit pe tarani.. Bunaoara. tragea mereu cu pistolul-automat in aer si teroriza pe toti negustorii (. I s-a facut o inmormantare grandioasa. Militarii romani au ripostat cu foc si l-au impuscat mortal pe betivul rus. Gherson a devenit foarte atent la scandalul provocat de femeie si i-a cerut lui Popovici sa-i traduca totul. s-a construit un obelisc care avea in varf steaua rosie de metal cu cinci colturi" Aurel S. Afland de fapta subordonatilor sai. cum ca prezenta Armatei Rosii in tara era strans legata de activitatea Partidului: "Noi trebuie sa impiedicam sa se faca aceasta legatura. "PANDURII ROSII". Dej a atins punctul sensibil. Alaturi de trupele Armatei Rosii. "lamuriti" in lagarele unde se aflau sa devina voluntari ai Armatei Rosii. beat fiind. in centrul orasului. sistemul de organizare al Armatei Rosii a fost copiat in Armata Romana si aplicat cu concursul ministrului de Razboi. de erou. prima institutie sovietizata PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa instalarea. MORT DE. alaturi de trupele sovietice. Comunizarea si sovietizarea armatei pare sa fi trecut neobservate de politicienii epocii. Este o armata a muncitorilor si a taranilor. dar nu inseamna ca nu trebuie sa ne manifestam dragostea si sa popularizam Armata Rosie si prima divizie cu adevarat a poporului roman. conducerea Diviziei a intrat in contact cu Partidul . prilej cu care au inceput sa "curga" propunerile de remediere a situatiei. Alexandru Draghici era de acord ca respectarea prevederilor Conventiei de Armistitiu "pretinde din partea noastra o atitudine fara echivoc". Gherson a motivat astfel: "In primul rand. impotriva partidului nostru. a Guvernului prosovietic condus de Petru Groza.. a inceput sa traga in directia ei.106 - . zberand ca rusii ii sparg capitele de fan. «Tudor Vladimirescu»".. general Constantin Vasiliu-Rascanu. De retinut este faptul ca la momentul inrolarii lor. Muncitorii si taranii din tarile pe care le eliberam trebuie sa vada in Armata Rosie principalul lor sprijin impotriva propriilor exploatatori. Marinescu Armata. La randul sau. impotriva Armatei Rosii. BEAT "Am vazut la Zimnicea un marinar rus. stationarea si neregulile comise de soldatii lor au constituit o problema si pentru comunistii autohtoni. la 31 august 1944 au intrat in Bucuresti si "pandurii" din Divizia "Tudor Vladimirescu" – unitate militara infiintata de Ana Pauker in URSS. liderii PCR au analizat situatia. Intr-o sedinta a activului de partid (23-24 septembrie 1944). Din ea faceau parte militarii romani cazuti prizonieri pe frontul sovietic. se face propaganda surda impotriva BND.). ca principali sustinatori ai intereselor sovieticilor. PCR parea "framantat" mai mult de imaginea proasta a Armatei Rosii in randurile populatiei decat de propria imagine. Dupa intrarea trupelor "rosii" in Romania. Cand marinarul a vazut o patrula militara romaneasca.navalit intr-o seara la noi. din ordinul Moscovei. care. fara sa stea pe ganduri a ordonat executarea vinovatului – un tanar soldat. pentru imaginea Armatei Rosii. De aceea cred ca atat partidul nostru. sunt injurati soldatii rosii. La doar o luna dupa iesirea din ilegalitate. Imediat dupa sosirea in tara. La auzul numelui Generalissimului. Romania nu intorsese armele impotriva Germaniei naziste. astfel ca erau decisi sa lupte chiar impotriva armatei ai carei soldati fusesera inainte de caderea lor in prizonierat.

adica "politrucul" ei. Stalin a hotarat la 20 noiembrie 1944 redenumirea unitatii ca "Divizia 1 infanterie voluntari romani Tudor Vladimirescu – Debretin". LOTUL CELOR 1. 610 subofiteri si 853 de soldati de trupa. sustinut de activisti comunisti precum Lucretiu Patrascanu. (. indiferent de gradul pe care il avea". Sef al sectiei de educatie si cultura a "pandurilor". modelul sovietic al subordonarii armatei decizionarilor politici a fost importat si aplicat si in Armata Romana. sefii de la sectiile de cultura si propaganda erau similari "cu orice sef de serviciu din Cartierul armatei. Petrescu este acelasi personaj care. adica sovietizarea si comunizarea armatei. ca ilegalist participant la grevele ceferistilor de la atelierele Grivita. fauritorul victoriei!". subordonat direct persoanei ministrului de razboi. Oficial. a unei directii politice a armatei. voluntarii au ajuns abia in iulie 1945. tatal viitorului prim premier al Romaniei democrate – Petre Roman. ofiterii romani incepusera o campanie de convingere asupra necesitatii educatiei militarilor in "spirit democratic".Comunist. era Valter Roman. ca si "comisari politici" lucrau 377 de ofiteri.. colonelul Lucasievici indemna ofiterii ca acolo unde educatia nu va "prinde". generalul Lascar preciza ca cele doua divizii de voluntari "formeaza samburele noii armate democratice romanesti. cultura si propaganda. eliberatoarea popoarelor! Traiasca maresalul Stalin. refugiindu-se in URSS. Deja din iunie 1945. In ziarul Glasul armatei. dar si de Petru Groza. Importanta existentei si bunei functionari a aparatului politic rezulta din numarul mare de ofiteri incadrati. apoi scoasa de pe front si retrimisa in tara. In Romania. Scopul miscarii a fost infiintarea. la Kotovsk (URSS) a fost infiintata a doua divizie de voluntari romani sub conducerea generalului Mihai Lascar. Integrata in Armata Rosie. din partea Guvernului.000" avea ca obiectiv transformarea acestuia in nucleul de baza al "aparatului politic". sustinuta in cadrul unui viitor serviciu de educatie.107 - . membrii ei – avansati in grad si decorati. Incepuse sovietizarea Armatei Romane. POLITRUC La 12 aprilie 1945. Mai multe unitati militare au afisat pancarte cu lozincile "Traiasca Armata Rosie.) Luati exemplu de la Armata Rosie!" .000 de ofiteri. Seful Sectiei de Educatie si Cultura. 986 dintre politruci au fost trimisi pe front pentru a indeplini functiile de ajutori ai comandantilor pentru munca de educatie. Avand terenul gata pregatit. fusese condamnat la inchisoare (august 1933). Printr-o propaganda bine organizata. cu o zi inainte de incetarea razboiului – 8 mai 1945 – s-a constituit Directia Superioara pentru Educatie. sub conducerea locotenent-colonelului Dumitru Petrescu. Cultura si Propaganda a Armatei – ECP. cultura si propaganda. "CARTITA" PCR. la sud de Debretin. echipa de politruci a fost incadrata prin decret regal in armata romana. pe langa materialele despre "victorioasa Armata Rosie eliberatoare". de unde a evadat in 1935 cu sprijin sovietic. Pentru succesele inregistrate pe teritoriul ungar. moment in care divizia din care faceau parte a primit denumirea de "Divizia Horia. La festivitatea de la 25 aprilie 1945 a participat si Regele Mihai. In numele acelorasi "principii democratice". dar si in Ungaria. ECP. In ordinul de constituire al diviziei. La nici o luna dupa instructajul politic. A luptat in Romania. subofiteri si soldati de trupa si trimisi la Bucuresti. general Constantin Vasiliu-Rascanu. rolul ecp-istilor era "democratizarea armatei". cei o mie de militari au fost primiti de Gheorghiu-Dej si trecuti printr-un instructaj de partid. ea sa se aplice "cu bisturiul".000 DE POLITRUCI.. Divizia "Tudor Vladimirescu" a fost trecuta in rezerva. infiintate dupa model sovietic. In ierarhia militara. in sensul impus de URSS. Pregatirea "lotului 1. Dupa instalarea Guvernului Groza (6 martie 1945). In Capitala. In aprilie 1945. cadrele ECP urmareau inocularea soldatilor cu teorii propagandistice comuniste. dupa exemplul Armatei Rosii. Closca si Crisan". Divizia a fost trimisa pe front. cu acordul Guvernului. Astfel ca dintre "panduri" au fost selectionati 1. actiune care a trecut neobservata de spiritele luminate ale acelor vremuri.

LIMBA DE LEMN La 6 iulie 1945, considerand ca "a face politica justa a regimului democratic in care traim este una din datoriile de frunte ale fiecarui ostas", Directia Superioara pentru Educatie, Cultura si Propaganda cerea Ministerului de Razboi abrogarea articolelor de lege care interziceau militarilor sa faca politica. Cererea a fost respinsa, ceea ce nu l-a impiedicat pe ministrul Vasiliu-Rascanu sa nu faciliteze propaganda comunista in armata. In conditiile schimbarilor politice, autoritatile comuniste apreciau ca armata nu mai facea "politica de partid sau personala, ci politica intereselor vitale ale tarii, alaturi de popor". CONTRA! "Democratizarea armatei in sensul vostru inseamna introducerea comunismului si eu sunt contra apropierii de URSS. Guvernul actual (Guvernul Groza – n.n.) este o sleahta de cioflingari care cauta sa roada un os. Pentru mine, Radescu si Maniu sunt oameni de valoare. Rusii trebuie sa plece din Romania, ca ei cara bunurile tarii. Nu voi putea suferi niciodata o prietenie cu bolsevismul rus care este atat de inapoiat" Capitan Buiuc, 1945, unul dintre ofiterii care au refuzat campania de sovietizare si comunizare a Armatei

Generalii, invinsi de inchisorile comuniste PAULA MIHAILOV CHICIUC Pentru a se asigura reusita actiunii de sovietizare a Armatei, guvernele de dupa 23 august 1944, la ordinul Comisiei Aliate de Control, au "curatat" efectivele de ofiteri "reactionari". Printre cei invinuiti de dezastrul tarii s-au numarat generalii romani care au luptat impotriva URSS. Multi au pierit fara macar sa stie de ce... "In istoria sa tulbure, Romania a trecut prin multe invazii, dar nici una n-a adus poporul intr-o astfel de stare de disperare si deznadejde ca actuala ocupatie a rusilor", scria la 18 august 1945 Roy Melbourne, reprezentantul SUA la Bucuresti. INCEPE EPURAREA ARMATEI. Conform Decretului nr. 1850 emis la 10 octombrie 1944, incalcandu-se principiul democratic al separatiei puterilor in stat, Consiliul de Ministri era imputernicit sa ia orice masuri "privative de libertate in vederea stabilirii responsabilitatii politice si penale impotriva autorilor si complicilor morali si materiali ai dezastrului tarii, in special in legatura cu razboiul purtat alaturi de Germania hitlerista impotriva Natiunilor Unite". Acest Decret si seria de acte normative ce i-a urmat (Legea nr. 50/20 ianuarie 1945 si Legea nr. 51 din aceeasi zi) erau dictate de noile "inalte ratiuni politice" ale statului roman, devenit dupa noaptea lui 23 august aliatul URSS in razboiul contra Germaniei naziste. In categoria inculpatilor mentionati in legile pentru "urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii" intrau comandantii si ofiterii care, din ordinul maresalului Ion Antonescu, au luptat impotriva URSS. Pentru a "da o mana de ajutor" autoritatilor romane, vicepresedintele Comisiei Aliate de Control, Vinogradov, a inaintat Guvernului Sanatescu o lista cu generalii care trebuiau si au fost arestati intre 15 si 31 octombrie 1944. Initiativa ofiterului sovietic venea in completarea avertismentului dat de el Guvernului roman ca nu ar fi luat toate masurile necesare de epurare a aparatului de stat si militar de "elemente legionare". Au urmat si alte denunturi si arestari in spiritul marii terori staliniste, sustinute cu fervoare de presa comunista care ii indemna pe muncitori si tarani "sa aresteze si sa predea autoritatilor civile si militare pe criminalii fascisti". Prin doua jurnale ale Consiliului de Ministri, datate 29 ianuarie 1945, s-a dispus arestarea si trimiterea spre cercetare a 89 de persoane "banuite a fi comis crime de razboi" si a altor 65 "banuite a fi responsabile de

- 108 -

dezastrul tarii". Datorita zelului ministrului comunist de Justitie, Lucretiu Patrascanu, nouinfiintatele Tribunale ale Poporului prin Legea 312/aprilie 1945 au judecat timp de un an un numar record de 15 loturi de inculpati, majoritatea ofiteri care au luptat pe frontul din Est sau au participat la administrarea Basarabiei, Bucovinei si a Transnistriei. In martie 1945 s-a dat Legea nr. 186 "pentru trecerea din oficiu in rezerva a personalului activ al armatei care prisoseste peste nevoile de incadrare". Actul normativ a creat cadrul prielnic ministrului de Razboi, Constantin Vasiliu-Rascanu, sa semneze trecerea in rezerva a peste 2.000 de ofiteri si 4.000 de subofiteri. JERTFITI PE FRONTUL INCHISORILOR. Victoriosi pe front, decorati cu inalte distinctii militare, comandantii Armatei Romane au fost infranti de justitia comunista aflata sub controlul sovieticilor. Cazurile unora dintre generalii romani care au sfarsit in inchisorile sau lagarele comuniste sunt cutremuratoare. Arestat la 21 octombrie 1944, generalul de brigada Radu Korne (1895-1949) a fost eliberat in februarie 1945 si declarat nevinovat de Tribunalul Poporului in 1946. Rearestat la 24 martie 1948, sub acuzatia de "uneltire contra sigurantei statului", a fost incarcerat la Jilava. A murit la Spitalul Central nr. 1 Vacaresti la 28 aprilie 1949. Pe "lista neagra" a Comisiei Aliate de Control s-a aflat si generalul Gheorghe Avramescu (18841945). La ordinul comandantului frontului 2 Ucrainean, R.I. Malinovski, generalul Avramescu a fost scos din fruntea Armatei 4 in ianuarie 1945. Readus la post de acelasi Malinovski, Avramescu a condus Armata 4 pe frontul din Ungaria, in Muntii Tatra si in Muntii Metalici Slovaci. De libertate, chiar si cazona, nu s-a bucurat decat o luna, caci la 2 martie 1945 era arestat de sovietici sub acuzatia de a fi membrul unei organizatii contrarevolutionare ce intentiona sa se alieze Germaniei. Pana in 1956, cand sotia Adela s-a adresat Justitiei sa ateste moartea "prezumata" a sotului, nu s-a mai stiut nimic de el. Numele lui va reaparea abia in 1963 pe o lista a Directiei coordonari juridice a Ministerului Justitiei, unde Avramescu figura ca "decedat" la 3 martie 1945, in Ungaria. Daca peste moartea sotului ei pluteste incertitudinea, nu acelasi lucru se poate afirma despre moartea fiicei sale, Felicia. La patru zile dupa disparitia tatalui, tanara s-a sinucis. Generalul Constantin Pantazi (1888-1958), supranumit "omul de paie in timpul regimului Antonescu", a fost arestat la 23 august 1944 si judecat in "lotul Antonescu". Gratiat prin decret regal, va muri in penitenciarul de la Ramnicu Sarat in 1958. In inchisoarea de la Aiud si-a gasit sfarsitul generalul Aurel Aldea (1887-1949), primul ministru de Interne de dupa lovitura de stat. Arestat in martie 1946 ca participant la complotul "intru distrugerea unitatii statului roman", la "razmerita" si "insurectie armata", a fost condamnat la munca silnica pe viata. Ajuns la Aiud, a caracterizat regimul de detentie ca "salbatic si criminal", menit sa-i "stoarca vlaga" si sa-i grabeasca sfarsitul. Suferind de inanitie, detinutul Aldea, identificat cu numarul K8 283, a murit in 1949. GENERALII, PROTEJATI DE "UMBRELA" PCR. Intamplator sau nu, in plina campanie de "defascizare" a Armatei, in toamna lui 1945, Biroul Politic al Comitetului Central al PCR a dezbatut cererea a 15 militari pentru a fi primiti in randurile partidului. Toti, fara exceptie, au fost acceptati. Printre ei s-a numarat si ministrul de Razboi, Constantin Vasiliu-Rascanu, considerat de Emil Bodnaras a fi "foarte atasat de noi" si cu "multa consideratie si respect fata de partid". Astfel se explica atitudinea vadit procomunista a generalului pe intregul sau mandat la Ministerul de Razboi (7 martie 1945-29 noiembrie 1946) si graba cu care a urgentat trimiterea in inchisoare a colegilor de arme. AIUDUL L-A INFRANT PE MACICI Norocul parea a nu-l fi uitat pe generalul de corp de armata Nicolae Macici (1886-1950) atunci cand, la interventia Comisiei Aliate de Control, a fost scos de pe lista criminalilor de razboi si pastrat la comanda Armatei 1. Cu toate acestea, la 28 aprilie 1945 a fost pus sub invinuire ca participant la "executarea ordinului de represalii dat de Ion Antonescu" la Odessa. Pledand in apararea sa, generalul Macici a cerut sa se tina seama de faptul ca fusese educat "in sentimentul

- 109 -

milei", de aceea nu putea avea un suflet de criminal. Prin sentinta data la 1 iunie 1945, generalul Macici era condamnat la "munca silnica pe viata", desi, initial, sentinta fusese condamnarea la moarte. Executarea pedepsei a inceput in inchisoarea de la Jilava, de unde a fost transferat la Aiud. Bolnav si neputincios, a cautat sa obtina bunavointa directorului inchisorii cerand o patura, o jumatate de saltea cu par de cal, haine groase si medicamente. Nu a primit nici un raspuns. La moartea sa, survenita in 1950, certificatul de deces mentiona cauza mortii: "paralizie cardiaca". INTENTII "Romania este actualmente principalul obiectiv rusesc. Rusii intentioneaza a fi necrutatori fata de clica nazista romana, dar vor intra in Romania ca armata de eliberare si asteapta sprijin nu numai de la populatie, dar si de la elementele politice liberale. Nu asteapta mare lucru de la clasa ofitereasca, identificata cu politica germana. (...) Prizonierii romani declara ca in satele romanesti este veche traditia care considera armata ruseasca puternica si prietenoasa" Corespondenta de la Moscova, Sunday Times, aprilie 1944

Editorial: Bancuri sovietice LAVINIA BETEA Putine au fost cartile citite cu atata placere precum aceea a lui Simon Sebag Montefiore, despre "curtea tarului rosu" ("Stalin, la cour du tzar rouge", traducere la Editions des Syrtes, Paris, 2005). Folosind documentele de arhiva si marturiile de epoca, tanarul istoric englez (inzestrat si cu harul rar printre oamenii de stiinta, al povestitorului) dezvaluie, printre altele, impactul nebanuit pentru istorie al capriciilor, simpatiilor, viciilor ori bolilor "stapanului" si curtenilor sai. Ca si Ivan cel Groaznic ori Petru cel Mare, Stalin ("seful", cum il numeau membrii Biroului Politic intre ei) fusese "stapanul" cuvantatoarelor si necuvantatoarelor din "maica Rusie". Se identificase pana-ntr-atat cu puterea, incat in propria reprezentare isi dedublase corporalitatea, adesea exprimandu-se despre sine la persoana a treia. Ii placea – fapt deosebit fata de ceilalti monarhi – sa povesteasca anecdote despre el insusi. Le inventa singur, oare? N-ar fi acesta lucrul cel mai de mirare dintre "ciudateniile" persoanei sale. Capacitatea de a reduce multimea detaliilor la esentialul unor relatii si categorii care favorizeaza decizia ferma si transanta a "binelui" de "rau" era, de altfel, una dintre calitatile sale politice. Expresii ale memoriei colective cu efecte pilduitoare, ca toate legendele, fabulele si anecdotele trecutului, bancurile lui Stalin sunt revelatoare acum asupra epocii sale. Si soarta de dupa razboi a Europei de Est le-a fost talmacita de Stalin "boierilor" sai sub forma de banc despre Yalta. Churchill, Roosevelt si Stalin (zisese "seful", plasandu-se modest in actiune!) merg la vanatoare si ucid un urs. Churchill se repede si zice: "Eu iau pielea ursului, Stalin si Roosevelt n-au decat sa-si imparta carnea intre ei!". "Nu, se supara Roosevelt, pielea e a mea, sa se certe pe carnea vanatului Churchill cu Stalin!" Pana cand americanul si englezul i-au cerut parerea, Stalin tacuse. "Ursul e-al meu, pentru ca eu l-am ucis", a inchis el discutia. Ursul mort era Hitler, iar pielea vanatului, Europa de Est, deja ocupata la inceputul lui 1945 de zece milioane de soldati sovietici. In timpul care s-a scurs de-atunci, Churchill si Roosevelt au fost acuzati de-a fi "lasat Europa de Est" lui Stalin. Oarecum inocenti si inofensivi prin uzajul practicilor democratice, s-ar fi dovedit incapabili in a contracara viclenia Satanei bolsevice. Istoricii care slujesc unei "magistra vitae" – sa iei totdeauna limpezi invataturi de la cei din urma invingatori, fiind unul dintre sfaturile lor implicite – gliseaza insa peste faptele contradictorii. In toamna lui 1943, la Teheran, Stalin facuse continue presiuni asupra aliatilor sai de a deschide un al doilea front, printr-o operatiune de debarcare pe coasta Atlanticului. Cand i-au spus ca pentru promisa actiune, botezata "Overlord", nu fusese inca numit un sef si precizata vreo data, de fata cu toti – politicieni, diplomati si translatori – le-a suierat poruncitor lui Molotov si Vorosilov:

- 110 -

"Nu mai pierdem timpul pe-aici! Avem destule de facut pe front acasa!". Presedintele Roosevelt a reusit sa-l calmeze. Œntre cei doi politicieni (in textura istoriei pastrati deosebiti unul de celalalt precum noaptea si ziua) aparuse deja o reciproca simpatie. Bazata nu pe afinitati politice ori preferinte spirituale, ci pe profunda intelegere si compasiune a nefericirii lor de parinti: aveau, fiecare, cate un fiu alcoolic si depravat. Œi uneau rusinea scandalurilor si complexul vinovatiei: ca si Roosevelt in America, Stalin era in Rusia un tata neputincios in ratarea urmasului care clacase si sub povara celebritatii numelui sau. Aflam de la Montefiore ca prima dintre disensiunile care pun capat marii aliante se refera tocmai la Romania. In iulie 1945, la Berlin, Churchill il critica pe Stalin ca izoleaza Europa Orientala de restul continentului, exemplificand cu greutatile misiunii britanice la Bucuresti. "O bariera de fier desparte aceste tari de restul Europei" – acuza premierul, folosind pentru prima data, in aceasta forma, metafora-simbol a razboiului rece – "cortina de fier." "Povesti de adormit copiii!...", a replicat nepasator Stalin, preocupat in acel moment de faptul ca, desi aliat, Truman, noul presedinte al Americii, nu-i spusese inca nimic despre bomba atomica de care aflasera serviciile sale speciale. In miezul lucrurilor, aici a sfarsit triumviratul invingatorilor. Contrar aparentelor, Stalin nu are ca prim interes stapanirea Europei de Est, ci producerea de bombe atomice. In prima zi dupa sosirea de la Berlin, cu numele de cod "sarcina numarul unu", decide proiectul nuclear. Iar Beria, numit sef al "comisiei speciale", creeaza, in cateva zile, o antrepriza nationala de 330.460 de oameni, dintre care circa 10.000 de specialisti de prima clasa. Deosebit de "velikii ruski boiari", la curtea lui Stalin lumea scria. Sotii si copii ai curtenilor au tinut jurnale. Insusi "tarul rosu" trimitea scrisori si mazgalea statornic marginile foilor celorlalti. Vlaguiti de lenea orientala a Bucurestiului ori poate cu mai scazut simt al istoriei, politicienii romani n-au prea ostenit cu insemnari. Nici macar despre fasaitul rece al coasei lui Stalin in ceafa, spre cunostinta urmasilor.

Distrugerea sistemului democratic est-european CRISTINA VOHN Finalul celui de-al doilea razboi mondial determina Europa Centrala si de Est sa parcurga un proces de transformari structurale. Comunizarea statelor din aceasta zona a inceput o data cu ocuparea teritoriilor lor de Armata Rosie. Ea s-a finalizat dupa ce partidele comuniste au reusit sa "confiste" conducerile tarilor respective. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai multe state europene au intrat in sfera de influenta sovietica. Romania, Ungaria, Bulgaria, Albania, Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia si o parte din Germania (ce se va numi ulterior Republica Democrata Germana) au fost tarile care au cunoscut transformari drastice ale sistemelor lor politico-sociale, in directia imitarii modelului sovietic. VISUL COMINTERNULUI. Comunizarea a fost un proces de dimensiuni internationale. Aceasta s-a produs nu numai in Romania, ci si in alte state din Europa Centrala si de Sud-Est, dar si in tari de pe continentele american si asiatic. Contextul in care s-a produs a fost sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Atunci, Uniunea Sovietica, singurul stat comunist la acea data, datorita contributiei sale la infrangerea Germaniei naziste, a profitat de situatie in favoarea intereselor sale. A ceste interese, URSS nu le-a dezvaluit niciodata Aliatilor sai, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. Principalul motiv consta in antagonismul structural dintre ideologiile reprezentate de URSS, pe de o parte, si de Aliatii occidentali, de cealalta parte. Uniunea Sovietica a speculat atunci la maximum oportunitatea de a "exporta" sistemul sovietic in cat mai multe state, punand acum in aplicare scopurile Cominternului. In concordanta totodata cu teoria lui Stalin, de aparare

- 111 -

Ei au activat sub "steagurile" Cominternului. Desfiintate in perioada interbelica in mai toate statele si interzise in timpul razboiului. Este cazul maghiarului Matiash Rakosi.112 - . In timpul razboiului s-au deplasat in Asia Centrala (in toamna anului 1941). Este cazul Iugoslaviei si al Albaniei. Ambele tari au fost ocupate in timpul razboiului de trupele naziste. atunci cand trupele naziste se apropiau de Moscova. partidele comuniste au reusit sa ajunga singure la guvernare. care functionau acum in legalitate (exceptie face Cehoslovacia. horatator in orice conflagratie – ocuparea Europei Centrale si de Sud-Est de Armata Rosie –. Puterea sa nu va avea insa girul Moscovei decat in noiembrie 1945. prezentate dupa razboi ca opera integrala si singulara a comunistilor. fata de comunistii albanezi (cu care nu stabilise contacte directe in perioada razboiului) Stalin a manifestat o anumita atitudine de indiferenta. creata in timpul razboiului prin achizitionarea Europei de Est" Michael Lynch Limba de catifea si cizma sovietica CRISTINA VOHN Instituirea regimurilor sovietice in statele din Europa Centrala si de Est nu s-a petrecut brusc. URSS s-a folosit in primul rand de partidele comuniste. METODE SI MIJLOACE. fara ajutorul sovietic. Definitivarea ocupatiei sovietice s-a produs in perioada 1946-1948. pe care le-au folosit in scopul anihilarii opozantilor politici. facand propaganda in . PROTECTIE "Intrucat URSS nu putea spera sa concureze in termeni economici egali cu SUA. al bulgarului Gheorghi Dimitrov sau al romanilor Ana Pauker si Vasile Luca.a "patriei comunismului". unde Partidul Comunist nu fusese scos niciodata in afara legii). Intr-o prima faza. Pe teritoriul lor au fost organizate puternice miscari de rezistenta. mai apoi a parut incantat de venirea la putere a lui Iosip Broz Tito.. Pe acest fond. In statele ce vor fi comunizate. Argumentul militar. Statele din Europa Centrala si de Sud-Est au fost supuse in anii 1944-1945 unui proces de precomunizare. Desi in timpul razboiului Stalin isi manifestase neincrederea fata de miscarea partizanilor din Iugoslavia. liderii acestor partide isi gasisera adapost dupa 1939 in "patria comunismului". Diplomatia a fost unul dintre argumentele forte pe care a mizat Stalin. Ele au vizat si au obtinut posturile ministeriale cheie. Enver Hodja. Revin un an mai tarziu si lucreaza in special la radio. Liderii sovietici si-au adaptat planurile din mers. ci a cunoscut particularitati de la tara la tara. Stalin a reactivat partidele comuniste. in functie de evolutia razboiului si a evenimentelor internationale. Fenomenul nu a fost unitar in zona. Se pare ca nu a existat o strategie clara privind comunizarea Europei Centrale si de Sud-Est. Datorita meritelor proprii in eliberarea statelor Iugoslaviei si Albaniei. Stalin a calculat ca singura politica ce-i era la indemana dupa 1945 era sa retraga URSS in spatele noii sale bariere defensive. Pentru a impune sistemul sovietic in statele europene. OAMENII LUI STALIN. partidele comuniste (acum in legalitate) s-au aliat cu partidele democratice si au intrat la guvernare. PRIN EI INSISI. Au existat insa si situatii in care Uniunea Sovietica a fost "inutila" procesului de comunizare. In schimb. Instrumente fidele ale Moscovei. liderul comunistilor albanezi. comunistii au urmat intocmai directivele Kremlinului privind modalitatile de instituire a regimurilor sovietice in propriile state. miscarile de partizani s-au bucurat de o imensa popularitate in randul populatiei. ci pe etape. i-a permis sa negocieze de pe pozitii de forta si sa faca dure presiuni interne in statele ocupate. reuseste insa sa isi aduca partidul la guvernare din 1944..

Implicat in diverse activitati . Consiliate de comisarii sovietici (responsabili cu "educatia" stalinista a militarilor). bunaoara. Cele doua componente (fostele miscari de rezistenta si diviziile sosite din Uniunea Sovietica) vor constitui nucleul viitoarelor armate nationale. numarul celor arestati a ajuns la 12. ai Partidului Socialist si ai Partidului Comunist. dupa modelul Armatei Rosii. Inca din timpul razboiului. JUSTITIA. Este cazul diviziilor poloneze. Ei se alatura partidelor democratice si formeaza "fronturi democratice". Tinta era dobandirea unei puteri cat mai mari. ele vor forma noi forte armate dupa modelul si structura Armatei Rosii. in noiembrie 1944 se constituie Frontul National de Independenta format din reprezentanti ai Partidului micilor proprietari (cel mai influent in acel moment). In relatiile instituite de conventiile de armistitiu si de cursul razboiului. In Bulgaria. In Bulgaria se constituie un Front al Patriei din Partidele Taranist. sub masca epurarii colaboratorilor cu regimul horthyst. Nascut in iunie 1882. In Polonia insa. De asemenea. se formeaza. in URSS au fost constituite divizii formate pe criterii nationale. conform datelor oficiale. Prin Ministerul de Interne se putea obtine controlul asupra intregului aparat administrativ si a fortelor de ordine. internele. Pe de alta parte. soldatii si ofiterii lor facusera adevarate scoli de "denazificare" si "democratizare". Aceste miscari au fost infiltrate si mai apoi monopolizate de comunistii care activasera in ilegalitate si opozitie fata de ocupantii germani. in noiembrie 1945 aceasta coalitie (care prezinta candidati comuni. TACTICA "FRONTISTA". In Ungaria. pe liste unice) castiga alegerile cu un procent record: 88% din sufragii. el avanseaza rapid in ierarhie. Sub regim militar (razboiul inca nu se incheiase). in martie 1945.000 au fost executati). Strucurile de putere locala puteau fi controlate si apoi preluate cu mai multa usurinta. partidele comuniste au strategii clare. intr-un sat situat la sud-est de Sofia (Kovachevtsi). acest Front va forma un cabinet de uniune nationala. INTERNELE. din prizonierii capturati de Armata Rosie. In anii 1944-1945. ARMATA. al celor cehoslovace (acestea din urma numarau nu mai putin de 20. Delegat de la cel de-al doilea congres al Internationalei Comuniste.tarile lor in favoarea URSS. constituite din ceea ce in plin razboi puteu fi numiti "tradatori de tara" – adica prizonierii trecuti in slujba dusmanului – . structurile acestui minister au intrat cel mai usor sub controlul comunistilor din fiecare stat. Socialist-National. au fost arestati multi opozanti ai comunistilor maghiari. se vor intoarce luptand cu Armata Rosie impotriva propriilor tari.113 - . De asemenea. in mai multe tari au activat in timpul razboiului forte militare de rezistenta antinaziste. Closca si Crisan". In scurt timp. Peste numai o luna. Prin Ministerul de Justitie. fenomenul epurarii a avut dimensiuni reduse. coordonate de Moscova. puteau fi anihilati opozantii politici sub masca lozincii epurarilor antifasciste.000 de soldati) asemanatoare celor romanesti "Tudor Vladimirescu" si "Horia. Aceste divizii. In Cehoslovacia. Ei vor fi apoi raspanditi in celelalte unitati militare ca si "emisari politici". SocialDemocrat si Comunist. prin care vor face schimbari in favoarea lor. justitia. 4. El a reusit sa faca o "cariera" stralucita in cadrul familiei comuniste. Inainte de a fi trimisi pe front. ai Partidului National-Taranesc. Operatiunile de epurare s-au desfasurat in toate statele la dimensiuni diferite. se puteau face mai lesne presiuni asupra opozantilor politici. comunistii intra deja la guvernare in cadrul unor "guverne de uniune". in Ungaria. in 1923 este numit secretar al Biroului Federatiei Comuniste Balcanice – organizatie care coordona activitatea tuturor partidelor comuniste din Balcani. VIATA "ROSIE" Gheorghi Dimitrov este cel mai faimos lider comunist bulgar. ajungand pana la functia de secretar general al Internationalei Comuniste. Ministerul Apararii era de departe cel mai important. Ei cauta sa controleze ministerele-cheie: armata. ARMATE POPULARE! Armatele sunt un exemplu pentru rapiditatea si eficacitatea actiunii partidelor comuniste. un Front national cuprinzand Partidele Popular. Socialist si Comunist. In cadrul acestor cabinete.000 (dintre care. Dimitrov face parte din Partidul Comunist din Bulgaria inca de la infiintarea sa (1919).

cominterniste. Pentru conducatorii sovietici. acest paradox era o sursa de tensiuni" Nicolas Werth Interviu cu istoricul Dinu Giurescu CRISTINA VOHN Istoricul Dinu Giurescu provine dintr-o familie unde si bunicul. Data fiind apropierea frontului. PARADOXURI "Situatia internationala a URSS. Matiash Rakosi. Dimitrov este numit prim-ministru. ea era mult surclasata in tehnologia militara de Statele Unite. dar victorioasa. In timpul revolutiei ungare din 1956. emigreaza in URSS. Tata a sosit cu vreo cateva zile inainte de 23 august 1944 la Istanbul. Revine in Bulgaria in noiembrie 1945 si face parte din Adunarea Populara. Dimitrov actioneaza la indicatiile directe ale lui Stalin. Tata primise o misiune atunci. numeric. pentru ca Romania nu ocupa un loc central. dupa care fuge la Viena. In 1935 este numit secretar general al Cominternului. Razboiul il gaseste la Moscova. de pilda. Apoi. Dupa castigarea alegerilor de catre Frontul national (noiembrie 1946). Cand ati aflat de indepartarea lui Ion Antonescu din fruntea statului? Am aflat de schimbarea de la Bucuresti prin ziarele turcesti. cati ani aveati in 1944? Dinu Giurescu: Implinisem 17 ani in februarie. care experimentasera tocmai arma atomica. in Ungaria. inainte de primul razboi mondial. a carei armata era. Dupa desfiintarea Internationalei Comuniste (1943). Pe de o parte. se schimbase guvernul . s-a nascut in martie 1892. unde este arestat.114 - . survenita in iulie 1949. cea mai puternica din lume si ocupa jumatate din Europa. Cominternul il insarcineaza in 1924 cu reorganizarea Partidului Comunist din Ungaria. Este eliberat un an mai tarziu. asa cum le-a trait la varsta majoratului. Tarziu am aflat ca. Rakosi adera la Partidul Comunist inca de la infiintarea acestuia. de unde. era paradoxala. Rakosi. ea se manifestase ca o mare putere. la incheierea unui razboi din care ea a iesit devastata. Doi ani (1952-1953) conduce guvernul de la Budapesta. intr-o totala obscuritate. in aprilie-mai-iunie 1944. Din vara aceea si pana in noiembrie 1945 ne aflam cu toata familia la Istanbul. Jurnalul National: Domnule profesor. tata a socotit ca e mai prudent sa ne stie undeva mai departe. Prindeam la Istanbul Radio Bucuresti. Astazi. aflat la o varsta venerabila. la indicatia Moscovei. RAKOSI Liderul comunistilor maghiari dupa razboi. Activist in Partidul Social-Democrat. Gheorghi Dimitrov calatoreste in intreaga Europa. Revine in Ungaria dupa indepartarea regimului horthyst si conduce PCU pana in 1948. activeaza doi ani in cadrul PCdR. faptul ca Armata Rosie se afla la nord de Iasi. In 1933 este arestat in Germania si acuzat de a fi participat la incendierea Reichstagului. doua elemente mi-au ramas intiparite in minte: primul. Dupa eliberare pleaca la Moscova. Participa la revolutia bolsevica din Ungaria din 1919. in toamna lui 1944. in februarie 1971. Ajunge sa detina functia de secretar al Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste (1921-1922). functie pe care o detine pana la moartea sa. si tatal au fost istorici importanti ai Romaniei. unde va inceta din viata. foarte sumar insa. New Tork Times a acordat pagina I pentru schimbarea care s-a produs in Bucuresti. pe de alta parte. unde activeaza in Comintern. Dinu Giurescu rememoreaza pentru Jurnalul National o serie de evenimente care au condus la comunizarea Romaniei. unde conduce Biroul din strainatate al PCdU. in localitatea Ada. in noiembrie 1918.

jos se vedeau docherii. discutati aceste evenimente? Da. dorea sa revina in tara? Nu puteam reveni in tara. probabil pentru ca se numea si "Basarabia". istoricul Constantin C. Apoi vine schimbarea cu impunerea guvernului Groza. ca si motonava "Basarabia" erau doua vase de pasageri foarte noi. Aveam si trei prieteni care erau in serviciile speciale ale guvernului. Si mama. Nu mai intelegeam mare lucru din ce se petrecea. pentru ca intoarcerile in tara ale romanilor din strainatate erau conditionate de o aprobare prealabila a Comisiei Aliate de Control. La asta s-au adaugat imediat zvonurile. lansate in 1938. Il vedeam insa si pe Gheorghe Tatarescu. trimisi acolo din timpul razboiului. Motonava "Transilvania". aplauzele in cinstea Armatei Rosii. Motonava "Transilvania" a fost trimisa in Mediterana. dar uite ca mai sunt si reprezentanti ai clasei politice traditionale si poate ca lucrurile se aranjeaza. De la Radio Bucuresti nu mai puteai sa afli decat despre "atacul miselesc al prim-ministrului impotriva demon-strantilor in Piata Palatului". tata a zis: "Stai. discutam. Tata insa a zis ca se intoarce. controlul bagajelor. isi luase fisele cu el si redacta in continuare. in anii ’20. pe Mircea Durma. In familie. Portugalia ca sa-i culeaga pe romanii care voiau sa se intoarca in tara si care primisera autorizatie. care a fost amestecat in greva de la Grivita si condamnat.115 - . acestia erau liberali vechi. Auzeam la Radio atmosfera foarte animata a participantilor. Motonava era mare. L-am intrebat pe tata cine este Petru Groza. Si in ziarele turcesti vedeai la fiecare doua zile: "Tribunalul extraordinar din Plovdiv a condamnat 15 insi la moarte. rasturnarea patronata de Armata Rosie a avut un caracter violent. Iar personalul care lucra jos avea cate o stea rosie in piept. in virtutea armistitiului. Motonava se intorsese in portul Constanta impreuna cu motonava "Basarabia". Liuba Chisinevschi. si ziceam: "Stai.Sanatescu. Giurescu. nu puteai sa te indoiesti de sentimentele lor. Ei ne spuneau sa nu ne intoarcem pentru nimic in lume. Cand ati auzit prima data despre liderii comunisti? In ianuarie 1945 am auzit la Radio Bucuresti despre Congresul Sindicatelor. Al doilea element din toamna lui 1944 si care-ti dadea un fel de frison de teama erau executiile din Bulgaria. uitandu-se catre tata. se spunea ca in bagajele nu stiu cui au descoperit nu stiu ce si persoana respectiva a fost retinuta. Poate ca asta este situatia de moment. Dupa schimbarea guvernului de la 6 martie. iar el mi-a explicat ca a participat la guvernarea Averescu. si aparusera numele dr. cu tatal dumneavoastra. aceasta a fost confiscata de sovietici. era al doilea guvern Sanatescu. Aceste nume erau total necunoscute pentru generatia mea. a lui Stalin. Italia. Au aparut mici notite in ziare din Turcia. In Bulgaria. El lucra la istoria romanilor. Petru Groza si Gheorghiu-Dej. discutii. domnule. care in timpul razboiului din anul 1941 au ancorat in Bosfor. Cu ce v-ati intors in Romania? Am venit cu motonava "Transilvania". E adevarat ca sunt multi comunisti sau simpatizanti ai comunistilor (ne dadeam seama ca Frontul Plugarilor este de partea Partidului Comunist). In noiembrie a acostat la Istanbul. . sentinta a fost executata" etc. ca poate nu este chiar asa de rau". atitudinea foarte rezervata fata de rege si cu atat mai mult fata de prim-ministru. Tata a facut aceasta cerere si atunci au urmat diverse sfaturi. generalul Radescu. era puntea sus. era Chivu Stoica. pe Dumitru Alimanisteanu si pe inginerul Petre Bejan la Economie Nationala. Au ramas acolo pe teritoriu neutru. A intuit dintr-o data ca aici e comunismul. Nume noi. sa vedem". zice: "Uite cum te trage ata spre Siberia". Cu alte cuvinte. Despre Dej mi-a zis ca este un fruntas al muncitorimii. ministrul Finantelor. era tovarasa Ana. ne-am urcat cu totii la bordul ei si am sosit la Constanta. Familia dvs.

a fost completat guvernul cu un reprezentant al liberalilor si unul al taranistilor. se adunau pe la statuile de la Universitate si-n alte locuri. Lipsea numai vinul. Intai la manifestatiile organizate de Blocul Partidelor Democratice. mai citeam si articole. a reaparut Liberalul. ca replica la Dreptatea. a intrunirilor. dintr-o data parca aveam sentimentul ca parca totusi lucrurile incep sa reintre in normal. Mai era si "radio sant". atunci. Aceste informatii de unde le aveati? Era Vocea Americii. Trei sferturi din populatie traia la sate. exista speranta ca ocupatia sovietica a tarii avea sa inceteze. A reaparut Dreptatea. tata ne zicea: "Vezi. Abia atunci am dat fata cu ceea ce se intampla in Romania in termeni reali. care replicau de multe ori dur la acuzatiile aduse de guvern. Dar a urmat comunicatul guvernului ca ministrii de Interne. pe care o ascultam. am zis din nou: "Stai ca lucrurile se mai pot indrepta". cu convocator. nu lipseau prea multe lucruri. ca sa asigure legatura pentru aprovizionarea URSS cu materiale de razboi prin Orientul Mijlociu.Care a fost atmosfera pe care ati gasit-o in tara? Ne-am intors la 10 zile dupa 8 noiembrie 1945. de Informatii si de Culte au misiunea de a duce la indeplinire declaratia guvernului despre alegeri libere si despre libertatea cuvantului. In aceasta atmosfera am aflat ce se intamplase la 8 noiembrie. Britanicii si sovieticii intrasera in Iran in 1941. il arata cum ocupase o pozitie similara in timpul regimului Antonescu. de numeroasele arestari operate atunci. SUA au presat foarte tare la ONU ca trupele sovietice sa se retraga din Iran. mai ales din Dreptatea. ca pretutindeni. tata a reusit sa negocieze.116 - . a asocierii. tot prin stirile succinte din ziarele turcesti. Prima etapa a fost "ai grija ce vorbesti. Cand am vazut ca au votat sa mearga pe liste proprii de candidati. nu se bruiau pe vremea accea emisiunile. Blocul guvernamental publica neoficial un ziar Strambatatea. trupele sovietice instaurasera. Pana am reusit sa reintram in casa din Berzei a mai trecut vreo luna si ceva. Dupa care a venit Conferinta de la Moscova a Ministrilor de Externe si am vazut acolo ca vor fi alegeri. Si. director in Ministerul Informatiilor in guvernul Groza. Ce amintiri aveti din campania electorala a anului 1946? Am fost martor la mai multe episoade. Siau abandonat chiar oamenii lor acolo. In 1946. din care o parte au fost prinsi si executati de autoritatile iraniene. in decembrie 1945. vorbeste cu precautie". Aceste sperante erau alimentate si de faptul ca nu se cunostea in acel timp continutul intelegerilor dintre Churchill si Stalin cu privire la sfe-rele de influenta. Dar din 1945 periodic veneau americanii. sa intram din nou in casa. unde. Incepuse sa ne fie teama. Justitie. Apoi a venit Conferinta Nationala a Partidului Social Democrat. Auzisem desigur despre greva regala. comunisti iranieni. Erau manifestatii la comanda. Campania electorala v-a aparut la momentul respectiv ca fiind o campanie desfasurata in . Apoi dusul rece a venit in momentul in care. Si acolo. o presiune diplomatica poate sa-i impinga pe sovietici inapoi". ca atare. Pana la urma. in forma unor ziare venite din Occident. a intrunirilor. Sigur ca in masura in care cenzura ingaduia. care mai circulau inca. asta era partea buna a lucrurilor. un fel de guvern popular comunist. mai era BBC-ul in romaneste.? Total in 1956 la revolutia din Ungaria. sute de mii de tarani fusesera pe front si vazusera "fericirea" din colhozurile sovietice. libertatea cuvantului. Diplomatia americana a reusit sa puna problema evacuarii nordului Iranului in fata Consiliului de Securitate si nu stiu exact din ce motive sovieticii au dat inapoi. Erau vreo suta de sticle puse de parinti pentru momentul in care sora mea ar fi urmat sa se casatoreasca. Si unul din numere stiu precis ca il arata pe George Macovescu. din fericire. Am asistat la campania violenta din presa impotriva opozitiei. venind misiunea condusa de Visinski la Bucuresti ca sa puna in aplicare hotararea de la Moscova. Cand s-au naruit sperantele dvs. Si iar renastea speranta ca sovieticii se vor retrage. fiindca antipatia fata de regimul comunist era universala aproape.

Am luat tramvaiul si se tinea un miting impotriva criminalilor de razboi. Din toate capetele de acuzare care i-au fost aduse maresalului unul singur era intemeiat.. Salariatii nu mai faceau fata. pierderile omenesti de pe front erau mari. Afara au fost asteptati de echipe de batausi. aveam 10 ani.. taranisti si liberali. pentru ca era o politica deliberata de inlaturare a ofiterimii din vechea armata. "moarte". situatia economica era din ce in ce mai grea. nu erau acte de violenta foarte mari. Contrastul era foarte mare. deci moartea pandea la fiecare pas. carmuirea anterioara n-a mai fost privita cu ochi negri. odata am luat tramvaiul sa ma duc la Drept.limitele normalitatii. Intre timp a venit eliberarea."asupritorii taranimii". Au asistat fruntasi taranisti (Iuliu Maniu. Despre procesul lui Ion Antonescu mai pastrati amintiri? Procesului maresalului Antonescu care l-am trait indirect din facultate. Militarii erau foarte prost platiti. apararea poate sa se manifeste. "Moarte". aparati de studenti. Ceva insa mi-a dat de gandit: violenta limbajului. cand s-a tinut o comemorare la Ateneu a revolutiei de la 1848. erau cateva sute de persoane in jurul uneia dintre statui care cereau "moarte Antonestilor si sustinatorilor". pentru ca un proces trebuie sa se desfasoare conform regulilor juridice. Ion Mihalache. Nu eram obisnuiti. raspunderea pe care o avea in moartea evreilor bucovineni. "moarte". isi dadea seama si de raspunderea maresalului pentru ca angrenase tara in razboi... Editorial: Ca Fat-Frumos din poveste.117 - . dar si ceilalti salariati. Dar prin 1946-1947 care era situatia? Era invers. de aceea si executia maresalului Antonescu a fost un lucru la care oamenii nu se asteptau totusi. dintr-o data. isi puteau permite hrana din belsug si delicatese numai cei care aveau venituri mari. fruntasii au reusit sa iasa din Ateneu si sa plece. in care acuzatia aduce probele ei. Cam cum este si acum. la campania electorala pentru alegerile din 1937. In zilele in care s-a tinut procesul. adica ocupatia sovietica. Este adevarat ca Romania trecuse prin multe violente. care au inceput sa se lupte cu batausii. Dar condamnarea si executarea la moarte cum le-ati perceput? Ne-am dat seama din comunica-tul oficial ca numai patru persoane au fost vizate.. Marfuri se gasesc. Dar primul cap de acuzare a fost acela ca a declarat razboi Uniunii Sovietice. Am avut asa sentimentul ca ceva nu e in ordine. adusi cu camioane ale statului de la Confederatia Generala a Muncii. cu mare greutate. LAVINIA BETEA . Era vorba de persecutia. Pe vremea aceea circula tramvaiul prin fata Universitatii si mergea pana unde este astazi rectoratul Universitatii. erau vanati si caracterizati in toate felurile. dar nu in climatul politic. Sentimentul n-a fost acela de justitie. Erau acuzatii asa de dure. O manifestare directa am avut-o prin 1946. era un climat cu care noi. comparativ cu perioada interbelica? In perioada interbelica am asistat. dar sunt foarte scumpe. nu le mai ajungea salariul. nu numai muncitorii. Poate ca in august 1944 sentimentele erau diferite. Nu era nimic special. Se adaugau vestile despre echipele de batausi care actionau prin teritoriu. sentimentele impotriva lui Antonescu erau mai net desenate. Marea masa a salariatilor se intreba cum de s-a putut ajunge in situatia aceasta. basarabeni si a celor din Transnistria. Mihai Popovici) si cei liberali si multa lume din cercurile care erau de partea taranistilor si a liberalilor. bursa neagra era in floare. in special dinspre presa guvernamentala impotriva taranistilor – "calaii muncitorimii". si cum este opinia publica. nu eram obisnuiti. Adversarii politici. lu-mea era satula de razboi.. copil fiind. care traiam in mediile astea carturaresti si studentesti. In 1946 mi s-a parut initial o campanie electorala relativ normala.

In Romania. prin apelul la particula. Ana Pauker. aceeasi Ana Pauker (cu autoritatea functiilor din Comintern si a anilor de sedere in Uniunea Sovietica) decisese in septembrie 1945. strain de originile ideologiei si istoriei comuniste. fosta instructoare a Cominternului in Franta a recurs la experienta partidelor comuniste francez si italian. In semn de buna-credinta. fara consultarea Secretariatului. sapte!).ritatile ideologice ale "democratiilor populare". De teama unei organizari a legionarilor – singura miscare de masa din cate avusese pana atunci Romania – oferisera amnistia politica oricarui membru al Garzii de Fier ("fara crime la activ") care se preda de bunavoie. sporind pe deasupra "elementul muncitoresc". primirea in partid ar fi trebuit sa fie un moment indelung pregatit – termenul de proba fiind un an – si girat de recomandarile a doi comunisti cu vechime si prestigiu. Dupa declaratiile date in anchetele serviciilor speciale de fostii secretari ai partidului epurati in 1952. Sansa "ridicarii saracului". la arhivele si marturiile contemporanilor. Ana Pauker si discipolul ei din acel moment. in noiembrie 1944. Pentru ducerea la bun sfarsit a actiunii care seamana cu performanta lui FatFrumos din poveste. egalitatea si dreptatea nu erau promisiuni de neluat in seama intr-o tara a carei ierarhie sociala prezenta flagrante disproportii intre baza extinsa si incremenita a "mamaligarilor" si cele cateva clanuri ale elitelor sale.118 - . isi asuma "sarcina de plan" de o jumatate de milion de membri. fost legionar. au putut raporta cu . Din pacate. unde se aflau inchisi fosti legionari. unde tinerii recrutati sa devina activisti politici cu solda si viitor stralucit invatau vreme de opt saptamani "bazele constructiei de partid" dupa metodele Scolii leniniste de la Moscova. care crestea intr-o saptamana cat alti copii intr-un an. Cum in miscare fusesera inscrisi multi muncitori. iar in Oradea. Grosul masei de partid il formau carieristii si oportunistii dintotdeauna. Il "influentase activ" apoi pe Teohari Georgescu sa negocieze pactul de neagresiune cu Nicolae Patrascu.. O sarcina a liderilor comunisti din toate tarile europene in care intrasera armatele sovietice a fost primirile in partid in concordanta cu teoriile leniniste de creare a unui partid de avangarda. aveau posibilitatea de a fi primiti intr-un partid. In martie 1945 sa infiintat Academia Muncitoreasca a PCR.. fara stagiu de pregatire si fara vreo verificare prealabila. Ca lucrurile sa fie si mai pe intelesul omului de rand. unul dintre capii Garzii de Fier. care in anii ’30 dusesera campanii de recrutare in masa. termenul de indeplinire a ei fiind un singur an. a fost si acela al "pactului cu legionarii" incheiat de Teohari Georgescu si Ana Pauker in scopul subminarii si compromiterii comunistilor. partidului comunist era cel mai mic din Europa. declansata dupa cutume sovietice.Printre pacatele "deviatorilor de dreapta". comunistii au adunat oameni cu experienta si aptitudini de militanti. reiterate public in 1952 si 1961. Asa se face ca la conferinta partidului din octombrie 1945. trecerea acestora la comunisti s-a facut reciproc avantajos: fostii legionari au gandit sa se protejeze in "vanatoarea" adeptilor dreptei dupa razboi. taranii care primisera carnetul de partid o data cu pamantul la reforma agrara din martie 1945 si nicidecum in ultimul rand oameni care intrezareau pentru prima oara sansa de a reprezenta ceva in viata publica a Romaniei. Dupa aceleasi precepte. urmand ca in viitor acesta sa devina "forta conducatoare". se trece prea usor cu vederea peste efectele propagandei comuniste care promitea (cum nici un partid politic n-o facuse pana atunci) satisfacerea uneia dintre trebuintele umane general valabile – nevoia de stima de sine a fiecarui individ. Daca in practicile consacrate in Uniunea Sovietica. cu cei nici opt sute de membri ai sai la finele razboiului. Un ginere (oricat de scump si pretuit de puternica soacra!) nu putea insa schimba "politica de cadre" a partidului. In algoritmul pregatirii pentru putere a fost si "pregatirea cadrelor". i-au eliberat pe "verzii" din lagare chiar inainte de intelegerea cu Patrascu. a fost lansat zvonul ca Ana Pauker (decedata in 1960) o facuse pentru a favoriza intrarea in partid a sotului fiicei sale mai mari. Campania de recrutare. Momentul se lumineaza acum prin studiul comparativ al istoriei partidelor comuniste. Ana Pauker insista ca "partidul sa-si deschida portile" oricui ar vrea sa vina intransul. Miron Constantinescu. desfiintarea lagarelor de concentrare. bunaoara. muncitorii ar fi trebuit sa detina primatul. coordonatoarea actiunii de "crestere si intarire a partidului" (aflat in situatia de a fi avut in august 1944 in Bucuresti circa 80 de membri. Pentru prima data rromii. va fi ajustata insa specificului local.

mandrie depasirea "sarcinii de plan": partidul "crescuse" la aproape 800.000! Curand insa, in chiar toamna lui 1945, in nucleul de decizie "au fost descoperite abaterile" Anei Pauker privind tacticile de sporire a randurilor partidului si de stabilire a aliantelor sale pentru alegeri. Nu de "vigilentul" Gheorghiu-Dej, cum vor lasa sa se-nteleaga declaratiile oficiale, ci de insusi satrapul Moscovei la Bucuresti, A.I. Visinski.

Legionarii, baza de recrutare a bolsevicilor ILARION TIU Dupa intrarea armatei sovietice in Romania, fostii membri ai miscarii legionare au intrat in alerta, deoarece erau intaii vizati de arestare sub eticheta de "fascisti". In aceste conditii, prin inscrierea in "partidele istorice" sau "partidele democratice" reusesc pentru o perioada sa stea departe de salile "tribunalelor poporului". Pentru legionari, lovitura de Palat de la 23 august 1944 nu a reprezentat o rasturnare de situatie. Ei erau in alerta inca din 1943, dupa esecul de la Stalingrad, fiind constienti de prabusirea Germaniei naziste. "REZISTENTA" RATATA. In perioada razboiului mondial, liderii miscarii legionare s-au aflat in Germania, fugiti ca sa scape de represalii dupa rebeliunea legionara din 21-23 ianuarie 1941. In razboiul din Est, Hitler nu le-a dat prea mare importanta, mergand pe mana generalului Antonescu. Dupa "debarcarea" lui Antonescu de la 23 august 1944 insa, Hitler s-a vazut in situatia de a avea trupele incercuite in Romania. Atunci, liderii nazisti i-au mobilizat pe legionarii aflati in Germania, pentru a constitui o miscare de rezistenta in spatele frontului. Dar "capii" miscarii legionare pierdusera orice contact cu tara. Ei initial avusesera domiciliu obligatoriu in Germania, fiindu-le interzis orice fel de activitate politica. Dupa fuga lui Horia Sima in Italia, pentru a cere sprijin lui Mussolini in vederea relansarii miscarii (decembrie 1942) au fost internati in lagare de concentrare. In august 1944, germanii au alcatuit in graba o miscare anticomunista a romanilor cu sediul la Viena, compusa in majoritate din legionari. Instruiti in tabere speciale, acestia sunt parasutati in Romania pentru a intemeia "miscari de rezistenta". In munti, armata germana lasase in retragere cateva grupuri de rezistenta care lucrau indeaproape cu reprezentantii Grupului Etnic German din Romania. Legionarii parasutati trebuiau sa intre in contact cu germanii din munti si sa pregateasca o miscare in spatele frontului, in momentul unei preconizate contraofensive germane. In perioada octombrie-noiembrie 1944 au fost trimisi in Romania doi importanti lideri legionari – Constantin Stoicanescu si Nicolae Petrascu. Cu sprijinul altor legionari parasutati de avioanele germane au constituit "grupuri de rezistenta". Insa la inceputul anului 1945 miscarea lor se incheie fara vreun rezultat. Contraofensiva germana nu a mai avut loc, trupele sovietice se aflau in tara, Siguranta interceptase parasutarile de legionari si le-a taiat legaturile, iar colaborarea cu soldatii germani din munti nu a dat roade. Nicolae Petrascu s-a ascuns la Bucuresti, de unde a coordonat grupurile legionare fidele. De teama arestarilor, fostii rezistenti parasutati s-au ascuns in regiunile muntoase. TATONARI POLITICE. Nu toti legionarii au fost de acord cu organizarea unei rezistente progermane in spatele frontului romano-sovietic. Parte din fostii conducatori ai organizatiei au adoptat o atitudine neutra in contextul rezultatului razboiului, nedorind sa se mai implice in activitati politice. Alti legionari au initiat negocieri cu partidele politice care functionau legal dupa 23 august 1944. Inca din toamna anului 1944, printre legionari a circulat ideea inscrierii in Partidul National Taranesc, Iuliu Maniu bucurandu-se de prestigiu printre ei. Inainte de a muri, Corneliu Codreanu ii indrumase pe adeptii lui sa-i dea ascultare lui Iuliu Maniu in caz ca legiunii i-ar fi interzisa functionarea legala. Apropierea de PNT a fost initiata de Horatiu Comaniciu. In

- 119 -

toamna anului 1944, in presa au aparut schimburi de mesaje intre lideri national-taranisti si legionarii din gruparea Comaniciu (fara prea multi adepti printre legionari). Efectul a fost potrivnic taranistilor, consolidand imaginea de "fascist" pe care i-o pregateau comunistii lui Maniu. Fara rezultat, Comaniciu a incercat sa atraga de partea sa si pe unii legionari refugiati in Occident. Spre norocul sau, a reusi sa fuga din tara prin 1946, scapand de valul de arestari de dupa 1947. LEGIONARII ROSII. Integrarea in randul "partidelor istorice" nu le oferea prea mare siguranta legionarilor. O miscare mult mai profitabila pentru ei a fost inscrierea in partidele de stanga. Tonul a fost dat chiar de Horia Sima, printr-o circulara secreta din 16 februarie 1945. Le recomanda adeptilor sai ca in cazul pierderii razboiului de catre germani sa se inscrie in partidele de stanga. Scopul lui Sima era ca prin aceasta atitudine legionarii sa fie la curent cu politica guvernului, in vederea actiunilor ulterioare ale miscarii. Insa o buna parte dintre legionarii "comunizati" au uitat de misiunea data de seful lor, utilizand noul statut pentru a-si "scapa pielea". Faptul se petrece in conditiile in care comunistii aveau nevoie de membri noi. In preajma loviturii de Palat de la 23 august 1944, PCR avea mai putin de 1.000 de membri. Partidul SocialDemocrat, desi controla formal sindicatele, in alegerile din perioada interbelica nu depasise cateva procente din sufragii. Iar miscarea legionara furniza un numar important de membri. Desi scoasa in afara legii de catre Antonescu, conform rapoartelor Sigurantei, in august 1944 avea circa 32.000 de membri in tara. Multi dintre acestia traiau in ilegalitate si semilegalitate, iar incadrarea intr-un partid "guvernamental" le-sar fi conferit siguranta. Importanta lor crestea si datorita spiritului militant, fiind organizatori si demonstranti disciplinati. Comunismul putea sa le convina si prin activismul pronuntat prin care se manifestau adeptii sai, stare de spirit asemanatoare cu a legionarilor. PROPAGANDA SI DERUTA. Paralel cu orientarile "benevole" ale legionarilor spre partidele de stanga, propaganda guvernului Groza contribuia la aceasta atitudine. Dupa 6 martie 1945 au aparut "pe piata" o serie de publicatii cu caracter legionar, in care era laudata politica guvernului. In august 1945, la Bucuresti, se editeaza ziarul Glasul legionar, cu subtitlul "Organ al Comitetului Legionar de Refacere si Actiune Politica". Insasi titlul publicatiei ridica semne de intrebare, expresia "organ de presa" fiind tipica propagandei PCR. Ziarul lauda reforma agrara legiferata de guvernul Groza, precum si participarea muncitorilor la viata publica. DUPLICITATE Intrarea legionarilor in Partidul Comunist, cu toate ca a sporit numarul membrilor acestuia, nu lea adus un plus de putere. Noii membri "verzi" ai partidului erau urmariti indeaproape de Politie si Siguranta. In preajma alegerilor din 1946, autoritatile politienesti din judetul Teleorman au intrat in alerta, constatand pathosul suspect al "verzilor" vopsiti in "rosu". Cand se intalneau, fostii legionari ridicau in sus bratul stang, si cu pumnul inchis strigau cat mai tare: "Hai noroc, tovarase!", dupa care isi strangeau mana dreapta si in soapta isi spuneau: "Camarade, nu fi trist / Legiunea progreseaza prin partidul comunist". Dupa acest "incident", considerat un indiciu al primejdiei renasterii legionarismului, autoritatile au dispus urmarirea tuturor legionarilor inscrisi in "partidele democratice". Tot in alegerile din 1946 un numar important de legionari s-au implicat in campania electorala a Partidului National-Taranesc. Astfel, fostii camarazi au ajuns sa se confrunte "pe teren". TACTICA "Dupa esuarea planului Stoicanescu (ianuarie 1945), am facut o ultima incercare de a-l determina pe Generalul Avramescu sa treaca in liniile germane si sa se ataseze guvernului de la Viena. Generalul Avramescu sovaia sa faca pasul decisiv. Eu speram ca Ilie Sturdza, care era ginerele lui, il va putea convinge sa rupa cu trecutul si sa treaca in liniile noastre. Insa la 3 Martie 1945, Generalul Avramescu, cu intreaga familie, au fost arestati de catre rusi" Horia Sima

- 120 -

REZISTENTA "Dintre legionarii intrati in scolile speciale s-au format in total zece echipe care au fost parasutate in tara. Acestea erau alcatuite din doi specialisti TFF, care proveneau de la Breitenfurth, unde nu se invata altceva decat elegrafie fara fir. Fiecare echipa era formata din 56 persoane. In afara de telegrafisti, intrau in compunerea echipelor inca 3-4 legionari, iesiti de la alte scoli, unde se invata manuirea armamentului si a explozivilor" Horia Sima

Comunisti vs legionari ILARION TIU Atat in perioada interbelica, cat si in timpul razboiului, extremele politicii romanesti – comunistii si legionarii – s-au aflat in opozitie permanenta. Deznodamantul "rosu" al conflagratiei mondiale i-a plasat pe legionari in situatia de a incerca prin orice mijloace sasi "scape pielea". Dupa inceperea razboiului mondial in Europa, la 1 septembrie 1939, situatia extremelor politice din Romania a avut rasturnari de situatie. Initial, legionarii au fost "puternicii zilei" in competitia extremelor. Cu sprijinul germanilor, fondasera in septembrie 1940 un guvern "national-legionar", impreuna cu generalul Ion Antonescu. Deoarece au stat la guvernare doar cateva luni, nu au avut timp sa se "rafuiasca" cu adversarii comunisti. Dupa finalul violent al relatiilor miscarii cu Ion Antonescu – rebeliunea legionara, extremistii de dreapta au ajuns sa fie colegi de penitenciar cu militantii comunisti. Acesta este un alt paradox al istoriei noastre in punctul de intalnire al extremei stangi cu cea dreapta. DALTONISM POLITIC. Cu toate ca se aflau in opozitie ideologica, legionarii si comunistii au facut "schimburi de cadre" in perioada razboiului. Dupa pactul Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939, Cominternul trimisese dispozitii catre "filialele nationale" sa nu-i mai denunte pe extremistii de dreapta ca "dusmani ai pacii". Din rapoartele politiei si Sigurantei romane reiese ca unii comunisti locali au reactionat la aceasta dispozitie prin inscrieri in miscarea legionara, ajunsa la putere in septembrie 1940. "Traseul" ales de comunistii infiltrati in miscarea legionara a fost prin Corpul Muncitoresc Legionar. Dupa rebeliunea din ianuarie 1941, Ion Antonescu i-a acuzat pe adversarii sai ca au permis comunistilor sa se infiltreze in organizatie, adeptii Moscovei dedandu-se la excese pentru a sabota regimul de la Bucuresti. In perioada ulterioara rebeliunii, printre cei arestati au fost identificati si fosti comunisti, ceea ce a creat unele probleme interne in miscarea legionara, deoarece fusesera primiti in organizatie oameni neverificati politic. Dupa aceste evenimente, Siguranta a observat regruparea comunistilor din miscarea legionara in fostele celule de partid. COLEGI DE LAGAR. Asadar, in perioada razboiului – dupa 22 iunie 1941 –, nu doar comunistii erau considerati adversari ai regimului Antonescu. Inchisorile si lagarele erau "populate" si de legionarii care primisera pedepse aspre dupa evenimentele din ianuarie 1941. Pentru a evita disputele, comunistii si legionarii au fost cazati in celule separate in corpurile inchisorilor. In decembrie 1942, legionarii cunoscuti au fost pusi sub paza in lagarele de internare. In lagarul de la Targu-Jiu cele doua extreme erau separate de un gard de sarma ghimpata. Totusi, se puteau vedea plimbandu-se prin curte. Legionarii nu au fost tinuti in lagare pana la sfarsitul razboiului precum comunistii. Incadrati in batalioane speciale, au fost trimisi pe frontul de Est, pentru a se "reabilita". PERSPECTIVE POLITICE. Dupa cearta cu Antonescu din ianuarie 1941, legionarii fusesera scosi din scena politica a Romaniei. Desi sperau intr-o impacare cu "maresalul", pana la sfarsitul

- 121 -

razboiului in Est au fost urmariti de serviciile speciale sau inchisi. Daca sperau intr-o revenire la putere dupa victoria nazistilor, dupa esecul de la Stalingrad si-au pierdut increderea, vazand ca puterea Axei slabeste pe zi ce trece. La inceputul anului 1944, germanii au intrat in legatura cu unii lideri legionari, fiind clar ca modificarea atitudinii se datora apropierii sovieticilor de Prut. Unii legionari au incercat sa negocieze cu "partidele istorice", pentru a participa la "ruperea" aliantei cu Germania. Unul din liderii lor, Iosif Costea, a initiat contacte cu Iuliu Maniu pentru a intra in "gasca" care pregatea in secret semnarea Armistitiului cu Natiunile Unite. In principiu, Maniu a fost de acord sa-i coopteze si pe legionari pentru rasturnarea lui Antonescu. Insa datorita opozitiei comunistilor, intelegerea a cazut, in august 1944 legionarii fiind in mare deruta. Cea mai mare parte a lor a asteptat cu sufletul la gura evolutia evenimentelor politice dupa incheierea Armistitiului. Speriati de perspectiva ocupatiei sovietice, o alta parte se retrage cu armata nazista, alaturandu-se celor care se aflau in Germania din 1941. Cu pecetea de "fascisti" si in contextul "vanatorii" impotriva antisemitilor, dupa 23 august 1944 legionarii au apelat la diverse strategii de supravietuire politica, si mai ales de mentinere a libertatii. ANALIZA "La cativa metri de cabanele noastre (in lagarul de la Targu-Jiu – n.r.), dincolo de sarme, se aflau acelea ale comunistilor. In zile cu soare ii puteam vedea plimbandu-se de-a lungul sarmelor ghimpate, discutand problemele ce-i preocupau. Ei, cel putin, stiau pentru ce se gaseau in acest loc, noi insa, nu. I-am privit in repetate randuri: pareau linistiti si increzatori in viitorul ce-i astepta. Acolo i-am vazut pentru prima data pe Bujor, mi se pare, si pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, despre care am aflat ca era un lider al muncitorilor" Nicu Iancu, legionar

Se naste rezistenta din munti ILARION TIU Desi in cursul anului 1945 multi legionari s-au inscris in "partidele guvernamentale" din oportunism sau pentru protectie, "nucleul dur" al miscarii nu era totusi neutralizat. Astfel ca, la sfarsitul anului 1945, Ana Pauker si Teohari Georgescu au initiat tratative cu Nicolae Petrascu pentru a asigura "linistirea" legionarilor. Ca miscare politica, legionarii erau compromisi din cauza etichetei de "fascisti". Orice incercare publica de protest fata de ascensiunea fortata a comunistilor putea fi taxata conform legilor in vigoare dupa 23 august 1944 ca impotrivire la "democratie". Legionarii fiind "experti" in organizarea ilegala, liderii PCR decid sa negocieze cu ei in scopul nemarturisit al neutralizarii lor. NOI CONTINGENTE DE DETINUTI POLITICI. O buna parte din "nucleul dur" al miscarii legionare se afla in ilegalitate la sfarsitul razboiului. Dupa rebeliunea din ianuarie 1941 fusesera arestate cateva mii de legionari, o buna parte din ei fiind inchisa pana la 23 august 1944. De amnistiile ulterioare, acordate pentru detinutii politici, nu au beneficiat decat putini legionari. Prin prevederile Conventiei de Armistitiu cu Natiunile Unite, legionarii considerati responsabili pentru actiuni "fasciste" au reintrat din nou in vizorul autoritatilor. Printr-o lege de la 11 noiembrie 1944 s-a intreprins un nou val de arestari. Dupa formarea guvernului legionar in exil, la Viena (10 decembrie 1944), Miscarea legionara din tara a intrat intr-o noua faza de "hartuire". Din ordinul primului-ministru, generalul Nicolae Radescu, la 22 decembrie 1944, s-au infiintat in fiecare judet "comisii de punere sub paza a legionarilor". Acestea erau compuse dintr-un magistrat si reprezentanti ai partidelor din "blocul guvernamental": PNT si PNL cate un reprezentant de fiecare, iar FND doi reprezentanti. Aceste comisii judetene trebuia sa-i identifice pe legionarii locali, sa le cerceteze dosarele din arhiva

- 122 -

guvernul a dat un comunicat prin care le permitea tuturor legionarilor sa se legalizeze. APEL LA "RESPECT". Astfel ca in vara anului 1945. acestia se ascundeau in munti. treptat s-au impacat cu ideea lui. Horia Sima. . secundat de Vica Negulescu. Motivati de faptul ca guvernul comunist initial s-a tinut de promisiuni. iar fata de organizatiile politice romanesti sa respecte in ele ce au si facut bun si folositor pentru viitorul tarii". Din rapoartele Sigurantei reiese ca gruparea Petrascu si-a tinut in mare parte promisiunea de neutralitate. promitandu-i ca-l va lasa liber in schimbul colaborarii cu regimul. Nicolae Petrascu. iar perioada razboiului accentuase neintelegerea. Petrascu se afla si el in ilegalitate. Mai mult decat impotriva comunistilor.Ministerului de Interne si sa propuna arestari. O sursa de "ilegalisti" legionari erau si cei parasutati de guvernul din exil de la Viena in perioada noiembrie 1944-februarie 1945. au inceput manevrele de dezbinare a organizatiei. vechi de la moartea lui Corneliu Codreanu in noiembrie 1938. in conditiile predarii armamentului si a renuntarii la acte ostile statului. ii sfatuia sa recunoasca guvernul si sa se reintegreze in societate. DEZBINA SI STAPANESTE! Comunistii nu s-au multumit cu acest acord in relatiile guvernului cu Miscarea legionara. de la care intelesese ca nu putea primi nici un ajutor. fiind parasutat in noiembrie 1945 si avand de ispasit o condamnare de munca silnica pe viata data de regimul Antonescu pentru rebeliune. Prin intermediul unui alt legionar cunoscut. se adunase in juru-i "grupul macedonenilor". Alaturi de ei fugeau de autoritati si alti fosti lideri legionari care se stiau pasibili de intemnitare. Acesta condusese Corpul Muncitoresc Legionar. nu fusese acceptat de la bun inceput de toti legionarii. Finalizarea "acordului" comunisti-legionari a avut loc dupa arestarea lui Nicolae Petrascu in noiembrie acelasi an. Siguranta a intrat in legatura cu el. In aprilie 1945 au fost date noi dispozitii pentru arestarea legionarilor din teritoriul rural. O ruptura insemnata a legionarilor s-a realizat prin atragerea lui Dumitru Grozea. Dupa esecul organizarii rezistentei. a emis o circulara prin care-i indemna pe toti legionarii la liniste. Astfel ca elementele fidele lui Grozea din CML nu au facut "jonctiunea" cu gruparea lui Petrascu. el a emis o circulara pentru "legionarii dinauntru si afara inchisorilor". Obtinand colaborarea "nucleului dur" al organizatiei. Ca prim semn de clementa. Munca le-a fost usurata de disensiunile existente intre legionari. La 6 august 1945. Detinutii legionari erau in custodia Comisiei Aliate de Control. Dupa rasturnarea lui Radescu. asa cum facuse cu PNT sau cu PNL. in primele zile ale lunii decembrie. gruparea Mironovici atata contra gruparii Petrascu. Nu la fel a procedat gruparea reprezentata de Radu Mironovici. Acestia urmau sa fie internati in lagarele de la Slobozia si Caracal. prin care cerea ca "legionarii sa pastreze o pozitie de respect si de libertate fata de autoritatea de stat.900 de legionari dati disparuti in evidentele Sigurantei. adancind dezbinarea Miscarii legionare. fiind acuzat de regimul Antonescu ca fiind unul din "capii" rebeliunii din ianuarie 1941. La 10 decembrie. PCR i-a desemnat pentru negocieri pe Teohari Georgescu si pe Ana Pauker. ostil acordului cu PCR. care i-a urmat "Capitanului". Desi acesta se abtinea de la actiuni publice. Din arest. Apelul lui Petrascu a fost urmat de intrarea in legalitate a peste 1.123 - . a initiat negocieri cu autoritatile. conducatorul "nucleului dur" al legionarilor. acesta se consultase si cu liderii "partidelor istorice". rivalitatea lor manifestandu-se prin incercari de a pune actiunile compromitatoare in carca grupului Petrascu. Anterior. eliberandu-i din lagare pe legionari si permitand legalizarea celor dati disparuti. guvernul a desfiintat lagarele de internare la 30 septembrie 1945. Vasile Noveanu. noul guvern Petru Groza "s-a ingrijit" si el de "soarta" legionarilor. intemeietor al miscarii. Cu toate ca initial gruparile legionare rivale "liniei" Horia Sima – Nicolae Petrascu au protestat fata de acord. orice cereri privind mutarea sau internarea in spital a lor fiind adresate catre aceasta. Primul pas spre "normalizarea" relatiilor cu regimul l-a facut Nicolae Petrascu. Petrascu a luat contact cu liderii Partidului Comunist.

OPORTUNISM Politica de "spargere a legionarilor" a fost alimentata de comunisti si prin atragerea unor personalitati care colaborasera cu miscarea. Celebru este cazul filologului Petre P. Panaitescu. Acesta intrase in organizatie in perioada interbelica, pe fondul adeziunii tinerilor intelectuali la gruparea politica condusa de Corneliu Codreanu. In perioada dictaturii carliste se pusese in slujba miscarii ilegale, in 1939 fiind curier intre Horia Sima si gruparile radicale din tara care pregateau rasturnarea regelui-dictator. In lunile regimului legionar fusese rector al Universitatii din Bucuresti. Implicat in "procesul rebeliunii", s-a inspaimantat de perspectiva intemnitarii, facand apeluri disperate sa fie eliberat. Dupa 23 august 1944, pentru a nu fi inclus in vreo "lista neagra", a incercat colaborarea. In septembrie 1945 a usurat manevrele de dezbinare a legionarilor, propunandu-le camarazilor apropiati sa se inscrie in Uniunea Patriotilor. Dupa 1947 a fost "recuperat" de culturnicii comunisti, stergandu-i-se trecutul legionar. In lucrarile de specialitate despre Miscarea legionara din timpul comunismului, apartenenta lui Petre P. Panaitescu la organizatie era ascunsa sub formule de genul "un anume Panaitescu". TRADARE "Dupa capitularea Germaniei, la 9 mai 1945, diplomatii germani atasati guvernului de la Viena s-au desprins de grupul romanesc, dupa ce, in prealabil, avusesera grija sa comunice autoritatilor militare americane lista persoanelor care apartineau guvernului national si se gasesc la Bad Gastein. Misiunea guvernului national era internata intr-un hotel din Bad Gastein" Horia Sima

Dupa razboi, legionarii schimba tactica ILARION TIU Mircea Nicolau, fostul sef al organizatiei legionare Bucuresti in perioada 1947-1948, povesteste pentru Jurnalul National tacticile de opozitie a extremistilor de dreapta contra comunistilor, dupa razboi. Legionarii contau pe interventia Statelor Unite in Romania, pentru a inlatura pericolul comunizarii tarii de catre sovietici. Jurnalul National: Domnule Nicolau, unde va aflati la 23 august 1944? Mircea Nicolau: La acea data eram inchis la penitenciarul Aiud, ispasind o condamnare din iulie 1941. In timpul regimului national – legionar, fusesem inspector special de Politie, in regiunea Oltenia. Dupa "rebeliunea legionara" am fost condamnat la moarte, in lipsa, pentru asa-zisa "pregatire a rebeliunii". Fiind prins, s-a rejudecat condamnarea, primind o pedeapsa de sase ani. Pana in octombrie 1942 am fost detinut la Vacaresti, apoi la Aiud pana in septembrie 1944, cand am fost readus la Vacaresti, de unde m-am eliberat. Am ramas in inchisoare pana in martie 1946, cand s-a admis rejudecarea proceselor celor care n-au avut drept de recurs inainte de caderea lui Antonescu. In urma procesului am fost achitat. La Vacaresti ati reusit sa luati contact cu legionarii care se reorganizau dupa caderea lui Antonescu? Oficial, nu aveam voie sa iau contact decat cu familia. Insa, prin rude, reuseam sa mentin legaturile cu legionarii din afara, cunoscand eforturile lor de reorganizare. Primeam si ziare, de unde ma informam despre noua situatie politica dupa "intoarcerea armelor". Dupa eliberare ati reluat activitatea politica? In 1946 functiona inca o atitudine pe care o luase fata de noi Partidul Comunist in urma unei intelegeri din decembrie 1945, prin care legionarii se angajau sa nu se mai implice in dezbaterile

- 124 -

politice, in schimbul incetarii urmaririi lor. Comunistii se temeau ca, daca vor mentine regimul dur initiat de Antonescu impotriva noastra, s-ar putea sa devenim membri ai Partidului National Taranesc. A existat o anumita directie de apropiere de PNT initiata de Horatiu Comaniciu, insa nu a fost urmata de multi legionari. Majoritatea doreau sa faca politica noastra traditionala, deoarece nu aveam aceeasi doctrina ca taranistii, noi aveam alta schema de organizare, in cuiburi, sectoare etc. Eu dupa eliberare nu m-am mai implicat o perioada in activitati politice. Mi-am gasit cu greu o slujba in Bucuresti si am incercat sa reintru in viata de "civil". Insa constatand ca Partidul Comunist nu si-a tinut promisiunile luate in decembrie 1945 – respectiv "curatarea" inchisorilor de legionari si incetarea urmaririi lor –, am decis sa reincep activitatea politica militanta. In primavara anului 1947, noi, legionarii, ne-am reorganizat. Cum si de ce? Activitatea se desfasura pe doua planuri: intern si extern. Chiar Nicolae Petrascu, care conducea atunci Miscarea legionara din tara, venise de peste granita la sfarsitul lui 1944, parasutat impreuna cu o echipa. El mentinea prin curieri legaturi cu conducatorii legionari din Occident. In tara, ne-am organizat dupa vechiul nostru sistem: cuiburi, familii, sectoare. Eu am primit functia de conducator al organizatiei Bucuresti. Prin faptul ca facusem inchisoare, eram cunoscut. Aceasta organizatie era punctul concentric al tuturor organizatiilor din tara. Toate regiunile – Moldova, Ardealul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea – veneau aici si raportau. Eu primeam curierii legionari la Bucuresti si apoi prezentam mai departe situatia lui Nicolae Petrascu. Aceasta avea sa ma coste o condamnare de munca silnica pe viata, dupa 1948. Cum realizati legatura cu Nicole Petrascu? Prin case conspirative sau locuri de intalnire? La inceput a existat o casa conspirativa, unde am pregatit activitatea de reorganizare. Insa curand, dupa ce a inceput activitatea noastra, am parasit casa, fiind siguri ca va fi descoperita. Foloseam locuinte necunoscute politiei, pe care le schimbam la fiecare intalnire. Mai aveam intalniri pe strada, in puncte stabilite anterior. Nu ma intalneam intotdeauna cu Nicolae Petrascu, ci cu oameni prin care acesta tinea legatura cu organizatiile, in special Valeriu (Vica) Negulescu, mana sa dreapta. Ulterior, am fost condamnat in acelasi lot cu Vica Negulescu, amandoi la munca silnica pe viata. Care a fost soarta Miscarii legionare, reorganizate in primavara anului 1947? In noaptea de 14/15 mai 1948 s-au produs arestari generale care s-au ridicat la cateva mii. M-au cautat si pe mine acasa, dar nu m-au gasit, asa ca m-am ascuns. Totusi, prin luna iulie am fost arestat, descoperirea datorandu-se mentinerii contactelor cu legionarii urmariti. Cea mai mare parte a detentiei am facut-o la Aiud, fiind eliberat la amnistia din 1964. SERVICIU SECRET LEGIONAR "Miscarea legionara era pregatita, in eventualitatea unei ofensive pe care armata americana ar fi declansat-o sa elibereze Romania de comunism. N-a fost o vorba in vant eventualitatea unei ofensive americane in perioada 1946-1948, pentru a elibera Romania de comunism. Ei aveau nevoie de o baza sigura aici, incercandu-se ca aceasta sa fie constituita de Miscarea legionara. S-a format un serviciu de informatii care sa reflecte situatia din tara sub toate raporturile – economic, politic, social – in asa fel incat, in eventualitatea unei ofensive, americanii sa stie pe ce teren calca. Existau niste canale de comunicare a informatiilor: veneau de peste granita legionari care preluau informatiile si le transmiteau dincolo. «Agentii» nostri nu aveau o pregatire speciala. Datele se refereau la infornatii cunoscute de cei care traiau in mijlocul lucrurilor: ce unitati militare sovietice exista, cam cu ce efectiv, cum se organizeaza Partidul comunist, unde erau punctele tari ale acestuia, care erau oamenii cu greutate in PCR, legaturile dintre partid si populatie, relatiile cu celelalte partide politice, etc." Mircea Nicolau

- 125 -

Editorial: Maria, dezmierdata Rica LAVINIA BETEA S-au facut interesante comparatii intre evenimentele din 22 decembrie 1989 si cele din 23 august 1944. Ambele situatii – s-a spus – prezinta caracteristicile unor lovituri de stat carora li s-a conferit ulterior titulatura de revolutie. Calendaristic, marcheaza inceputul unor etape tranzitorii numite "democratie populara" dupa cel de-al doilea razboi mondial si "tranzitie post-comunista" in zilele noastre. In amandoua datile a fost declarata oficial schimbarea unui regim de dictatura cu unul democratic. Cum in memoria colectiva situatiile politice complexe sunt reprezentate prin faptele si destinul conducatorilor, intre Antonescu si Ceausescu au fost gasite, de asemenea, similitudini. Amandoi, din lideri cu puteri si convingeri absolute in mesianismul lor, sfarsisera, in numai cateva ceasuri, prin a fi redusi la nimic. Antonescu, sechestrat intr-un fel de debara a Palatului Regal, Ceausescu facand autostopul pe-un drum laturalnic. Au murit in acelasi fel: executati, prin impuscare, dupa procese politice de factura stalinista. Apelasera, cu demnitate, in ultima clipa la simbolurile ce le consacrasera succesul politic: Antonescu s-a prezentat in fata plutonului de executie purtand o cocarda tricolor; Ceausescu cantand "Internationala". Amandoi dictatorii au fost si barbati notoriu atasati de nevestele pe care si le "ridicasera" in conul de lumina al puterii lor absolute. Lipsite de vreo inzestrare anume, fara fatala iubire a sotilordictatori, Elena Ceausescu si Maria Antonescu ar fi fost, cel mai probabil, niste femei oarecare. Dintre aceia care-au scris in ultimii ani despre Ion Antonescu, multi au ramas impresionati de scrisoarea pe care maresalul i-a adresat-o sotiei inainte de executie. Interpretate in cheie exclusiv afectiva, anumite fraze sunt folosite ulterior ca impresionante citate – proba a patriotismului lui Antonescu. Sub vraja cuvintelor expeditorului si solemnitatii momentului – ultime ganduri de viata – cititorul e putin inclinat sa-si inchipuie destinatara. Maria Antonescu a fost fiica de militar. De grad inferior, cu solda mica, betiv sau cartofor ori poate cu familie prea mare – caci aceasta fata a sa n-a avut, cum cereau obiceiurile vremii, zestrea cuvenita casatoriei cu ofiteri de rang superior. Cand s-a maritat cu Antonescu, avea si doua maritisuri anterioare. Dintr-unul ramasese cu un copil handicapat. In epoca, o mireasa cu asemenea date biografice era opusul unei "partide" pentru un ofiter si suparare mare in familia oricarui mire. Cand se-ntalnise cu Antonescu era inca nedivortata legal de cel de-al doilea sot, un negustor evreu care traia la Paris. In slabiciunea pentru Maria, dezmierdata Rica, fiinta puternica a ofiterului superior cu ambitii politice Antonescu e insa coplesita de preferintele barbatului Ionel. Intransigentul care-si clamase notoriu moralitatea prin refuzul de a se aseza la masa cu Regele Carol al II-lea acompaniat de Elena Lupescu, pe motiv ca nu sta la masa alaturi de-o... metresa (folosise, desigur, pe fata neaosul cuvant romanesc), isi alesese o femeie inca maritata! Fusese subjugat de ea pana-ntr-atat incat ajuns la putere, pe avocatul Mihai Antonescu care-l scosese curat din procesul de bigamie intentat la instigarea regelui, l-a facut sef de guvern si totodata ministru de Externe. Iar aceea care dupa canoanele publice era o sotie nepotrivita, devine un VIP al ziarelor vremii cu monopol mediatic asupra actiunilor caritabile in folosul frontului. In chiar ultimele clipe de viata, in scrisoarea adresata sotiei sale, ideile politice ale liderului Antonescu se-nvalmasesc printre gandurile indragostitului Ionel. Recunoscandu-se pe sine invins (caci "popoarele in toate timpurile si peste tot au fost ingrate"), cu retorica omului politic, spera in judecata istoriei. Istoria i-a pus pe toti la locurile meritate, in consecinta "ne va pune si pe noi" (pe el, maresalul... dimpreuna cu Rica!). Soarta femeii devenita prin hazardul judecatilor inimii "doamna maresal Antonescu" a fost cu adevarat tragica. La cateva ceasuri dupa arestarea sotului sau, Maria Antonescu a aflat cat de

- 126 -

"ingrati" sunt chiar fostii apropiati. Incercand sa se refugieze la familia regala, regina-mama Elena ii transmite refuzul de a o primi. Curand a fost arestata si, separat de sotul ei, transportata in Uniunea Sovietica. La aflarea vestii executiei tatalui vitreg, fiul handicapat al Mariei s-a sinucis. Anii care i-au mai ramas pana la deces (1964) au fost o lunga agonie. A trecut (in regim de "detinut la secret") prin cumplitele inchisori de femei lasand in urma-i imaginea-simbol a nefericitei care in scurta plimbare de noapte prin curtea temnitei aduna infrigurata chistoacele tigarilor aruncate de paznici. Crucificata apoi, prin domiciliu obligatoriu, in iernile geroase si verile caniculare ale Baraganului isi trece timpul tricotand manusi. Rar, atat cat regulile ingaduiau, a scris unei nepoate. Se bucura de primirea a doua sticle de bere, staruie pentru timbre postale ori n-a putut iesi din casa printre troiene – sunt vestile pustiului ei. Semneaza simplu, "Rica". Nenorocita prin intamplarea de a fi fost nevasta maresalului Ion Antonescu.

„Lotul Antonescu“, pe drumul dintre doua inchisori PAULA MIHAILOV CHICIUC Din arestul comunistilor romani, "lotul Antonescu" a ajuns, din ordinul lui Stalin, in arestul sovieticilor. "Sejurul" moscovit al arestatilor a durat un an si sapte luni, timp in care ei au fost anchetati, pentru a fi judecati. La 9 aprilie 1946, Guvernul sovietic a decis predarea grupului autoritatilor romane. Dupa arestarea survenita la 23 august 1944, "lotul Antonescu", format din Ion Antonescu si Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Mircea Elefterescu, Constantin Z. Vasiliu, Radu Lecca (fostul presedinte al Centralei Evreilor), Eugen Cristescu (fost sef al Serviciului Sigurantei), a ramas intro casa conspirativa a comunistilor din cartierul Vatra Luminoasa timp de opt zile. Pe timpul detentiei, arestatii au fost vizitati de doua ori de noul ministru de Interne – general Aurel Aldea – care le-a transmis: "Va vom preda rusilor sa va pazeasca, dar noi va vom judeca." GENERALISSIM SI MARESAL. La 2 septembrie 1944, generalii Rodion I. Malinovski (comandantul Frontului 2 Ucrainean) si I.Z Susaikov (membru in Consiliul Militar al Frontului 2 Ucrainean si viitor loctiitor al presedintelui Comisiei Aliate de Control de la Bucuresti) au intocmit un raport catre Stalin. Documentul este relevant pentru reconstituirea episodului preluarii arestatilor de catre soldatii "rosii". Totul a inceput odata cu sosirea in Bucuresti a Armatei Rosii (30-31 august 1944). Generallocotenent I.Z. Susaikov si Tevcenkov (seful Directiei Politice a amintitului Front) au primit, din partea Consiliului Militar al Frontului 2 Ucrainean, misiunea sa identifice locul unde se afla Ion Antonescu si sa-l ia sub paza sovietica. Cei doi ofiteri sovietici s-au prezentat la Comandamentul garnizoanei Bucuresti si au cerut, pe ton de comanda, generalului de corp de armata Iosif Teodorescu, primarului Victor Dombrovschi si ministrului de Interne Aurel Aldea sa li se spuna unde era Antonescu. Raspunsul l-au primit de la Emil Bodnaras, care le-a comunicat ca maresalul se gaseste in custodia comunistilor. La cererea expresa a ofiterilor sovie- tici – Tevcenkov si Burenin (comandantul sovietic al garnizoanei Capitalei) –, insotiti de 40 de soldati rusi, Bodnaras i-a condus la casa din Vatra Luminoasa. Invocand paza proasta a arestatilor – asigurata doar de un grup de zece civili inarmati cu pistoale –, Tevcenkov l-a informat pe Bodnaras ca va prelua lotul arestatilor si-l va transporta in dispozitivele proprii. Exprimand pozitia Guvernului, conform careia autoritatile romane ar prefera ca Antonescu si ceilalti arestati sa ramana in tara, Bodnaras a sugerat sovieticilor sa-i lase pe loc, dar sa intareasca paza cu soldati sovietici. DESTINATIA: LUBIANKA. La 31 august 1944, la ora 17:30, grupul, in frunte cu Ion Antonescu, a fost transportat la punctul de comanda al Armatei 53 Sovietica. La 1 septembrie au luat drumul Moscovei. Conform relatarilor fostului sef al Biroului III Operatiuni din Cabinetul Militar al lui Antonescu – colonelul Gheorghe Magherescu –, convoiul s-a oprit pentru prima data

- 127 -

reunite sub titlul "Cu Maresalul pana la moarte" (1999). La 5 aprilie 1945. In februarie 1946. alaturi de Antonesti. Numai ca sotii nu au stiut nimic unul de celalalt pe tot parcursul existentei lor in acelasi spatiu sovietic. Dupa ce a parasit teritoriul romanesc. exonerandu-i pe ceilalti arestati de raspundere. Intr-o nota din 5 aprilie 1946. CAPTIVITATE "DE LUX". care nu considera necesara prezenta lor la Nürnberg. in care maresalul si-a asumat integral responsabilitatile guvernarii sale. Traiul bun a luat sfarsit in iunie 1945. Raspunsul Statelor Unite a venit sub forma unei sugestii ca Antonescu si ceilalti. autoritatilor romane. la 9 aprilie 1946. Maria Antonescu a fost si ea dusa la Moscova. Fara a astepta decizia procurorilor Tribunalului International.in satul Dobroiesti (jud. arestatii au ajuns la Galitin – o suburbie a Moscovei – unde au fost cazati intr-o luxoasa casa de vanatoare si tratati decent. ei declarand ca unicul organ competent sa decida in cazul Maresalului Antonescu si a fostilor sai colaboratori este guvernul URSS. isi aminteste generalul Constantin Pantazi. comuna Tutova. Motivul? In arhivele rusesti nu exista la vedere. "aprovizionat din belsug". Cererea a fost imediat trimisa spre solutionare la cel mai inalt nivel al conducerii sovietice. pastrate in Arhiva de Stat a Federatiei Ruse. grupul detinutilor a calatorit spre Moscova cu un tren special. calatorind cu trenul in drum spre Bucuresti (aprilie 1946). "ACUZATORII PUBLICI". Aici au fost anchetati Maresalul si generalul Constantin Pantazi. pe masa Guvernului roman. de marfa. Riposta sovieticilor a fost dura si directa. Interesanta este si pozitia adoptata de Statele Unite fata de arestatii din "lotul Antonescu". a aparut o cerere formulata de Gheorghe Tatarescu referitoare la decizia asupra lotului Antonescu. a auzit o femeie tusind. se spune ca Antonescu a lasat in spatele unei icoane un bilet semnat si datat. Maresalul "criminal" anchetat de sovietici PAULA MIHAILOV CHICIUC In istoriografia romaneasca s-au acordat spatii largi studiului ares-tarii Maresalului Antonescu si procesului "Marii tradari nationale". Singurele surse credibile la indemana istoricilor sunt memoriile generalului Pantazi. Si dupa felul de a tusi. si tot personalul necesar – . care se afla sub paza armata in URSS". si procesele-verbale ale interogatoriilor lui Ion Antonescu.128 - . Ialomita). Acolo li s-a luat primul interogatoriu. in casa unde a dormit. Ambasada sovietica din Washington comunica Departamentului american de Stat ca guvernul sovietic a propus sa incredinteze Guvernului roman pe Cristescu. dupa cum isi alinta el consoarta. Prima data cand maresalul a realizat ca se afla in apropierea sotiei lui a fost cand. Despre perioada petrecuta de "lotul Antonescu" la Moscova s-au scris doar cateva articole. Pantazi si Vasiliu. in satul Tepu. care avea atasat un singur vagon de persoane. Alexianu si Elefterescu. Perioada petrecuta de membrii "lotului Antonescu" la Moscova este inca invaluita in mister. Lecca. ar trebui judecati de Tribunalul International de la Nürnberg. care de altfel au negat necesitatea prezentei inculpatilor romani in boxa acuzatilor tribunalului cu acelasi nume." La capatul unui drum de trei zile. DECIZIE SOVIETICA. cu continutul: "Plec in necunoscut. fondul NKVD. in acest moment. URSS a primit din partea SUA si a Marii Britanii acordul lor pentru aplicarea pedepsei capitale lui Ion Antonescu. IDENTIFICAREA RICAI Arestata la 30 august. sovieticii i-au predat pe arestati. Consultandu-si aliatii. IN ACTIUNE. cand lotul a fost transferat la Moscova si incarcerat in celebra inchisoare a NKVD-ului – Lubianka. considerati "criminali de razboi". Lucretiu Patrascanu cerea lamuriri de la Moscova asupra "considerentelor guvernului sovietic privitoare la judecarea lui Antonescu si a clicei sale. La urmatoarea oprire. si-a dat seama ca in acelasi tren cu el era si "Rica". decat "documente nesemnificative".

coafor. a fost salvat. pana la tratament medical acordat de specialisti si o biblioteca foarte bine dotata. a devenit pentru noi un simpatic «domiciliu obligatoriu». spre bucuria si linistea lui Mihai Antonescu. in care beneficiam de un repaus de vacanta placut. In capitala URSS au fost preluati de ofiteri superiori NKVD si dusi la o casa de vanatoare din Galitin – o suburbie a Moscovei. El era de parere ca bunavointa sovieticilor avea un singur scop: obtinerea de declaratii mincinoase.129 - . Si cum nu intentiona sa le dea. arestatii au fost vizitati de cateva ori de ofiteri rusi care au avut cu fiecare dintre ei doar discutii particulare. Procesele-verbale ale acestora – datate 26 iunie 1945. Misiunea ofiterului sovietic consta in a-l determina pe anchetat sa-si insuseasca concluziile raportului. invariabil. i-a marturisit lui Pantazi ca voia sa se sinucida. razboiul contra URSS. Motivul invocat de sovietici a fost acela ca la Galitin se faceau pregatiri pentru intampinarea copiilor care urmau a-si petrece acolo vacanta de vara. fiul generalului. La 8 noiembrie 1944. Ofiterii sovietici au tinut sa-l asigure pe Maresalul Antonescu ca in Rusia nu avea sa se teama de nimic." Tratamentul privilegiat l-a facut pe fostul ministru de Externe. Acesta din urma se temuse cel mai tare ca o eventuala sinucidere a lui Antonescu ar fi atras dupa sine considerarea sa ca principal vinovat. "Viata de la Galitin. In timpul petrecut la Galitin. La cererea expresa a autoritatilor romane. Ofensat ca a fost adus la Moscova. Ei au fost mutati din luxoasa vila in inchisoarea NKVD-ului. Fostul comandant de armata-dusmana a sovieticilor nu avea cum sa se lase amagit. Si-a asumat intreaga raspundere a guvernarii sale."escorta. a recunoscut ca din ordinul lui s-au infiintat lagarele din Transnistria. Totodata.Z. URSS-ul sarbatorind victoria.S. Ele erau cuprinse intr-un raport al Comisiei de stat pentru cercetarea daunelor provocate de armatele germano-romane. Ion Antonescu a pastrat afirmatiile initiale. Conform documentelor pastrate in fondurile NKVD-ului din Arhiva de Stat a Federatiei Ruse si publicate de-a lungul timpului in Romania. In acelasi timp. Descoperit din vreme de generalul C. Aici nu le-a lipsit nimic. vagon de dormit. mai saracacioasa. sovieticii au avut grija de securitatea "oaspetilor". au fost executati sovietici la Odessa. Ion Antonescu a fost supus doar la trei anchete. PE MANA LUI NICOLSKI. viata lui fiind in afara oricarui pericol. La 9 mai 1945 Germania a capitulat. medic". pe teritoriu sovietic. sampanie sau vin rosu. abia dupa ce a avut asigurata victoria. fiind mutati la o alta vila. locotenent-colonelul Lihacev. Iar peste alte patru zile (17 iunie 1945) cei sapte romani au fost inchisi in celebra temnita a politiei politice sovietice. de la cele mai bogate meniuri care cuprindeau adesea caviar. exista doua variante. Abakumov. paziti de sapte ofiteri cu grad de locotenent major si patruzeci de elevi ai scolilor militare sau ostasi. dadea ca sigur momentul transferului 10 mai 1945. temutul sef al Directiei principale de . hranindu-se zilnic doar cu ceai si cu paine. Stalin a decis sa-i trateze pe "oaspeti" ca si "criminali de razboi". in partea estica a Moscovei. facandu-si o funie dintr-un cearsaf. sa-si defineasca ironic tovarasii ca "rentieri capitalisti pe spezele Rusiei sovietice". Mihai Antonescu. fara nici o explicatie si considerandu-se nevinovat. Referitor la data la care lotul Antonescu a parasit vila. Nu a dat insa cifre. participarea Ungariei la actiune. Tema principala a fost. 7 ianuarie 1946 si 4 aprilie 1946 – au fost intocmite de catre ofiterii anchetatori si autentificate prin semnatura Maresalului.rul – loctiitorul sefului biroului de cercetare al Directiunii generale (SMERS). A vorbit si despre intalnirile sale cu Hitler si decizia de atacare a URSS. vagon-salon. Date si cifre detinea anchetato. Ion Pantazi. acelasi Pantazi isi aminteste ca. Pentru romanii de la Galitin insa avea sa inceapa calvarul. In fiecare dintre interogatorii. SFARSITUL "VACANTEI". a declarat un fel de greva impotriva traiului bun. Generalul Constantin Pantazi afirma in cartea sa ca detinutii au parasit incinta de la Galitin la 13 iunie 1945. incepand cu sfarsitul lunii mai 1945. Colonelul Elefterescu a refuzat sa se infrupte din ospitalitatea sovieticilor. ministrul de Externe rus – Viaceslav Molotov – a semnat catre V. MARESALUL. recunoasterea de catre Maresal ca Romania a facut un razboi de agresiune si de jaf impotriva Uniunii Sovietice. (Piki) Vasiliu. Maresalul a incercat sa-si puna capat zilelor. date inca de la primele contacte cu autoritatile sovietice. IN ANCHETA. pentru a fi incarcerat la Liubianka. Argumentul pe care se baza era acela ca. povesteste Pantazi.

Conform articolului 14 din Conventia de Armistitiu (12 septembrie 1944). spion sovietic inchis in Romania. dupa unele evaluari. in art. am fost invitat la arhiva speciala (arhiva KGB. multi au fost mirati sa afle ca venise randul Maresalului Ion Antonescu si al apropiatilor sai. data procesului s-a stabilit abia dupa ce actul de acuzare a fost aprobat. fiind urmarit cu interes atat de guvernanti. a inceput redactarea actului de acuzare (avea nu mai putin de 200 de pagini). preocupat de perioada guvernarii Antonescu. in cea de a doua – Elefterescu. cat si de ambasadele straine. "Moarte Antonestilor!" PAULA MIHAILOV CHICIUC Desi teoria "aducerii la judecata istoriei a criminalilor de razboi" era la ordinea zilei. de Consiliul de Ministri (2 mai) si . interogatoriile la Moscova". Dar procesul-fulger a avut loc. Romania s-a angajat sa actioneze in directia judecarii crimelor de razboi. populatie. in mai putin de o saptamana.contrainformatii NKVD (supranumita SMERS – prescurtarea in rusa a expresiei "Moarte spionilor!"). Ultimul. Dar inceperea procesului Antonescu fusese stabilita la 6 mai 1946. Despre restul documentelor putem imbratisa cea mai buna teorie. prin care termenul de 1 septembrie 1945 era prelungit pana la 1 iunie 1946. in februarie 1946 s-a emis Legea nr. Maria Antonescu si Radu Lecca. colaborarea cu Germania. care nu sunt provincii romanesti. In plus. 61/1946. "SFORARUL" PATRASCANU. Interogatoriile sau luat de catre ofiteri rusi. inspectorul Alexandru Nicolschi. si din partea romaneasca. pe adevaratul sau nume Boris Grumberg. 3 din Legea 312/1945 se stipula ca urmarirea si judecarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi se puteau face doar pana la 1 septembrie 1945. 18 alin.n. Inca din februarie 1945. n. moment in care s-a intocmit un procesul-verbal de predare-primire. acolo sunt doar doua sau trei interogatorii. care a intreprins o calatorie de documentare la Arhivele de Stat din Moscova (1992). "Criminalii" au ajuns in tara la 9 aprilie 1946.000 de dosare. a devenit (30 august 1948) primul director adjunct al Directiei Generale a Securitatii Poporului. pe cand inculpatii se aflau la Moscova. In ceea ce-l priveste pe Antonescu. Cele trei note din arhivele de la Moscova sunt nesemnificative. conform legii in vigoare. cand neau fost predate unele documente. in jur de 300. nu era legala. Eugen Cristescu. Fapt pentru care un proces cu 24 de inculpati si nenumarate capete de acuzare a fost judecat in mai putin de o luna. Din arhiva fostului cabinet militar al lui Antonescu au fost niste volume nerestituite de sovietici romanilor intre 1956 si 1958. ce a gasit referitor la caz: "Am cerut arhivistilor fondurile care-l privesc pe Maresalul Ion Antonescu si. de seful Corpului Detectivilor. Predarea urma a se face in doua "transe". unul care priveste atitudinea lui fata de problema Basarabiei si Bucovinei. locotenent-colonel Rodin. care nu cunosteau bine limba romana si stenograma celor doua interogatorii este intocmita intr-o limba romaneasca jenanta. 1946 si anii urmatori. data care. in prima intrand Ion si Mihai Antonescu. au fost operate si cateva modificari in textele legislative din acea vreme. ierarhic. Pregatirea procesului in care "capul de afis" il tinea Ion Antonescu a avut loc mai degraba "in culise".130 - . ca sovieticii stiu precis de ele si pot scoate oricand setul acesta de documente.) si acolo am descoperit cea mai insemnata parte dintre documentele capturate de sovietici la Bucuresti in 1945. si al doilea priveste petrolul. o nota in care scria ca: "Guvernul sovietic a adoptat hotararea de predare in cel mai scurt timp catre guvernul roman a criminalilor de razboi". Astfel. Constantin Pantazi si Piki Vasiliu. INTEROGATORII L-am intrebat pe istoricul Gheorghe Buzatu. Multi il credeau mort. Pentru "reusita" sa. semnat din partea rusilor de reprezentantul Comandamentului Armatei Rosii. De aceea.

Despre Mihai Antonescu sau Ica. tradatorul. acuzatii au fost transferati de la Jilava in localul Judecatoriei Ocolului VIII din Strada Stirbei Voda. Acestia. avand grija sa selecteze din depozitiile martorilor doar pe cele incriminatorii. De la inceput pana la sfarsit. erau trimise in judecata 24 de persoane. Printre martorii chemati sa depuna marturie s-au numarat personalitati ale vietii politice. osanda lor sa fie aspra si sa exprime unanimitatea constiintelor poporului roman". De ce se faceau vinovati inculpatii? "Ion Antonescu si cei care l-au sprijinit in politica sa. "cri-minalul nr. O figura interesanta a fost acuzatorul public Dumitru Saracu. reprezentant al PSD. criminalul!»". printre huiduieli. Gheorghe si Dinu Bratianu. Editorialistii de la "Scinteia" ori "Rominia libera" s-au intrecut in a descrie jignitor chipurile condamnatilor: Ion Antonescu era "cainele rosu". fara succes. dar erau strans legati de politica de stanga: Vasile Nita – muncitor. la orice acuzatie adusa maresalului. oachesa. "cu ochi de sobolan. reprezentat al PCR-ului. pentru ca atunci cand ei vor fi osanditi. Faptele care stau la baza definirii acestui proces ca unul politic sunt numeroase si flagrante. lasitate si viclenie in acelasi timp". gata sa cada in genunchi". in dorinta de a servi interesele hitlerismului german. Conform actului de acuzare din 29 aprilie 1946. Restul s-a grabit sa spuna ca unica lor vina a fost indeplinirea ordinelor maresalului. singurii care au depus marturie in favoarea Maresalului Antonescu au fost Eugen Cristescu. la moarte. orice interventie a apararii fiind obstructionata. In proces s-a auzit doar cuvantul acuzarii. Ion Pauna – muncitor. judecatorii au scris in actul de acuzare: "Cu mult inainte de lovitura de stat din 6 septembrie 1940.131 - . economice sau culturale precum Gheorghe Tatarescu. printre care se numarau mai multi fosti ministri in guvernarea Antonescu si Horia Sima. reprezentant al PCR. a urmarit cu atentie derularea procesului. cel mai crud si cel mai cinic dintre colaboratorii guvernului criminal al lui Antonescu". dupa cum o descrie Gheorghe Magherescu: "Atmosfera din timpul procesului (…) era supraincalzita si tensionata. nu vrea sa fie filmat". . Nicolae Mares – fost ministru al Agriculturii – si Radu Lecca. Figuri dusmanoase si cu trasaturi straine de neam detinea majoritatea asistentei. Mihai Antonescu. Dintre inculpati. tremurand din toate madularele. detinator al mai multor ministere in timpul guvernarii antonesciene. consemna actul de acuzare. "DEZASTRUL TARII". s-au facut vinovati de dezastrul tarii si crime de razboi prin aceea ca au tradat interesele poporului roman. nutrind ura si dusmanie fata de Natiunile Unite si in special fata de URSS". Constantin Tiulescu – muncitor din partea Confederatiei Generale a Muncii. intrebau: "Dar pana la urma care dintre ei e Maresalul?". vociferau in cor: "«La moarte. acuzatul Mihai Antonescu a pregatit si militat impreuna cu Ion Antonescu sprijinirea unei actiuni care sa duca la preluarea puterii. "IN NUMELE POPORULUI". 1". glas de comedian si miscari de triseur". declarat "in prezent disparut". licentiat in Drept. care "isi acopera mutra de asasin. cu zambetul mieros de caine batut gata sa linga mana. si-a sustinut. o privire nesigura care fuge de ici colo.dupa definitivarea completului de judecata (4 mai). Sub pana editorialistului care "observa" reactiile si comportamentul "canaliilor" au "cazut" pe rand Constantin Pantazi – "un Tandarica". Piki Vasiliu – "cel mai odios. punand tara in slujba dusmanului fascist si hitlerist. In deschiderea procesului." "CANALIILE" DIN BOXA ACUZATILOR. Curios sau nu este ca unii dintre "agitatori". Jovita Dumbrava – plugar. fost detinut la Targu Jiu. cititorii aflau ca are o "figura smochinita. Moraru ii imputa "ochii cenusii. propria aparare. Tudor Arghezi. membru al Frontului Plugarilor. Ziaristul N. Asistenta care umpluse pana la refuz sala de judecata era formata din "oameni ai muncii". in special cea de stanga. fost chelner si bucatar la restaurantul "Capsa". La 4 mai. acuzatorii publici si-au justificat astfel misiunea: "Rolul nostru este sa ridicam valul de minciuna cu care acesti oameni au cautat sa se acopere si sa-i aratam tarii si sa-i supunem judecatii in toata realitatea josniciei lor. Presa. Despre Radu Lecca. procesul lui Ion Antonescu si a colaboratorilor sai a fost unul politic. Completul de judecata a fost alcatuit prin "tragerea la sorti" a numelor unor personaje care nu aveau pregatire de magistrat. care s-a remarcat prin stalcirea termenilor juridici. prin organizare si desfasurare.

l-a condamnat pe Ion Antonescu de trei ori la temnita grea pe viata si zeci de ani de degradare civica."POPORUL" CERE "EXECUTIA!". Sentinta finala. Printr-un ordin intern (nr. Anterior. i-a spus Regelui ca. Constantin Lapusneanu (PNT) a fost inlocuit din completul de judecata cu Teodora Iorgulescu (PNT). Pedeapsa capitala s-a cerut si in cazul lui Mihai Antonescu. Presiunile insa au continuat. CONSULTARI "DEMOCRATE". In urma "referendumurilor". Pe tot parcursul desfasurarii procesului. Cum in mai 1946. despre care se exprima banuiala ca ar fi fost americani". CONDAMNATI LA MOARTE. s-a impus organizarea in toate garnizoanele de mitinguri de solidarizare cu sentinta data de Tribunalul Poporului. PCR si Guvernul Groza au incercat si prin astfel de presiuni populiste sa influenteze actul de justitie. de profesie casnica. Considerat a nu prezenta "garantii de obedienta". ale caror rezultate au fost masluite. din guvern mai faceau parte si doi reprezentanti din partea PNL si PNT. incat acesta s-a deplasat la Palatul regal si i-a cerut Regelui Mihai explicatii. din 25 mai 1946. pentru ca au trebuit sa dea un raspuns afirmativ fara voia si convingerea lor personala". reprezentantii vaduvelor si invalizilor de razboi din Targoviste. fusesera organizate referendumuri prin care ofiterii si soldatii trebuia sa se pronunte referitor la executarea maresalului. prof. Dar "aranjamentele" nu s-au oprit aici. muncitorii silvici. nici un document oficial nu a vorbit despre pretentia ofiterului sovietic. in majoritate. Constantin Pantazi. JUDECATOAREA DE LA. In final – pedeapsa cu moartea. In afara de raportul politiei. metalurgisti. Ziarele comuniste relatau despre demonstratii si mitinguri sustinute de locuitorii Capitalei. organizatia comunista – Apararea Poporului –. data la care s-a si hotarat infiintarea de astfel de tribunale ale poporului. invocand "motive de sanatate". CRATITA In conformitate cu regulamentul de infiintare al Tribunalelor Poporului. dupa formula comunistilor. Constantin Vasiliu. data la 17 mai 1946. ceferisti. Lapusneanu sia dat demisia. deci vinovati ca si el.. considerati de comunisti "nesiguri". Susaikov. zvonistica "infloreste". dar contra executiei fostului ei comandant. de sase ori cu pedeapsa cu moartea. Exista marturii ale ofiterilor care au recunoscut ca situatia s-a dovedit pentru ei "extrem de dificila. Radu Lecca si Eugen Cristescu. 465/mai 1946). Gheorghe Alexianu.. a reiesit ca Armata romana s-a pronuntat pentru judecarea lotului Antonescu.Z. s-a recurs la un subterfugiu: Tribunalul Poporului a fost alcatuit din reprezentantii partidelor care intrasera in Guvernul din martie 1945. Executia Maresalului PAULA MIHAILOV CHICIUC . Se pare ca zvonul i-a atras atentia general colonelului I. presa a relatat despre "agitatia" care a cuprins "oamenii muncii". A doua zi dupa "tragerea la sorti".132 - . informa ca printre comerciantii din Pitesti s-a auzit ca "marii criminali de razboi Ion si Mihai Antonescu ar fi fost rapiti din inchisoarea Jilava de necunoscuti. dornici sa-i vada executati pe "criminali". Astfel ca un raport al Directiei Generale a Politiei. componenta completului de judecata se stabilea prin tragere la sorti a numelui cate unui delegat din partea fiecarui partid politic reprezentat in Guvern. intr-atat de tare. nu-i mai ramane nimic de facut decat sa abdice. daca "rapirea" s-a comis cu stirea sa. a mai primit patru condamnari la temnita de 20 de ani. loctiitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control. tesatorii din Pitesti. Ba. mai mult. Liderii partidelor de opozitie au fost prezentati in permanenta de comunisti ca si colaboratori ai lui Antonescu. de data aceasta in randurile Armatei. ABDICAREA DUPA URECHE Cum se intampla in mai toate cazurile unor procese celebre sau a unor evenimente de mare importanta.

Urmand "inaltele ratiuni de stat". C. Fostul Rege Mihai insa relateaza peste ani ca Antonescu "nu a cerut gratierea. sustinuta inclusiv de fostul monarh Mihai I." Documentul existent in Arhivele Nationale rastoarna intreaga teorie. Alexianu si comutarea in munca silnica pe viata a pedepsei cu moartea aplicata condamnatilor C. Maresalul si-a imputernicit avocatii sa "redacteze si sa sustina motivele de recurs impotriva sentintei de condamnare a subsemnatului data de Tribunalul Poporului. Antonescu. Burton Berry transmitea Departamentului de Stat informatia ca sentinta in cazul lui Ion Antonescu era condamnarea la moarte.133 - . n-a fost chip. In plus. dar decretul regal nu s-a mai dat. Pantazi. Politicienii s-au aratat de acord ca Suveranul sa acorde gratierea. intrebat despre evenimentele din acele vremuri. scrisa de mama lui. Executia a avut girul Uniunii Sovietice. totodata. printr-o procura autentificata semnata cu propria mana. pentru inalte ratiuni de stat. Am incercat tot ce se putea incerca sa-i scot din mainile comunistilor atat pe el. membrii acestor partide nu aveau drept de reprezentare. Regelui Mihai i-au fost inmanate de avocati cererile de gratiere ale condamnatilor la moarte.. Avocatii Constantin Paraschivescu – Balaceanu si Titus Stoika. Ion Antonescu a declarat la proces ca nu va face recurs si nu va cere gratierea. MARESALUL A CERUT RECURS. decizia Guvernului trebuia prezentata in scris si. Vasiliu si Gh. reprezentantul SUA la Bucuresti. isi aminteste Mihai de Hohenzollern. diplomatul ame-rican stia acest lucru cu doua zile inainte ca sentinta sa fie pronuntata oficial. avand in vedere necesitatea satisfacerii marilor interse ale tarii noastre. reprezentand apararea. deoarece in martie 1945. pentru ei.. Patrascanu se conformeaza si formuleaza tot la 31 mai urmatoarea recomandare: "In numele si din insarcinarea Guvernului. toti acuzatii au cerut in sedinta publica recurs. R. ci a unuia international. insotite de o cerere de gratiere pentru Ion Antonescu. unii vor sa spuna ca eu l-am omorat. acele formatiuni politice nici macar nu existau ca partide. Dupa pronuntarea sentintei din 17 mai 1946. N-a cerut-o! Nici daca ar fi stiut ca o va obtine. MEMORIA REGELUI MIHAI. Primul se referea la stabilirea gresita a componentei Tribunalului Poporului din reprezentanti ai partidelor politice care au format Guvernul pro-comunist din 6 martie 1945. Executivul a intocmit o recomandare pe care Groza personal a scris cu stiloul in dreptul fiecarui condamnat pedeapsa "recomandata". Lecca si E." COMUTARE DA. respingerea cererilor de gratiere facute de I. ca opinia Comisiei Aliate de Control sa fie garantata de Guvern. Z. Asadar. si-au intemeiat cererile de recurs pe doua elemente. deoarece. precum si prezenta cerere de gratiere in numele meu. cat si pe Mihai Antonescu. conform caracterului sau inflexibil. (. Si acum. La cererea Regelui. GRATIERE NU. Dar in chiar ziua pronuntarii sentintei. ca Antonescu nu a facut recurs si nici nu a cerut gratierea. am onoarea de a propune Majestatii Voastre." Dupa pronuntarea Inaltei Curti de respingere a recursurilor celor sapte inculpati. Statelor Unite si Angliei. Inainte cu doar trei zile de pronuntarea sentintei definitive la Inalta Curte de Casatie si Justitie (31 mai). Lita Baranga. "autoritatile sovietice m-au amenintat ca in cazul gratierii armata sovietica va interveni brutal cu tancurile. Gratierea a cerut-o avocatul lui. Prin anii ’90.) Decizia fusese luata inca inainte de aducerea Maresalului la Bucuresti. Regele a dat la 1 iunie 1946 un decret regal prin care pedeapsa cu moartea celor trei inculpati "recomandati" era comutata in munca silnica pe viata. Cristescu. care a respins ca nefondate cererile de recurs. Ca Maresalul a cerut gratierea. Al doilea viciu de procedura invocat a fost ca judecarea crimelor de razboi nu era de competenta unui tribunal romanesc. patru dintre cei sapte condamnati la executie in "procesul Antonescu" au fost impuscati la 1 iunie 1946. Intr-o telegrama datata 15 mai 1946. Antonescu. Pentru ceilalti s-a admis comutarea pedepsei. n-ar fi cerut-o. Si daca i s-ar fi acordat. Regele Mihai a respins cererile de gratiere. au sustinut avocatii. ar fi refuzat-o!" Dincolo de jocurile politice. Regele Mihai a declarat ca el a discutat despre gratiere cu Groza si cu Patrascanu.Desi Codul Penal nu prevedea pedeapsa cu moartea. La recomandarea Guvernului Groza. ultimele momente traite de fiecare dintre acesti oameni au fost . Guvernul isi ingaduie sa solicite Majestatii Voastre aprobarea in intregime a acestui raport. M.

Generalul Gheorghe Magherescu a povestit in cartea sa de memorii despre drama operatorului care a filmat executia. Tot lui i-a revenit sarcina de a filma scena executiei de la Jilava. Lucretiu Patrascanu. Gologan a fost pe cale sa-si piarda mintile de durere. Din acel moment. destinele unor barbati si femei cu vieti frante numai pentru ca trezisera antipatia vreunui zelos slujbas ori. Tortura suportata pe parcursul imortalizarii executiei unui om apropiat l-a marcat pe viata. bine! Traiasca Romania! Foc!" Dupa prima salva." Dar nici dupa a doua salva nu au murit toti condamnatii. operatorul pe langa Comandamentul Armatei. dimpotriva. CRISTESCU. promitand ca in schimbul salvarii lui "isi ia angajamentul sa dea pe mana organelor Statului aparatul Intelligence Service-ului care lucreaza in Romania". Antonescu se ridica si revine catre jandarmi: "Nu m-ati nimerit. in timpul guvernarii antonesciene. Maresalul Antonescu ar fi implinit 64 de ani. de asemenea. Editorial: Trandafirii lui Tito LAVINIA BETEA Printre legile care guverneaza memoria colectiva se afla si aceea de reprezentare a fenomenelor de mare complexitate prin anumite personaje cu personalitate si merite resemnificate in functie de interpretarile prezentului. Intr-o prima declaratie.impresionante. el a avut ocazia sa filmeze toate momentele importante la care a participat Maresalul. Ajunsese sa-l venereze pe conducatorul Romaniei de atunci. De ce a propus Patrascanu comutarea pedepsei pentru Cristescu? – a fost intrebarea care i-au adresat-o anchetatorii fostului ministru in 1951. Toti cei patru au traversat in liniste Valea Piersicilor de langa inchisoarea Jilava. executate dupa un proces stalinist. Rareori.134 - . Tito. Schisma Tito-Stalin este. analizata la nivelul personajelor principale. Ion Antonescu a cerut sa nu fie legat la ochi in timpul executiei. a ramas in istorie exclusiv ca opozant al magistrului sau.. Patrascanu nu a comunicat nimanui despre acest angajament. printre care si Eugen Cristescu. Astfel. domnilor! Ochiti. Gologan a ramas insa in continuare operator la armata si si-a facut "cu abnegatie" meseria. Insinuarile anchetatorilor referitoare la eventualele legaturi dintre Lucretiu Patrascanu si Eugen Cristescu nu au fost confirmate de primul. la 2 iunie. se afla semnatura lui!). Patrascanu a dezvaluit motivul gratierii. sotia lui Cristescu a intervenit la ministrul Justitiei cu solicitarea ca sotul ei sa fie salvat din fata plutonului de executie. Mihai Antonescu a rugat sa i se aduca hartie pentru a scrie familiei. care in vremea Cominternului fusese un desavarsit discipol al lui Stalin. Legat la stalpul de executie. va rog. argumentand ca propunerea "am facut-o din proprie initiativa. A doua zi. Ion Antonescu a ordonat jandarmilor propria moarte: "Suntem gata. cerea comutarea pedepsei cu moartea a patru dintre cei sapte condamnati. apa involburata a trecutului scoate la iveala din vartejurile politicii. OPERATORUL Executia Maresalului a deschis multe rani in sufletele celor care l-au cunoscut si l-au respectat." In timp ce condamnatii isi luau ramas bun de la rude si viata. ambasadorul URSS la Bucuresti – Kavtaradze – s-a grabit sa trimita la Moscova o telegrama cu confirmarea Regelui Mihai ca pedeapsa cu moartea a fost pusa in aplicare. Datorita pozitiei sale. SALVAT DE SOTIE In raportul pe care l-a prezentat Regelui Mihai ministrul Justitiei. fostul sef al serviciilor speciale. asa cum am procedat si cu ceilalti". pentru ca se . ceea ce a impus executarea lor prin impuscare in cap cu pistolul. Prin Radu Xenopol.. Cel mai patimas a fost Gheorghe Alexianu: "Doresc neamului meu sa-si indeplineasca idealurile pentru cari cad eu astazi aici. Ovidiu Gologan fusese. denuntandu-si cu sarg propriii tovarasi (chiar si in dosarul uneia dintre nevestele sale. domnilor! Ochiti va rog mai bine si terminati odata.

"Mesagera prieteniei sovietice" a platit cu varf si-ndesat regeasca primire. la masa de insusi Tito.135 - . bunaoara. negru!). fusese dusa intr-un birou unde toti ofiterii "in tura" o asteptau asezati ca la spectacol. de parc-ar fi inghitit-o pamantul. evaluarile oficiale fiind impuse si ca succes de public. Masa. un regizor o remarcase pe strada. fosta proprietate a unui ofiter neamt. In 1945 – scrie ea in memoriile publicate in anii perestroicii lui Gorbaciov – "s-a deschis poarta raiului". nevestele fostilor potentati zdrobiti de morile fara ragaz ale justitiei staliniste se fereau de "tiitoarea calaului Tito". Insasi vedeta cinematografiei sovietice din timpul celui de-al doilea razboi mondial disparuse dintr-o data. S-a maritat cu un alt produs stralucitor al realismului socialist. interpretat "life" de Okunevskaia. Prin anii ’30. O mica dar incapatoare istorie a calvarului de "detinuta politic". dintre colegi.. inarmata in iesirea peste hotare cu "artileria grea" a delegatiilor de artisti si ansambluri folclorice. cunoscuti si familie.. primele plecari in strainatate. speriat de comunism. Dupa cateva zile de carcera. Receptii oficiale si. Cinematografia fiind arta utilizata predilect in educatia comunista a maselor. strans. dezlantuind delirul spectatorilor. Tito poarta pe mana un diamant negru si este insotit de un superb caine (de asemenea. In camerele de ancheta. Eram naclaita de sange". filmele in care jucase fiind retrase din circuit. exceland in descrierile unor torturi de rara cruzime prin contrastul cu situatia reala. Colac peste pupaza aveam menstruatie. parea ca tocmai frumusetea si gloria de-odinioara ii erau marile pacate. Spectacolul se termina apoteotic cu imnul partizanilor lui Tito. Vedeta filmului sovietic care glorifica eroismul partizanilor iugoslavi este invitata. mi se luase nu numai vata. in ipostaza de curtezan galant care tocmai taiase pentru ea. Dupa ce Cominformul l-a declarat pe Tito "agent al imperialismului". Intre memoriile altor victime ale stalinismului ale sale sunt de neuitat. negri! Flori nemaivazute si niciodata uitate de femeia care le va asocia raritatea culorii cu nenorocirea vietii ei.aflasera – fie si-o singura zi! – in preferintele unui om al puterii. O intampina. jurnalistul si scriitorul Boris Gorbatov. topografia tenebroaselor inchisori unde petrecuse mai bine de un an in ancheta. ramanandu-i pentru totdeauna necunoscuta. "Dezbracati-va!" – i-a ordonat anchetatorul ei. Okunevskaia joaca rolul principal in filmul "O noapte deasupra Belgradului" dedicat partizanilor iugoslavi. laureat al premiului Stalin. incheind cu distractia hoardei de "neghiobia lui Tito". un imens buchet de trandafiri. O "dusmanca" starnind sentimente ambivalente printre celelalte detinute: "femeile din popor" o ajutau din admiratia pentru trecutul de populara actrita.. Violata de Beria cu putina vreme inainte de arestare. cu ocazia unei astfel de deplasari. palatul regelui care fugise din tara.. diplomatia sovietica repurtand insemnate succese. pe versul final "La lupta. aclamata cu putina vreme in urma si de anchetatori (oameni sovietici si ei!). Maresalul o primeste in noua sa resedinta. N-ar fi stiut nici macar ea sa spuna cu precizie unde se afla. Spre sfarsitul razboiului. o imensa esarfa de nailon rosu. ci si batista. n-a avut parte nici macar de firescul ingaduintei ce sta in obiceiul barbatului care se-nfrupta din trupul unei ravnite femei. Vedeta. din gradina regala. ajunsese o desfatare printre lugubrele lor indeletniciri. cariera si popularitatea fetei au fost fulgeratoare si ametitoare intr-o lume unde multimile de milioane aveau putine alegeri de facut in privinta filmelor si spectacolelor. desfasura din pumnul drept. vesela si scaunele unde iau pranzul sunt si ele "exproprieri ale dusmanului". slavi. fata mi-era murdara. "Nu mi se daduse voie sa ma spal. inghetata si murdara. povesteste memorialista. aurora e-aproape!". Dupa indicatiile regizorului. numele actritei sovietice Tatiana Okunevskaia a disparut din presa. In anii care-au trecut pana la impacarea urmasului lui Stalin cu "tradatorul Tito" a taiat lemne in padurile inghetate ale Siberiei. cazut in dizgratie. Filmul este difuzat soldatilor sovietici de pe front intr-un turneu la care participa si actrita. ridicat. Planul Marshall . cand Okunevskaia era o foarte frumoasa studenta la Arhitectura. in poarta.

136 - . planul se adresa tuturor statelor europene. Marile puteri aliate in timpul razboiului. Termenul de "politica de ingradire" a devenit ulterior caracteristica mandatului lui Truman. Pe de alta parte. Anul urmator. SUA lanseaza Planul Marshall. Marshall. SUA trebuia sa riposteze pe masura prin promovarea unei politici "de ingradire" a statelor din "lagarul socialist". Churchill a criticat in termeni duri politica sovietica si si-a exprimat dorinta realizarii unei aliante intre SUA si Marea Britanie pentru oprirea expansiunii sovietice. care rezolva totodata diferendul franco-german. Discursul sau din 5 iunie 1947. inclusiv Uniunii Sovietice. Noul presedinte american a optat in politica fata de URSS pentru doctrina propusa de asa-numitul "grup de la Riga" din cadrul serviciului sau diplomatic. Neincrederea dintre ele. la nivelul fiecarui guvern din statele ce erau de acord sa participe la proiect. "in intregime ideologice". Moartea presedintelui american Franklin Delano Roosevelt si venirea la putere a lui Harry Truman (12 aprilie 1945) marcheaza abandonarea politicii de concesii promovata in timpul conflagratiei mondiale. in Statele Unite ale Americii. avanseaza acest plan comun pentru reconstructia Europei. In acest climat.n. SUA. DIVERGENTE. afirma primul ministru britanic. Rostit la 5 martie 1946. razboiul rece este declarat de Churchill in 1946. Momentul simbolic care a ramas in istorie ca inceputul razboiului rece a fost discursul pe care primul ministru al Marii Britanii l-a rostit la Fulton. metodele folosite de URSS in statele ocupate de Armata Rosie incep sa dezvaluie occidentalilor intelesul sovietic al cuvantului "democratie". In timp ce in Europa Centrala si de Est partidele comuniste isi consolidau pozitiile de putere. Asa cum a declarat ulterior intr-o conferinta de presa. George Marshall vine cu o propunere de nerefuzat. la Universitatea Harvard. Franta se opunea cu virulenta oricarui program de dezvoltare economica pentru vecinul sau. estompata pana acum datorita intereselor comune. Marea Britanie si URSS. de fata fiind si presedintele Truman.). Aici el face o descriere amanuntita a politicii externe a URSS ale carei baze erau. De aceea. Marea Britanie avea nevoie de resursele naturale ale Germaniei si forteaza cresterea productiei anuale in regiunea Ruhr. unde se discutasera probleme legate de reorganizarea postbelica a lumii. ele refuza participarea la reconstructia Europei datorita Moscovei. propunea ajutorarea de catre SUA pentru refacerea economiilor distruse de razboi. PLANUL GENERALULUI. diplomat care lucrase la Ambasada de la Moscova si autorul unei "telegrame lungi". incep din 1945 sa aiba numeroase divergente privind organizarea postbelica a lumii.CRISTINA VOHN Neincrederea sporita dintre marile puteri isi pune decisiv amprenta in anii 1946-1948 asupra statelor din centrul si estul Europei. discursul a lansat pentru prima data oficial ideea impartirii Europei de o "cortina de fier" ("iron curtain"). DISCURS FULMINANT. in opinia lui. cunoscut ulterior ca Planul Marshall. Exponentul acestui grup era George Kennan. suspiciunile si neintelegerile dintre Aliati cresteau." "INGRADIREA" AMERICANA. redactata in februarie 1946. Secretarul de stat american George Marshall vine cu o propunere ingenioasa. creste pe masura ce dezacordurile se inmultesc. Conditia era "integrarea si coordonarea programelor economice" ale acestor tari. Iar lansarea celor doua bombe atomice asupra Japoniei ii intareste lui Stalin convingerea ca este necesara o zona cat mai intinsa inspre estul Europei si in Asia pentru a proteja "patria comunismului". Simbolic. pe baza conceptului de "ajutor economic reciproc" acordat statelor europene. "Ceea ce doresc ei (sovieticii – n. Marshall a lansat aceasta propunere dupa intoarcerea de la Conferinta ministrilor de Externe de la Moscova. Dar SUA s-au gasit la finele razboiului in situatia de a gestiona o Europa Occidentala distrusa economic si macinata de rivalitati nationale. pe plan international. Cea mai accentuata era aceea dintre Franta si Germania. Pe de alta parte. In principal. . inspirata din ideile lui Kennan. Atragator pentru toate statele din zona. sunt roadele razboiului si extinderea neingradita a puterii si doctrinei lor.

In consecinta. De cealalta parte a baricadei. Trebuie folosite toate posibilitatile de dezvoltare ale Europei. Peste doi ani (1953) primeste Premiul Nobel pentru Pace. dar era mult mai interesat de despagubirile pe care aceasta urma sa le acorde URSS. la 9 iulie guvernele Bulgariei si Iugoslaviei anunta neparticiparea la Conferinta de la Paris. dupa care refuza net propunerile omologilor sai si paraseste lucrarile conferintei. reactiile sunt confuze. FIRUL ROSU. el urmeaza cursurile Institutului Militar din Virginia. pentru a justifica metodele moderne de productie ieftina pentru un consum de masa" John Foster Dulles Apusul democratiilor din estul Europei CRISTINA VOHN . In discutiile purtate la Paris. Hotararea a fost luata in timpul discutiilor care continuau la Paris. Molotov primeste o scrisoare de la Stalin. Explicatia oferita a fost ca propunerile Planului Marshall duc la "pierderea independentei economice si erau incompatibile cu pastrarea suveranitatii nationale". Dorintele lor vor fi zadarnicite de interventia Moscovei. La 1 iulie. Asupra primului ministru si ministrului de Externe al Cehoslovaciei. chemati la Moscova pentru a discuta aceasta situatie. desi Stalin nu luase inca decizia finala privind Planul Marshall. la Washington. La 16 iunie. Romania si Polonia.137 - . accepta propunerea omologilor sai britanic si francez de a discuta despre prevederile Planului. Detine functii importante in administratia de la Washington: secretar de stat (1947-1949). MOTIVATII "O Europa impartita in neumarate mici unitati economice nu va putea prospera. ministrul sovietic de Externe. sefii diplomatiilor franceza si britanica au sustinut un program de reconstructie economica coordonat care sa includa si Germania. Ea solicita tuturor guvernelor din sfera sa de influenta sa-si retraga acordurile de participare la discutiile pe marginea Planului Marshall. in URSS. Viaceslav Molotov. in septembrie 1951 isi prezinta demisia si se retrage din viata publica. Nemultumit de evolutia evenimentelor. presedintele F. Stalin profereaza printre alte amenintari si pe aceea de reziliere a acordului de colaborare intre Cehoslovacia si URSS din 1943. Roosevelt il numeste sef al Marelui Stat Major cu gradul de general. iar piata europeana trebuie sa devina suficient de mare. Cehoslovacia a anuntat ca trimite un reprezentant la Paris pentru a discuta despre participarea la Planul Marshall. Ca tanar ofiter participa la primul razboi mondial. In 1945 isi inceteaza cariera militara. Statele occidentale au fost in totalitate de acord cu propunerea americana. A incetat din viata in 1959. ministru al Apararii in timpul razboiului din Coreea (1950-1951). unde se remarca prin calitatile sale. proiectate a se desfasura la Paris. acelasi lucru fac Cehoslovacia si Ungaria. Molotov negocia ferm si nu era dispus la concesii. Ministrul de Externe al Poloniei l-a informat pe ambasadorul american la Belgrad ca guvernul sau va trimite o delegatie la Paris. Molotov nu se opunea reconstructiei Germaniei. Ungaria isi manifesta si ea dorinta de participare la programul american de reconstructie a Europei. iar la 11 iulie.STALIN SE OPUNE. Dar peste numai doua zile. oficiosul sovietic Pravda califica Planul Marshall ca un "amestec in treburile interne ale altor state". In perioada celui de-al doilea razboi mondial se remarca in special ca membru al comisiei care a supervizat studiile asupra bombei atomice. PORTRET George Marshall s-a nascut in decembrie 1880. Dupa razboi indeplineste diverse misiuni in China si in SUA. De mic insa a aratat inclinatii spre o cariera militara. in familia unui prosper om de afaceri din Pennsylvania.D. Astfel. intrand in serviciul diplomatic. pe care le absolveste in 1901. Statele din Europa Centrala si de Sud-Est s-au aratat entuziasmate de propunerile americane. In 1939.

In paralel. Organizat in iunie 1946. Fenomenul se petrece in toate statele in curs de sovietizare. sistemul monarhic inlaturat si adoptate noi constitutii dupa modelul sovietic. Rezultatele. liderul Partidului Micilor Proprietari. Zoltan Tildy.138 - . Aprobarea distribuirii pamanturilor agricole catre tarani si nationalizarea industriei grele. Acum este lichidata complet opozitia. partidele comuniste se consolideaza prin fuziunile pe care le fac cu partidele socialiste sau social-democrate. Cea din urma propunere specula sentimentele patriotice ale polonezilor. in Ungaria. trecerea in proprietatea statului a unor intreprinderi si uzine. 2. ASALTUL FINAL. dupa Lovitura de la Praga. Bela Kovacs. Totodata. prin care taranii primesc pamant. el a continuat pana in 1948. Aceasta dupa ce socialistii ostili comunistilor fusesera trecuti pe linie moarta. a unui real sistem democratic. In anii 1946-1948. Noile frontiere vestice si nordice ale Poloniei. In tot acest timp. mai mult sau mai putin falsificate. Sovietizarea definitiva a Europei estice s-a petrecut intre anii 1946-1948. procesul a fost definitivat inca din anul 1946. ele au reusit sa creeze pentru populatie iluzia unei "vieti mai bune". In Romania. EXEMPLUL POLONEZ. Prin cuvantari pline de promisiuni. Partidul Comunist Polonez s-a raliat rapid acestor propuneri pe care le-a exploatat in folosul propriu. Asa s-a intamplat si cu ocazia propunerii pe care socialistii au lansat-o in 1946 de organizare a unui referendum prin care li se cerea polonezilor sa-si exprime optiunea fata de trei probleme: 1. prin care sunt proclamate oficial "republicile populare". multi au crezut cu adevarat in promisiunile partidelor comuniste. presedintele republicii. Vor fi desfiintate prin diverse mijloace: anihilarea liderilor sau scoaterea in afara legii. partidele s-au preocupat de obtinerea sprijinului popular. Cetatenii sunt indemnati sa ia parte la edificarea "lumii noi". este arestat in februarie 1947 sub acuzatia de "complot pucist". din contra. LOVITURA DE LA PRAGA Preluarea puterii de catre Partidul Comunist Cehoslovac s-a petrecut intr-un climat intern deosebit de tensionat. pe care le vor abandona in cativa ani. Comunistii polonezi au speculat bine toate evenimentele din aceasta perioada. Din pozitia de guvernanti. in care traditiile democratice si interesele occidentale erau mai accentuate. Discursurile promit aparitia unei "lumi noi". comunistii adoptasera deja masuri populare: reforme agrare. au legitimat noile conduceri. partidele comuniste trec la ceea ce a fost numit "asaltul final". In alte state. sunt "castigate" alegerile parlamentare si inglobate partidele social-democrate. Desfiintarea Senatului (o institutie cu traditie democratica indelungata). Acum va fi desfiintat pluripartidismul. Aceste masuri au convins ca partidele comuniste vor produce mari schimbari. In Cehoslovacia. noua adunare legislativa adopta o constitutie asemanatoare celei din URSS. referendumul s-a soldat cu aprobarea celor trei propuneri. anul urmator fiind adoptata constitutia "sovietica". In unele tari. este silit sa isi prezinte demisia (30 iulie 1948). obligati sa se resemneze cu pierderea teritoriilor estice in favoarea URSS. Cu acestea se trece prima faza a instaurarii a ceea ce in concordanta cu ideologia comunista s-a numit "dictatura proletara". Sperantele unora si temerile altora incepusera sa prinda contur. In Ungaria. FINALUL UNEI EPOCI. asigurarea libertatilor si instituirea egalitatii intre oameni. unde opozitia a fost rapid inlaturata. ("fronturile") pe care partidele comuniste le-au realizat cu partidele democratice iau sfarsit. Astfel. Aceasta este perioada in care aliantele. Partidele democratice nu mai sunt de folos in ascensiunea comunistilor. Alegerile generale desfasurate in toate statele au dat castig de cauza coalitiilor conduse de partidele comuniste. PCC s-a folosit de sindicate si organele politienesti pentru a-l forta pe presedintele . precum Bulgaria. devin piedica pentru instaurarea "dictaturilor proletare". Regele Mihai este silit sa abdice la 30 decembrie 1947. POPULISM.Anii 1946-1948 au fost cei in care comunistii din tarile in care intrasera armatele sovietice si-au radicalizat metodele de actiune. 3. ei adopta masuri populiste pentru atragerea populatiei. Dupa un razboi indelungat si istovitor.

Sprijinit de liderul cominternist bulgar Gheorghi Dimitrov. Aici. de care insa Tito nu avea cunostinta. sprijiniti de Tito urmau sa preia puterea). care putea modifica raporturile dintre statele comuniste. Liderul iugoslav il cunostea foarte bine pe liderul comunistilor din Bulgaria Gheorghi Dimitrov. Dar. care voiau alipirea provinciilor in care locuiau la Iugoslavia. Nici nu se terminase razboiul si Tito a inceput sa emita pretentii asupra statelor vecine si sa sustina proiecte de federalizare a Balcanilor. Ideea lui Tito viza aducerea in cadrul aceluiasi stat federal a slavilor din sud-estul Europei. Sub presiunea strazii. Grecia si Turcia. Ungaria. Singura concretizare atunci a fost Intelegerea Balcanica. Tito. . O alta directie a constat in tentativa de alipire a orasului italian Trieste. la initiativa lui Tito. de pe vremea in care lucrau impreuna sub "faldurile" cominterniste. intre cei doi se produce o ruptura definitiva. Mai ales ca popularitatea lui Tito si tendinta acestuia de a se sustrage controlului Moscovei incepusera sa-l deranjeze pe Stalin. dr. pun la cale realizarea unei federatii iugoslavo-bulgare. Nici sprijinul (niciodata recunoscut) pe care Tito l-a acordat comunistilor din Grecia in confruntarile din razboiul civil nu au fost pe placul lui Stalin. Romania. A fost si cazul Banatului romanesc. planul lui Tito se marginea la realizarea unei federatii intre Iugoslavia si Bulgaria. care sa-i reuneasca pe slavii de la sud de Dunare. Petru Groza. la 25 februarie 1948. In 1948. Liderul iugoslav isi promova politica externa pe mai multe directii. Initial. in dizgratie! CRISTINA VOHN Incepand din anul 1945. pentru care ar fi votat aproape 6. in Comintern. Ulterior insa. O prima directie viza sprijinirea subversiva a revendicarilor minoritarilor sarbi din statele vecine. Ideea a fost privita la Moscova drept o initiativa de prea mare anvergura. In scurt timp. acesta a provocat o reactie pozitiva a Moscovei. Albania si chiar Grecia (dupa ce comunistii de aici. REVENDICAREA BANATULUI ROMANESC.5 milioane din cei 8 milioane de votanti. Initiativa nu s-a bucurat de sprijinul sovietic. In perioada interbelica au existat numeroase asemenea intentii de realizare a unor Federatii Balcanice. Iosip Broz Tito s-a remarcat in perioada interbelica. la Timisoara. liderul iugoslav propunea realizarea unei mari federatii balcanice. Iugoslavia semneaza tratate de colaborare cu statele din sud-estul Europei. Romania. presedintele accepta sa numeasca. El a fost calificat chiar ca fiind "cel mai bun elev al lui Stalin". Proiectele nu erau noi.139 - . care sa cuprinda aproape toate statele comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est: Iugoslavia. care a inclus Cehoslovacia intre regimurile de "democratie populara" a fost denumita Lovitura de la Praga. Bulgaria. Aceasta manevra surprinzatoare. liderul iugoslav Iosip Broz Tito a relansat proiecte din perioada interbelica referitoare la realizarea unei "federatii balcanice". unde s-au produs unele incidente intre sarbi si autoritati. Deveniti lideri de stat. Moscova a considerat-o ca o provocare gratuita la adresa aliatilor anglo-americani.Eduard Benes sa numeasca un nou cabinet format in majoritate din comunisti. in numai cativa ani de la terminarea razboiului. cei doi. Faptul reprezenta o incalcare a "Acordurilor de procentaj". un tratat semnat in 1934 de Iugoslavia. ca unul dintre cei mai fideli si mai supusi sustinatori ai lui Stalin. FRATIA IUGOSLAVO-BULGARA. ca prim-ministru pe liderul PCC. inaintea Uniunii Sovietice. Polonia. noul cabinet organizeaza alegeri legislative (30 mai). intalnire despre care nu se cunosc prea multe din cauza lipsei accesului la documente. Acum. Klement Gottwald (foto). ocupat de trupele de partizani la 1 mai 1945. Datele oficiale au dat castig de cauza guvernului. planurile lui Tito au luat amploare. proiectul se va izbi de refuzul lui Stalin. problema a fost discutata la intalnirea pe care Tito a avut-o cu primul ministru al Romaniei. Unul dintre motive l-au constituit proiectele lui Tito privind constituirea unei "federatii a statelor balcanice".

Dar. liderul iugoslav a inceput sa faca presiuni asupra Tiranei pentru semnarea unor acorduri monetare. In consecinta. fara mila mulse. Stalin a intervenit la Belgrad si a stopat intentiile titoiste. CAZUL ALBANEZ Tito a incercat sa realizeze o "federatie" si cu Albania. care erau net avantajoase Iugoslaviei si cresteau dependenta Albaniei fata de vecinul sau mai mare. el si-a manifestat si dorinta de a trimite trupe ale armatei iugoslave pe teritoriul albanez..) a aratat calitati de om de stat care au adus Iugoslaviei un prestigiu pe care nu il cunoscuse vreodata de la fondarea sa ca stat si a castigat pentru sine respect si admiratie in intreaga lume" Phyllis Auty Editorial: Pielea pe bat LAVINIA BETEA Seful comunistilor din componenta delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris a fost Gheorghiu-Dej. Din contra. Patrascanu ramasese la intoarcerea in tara cu 8. cu Milovan Djilas i-a declarat acestuia ca "(noi – n. experti si a facut investitii. Astfel ca. Justificarea era aceea de a-i apara pe albanezi de "fascistii greci". A trimis spre Albania hrana. El a facut o tentativa al carei scop final era integrarea Albaniei in cadrul Federatiei Iugoslave. pe care i-a sustinut prin diverse mijloace. vamale si de cooperare economica. Amanuntul a fost. Dupa o intalnire intre Stalin si Dimitrov din iulie 1947 se decide ca proiectul federativ mai poate sa astepte. Interventia Moscovei va conduce la "condamnarea" politicii lui Tito. Tito a solicitat Albaniei sa-si plaseze armata sub comandament iugoslav. Tito. dupa propriile sale declaratii. Acestea erau "economiile" unuia care venise. ar fi gresit sa ne inchipuim ca fostii ilegalisti. din banii primiti ca diurna. In primele luni ale anului 1948. Grecia era la acea ora in plin razboi civil. finantele tarii secatuite de razboi fiind.. prefera sa-si trimita colaboratorii. Alarmati de asemenea propuneri. insotit si de-o nevasta cheltuitoare. In paralel. Stalin ii convoaca la Moscova pe liderii Bulgariei si Iugoslaviei. De asemenea. Se bucura chiar de sprijinul lui Stalin. desigur. Inca din timpul razboiului. PRESTIGIU "El (Tito – n. dar pot fi intarite legaturile comerciale si culturale dintre statele din zona. Cu atat mai mult cu cat acesta nu s-a sfiit sa-l sfideze pe liderul de la Kremlin. el stabilise legaturi cu partizanii albanezi. de la Bucuresti (iunie 1948). chiar si atunci.) nu avem nici un interes special in Albania". Daca delegatii de "moda veche" se regaseau in largul lumii lor. el i-a ajutat pe liderii comunisti albanezi. Din 1945.Aceste initiative ale liderului de la Belgrad nu vor avea nici o finalizare.n. au fost semnate in iulie si noiembrie 1946. romanii trebuie ca s-au simtit mai curand intr-un luxos sejur turistic. ca multi altii. Respectivele acorduri. facuta in reuniunea Kominformului. la Moscova. Iugoslavia va fi de acum marginalizata in cadrul "familiei" comuniste pentru mai multe decenii. Liderul de la Belgrad nu s-a multumit insa cu atat. care la o intalnire. in beneficiul "reprezentantilor". decat in delegatie. daca Dimitrov raspunde afirmativ. Jocurile fiind facute intre marile puteri. de importanta minora sau de nebagat in seama printre ceilalti "romani trimisi sa reprezinte interesele tarii la Paris". eleganta si ifosele Elenei Patrascanu mergand pana la a-l face pe Gheorghiu-Dej sa-i atraga sotului atentia ca "spiritul mic-burghez" al "tovarasei sale" ii poate cauza mari neplaceri. ele vor atrage suspiciuni din partea lui Stalin fata de intentiile reale ale lui Tito.140 - . liderii de la Tirana au instiintat Moscova de planurile lui Tito. Pentru a discuta aceste aspecte. gustau nestingheriti bucuriile libertatii si placerilor .000 de franci elvetieni.n. scapati de prigoana Sigurantei.

. Gheorghiu-Dej il desemneaza ca inlocuitor al sau pe Ion Gheorghe Maurer. celelalte mari puteri. propunerea fostului ministru de Externe. Teohari Georgescu aduce un grup de subordonati de la Ministerul de Interne carora le ordona sa perchezitioneze in amanunt toate birourile. La conferinta insa. In corespondenta Moscova – Paris. unde lucra. cu liderul acestuia. stapanul incontestabil al "patriei sovietelor" semna depesele catre seful diplomatiei sale cu nume conspirativ! O lume unde. Protocolul ei prefigureaza viitoarele intalniri de lucru si vizite prietenesti care vor face obiectul multora dintre activitatile "partidelor fratesti". Conferinta de Pace de la Paris . Richard Franasovici. inghitindu-va vecinii. Patrascanu se oferise din proprie initiativa pentru acelasi rol.141 - . nu se stie cand. cu agentul sovietic Pantelimon Bodnarenko. Gheorghiu-Dej si Patrascanu au avut o intalnire la sediul Partidului Comunist Francez. magnatii romani care emigrasera la vreme in strainatate."capitalei luminii". cu care locuieste in aceeasi casa. prin intermediul ambasadorului Romaniei la Londra. Prin intermediul lui Christu transmite acestora date despre reparatiile de razboi platite de Romania catre URSS. de Sorin Toma si casatorita. cu misiunea expresa de a-l informa asupra oricaror amanunte privind nu neaparat cursul conferintei. delegatii romani la Conferinta de la Paris. cand la indemana istoricului se afla si telegramele secrete dintre Molotov si Stalin. despre Barladeanu ca-si intalnise sora si cumnatul stabiliti in Elvetia. ulterior. Maurice Thorez. bunaoara. condusa de nepotul lui Titulescu. Din arhivele cu documente oficiale aflam ca. Arhivele serviciilor secrete. si amica Anuta Toma. O lume nebuna a supravegherii si conspiratiei! – esti tentat azi a spune. din respectiva perioada. cererea fiind formulata sub forma de "indicatie" transmisa de Patrascanu. Ce face si cum traieste Ana Pauker este raportat amanuntit din cel putin doua parti – sotul prietenei sale Liuba Chisinevschi. Cunoscator al cutumelor. fusese introdus in delegatie la cererea expresa a serviciilor sovietice de informatii ca "om al sovieticilor". si informator al americanilor. de izolare. bunul prieten al lui Patrascanu din acea vreme.. Ion Christu. de a ramane in strainatate pentru "a sparge partidului". ca primise aici. seful Departamentului de stat American care in 1943 avusese sarcina de a conlucra cu Kremlinul. La sfarsitul razboiului – i-a spus Hull lui Molotov – veti putea continua politica dv. in "ancheta Patrascanu". In memoriile sale. spiritul conspirativ si suspiciunea "vigilenta". in mare parte fara stiinta lor. considerate secrete de sovietici si comunistii romani si obtinute de la Institutul de Conjunctura Economica. pare a se vorbi numai in sfera cea mai inalta a diplomatiei. In cercul puterii comunistii vor pastra fata de toti. Datele au aparut in ziarul New York Herald Tribune. iar noi. Despre Patrascanu se stia. fara ascunzisuri. nu se stie cum. dar fusese refuzat de Dej. Belu Zilber. intrate in stapanirea dv. ca in ilegalitate. atitudinea "nu te-ngrijora daca te inghite leul. Asa ajunge Zilber in componenta delegatiei economice. ca-i punem noi pielea pe bat". Chemat in tara de Ana Pauker si Vasile Luca. insa. cel mai putin de partea romanilor este delegatia americana care sustine ca o parte din teritoriul Transilvaniei sa ramana in componenta Ungariei. simultan. divortata. rememoreaza o discutie cu Molotov. in timpul respectiv. ca fiind Zilber. dezvaluie alte capcane in care se aflau. vom adopta fata de statele mici. Cordel Hull. cat "miscarile" din interiorul grupului romanesc. Supravegheri erau insa din toate partile. Cum au zis. vinovatul de "scurgerea de informatii" fiind identificat de Maurer atunci in persoana lui Christu (decedat mai tarziu in "temnita ministrilor" de la Sighet) si. despre Dej ca statuse de vorba. Constantin Visoianu. desemnat sa preia conducerea Ministerului Justitiei pe timpul desfasurarii Conferintei de pace de la Paris. cu Auschnitt si Malaxa. la cererea lor. asa au facut. Zilber este insa. pentru pregatirea alegerilor.. La Bucuresti. Reiesea ca acestea depaseau sumele prevazute de armistitiu si recunoscute de guvernul roman.

SI CE VOIA STALIN. PATAGONEZI SI AUSTRALIENI Premierul Petru Groza a refuzat sa faca parte din delegatie. obtinerea statutului de cobeligerant. REFUZ "Eu n-am sa ma pretez sa stau sa astept pe la usile tribunalului de la Paris ca sa ma cheme magistratii din Patagonia si din Australia. Din prima grupa faceau parte SUA. Marea Britanie." Petru Groza VISE DESARTE "Pe baza contributiei militare si economice pe care a dus-o incepand cu 24 august 1944. faptul ca sovieticii aveau ultimul cuvant de spus nemaifiind un secret pentru nimeni. denumite "Puterile Aliate si Asociate". printre care se numara si Romania. la Palatul Luxembourg din capitala Frantei. Bulgaria. prim-secretar al partidului comunist. Scopul acesteia era sa discute si sa semneze Tratatele de Pace cu Italia. Franta si China. ca sa intru sa ma intrebe cand vor voi dumnealor. cobeligeranta ba". care nu aveau obligatia de a se consulta intre ei. impartite in mai multe grupe. Discutiile au avut loc in comisii. La lucrari au fost prezente delegatiile a 32 de state. Tarilor invinse in razboi. La putine zile dupa deschiderea lucrarilor s-a dat publicitatii textul oficial al Tratatului de Pace cu Romania. nu li s-a acordat drept de vot. In privinta Transilvaniei. ca sa intru sa ma intrebe cand vor voi dumnealor". anul urmator. delegatii romani aveau emotii la trei "materii": recunoasterea oficiala a apartenentei intregului Ardeal la Romania. doua evenimente au tinut capul de afis al agendei politicienilor romani: pregatirea alegerilor si participarea Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris. motivand intr-o sedinta a Consiliului de Ministri ca: "Eu n-am sa ma pretez sa stau sa astept pe la usile tribunalului de la Paris ca sa ma cheme magistratii din Patagonia si din Australia. Sefia oficiala a grupului roman i-a revenit in aceste conditii lui Gheorghe Tatarescu. Romania este in drept sa ceara si sa obtina recunoasterea calitatii sale de tara cobeligeranta de . URSS.142 - . lider era insa Gheorghe Gheorgiu-Dej. si la solicitarea "celor mari". Numai statele din aceste doua grupe. Neoficial. "bucataria" Conferintei a fost una complicata. Marii Britanii. din initiativa puterilor invingatoare. reducerea cat mai mult posibil a cuantumului reparatiilor si despagubirilor. delegatia Romaniei a parasit Bucurestiul la 11 august 1946. Li s-a permis totusi sa-si exprime punctul de vedere. emotiile erau insa ceva mai mici. nici pentru invingatori. Dupa capitularea Japoniei in septembrie 1945. Romania si Finlanda. vicepremier si ministru al Afacerilor Externe. Proiectele Tratatelor fusesera elaborate de ministrii de Externe ai SUA. care aveau dreptul sa formuleze observatii si propuneri la Tratate. Lucrarile Conferintei n-au adus surprize nici pentru invinsi. dar Tratatul in sine a fost semnat abia la 10 februarie. al doilea razboi mondial se terminase. aveau drept de vot. In vederea "examenului" ce-l aveau de sustinut la Paris. obtinerea statutului de cobeligerant. delegatii romani aveau emotii la trei "materii": recunoasterea oficiala a apartenentei intregului Ardeal la Romania. Tratatele de Pace cu statele invinse reprezentau "certificatul de nastere" al noii ordini europene. subcomisii si apoi intr-o Adunare plenara. se deschideau lucrarile Conferintei de Pace. Ca si dupa primul razboi mondial. URSS-ului si Frantei. CE SPERAU ROMANII. dar numai punctual. In a doua jumatate a anului 1946. A doua grupa reunea 16 state. PARTICIPANTII. Peste aproape un an.CRISTINA DIAC Pentru "examenul" ce urma a fi sustinut la Paris. Si Moscova a decis: "Ardealul da. Ungaria. Cu aceste obiective. reducerea cat mai mult posibil a cuantumului despagubirilor.

Romania a participat la efortul de razboi al Natiunilor Unite. s-a plimbat si a facut cumparaturi pentru sotie. participant la Conferinta de Pace de la Paris. marturisea peste ani. unii dintre ei au constat ca nu prea au mare lucru de facut. Cu zece voturi pentru si doua abtineri. Astfel.partea Natiunilor Unite" Petru Groza Romanii la Conferinta Pacii CRISTINA DIAC La plecarea din tara a delegatiei romane. chiar unul dintre membri acesteia. Intre timp. seful acelui grup sau in Belu Zilber." In timpul sederii la Paris a vizitat muzee. Guvernul de la Bucuresti si-ar fi dorit ca Romania sa nu fie considerata stat invins in al doilea razboi mondial si sa evite astfel toate consecintele ce decurgeau din aceasta. Cei care dictau erau americanii si rusii. a recunoscut Alexandru Barladeanu.000 de kilometri patrati sa le revina. credea peste ani Alexandru Barladeanu. In timpul Conferintei. Am fost numit in grupul de experti economici pe considerentul ca cei din conducerea partidului aveau mai multa incredere in mine decat in Ion Christu care era. spre amuzamentul trecatorilor. "Stalin nu le-a iertat ungurilor participarea pana la capatul razboiului alaturi de Hitler".143 - . Si intrucatva l-a sters. problemele care interesau partea romana s-au solutionat dupa principiul "una da-una ba". Delegatii romani s-au amagit pana in ultimul moment ca actul de la 23 august si participarea efectiva a Armatei Romane la campaniile din Vest vor sterge macar in parte "pacatul" participarii la razboiul impotriva Uniunii Sovietice. personal. Stalin a fost marinimos cu romanii. Odata ajunsi acolo. incepand cu 23 august. Barladeanu se intorsese in Romania abia in vara lui 1946. Transilvania revenea Romaniei. la mijlocul lunii august. Uniunea Sovietica a fost de partea romanilor contra maghiarilor in problema transilvana. Comisia Politica si Teritoriala pentru Romania a furnizat romanilor o mare dezamagire. Unii si-au omorat timpul facand shopping prin magazinele din "capitala modei". Cum viata are suisurile si coborasurile ei. "Comisia economica la Conferinta de Pace nu a facut nimic. DISTRACTII PE BANII TARII. Nu s-a recunoscut nici ca. O parte dintre povestile lui Zilber ne-au . Altii petreceau pana-n zori de zi si declansau scandaluri in plina strada. nu mi s-a cerut sa fac nimic. In inchisoare le-a povestit colegilor din detentie atat detalii referitoare la propria activitate cat si "picanterii" din timpul Conferintei de Pace despre alti membri ai delegatiei. nerecunoscand statutul de cobeligerant. in realitate. Ca si mine erau si ceilalti. La acea ora nu conta desigur ce spera Bucurestiul ci decizia lui Stalin." SPIONAJ PENTRU SOVIETICI. PACATE DE NESTERS. La Conferinta Pacii. delegatul Belu Zilber a ajuns peste cativa ani detinutul Belu Zilber. s-a dus la teatru. "Nu prea aveam habar de economia Romaniei. Conferinta de Pace consacra de drept ceea ce de fapt se petrecuse in martie 1945. Peste cateva zile insa. reprezentantii Romaniei au incercat sa salveze ce se mai putea salva. Comisia Economica pentru Balcani si Finlanda a Conferintei de Pace a acceptat reducerea cu 25% a sumei pe care Romania urma sa o plateasca drept despagubire de razboi. delegat ca si mine. inculpat in procesul Patrascanu. La Conferinta de Pace. Asta insemna ca sunt acolo de forma. Comisia Politica si Teritoriala a decis ca Ardealul sa revina in intregime Romaniei. protagonistii cancanurilor ajunsesera foarte sus in ierarhia "de partid si de stat". reprezentantii Ungariei au cerut ca "macar" 4. lasandu-le impresia ca sase luni de razboi alaturi de URSS au valorat mai putin decat cele 38 ca adversar. "cartile" erau de mult facute. Mie. unul dintre statele invinse in razboi. In ochii altora. Insa "cartile" erau deja facute in momentul plecarii delegatiei spre Paris. Astfel ca multi s-au plictisit in lunile "participarii la conferinta". dupa sase ani de sedere in URSS.

parvenit Ion Ioanid – o vreme coleg de detentie – care le-a consemnat in volumele de amintiri dedicate experientei carcerale. Tratatul avea sa fie semnat abia la 10 februarie 1947 dar ce fusese mai rau trecuse. la 22 septembrie o parte a delegatiei romane s-a inapoiat la Bucuresti.144 - . Maurer ii raspundea cu agresivitate si pe ton ridicat. au iesit. ziaristi. cartografi. in strada si cativa din membrii delegatiei romane care s-au grabit sa inabuse scandalul. mai mult sau mai putin reala. abia tinandu-se pe picioare. Lucretiu Patrascanu conducea Comisia Politica si Teritoriala din care mai faceau parte Stefan Voitec (ministrul Educatiei Nationale) si Richard Franassovici (ambasadorul Romaniei la Londra). "MARFA" PENTRU PAPARAZZI. La pretentia soferului de a-si primi banii. 13 delegati principali. avand in vedere ca franceza era pentru Maurer limba materna. care ii avea printre membri pe Ion Gheorghe Maurer si Lothar Radaceanu (ministrul Muncii). cum s-ar spune astazi. De la intrarea in tara a trenului oficial prin punctul de frontiera Valea lui Mihai si pana la Bucuresti. Maurer a vrut sa-l loveasca pe sofer. al carei farmec. Acestia cereau despagubiri pentru proprietatile care le fusesera nationalizate in timpul regimului Antonescu dar Moscova. care nu voia sau nu avea bani sa-i plateasca cursa. strada se umpluse de gura-casca iar peste tot fulgerau luminile aparatelor de fotografiat ale reporterilor. Dupa glorioasa activitate sustinuta la Conferinta Pacii. lumea care se adunase pe strada nu-l putea aprecia. pe langa diversi delegati occidentali pentru a-i determina sa renunte la sprijinirea pretentiilor evreilor emigrati din Romania in Occident. mai intai intr-o franceza aproximativa iar mai apoi in cea mai pura si expresiva limba romana. care misunau in jurul cladirii. Neoficial. in fine. a povestit Zilber colegilor de inchisoare. inaltii demnitari au fost primiti cu cele mai mari onoruri in toate orasele de pe traseu. dimineata. Gheorghe Gheorghiu-Dej era seful Comisiei Economice. 22 de consilieri tehnici carora li s-au adaugat secretari. in hotel pe Maurer. N-a reusit." O amintire care s-a pastrat prin vremuri. care imortalizau scena din diferite pozitii. la vanatoare de vreun fapt senzational. poeta stabilita la Paris Elena Vacarescu. decat sa-si piarda echilibrul si sa-i cada in brate. nu avea nici un interes sa permita scurgerea de valori dintr-o tara cazuta in sfera ei de influenta. In cele din urma au aparut si doi politisti. Membrii delegatiei s-au organizat in patru comisii. A atras insa atentia cearta care s-a incins intre soferul taxiului si Maurer. mama sa fiind frantuzoaica iar tatal neamt. atrasi de zarva din cartier. el primise o misiune precisa din partea Moscovei: sa faca "lobby". In timp ce incercau sa-i imprastie pe curiosi si sa lamureasca cauzele incidentului. sotii ale politicienilordelegati (de pilda. in fiecare gara. un spectacol pe gustul ziarelor de bulevard. social-democratul Serban Voinea si viitorul ministru al Sanatatii Florica Bagdasar. gusta din plin bogatia de imagini a argoului parizian. Un episod care i-a atras atentia lui Ion Ioanid se referea la "viata si activitatea. mai putin diplomatica". in functie de problemele ce urmau sa fie discutate in cadrul Conferintei. dar le-a oferit reporterilor si fotografilor presei. in dreptul hotelului in care era gazduita delegatia romana s-a iscat un scandal care nu numai ca i-a alarmat pe locatarii din vecinatate si pe trecatori. platind cursa soferului si ducandu-l. "Intr-una din zile. insa. Epuizand argumentele verbale. pe care soferul de taxi il vorbea la perfectie. Petrecuse toata noaptea si se intorcea la hotel sa se culce. ne spune Belu Zilber reprodus din memorie de Ioanid. Elena Patrascanu si Lila Maurer). DELEGATIE CU SUTE DE MEMBRI Romania a deplasat la Paris o delegatie formata din 73 de membri. Probabil ca oficial nici Zilber nu facea mai multe decat Barladeanu. Si astfel se mai incheia un capitol de istorie. Intre timp. In fata hotelului se oprise un taxi din care coborase cu greu. In schimb. dusa la Paris de viitorul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer. Maurer. Poate faptul ca umbla clatinandu-se si ca nu prea-si putea tine echilibrul ar fi trecut neobservat. Ion Gh. explicand politistilor situatia. Mai exista o Comisie Militara si Juridica dirijata de generalul Dumitru Damaceanu si o Comisie Informativa din care faceau parte matematicianul Simion Stoilov. cat mai repede si mai sus. Astfel. care continua sa vocifereze. .

Dupa inscenarea de la Tamadau. a incercat sa apere cat se poate economia tarii. Astfel am ajuns sa cunosc anumite amaraciuni. pentru ca le-am suferit alaturi de dansul. Ce alte diferente vedeti intre tatal dvs. Tata a fost scos din guvern cu cateva luni inainte de abdicarea Regelui. camera lui era cea mai mica din casa. In privinta granitelor si a situatiei internationale a Romaniei. In al doilea rand. poate ar fi temporizat lucrurile si poate ar fi influentat mai mult evenimentele politice. a mers la Paris. vorbeam limbi straine – tata vorbea frantuzeste si nemteste. cu dvs. In al treilea rand. a avut o linie si s-a gandit mai mult la linia aceasta decat la necesitatile tarii. Ca om. dar nu vorbea englezeste – si avea nevoie de cineva care sa-i traduca repede cate ceva. a intrat in guvernul Groza. dar nu si cobeligeranta – ceea ce era foarte important.Gheorghe Tatarescu si guvernul Groza CRISTINA DIAC Cariera lui Gheorghe Tatarescu a acoperit mai bine de doua decenii din istoria Romaniei. In noiembrie 1947 i s-a cerut sa plece de la Ministerul de Externe. A doua zi a intrat in domiciliu obligatoriu. si-a dorit sa apere granitele tarii. A pierdut toate trei lucrurile. sa scape o anumita clasa si sa incerce cat de cat sa temporizeze dezastrul care avea sa vina. Jurnalul National: Cum era in familie politicianul Gheorghe Tatarescu. Credea ca. A fost un om integru. O alta obsesie a lui era sa-i uneasca pe toti oamenii politici. nu cu masina oficiala. S-a facut peste capul lui – desi ministru de Finante era Alexandru Alexandrini din partidul lui – o reforma monetara. Ce credeti ca l-a determinat sa accepte colaborarea cu Partidul Comunist? Convingerea lui era ca lupti mai bine din interiorul cetatii decat din exterior. nu mai ai familie. dar pentru o linie. care s-a sacrificat stiind foate bine ca va fi criticat. nu aprecia averea in mod deosebit. Dupa 23 august erau doua feluri de a vedea atitudinea romaneasca. nu mai ai nimic. nu mai ai prieteni. si Iuliu Maniu? Iuliu Maniu reprezinta un mit care ne face cinste. a obtinut Transilvania. Doamna Sanda Tatarescu-Negroponte a acceptat sa explice ce fel de om era tatal domniei sale. si-a dorit sa readuca intre fruntariile tarii vechile teritorii pierdute. Maniu a avut un atu din faptul ca nu avusese familie. Tata insa nu era iubit din cauza ca fusese prim-ministrul lui Carol al II-lea. Aveam deja o varsta. A incercat sa mai salveze ce se mai putea salva. de a se sacrifica. care era o hodoroaga. si in locuinta de la Bucuresti si in cea de la Poiana. ca va fi neinteles pana intr-o anumita epoca.145 - . a fost "omul lui Carol al II-lea". al doilea – al tatalui meu. Mergea cu masina noastra. ingrijorari si chiar tragedii pe care tata le-a trait. S-a certat cu Bratienii. cum vorbea acasa despre ei. ar fi reusit sa domine PCR.? Sanda Tatarescu-Negroponte: Eu am avut ceva vreme privilegiul sa fiu secretara lui. facand pe cat se poate apropieri cu tarile occidentale. de a se autodistruge. Cand faci politica. Unul era al lui Maniu – acela de a fi intransigent. deoarece credea cu tarie ca Romania nu poate exista decat prin monarhie. Era realmente pasionat de politica. toate cele trei au fost pierdute. de ce a acceptat sa colaboreze cu comunistii. Rand pe rand. ca fiind la putere ai in mana anumite parghii pe care din opozitie nu le ai. vorbea politica acasa cu mama dvs. Aretia Tatarescu. Dar ce spera sa obtina intrand la guvernare alaturi de comunisti? Intrand la guvernare. in urma careia au fost arestati liderii Partidului National . Caci in definitiv ce avea tata de aparat? In primul rand apara Coroana. dar fara sa-i supere pe rusi. daca toata lumea ar fi facut ca el.

cu anii. S-au inteles. Eu l-am cunoscut foarte putin pe Gheorghiu-Dej. M-am suparat. Tatal dvs. Cu ce impresii a ramas de pe urma colaborarii cu liderii comunisti? Era impresionat de vederile lor foarte "partinice". te facem presedintele nostru". era arestata si sotia. dar nu interferau deloc. asa cum intalneam in toate casele oltenesti. I s-a propus sa ramana in Franta si a fost chiar impresionat cand Grigore Gafencu i-a spus: "Daca ramai. Cea care a avut dorinta de a-l aduce in Gorj sa faca un monument a fost mama mea. incat cateodata se cutremura. date fiind relatiile dintre acesta si familia dvs? In casa noastra erau doua personalitati – mama. imi amintesc de unul. Am fost condamnata 5 ani. Asa e viata. Eu fusesem lasata zalog in tara. dar nu era foarte adept al lor. de care se vorbeste prea putin. momente de mari apropiere nu au existat.146 - . Masa Tacerii. S-a intalnit cu Brancusi la Paris. Raspunsul tatei a fost: "Nu fac eroism prin procura". Spera ca anglo-americanii vor da balanta din nou in favoarea noastra. De Sfantul Gheorghe. in 1947. un timp. si daca s-a intors. La noi in casa. In noaptea arestarii lui au fost arestati toti cei patru frati Tatarescu. cultural. Dupa ce au plecat l-am vazut pe tata stand pe o banca in parcul de la Poiana si intrebandu-se: "Oare cati Iuda am stat azi la aceeasi masa?". Gheorghe Gheorghiu-Dej si Ion Gheorghe Maurer. Poate ca spera ca nu se va ajunge asa departe. tot grav a fost. s-a intalnit cu ei. era om politic cu state vechi. mult mai tarziu am dat lectii de franceza ca sa-mi castig existenta. la o cura si. Tata intelegea ce faceau artistii. au avut un cuplu minunat. Bineinteles ca un om politic face politica lui. este o masa de mamaliga olteneasca. Brancusi a venit la Targu-Jiu si a facut un monument eroilor din Gorj cazuti in primul razboi mondial (Coloana infinitului – n. s-au admirat. Nu si-a putut imagina ca tavalugul acesta teribil va trece cu atata putere peste tot ce avea Romania politic. Mihalache si ceilalti lideri taranisti? Nu. daca ramane in strainatate. Dumnezeu sa ma ierte. ce se intampla. am intrebat: "Tata. Iar pe Brancusi. de la Hobita. n-a crezut. Nici macar cand a vazut ca fusesera arestati Maniu.Taranesc. In naivitatea lui. spera sa gaseasca o coarda care sa-i apropie de Romania. Mama era foarte amarata si foarte reticenta. a intuit ca va veni si randul lui? Nu. cu politica lui. Eu am fost arestata cu tot felul de femei. nu l-a inteles deloc. de la sotia lui Gheorghe Bratianu la sotii de chiaburi sau sotii de mai mari ai tiganilor – daca un tigan era mai instarit. A discutat si cu celalalt grup – cel al fostilor diplomati din emigratie – care desfasura o actiune diplomatica paralela cu cea a guvernului de la Bucuresti? I-a vazut. dar a fost o masa la care stateau trei sarbatoriti: tata. Si tata. de internationalisti. care mi-a fost foarte draga. dar erau asa de obtuzi. Dar dincolo de colaborarea politica.n. Plecasem cu sotul meu la Karlovy Vary. peste preoti. a trebuit sa ma intorc in tara. Gheorghe Tatarescu a fost seful delegatiei oficiale care a re-prezentat Romania la Conferinta de Pace de la Paris. Una dintre elevele mele a fost Mandra. prin Societatea "Liga Nationala a Femeilor Gorjene" in care mama a bagat banii ei. nepoata lui Dej – fiica fiicei. Nu si-a imaginat ca vom fi pierduti pentru atatea zeci de ani. care si-a canalizat viata mondena in opere de binefacere si in tot ce e artistic.) pe un teren donat de mama mea. noi eram la Poiana. Mi-a spus ca trebuie sa ma intorc. de putin romani. Si Brancusi era gorjean. Apoi. Trebuie sa recunoasc naivitatea tatalui meu. am fost 11 arestati in familia noastra. cand tata a plecat la Paris. dar am avut noroc cu moartea lui Stalin. de ce sa ma intorc eu?". nu numai el. Personal. Poate ca pentru imaginea lui era mai bine sa fi ramas in strainatate. peste mai marii satelor. desi era o Mecena. tata era amarat si s-a trezit cu Gheorghiu-Dej venit sa-si sarbatoreasca onomastica alaturi de tata. e grav. E drept ca. Se gandea ca. si fratele . tata domina casa complet si aveam toti un cult pentru el – si eu. Dar cum viata are neprevazutele ei.

si Satu Mare intra in zona dorita de vecinii nostri. intai se numea guvernul si apoi se organizau alegeri. A dorit neaparat sa reprezinte in parlamentul tarii unul din judetele pentru care luptase la Conferinta de Pace. Acele alegeri au fost un simulacru. Vedeti. El va fi simbolul epocii aceleia. avea si el oamenii lui in judete. dl Enescu. Asa ca nu m-a luat cu el. Premierul Groza a dorit sa afle detalii suplimentare despre activitatea desfasurata la Conferinta de grupul diplomatilor emigrati din Romania. o clipa. In opinia lui Groza. Actiunea lor este o . El oricum mai cazuse o data. dar numai in sinea mea. La Paris a fost desigur sprijinit de rusi. acum am ajuns sa cred ca tot ce va ramane durabil de pe urma familiei mele este legat de numele de Brancusi. in campaniile electorale de dinainte de razboi. si lucrasem cu el o vreme. ai o alta perspectiva asupra lucrurilor. Cand te lansezi in politica trebuie sa accepti ideea ca te expui la critici si ai datoria sa le accepti. Gheorghe Tatarescu a povestit intr-o sedinta de guvern ce se intamplase la Paris. asa cum am spus. dar mai ales criticile. acestia erau "un grup de delincventi romani in cearta cu Codul Penal si delincventi fata de statul nostru". Chiar in timpul Conferintei. Intre cele doua razboaie. Alexandru Cretzianu. Ei nu. Tatarescu a spus: "Intreaga actiune dusa de ei este o actiune de defaimare a tarii. pentru ca istoria se judeca in clipe. a facut bine Gheorghe Tatarescu cand a ales sa colaboreze cu comunistii? Desigur. putini oameni l-au inteles si atunci. Opera Brancusi e unica opera in aer liber. si cea facuta de tatal meu poate fi criticata. daca nu voiau rusii. Tilea. dar nu mi-a dat voie si am ramas in Bucuresti. postum. N-am fost cu el in turneul electoral. pentru ca isi imagina ca asa ar fi cazut tot regimul comunist. Dar asta se intampla si inainte. Brancusi este un nume mare in arta contemporana. cine stie ce s-ar fi intamplat. Insasi prezenta lor in strainatate fara nici un rost este o atingere a prestigiului nostru. Ei au incetat de mult de a mai fi romani. A dorit sa fie deputat de Satu Mare. DESCREIERATI Dupa intoarcerea in tara. Paradoxal. Azi incep sa-l inteleg foarte bine si acum. in alegerile din 1937. constient fiind cat de expus este un om public. cand ajungi la varsta mea. Din perspectiva istorica. Viorel V. Poate de aceea l-am inteles mai bine ca altii. Am crezut o lunga perioada ca toate actiunile tatalui meu vor domina un moment istoric al Romaniei. In afara de Conferinta de Pace. Tatal meu reprezenta totusi guvernul Groza si se intampla ca era atacat. Eu am fost foarte apropiata de el. A stiut ca rezultatele fusesera trucate? A aflat imediat. deoarece acesta fusese judetul cel mai oropsit. asa ca a aflat destul de repede. batut. A fost singurul premier din Romania care a organizat alegeri si le-a pierdut. Au fost momente atunci cand mi-am permis sa-l dezaprob.meu si mama. Intrebat despre acelasi subiect. se arunca si cu pietre. Tata a acceptat si laudele.147 - . ii dau dreptate. erau castigate de partidul care le organiza. ca orice politica. Problema lor trebuie pusa in felul urmator: cine este in strainatate fara sa aiba vreun rost trebuie sa dea socoteala fata de statul roman. A fost criticat si in timpul vietii. revenite de curand la Romania. pentru ca avea la dispozitie intreg aparatul administrativ. printre care se distingeau Grigore Gafencu. A suferit ingrozitor. Invariabil. ar fi vrut sa cada de la putere. al doilea eveniment major al anului 1946 l-au reprezentat alegerile din noiembrie? Ati participat la campania electorala? Tata a facut un turneu electoral in judetele din nord-vestul Transilvaniei. pentru ca opera lui Brancusi este arta care domina chiar spiritul mondial la ora actuala. Am regretat. Sa recunoastem. as fi vrut sa merg. ungurii cerusera ca macar o parte din Ardeal sa le revina. Tata ramasese in relatii cu ungurii. pentru ca. Visez sa nu mor pana ce tata nu va fi inteles de oamenii care vor studia cu atentie activitatea lui politica. in pericol de a ramane la Ungaria. M-am intalnit multi ani dupa revolutie cu unul dintre deputatii tatei.

pentru ca a fost multa vreme prim-ministrul lui Carol al II-lea. i-a dat dreptate lui Tatarescu. datorita Legii electorale din 1946 s-a produs insa una dintre schimbarile numite. epocale: toate femeile din Romania au primit drept de vot. din 1966 femeile maritate sunt libere sa exercite o profesie fara consimtamantul sotului." Editorial: Fara sufragete. fie al istoricului.148 - . si-a amintit peste ani ca pentru zilele petrecute la Paris li se fixase o diurna in franci elvetieni de-a dreptul impresionanta. intr-o "Lettre ouverte aux hommes". am trait ani de zile. La nivelul cotidianului. cu toate drepturile cetatenesti." De pe urma sederii la Paris. altii au ramas chiar mai mult. "Fusese secretar de stat la Interne. Cat despre suratele romance…! Bucurestenii ridiculizau in plin secol al XX-lea "feminismul" unei Mite care . Statul este atacat in prestigiul lui si el trebuie sa se apere. fie ca discursul este unul comun. Din punct de vedere al istoriei mondiale. mitinguri si demonstratii. romancele s-au pomenit inzestrate. O parte din delegati a stat la Paris numai o luna. Dupa inca trei decenii.actiune criminala. cand femeile din Franta au obtinut dreptul de a vota si de a fi alese. "Din aceasta diurna. Si mobila mi-am cumparat din ce mi-a ramas. fara exagerare. Aceasta succesiune de date ilustreaza bine progresia lenta si de data recenta a acordarii de drepturi femeilor. incapacitatea juridica a femeilor maritate a fost suprimata. In deceniul opt al secolului precedent. focalizarea se face asupra falsificarii rezultatelor acestora in favoarea comunistilor. COMPROMIS Barladeanu considera de asemenea ca de Gheorghe Tatarescu s-a putut scapa usor atunci cand comunistii n-au mai avut nevoie de el.. fara miscari de sufragete. in urma cu aproape 200 de ani. iar in 1987 se elimina si restrictiile muncii de noapte pentru femei. a povestit Barladeanu. peste noapte. Cazul Frantei – un etalon al democratiei europene – poate servi ca reper in evaluarea conditiei femeii din Romania. Majoritatea lor nu apucasera macar sa viseze la "egalitatea dintre sexe"! Fara militantism anterior." Gheorghiu-Dej. afirmand ca oricine se opune guvernului Groza inceteaza sa mai fie roman. Cu presiuni. sotul pastrandu-si insa dreptul deciziei asupra locului de rezidenta al familiei si autoritatea asupra copiilor. pleda romancierul Stendhal in favoarea lor. delegat la Conferinta. deoarece era un om politic compromis. "Accederea femeilor la egalitatea perfecta ar fi dovada cea mai sigura a civilizatiei noastre si va dubla fortele intelectuale ale umanitatii". autoritatea paterna asupra copiilor se transforma in "autoritate parentala" si e admis principiul de egalitate al remunerarii pentru munci de valori egale. DIURNELE Alexandru Barladeanu. Mi-am cumparat din ea haine. faptul ca in fata legii femeile si barbatii au drepturi egale reprezinta o schimbare foarte recenta. Abia la inceputul secolului al XX-lea insa. In 1983 se aproba Legea asupra egalitatii profesionale intre cele doua sexe. Acei bani multi de diurna faceau parte din metodele lui Tatarescu de a-si face acoliti. LAVINIA BETEA Cand se vorbeste de primele alegeri de dupa razboi. Trebuie sa vedem ce mijloace au. s-au inscris nume ilustre de militanti pentru egalitatea de gen. Lucretiu Patrascanu a ramas cu echivalentul a 8. intr-o tara unde democratia are faimoasa istorie. In lunga istorie de pana la 21 aprilie 1944. Represiunile au fost foarte dure. a explicat Barladeanu. in opinia caruia diplomatii expatriati erau "o banda de descreierati si declasati politic care fac jocul dusmanilor intereselor superioare ale tarii". Compromis putea fi socotit in acel timp si. care este actiunea lor si care sunt metodele lor de lucru.000 de franci elvetieni.. in momentul in care a fost reprimata revolta comunista de la Tatar Bunar. frantuzoaicele casatorite obtin dreptul de a dispune liber de salariul lor. Stiu ca la Paris scot o fituica imunda.

cu mult inainte de ziua votarii. Datorita duratei razboiului in Europa (sase ani). chestiunea fixarii datei alegerilor a provocat dispute aprinse intre comunisti si "partidele istorice". datorita extremei drepte. dupa razboi noua orientare politica in vestul Europei a fost spre stanga. introducand dreptul de vot pentru femei. In . prin toate obligatiile ei. Aceasta prevedere a provocat vii dispute intre liderii comunisti si national-taranisti. lenea. iar "rezultatele" au fost totdeauna cele decise "la varf". zootehnista sau deputat in MAN. Ca si in 1946. la toate alegerile din anii regimului comunist. Dupa formarea Cabinetului Groza. vor cuvanta in intrunirile publice. cu un scandalos curaj. cu cel putin trei copii. Directoare de combinat industrial. la 6 martie 1945. Femeia "cetatean si om al muncii" avea simultan obligatii de "minunata sotie si mama". Romania s-a aliniat "modei europene". Nu trebuie insa sa faci studii amanuntite asupra fostului regim ca sa ajungi la concluzia ca. servit din castronul aburind (pregatit nu se stie cand) de sotia intoarsa ca si el. divorteaza dupa voie. la mai bine de un an de la terminarea conflagratiei. Prin noua Lege electorala. din frontul unei glorioase zile de munca. democratia e doar pe hartie. in Europa. Insasi "problema fericirii". prin apelativul monosilabic "fa" al tatalui sau al barbatului ei. Neindreptatita de obiceiurile vechi din satele sudice ale Romaniei la mersul in rand cu barbatul. cetatenii au pus in urne niste buletine de vot. cresc singure copii. femeia in regimul comunist e musai "mai egala" decat barbatul. se angajeaza la lucru pretutindeni. de curand. Populatia trecuse. In viata privata. DUPA RECOLTA. Intr-o tara unde biserica a-ncremenit pana-n zilele noastre cu predicarea fricii si supunerii femeii in fata barbatului. Fetita numita "taca" trecea repede catre starea de "muica". defavorizate prin insesi recomandarile politicului. Blestemului de-a naste in chinuri si creste copii i s-a adaugat si greutatea de-a castiga traiul cu truda si sudoare. deopotriva pentru femei si barbati. impiedicata deopotriva de lungimea poalelor si "scurtimea mintii".149 - . Prin legislatia democrata adoptata in contextul unei economii precare. fiind atrasa de socialisti si comunisti prin promisiunile privind protectia sociala. e rezolvata in clasica cheie a tihnei traiului de familie. TOAMNA. preiau responsabilitati in afara familiei. dupa 1946? In raport cu mitul biblic al alungarii cuplului primar pe pamant. bicicleta. tema de varf a cinematografiei din ultima etapa a regimului. La alegerile din 1946 se introduce vot universal ILARION TIU Primele alegeri de dupa al doilea razboi mondial au avut loc in noiembrie 1946. In Romania. risipa. la mijlocul secolului trecut. O imagine-cliseu e cina de seara – cu seful familiei in capul unei mese. destrabalarea ori "greselile politice" ale barbatului. Ca pentru prima Eva. statutul femeii nu era mult deosebit de cel al copilului. comunistii s-au preocupat de chestiunea instalarii monopolului in administratie si nu de alegeri. Au dobandit femeile drepturi egale cu barbatii. Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. spre hazul multora dintre mirii si nuntasii prezenti la cununiile religioase in stil ortodox. repartizata initial exclusiv lui Adam. Evei i-au sporit poverile vietii. femeile au continuat sa ramana inferioare barbatilor. Uniunea Sovietica si Statele Unite – 1946. au raspuns – dac-au fost intrebati – prin sintagmele consacrate propagandistic (gen "am votat pentru mai binele nostru"). exista totusi o egalitate formala. nici un parlament ales democratic inainte de 1940 nu mai avea legitimitate. asupra ei se arunca vina pentru betia. cele mai importante evenimente politice in tarile foste combatante au fost noile alegeri legislative. In general. isi cheltuiesc salariul dupa plac. datorita careia femeile se duc la scoli.incalecase. Aliatii au ales momente diferite in care sa-si cheme cetatenii la urne: Marea Britanie – 1945. in unele locuri nu era nici macar strigata pe nume. printr-o drama in anii razboiului.

Partidul Comunist devine forta dominanta.150 - . Ei puneau in antiteza imaginea femeii in timpul lui Alecsandri si Ana Pauker astfel: "Purtand cofita cu apa rece / Pe ai sai umeri albi-rotunjori. comunistii avusesera grija sa-si plaseze oameni proprii in posturi de varf ale administratiei locale. votand guvernul. noul suflu care cuprinde omenirea" (corespondenta de la o intrunire cu femeile a Anei Pauker). Se presupunea ca atunci taranii vor fi intr-o mai buna stare de spirit din punct de vedere economic. Insa "partidele istorice" erau deja la acea data in mare . De indata ce guvernul si-a manifestat intentia de a organiza alegeri. prevederile noii legi electorale tineau exclusiv de vointa guvernului. legile sunt facute de Parlament.vara anului 1945. Asadar. Acestia din urma fusesera "feriti" de "patime politice" in perioada interbelica. / Juna Rodica voioasa trece / Pe langa junii semanatori". locurile in Adunarea deputatilor urmau sa fie distribuite proportional cu numarul de voturi. Emil Hatieganu si Mihail Romniceanu. 1946 – ultimul an al societatii traditionale ILARION TIU Dupa trucarea alegerilor din 1946. comunistii si-au stabilit nestingheriti strategia electorala. s-au reluat contactele dintre Putere si Opozitie. Astfel. dupa recolta. era abolita si "prima electorala". deoarece. Insa Romania anului 1946 era intr-o situatie speciala. prin instaurarea regimului sau personal. De asemenea. Iuliu Maniu si Dinu Bratianu au facut numeroase proteste catre angloamericanii din Comisia Aliata de Control pentru urgentarea alegerilor. dispare. seceta cumplita care bantuise tara aducand saracie si foamete. Duguria Adela. incepand sa-si inlature prin intimidare adversarii. unicameral. Dreptul electoral al femeilor se inscria intr-o atitudine generala in Europa dupa razboi. din decembrie 1945. conducand prin decrete. guvernul a devenit unicul legiuitor al Romaniei. pentru a nu permite comunistilor sa mai castige noi pozitii in administratie. Reprezentantii PNT si PNL au fost ignorati in timpul alcatuirii legii. cu unele modificari). il citau ei pe Vasile Alecsandri. In cei doi ani ulteriori "loviturii de Palat" de la 23 august 1944. fara a obtine promisiuni clare. Astfel ca. fondata prin institutiile de la 1859. mai ales in estul ei. In 1946. Maniu si Bratianu opinau ca acestea trebuia tinute imediat. Parlamentul devenind. Competentele acestora au fost transmise factorilor politici si administrativi locali. Insa guvernul a aplicat "tactica" folosita de PNL si PNT in perioada interbelica. Ultima reprezentanta nationala fusese aleasa in 1937. Si o utilizau pe Ana Pauker: "Tova. care dupa 1926 permitea partidului care castiga 40% sa detina majoritatea in Parlament. nu avea un Parlament. plina de darzenie si de elanul tineretii. desi avea o constitutie "democratica" (cea din 1923. prin intrarea in guvern a unui reprezentat al PNT si PNL. au avut insa un rol decorativ in guvern. Numai ca in 1946 strategia s-a dovedit ineficienta. Prin tablete in ziarul de partid Dreptatea. atu bine exploatat. in premiera. Abia dupa Conferinta de la Moscova. Comunistii si-au asigurat controlul urnelor prin limitarea controlului magistratilor asupra procesului electoral. dupa 23 august 1944. a aratat dorinta femeilor de la sat de a cunoaste noile probleme care i se adreseaza. IN AFARA PARLAMENTULUI. fiind insa dizolvata de Carol al II-lea la scurt timp. Aceasta practica avusese succes deplin in cei 22 de ani de democratie interbelica. in scopul neimplicarii lor in politica. satirizau interesul comunistilor pentru emanciparea femeilor. democratia traditionala din Romania. cei doi ministri ai "partidelor istorice". FARA FEMEI! National-taranistii n-au fost incantati de prezenta femeilor la vot. Insa nu acestea erau inovatiile "strategice" ale noului sistem de vot. "partidele istorice" au iesit din inertie. Senatul era desfiintat. In orice stat constitutional. Noua Lege (intrata in vigoare la 15 iulie 1946) acorda pentru prima data in istoria Romaniei drept de vot femeilor si militarilor activi. organizand alegerile toamna.

vazand ca Maniu era sprijinit de anglo-americani. Vazand atitudinea comunistilor. Conducerea centrala pierduse contactul cu masele. liderii national-taranisti s-au preocupat cu prioritate de controlul asupra parghiilor guvernarii. nationaltaranistii din teritoriu erau indrumati sa pregateasca si strategii pentru apararea corectitudinii votului. de la nivelul de organizatie sateasca pana la Congres judetean. IN AGONIE. ci Ion Mihalache. Atat Carol al II-lea. Nu el fusese insa omul pregatit de partid.151 - . la 15 iulie 1946. activitatea locala a PNT-ului a incetat. secretarul general Nicolae Penescu a trimis instructiunile de campanie. In perioada guvernelor Sanatescu si Radescu. dar si a campaniei electorale. Pana la 10 august organizatiile judetene aveau obligatia sa-si trimita listele de candidati. Lupu reusind pana in vara sa aiba filiale in 51 din cele 58 de judete ale Romaniei. prin modalitatea deselor sale vizite la reprezentantii diplomatici anglo-americani de la Bucuresti. Lupu. Constienti de viitoarele abuzuri ale guvernului. Bazandu-se pe simpatia interbelica fata de organizatie si pe suportul masei de cetateni ostili prezentei Armatei Rosii in tara. deoarece partidul nu se mai afla la guvernare. LIBERALII. asemenea legionarilor si comunistilor. prin intermediul sindicatelor. protejati de Armata Rosie. controlate in intregime de PCR prin Confederatia Generala a Muncii. iar comunistii. PNT-ul a intrat din nou la guvernare prin Emil Hatieganu – ministu fara portofoliu. Ruptura deloc neinsemnata. Nicolae Penescu. Dupa publicarea Legii electorale in Monitorul Oficial. STRATEGII DE CAMPANIE. Responsabilii misiunii erau tinerii din "garzile Maniu". deoarece autoritatile locale politienesti faceau presiuni asupra simpatizantilor PNT. Iuliu Maniu a fost singurul national-taranist vizibil. vechi opozant al sau in PNT. Existenta acestor "garzi" a fost exploatata de guvern. national-taranistii au abandonat ideea participarii la guvernare si s-au mobilizat spre refacerea structurilor de partid locale. Dar comunistii au refuzat prezenta lui Mihalache in executiv. Maniu a primit o "palma" de la dr. In pas cu "moda" timpului. dar renuntase.declin. Partidul National Liberal a fost mult mai afectat decat PNT-ul de . Lupu. TARANISTII. Razboiul nu a adus normalizarea mult asteptata. a trimis dispozitii ca pana la 15 martie liderii locali sa refaca vechile filiale. Reorganizarea nu era deloc facila. national-taranistii considerand politica exclusiv apanajul barbatilor. si nu dr. fondand Partidul Taranesc-Democrat. Insa in ianuarie 1946 relatia celor doi s-a incheiat. taranistii erau indrumati sa puna accent pe organizatiile de muncitori. membrii din teritoriu asteptau pasiv renasterea institutiilor constitutionale. "renasterea democratiei" ulterioara loviturii de la 23 august 1944 a insemnat in realitate doar reactivarea politica a liderilor. Dupa 6 martie 1945. deoarece Ion Mihalache fusese desemnat initial pentru a intra in guvern. Acesta solicitase chiar sefia partidului in februarie 1945. cat si Ion Antonescu tolerasera activitatile politice ale liderilor implicati in "jocuri de culise". de tineret si de femei. In activitatea de reorganizare. au sabotat refacerea structurilor judetene ale PNT si PNL. Trebuia sa aiba in vedere si includerea unor muncitori si femei. National-taranistii si liberalii nu dusesera "activitati subterane". In privinta femeilor. pentru a contrabalansa metodele folosite de guvern. care ii insoteau pe liderii locali pe teren. membrii de rand ai organizatiilor fiind in fapt inactivi. N-au dus o campanie de "racolare" de noi membri in partid. care acuza PNT-ul ca se pregateste de "revolutie fascista". pentru a reintra in politica. in partid a existat reticenta. Insa replica dura a autoritatilor a descurajat manifestatiile publice viitoare. cum sustineau liderii "aripii" Maniu. Muncitorii fusesera in mare parte integrati in structurile procomuniste. abia putand sa-si intocmeasca liste electorale complete. La indicatiile liderilor. IN IMPAS. romanii care nu fusesera in perioada interbelica adeptii lui Maniu ii acordau credit politic datorita pozitiei anticomuniste. Prin remanierea cabinetului Groza de la 7 ianuarie 1946. Secretarul general al organizatiei. Intocmirea listelor nu era o operatiune facila. Ultimul eveniment politic anterior anuntarii alegerilor in care national-taranistii s-au remarcat a fost manifestatia proregala de la 8 noiembrie 1945. deoarece din februarie 1938 partidele nu mai functionasera legal. Pentru "partidele istorice". Acesta din urma s-a desprins din organizatie. dr. NOI RUPTURI.

Vechiul partid liberal a ramas sub conducerea lui Dinu Bratianu. GARZILE "IULIU MANIU". dar fara mari beneficii. Oficial. Frontul Plugarilor. guvernul a amanat decizia pana la 15 octombrie. Deoarece "partidele" istorice nu s-au putut intelege privind formarea unei liste unice pentru participarea la scrutin. In discutii fusese angrenat si Constantin Titel-Petrescu. din pacate. OPOZITIA. prin Mihail Romniceanu. denumit Blocul Partidelor Democratice. nu a readus mobilizarea asteptata.suspendarea activitatii in timpul regimurilor lui Carol al II-lea si Antonescu. format din membri de toata increderea. violentele si calomniile asupra adversarilor fiind la ordinea zilei. dupa publicarea noii legi electorale in Monitorul Oficial. fara sa se ajunga la crearea cartelului. Negocierile au continuat si in luna octombrie. care sa culeaga date despre strategiile guvernului. fiind la fel de precipitata. parasind discutiile. Simpatizantii de la nivel local ramaneau fideli principiilor liberale. "Traditional". Desi opozitia cerea insistent fixarea datei alegerilor. In septembrie 1946. batai "pe teren" si. din punct de vedere al activitatii pe teren. Ion Mihalache. lupta pentru voturi din 1946 seamana cu cea din 1933 a liberalilor. din care faceau parte: PCR. dupa publicarea legii electorale PNL-ul nu a putut sa intocmeasca liste complete in toate judetele tarii. fara a putea sa-si invinga vechile disensiuni in fata unor alegeri care se anuntau fara precedent. Guvernul formase la 17 mai 1946 un cartel electoral. S-a incercat si formarea unui "serviciu de informatii". IN ALEGERI. guvernul mizand pe votul taranilor dupa strangerea recoltei. La Bucuresti s-a format un Birou Electoral Central. PSD. "Ziua cea mare" a fost stabilita pentru 19 noiembrie 1946. nau reusit sa treaca peste orgolii si sa candideze pe liste comune. Insa liderii PNT din Vechiul Regat (gruparea Ion Mihalache) nu au acceptat propunerea. Pentru contactul cu teritoriu au organizat un serviciu de curieri. Cel mai important partid din opozitie era Partidul National Taranesc. Cu ranga si pistolul in campania electorala ILARION TIU Campania electorala a alegerilor din 1946 a fost deosebit de violenta. comunistii au reusit sa produca o spartura puternica in organizatie. propaganda electorala a inceput la 15 iulie 1946. Tocmai de aceea. PNT-Anton Alexandrescu si Partidul National Popular. Grigore Niculescu-Buzesti. sub conducerea liderului national-taranist. sustinand ca partidul trebuia sa se indrepte spre stanga si nu sa sustina interesele "oligarhiei liberale". Iuliu Maniu si Dinu Bratianu (foto) au decis sa se organizeze si ei intr-un bloc electoral. care sa coordoneze activitatea de campanie. A avut de toate: denigrarea adversarilor. partidele din opozitie nu erau puternice.152 - . singurul care reusise sa-si refaca toate organizatiile judetene. suspendari de ziare. prin atragerea lui Gheorghe Tatarescu in FND (februarie 1945). primele tulburari ale campaniei au fost legate de fixarea datei alegerilor. Insa nici liderii partidului acesta n-au acceptat ideea cartelului cu "burghezii". PNL-Tatarescu. Liberalii au primit cu bucurie aceasta perspectiva. liderul Partidului Social-Democrat Independent. care a facut tandem cu Iuliu Maniu pentru "apararea democratiei". constienti ca puterea lor nu mai era aceea din anii 1920-1930. pierderi de vieti omenesti. Doar ca in 1946 "caracteristicile" acestea au fost mai insemnate decat in trecut. Prin teroare si zecile de morti. Astfel ca in alegerile din noiembrie 1946 opozitia s-a prezentat pe liste separate. Insa reintrarea la guvernare in ianuarie 1946. format din personalitati ale sale precum: Nicolae Carandino. au fost impinse in iarna. Guvernul a cautat prin toate mijloacele sa intimideze opozitia. Dupa 23 august 1944. DEZBINATA Cu toate ca. au inceput campania pe cont propriu. Ca de obicei. Atmosfera in campania electorala din 1946 nu a diferit prea mult de competitiile politice din alegerile interbelice. dar activau "pe tenen" pentru refacerea filialelor. .

sustinand ca vor sa instaleze teroare in populatie. Frontul Plugarilor. Este pentru prima data in istoria Romaniei cand un partid participant la alegeri isi trimite toti liderii in localitatile tarii. unde se intalneau periodic cu populatia. PNL – Tatarescu. Guvernul a participat la alegeri in cartelul electoral format la 17 mai 1946. Vasile Luca. iar dupa castigarea alegerilor va infiinta colhozuri. Dupa emiterea legii electorale. confruntarile soldandu-se cu raniti grav si chiar morti. La Bucuresti s-a format un Birou central pentru a coordona propaganda de partid. care va reusi sa "scape tara de comunisti". incepand din luna august 1946. Lucretiu Patrascanu. "MARSUL COMUNIST". dar si al Armatei Rosii. din care faceau parte PCR.Organizatiile din teritoriu au primit dispozitii sa constituite echipe de 9-10 tineri fideli organizatiei care sa mearga in localitati pentru a-i incuraja pe simpatizantii partidului sa nu cedeze presiunilor guvernului. echipele taranistilor se ciocneau adesea cu echipele electorale ale BPD. pe langa membrii de partid recrutati in ultimii doi ani. Cunoscute si cu numele de "garzile Iuliu Maniu". topoare sau chiar arme de foc imprastiau manifestatia adversarilor. In acest demers au fost ajutati si de fortele Ministerului de Interne (condus de Teohari Georgescu). Gheorghe Apostol. Desi aveau destui simpatizanti. Temele centrale folosite in discursuri publice sau oferte electorale scrise erau lupta contra dictaturilor si apararea integritatii si independentei tarii. la Hotelul Continental din Bucuresti s-a format un Comitet central de campanie al BPD. Ana Pauker. PNT – Anton Alexandrescu si Partidul National Popular. In general. De fapt liberalii au sperat continuu ca vor participa la alegeri intr-un cartel cu national-taranistii.. au avut suportul deplin al institutiilor statului. reforma agrara etc. Pe langa vizitele in provincie. tinand discursuri in fata a mii de oameni mobilizati de comunisti. Din punct de vedere al mesajului electoral. cu promisiunea ca un guvern BPD va spori reformele. Liberalii n-au reusit sa se organizeze la fel de bine ca national-taranistii. care stateau nepasatoare la agresiunea comunistilor asupra "democratilor" sau participau uneori la represiuni. CU BATA SI BAIONETA. Propaganda pe teren a candidatilor BPD a fost sustinuta de Scinteia si de celelalte ziare ale Blocului. care n-au putut organiza manifestatii publice. sub denumirea Blocul Partidelor Democratice (BPD). sperau sa-i atraga pe romanii care se temeau de sovietizarea Romaniei. formate din sindicalisti. Echipele muncitoresti din orase. PSD. sustinand ca guvernul ii amagea cu reforma agrara. Erau prezentate realizarile guvernului in refacerea liniilor de transport. au fost scoase din lucru si mobilizate pentru "lupta electorala". se mobilizau in cateva zeci de minute si inarmati cu rangi. candidatii Blocului au infiintat "case ale alegatorului" in circumscriptiile lor. fara realizari concrete. candidatii BPD au fost in permanenta pe teren. Ion Gheorghe Maurer au strabatut toate zonele tarii. dar Ion Mihalache s-a opus proiectului. Astfel ca. electorii intrand in contact vizual si comunicare directa cu ei. Autoritatile au botezat aceste grupuri "echipe de soc". opozitia nu a excelat. organizand sedinte in carciumi sau case particulare. PNT-ul a glorificat permanent personalitatea lui Iuliu Maniu.153 - . Astfel. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Petru Groza. comunistii din teritoriu au primit ordine stricte sa-i saboteze orice intrunire publica a opozitiei. diminuarea somajului. De cate ori auzeau ca era vreo intrunire a opozitiei. Inca inainte de a incepe oficial campania electorala. PROPAGANDA . Spre deosebire de liderii opozitiei. Taranistii s-au concentrat preponderent spre mediul rural. In campania din 1946. Si aceste forme de propaganda au fost interceptate de echipele electorale ale comunistilor care "spargeau" intrunirile opozitiei. Principalul sau scop si al echipelor electorale pe care le coordona era sa popularizeze in toata tara semnul electoral al Blocului – soarele. PNT-ul a renuntat la intrunirile publice. infiintarea cantinelor muncitoresti. acestia nu se implicau activ in campanie. prezentat ca un "apostol al neamului". liderii national-taranisti si liberali au avut un discurs de negare a promisiunilor guvernului.

La data de 30 septembrie 1946. fiecare trebuind sa invete sa-si tina RANGA. sectia a III-a – Cazangerie.14 iulie 1946 Politica si gloante ILARION TIU In marile orase. membru in organizatia de tineret a PNT in 1946.) cere adep. eu raspund cu toata convingerea ca partidele care reprezinta interesele poporului sunt acelea care s-au dovedit pana acum ca merita sprijinul poporului. de la Podul Grant. In organizatia de tineret am primit si o raspundere: eram sef in comuna. Memorialistica despre campania electorala din 1946 este destul de saraca. nu aveam libertatea s-o facem. Campania se ducea greu. pentru ca riscati sa va pierdeti viata». Aveam in jur de 500-600 de tineri in circumscriptie. periodic apareau "pareri" ale soldatilor despre campania electorala.154 - . in adevar. In seara aceleiasi zile.n. "BEPEDICE" "Dogma bepedista (a BPD – n. Acest interviu se regaseste in agenda lucrarii lui Mihai Radulescu. Insa despre campania electorala putine marturii. la Dolj. Sunt acele partide care s-au unit intr-un singur Bloc. spune Victor Raducan. Constantin Vasiliu-Rascanu. Scosi din productie. Printre putinele marturii scrise despre acea atmosfera se numara cea a PNT-istului Victor Raducan. au scris despre falsificarea scrutinului. nationaltaranistii si liberalii participanti la alegerile din 1946. Tot ei trebuia sa mobilizeze echipe de tarani care sa faca propaganda in favoarea guvernului. daca unitatile lor nu vor vota in unanimitate lista BPD-ului. Le difuzam pe furis. Nu numai Armata a fost implicata in campania electorala pro-BPD. au infaptuit reforma agrara". foarte active au fost legiunile de jandarmi. se afla pe listele electorale pentru Adunarea deputatilor. am hotarat cu comitetul meu sa difuzam manifeste si sa incepem campania electorala. aparuta la Editura Ramida. TARANISTII IN CAMPANIE.tilor ei sa nu-si mai tina RANGUL. Ofiterii din aceasta regiune au fost avertizati ca. "Tragedia lui Lucretiu Patrascanu: convorbiri cu omul politic Corneliu Coposu".Printre tintele principale ale campaniei din 1946 au fost soldatii. Formasem o puternica organizatie de tineret in cartierul meu. au fost transformati in "agenti electorali". Insusi ministrul Armatei. posturile de jandarmi aveau misiunea sa lamureasca populatia rurala asupra Platformei BPD. asa cum se numea atunci actualul cartier Crangasi – Giulesti din Bucuresti. cartierul Crangasi pana la capatul tramvaielor 11 si 2. In mediul rural. Printre acestea este si interviul realizat in 1992 de scriitorul Mihai Radulescu cu Victor Raducan. Insusi domnul Maniu ne daduse dispozitie: «Nu riscati. vor fi desfiintate. In general. fortele guvernamentale s-au bazat in campania electorala mai ales pe sindicalistii organizati in Confederatia Generala a Muncii. la Giulesti-Sarbi. pe la orele 18. pentru a combate zvonurile lansate de opozitie despre colhozuri. am inceput sa lipim manifestele. Subtitlurile ne apartin. "In 1946. Activam si in organizatia muncitoreasca de la Atelierele CFR Grivita. guvernul GROZA a vrut sa semene de la inceput GROAZA in popor" Dreptatea . care prin munca depusa au asigurat mijloacele de trai ale poporului. Caracterele esentiale ale bepedelei sunt SINCERITATEA si SIMBOLISMUL. Ne era foarte dificil sa tiparim manifeste. Conform instructiunilor Inspectoratului General al Jandarmeriei. A venit campania electorala din 1946. care au supravietuit comunismului. publicata in 1992. acele partide care au format actualul guvern. Comunistii erau cu ochii pe noi. Glasul armatei. Dovada sta ceea ce mi s-a intamplat mie. Asa si era. pe . de la Podul Grant. iar ei – imprastiati in toata tara. In revista ostirii. faceam parte din organizatia de tineret a Partidului National Taranesc din comuna Voievodul Mihai. Iata ce "scrie" soldatul Constantin Hangu la 3 octombrie 1946: "Ca ostas si ca cetatean constient.

Au sosit acei doi tineri care fusesera cu mine. Vorbisem cu el inainte. care a cerut medicilor sa ma externeze de indata. "M-am trezit. Patrascanu il acuza acolo pe fostul primministru liberal ca in perioada guvernarii sale suspendase toate publicatiile PCdR. sa le dezvaluie adevarul. Erau scosi din productie. Toate elementele acestea de baza erau scutite de munca. peste vreo doua-trei ore – cand incepuse sa se intunece. cinci luni de la agresiune. Mai existau doua: unul in coloana vertebrala si altul in bazin. Au gasit acel prilej. pentru ca incepuse prigoana membrilor nostri si fiecare dintre ei isi risca libertatea. cand au constatat ca nu ma puteau capta. Dar doi prieteni ai mei au vazut un jeep sovietic din care au coborat trei insi. a venit Salvarea si m-a dus la Spitalul Witting. In legatura cu acestea. Mi-a fost extras acela din omoplatul drept. m-am oprit in fata unui gard foarte frumos. mi-au spus: «Tu n-o sa mai traiesti!». il aprecia ca fiind incompetent. Am stat astfel pana la 15 ianuarie 1947." FARA TRATAMENT. aparuta in 1945. Proprietarul era penetist. mai ales o tara. ca si in zilele noastre. In momentul acela am fost secerat de gloante. am fost nevoit sa ma duc acasa. Singura sansa de tratament mi-a dat-o PNT-ul." DIN GIULESTI LA SPITAL. dar nu de tot –. Despre Tatarescu. demult. fiindca n-am terminat ce aveam de scris acolo. Va imaginati cu ce dureri. Durerile ma faceau sa gem. Conducerea sindicatelor era compusa din elemente neproductive. Partidul National Taranesc avea posibilitati foarte restranse de a ma ajuta. pe ciment. Au vociferat. pierderea sangelui timp de 10-12 ore ma facea inapt de o operatie de o astfel de anvergura. Voiam sa scriu: «apara». Lucrau la Grivita. Ii cerusem asentimentul. au insistat sa fie chemata o masina a Salvarii. Mai departe nu stiu ce s-a petrecut. am scris personal cu vopsea: «Regele. in timp ce aproba "pe banda" ziare de dreapta si extrema dreapta. de altfel. le am si acum in mine. ca nu voiam sa-mi reneg credinta. Sigur. n-am luat asta in considerare. "S-a constatat ca fusesem lovit de trei gloante. Dar acestea nu mai contau. care nu putea conduce un birou. De indata ce s-au format sindicatele.155 - . in campanie taranistii au "scos" si "documente senzationale" despre Alexandrescu. sincer sa va spun. In cele din urma. au amenintat sa strige trecatorii de pe strada. siau indreptat tirul ironiilor spre necomunistii din arcul guvernamental Gheorghe Tatarescu si Anton Alexandrescu.Soseaua Giulesti inainte. conform carora fusese agent de Siguranta in timpul lui Antonescu si colaborator al hitleristilor. Am simtit un regret parca. Abia venisem din razboi: viata n-avea importanta pentru mine. . Deci ma cunosteau din Ateliere. la postul de jandarmi. dupa vreo 10-12 ore. Aproape in dreptul strazii unde locuiam. Dupa cum stabiliseram. un marunt functionar de banca. Zaceam intr-o sala. cu toate greutatile intampinate. Eram urmariti. Cand am cazut. nou. Mi-au spus ca ei ma luasera-n spinare. national-taranistii "l-au lasat sa vorbeasca" pe Lucretiu Patrascanu. Poate ca m-a impiedicat elanul tineresc. Constatand ca nimeni nu miscase un deget in favoarea mea. Nu venea nimeni sa-mi dea vreun ajutor. Acestia. cu citate din cartea "Sub trei dictaturi". Patria. al Cailor Ferate. cand m-au amenintat. mi s-a comunicat ca nu puteau fi scoase (posibilitatile tehnicii medicale de atunci nu reuseau sa se confrunte cu o operatie atat de fina). Pe acesta din urma. care. altii decat insii care ma impuscasera. n-am simtit durere. ii scosesera pe toti din productie. N-am vazut cine a tras. Ma angrenasem in aceasta lupta impotriva comunismului si socoteam ca nimic nu era prea mult pentru idealul meu. Faceau parte din garda personala a lui Gheorghiu-Dej. ziarul de partid al PNT. In situatia in care ma aflam. arata a nu mai fi. Gloantele nu mai puteau fi scoase. nu mai lunga decat trei zile. Mai mult. aflat mai la suprafata. Dar a venit un grup de comunisti de la Grivita." DEMOCRATI SI FASCISTI Deoarece din cauza cenzurii national-taranistii nu puteau "exagera" cu criticile la adresa PCR. pentru ca eram cu spatele la strada. Biserica Maniu le va ap». Dreptatea. Abia atunci mi s-a ingaduit o internare. cum eram – cu sangele suvoi – si ma adusesera la postul de jandarmi. Pe de alta parte. Stiau limpede de pe atunci ca urmareau sa ma distruga. I-au recunoscut: era unul Gica Barjac si unul Ion Vartic.

Emil Bodnaras isi face campanie electorala participand la hramuri si sfintiri de biserici in Moldova. accentul in biografiile comunistilor romani se pune pe "ridicarea poporului la lupta" prin greve si demonstratii. Se aminteste ca i-au fost dedicate poeme si articole elogioase de comunisti din lumea intreaga. aceste sabloane biografice sunt completate cu relatari care induc fariseic populatiei convingerea ca nu exista pericolul comunizarii Romaniei dupa model sovietic nici in cazul cand Blocul Partidelor Democrate castiga alegerile. Prezentand-o pe "invatatoare iubita". Din paginile Scanteii. este prezentat generic ca "ani de lupta si inchisori". iar pe frontul din Spania. candidatii comunisti apar ca grupul monolit al "conducatorilor incercati" care-si jertfisera tineretea pentru binele poporului. Rasfoind Scanteia verii si toamnei anului 1946 atrage atentia rubrica intitulata "Cui dam votul si increderea noastra". Trecutul Anei Pauker. Fiecare personaj este prezentat ca avand o origine sociala adecvata teoriei "luptei de clasa". din fondurile bibliotecilor publice a fost scoasa si data la topit colectia ziarului Scanteia. articolele sunt construite pe o schema repetitiva in cateva note esentiale. Astfel ca. brigada de tancuri condusa de maiorul Valter Roman purtase nu-mele ei. ea apare si ca "eroina a miscarii comuniste internationale". Constantinescu povesteste cititorilor Scanteii dilema politica a tineretii sale: legionar sau comunist?. Modificarile operate in asemenea "povestirile eroice" s-au facut dupa canoanele preluate din presa sovietica de gazetarii romani care-si facusera acolo ucenicia in anii razboiului ori fusesera ulterior trimisi "in schimb de experienta". in exteriorul cercului lor. Vasile Luca sau Chivu Stoica. Cele cateva colectii pastrate in fondurile speciale sunt insa astazi un bun prilej de comparatie intre adevarul din arhive si falsul propagandistic. Scinteia omite – ca si in cazul lui Vasile Luca. "Amanunte" sarite de gazetarii Scanteii! Din copilarie. Cititorii "Scanteii" n-aveau cum banui suferinta orgoliosului Patrascanu trimis sa candideze intr-un oras neinsemnat precum .156 - . rezultand astfel ca steaua rosie cu cinci colturi ii fusese calauza trimisa de insusi Dumnezeu. Astfel. In consonanta cu preferinta lui Stalin pentru "revolutionarii de teren" in raport cu teoreticienii intelectuali (al caror efect il asemuia furtunii intr-un pahar cu apa). Adica "se trage" din "parinti muncitori" care. insesi articolele oficiosului partidului au devenit "nepotrivite" spiritului vremii. Emil Bodnaras sau Constantin Doncea –. in acele vremuri. pentru a-si alege calea se retrasese sa mediteze timp de cateva saptamani intr-o manastire. pentru ca guvernul Groza si comunistii le-au dat pamant.").Editorial: “Votul si increderea noastra” LAVINIA BETEA Exagerate si eliptice in scopul unei imagini pozitive despre comunistii internationalisti si prietenia romano-sovietica. dupa 1965. fusesera prigoniti si inchisi de autoritatile burghezo-mosierimii. teoretician si militant comunist Ana Pauker. La modul general. Luca face apel la instinctul de proprietate al taranilor. cerandu-le votul. Iar Patrascanu sustine discursurile cu puternice accente patriotice la Cluj si Sibiu declarand mai tarziu ca o facuse "pentru a lua din mana manistilor" arma nationalismului. anii pe care ii petrecusera la Moscova. In spatiile generos acordate sunt prezentate biografiile romantate ale candidatilor comunisti in alegerile electorale. Certurile dintre ei in competitia pentru primele locuri n-au razbatut. cu toata harnicia lor. In mod exceptional. "exploatati si exploatatori"– acesta fiind motivul angajarii lor in "lupta impotriva nedreptei oranduiri". la tara ori la oras. dupa instaurarea regimului cu tenta nationalista si succesiunea la putere a unei noi generatii de conducatori. subliniaza insa ziarul. traiau in saracie. In conformitate cu indicatiile transmise de Stalin prin Visinski ("Poporul roman trebuie castigat politiceste. Pentru organizarea acestor activitati revolutionare. deosebit stateau lucrurile in cazul Constantei Craciun (fiica de bancheri din Constanta) ori a lui Miron Constantinescu (fiul nelegitim al savantului Murgoci si al unei profesoare din Arad). Datorita "credintei" sale fusese "tinuta in bezna intr-o celula de cinci pasi" de "regimul burghez din Romania". bunaoara. Daca in saracie crescusera Gheorghiu-Dej. "fiii clasei muncitoare" simtisera nedreptatea lumii impartite in "bogati si saraci".

unde sperau ca taranii. si-au lasat rosturile pentru cateva ceasuri pentru ca sa se inroleze in marea armata a celor care vor sa apere cu votul lor cuceririle democratiei. Noutatea adusa de lege a constat in acordarea dreptului la vot femeilor.) a fost pur si simplu silita sa recunoasca inexistenta pretextelor de scandal. in urma careia jumatate dintre romanii cu drept de vot s-a inscris pe liste. moarte si prapad poarta cu ei Maniu si Bratianu! Votati Soarele vietii si al pacii!" Cu astfel de sloganuri a inceput Blocul Partidelor Democratice (alcatuit din PCR. Silviu Brucan. sustinand mitinguri electorale si intalniri cu alegatorii. sloganurile electorale. ii incurajau "democratii" pe tarani. Au colindat zonele urbane. PSD. In paginile ziarului au fost inserate liniile directoare ale programului BPD – trasate de editorialisti precum Silviu Brucan sau Sorin Toma – . Dispunand de mai multe fonduri. inaccesibile tuturor romanilor. (…) Pana si reaua. "Cetateni. Pentru prima data in istoria Romaniei democrate. Astfel. PCR voia sa-si largeasca aria de votanti. biografiile oficiale ale candidatilor BPD in alegeri." Adevarata batalie electorala s-a dat in afara redactiilor si a paginilor gazetelor. Maniu si Bratianu v-au lipsit de orice drepturi! Votati Soarele descatusarii voastre! Soarele viitorului copiilor vostri!" SUB SEMNUL SOARELUI. LA VOT. 560 din 15 iulie 1946). cu care erau incurajati sa voteze cetatenii. Printre noile acte normative s-a numarat si Legea electorala (nr. multumiti de aplicarea reformei agrare din 1945. ministrul comunist al Justitiei – Lucretiu Patrascanu – a fost initiatorul unui pachet de legi care sa favorizeze ascensiunea si mentinerea PCR la putere.157 - . CETATENI. date tehnice referitoare la organizarea si desfasurarea scrutinului. militarii si functionarii publici au primit drept de vot. LA VOT! Dupa 6 martie 1945. bunaoara. Sindicatele Unite) campania electorala chiar cu o luna inaintea promulgarii Legii electorale prin decret regal. reprezentantii primului partid detinand cele mai importante ministere. asigurandu-si un numar cat mai mare de voturi din partea unor categorii sociale ignorate in regimurile anterioare. sa le ofere votul. de o vasta retea de agitatori si de sprijinul sindicatelor. Uniunea Patriotilor. Semnul electoral ales de reprezentantii BPD a fost Soarele. nota in 19 septembrie victoria reusitei campaniei dusa de Scinteia si liderii BPD.credinta a condeierilor reactionari («Dreptatea noua» taranista si «Liberalul» – n. "Tarani! Ascultati acum cuvantul/ BPD v-a dat pamantul/ Daca vreti sa vi-l pastrati/ Soarele toti sa-l votati!". dupa cum titra Scinteia din 11 septembrie: "Femei. In 1946. membrii de seama ai Blocului s-au deplasat in tara. Frontul Plugarilor.r. militarilor si functionarilor publici. "Democratii" nu au ratat nici acest prilej pentru a se "afirma". ministrul Justitiei dorindu-se deputat de Ploiesti ("oras cu mai bogate traditii revolutionare"). Pentru a putea sa-si exercite dreptul de vot. Prima campanie electorala a PCR PAULA MIHAILOV CHICIUC Dornici sa acapareze puterea. fara a crea probleme autoritatilor. comunistii si aliatii lor din Blocul Partidelor Democratice au inceput campania electorala cu o luna inaintea promulgarii prin decret regal a noii legi electorale (15 iulie 1946). Ori "neprincipiala" sfada dintre "iubitii fii ai poporului" Ana Pauker si Dej pentru primul loc din listele electorale ale Capitalei. "50% dintre cetatenii Romaniei. . cei care votau cu Maniu si cu Bratianu fiind "speculantii". cetatenii trebuia sa se inscrie pe listele electorale in perioada 1-15 septembrie 1946.Aradul. unde mizau pe voturile muncitorilor. femeile. dar si cele rurale. Organul de presa oficial al PCR – Scinteia (redactor-sef Miron Constantinescu) – a reprezentat unul dintre principalele instrumente de propaganda electorala comunista. majoritatea in Guvernul Petru Groza era formata din PCR si PSD. scria Brucan. de proteste etc.

vor fi pentru mai putin de 20 de ani interzise marelui public. Gh. Biografiile romantate ale multora dintre ei. legatura indisolubila cu masele largi.." Ziaristii Scinteii. cunoasterea aprofundata a principiilor politice de care este calauzit Partidul nostru. fiu al Trotusului. Cinstea de a insera in paginile Scinteii viata "primului candidat al Capitalei" – Gheorghe Gheorghiu-Dej – a revenit chiar directorului oficiosului comunist. acest fiu si fruntas iubit al poporului. Patrie si de poporul ei.n. cautand sa profite de iuteala cu care lucreaza unele figuri destul de bine cunoscute pentru trecutul lor tradator de tara se fofileaza si reusesc – calcand legea chiar – sa se inscrie pe listele electorale. Ion Hudita. crescut intre mine si uzine. ziaristii Scinteia au incercat sa provoace scoaterea lui de pe liste: "In aceasta imbulzeala. ale Sectorului IV Rosu s-a strecurat si numele lui Ion Gigurtu si sotia. ION GIGURTU FARA DREPT DE VOT O alta aventura din perioada inscrierilor pe listele electorale l-a vizat pe Ion Gigurtu. in ilegalitate.) Toti sunt esiti din adancimile poporului. pe listele din 5 septembrie a. Criteriile de selectie ale activistului exemplar le-a popularizat "ideologul" Silviu Brucan intr-un editorial din Scinteia (19 octombrie 1946): "Cine sunt acestia? (candidatii BPD . Era acuzat de favorizare a ocupantului nazist. "Capii de lista manisti si bratienisti" erau prezentati in cele mai defavorabile culori. Printr-un articol defaimator. ale carei conditii au fost fixate de insusi secretarul general al Partidului. era descris ca "frate de cruce incarligata cu Mihai Antonescu si Ion Petrovici. Gheorghiu-Dej devenise o figura legendara. CAP DE LISTA IN BUCURESTI. Iata cum isi prezenta liderul "tov-ul Miron": "Sunt mai bine de 12 ani de cand am auzit pentru prima oara numele sau. Miron Constantinescu. Gheorghiu-Dej: devotament absolut fata de partid.r. absolut toate biografiile candidatilor BPD trecute la rubrica speciala "Cui dam votul si increderea noastra?" si care au umplut paginile ziarelor de stanga au respectat acest tipar. populare. (. sub aripile mereu noi ale codrilor Moldovei". de clasa muncitoare.) Inca nu s-a scris. In timpul campaniei electorale. tov. in urma careia ar fi obtinut avantaje materiale sau de sustinerea legionarilor prin colaborarea cu Nichifor Crainic.158 - . prezentate de Scinteia. dedicata candidatilor opozitiei. personale si familiare (sic!).. Primau insa candidatii comunisti. Conform teoriei comuniste. Fostul ministru de trista amintire incearca sa patrunda in randurile cetatenilor ce au drept de cuvant in tara asta. (. saltat de acestia pe o catedra universitara". biografia "revolutionarului de profesie" trebuia sa fie impecabila pentru opinia publica si sa respecte un anume tipar. cei care lucram «afara». Urmeaza descrierea momentelor de inceput ale carierei lui Dej – liderul . ziaristii extragand din biografia acestora doar fapte incriminatoare. un simbol. fost primministru al Romaniei (iulie-septembrie 1940). o temeinica si multilaterala pregatire pentru a putea contribui cu competenta si autoritate la solutionarea tuturor problemelor de Stat". Pentru noi.ION HUDITA. biografi oficiali ai comunistilor PAULA MIHAILOV CHICIUC Blocul Partidelor Democratice a "aruncat pe piata" electorala din vara lui ‘46 figurile proeminente din partidele fondatoare ale formatiunii. Astfel.c. SABOTOR SI LEGIONAR In paginile Scinteia s-a creat o rubrica noua. Trecut nepatat de lupta. Astfel. invulnerabili sub raportul vietii civice. dar ar trebui sa se scrie cronica ce a luat aspect de legenda – cronica luptei duse de muncitorul de Galati. FIUL TROTUSULUI.) Ei au avut de trecut o suprema verificare. el insusi fost ilegalist... fost ministru in Guvernul Radescu.

O adevarata proba de falsificare a biografiei unui personaj o ofera chiar articolul dedicat lui Miron Constantinescu.. Miron Constantinescu ne-a oferit Alexandru Barladeanu (1997): "Despre Miron Constantinescu nu pot spune lucruri bune tocmai datorita faptului ca l-am cunoscut foarte bine. (. era greu de fabricat o biografie a ei in care sa fie prezentata ca "fiica a Romaniei muncitoare".) Mi-a povestit ca. care in conditiunile cele mai grele nu cedeaza in fata greutatilor. dupa examenul de bacalaureat. ANA "PASSIONARIA" "Viata Anei Pauker este viata splendida a femeii revolutionare. MISTIFICAREA ISTORIEI. la Odessa. ucisa cu un satar de propria fiica. Miron a dat dovada de o nemaipomenita putere de munca (lucra 14-16 ore pe zi dupa atatia ani de inchisoare). detentia: "Nu voi uita niciodata ziua aceea din iunie 1941. desigur.(. Episodul culminant al vietii lui Dej era... cand l-am vazut intai in curtea inchisorii din Caransebes. E arestata de mai multe ori. scris la repezeala. la intrevederile secrete pe care le-a avut in 1943 si 1944 cu Emil Bodnaras.) Abia in noiembrie 1942 la Curtea Martiala din Bucuresti. Pentru "primul candidat". (Tudor Olaru). energie si consecventa de neinfrant". "PARINTELE" INVENTAT AL SCINTEII. El. Dorinta de a urca necontenit in ierarhia de partid l-a obligat pe Constantinescu sa suporte moartea celor doi fii. Dupa ce nareaza faptele de activist legal si ilegal. istoria lui 23 august 1944.. alaturi de Miron Constantinescu si Grigore Preoteasa. se afla in fruntea Frontului Democratic Universitar. (. Scinteia a practicat autocenzura. informata de presa ilegala. semnat cu initialele T. cenzuratA. A trecut prin inchisorile de la Vacaresti si Mislea si a fost eliberata la 30 august 1944. ziaristul l-a transformat pe "tov. Pentru acest "rol" a fost aleasa Constanta Craciun – "o romanca inimoasa si neinfricata". osciland intre o cale politica sau alta – legionar sau comunist –. si pe cea a sotiei.. inalt. dar in jurul ei e intregul tineret doritor de paine si de pace. (.. In ceea ce priveste biografia Anei Pauker. UN ALTFEL DE MIRON CONSTANTINESCU Aspecte ascunse opiniei publice din biografia lui.".. Constantinescu a rescris. s-a nascut in 1917. cand tara intreaga..) Ulterior. Miron Constantinescu sarcina de mare raspundere politica a redactarii organului central al Partidului. a revenit cu hotararea de a deveni comunist".. cu aspect de om cult. Deoarece era fapt stiut ca Ana Pauker venise de la Moscova in setembrie 1944. am aflat ca era fiul nelegitim al savantului Murgoci si al unei profesoare din Arad. Parvulescu. Jiu. rar intalnite.159 - .) Este timpul sa se stie ca tot ceea ce au facut in vederea lui 23 August tov.ceferistilor de la Galati si apoi a celor de la Grivita. Bodnaras si Patrascanu a fost indeplinirea directivelor precise date de tov. care candida la Brasov. care ne-a facut sa vedem o alta caracteristica a personalitatii sale – increderea desavarsita in mase – in popor. dupa doua saptamani.r.) Tov. s-a retras pentru un timp la manastire.. Miron" in eroul Scinteii: "Imediat dupa 23 August.) Un baiat blond.. (. cel in care era elogiata Constanta Craciun abunda de "fapte marete": "Dupa 1934. plasandu-l pe Dej in centrul actiunii: "Putini cunosc astazi rolul pe care l-a avut tov. in toate poparele lumii". caracterizat prin "pricepere. Dej de la Caransebes sau in spitalul de la Tg. cu ochelari. cunostea adevarul.O." Ana Pauker. de fapt. Constanta Craciun a vorbit. Era de un calm si de o siguranta in victoria fortelor progresiste ale lumii. la numai doi ani distanta. in 1936 – n. in tinerete. ce parea simpatic (asa l-a cunoscut. de unde.) Statea in bataia puternica a Soarelui de vara si figura lui parca iradia lumina intre zidurile temnitei.. suferintelor si persecutiilor crude ale dusmanului de clasa - . Cuvintele ei au plesnit in obrajii vanzatorilor de tara. Spre deosebire de articolul dedicat Anei Pauker. CC al PCR incredinteaza tov. cu un elan si o putere de a mobiliza oamenii. slabut. care venea acolo in mod conspirativ". Gheorghiu-Dej in pregatirea rasturnarii dictaturii antonesciene. (.

) Curajul cu care infrunta Consiliul starneste valva si cei numiti sa acuze se simt mai rau ca in boxa. Motiv pentru care. Silviu Brucan incepea povestirea "eroica" prin evocarea "tinutului voevodal al Sucevei" si al familiei lui Ion. Emil Bodnaras ajunge student la Drept la Universitatea ieseana. Patetic. Conform aceleiasi surse oficiale. dar mai ales dupa aceea.160 - . intrerupt insa de lipsa mijloacelor de a se intretine. Vacaresti. de unde "se trage numele Bodnarasenilor. Tg. CHIVU STOICA. uceniceste ziua si studiaza noaptea. "Chivu Stoica. pregatind greva. "La regiment nu isi poate stapani indignarea si asa este luat la ochi". "Scaparile" au avut rolul de a-i prezenta pe acestia ca pe cei mai destoinici "alesi ai poporului". Caransebes. a "sesizat" falsificarea scrutinului din 1931 de catre autoritati. devenind conducatorul acestui aparat. Aici cunoaste pe tov. Bodnaras s-a decis sa urmeze o cariera militara. Ucenic la CFR. Actiunea insa se soldeaza cu arestarea lor.. Gheorghiu-Dej. Emil. "Atitudinea sa este semnalata ca «subversiva» si incetul cu incetul se pregateste marsava inscenare care avea sa-l aduca in fata Consiliului de Razboi. sarman plugar. in teribila Sing Sing a Romaniei. Studiile i-au deschis drumul catre marxism. dar dornic sa invete. precizeaza acelasi . a carui unica mostenire a fost mestesugul bodnarilor de a "manui ciocanul si dalta si a fauri butoaie". pe Luca. povesteste Brucan. "creste cu cartea in maini". tovarasul Bodnaras primeste de la neinfricatul fruntas al partidului un sprijin hotarator in desavarsirea formatiei de luptator comunist. l-au "pus in lanturi. Brasov." Dolores Ibarruri . al saselea copil al unui plugar umil din comuna Smeieni." Impreuna cu ei ii organizeaza pe ceferisti. Aiud. Lucreaza cazangiu la "Vulcan". Teohari Georgescu. el se identifica cu lupta Partidului si cu viata sa. (. motiv pentru care partidul l-a numit candidatul sau la Campulung. Respectand "traditia" copilului sarac. In primavara lui 1931 trece la Grivita. Buzau. "vrednic fecior. dar omul acesta era mai tare chiar decat otelul din care erau facute lanturile cu care il ferecasera". Ascultandu-l pe Gheorghiu-Dej. intocmit dupa participarea la greva ceferistilor de la Grivita." Evident ca gazetarul nu a amintit nimic despre faptul ca in inchisoare Bodnaras devenise cetatean sovietic. Una dintre cele mai elaborate si mai romantate biografii care au umplut paginile "Scanteii" a fost cea a lui Emil Bodnaras. jud. In urma judecatii. multi au capatat importante functii in partid si in stat." ARTA FICTIUNII. care-l introduce in partid." Urmeaza descrierea "maretelor fapte" pe care le-a intreprins Bodnaras la 23 august. Doftana l-a apropiat de tovarasii ilegalisti. al lui Ion. Stoica a cunoscut regimurile de detentie din inchisorile Ocnele Mari. baiatul pleaca de acasa. Ca tanar ofiter. Aiud. pe Doncea. Acolo. In 1921 vine la Bucuresti. Invatand greu si intretinandu-se anevoie. "Dupa 23 August. La 12 ani. Parasind inchisoarea (7 noiembrie 1942).care gasea forte noi si energie noua pentru continuarea luptei. Vasilichi. Chivu Stoica. Ii cunoaste pe Gheorghiu-Dej. Jiu. "TARE CA OTELUL". devine membru al PCR si primeste ca sarcini de partid organizarea evadarii lui Dej. Doftana. Dupa alegeri.. La Caransebes "intalneste pentru prima oara pe tov." Verdictul – "demult pus la punct" – 10 ani de inchisoare! Timpul petrecut in inchisorile Galati. Gazetarul Victor Russu a gasit o alta formula de prezentare a unui candidat – Chivu Stoica – folosind datele din dosarul lui penal. avand adanca incredere in justetea cauzei sale. "Lemaitre" si "Malaxa".Passionaria "Adevaruri" trucate PAULA MIHAILOV CHICIUC Toate biografiile inserate in paginile ziarelor de stanga – "Scanteia" sau "Romania libera" – au cuprins numeroase si flagrante minciuni despre liderii comunisti. organizarea "aparatului de rezistenta armata impotriva ocupantilor nemti si a slugilor antonesciene.

"SURSA" RAZVRATIRII "Moartea tatalui. "Intr-o dimineata din februarie 1935. Chivu Stoica a iesit la lumina si a pornit mai departe lupta." "Scanteia". Constantin Doncea este personajul care in "saga" comunismului romanesc indeplinea rolul luptatorului pe fronturile internationalismului. a dezertat si s-a retras in Uniunea Sovietica. Bodnaras in declaratia data la Consiliu de Razboi. astfel ca nu apucase sa duca vreo lupta. . omniprezent in cercurile studentimii progresiste." DIN SPANIA IN MUNTII GORJULUI. dupa ce zidurile inchisorilor s-au naruit. Gh.) In limuzina trei calatori: o tanara se pudra.) Alaturi de tov. De pilda. relata ziaristul episodul evadarii. Printre ei s-au numarat muzicianul George Enescu. ceea ce nu a spus Silviu Brucan in articolul dedicat candidatului Emil Bodnaras a fost motivul pentru care fostul sublocotenent. Apostol si ceilalti tovarasi caliti in lupte grele.. a fost recunoscut de un coleg. Libertatea l-a dus insa pe frontul din Spania. Cocu). teologul Gala Galaction. tov. liderii BPD au cooptat pe listele electorale ale formatiunii cativa reprezentanti de seama ai culturii romanesti. au sfarsit intr-un lagar din sudul Frantei. construindu-le dispensare si o fabrica de cherestea. in alegeri ii reprezenta pe concetatenii lui din capul listei BPD. Doncea a reusit sa evadeze alaturi de Dumitru Petrescu si Gheorghe Vasilichi. de data aceasta dusa de partizanii din muntii Gorjului.. iar un domn cu ochelari fuma vesel si nepasator. "Ofiterul curajos". a sfarsit in fata Consiliului de Razboi. Doncea se avanta intr-o noua lupta. el revenise in tara parasutat gresit de sovietici in 1944." Asa a "reusit" Doncea – "domnul care fuma" – sa evadeze.Russu. Aventura lui prin viata a inceput. unde s-a alaturat voluntarilor romani. ca ulterior sa fie numit si in fruntea Ministerului Fortelor Armate. proslavit de gazetarul "Scanteii". Ion Bodnaras nu a putut fi inmormantat decat din colecta publica.. Nici in cazul lui Doncea nu se spune vreun cuvant despre anii detentiei in URSS. agenti electorali PAULA MIHAILOV CHICIUC Pentru a demonstra puterea pe care o exercitau asupra societatii ideile comuniste.. DEZERTORUL BODNARAS. (.. (. predat autoritatilor romanesti. Dupa 32 de ani de serviciu. Judecat si condamnat la 20 de ani de munca silnica. mi-a descoperit una din nenumaratele pagini intunecoase ale regimului de sclavie si exploatare. In 1932 a fost degradat si exclus din armata sovietica. Cu astfel de "merite" a ajuns Bodnaras dupa 1945 ministru de Razboi. A primit o condamnare de zece ani munca silnica pentru dezertare in timp de pace si sustragere de acte. Drept multumire. va scrie mai tarziu tov. conform "Scanteii". Revenit clandestin in Romania. MINISTRUL ARMATEI Abia dupa ce a cazut regimul comunist. o data cu participarea la greva ceferistilor din 1933.. com. In realitate. absolvent "ca sef de promotie" (cum altfel!) al Scolii speciale de artilerie. nemtii au ocupat Spania. o limuzina trecea cu mare viteza pe soseaua Brasov – Bucuresti. ci statuse ascuns pana la 23 august 1944. arhivele au dezvaluit adevarul despre vietile si carierele "stralucite" ale liderilor comunisti. Prizonierii. scriitorii George Calinescu si Mihail Sadoveanu. Acolo a urmat cursurile Scolii speciale a politiei politice (NKVD). La revenirea in tara. sotul ei fredona un cantec la moda.161 - . printre care s-a numarat si Doncea. Dupa aceasta data si-a ajutat teleormanenii (el fiind originar din Arges. "sterse" si ele din memoria si biografia "tov-ului". in speranta ca va opri "hoardele fasciste" sa ajunga si in Romania. care l-au si arestat. el organizeaza muncitorimea in marea Confederatie a Muncii.26 octombrie 1946 Oamenii de cultura. Dar la sfarsitul iernii.

iubirea universala. incluzandu-l pe lista candidatilor din Dorohoi. dusman al libertatii si progresului si s-a ridicat cu tot prestigiul lui de creator genial impotriva dictaturilor hitleristo-antonesciene". MIHAIL SADOVEANU. in plina teroare. activitatea maestrului s-a desfasurat in intreaga ei amploare". supravegheat de aproape si "sfatuit" sa-si dea demisia. liderii BPD s-au folosit de renumele lui. George ENESCU. Dupa 23 August. Cariera lui George Enescu a fost ridicata exlusiv pe talentul si geniul acestuia. GEORGE CALINESCU. trambita Scinteia din noiembrie 1946.". in timpurile antonesciene profesorul era in contact cu Uniunea Patriotilor la ale carei publicatii ilegale a inceput sa colaboreze cu mult inaintea lui 23 August. pe listele cu care BPD s-a prezentat in alegeri. pianist. violonist. "ILEGALISTUL". Tot pe lista BPD. economisti sau oameni de stiinta. "In opera sa scrisa in graiul sanatos al poporului. apar contrastele sociale si nedreptatea unei lumi cu mentalitate retrograda. O alta figura care a imbogatit listele electorale ale BPD din judetul Valcea a fost Gala. Egalitatea pe care evangheliile o declarau. care i-au ars cartile in perioadele negre strabatute de tara noastra. Sadoveanu participa activ la toate manifestarile vietii culturale romanesti si este unul dintre conducatorii ARLUS-ului". un democrat convins. in goana dupa imagine.162 - . Astfel ca. In ciuda presupusei legaturi cu lumea politica romaneasca. Balaci avea sa inventeze o legatura directa intre aparitia "regimului democratic" si apogeul carierei muzicianului: "De-abia dupa ce tara noastra a pornit pe drumul progresului si al democratiei. (…) Atitudinea lui antifascista si opera strabatuta de o inalta constiinta umana. in judetul Dorohoi. Gala Galaction a fost distins cu Medalia "Meritul Cultural" in grad de comandor (1947). a scos la lumina latura corelata cu trecutul "glorios" al "fortelor democratice": "Notat de catre Traian Braileanu pe fisa Ministerului (Educatiei Nationale – n. Dupa ce cronicarul gazetei PCR i-a trecut in revista cele mai importante lucrari. ci si un valoros sustinator al ideilor de stanga: "George Enescu este totodata un mare iubitor al poporului. Transferat la Bucuresti. conduce ziarul Natiunea. "ANTIFASCISTUL". dar de data asta din judetul Botosani. SADOVEANU. declara in 1946 candidatul BPD de Bucuresti Mihail Sadoveanu. pacea si infratirea intre oameni au fost propovaduite permanent de acela care nu putea uita marile nedreptati ale lumii". de lipsuri fiziologice si de boli sociale.) ca dusman al Legiunii. "DEMOCRAT CONVINS". au figurat si renumiti prozatori. editorialistul Balaci a descoperit si in cazul lui o relatie dintre scris si ideile de stanga: "Parintele si scriitorul Gala Galaction a inteles crestinismul in valabilitatea sa eterna: socialul. pentru aderarea deschisa la programul comunist. La comanda politica. dirijor s-a nascut in 1881 la Liveni (azi comuna George Enescu). au provocat furia huliganilor fascisti. CONTRA OPOZITIEI "Faptul ca poporul sufera crunt de seceta. "PROPOVADUITORUL" IDEILOR SOCIALE. fara nici o legatura cu domeniul politic. Copilul din flori al unei menajere – Maria Visan – Gheorghe Visan (numele de nastere al lui George Calinescu) a fost infiat de Constantin Calinescu in 1907. el activeaza tumultuos in domeniul cultural si politic. Cariera politica a scriitorului Mihail Sadoveanu alaturi de "partidele democratice" a inceput o data cu includerea lui pe lista BPD din Capitala.r. Editorialistul Scinteii – Alexandru Balaci – avea sa-l prezinte in campania electorala nu doar ca pe un muzician desavarsit. poeti si muzicieni. Membru in Biroul Politic al Partidului National Popular. Renumitul compozitor. ci si personalitati din lumea culturala. Enescu a emigrat in Franta dupa 1948. Nu s-a pomenit nicaieri insa originea "nesanatoasa" a scriitorului. In prezentarea conceputa in binecunoscutul stil propagandistic din Scinteia. toate aceste lucruri trebuie puse in seama . Ca si in cazul celorlalti oameni de cultura.Sta in puterea oricarui partid politic aflat in plina ascensiune sa atraga de partea sa nu doar pe cei mai de seama politicieni. s-a aflat si prozatorul si criticul George Calinescu. munceste la catedra etc. De aceea a refuzat categoric orice contact cu fascismul. Iata insa ca. Sadoveanu a contat in campania din 1946 ca om de litere care a oglindit in literatura ideile libertatii si egalitatii sociale.

Se reintalnisera in mediul proscrisilor. In aceeasi seara. Fondator al PCdR si slujbas al Cominternului cu misiuni de baza in organizarea "sindicatelor rosii" in Romania. probabil ca venise direct in Bucuresti. actionand ca in conditii de clandestinitate. Lipsesc. din 25 octombrie 1946. Gheorghe. Tot astfel. inchis in lagarul din Tg. de vreme ce si in ultimele sale clipe s-a prevalat de institutia Marii Adunari Nationale ca unica instanta indreptatita sa-i ceara socoteala. bunaoara. cea mai inalta functie detinuta vreodata in intreaga perioada comunista de un scriitor. de asemenea." Discursul propagandistic. conducerea comunistilor din inchisori ori savarsirea "revolutiei de la 23 august 1944". importat de la sovietici. printre altele. Vorbitorul nefiind inca in vreun loc de putere. discursul nu i-a fost consemnat. Drept multumire pentru serviciile aduse "culturii democrate". Dupa cum dovedeste o fotografie din epoca. Nu luase in seama spiritul timpul. "debutul oficial" in politica Romaniei sil face intampinand – alaturi de Gheorghe Apostol. Jiu pentru aderente comuniste. a fost publicata si biografia candidatului Ceausescu. Jiu. referintele la rolul lui Ceausescu in crearea Comitetului National Antifascist. si "reabilitarile" din 1968). Celui de-al doilea i-a servit si de magistru in anii inchisorii "in tainele marxism-leninismului". organizarea manifestatiei de la 1 Mai 1939. Rezultatele "transferului" au fost romanul "Mitrea Cocor" si volumul de reportaje din URSS – "Lumina vine de la Rasarit". unde era mai usor de "pierdut urma". amanuntele privind habitatul de inceput al cuplului nefiind evocate pana acum. In cateva din biografiile consacrate lui Ceausescu este mentionata episodic si functia sa de secretar la Regionala PCR Olt. a facut. Responsabil cu constituirea organizatiei comuniste de tineret (cu existenta "metaforica" in perioada ilegalitatii) se pare ca n-a inregistrat randamentul managerial scontat. N-a fost insa amestecat si nici n-a avut contacte cu organizatorii comunisti ai arestarii generalului Antonescu. bine "inflorita" si garnisita cu eroism revolutionar. fara indoiala. care-I va pastra. bunaoara. Demnitate de care. cum emisarul va fi dat bune referinte la Moscova despre primii ucenici ai sai. Cert este ca el acolo a candidat in alegerile din 1946 si a fost ales pe listele BPD. Despre rosturile lui Gheorghe Stoica (1900-1976) – Moscu Kuhn. la mitingul consacrat evenimentului. prozatorul l-a transferat in modul sau de a scrie.163 - .celor care in atatia zeci de ani nu au facut nimic pentru ridicarea acestui popor. pana la moarte. lui ii revine meritul de a-i fi "ridicat" pe Vasile Luca si Gheorghiu-Dej. l-ar fi criticat Gheorghiu-Dej. fara intrerupere. unul dintre fratii tinerei muncitoare textiliste fiind. In urma unui conflict cu muncitorii din portul Constanta. viata sa a inregistrat doua schimbari importante: alegerea ca membru supleant al CC al PCR si casatoria cu Lenuta Petrescu. deputat LAVINIA BETEA Probabil ca printre particularitatile singulare ale biografiei lui Ceausescu in raport cu ceilalti lideri comunisti se afla si aceea ca din 1946 si pana in 1989 a fost. va fi fost foarte mandru. deputat in forul legislativ suprem al tarii. Ce facuse din 23 august 1944 pana la deputatia sa Ceausescu? Eliberat la inceputul lunii august din lagarul Tg. In ziarul local "Inainte". Cat de pasionala va fi fost relatia lor e imposibil de stiut. conducerea Regionalei PCR este schimbata. pe numele sau adevarat – s-a scris si vorbit prea putin in istoria comunismului romanesc. Idila va fi inceput ca intamplatoare intalnire intre doi tineri debusolati veniti de la tara sa-si caute un rost in Capitala. tine un discurs. a facut-o desigur si despre tanarul Ceausescu. incadrat dupa 1947 in tiparele realismului stiintific. ca unul dintre ajutoarele sale pentru misiuni mai aparte (cu sprijinul versatului Stoica. in 1946. Editorial: Ceausescu. Avantajele materiale si sociale unei asemenea functii politice erau numeroase si deloc de ignorat. primsecretar fiind numit Gheorghe Stoica si adjunct al sau cu probleme organizatorice tanarul Ceausescu. In octombrie 1945. Sadoveanu a fost ales presedinte al MAN. Petre Constantinescu-Iasi si Constantin Agiu – trupele sovietice la intrarea in Bucuresti. .

La inceputul lunii aprilie. un anume Lupu. secretarul Comitetului Central al PCUS au dorit sa stie cam la ce rezultate se asteapta liderii PCR. modelul conceput la Moscova pentru sovietizarea statelor din Europa de Est urmarea trecerea la un regim concentrat in mana comunistilor. si de frizerul Ionescu. Dar ce fericit si-mplinit s-ar fi simtit proaspatul "ales" – inca nebagat bine in seama – in mirifica lume de-acum! Seara de seara. Printre chestiunile abordate in cursul discutiilor s-a aflat si problema alegerilor. In sedinta Biroului Politic al PCUS. Arhivele romanesti si marturiile participantilor la evenimente ne spun ca "prietenii" nu s-au dat in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopul. Scrutinul din toamna lui 1946 CRISTINA DIAC Din arhivele ex-sovietice stim astazi ca Moscova a depus toate eforturile ca PCR sa castige alegerile din 1946. Gheorghiu-Dej se plansese ca "finantele noastre se afla intr-o stare jalnica. venit sa voteze impreuna cu sotia ar fi protestat impotriva abaterilor de la regulamentul electoral.M. interlocutorul roman a cerut un miliard de lei.M. Dupa solutionarea crizei politice. in timp ce social-democratii si partidul lui Gheorghe Tatarescu detin importante mijloace". ar fi glasuit si el. adjunctul ministrului de externe al URSS. La 26 de ani. Apoi au bagat adanc mana in buzunar.I. ca sa vada intai pe ce dau banii. In acest sens. transparent si in spiritul legii. Infuriat. prin talk-show-uri. aveau de infruntat si presiunea Moscovei. "Prietenii au nevoie de resurse financiare pentru desfasurarea campaniei electorale". Dupa etapa coalitiei asa-zis democratice. scria Vasinski la Moscova. "Daca vom reusi sa mobilizam toate fortele. "Tranzitia" urma sa se realizeze prin desfasurarea de alegeri legislative care sa lase aparenta unui proces democratic. Gheoghiu-Dej si Teohari Georgescu s-au prezentat la Moscova. "disident" de succes. a raspuns Gheorghiu-Dej. cotidianul judetenei de partid Olt. dupa moartea lui. care a intrat in istorie cu numele de "greva regala". rebotezat cu cateva zile in urma "Glasul Adevarului" scria despre crima infaptuita in ziua alegerilor din 1946 de candidatul comunist Ceausescu. 347 de mandate au costat un milion de dolari. Cum temele predilecte ale discursului comunist din acei ani erau blestemul trecutului apropiat si "prigoana" organelor statului ("burghezo-mosierimii") contra potrivnicilor sai. Alegerile trebuia sa fie castigate cu orice pret si cu o majoritate covarsitoare. Nicolae Ceausescu era probabil cel mai tanar membru din Adunarea Deputatilor.164 - . in contul tanarului Ceausescu multe fapte pe-alaturi de adevar. imediat urmatoare discutiei cu . Directorul unei banci din Slatina. Intrebat de inaltul oaspete cam de ce suma ar avea nevoie. Moscova voia sa stie iar "prietenii" n-aveau de ales si trebuia sa ofere raspunsurile asteptate. Pentru aceasta nu s-a limitat la sfaturi si incurajari tovarasesti. a avut o discutie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. LA FUNDUL SACULUI. "RUSUL PLATESTE". este neconfirmata. bine mersi (si cu dovezi!). hotarat si raspicat. atunci putem sa obtinem 70-75% din totalitatea mandatelor".Si presa post-decembrista trece. ajutat de soferul sau. l-ar fi injunghiat pe la spate. Liderii sovietici voiau sa stie pe ce dau banii si probabil ca raspunsurile i-au multumit. Ceausescu. care se interesa indeaproape despre pregatirile facute de "prieteni" (dupa cum apar comunistii romani in documentele sovietice) pentru alegeri. V. Ca si faptele de glorie puse in seama lui Ceausescu in anii puterii. tanarul Ceausescu ar fi fost. Ca orice partid. la 9 ianuarie 1946 A. despre toate si despre nimic. In 9 ianuarie 1990. Molotov – ministrul de externe al URSS si G. de altfel. comunistii isi propusesera sa castige alegerile. Malenkov. Din documentele iesite la iveala in ultimii ani din arhivele ex-sovietice rezulta insa ca expresia "cu orice pret" a avut in epoca si un sens prim si prozaic al banilor. crima de care este facut vinovat. Sovieticii au discutat cu partea romana. Anton. Vasinski.

hitleristi. egal. asocia ideea castigarii alegerilor de catre Soare cu un dezastru: "Votez le soleil. deoarece fusesera implicati in procesul intentat de autoritati organizatiei . ar fi raspuns: "Dom’ne primar. presedintele aceluiasi partid la Hunedoara. Cu banii sovietici si cu aparatul de stat la dispozitie. repusa in vigoare dupa 23 august 1944.000 de brosuri. Ultima speranta a opozitiei s-a indreptat atunci spre Rege. ca voluntar. dupa ce-si facuse curaj la carciuma din sat. respectiv Soarele. Martea neagra CRIATINA DIAC Dupa o campanie agitata. curieri speciali au fost intr-un continuu dute vino intre Moscova si Bucuresti. fiica fruntasului taranist Ion Hudita. cum de altfel fusesera mai toate in Romania.000 de dolari eliberati pe loc. Mai mult decat atat. vicepresedintele PNT.189. Conform datele furnizate in legatura cu materialele de promovare. secret. Pornind de la cele doua semne. acest lucru nu se putea realiza de catre guvern.partea romana. aceasta era oarecum "limitata". La final. 28 de milioane de fluturasi. au fost opriti sa voteze cei despre care se banuia ca vor sustine partidele de opozitie. a raspandit un slogan care. Ioana Hudita-Berindei. Kremlinul daduse bani – si nu putini. Nu a putut vota. judetul Falciu. iar Maniu sa domneasca". VOT "UNIVERSAL". Astfel. In ceea ce priveste "universalitatea". dintre care 200. a venit in sfarsit "ziua cea mare". Unii membri marcanti ai partidelor de opozitie au fost impiedicati sa-si depuna candidatura. 6. s-a asezat in fruntea unui cor ad-hoc format din sateni care a improvizat pe o melodie versurile "Domnul Groza sa traiasca. le plus grand des astres!". votul era declarat universal. s-au restrans considerabil drepturile suveranului. dar a iesit "Soarele". in urna a intrat "Ochiul". probabil elevat vorbitor al limbii franceze. reiese ca BPD-ul tiparise pana in ziua alegerilor 4. si-a amintit ca la indemnul primarului de a face printre sateni propaganda pentru Soare. da’ daca n-ai «Ochi» cum il votezi. Conform Constitutiei din 1923. direct. s-au construit lozinci dar si glume. partidul comunist a asteptat ziua alegerilor fara prea mari emotii. pentru ca participase de bunavoie la razboiul antisovietic. Documentele sovietice ne spun ca in lunile urmatoare. Insa una scria pe hartie si altfel se intampla in practica. Un creator anonim. presedintele organizatiei PNT – Turda si Ilie Lazar.673. Prin tot felul de metode s-a asigurat ca rezultatul ii va fi favorabil. Un taran din comuna Stanilesti. platise 800 de echipe de teatru si 397 de echipe artistice pentru a convinge electoratul sa voteze Soarele.165 - . "DOMNUL GROZA SA TRAIASCA!" Principalele forte care s-au confruntat in alegerile din 1946 au fost PNT si BPD.000 afise electorale. votez Soarele. Spre exemplu. Ionel Pop. campania capatand pe alocuri si aspecte hazlii. Justificarea oficiala a interdictiei era acuza de colaboratori sau simpatizanti ai regimului antonescian. pe intuneric?" Ajutorul de primar din comuna Poiana Sibiului. Conform aceleiasi legi. in ziua alegerilor nu si-au putut exercita dreptul de vot cei considerati a fi "dusmani ai poporului" (fascisti. Dar suveranul era neputincios. ar fi putut vota in 1946 pentru prima data. gratie jocului de cuvinte si pronuntiei frantuzesti. Prin Legea electorala promulgata in iulie 1946 s-a hotarat desfiintarea Camerei Senatului. procesul de votare a decurs relativ normal. Ion Mihalache. s-a decis repartizarea sumei de un milion de dolari la dispozitia PCR pentru desfasurarea campaniei electorale. avand ca semne electorale Ochiul. acesta nemaiputand dizolva Camera Deputatilor. Cu incidente cu tot. legionari) – aproximativ sase mii de votanti. deoarece nu s-a regasit pe liste. iar acum astepta rezultatele.

. fusesera batuti violent de catre politruc si soldati. bataile si scandalurile fiind la ordinea zilei. Nici unul dintre cei trei nu putuse sa-si depuna candidatura. ori de cate ori mergeau la W. iar Ilie Lazar pus in libertate. 19 noiembrie a cazut in 1946 intr-o zi de marti. S-a linistit cand a fost anuntat prin telefon ca suveranul parasise Palatul si se indrepta spre cladirea din Dealul Patriarhiei. Somesul era traditional "fief electoral" taranist."Sumanele Negre". facuta cunoscuta in presa la 10 zile dupa aceasta. lasand in mainile mistificatorilor cea mai frumoasa victorie electorala. am propus sa intram cu forta in localul de vot. A participat alaturi de tatal sau la campania electorala. Pentru a putea fi legal constituit. Dupa incheierea votarii. afisajul. In acest fel. De-a lungul timpului. Martori oculari au relatat intamplari din ziua alegerilor. Ne-am strans cu totii in curtea avocatului Capitanescu. ALT PARTID. legislativul trebuia deschis de suveran. Noi. Opozitia l-a sfatuit pe Mihai I sa nu gireze intrarea in legalitate a unui Parlament ales prin frauda. A doua zi insa. Regele a . Asa ca. inclusiv tata. Dan Amedeo Lazarescu era la acea vreme reporter la ziarul "Liberalul". nefiind sigur daca Regele va veni sau nu. Dezamagit de experienta "grevei regale" s-a achitat de obligatiile constitutionale si a deschis sesiunea legislativa a noilor "alesi". Haina militara. Citirea Mesajului Tronului semnifica actul de nastere al noului Parlament. Se pare ca data nu fusese aleasa intamplator. reprezentau institutiile statului si legea. Aurel Ungur a relatat ca in cursul anului 1946 fusese initiat in tainele unei campanii electorale de succes de chiar Ioan Bunea. sovieticii puneau intrebarea "Ce-ati cautat la Stalingrad?" POVESTI DIN ZIUA ALEGERILOR. iar atribuirea semnelor sa se faca in ordinea cererilor inregistrate ulterior. desigur deloc intamplator.V. cei tineri. comandantul garzii. Cele doua formatiuni reprezentau dizidente desprinse din PNT. ideea de a dezarma un ostas era de neconceput. Totusi. Constantin Ticu Dumitrescu era. ne-a dat ordin sa plecam acasa. un locotenent din Divizia T. O alta chestiune problematica sub aspectul legalitatii a constituit-o atribuirea semnelor electorale. magistratul." Nici in perioada interbelica campaniile electorale nu fusesera mai pasnice. victime ale conceptiilor «burgheze». Dupa un timp a aparut si delegatia noastra. dupa ce decretul-lege a fost publicat. Closca si Crisan". povesteste Constantin Ticu Dumitrescu. Stabilirea datei alegerilor – 19 noiembrie 1946 – a reprezentat o alta neregula. ne-a spus cand s-a intors ca este ceva in neregula. Peste ani a povestit ca premierul era foarte nervos. dupa ce ispasise sapte luni de inchisoare.C. A aflat ca paza sectiilor de votare cadea in sarcina ofiterilor si soldatilor din diviziile "Tudor Vladimirescu" si "Horia. pentru tatal meu sau pentru avocatul Capitanescu. elev de liceu si fiu de candidat taranist pe listele din judetul Prahova. Decretul-lege care anunta cand urma sa fie convocat corpul electoral s-a facut cu foarte putin timp inainte – mijlocul lunii octombrie –. in 1946. Mama. Ionel Pop a fost achitat. lucrul acesta il patisera inca de la ora 10 dimineata. ACELASI SEMN. nu a facut decat sa creeze confuzie in ochii alegatorilor. Dar. respectiv PNL – Gheorghe Tatarescu. fiul singurului deputat de Somes pe care PNLul reusise sa-l aiba vreodata in citadela taranista a Somesului. Conform decretului-lege. Aurel Ungur era in 1946 secretar al organizatiei PCR din judetul Somes si unul din principalii organizatori ai alegerilor din acest judet. REGELE SI ALEGERILE. care gazuia legislativul. respectiv PNL si erau membre ale coalitiei guvernamentale – BPD. Tot intr-o zi de 19 noiembrie Armata Romana suferise o infrangere usturatoare in fata Stalingradului. netinandu-se astfel cont de timpul prevazut legal in ceea ce priveste contestatiile. Toti. vechile insemne ale PNT si PNL au fost atribuite de catre Comisia Electorala Centrala gruparilor PNT – Anton Alexandrescu. taranistii si liberalii s-au acuzat succesiv de frauda si falsificarea alegerilor. Acest fapt. care a votat cu prima serie. "Dupa ora 7 a inceput votarea.166 - . aceasta operatiune trebuie definitivata in 30 de zile de la publicarea legii. Sentinta s-a pronuntat chiar in ajunul alegerilor. iar la 1 decembrie 1946 s-a intamplat sa stea in Parlament chiar in preajma lui Petru Groza. ca tata este ingrijorat. au parasit localitatea. De altfel. spre a impune numaratoarea cinstita a voturilor. votarea – la vedere – a decurs normal. Ultima speranta a opozitiei s-a indreptat spre Rege. Fusesera evacuati cu totii din sala de vot. tiparirea cartilor de alegator.

pe micul meserias. nu va lasati inselati de Soare!" sau chiar unele in versuri "Jos Groza bumbac/Scoate foaia din tabac" – era o aluzie la averea considerabila a premierului filo-comunist. in discutia cu domnia sa. erau arene ale unei intense lupte politice. Strategia electorala a PCR a avut in atentie distantarea sa de imaginea de partid dominat numeric de nationalitatile conlocuitoare. "Fiecare vot dat lui Groza este o caramida pentru colhoz". prin controlul exercitat asupra presei scrise si a radioului. Rolul lor. "Jos Groza tradatorul!". Starea de spirit a populatiei Transilvaniei. Uniunea Populara Maghiara. si in special Clujul. ce metode de manipulare au folosit. institutii.167 - . cartiere. "Jos hitleristii!". "Traiasca parintele patriei. era intrucatva diferita de ceea ce se intampla in restul tarii.validat astfel un Parlament care peste numai un an avea sa voteze Republica. jos porcii comunisti!". Pe parcursul anului 1946 comunistii au . putem afla astazi cam ce fel de lozinci s-au vehiculat in Romania anului electoral 1946. a carei rezolvare era vazuta diferit de romani si de maghiari. cladiri sau pur si simplu casele alegatorilor – au fost folosite ca structuri de "iradiere politica". opozitia a uzat atat de lozinci simple si usor de inteles. S-au pus in miscare caravane cinematografice. conferentiar la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai. chemat in fata urnelor CRISTINA DIAC Unul dintre istoricii care s-au ocupat de tema alegerilor din 1946 este Virgiliu Tarau. in special a celei din judetul Cluj. din Cluj-Napoca. care monitorizau atent starea de spirit a populatiei. pe bacanul din colt" sa voteze BPD. care au amanat deliberat recunoasterea apartenentei Transilvaniei la Romania. dar si altele ceva mai elaborate. Maniu!". asa cum il definea Miron Constantinescu. "Deschideti bine Ochii. in preajma alegerilor? Virgiliu Tarau: In toamna lui 1946. Ce metode de atragere a electoratului a folosit alianta guvernamentala? Opozitia a fost impiedicata sa se manifeste electoral. BATALIA LOZINCILOR ELECTORALE Din rapoartele Jandarmeriei. sa prezinte liste proprii de candidati. Aceasta situatie fusese stimulata de sovietici. Consistenta si vizibila a fost ocuparea intregului spatiu public al oraselor. era "sa lamureasca prin forme dibace pe femeia casnica. Noiembrie 1946 – Electoratul din Ardeal. care a conferit competitiei electorale si o importanta tenta etnica. Care au fost "culisele" acestora. Organizatiile partidului comunist de la toate nivelurile – din intreprinderi. Astfel. aparent apatica la eforturile propagandistice ale BPD. S-a instituit un monopol me-diatic. In judetul Cluj. Daca zona rurala ramanea calma. De asemenea. orasele. Explicatia se cuvine cautata in trecutul recent al regiunii. Toti functionarii publici au fost inregimentati in BPD. pe primele doua pozitii ale listei electorale a BPD au candidat liderul comunist Vasile Luca si premierul Groza. Simpatizantii comunismului sau activisti de partid strigau lozinci cu "Jos Maniu!". alti reprezentanti ai comunitatii maghiare gasindu-si in paralel locul si in listele BPD. Prin ce era diferita situatia din Ardeal de restul tarii? In Ardeal exista problema nationala. precum "Jos dictatura comunista!". s-a optat ca formatiunea politica ce ii reprezenta pe maghiarii din Romania. In acest sens. care au fost rezultatele exacte – acestea si multe altele. "Jos regele!". prin manifestatii de amploare in favoarea BPD. Jurnalul National: Care era atmosfera din Transilvania. De cealalta parte se remarca antisemitismul. de la ultimul exercitiu electoral democratic trecusera mai bine de opt ani. sintetizat de lozici precum "Jos evreii. strazi. zona era fieful electoral traditional al PNT.

. cu largul concurs al presedintilor sectiilor de votare. Doar in judetul Cluj BPD a cheltuit peste 1 miliard de lei in activitatile de campanie electorala. rezistenta zonei rurale din Transilvania la uriasul efort propagandistic al BPD a fost extrem de consistenta. mai apoi ele facand obiectul unor memorii adresate puterilor occidentale. Nicolae Penescu. Cum s-au masluit rezultatele alegerilor? Alegerile din toamna lui 1946 au dovedit o data in plus ca banii nu au miros. Cum s-a facut numaratoarea voturilor? Virgiliu Tarau: Potrivit legii electorale. Printre cei vizati s-au aflat Dinu Bratinau. peste 200 milioane au fost acordate pentru cei care au fost delegati in sectiile de votare. Ce incidente mai deosebite au avut loc in ziua de 19 noiembrie? Ziua alegerilor a debutat calm. ca starea de spirit in mediul rural a ramas favorabila partidelor istorice. Una dintre aceste metode a fost reactivarea cadrelor de conducere locale care. Chiar daca legea nu permitea. activistii BPD continuau campania electorala inclusiv in incinta salilor de vot.000 de exemplare doar la nivel regional). astfel incat. numararea voturilor era facuta in localul sectiilor de vot. Rezultatele au fost trucate la nivelul Comisiilor Electorale Judetene. In diferite orase din tara au avut loc mai multe atentate la viata liderilor PNL si PNT. s-a ajuns la procente apropiate de ceea ce au dorit comanditarii lor. in noiembrie 1946. Mai ales in mediul rural. au semnat procese-verbale in alb. violentarea alegatorilor. votul plural. existau premisele unei atragatoare oferte electorale pentru sate. scoaterea delegatilor opozitiei din localurile de vot. uneori violent. s-a procedat la corijarea cifrelor. Partidele traditionale au gasit metode pentru a evita presiunile de natura politica si politieneasca. primarii – efectuarea unor adevarate sondaje de opinie in care sa fie evaluate sansele BPD in alegeri. Pe fondul derularii procesului de vot au inceput sa fie observate si raportate neregularitati: sigilarea urnelor inainte de sosirea reprezentantilor opozitiei. din rapoartele confidentiale elaborate de instructorii regionali ai PCR cu privire la rezultatele reale ale alegerilor din regiune. deplasarea activistilor pe teren – 250 milioane. Mihail Romniceanu. Pentru o zi de munca au primit salariul unui magistrat pe un an. jandarmerie. potrivit documentelor vremii. S-a avut in vedere si zona rurala? Cel putin din perspectiva financiara si logistica. Fara sa fi fost pana atunci manifesta. Cu toate acestea. au facut campanie electorala "de la om la om".comandat constant diferitelor structuri ale administratiei de stat – politie. aceasta atitudine de rezistenta pasiva a locuitorilor din mediul rural s-a transformat in ziua alegerilor intruna fatisa. date fiind masurile de ordine impuse de autoritati. Aceste neregularitati (cele mai multe datorate excesului de zel al unor activisti comunisti locali) au condus la tensionarea atmosferei electorale astfel incat inspre seara au inceput sa apara incidente mai serioase. Reiese din rapoartele jandarmeriei si din cele ale unor reprezentanti ai Misiunilor diplomatice americane si britanice in Romania si. afisele si manifestele electorale – alte 200 (fiind tiparite in peste 330. localnicii s-au adunat in jurul sectiilor de vot in asteptarea numararii voturilor si au protestat. In schimbul banilor. Emil Hatieganu. nu in ultimul rand. Delegatii partidelor politice istorice – acolo unde acestora li s-a permis prezenta – au consemnat aceste evenimente. atunci cand au aflat despre masluirea rezultatelor acestora. numirea de presedinti si grefieri in mare parte infeudati comunistilor. Cum rezultatele celor initiale nu au fost satisfacatoare. Opozitia cum a contracarat ofensiva BPD-ului ? Liberalii si National-Taranistii s-au confruntat cu manifestari violente la orice incercare de a organiza mitinguri si vizite electorale.168 - . din care subventiile de presa au reprezentat 200 milioane. Ion Mihalache.

fie din cauza neregulilor au refuzat sa semneze procesele verbale. semnate de membrii biroului. atunci cand am realizat o cercetare comparativa asupra primelor alegeri desfasurate in statele din aceasta regiune dupa a doua conflagratie mondiala. Dupa semnarea proceselor verbale. daca nu existau contestatii. Care credeti ca au fost rezultatele reale? Cu siguranta rezultatele reale ale scrutinului din 19 noiembrie 1946 nu vor mai putea fi reconstituite cu exactitate. pe baza proceselor verbale transmise de sectiile de votare.169 - .in prezenta delegatilor si asistentilor partidelor politice. dintre care doua in alb. dupa victoria din 19 noiembrie 1946". am putut constata ca informatiile referitoare la scrutinul din Romania depaseau cantitativ si calitativ cu mult pe cele referitoare la alte tari. Alaturi de informatiile mai sus mentionate – provenite din arhive romanesti – se cuvin amintite si cele provenite din arhivele occidentale. Cele peste 80% din voturile obtinute de PCR. Se cuvine in acest sens subliniat faptul ca. au fost incheiate patru. pentru a-si fi marit meritele de a fi favorizat BPD-ul. respectiv. prefabricarea rezultatelor in Comitetele Electorale Judetene fac aproape imposibila o astfel de reevaluare. El se refera la faptul ca. operatiunea de numarare si raportare a voturilor pe teren nu a avut o importanta in elaborarea rezultatelor oficiale. Mai multe informatii arhivistice sau memorialistice indica aceasta stare de fapt. care au monitorizat cu multa atentie procesul electoral din Romania. create de catre instructorii CC din judetele Cluj. au fost in cel mai bun caz doar dublate. Si atunci. In loc de doua procese-verbale. Este vorba de doua seturi de documente. . voturile urmau sa fie depozitate si arse. destinat strict conducerii PCR. cate ar fi trebuit sa fie incheiate la sfarsitul operatiunii de numarare a voturilor. Aici sunt pastrate informatii provenite de la reprezentantii diplomatici ai puterilor occidentale. In raportul ce analiza situatia reala in judetul Cluj se spunea ca cifra de 80% era data pe baza informatiilor luate de la presedintii si grefierii sectiunilor care uneori exagerasera. masluirea proceselor verbale din sectiile de votare. un document ultrasecret. presedintii si grefierii care urmau sa conduca sectiile de votare au fost retribuiti cu sume mari de bani – dupa unele evaluari egale cu salariul pentru un an al unui magistrat. Rezultatele alegerilor urmau a fi comunicate de Comisia Electorala Centrala. Un exemplu poate fi ilustrativ in acest sens. inaintea desfasurarii alegerilor. coroborarea tuturor informatiilor documentare sau orale descoperite pana in prezent converg in a indica victoria PNT in alegerile din noiembrie 1946. Aceasta comisie nationala primea de la structurile judetene subordonate procesele verbale incheiate la sectiile de votare. publicat de Petre Turlea in anul 2000. Cele doua seturi de informatii comparate ne indica o frauda masiva. Orice demers de reconstituire si analiza istorica. profesionist realizat. care poarta titlul "Invatamintele alegerilor si sarcinile PC. la nivelul prefecturii. acolo de unde trebuiau trimise rezultatele spre Comisia Electorala Centrala. Arderea buletinelor. centralizate la nivelul Biroului Electoral Judetean. si. Turda si Somes. Pe ce anume credeti ca se bazeaza estimarile celor care dau partidele istorice drept castigatoare ale alegerilor? Din considerente practice s pentru a cunoaste adevarata stare de fapt si pentru a putea identifica nucleele opozitiei – reprezentanti mandatati ai PCR au elaborat documente confidentiale prin care indica victoria opozitiei. Nu ne ramane decat sa speram ca o eventuala deschidere a arhivelor comuniste vor aduce mai multe precizari in acest sens. Probleme au aparut acolo unde reprezentantii opozitiei fie nu au fost primiti la operatiunea de numarare. unde s-a facut frauda? Operatiunea de masluire a rezultatelor a fost realizata mai ales la nivelul Comisiilor Electorale Judetene. Altfel spus. cum s-a raportat oficial. Acestea trebuia sa fie intocmite in doua exemplare. poate sa spuna doar atat cat izvoarele epocii indica. ultimul trebuind sa fie predat judecatoriilor locale. In opinia mea.

la putina vreme dupa victoria asupra coalitiei naziste.Putem afla astazi care au fost rezultatele reale? Raspunsul la aceasta intrebare este dificil de dat. REZULTATE OFICIALE Rezultatele oficiale. orasului "revolutiei proletare" revenindu-i "onoarea" de a mentine treaz spiritul disciplinei de partid si al obedientei absolute a multimii. UPM – 538. Patrascanu fusese arestat sub acuzatia de incercare de fuga in strainatate. poate fi urmarit prin raportul cu adevarurile exprimate in insesi declaratiile lui Lucretiu Patrascanu. Patrascanu nu calcase vreodata in acel loc. . iar "sefii de ceata" localnici. Fapt este ca alegerile. in acest sens. Le-a comunicat ca s-a decis ca in tara sa nu fie lasate decat 26 de locuri pentru PNT si 11 pentru PNL". a falsului. cu sediul intr-o mica asezare de pe Mures. Cap de acuzare in procesul sau a fost "complotul impotriva statului". INTR-O ZI. i-ar fi cauzat. PNL-Bratianu. In documentul mentionat se preciza: "Prefectul judetului a convocat pe toti presedintii sectiilor de votare. fiecare dintre noile state de "democratie populara" isi platesc "cotele" stabilite de Stalin. in final. asa cum o indica sursele. zvonurile vremii si propaganda comunista au relansat in ultimele trei decenii ale regimului doar pe acelea de "nationalism" si "antisovietism". este situatia relatata intr-o scrisoare venita de la portareii Tribunalului Putna. 259. O estimare ar fi un exercitiu relativ si subiectiv. Patrascanu si ceilalti comunisti din lotul sau fiind obolul romanilor pe altarul noii "religii proletare".862 voturi si 29 mandate. iar ei erau victimele lui.773. AU CASTIGAT. coroborate cu ideologia si evenimentele epocii in care se incadreaza drama sa.170 - . Magistratiipresedinti ai sectiilor de votare n-au stat mult pe ganduri. Alte doua mandate au fost acordate Partidulului Taranesc-Lupu. reprezentantii partidului comunist au stiut pe ce pedale sa apese. marturiile mincinoase fiind dobandite cu ajutorul unor agenti ai serviciilor speciale sovietice. moartea.068 voturi. respectiv 3 mandate. Ilustrativa. in legatura cu Tito. SALARIUL PE UN AN Pentru a-si atinge obiectivele. ca si in seria celor puse sub semnul "marii terori staliniste" din anii ’30 se afla intr-o alta "afacere Leningrad".304 voturi si 33 de mandate. le-a achitat diurna de deplasare si le-a luat semnaturile in alb pe procesele verbale de dare a rezultatului. aratau astfel: BPD obtinuse 4.689 voturi. In 1948. plasati sub comanda lui. Patrascanu a fost arestat in contextul proceselor postbelice declansate de Stalin. instruita de ofiteri englezi si americani. transformate in 347 locuri parlamentare. In fapt. PNT – 881. Le-a cerut sa lase cea mai mare libertate in alegeri. Banii de la comunisti erau la fel de buni ca oricare altii. Cat de reale sunt aceste reprezentari sociale care persista in istoriografia contemporana. care in opinia mea nu ne-ar face decat sa ne certam pe cifre. In 1968 a fost confectionata imaginea unui "comunist luminat" ale "carui convingeri patriotice" il detasau de tovarasii sai. Bulci (Arad). Inceputul lor. au fost castigate in mod real de partidele istorice. Editorial: Nationalismul lui Patrascanu LAVINIA BETEA Dintre toate acuzatiile ce i-au fost aduse fostului ministru comunist al Justitiei in ancheta (19481954) si au fost facute publice prin sentinta procesului. Cu ajutorul unor sume importante de bani au convins pe multi sa le faca jocurile. Patrascanu fiind declarat seful unei organizatii armate. Asemenea atitudini ce i-au atras popularitatea maselor si totodata invidia lui Gheorghiu-Dej. au zacut in inchisori fara a sti ca fusese vreun "proces Patrascanu". fiindca rezultatul este asigurat pe aceasta cale. Rand pe rand. comunicate la 23 noiembrie.

dupa cum insusi Patrascanu declara in ultimul cuvant din proces. principiu fundamental in elaborarea doctrinei comuniste. in ale carui declaratii pulseaza speranta instaurarii unui regim de democratie in maniera occidentala (desi era inregimentat in NKVD!). "Daca atasamentul sincer si total fata de Uniunea Sovietica este piatra de incercare a atitudinii internationale – aceasta afirmatie o fac iarasi dupa o lunga si sincera cercetare a constiintei mele – am ramas acelasi comunist legat prin toate gandurile si aspiratiile mele. motiv pentru care fusese ucis. O solutie pentru inducerea naivilor in eroare a fost schema conform careia in chiar anii de inceput. alti trei la munca silnica pe viata si inca 23 la ani grei de detentie si domiciliu obligatoriu. a fost fabricata statura unui dusman al regimului comunist in Romania si implicit al comunismului mondial. a urmarit. "Internationalistul – il defineste Stalin. liderul absolut al comunistilor – este acela care e gata sa apere neconditionat URSS-ul. cea mai mare parte a liderilor comunisti din "imperiul exterior sovietic" au devenit insa "nationalisti".171 - . Dupa moartea lui Gheorghiu-Dej. Ceausescu s-a erijat in promotorul comunismului national romanesc. la Cluj: . in iunie 1946. afirma el. Patrascanu a fost prezentat ca precursor al lui. a falsificat si plastografiat. "Scrutandu-mi adanc constiinta. A fost Patrascanu "antisovietic"? In deceniul cinci al secolului XX. Comunist si roman LAVINIA BETEA Prezentam in cele ce urmeaza cateva fragmente din cartea "Lucretiu Patrascanu. Din franturi de conversatii – mai ales cu sotia si cu cei mai apropiati prieteni –. premiata de Academia Romana in 2003. Trecutul." Spre deosebire de prietenul sau. din fapte si intamplari al caror sens a fost deviat functie de "necesitatile" anchetei. scrie el. se situeaza impotriva revolutiei si se alatura inevitabil dusmanilor revolutiei. Declaratia o face in contextul acuzatiilor de nationalism. separat de sau impotriva URSS. Pentru a avea legitimitate in fata multimilor au rescris ori eliminat etapa cominternista din istoria partidelor comuniste pe care le reprezentau. O schema pe baza careia a fost construita si reprezentarea de antisovietic si nationalist a lui Patrascanu. FRAZA-CHEIE." Si-atunci?. devenise neconvenabil.La cativa ani dupa moartea lui Stalin. argumentata cu discursurile sale sustinute in Ardeal. Dupa 1968. in partidul lor se infruntasera doua curente – partizanii Moscovei si "comunistii nationali". fara sovaiala si fara frica. Oricine crede ca apara miscarea revolutionara mondiala. inscenat si acuzat. Belu Zilber. Aceasta si nu alta a fost menirea institutiei ale carei arhive sunt crezute astazi a fi temeiul limpezirii trecutului. "bratul inarmat al partidului" care "in numele poporului" a fabricat declaratii si marturii mincinoase. au fost condamnati doi oameni la moarte. in toti cei sase ani de ancheta nu exista nici un moment in care Patrascanu sa declare ostililitate ideologiei de factura sovietica. reeditata recent de Editura Curtea Veche Bucuresti intr-o versiune adaugita cu documente provenite din Arhiva Cancelariei CC a PCR. antisovietismul era sinonim cu incalcarea principiului internationalismului proletar. in 1945 si 1946. pentru ca URSS este baza miscarii revolutionare mondiale si aceasta miscare nu poate fi aparata si promovata decat aparand URSS-ul. s-a afirmat in mod oficial ca Patrascanu a dorit un "comunism national". prin toate straduintele mele la tot ce apartine si reprezinta URSS". Moartea unui lider comunist". cu subtextul eliminarii aservirii fata de sovietici. eu nu ma consider nationalist sau ca unul care am parasit internationalismul proletar. cand orice partid comunist european nu era altceva decat o filiala a Cominternului.. Argumentul adus era fraza pe care ar fi rostit-o acesta. In urma unor acuzatii "in intregime inventate". O superproductie a Securitatii..

Dupa discursul de la Cluj. date de Pavel Apostol la Securitatea din Cluj in 1952 (intruna din ele aflandu-se si unica mentiune a afirmatiei incriminate). LAUDELE TARANISTILOR. Ca Patrascanu ar fi spus ca inainte de a fi comunist prevaleaza calitatea de roman nu mentioneaza nici unul. tocmai el fusese autorul denuntului. Problema nationala . VIGILENTA PROPAGANDISTILOR. Nicaieri insa in documentele vremii – nici in sedintele Biroului Politic din iunie si iulie 1946. peste numai un an Sorin Toma devine redactor-sef al oficiosului partidului. Patrascanu a fost obligat sa dea numeroase declaratii. iar in 1948 Rautu "urca" la randu-i in functia de sef al "agitprop-ului". Sa iau arma Ardealului din mana manistilor. pe tema discursurilor sale cu tenta nationalista sustinute in Ardeal in 1945 si 1946. texte integral anexate dosarelor de ancheta. Prezenta a doua declaratii ulterioare pe tema efectelor nocive generate de cuvantarile lui Patrascanu. respectiv. Declaratiile sale din 1952 (cand se afla el insusi anchetat sub acuzatia de sionism) sunt un model de oportunism politic. Stilul de lucru al lui Patrascanu – il critica Vaida – este in opozitie cu cel al lui Teohari Georgescu care le-a dat "ajutor de nepretuit" si are autoritate deopotriva in cercurile romanesti si unguresti din Ardeal. pe cand cu ministrul Justitiei te intalnesti la gara. ei ii "arata greutatile". cand vine la Cluj sta de vorba cu conducatorii locali. unde Patrascanu a fost criticat pentru discursul sau – nici in textele discursurilor sale din ancheta Securitatii. PLANGERILE COMUNISTILOR LOCALI. Nici laudatorii sai din opozitie nu mentioneaza insa amintita fraza. Rautu trage semnalele de alarma cuvenite."Inainte de a fi comunist. printr-un denunt. ca experimentati propagandisti. NICI SECURITATEA. Ministrul de Interne. De altfel. Pavel Apostol a ramas in constiinta intelectualitatii clujene ca prototip al delatorului. ea fiind adusa la cunostinta conducerii partidului cu interpretari tendentioase. spontan la sfarsitul discursului din 1946. – daca asa va fi fost! – . percepute de tovarasii sai ca o incercare de "a sparge unitatea partidului". La sesizarea lui Sorin Toma ca in discursul lui Patrascanu sunt "anumite pasagii care provoaca dubii". secretarul regionalei de partid Cluj si. Patrascanu a rostit-o. Oradea. Venind in Romania contau. Nascut in Arad. fost asistent al lui Lucian Blaga si ulterior decan al Facultatii de Istorie din Cluj.172 - . 2. fraza citata nu este continuta in textul cuvantarilor rostite de Patrascanu in 1945 si 1946 la Cluj si Sibiu. Mi-a convenit sa ridic chestia Ardealului de Nord pentru popularitate personala". "Vigilenta" lui Sorin Toma este laudata cu acest prilej de catre participantii la sedinta Biroului Politic cu activul de partid.. cei mai nemultumiti de efectele in plan local ale cuvantarii lui Patrascanu s-au aratat Vasile Vaida si Leontin Salajan. ne indreptateste sa credem ca. sint roman". In fata anchetatorilor atribuie discursurilor sale urmatoarele scopuri: "1. dupa practicile vremii. in 1946. in "Dreptatea" a aparut un articol scris de Carandino care-l lauda pe Patrascanu. Sa raspund campaniei revizioniste. Lider clujean atunci. Incalzit de succesul oratoric. Sorin Toma (redactorul-sef adjunct al ziarului) il sesizase pe Leonte Rautu (adjunct al sectiei propaganda si agitatie a PCR in acel moment). Patrascanu intervenise prin cunostintele sale ca sa-i roage pe taranisti sa nu-l mai elogieze. Si Toma. In sedinta de partid. In realitate. 3. ANCHETA In ancheta Securitatii (1948-1954). si Rautu lucrasera in presa din Uniunea Sovietica in timpul razboiului. Aurel Vijoli pune greselile lui Patrascanu pe seama faptului ca "a cazut victima faptului ca atunci cand s-a dus in Transilvania a luat contact cu burghezia romaneasca". asadar. Cum ajunge cuvantarea de la Cluj obiect de critica? In momentul in care discursul urma a fi paginat in "Scanteia". de nationalitate evreu. respectiva fraza nu este mentionata. Speriat de asemenea laude..

la Cercul Militar fusesera discutate problemele ridicate de Patrascanu in Ardeal. Din nou. Dar Gheorghiu nu e asa bun". Gheorghiu-Dej ii reproseaza si criticului Rautu lipsa de vigilenta in cele ce s-au petrecut. Apoi. Cu o seara in urma. aceea de a-i fi criticat doar pe revizionistii si nationalistii maghiari. Cum la Craiova tocmai fusese ucis un capitan sovietic. Dimpotriva. "Haita" s-a dezlantuit asupra lui in sedinta la Bucuresti. zice el. O NOUA RUNDA. zice Patrascanu. nu intarzie sa apara.LAVINIA BETEA In iunie 1946. Deschis de. Dimpotriva. Altul a spus: "Dar ce tov. In primul rand. Cel care pare a dori semanarea vrajbei este Teohari Georgescu. Miron Constantinescu si temperat fariseic de Gheorghiu-Dej. Se intalnise cu fostii ilegalisti Andrei Patrascu si Vasile Vaida (lideri comunisti regionali in acel moment) carora le spusese ca punctele principale ale discursului le stabilise in Secretariat. cuvantarea fiind "pe trei sferturi improvizata". Este momentul in care Gheorghiu-Dej solicita sa fie informat despre felul in care si-a tinut Patrascanu angajamentul in sedinta cu activul de partid ce dezbatuse in urma cu o . Patrascanu isi face autocritica. Gheorghiu-Dej invoca responsabilitatea tuturor acelora care favorizeaza asemenea "devieri". Din autocritica sa sunt de retinut cateva dintre detaliile care conduc la perceptia mecanismelor vietii de partid. Mai grav inca: "Secretariatul nu daduse insarcinare tovului Patrascanu sa faca declaratii politice de asemenea anvergura cu pozitia internationala a partidului si a guvernului". reprosandu-i greutatile create prin discursul lui. Dupa obicei. promite el. ale carei abateri de la canoanele comuniste fusesera sesizate de Sorin Toma si Leonte Rautu. Riposta tovarasilor de partid fata de textul cuvantarii sustinute de Patrascanu la Cluj.. Gheorghiu-Dej ii traseaza ca sarcina (dupa elaborarea si publicarea unui document privind pozitia partidului) sa-si pregateasca "1-2 articole si vreo doua declaratii". fusese trimis la Cluj cu "insarcinarea" "sa ia atitudine impotriva dezordinelor de la Cluj. Patrascanu nu e roman. faptul ca acorda credit "regimurilor reactionare" din trecut prin afirmatia ca transilvanenii au cunoscut sub stapanirea ungureasca si sub cea romaneasca interbelica o anumita "stare". provocate dupa cum stim cu totii de sovinistii romani". HAITA DE PARTID. Alt argument ca Patrascanu a gresit sunt laudele aduse discursului sau de "cercurile politice ale istoricilor".. Nu rezulta sanctiuni pentru Patrascanu. De nicaieri din acest document nu reies interpretarile ce vor fi atribuite dupa 1968 rivalitatii dintre Patrascanu si Gheorghiu-Dej. "cu simple note. Liderii comunisti locali ii sunt insa cei mai inversunati critici. Lucretiu Patrascanu a tinut un discurs la Cluj. Gheorghiu-Dej pune in discutie "devierile" acestuia. Dupa ce se da citire materialului critic facut de Secretariat la adresa cuvantarii lui Patrascanu de catre Miron Constantinescu. inaintea semnarii Tratatului de Pace de la Paris care va reglementa definitiv apartenenta Transilvaniei la statul roman. In fata unei asemenea situatii. INDISCIPLINA. In iulie are loc o alta sedinta a Biroului Politic. fapt adus la cunostinta ministrului de Interne prin intermediul unor informatori. Plecase la Cluj. "DEVIERI". Primii care l-au considerat nepotrivit au fost liderii comunisti din Ardeal. nu se va mai repeta. Gheorghiu-Dej pare interesat de a imparti vina lui Patrascanu cu altii. Altul a raspuns: "Patrascanu e cel mai bun roman. nu si pe "sovinistii romani". O greseala care. "Fiecare dintre noi are o taruca de sovinism".173 - . printre altele Biroul Politic pune in discutie situatiile deosebite pe care le ridica in aceste imprejurari exprimarea nationalismului. La 22 iunie 1946 are loc sedinta Biroului Politic cu activul central de partid cu scopul anuntat de Gheorghiu-Dej "pentru a lamuri punctul de vedere principial al partidului nostru cu privire la problema nationala". fara un text revizuit de Secretariat". AUTOCRITICA. "Unul a spus ca in Partidul Comunist nu sunt romani. Gheorghiu-Dej nu e roman?". Cand Rautu il critica pe vorbitor ca se adresase in nume personal multimii. Si urmeaza iarasi atacul dezlantuit al haitei de partid. Sedinta este inchisa dupa luarile de cuvant ale Anei Pauker si Gheorghiu-Dej. zice la un moment dat Dej.

. printr-un discurs construit dupa toate regulile retoricii. Ana. care se considera un expert in problemele nationalitatilor. la propunerea Anei Pauker (pentru a vedea reactiile si a spori popularitatea secretarului general. Patrascanu. a sustinut "in inima Transilvaniei" – la Cluj (sala Colegiului Academic) si Sibiu (Teatrul Municipal) – discursuri care l-au consacrat in istoriografia comunista din ultimele trei decenii ale regimului ca dusman al sovieticilor si nationalist. dupa zvonurile vremii. Jiu. ca el nu e obisnuit sa-si scrie conferintele. prof. fusese arestat pentru nationalismul sau. ZVONURILE VREMII In 1948. "Tovarase Gheorghiu – il citeaza Dej –. Indraznise sa afirme. pentru ca "numai asa vom putea rezolva problemele noastre generale si problemele noastre locale". 100. semnat de Dej. FORMA ABILA "Trebuie neaparat luata atitudine in legatura cu problema nationala. George Bajeu a aflat din zvonurile auzite acasa ca Lucretiu Patrascanu. . In sala Colegiului Academic. astfel: "Tovarasi. 1945.174 - . doamnelor si domnilor. de fapt. Inainte de a pleca. el isi facuse autocritica in fata tovarasilor de partid. Patrascanu nu-si tinuse insa promisiunea. D. timp de opt zile am vizitat Ardealul de Nord". pregatit de Secretariat. in fata auditoriului. asteptam pana ce tu pregatesti material si pe baza aceasta luam atitudine. Se angajeaza. intrase. Prima manifestare taxata ca nationalista a fost discursul din vara lui 1945 tinut la Cluj. ca noua nu ne e rusine de o greseala facuta. Nu inseamna sa-ti tragi parul de pe cap. a tinut ca la Cluj ("in inima Transilvaniei") sa expuna observatiile si concluziile calatoriei. deoarece menajera familiei Bajeu se afla intr-o relatie amoroasa cu unul dintre insotitorii ministrului Justitiei. ministrul comunist al Justitiei. in 13 iunie. inginerul electronist George Bajeu (foto) avea 13 ani. Cum incepusera "devierile nationaliste" ale lui Patrascanu? Acuza este importanta si ea trebuie contextualizata deopotriva in "problema Transilvaniei". Dupa 1944. prieteni." Materialul. ci sa arati cum spune tov. D.. " Sfat al lui Gheorghiu-Dej catre Patrascanu Cuvantarile din vara lui 1945 LAVINIA BETEA In vara lui 1945. Patrascanu motiveaza insa ca expunerea ce-o tinuse nu fusese la o intrunire de partid. sa-ti faci harakiri. aparuse in Scanteia. O atitudine contrara disciplinei de fier a lumii unde el. ca "inainte de a fi comunist sunt roman…". discutata in cadrul partidului si de lovit cu toata puterea in istorici. si in importanta pe care i-o acorda Stalin. CLUJ. dupa cel de-al doilea razboi mondial. unde tatal lucrase ca medic.luna greselile ce le facuse in discursul de la Cluj. Lucretiu Patrascanu. mostenit de Lucretiu Patrascanu de la tatal sau. sa spuna adevarul "fara nici o rezerva". desi Ana Pauker ii dictase telefonic ce urma sa contina discursul. Locuia impreuna cu parintii sai in acelasi imobil cu ministrul Justitiei. intre Guvern si Ardeal". recunoscand sub forma abila greseala. Copil fiind. zisese ea). Reiese insa ca. de bunavoie. familia Bajeu se mutase de la Tg. Aflasera imediat despre arestarea vecinului lor de la apartamentul 7. cand a fost arestat Lucretiu Patrascanu. ministrul Justitiei in Guvernul Groza se adreseaza unui auditoriu alcatuit din intelectuali. in Bucuresti si primise un apartament in Strada Vasile Lascar nr. pentru care familia sa avea o mare admiratie. Se afla in Ardeal – subliniaza el – "ca trimis al Guvernului pentru a strange legaturile intre acest colt de tara si Romania. dar in fata opiniei publice nu tine sa apara ca un disciplinat soldat al partidului. Insusi Patrascanu se angajase s-o faca.

"nu numai partidul comunist. ministrul Justitiei se pronunta pentru refuzul dreptului de sedere in Ardealul de Nord a "elementelor sovine. Zvonurile ca Transilvania "va deveni stat autonom" ori "de incadrare a Ardealului de Nord intr-un stat sovietic federativ" le considera o "opera direct criminala". In judetul Trei Scaune. "Sunt dator – accentueaza el – sa spun aceste lucruri si ca ministru si ca comunist" (sic!). exploatate. drept care aduce salutul si multumirea sa Statului Sovietic si Armatei Rosii. Printre constatarile expuse de Patrascanu. spune raspicat Patrascanu. Intr-un oras transilvan a fost intampinat doar cu imnul sovietic. "Nu ne gandim sa romanizam maghiarimea pe cai ocolite – afirma oratorul – dar legile statului sint unice si in mod unic si uniform trebuie aplicate. Se declara a nu fi de acord cu cei care arboreaza doar steagul sovietic. Transilvania de Nord nu apartine in acest moment nici Ungariei." Alte chestiuni care trebuie sa fi displacut multora. un discurs care exceleaza in logica expunerii. "EXPERTUL" PARTIDULUI In "problema Transilvaniei". "De frica teroarei pe care acestia o exercita". cea dintai se refera la "o stare de spirit plina de neliniste si nesiguranta" in Ardealul de Nord. 1945. pentru aceasta fiind necesara infiintarea in instantele de judecata a unui corp de traducatori-jurati. Vasile Luca daduse urmatoarele directii propagandistice. claritatea ideilor si remarcabila frazare.tiei – limba maghiara. in decembrie 1944: 1. au fost condamnati doar trei faptasi. ca si acum. Problemei limbii oficiale in statul roman ii este. in contextul in care inca era considerata incerta apartenenta Transilvaniei la granitele Romaniei. Vasinski. In numele guvernului din care face parte afirma "definitiva incadrare a Ardealului de Nord intre granitele statului roman". marturii in fata justi. dar intreg Guvernul. Sute de ani. SIBIU. Argumenteaza cu "vointa ferma si generoasa a Guvernului Sovietic de a reda Romaniei Ardealul de Nord". instrumente ale regimului trecut. Cererea ce i-a fost facuta insa in tinuturile secuiesti – dosarele si sentintele din institutiile justitiei sa fie formulate in limba maghiara – nu este cu putinta. consacrata o buna parte a discursului. un tribunal al poporului la Cluj. populatia romaneasca si cea maghiara "au fost framantate de curente sovine. Datoria guvernului actual este sa combata sovinismul. intr-o parte a populatiei maghiare si in special in secuime". venite dupa 1940 in sprijinul lui Horthy". Populatia maghiara poate folosi in contactul direct cu administratia – petitii. O alta observatie a lui Lucretiu Patrascanu trebuie. Bunaoara. Aceasta. pentru indreptarea starii constatate. Limba oficiala in statul roman este limba romana. prilej de nelinisti. Patrascanu a sustinut conferinta "Ideea nationala si democratica". Patrascanu mai relateaza auditoriului ca in regiunea secuiasca nu a gasit steagul tricolor romanesc care trebuia sa fie insotit de steagul rosu sovietic. inclusiv partidul liberal si cel national-taranesc. sunt atinse in discursul lui Patrascanu. "REFORMA JUSTITIEI" anuntata atunci e. sa-i fi nemultumit mult pe comunistii maghiari. reclamatii. la Teatrul municipal din Sibiu. deoarece "pe strazile Clujului si ale Oradei se plimba nestingherite acele elemente care. in decursul a trei luni. Referindu-se la crimele savarsite asupra populatiei romane sub regimul horthist. "o rezerva dusa pana la adversitate fata de aparatul administrativ si fata de Statul roman. A doua zi. A observat chiar "rezerve din partea populatiei romanesti fata de Guvernul Groza". de minoritati profitoare". faptul fiind un "mijloc de atatare la sovinism" si combatut de insusi A. declara ca are in vedere reforma justitiei si operatia de epurare a aparatului functionaresc la toate departamentele. de asemenea. unde s-au comis cele mai multe asemenea crime. Pentru a nu mai repeta vechile stari de lucruri. reprezentate in formatia guvernamentala de astazi. au pe constiinta crime si faradelegi comise impotriva romanilor". Patrascanu afirma ca "s-a nascut impresia ca exista o stare de complicitate intre organele nou create si elementele vinovate ale trecutului regim maghiar". de asemenea. LIMBA OFICIALA. I. unii romani se gandesc sa-si paraseasca ei locurile de bastina. nici . imbratiseaza acest punct de vedere si incearca prin toate mijloacele sa transforme prietenia romano-maghiara in realitate". Va ajunge la Bucuresti – promite ministrul Justitiei – si va forma. nu o singura data.175 - .STAREA DE FAPT.

Remarcabila din lectura lui este maniera transanta de exprimare a unor opinii care electrizau atmosfera timpului si locului. dar izbucnisera neintelegeri intre Aliati. CONFLICT ETNIC. Incheiate cu nepotrivitul final (in raport cu practicile discursive comuniste unde nu se vorbeste decat la persoana a doua. "revizionismul de azi al guvernului maghiar il continua pe cel de ieri". iar generalii romani care fusesera acoperiti de laude pentru campania din Est nu puteau fi discreditati pentru "crimele infaptuite in Uniunea Sovietica". iar romanii aveau de suferit in multe feluri din cauza lor. fapt ce alimenta sperantele politicienilor ca raporturile de forte se vor regla in favoarea anglo-americanilor. faptul ca Guvernul de la Bucuresti nu a respectat conditiile armistitiului a dus la aceasta situatie.Romaniei desi armistitiul incheiat de Aliati cu Romania nu recunoaste Dictatul de la Viena si fagaduieste Transilvania sau cea mai mare parte a ei Romaniei. ministrul adjunct de Externe al Uniunii Sovietice. Armatele sovietice stationau in Romania ca armate de ocupatie. Gestul era mai mult decat o formula protocolara. Excelenta Sa. Ideile sale principale vor aparea subliniate de presa. EXEMPLU SOVIETIC "Imi aduc aminte de o intamplare petrecuta acum trei luni la Cluj. faimosul sau discurs. ascultat cu emotie. reactionara si fascista". Conferinta de Pace de la Paris. Relevant este. care ia act de senzationalul momentului si evenimentului. La greutatile de dupa razboi se adaugasera efectele dezastruoase ale secetei. Vara lui 1946 este un timp de pregatire a alegerilor electorale. Tovarasul Visinski a cerut insa mai intai sa fie cantat si imnul statului roman. In 28 mai 1946 au loc "incidentele de la Cluj". este un timp care electrizeaza spiritele in Ardeal. talentul oratoric al vorbitorului. era un imbold si o pilda" Lucretiu Patrascanuiunie 1945 1946 – vara fierbinte a lui Lucretiu Patrascanu LAVINIA BETEA Anul 1946. "Transilvania a apartinut si va apartine Romaniei". Urma sa treaca apoi in revista trupele. respect si dragoste de noi toti cei prezenti. cand s-a coborat din tren a fost salutat cu imnul sovietic. Administratia romaneasca trimisa de la Bucuresti. 2. In acelasi timp. unde se decide apartenenta provinciei si alegerile electorale. tara era ocupata de trupele sovietice. in loc sa fie democratica si sa respecte drepturile nationalitatilor s-a dovedit "colonizatoare. "in numele guvernului roman". Lucretiu Patrascanu (subliniindu-si calitatea de profesor universitar) va sustine. tovarasul Andrei Visinski. cand. populatiei nu-i puteau fi trezite resentimentele dorite impotriva "criminalilor de razboi": armatele germane fusesera armate aliate pentru ei. "a cere revizuirea frontierelor este un amestec in treburile noastre interne".176 - . DISCURSUL LUI PATRASCANU. cand Patrascanu sustine incriminata cuvantare de la Cluj. In atmosfera tensionata a orasului. fapt intolerabil armatei sovietice. "nimeni n-are drept sa puna in discutie granitele noastre". la 5 iunie soseste ministrul de Interne Teohari Georgescu. Periculosul conflict este stins in acel moment de o patrula sovietica. In plus. in urma unor demonstratii nationaliste ale studentilor romani. da bataie de cap tuturor politicienilor. "poporul roman este un popor intelegator" – sunt cateva dintre ideile exprimate de Patrascanu cu acest prilej. La trei zile distanta de vizita lui Teohari Georgescu (ale carui opinii vor fi larg propagate de presa maghiara). caminele lor sunt atacate de muncitori maghiari de la fabrica "Dermata". plural): "in numele guvernului si al Partidului Comunist ma ridic impotriva . care stabileste ca vinovati incitatorii din partidele liberal si taranesc si pe profesorii universitari care iau educat prost pe studenti. de asemenea. Razboiul se terminase. iar economia "platea" datoriile de razboi.

schimbarilor de frontiera". Din declaratiile altor ofiteri din serviciile speciale. Trecutul nu se poate intoarce. In vara lui 1946. in multe declaratii cerute de anchetatorii Securitatii. deoarece prin aceasta a dat "un certificat de buna purtare guvernelor burghezo-mosieresti care au guvernat in acest timp".Cuvantarea de la Cluj Editorial: Obiceiurile Kremlinului LAVINIA BETEA Prin 1946. problema Ardealului de Nord era problema centrala care cuprindea atentia intregii opinii publice romanesti si am urmarit si popularitatea mea personala. fusese "plantat" de Bodnaras pe langa el cu misia de informator si provocator. Patrascanu incepuse a fi urmarit inca dupa prima sa cuvantare sustinuta la Cluj. din iunie 1945.. reiese si ca. Betea este cel care-i procura documentatia discursurilor sale si il insoteste pretutindeni "ca prieten". Regreta. Dupa arestarea sa. Isi legalizasera mai intai convietuirea cu tovarasele din perioada ilegalitatii. nu trebuie sa se intoarca. Patrascanu afla ca Betea. demnitarii comunisti din Romania se deprinsesera deja cu stilul de viata derivat din natura puterii lor. La iesirea din inchisori ori revenirea din Uniunea Sovietica. Falimentul este definitiv. Intre prieteni. autocritica pentru ca ascunsese partidului ca "va ascuti atitudinea antirevizionista" in cuvantarea din 1946. in preajma lui aparuse "un admirator". Inca de la primul sau discurs sustinut la Cluj. refuzul imbuibarii si celorlalte "pacate lumesti". Patrascanu crede ca Vasile Luca fusese instigatorul "care ii sustine pe ungurii care vor sa faca Stat in Stat". "Reprezentantii poporului" isi afisau munca. Putine. spre binele Romaniei" Lucretiu Patrascanu iunie 1945.. in urma cu un an. CE NU STIE ORATORUL. Patrascanu nu stie insa ca mai ostili decat maghiarul Vasile Luca ii sunt tovarasii romani Emil Bodnaras si Teohari Georgescu. Nicolae Betea. prea tarziu afirmatiile referitoare la faptul ca in 19181940 – timpul in care Transilvania a reintregit Romania – s-au facut mari progrese. modestia. care in numele pretuirii ce-o avea pentru ministrul Justitiei il instiga sa acutizeze notele nationaliste ale discursurilor. fostii ilegalisti trecusera printr-o etapa de acomodare in imitarea obiceiurile de viata de la Kremlin. ascunzand Partidului o parte din aceasta cuvantare. de asemenea. Patrascanu declara: "Deviatiile mele pe linie nationalista au inceput cu prima cuvantare a mea de la Cluj.. va fi criticat pentru cele spuse. din ordinul lui Teohari Georgescu. Ascunsa si bine pazita de ochii oamenilor de rand era insa existenta lor particulara. Mult dupa arestarea sa. am urmarit intarirea situatiei mele in Partid prin crearea unei popularitati personale – ridicand unele chestiuni pe care le-am ascuns Partidului. DECLARATIE IN ANCHETA In ancheta. asemenea casnicii . agent al serviciilor speciale sovietice. amanuntele vietii private a conducatorilor comunisti fiind considerate inalte secrete de stat.. FALIMENT "Oamenii trecutului au dat faliment. Avand o situatie subreda in partid. Revenit la Bucuresti. PREA TARZIU. tocmai spre binele populatiei romanesti din Ardeal. Aceste deviatiuni n-au fost intamplatoare si m-au dus si m-au situat pe o linie nationalista tradatoare.177 - . folosind cuvantarea de la Cluj din iunie 1946. foarte putine. Lucretiu Patrascanu si-a facut. Am ocupat aceasta pozitie nationalista tradatoare si pentru ca in mentalitatea si ideologia mea au ramas unele ramasite si prejudecati mic-burgheze.

cate 12-14 ore pe zi. Dintru-inceput insa dusmanii exploatarii omului de catre om – exploatare pe care-o vor identifica la cei din popor prin lucrul cu argati (taranul din mediul rural care i-ar fi angajat fiind declarat chiabur si pedepsit ca atare) ori al slujnicelor si bucatareselor din casele de oras – vor adopta solutia personalului de menaj si paza ca atribut firesc al cotidianului. de altfel. chiar lui Stalin. se preia alt neobisnuit obicei kremlinian – adoptiile de orfani de catre liderii comunisti. pleca din biroul sau catre si dupa miezul noptii. cum numeste Boris Bajanov. Dupa principiile formarii "omului nou". fotografiile ilegalistilor facute in libertatea dobandita in vara lui 1944 cu fetele lor la numai doi-trei ani distanta. Practica aceasta si celelalte obiceiuri ale Kremlinului se prelungisera in toate capitalele Europei aflate in curs de sovietizare. Un amestec de ascunsa opulenta burgheza si duplicitate de reprezentare a proletariatului. au provocat tragedii precum fata adoptata de Miron Constantinescu. mai multe familii in acelasi imobil.178 - . nici a fiilor adoptivi nu s-a soldat cu prezicerile lui Lenin. In majoritatea cazurilor insa. Unii dintre copiii adoptati au devenit delincventi juvenili. Altii n-au avut nici un fel de recunostinta si ingaduinta pentru aceia care le schimbasera viata (cazul celor cinci orfani adoptati de Vasile Luca). Cunoasterea ei. Comparand. Pana la moarte a lucrat. sefii de cabinet ai lui Stalin fiind curtati asiduu de insisi seful serviciilor speciale sovietice pentru a i se face cunoscute orele cand Stalin incepe si sfarseste lucrul din biroul sau. a carui mare putere de munca a fost o marca a personalitatii sale. "Dati-mi orice copil de 7 ani si voi face din el un bun bolsevic". iar a doua zi isi incepea activitatile la ora pe care-o gasea de cuviinta. Ori. incheiat cu sinuciderea sotiei sale. o data cu seceta din Moldova. "Paloarea Kremlinului". acest semn al apartenentei la elita stalinista. adolescenta si-a injunghiat mama adoptiva mortal. simbioza dintre cercul puterii si cel al artei proletcultiste rodind in savuroase amoruri si aventuri difuzate prin singurele forme credibile ale comunicarii de masa – zvonul si barfa. amprentele retardului mental dobandit in orfelinate sau in situatiile de foamete si promiscuitate suportate vreme indelungata n-au putut fi indepartate. emigrat in strainatate. producand parintilor "probleme de imagine" (cazul lui Chivu Stoica). Se datora. la inceput. Un ritm care-i obliga pe inaltii demnitari moscoviti sa nu-si paraseasca birourile pana nu se stingea lumina in cabinetul liderului de la Kremlin. Ambasadorii sovietici aflati acolo dadeau semnul sfarsitului zilei. a doua zi subalternii trebuia sa-si reinceapa lucrul conform programului fixat. adesea ti-este greu sa-i identifici. In 1946. nu este insa deloc lipsita de surpriza unor amanunte care nuanteaza tusele de sumbra principialitate ale "romantismului revolutionar". unul dintre fostii secretari ai "tarului rosu". si mai rau. Nu rotunjimea obrazului (fireasca sub raportul trecutului de detentie). bunaoara.intemeiate pe "idealuri revolutionare" vor dura. . in grija personalului de serviciu al resedintelor sale aflandu-i-se toti copiii: baiatul din prima casatorie. Insusi Stalin adoptase unul. Pentru ca fosta ilegalista Sulamita Constantinescu ii interzisese participarea la o distractie. Indiferent cat de tarziu s-ar fi culcat ei si cand s-ar fi trezit Stalin. liderii comunisti nu si-au facut probleme asupra mostenirii ereditare a fiilor adoptivi. in general fosta proprietate a vreunuia declarat colaborationist sau criminal de razboi. Insomniac. intr-atat de pronuntata le este schimbarea. nici educatia progeniturilor naturale. Desi au avut parte de o elevata educatie – profesorii de limbi straine si meditatorii la domiciliu fiind uzante comune –. afirmase optimist Lenin. cel adoptat si cei doi copii din cel de-al doilea mariaj. transand definitiv raportul educatie si zestre genetica in favoarea celei dintai. datorata memoriei acelora care li s-au aflat in apropiere. Se mutasera. afisat stahanovism birocratic si idealuri umanitare la scara globala lipsita de concretete a omenirii a fost viata celor aflati in varfurile puterii comuniste. fara intrerupere. Inceputul il facusera conducatorii bolsevici cand luasera in familiile lor copii orfani dupa decesul altor fosti tovarasi in razboiul civil. cat expresia stereotipa asternuta uniform pe chipurile particularizate prin paloare este surprinzatoare.

Izbucnirea unei crize economice era evidenta inca din vara anului 1946. Deoarece conducerea fabricii nu intervenise. pro-testele au fost aplanate. "febra" bucuriei electorale a fost de scurta durata. ca pedeapsa a "ororilor" Armatei romane in razboiul din Est. muncitorii de la "Astra" Arad nu s-au lasat intimidati.. Romaniei i-a mers rau pe toate planurile. tara a fost bantuita de o seceta cumplita. Se cerea majorarea salariilor cu 300%. Lucratorii industriali au constientizat ca prin sindicatele oficiale nu vor putea sa-si prezinte revendicarile. In "spiritul" timpului.a. "agitatorii fascisti" au fost "neutralizati" anterior izbucnirii miscarilor de protest si arestati. lasand in plan secund problemele reale ale romanilor. TOT FASCISTII. regiune si asa destul de saraca. "comitetele de fabrica" au initiat actiuni de protest. Pentru guvern.. precum si ratii de alimente pentru ei si familiile lor.. Atitudinea autoritatilor locale comuniste seamana perfect cu cea a guvernului taranist din februarie 1933. asa ca au format "comitete de fabrica" independente de acestea. In toate regiunile tarii au izbucnit miscari greviste. Insa atat guvernantii. Desi in randul muncitorilor ceferisti spiritele au fost "calmate". greva a durat pana la 3 februarie. Mai ales in regiunile afectate de seceta. Asa cum se intamplase in 1933 la Grivita. dublata de consecintele unei secete cumplite.179 - . "Tonul" a fost dat de lucratorii ceferisti din orasele sudice ale Moldovei. "PARADISUL" COMUNIST. inaintand administratiei un memoriu cu revendicari. cand aproximativ 200 de persoane au incetat lucrul. Desi partidul facuse un adevarat cult pentru miscarile de protest ale ceferistilor in perioada interbelica (unul din liderii acestora fiind Gheorghiu-Dej). VINOVATI. Toti politicienii s-au intrecut in promisiuni care mai de care mai fanteziste privind "bunastarea" romanilor. Presa de partid a celor doua "tabere" era preocupata exclusiv sa-si "demaste" adversarii. dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. au reusit totusi sa-si elibereze colegii din arestul politiei. Multe fabrici fusesera dezasamblate de sovietici si trimise peste Prut. in anul 1946. autoritatile au gasit repede vinovatii protestului. Protestul a inceput la 18 ianuarie 1947. guvernul Groza s-a lovit de realitatea unei economii in declin. in persoana unor muncitori "fascisti". cu o seara inainte de izbucnirea grevei de la Atelierele CFR Grivita Bucuresti. asumata prin Conventia de Armistitiu. solicitand majorari salariale consistente. Peste toate acestea. iar comunistii erau incapabili sa ofere muncitorilor "raiul socialist" descris in propaganda de partid. valul de greve nu a putut fi controlat. Dupa anuntarea oficiala a rezultatelor. fara ca presa de partid sa "sufle" ceva despre vreo greva. care doreau sa compromita noul regim "al poporului". . O greva de durata mai lunga a avut loc la intreprinderile forestiere din judetul Campulung (Bucovina). care s-a manifestat mai ales in Moldova. Aveam mai intai de platit o datorie enorma catre URSS. Constantin Doncea. unde sase muncitori au ajuns in arestul politiei cu o zi inaintea declansarii unei greve. Asa s-a intamplat la fabrica de vagoane "Astra" din Arad. la inceputul anului 1947 nu avea aceeasi simpatie pentru solicitarile angajatilor cailor ferate. Din punct de vedere economic. declansand protestul. Prin intermediul sindicatelor afiliate la Confederatia Generala a Muncii (condusa de Gheorghe Apostol). Desi revendicarile lor economice n-au fost satisfacute in totalitate. cat si opozitia erau preocupati de lupta electorala din toamna. Fiecare muncitor vrea sa primeasca zilnic 1 kg porumb pentru el si inca 300 g pentru fiecare membru al familiei sale. PROMISIUNI ELECTORALE. In unele cazuri. Panait Bogatoiu s. rezultatele protestului fiind nesemnificative din punct de vedere al salarizarii muncitorilor. care au refuzat sa mai porneasca locomotivele pana nu primeau majorari salariale. fara a analiza obiectiv tragedia sociala previzibila dupa un an secetos. muncitorii asteptau sa guste din binefacerile si drepturile fagaduite de guvern. cand fusesera arestati GheorghiuDej.Grevele din 1947 ILARION TIU Curand dupa publicarea rezultatelor oficiale ale alegerilor din noiembrie 1946.

Pentru a-si spori popularitatea. Proletariatul. Pentru a evita haosul. situatia taranilor din estul tarii devenise critica. Cumpararea biletelor era de altfel imposibila. Chiar si industrii "de varf" ale economiei romanesti. APELURI UMANITARE. taranii au ajuns la limita subzistentei. Scinteia acordand spatii largi prezentarii colectelor facute de "oamneii muncii" pentru Moldova. guvernul reusea sa stranga alimente pentru cei afectati de foamete."DEZGHET" IN PRIMAVARA. cautand sa gaseasca "vinovati fascisti" pentru nemultumirile muncitorilor. Guvernul a distribuit cereale din fondul de rezerva al statului. dupa trecerea iernii. cum ar fi IAR Brasov. jandarmii aveau obligatia de a cobori din trenurile spre Bucuresti pe orice locuitor din regiunile infometate care nu avea bilet sau ordin special de calatorie. In ziarele de partid apareau harti in care era trasat proiectul executivului pentru ameliorarea foametei. patura cea mai de jos a societatii actuale. in interesul imensei majoritati. Ministerul de Interne parea mai preocupat de aceste zvonuri decat de situatia . in speranta colectarii de cereale pentru a-si intretine familiile infometate. "Miscarea proletara este miscarea independenta a imensei majoritati. aceasta problema nu a fost prioritara pe "agenda" guvernului. Insa in prima perioada a iernii 19461947 guvernul nu reusise sa asigure conditii minime de trai celor in cauza. Totusi.180 - . In luna ianuarie 1947. insa nu au capatat aspect de masa. iar cotele pentru regiunile infometate s-au epuizat repede. precum si prezentari de inalti oficiali "pe teren". ziarul oficial al Partidului Comunist. printr-un ordin special. Guvernul comunist a reactionat destul de sovaielnic acestui prim "soc" al guvernarii pe cont propriu. Ministerul de Interne a cautat sa stopeze prin orice mijloace exodul taranilor din regiunile afectate de foamete spre judetele unde se mai gaseau cereale. Intensitatea acestora a scazut insa in martie 1947. care se anunta la fel de dura precum consecintele secetei. care sa aline foamea familiilor. plecand spre judetele "excedentare". insuficiente insa. GUVERNUL CAMPION.. Se spunea ca dupa modelul URSS. Pentru autoritati. in speranta cumpararii unui sac cu porumb sau cu grau. lucrand in folosul cetatenilor afectati de aceasta calamitate. acestia plecand de la casele lor spre judetele "excedentare". In raportele interne. PROMISIUNI.. cabinetul Groza a initiat masuri de asistenta a regiunilor infometate. deoarece statiile CFR primisera dispozitii sa nu mai vanda legitimatii de calatorie in satele bantuite de foamete. Manifestul Partidului Comunist) Foametea din Moldova ILARION TIU In vara anului 1946. Incepand cu luna decembrie. Scinteia. cabinetul Petru Groza a preluat propagandistic gestionarea crizei. In realitate. lansa apeluri umanitare pentru ajutorarea populatiei din judetele afectate de seceta. Pe acest fond apar si primele zvonuri alarmiste privind "sovietizarea" Romaniei. Economia agrara a Romaniei era subordonata la acea data platii datoriei de razboi catre URSS. Abia dupa "victoria democratiei" in scrutinul de la 19 noiembrie 1946. criza sociala cauzata de foamete fusese previzibila inca din vara. In iarna. pentru a primi numai stirile oficiale si a fi mai usor controlati. au fost afectate de protestele muncitorilor. nu se poate ridica si elibera fara sa arunce in aer intreaga suprastructura a paturilor care alcatuiesc societatea oficiala" (Marx si Engels. cand seceta prelungita compromisese recolta. oamenii nu vor mai avea voie sa de deplaseze in localitatile invecinate. Grevele din iarna 1946-1947 au atins toate regiunile tarii. prapastia economica in care se gasea Romania a fost adancita de o cumplita seceta. Propagandistic. care a afectat mai ales regiunile estice ale tarii. din cauza campaniei electorale.

cumparand porumb la preturi peste nivelul pietei. SINISTRAT Supravietuitorii foametei din 1946-1947 din Moldova rememoreaza cu tristete acele timpuri. De obicei. Nicu Ionita era in acel moment student in anul patru la Facultatea de Medicina. La sfarsitul lunii ianuarie.181 - . Cantinele sociale abia daca puteau incropi un meniu. de unde se puteau cumpara cereale. regiune mai putin afectata de seceta. "Peripetiile" transporturilor "ilegale" de cereale nu se terminau aici. incat pareau niste schelete mergatoare. Romanati si Teleorman. Spre Moldova au fost trimise atat alimente (provenite din regiunile sudice). La Bacau. Frecvent. SOLIDARITATE MUNCITOREASCA. Posturile rurale de jandarmi s-au dovedit incapabile sa stopeze aceste actiuni ale moldovenilor. Ionita isi aminteste bucuria procurarii unui sac cu grau in urma unei calatorii in Oltenia. autoritatile au renuntat la interdictiile de transport ale cetatenilor. Ministerul de Interne a permis transportul de porumb si grau spre Moldova numai cu autorizatii speciale. populatia din garile in care se realizau confiscarile de cereale sarea in ajutorul moldovenilor. taranii moldoveni s-au indreptat spre regiunile sudice. avocatul Grigore Marza (presedinte PNL-Bratianu) a fost arestat. PE CONT PROPRIU. Aflati la . Cu bilete sau facand "blatul". acuzat fiind ca detine ilegal cantitati insemnate de cereale. numai in gara Craiova erau 2. ajungandu-se uneori la adevarate batalii intre tarani si jandarmi. Argumentand ca dorea sa preintampine specula. In Scinteia apareau fotografii cu speculanti "demascati" de oamenii muncii. IASIUL. mai ales pentru copii. mama sa (care locuia in judetul Galati) i-a spus ca de luni in sir nu mai reusise sa aiba pe masa un ceaun cu mamaliga. busculadele incheindu-se in unele situatii cu dezarmarea soldatilor si schimburi de focuri. sindicatele au organizat ajutorarea regiunilor infometate.critica a taranilor infometati. cat si imbracaminte si incaltaminte. compus mai mult din apa. care slabisera atat de mult. decat din legume. Deoarece capitala Moldovei fusese evacuata la sfarsitul razboiului. SABOTAJE "FASCISTE". intrucat multi ieseni nu se mai intorsesera acasa. Prin intermediul Confederatiei Generale a Muncii. i-au sechestrat pe mecanicii CFR si i-au obligat sa ataseze locomotivele la trenurile lor de cereale. In numeroase cazuri. Jandarmii aveau ordin sa opreasca din drum vagoanele cu porumb si grau. Liderii locali ai opozitiei au fost acuzati de presa de partid ca saboteaza economia prin "dosirea" cerealelor. "capturarea" lor se facea in zona Ploiesti-Buzau. Inca din decembrie 1946. in vederea specularii preturilor. El isi aminteste ca pe atunci Iasiul parea un oras rupt din romanele apocaliptice. Dr. pentru a fi distribuie "just" spre toate regiunile afectate de foamete. Curand. inainte sa intre in regiunile infometate. cerealele cumparate de tarani cu fonduri proprii au fost confiscate de jandarmi. Acestia aveau atarnate de gat pancarte cu "infractiunea" comisa si cu indemnul: "Nu faceti ca el". mii de tarani au cutreierat judetele Dolj. Din aceasta cauza au fost numeroase cazuri in care grupuri de tarani au oprit trenuri de persoane sau de marfa. marile intreprinderi au infiintat puncte de colectare a ajutoarelor. In ciuda situatiei critice din Moldova.000 de tarani care cumparasera cereale si asteptau sa gaseasca o locomotiva pentru a se deplasa spre locurile de origine. regimul nu s-a indepartat de la "linia" prezentarii cauzelor ca "sabotaj fascist". Dr. existand sute de astfel de "rapiri" de locomotive in perioada ianuarie-martie 1947. Dezolanta era si imaginea oamenilor. Cu lacrimi in ochi. La inceputul lunii februarie 1947. Drama copiilor din regiunile bantuite de foamete ILARION TIU Cei mai afectati de seceta din vara anului 1946 au fost copiii din judetele Moldovei. in 1946 era depopulata. Insa guvernul nu le-a permis sa transporte "marfa" spre locurile de origine.

Apararea Patriotica a actionat cel mai "energic". deoarece altfel mureau de foame. Astfel ca in presa si in pietele oraselor apareau apeluri disperate ale autoritatilor catre cetateni. Inca din luna decembrie 1946. fie suportau efectele subnutritiei. Primii care au cazut victime foametei din iarna anului 1946-1947 au fost copiii. fiind numai "osul si pielea". CARS-ul prelua copii de la familiile ramase fara posibilitati sau pe cei ajunsi orfani. care organiza colecte de imbracaminte.182 - . Guvernul a incercat pe cat s-a putut sa-i scoata din zona calamitata. denumite in limbajul epocii "excedentare". Dupa "trierea" si asistarea medicala. macar pana va trece perioada de foamete. provocand compasiunea unui intreg oras. dupa care era repartizati la CARS-urile din judetele cu posibilitati. "Centrul de treiere" se afla pe Strada Vergului. sub conducerea lui Mihail Sadoveanu. fie au ramas orfani si in voia sortii. aglomerand spatiile de cazare. guvernul a organizat curse speciale de tren pentru a duce copiii infometati in regiunile "excedentare". la jumatatea lunii martie. cand 450 de copii. abia se mai puteau tine pe picioare. La Bucuresti. In numeroase cazuri.varsta dezvoltarii fizice. Iesit din "febra" alegerilor. bani si alimente in acest scop. Tot la Arad a sosit la 15 martie acelasi an un alt transport cu 201 copii adusi din regiunea infometata a Botosaniului. TRANSPORTURI DE SUFLETE. cei romani au putut primi asistenta din afara granitelor. Principalele judete in care au fost mutati acestia erau Dolj. Timis-Torontal si Arad. Imaginile publicate in presa vremii sunt de-a dreptul socante. trimitand chiar si personal specializat ca voluntari de la organizatia "Salvati copii". fiind adoptati de familii din Capitala sau de diverse institutii ale statului. Aceasta institutie avea filiale in aproape toate judetele tarii. unii insotiti de mame ramase vaduve. cazand "loturile" venite din estul tarii in caminele proprii. De asemenea. La fel de activa a fost si Uniunea Femeilor Democrate din Romania. Uneori au sosit din Moldova sugari cu mamele lor. AJUTOARE INTERNATIONALE. guvernul Groza a intocmit in luna decembrie 1946 un plan de ajutorare a copiilor din zonele infometate. Situatia critica a copiilor moldoveni a depasit granitele tarii. . la centrele CARS-urilor veneau mame cu copii mici. Crucea Rosie elvetiana a trimis personal medical si echipamente pentru asistenta copiilor romani. numarul celor transportati se ridica la aproximativ 500. plasandu-i la familii din sudul si vestul tarii. de unde erau repartizati spre judetele "excedentare". Astfel ca a luat fiinta Comitetul de Ajutorare a Regiunilor afectate de Seceta (CARS). DESTRAMARI FAMILIALE. presa facea apeluri disperate catre cetateni sa trimita ajutoare in Moldova pentru a salva vietile acestora. precum si in Bucuresti. copiii erau controlati medical. Un rol important in gestionarea situatiei dificile l-au avut si organizatiile-satelit ale PCR. Uneori. aflati la varste fragede. CENTRE DE ASISTENTA. pe care Stalin i-a lasat sa moara cu zile. copiii sositi din Moldova trebuia sa ajunga in grija familiilor cu posibilitati. au plecat spre judetul Arad. In numeroase cazuri. Aici. Un astfel de "convoi" a fost alcatuit la 30 ianuarie 1947 in gara Sfantu Gheorghe (judetul Trei Scaune). ei erau trimisi spre regiunile tarii mai putin afectate de foamete. Spre deosebire de copiii ucraineni din anii ’30. Copiii. cum s-a intamplat la Turnu-Severin. Situatia critica din judetele Moldovei a determinat consumarea unor drame familiale. deoarece copiii fusesera infiati de alte familii sau parintii decedasera in acele imprejurari cumplite. pe care-i lasau in grija statului. Aceasta situatie se datora si faptului ca saptamanal soseau alte transporturi de copii din Moldova. In regiunile cele mai afectate de seceta. copiii moldoveni erau "intampinati" in Gara Grivita-Traiaj. familiile nu s-au mai reintregit. Dupa ce se forma un grup insemnat numeric. Multi dintre ei au ramas in Bucuresti. Guvernul suedez a facut numeroase donatii in bani. "SALVATI COPIII TARII!" CARS-urile nu functionau insa ca niste centre de plasament. Sub deviza "Faceti loc in casa voastra unui copil din Moldova". care erau rugati sa se ingrijeasca de soarta "copiilor tarii". Cel mai mare "centru de triere" se afla la Bucuresti. regiuni denumite oficial "excedentare". De cele mai multe ori sufereau de boli ale pielii sau digestive. medicamente si imbracaminte.

Liderii comunisti. locuind in cartierul Primaverii (tatal sau era atunci secretar al CC al UTC).500 mese zilnice. La parter statea familia ilegalistului Vadea Didenco (care-si spunea dupa razboi Vidrascu). AJUTOR REGAL Nu numai guvernul s-a aratat interesat de soarta tragica a copiilor moldoveni. Mihail Sadoveanu. Fotografii Scinteii l-au "vanat" pe Groza in toate momentele vizitei. prin participarea lui Petru Groza la o sedinta a "comitetului de directie".000. Despre copiii adoptati ai nomenclaturii comuniste a avut amabilitatea sa ne vorbeasca domnul ing. 51-53. avand si locatari "de seama".000. Bacau – 400. Putin timp dupa inaugurarea "centrului de treiere" al Comitetului de Ajutorare a Regiunilor afectate de Seceta (CARS). Domnul Andrei Lupu apreciaza ca acea casa era cea mai impunatoare din zona. Aceste solicitari s-au transformat in interiorul conducerii PCR in dispozitii de partid. Raia. printre care presedinta Uniunii Femeilor Democrate. din Str. a facut o "vizita de lucru". AMINTIRI DIN PRIMAVERII. care au avut parte de acelasi tratament si educatie ca si copiii naturali. Cele mai instarite depuneau si sume de bani pentru a fi trimise in judetele infometate. primulministru dr. majoritatea liderilor comunisti romani avand copii infiati.000. Putna – 1. prezenta sustinut contributia membrilor guvernului la stoparea foametei. Leonte din Capitala. Pana in 1962. In numeroase ocazii. Impreuna cu sotia sa. Covurlui – 1. astfel: Buzau – 1. Dr. Cei mai multi nomenclaturisti au atasat familiilor unul sau mai multi copii infiati. precum si alti membri ai conducerii. Desi a crescut intr-o familie "sus-pusa". confectionand haine sau colectand alimente. Ramnicu-Sarat – 600. cand multi copii din judetele estice ale Romaniei au ramas pe drumuri. Scinteia. "Tonul" a fost dat de imprejurarile foametei din iarna anului 1946-1947. dupa ce au sosit primele ajutoare umanitare internationale de cereale. Baia – 500. imortalizand imagini cu inspectia primului-ministru in dormitoarele institutiei. Regina-Mama Elena a aparut pe prima pagina a ziarelor alaturi de micutii orfani.183 - . doamnele din inalta societate lucrau voluntar pentru nevoile sinistratilor. La "Asezamantul Principesa Elena" din Soseaua Vergului din Bucuresti. Vaslui – 1. Tutova – 1. Maria Rosetti. Braila – 500. "Cutuma" a ramas valabila si dupa ameliorarea consecintelor secetei din vara anului 1946.500. ASISTENTA La sfarsitul lunii ianuarie. Petru Groza. A fost intampinat de presedintele CARS-ului. parinti adoptivi prin excelenta ILARION TIU Printre obiceiurile insusite de nomenclatura comunista a fost si adoptia de orfani. acesta nu a evoluat pe "scara . au infiat in 1950 un baiat pe nume Mircea. Andrei Lupu. fiul ilegalistului Petre Lupu (Presmann). la sala de mese sau jucandu-se cu copii veniti din regiunile infometate.500. guvernul a intocmit un plan de hrana zilnica a copiilor din regiunile infometate. familia dumnealui a stat intr-o vila pe Bulevardul Aviatorilor la nr. A fost intocmit un grafic pe judete. In iarna anului 1946-1947. dna Elena Teohari Georgescu.GUVERNANTII. de secretarul institutiei. "Cutuma" a fost continuata ulterior. Tecuci – 1. Tulcea – 1. presa de partid prezenta zilnic apeluri umanitare la cetateni de a infia copii proveniti din regiunile infometate. LA DATORIE! Ziarul oficial al Partidului Comunist. liderii comunisti incepand sa infieze orfani.500. insotit de sotie. Vizita de lucru s-a incheiat sobru. Domnul Andrei Lupu s-a nascut la Bucuresti in anul 1946.

care a fost tratata la fel de bine ca si fiul lor de parintii adoptivi. au fost infiati. care era prieten cu Bujor Sion. Despre adoptiile facute de Paul Niculescu-Mizil. Ca si prin anii ’50. facand parte din "gasca" odraslelor celor mai inalte "cadre" de partid. l-a adoptat pe fiul sau.184 - . Vecinii de strada din copilarie ai domnului Andrei Lupu faceau parte si ei din "high-life"-ul timpului. Insa de descendentii legionarilor s-a ferit tot timpul. comunista ilegalista care printre functiile importante detinute dupa razboi a avut-o si pe aceea de ministru al Culturii. Nu era prea placut momentul cand afla parintele ca are un prieten de joaca al carui tata e "dusman de clasa". societatea romaneasca inca nu este asezata. desi era constient ca nu are nici o vina copilul pentru "pacatele" parintilor. El ne-a relatat ca trei din cei sase copii ai sai sunt orfani la origine. PARINTI ADOPTIVI. Insa acestia refuza astazi sa vorbeasca din cauza «vanatorii» de comunisti care nu mai inceteaza din 1989. ilegalistul Mihai Bujor Sion a avut un accident mortal de avion. Nu va uitati cum ii seamana lui Ceausescu? Toti trei sunt copiii lor". Amintirile domnului Andrei Lupu nu se restrang numai la "vechii" nomenclaturisti. Dupa 16 ani. Andrei Lupu vorbeste cu admiratie. inginer Editorial: Arta supunerii fara lupta . Chiar si Pantelimon Bodnarenko. insa i-a privit intotdeauna cu egala grija. De multe ori era indrumat sa stea departe de el. in scoala sau in afara ei.. Cea mai buna prietena a mamei era Constanta Craciun. Intr-un interviu cu doamna Lavinia Betea. Desi in mod oficial parintii lor reprezentau muncitorii si taranii. domnul Andrei Lupu a cunoscut si odraslele adoptive ale "marilor granzi" ai timpului.sociala". Am auzit si eu ca se spune ca Valentin nu este fiul lor natural. Si ea a avut doi copii infiati. DESPRE "DUSMANII DE CLASA" Domnul Andrei Lupu vorbeste cu nostalgie despre clipele copilariei. considerat omul cu inima de caine al regimului. impacata cu trecutul" Andrei Lupu. Sustine ca se simtea oarecum privilegiat. Si copiii pilotului au fost adoptati de un lider comunist.. fara sa faca vreo discriminare intre ei. Domnul Lupu ne-a mai relatat ca si Alexandru Moghioros a infiat un copil. Dutu si Ani sau de baiatul adoptat de Iosif Chisinevschi. Anca si Vlad. Pantelimon Bodnarenko si Ana Toma. acceptand apropierea de urmasii fostilor lideri. in persoana lui Nicolae Ecobescu. Isi aminteste de copiii infiati ai lui Chivu Stoica. Dinu. Dupa acest eveniment nefericit. de unde. Toti cei trei copii ai sai. Ion Iliescu. Copiii nomenclaturistilor intrau inevitabil in contact cu fiii fostilor lideri ai "partidelor istorice". ILIESCU SI BRUCAN. cate basme s-au spus despre sotii Ceausescu. Dintre liderii mai tineri ai partidului. Da. Milea. Dupa 1989.. Unul dintre acestia traieste si astazi. TIMPURILE NOASTRE "Sunt atatea lucruri interesante pe care le-ar putea spune descendentii liderilor comunisti. a primit in familia sa doi copii orfani. vorbind frumos de parintii adoptivi. Domnul Andrei Lupu infirma aceste zvonuri: "Domnule. LEGENDELE CEAUSESTILOR. Pana la urma a reusit sa treaca peste aceasta "bariera".. cu care s-a purtat ca si cum le-ar fi fost mama. Si familia Lupu a infiat prin 1954 o fata. adjunct al ministrului de Externe la acea data". in Israel. Traind si invatand alaturi de copii infiati ai liderilor de partid. generatia a doua incropise o "casta" care convietuia in jurul unui sistem de relatii interne. fostul primministru Ion-Gheorghe Maurer lanseaza afirmatia ca doua dintre odraslele "cuplului prezidential" nu le apartin natural. au circulat diverse zvonuri ca cel putin unul dintre copiii familiei Ceausescu este infiat. Domnul Lupu relateaza ca si Silviu Brucan s-a "aliniat" uzantelor epocii de a face adoptii. parca ar fi responsabili copiii pentru faptele parintilor. rememoreaza povestea adoptiei facute de Ion Iliescu la sfarsitul anilor ’60: "In timp ce se deplasa de la Targu-Mures catre Bucuresti. fiind casier la Cinematograful "Luceafarul" din Bucuresti.

cat si cel Liberal ca "oficine ale spionajului strain" si "bastioane ale dusmanului de clasa". Cu "arta de a supune adversarul fara lupta". directivele precizeaza: "Trebuie ca reprezentantii opozitiei sa fie inchisi. preconizat de fondatorii Internationalei I ca mijloc de realizare a comunismului mondial si transformarea tarilor europene intrate in sfera de influenta sovietica in "sateliti" ai Moscovei. iar membrii lor marcanti.185 - ." Lui Stalin insa nu-i pasa de occidentali sau de americani. unii dintre liderii partidului fusesera manipulati sa-si pregateasca fuga in strainatate. Dupa cum reiese din documentele de arhiva. emis la Moscova la 2 iunie 1947. in vremea vietii sale fusese putin cercetata natura relatiilor si tehnicilor sale de putere. trebuie lichidati prin asa-numite «intamplari neprevazute» sau inchisi prin acuzatia de crima de drept comun. Inainte ca ei sa se intipareasca in constiinta maselor. Numai in cazuri cu totul speciale se admit procese politice. oamenii lui Stalin pregatisera temeinic "exportul de revolutie". instigare la inalta tradare prin necredinta si participare la tentativa de trecere frauduloasa a frontierei"). finalizata cu intensa mediatizare a "Procesului conducatorilor fostului Partid National Taranesc" din noiembrie 1947. Reprezentarile ce le aveau chiar oamenii politici ai timpului confirma dificultatile de evaluare corecta a semnificatiilor "afacerii Tamadau". atat cat sperau ei ori romanii. expertul chinez in manipulare care traise mult inainte de Hristos. cum isi botezase Sun Tzu tehnicile care asigura temelia diplomatiei si serviciilor speciale. O mare campanie de presa a fost declansata in scopul sugestionarii si intimidarii populatiei. a fost inlaturata si "opozitia" din viitoarele tari comuniste. atat de comod. au fost desfiintate si interzise atat Partidul Taranesc. razvratire. In procesul din noiembrie 1947. dupa indelungi preparative ale serviciilor speciale romanesti indrumate de cele sovietice. fapt ce poate fi urmarit cu ajutorul unui document de uz intern. cu mentiunea "strict secret". declansata prin "afacerea Tamadau". dezvaluie manevrele invizibile ce-au generat haosul necesar implementarii relatiilor politice si sociale preconizate de ideologia comunista. Urmare a acestora. tentativa la surparea ordinii constitutionale. cand liderii taranisti au fost pentru totdeauna striviti de bolovanii unor acuzatii precum cele aduse lui Iuliu Maniu ("crima de complot. Atat pilotul avionului cu care voiau sa plece. inchisi sub diverse acuzatii. se datoreaza in mare parte serviciilor speciale. care vor fi tinute sub acuzatia de «inalta tradare»".LAVINIA BETEA "Fuga de la Tamadau" a fost unul dintre evenimentele verii lui 1947. difuzat in Polonia (cu certitudine. "Nici macar Stalin – afirma dupa 1990 Ion Diaconescu (fost lider al tineretului PNT) – nu a putut crede ca Occidentul va fi atat de poltron. Cu referire expresa la eliminarea si compromiterea "opozitiei". inalta tradare. cat si celelalte personaje care contribuisera la pregatirea actiunii clandestine erau lucratori neoficiali ai Serviciului Special de Informatii. Daca nu inceteaza. Dupa ce se tesuse imprejurul membrilor marcanti ai PNT o plasa deasa de "informatori" si "provocatori". insurectie armata. motivatiile incercarii clandestine de emigrare a grupului de lideri taranisti s-ar restrange la proiectul lor de a se constitui intr-un nucleu contestatar si o alternativa de guvernare in cazul cand anglo-americanii vor declara asteptatul atac contrasovietic. trebuie compromisi prin campaniile de denigrare. incat sa nu intervina asupra regimului de ocupatie sovietica de la noi. Cu toate ca multi reiterau originea asiatica a lui Stalin ca fond al vicleniei. Astfel ca. Asa se face ca in dimineata plecarii fusesera "surprinsi de autoritati" chiar pe locul prevazut pentru decolare. Daca ne-am lua dupa marturiile contemporanilor. Actul de nastere a Securitatii Poporului nu fusese elaborat. coordonat si infiltrat de agenti sovietici. Ca si contributia comunistilor romani in faptele care au condus la proces. Prevederile documentului. Eliminarea "opozitiei". intitulat "Directivele de baza ale NKVD pentru tarile din orbita sovietica". Se va incerca prin toate mijloacele racolarea acelor opozanti care se bucura de stima populatiei bastinase. tehnicile de supraveghere si manipulare precum "capcana unsa cu miere". aceleasi pentru Romania). Inspiratia lor se afla in "Arta razboiului" a lui Sun Tzu. "tehnica agentului provocator" si alte "combinatii informative" au dat rezultatele in eliminarea "opozitiei". iar condamnarea se pronunta in temeiul unei . "mana sovieticilor" e nevazuta.

Arestarile si condamnarile la ani grei de inchisoare sau chiar la moarte (de exemplu Bulgaria) devin de acum din ce in ce mai dese. sustinatorii si-au schimbat pozitia. Acesta adresase numeroase critici Guvernului condus de comunistul Gheorghi Dimitrov. actiunile represive impotriva liderilor de opozitie capata o amploare deosebita in acest an. Viata politica din statele central si est europene in anul 1947 comporta multe asemanari. . semnat la 10 februarie. Tratatul de Pace cu Bulgaria. Ele nu au guvernat insa singure. in fapt. Ivan Subasic. din partidele taranist. format din partidele popular. La toti de fata si viitori sanatate. socialist si comunist. A doua zi. comunistii locali multumindu-se cu preluarea totala a puterii (in Polonia. se pronunta in numele Regelui Romaniei. Sentinta este executata la 23 septembrie. Peste numai trei luni este judecat si. al micilor proprietari. principalul lider al opozitiei. lasand o regenta in locul sau.. Asemanari pot fi intalnite si in alte tari intrate in sfera de influenta a Uniunii Sovietice.186 - .. cand nu le vor mai fi de folos. FARA BURGHEZI! Pe parcursul anului 1947.988 din 11 noiembrie 1947 prin care liderii taranisti au fost condamnati. Pe de alta parte. iar trupul sau aruncat intr-un mormant necunoscut. In alte state insa.. ale caror rezultate au fost mai mult sau mai putin falsificate. prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala. Nicola Petcoff. Pentru a fi recunoscut de occidentali. act ce marcheaza. Rege al Romaniei. de exemplu). social-democrat si comunist. Cazul cel mai dur este probabil al bulgarului Nicola Petcoff. Regele Petru a abdicat la sfarsitul anului 1944. este arestat. dar si deosebiri. socialist si comunist. dupa Conferinta de Pace de la Paris. in Cehoslovacia exista Frontul National. iar in Ungaria Frontul National de Independenta. socialist-national. Cine si pentru care incalcari sovietice ale democratiei romanesti ar fi putut. majoritatea in coalitii cu alte partide. Nicola Petcoff fiind spanzurat. protesta? Desfiintarea partidelor traditionale din Europa de Est CRISTINA VOHN Situatia politica din Romania anului 1947 nu este singulara. unde. partidele comuniste incep sa-si elimine adversarii politici. partidele comuniste se aflau la guvernare. Oficial. Este gasit vinovat si condamnat la moarte. Mai cu seama in Bulgaria. partidele comuniste au ajuns pentru prima data in istoria lor la guvernare. principalul cap de acuzare fiind "conspiratie criminala pentru rasturnarea guvernului". care inainte de razboi dominasera scenele politice. In toate statele. asadar." este inceputul documentului elaborat cu viclenia "artei supunerii fara lupta". Urmare a alegerilor desfasurate dupa razboi. "razbunarile" sunt de mai mica amploare. In Bulgaria se formase un Front al Patriei. Dar. Aceste coalitii se vor destrama pe masura ce partidele comuniste se consolideaza si obtin controlul statelor respective. Iosif Broz Tito a "scapat" relativ usor de "povara" vechilor politicieni. altele recurg chiar la condamnari la moarte executate (cazul Bulgariei). Partidele democratice. dupa ratificarea Tratatului de Pace de catre SUA. era sustinut de Marea Britanie si Statele Unite. privind desfasurarea alegerilor din noiembrie 1946. ce reunea partidele national-taranesc. In Iugoslavia. Unele se multumesc sa-i scoata in afara vietii publice (cazul Poloniei). a fost ratificat de Senatul SUA la 4 iunie. Tito a facut echipa cu fostul prim-ministru al Guvernului din exil. spanzurat. Petcoff este arestat chiar in sediul Parlamentului de la Sofia. secretar general al Partidului Agrar. in mai toate statele.constitutii democrate. Mai mult inca de-atat! Sentinta nr.. TOVARASI DE DRUM. de care se vor detasa mai tarziu. "Mihai I-iu. ci si-au luat aliati din randul partidelor de opozitie. 1. Este judecat rapid in luna august. dar considerau acest fapt ca un act al jocului democratic ce le va aduce din nou la putere. inceputul totalitarismului in Romania –. se aflau in opozitie.

in februarie 1947. comunistii au ocupat toate pozitiile-cheie. insa trebuie gasita o solutie pentru a nu iesi stirbita din aceasta situatie marea putere de la rasarit. Astfel. Aceleasi acuzatii au fost aduse o luna mai tarziu si liderilor Partidului National Taranesc din Romania. nestiind dupa ce criterii s-au facut aceste ridicari. CU CE SE OCUPA SIGURANTA. Cel insarcinat cu actiunea de suprimare a adversarilor politici era agentul sovietic Gheorghe Pintilie. caruia i-au oferit postul de ministru de Externe. au ramas in strainatate (cazul diplomatilor) sau au reusit sa plece clandestin. PCR-ul a mai avansat un pas spre impunerea regimului totalitar. iar Regele Mihai se afla inca in fruntea statului. De exemplu. comunistii i-au scos pe simpatizantii opozotiei de pe listele electorale. a relatat in mai multe randuri despre arestarea si apoi despre procesul si condamnarea fostului secretar general al Partidului Agrar din Bulgaria. A celor care se mai aflau inca in tara. cand opozitia politica va fi inlaturata." Informatorii furnizau. continua informatorul. pentru ca unii dintre ei. Subasic a demisionat in semn de protest. El asista Ministerul de Interne in toate operatiunile privind opozitia. ACUZATII Scanteia isi informa prompt cititorii despre arestarile in randul liderilor partidelor din opozitie din statele central si est-europene. pe numele sau real Pantelimon Bodnarenco. din notele informative ale organelor politienesti rezulta faptul ca acestea erau la curent in amanuntime cu activitatile desfasurate de opozitie. in care partidele de opozitie aveau un cuvant de spus. Nicola Petcoff. care era acuzat de "complot contra sigurantei statului". Toate acestea fara sprijin prea mare din partea sovieticilor. Oficiosul PCR isi exprima "satisfactia" fata de arestarea lui Petcoff. prin intermediul Blocului Partidelor Democratice. Maniu a primit asigurari din partea anglo-americanilor. Ele au reusit sa-l atraga de partea lor pe fostul prim-ministru liberal Gheorghe Tatarescu. Dar dupa semnarea Tratatului de Pace. Pentru a nu avea surprize la alegerile din noiembrie 1945. Din aceasta cauza. iar "in luna martie sau aprilie vor avea loc noi alegeri". Este anul in care mai exista partide de opozitie. Maniu i-a comunicat profesorului ca "alegerile din noiembrie nu vor fi recunoscute de anglo-americani". Astfel. O nota informativa a Inspectoratului de Jandarmi Cluj comunica Bucurestiului ca "in randurile national-taranistilor din Cluj si raza Inspectoratului exista o mare panica in urma arestarilor ce s-au facut.187 - . "In acest sens. ca un veritabil specialist in "lichidarea dusmanilor de clasa". s-a aliat la guvernare si cu partidele desprinse din Partidul National Taranesc si din Partidul National Liberal. Dar in aceeasi perioada se produc marile schimbari ce vor culmina cu instituirea regimului stalinist. care purtau acelasi nume. Toate aceste fapte lasau impresia unui joc democratic. PCR. Partidul Comunist si opozitia CRISTINA VOHN 1947 a ramas in istorie ca ultimul an in care organizatii democratice se mai regasesc in Romania. chiar rusii sunt de parere ca noi alegeri sa aiba loc. multi chiar dintre simpatizantii national- . este relatata o convorbire pe care Iuliu Maniu a avut-o la inceputul anului cu profesorul Ioan Lupas. simtind "suflul vremurilor noi". si date despre starea de spirit a membrilor partidelor de opozitie si a populatiei in urma arestarilor care incep sa fie operate. PCR-ul trece la arestarea masiva a membrilor partidelor democratice. Dupa tactica binecunoscuta a "tovarasilor de drum". Atunci. Dupa alegerile din noiembrie 1946. la 5 iunie 1947. Anul decisiv avea sa fie 1947. iar Frontul Popular condus de Tito a obtinut 90% din voturi.Treptat. argumentand ca fusesera colaborationisti ai Germaniei naziste. Partidele politice fusesera infiltrate de agentii Sigurantei. de asemenea. COALITII DE CONJUNCTURA.

Iuliu Maniu a luat in considerare ideea sustinuta de unii colegi de partid privind plecarea in strainatate. El nu vrea sa fim adversari in lupta de intrecere pentru slujirea intereselor tarii. pierdute la nivel oficial de taranisti. Destinatia finala urma sa fie Marea Britanie.188 - . Motiv pentru care scrie un memoriu privind masurile ce se impun pentru instaurarea ordinii si legalitatii in tara. Nicolae Penescu – secretar general al PNT – si sotia sa. adresat membrilor guvernului (mai 1947). Inscenarea de la Tamadau CRISTINA VOHN 14 IULIE 1947. De cealalta parte. Sunt arestati oameni absolut nevinovati si din considerente care n-au nici o legatura cu linistea si ordinea publica. considerandu-se "prea batran". care bagasera groaza in vechile elite din perioada interbelica. Partidul Comunist Roman intelege altfel democratia decat noi. fie ea mica. opozitia politica incepe sa constientizeze faptul ca schimbarile petrecute in Romania merg in sensul dictaturii staliniste. Un grup de fruntasi national-taranisti. Ilie Lazar – membru in Delegatia Permanenta. Gheorghe Tatarescu constata ca situatia din tara nu se imbunatateste deloc in ceea ce priveste respectarea drepturilor si libertatilor democratice prevazute de Constitutie.. Astfel. Intre nemultumirile pe care le exprima. Este momentul inceputului sfarsitului opozitiei politice din Romania. suntem adversarii Partidului Comunist Roman. a poporului nostru. Nu intelege si nu respecta acest drept"." Gestul lui Gheorghe Tatarescu a impresionat puterea comunista care-si consolida puterea cu fiecare zi. care creeaza o atmosfera de nemultumire si chiar de ura crescanda impotriva intregii noastre guvernari. lasandu-si mai tinerii colegi sa duca la indeplinire misiunea. sa conduca grupul care urma sa paraseasca tara. condusi de vicepresedintele Ion Mihalache. de ratiuni majore. Elena.. PLANURI MAI VECHI. dar modul cum se executa duce la abuzuri si instaureaza in intreaga tara un regim de neliniste si de nesiguranta. A fost stabilita delegatia. sunt dictate. afirma Tatarescu. fie ea mare. s-a convenit ca Ion Mihalache. de a crede si urma Partidul National Taranesc. ULTIMELE NUMERE ALE DREPTATII. faptul era "o datorie morala". in unul din ultimele sale numere. a refuzat sa plece. Toate promisiunile pe care le primise din partea anglo-americanilor nu luasera nici o forma concreta. Dupa alegerile din noiembrie. Desi stie ca avem si noi o oarecare aderenta in popor. Democratia noastra intelege si respecta dreptul unei parti din poporul nostru. "la loc de frunte stau excesele regimului de exceptie care mai dainuieste inca" si "in primul rand excesele arestarilor preventive". din care faceau parte Ion Mihalache. oficiosul national-taranesc Dreptatea scria: "Desigur. Se afla la mana Uniunii Sovietice si a Partidului Comunist Roman. si rolul lui Tatarescu se incheiase. Pentru Iuliu Maniu. doctorul . fie ea mica. In acel moment. Liderii PNT-ului incepusera sa discute despre o eventuala emigrare in strainatate inca de la sfarsitul anului 1946. Nicolae Carandino – directorul ziarului Dreptatea – si sotia sa. de a crede si urma Partidul Comunist. ORA 7:00. Lily Carandino. vicepresedintele partidului. dar. ULTIMELE PREGATIRI. desigur. pentru a-i informa pe oficialii din statele occidentale despre ceea ce se petrecea cu adevarat in tara.taranisti au fugit de la domiciliu". El doreste disparitia noastra.. MEMORIUL LUI TATARESCU Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris (februarie 1945). "Aceste arestari. Dar Partidul Comunist Roman este dusmanul Partidului National Taranesc.. Arestarile masive operate in lunile anterioare in randul membrilor partidelor de opozitie si semnarea Tratatului de Pace l-au determinat pe Maniu sa puna la punct planul plecarii. De fapt. apar mai multi indivizi care ii aresteaza. Partidul Comunist nu intelege dreptul unei parti. se pregateste sa urce in doua avioane pentru a pleca in strainatate. Astfel.

somandu-i pe fugari sa se predea./ Carandino. Agentii Sigurantei. instigatorul de la Dreptatea n-o sa mai minta/ Ai vazut cum i-a prins pe Mihalache. sub coordonarea comunistilor. De asemenea. inginerul Gheorghe Popescu.. JOBEN. ca speculantii/ Bine zici! Niste speculanti de tara!". localitate situata la 46 km de Bucuresti. Atunci au aparut mai multi lucratori ai Ministerului de Interne. afirma Scinteia. intreaga sa recunostinta pentru rolul hotarator al Glorioasei Armate sovietice in cauza nimicirii hitlerismului. Astfel i-au lasat pe "complotisti" sa-si urmeze planul. Mihalache si Carandino s-au indreptat spre Tamadau. bijuterii.". a eliberarii si integrarii teritoriului Ardealului romanesc in granitele Tarii. Delegatia ar fi trebuit sa se indrepte spre Turcia. pana in momentul cand. ARESTAREA LUI IULIU MANIU. Un amanunt pitoresc il constituie faptul ca isi pregatise in bagaj hainele de gala si jobenul. devize si valori straine. Penescu si ceilalti/ Cu blanuri. Incepea perioada de calvar a liderilor opozitiei din Romania.Constantin Gafenco.189 - . Scinteia a publicat un articol in care afirma ca asupra celor arestati "s-au gasit blanuri. de acolo sa ajunga in Elvetia. agentii infiltrati in PNT (unul dintre aviatori fusese racolat de Siguranta) au furnizat informatii Ministerului de Interne despre proiectul plecarii taranistilor in Occident. "Si masa fierbea. si dus in secret direct la celebra inchisoare Malmaison din Capitala. in zilele urmatoare. 23 august 1946) . Agentii erau dotati inclusiv cu aparate de fotografiat. Astfel. devize.160 de dolari si 100 de napoleoni de aur. In aceeasi zi. In noaptea de 13 spre 14 iulie. horarasera sa-i aresteze chiar in momentul decolarii pentru a avea "justificari legale" pentru scoaterea in afara legii a PNT-ului. Toti cei 14 au fost arestati si dusi intr-o carcera a Ministerului de Interne. Excelentei Voastre. pentru a putea prezenta poporului imaginea celor surprinsi in "flagrant". secretar general adjunct al partidului. Si continua sa prezinte dialoguri care ar fi avut loc intre muncitorii revoltati: "Ei gata.. care au tras mai multe focuri de arma in aer. Au urmat si alte confiscari. Dupa punerea la punct a tuturor detaliilor misiunii. Marelui Conducator. Numai asupra lui Ion Mihalache s-au gasit 1. Locul ales pentru decolare a fost Tamadau. Natiunea romana este recunoscatoare Uniunii Republicilor Sovietice si Natiunilor Aliate pentru ca i-au asigurat independenta si restaurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti" (Scrisoare adresata de Iuliu Maniu lui Stalin. Iuliu Maniu este ridicat de organele Ministerului de Interne din sanatoriul doctorului Ion Jovin din Bucuresti. OCHII SI URECHILE POPORULUI! In tot timpul pregatirii planului. isi urcau in avioane bagajele. apoi in Franta si Marea Britanie. s-au gasit asupra lor doua pusti-mitraliera". isi incheie relatarea Scinteia. Iuliu Maniu se intalneste in locuinta sa cu Ion Mihalache si Nicolae Carandino. ajunsi la Tamadau. Peste cateva zile. ascunsa in comuna prahoveana Potigrafu. Dumitru si Eugen Borcea. agentii Sigurantei au descins la sediul PNTului. ai vazut ca nu mai merge cu comploturile!/ A primit-o «Voluntarul»! Sa-si primeasca pedeapsa. comunistii au inceput sa-i instige pe muncitori. Ei urmau sa fie ajutati de aviatorii Lustig Romulus si Gheorghe Preda si de soferii Aurel Popa si Petre Rusu. Urmare a articolului. diplomatii din statele in care delegatia urma sa ajunga fiind informati despre plan. unde se refugiase. A fost asigurata si pregatirea diplomatica a actiunii. RECUNOSTINTA PENTRU STALIN "PNT profita de acest prilej pentru a exprima popoarelor prietene si aliate ale Uniunii Sovietice si personal Dumneavoastra. BLANURI SI BIJUTERII Propaganda comunista nu a ratat momentul pentru a-i instiga pe cei saraci (Romania traversa o profunda criza economica) impotriva celor arestati. "sa continue demascarea dusmanilor poporului". de unde au confiscat intreaga arhiva. episod la care a asistat si Corneliu Coposu. printre care arhiva secreta a lui Victor Radulescu-Pogoneanu. Presedintele PNT le prezinta ultimele detalii ale plecarii. care s-au adunat in grupuri si au cerut.

National-taranistii. Aceasta decizie include si toate organizatiile judetene. La cateva zile dupa "cererea" parlamentarilor. comunale ale mentionatului partid. ACTIUNI PREMERGATOARE. si Adunarea Deputatilor si-a dat acordul prin adoptarea unei "Motiuni". PRIETENII LA NEVOIE SE CUNOSC . "Patrunsi de ura impotriva regimului democrat. La 17 iulie. urmand ordinul direct al lui Iuliu Maniu. se afirma in comunicat. SCOATEREA IN AFARA LEGII A PNT. de plasa. Teohari Georgescu. Aurel Leucutia. Astfel. in sedinta Consiliului de Ministri de la 29 iulie. au incercat in ziua de 14 iulie sa fuga intr-o tara straina. pentru care scop au corupt piloti din aviatia militara. neimplicata in vreun fel in viata publica. ministrul de Interne. trimisi in ilegalitate CRISTINA VOHN Momentul Tamadau le-a oferit organelor statului motivul pentru dizolvarea Partidului National-Taranesc. Ilie Lazar si Grigore Niculescu-Buzesti. este si ramane dizolvat la data publicarii in Monitorul Oficial". a fost si ea arestata in anul 1947. La 19 iulie. Vasile Serdici. organizatiile militare. cei sase erau "implicati intr-o actiune care urmarea rasturnarea regimului democratic din Romania". scoaterea in afara legii a fost decisa in Consiliul de Ministri. de femei si orice alte organizatii sau asociatii conduse de acest partid. sotia lui Ion Mihalache. este eliberata in primavara anului 1956. Din ziua arestarilor operate la Tamadau. "PNT de sub presedintia lui Iuliu Maniu. Ministerul de Interne da un comunicat cu privire la actiunea de la Tamadau. prezinta "Jurnalul" privind dizolvarea celui mai important partid de opozitie. PCR organizeaza "adunari de protest ale muncitorilor revoltati". mai multi conducatori ai Partidului National-Taranesc. fiind amestecati in actiunile criminale ale unor elemente dusmane poporului si temandu-se de raspunderi in fata justitiei si a maniei populare pentru nelegiuirile savarsite. care sub presedintia lui Mihail Sadoveanu dezbate "Jurnalul" Consiliului de Ministri. Niculina. In consecinta." In zilele urmatoare. Din plan guvernamental. De asemenea. unde se solicita scoaterea in afara legii a PNT. Detinuta timp de noua ani fara a fi judecata in inchisorile din Craiova. se afirma in document. actiunea trece in cel parlamentar. Aiud si Mislea. Precedata de un comunicat al Ministerului de Interne. Totodata Adunarea Deputatilor solicita "instituirea unor tribunale populare care sa judece pe acei care au tradat interesele poporului" si "dizolvarea Partidului National-Taranesc al lui Iuliu Maniu". cu 294 de bile albe si numai o bila neagra. si urmarind rasturnarea acestui regim.190 - . de tineret. Adunarea a adresat guvernului si lui Petru Groza "calduroase felicitari si multumiri pentru vigilenta de care au dat dovada organele guvernului descoperind la timp complotul antinational al grupului manist in frunte cu Mihalache si Penescu." In aceeasi zi. se intruneste si Adunarea Deputatilor. Adunarea Deputatilor raspunde afirmativ adresei Ministerului de Justitie prin care cere ridicarea imunitatii parlamentare a national-taranistilor Iuliu Maniu. institutiile statului au intrat in functiune pentru definitivarea "problemei Partidului National-Taranesc". Emil Ghilezan. In aceeasi sedinta. Este adoptata o "Motiune privind dizolvarea Partidului National-Taranesc". Dar in toamna este arestata din nou si condamnata la 20 de ani de inchisoare. ferind astfel tanara noastra democratie de suferintele unei noi tradari". Motivul. Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democratice a hotarat sa se treaca la dizolvarea PNT. SUB CUPOLA PARLAMENTULUI. VICTIME Comunistii din Romania nu s-au "multumit" cu arestarea opozantilor lor politici. Si familiile acestora au cunoscut persecutii pentru simplul motiv ca erau rude cu unul sau altul din liderii politici.

191 - . si reforma monetara suscitase aprinse dezbateri in Biroul Politic al PCR. isi gaseste in acest Jurnal al Consiliului de Ministri inca o data confirmata politica de exploatare a celor ce muncesc dusa de liderii sai de atatia zeci de ani" Stefan Iorgovici PNL.In cadrul discutiilor din Adunarea Deputatilor pe marginea dizolvarii PNT. in folosul celor ce muncesc cu sudoarea fruntii" Leonte Salageanu 29 iulie 1947 CONSECVENTA "Aproband acest Jurnal. care fundamenteaza ideologia comunista. Alexandru Popescu – Partidul National Popular. Toti. Dupa cum scrie in amintirile ziaristului Sorin Toma. fiindca PNL s-a dovedit totdeauna aparator al ordinei si sigurantei statului. In viziunile asupra comunismului romanesc redate de istoriile sale politice. sa-mi ingaduiti sa remarc ca Partidul National Liberal. da noi forte de lupta clasei muncitoare din tara noastra si tuturor fortelor democratice. Din nelamuririle pe care le pastrau pana la capatul vietii aceia care fusesera "sfatuiti" de insusi sibilicul Stalin. si reforma monetara din 1947 apare ca decizie limpede si unanima a Biroului Politic. Cum "recomandarile" sovietice nu se faceau prin documente oficiale. fusesera declansate de propaganda. Astfel. Cziko Laurentiu – Uniunea Populara Maghiara. au luat cuvantul reprezentantii tuturor partidelor parlamentare." PROPAGANDA "Dizolvarea Partidului National-Taranesc si pedepsirea celor care s-au facut vinovati de complot impotriva statului nostru. dat astazi. nu poate sa aprobe pe de-a intregul acest Jurnal. in vremuri ca acelea. fara nici o exceptie. Iar dupa gratii ori in fata plutonului de executie. Printre dificultatile de totdeauna ale . in frunte cu liderii lor Iuliu Maniu si Ion Mihalache. conflictele si solutiile privind proprietatea. "albul" se putea preschimba in "negru" oricand. Anghel Dascalu – minoritatea evreiasca sau Achile Saraga – Partidul Taranesc Democrat s-au intrecut in a "infiera" activitatea taranistilor. au fost de acord cu scoaterea in afara legii a PNT-ului. consecvent cu politica urmata in cursul istoriei sale multidecenale. zona de interfata dintre lider si multime. Reprezentantul liberal Stefan Iorgovici a declarat in plenul Camerei ca "PNL. reiese ca "sprijinul si indrumarea sovietica" nu erau fara pericole. iar "centralismul democratic" al comunistilor nu admitea opinii contrare. Leonte Salageanu – PCR. putea fi rastalmacit maine ca "incercare". Spinoasele lor realitati au condus si la decizia "perestroicii" ca inceput al sfarsitului comunist. Dar in afara acestora si-a dat acordul si PNL. putea ajunge oricine. Ca alte griji de "viata materiala" ale anului 1947. Ghizi de desavasita competenta si claritate in initierea si aplicarea ei sunt imaginati a fi fost consilierii lor sovietici. Samanta de vrajba intre bolsevicii cazuti dintr-o data in exercitiul guvernarii fusesera insa pragmaticele chestiuni economice. in analizele istorice asupra epocii este evitata cu dezarmanta candoare profesionala referinta la dezbaterile. trateaza economicul drept "baza" a "suprastructurii" politicului. 1947 Editorial: Taranul si osia carutei LAVINIA BETEA Desi teoriile marxiste. "Sfatul de bine". care-si revendica paternitatea tuturor legilor de apararea ordinei si sigurantei statului. fiscalitatea ori relatiile preturi si putere de cumparare ale diverselor categorii sociale. Martorii si documentele de arhiva ne fac sa-ntelegem ca lucrurile stateau cam pe dos.

taranul cu 70 de kilograme de lapte putea cumpara un costum. Ceva mai altfel decat o simpla "lupta pentru putere"! Tatarescu preia initiativa reformei PAULA MIHAILOV CHICIUC Principala problema cu care se confrunta Guvernul Groza era economia.. Gheorghe Tatarescu. o unge cu unt. Insa "luari de cuvant" de felul untului irosit la osia carutei ori a cumpararii si imprumutului de cereale de la straini vor fi substratul viitoarelor acuzatii de "deviere" ori a denunturilor catre Kremlin. stiintei. in loc de pacura. sa punem capat batjocoririi si maltratarii taranilor in piete" si "sa-i ajutam pe muncitori sa inteleaga ca preturile prea joase il descurajeaza pe taran sa-si aduca produsele in piata". Asa facuse si Stalin dupa teoriile economistului Preobrajenski ("trotkist" aruncat intre timp "la lada de gunoi a istoriei"). "Sa umble taranul dupa leu cu limba scoasa" – sintetizase Gheorghiu-Dej efectul acestei foarfeci a preturilor.. prin vocea presedintelui lor. Taranul care-si unge osia carutei cu unt. nepasandu-i de fratia cu muncitorul pe care-l privase de lactate ("demagogie desantata!". "Trebuie – zisese Luca dupa amintirile gazetarului –. Pentru lamurirea a "cum se pune problema" preturilor. preturile la produsele agricole. dar scumpise cu abia 30% marfurile agricole si alimentare. Abia dupa o jumatate de secol de la intamplare. personajul imaginar al articolului e un taran. in pietele agroalimentare se suspenda mercurialul. pe atunci. Atunci. cand in 1938. Mai cu picioarele pe pamant sunt tocmai "emisarii Moscovei". Sorin Toma avea sa afle scandalul iscat in sedinta Biroului Politic din 11-12 septembrie 1947 de respectivul articol. ca unii care stiau mai multe despre relatiile sovietice ale teoriei cu practica. azi trebuie sa vanda 250 de kilograme ca sa si-l cumpere. Desi comunistii erau majoritari in Executiv. Luand ca baza de calcul anul 1938. iar osia carutei. pline .profesiei de gazetar se afla difuzarea continuturilor abstracte ale ideologiei. Iar muncitorul lacatus (care peste putin va fi numit ministru al Finantelor!) emite surprinzatoare opinii. Toma si Stefan Voicu (amandoi. le-a dictat articolul de fond al ziarului de-a doua zi. Si. comisia de coordonare a reformei monetare din Romania dublase preturile la produsele industriale. "Noi ne taiem craca de sub picioare. in calitatea sa de membru al Secretariatului partidului. dupa parerea lui Dej). adjuncti de redactor-sef la Scinteia) s-au dus la Vasile Luca. Peste mai putin de o luna de la cearta din Biroul Politic. fusese scanteia dezbaterii liderilor comunisti. dominata de o inflatie galopanta. imaginandu-si viitoarele recolte ca pe un sir nesfarsit de "vaci grase". care poate sa ne dea peste cap daca nu o castigam politiceste si economiceste". diluate la nivelul intelegerii omului de rand. Romania anului 1947 pare a nu-si mai reveni: urmarile razboiului erau resimtite de la cancelariile diplomatice – care n-o recunoscusera ca tara invingatoare – pana la buzunarele romanilor. Luca facea asta. deci costumul il costa de trei-patru ori mai mult".192 - . Isi hraneste cu lapte purceii. In intuitiva consonanta cu imaginile socante si limpezi recomandate de Cicero pentru vrajirea multimii pe calea oratoriei. omul nu mai merge la targ. prezice Ana Pauker. Nu era pentru prima data cand. La indicatiile consilierilor sovietici adoptasera politica acumularii de capital in detrimentul taranimii. cu exceptia catorva. finantelor ori dreptului. membru al Biroului Politic care "raspundea in partid" de probleme financiare. Vasile Luca si Ana Pauker. fiind lasate (deocamdata) sa se formeze liber. Si cu neliniste amenintatoare incheie: "Nu ne preocupa indeajuns taranimea saraca. Revoltat de preturile ridicate ale marfurilor industriale si de banii putini pe care el este obligat sa-si vanda produsele proprii in piete. cei care au luat initiativa unui proiect de reforma economica au fost liberalii.

1947 – ROMANIA CERE VALUTA SI PORUMB Ca martor al epocii. Dupa publicarea memoriului in presa de dreapta. aprovizionarea cu materii prime a industriei textile. abolirea rechizitiilor. daca nu stopata. avand in fruntea lor pe liberalul Alexandru Alexandrini. la consumul si circulatia de bunuri. A urmat emiterea. arata dezastrul din sectorul economic. Finantele. doar pentru cercul restrans al liderilor comunisti. numite si insusite ca "masuri imediate" ce trebuiau aplicate pana la oficializarea stabilizarii: asigurarea aprovizionarii cu cereale (10.cu bani fara valoare. presedintele PNL. Cercetarile ulterioare in arhive nu au gasit.000 de vagoane de porumb din Orientul Apropiat. – Gheorghe Tatarescu. colectarea si pregatirea impozitarii in natura din mediul rural. inflatia facuse ca o felie de paine sa coste 120. ramasesera o "reduta necucerita". rationalizarea consumului. pentru sarcinile impuse de Conventia de Armistitiu (semnata cu URSS la 12 septembrie 1945). ridicarea productiei siderurgice cu pana la 80% in vederea respectarii acordului cu URSS. Pentru iesirea din impas. se preconiza reducerea cheltuielilor pentru mijloacele materiale ale statului. In plus. Internele. Partenerii comunisti.000 din Argentina).000 lei. – a adresat (24 mai 1947) partenerilor politici din Blocul Partidelor Democratice (BPD) un memoriu prin care evidentia numeroasele disfunctionalitati si nerealizari ale Guvernului Groza. de pilda. dar cu "ajutorul" si sub atenta supraveghere a consilierilor sovietici. Guvernul condus de Petru Groza era dominat de comunisti care detineau ministerele-cheie: Industriile. preluand o expunere a ministrului Industriilor si Comertului – Gheorghe Gheorghiu-Dej –. "ORIGINALITATEA" COMUNISTILOR. reducerea cu 30% a personalului bugetar. La 3 iulie 1947. revizuirea situatiei detinutilor politici. criza economica prelungita putea fi macar incetinita. pentru data mentionata nici un proces-verbal al vreunei sedinte de Guvern pe a carei ordine de zi sa se fi aflat si discutarea propunerilor liberale. in cautarea unui acoperis si a mancarii. Starea proasta a natiunii se inrautatea din zi in zi. continuarea colaborarii cu capitalurile straine. oficiosul comunist Scinteia a prezentat un comunicat prin care anunta ca documentul fusese discutat in cadrul sedintei Consiliului de Ministri din 13 iunie 1947. pregatirea stabilizarii monetare. Tatarescu a propus o serie de masuri. In al doilea rand. Toate pregatirile au fost facute in secret. RASPUNSUL "PARTENERILOR". realizarea unei bune campanii de insamantari. La trei zile insa dupa comunicatul oficial referitor la memoriul PNL. Armata si Justitia. In asemenea conditii. Seceta din 1946 a distrus recolta si a obligat oamenii din zona Moldovei sa "migreze" unde vedeau cu ochii. dupa opinia liberalilor. "Scanteia" a prezentat pe larg. In primul rand introducerea "relaxarii" pe plan politic. Memoriul. treptat au actionat in sensul izolarii lor pe scena politica. insa.193 - . Propunerile comunistilor erau mai degraba cereri imperative si faceau referire la nevoia impunerii unui control sever pe colectarea de cereale. a unui document care cuprindea 28 de puncte. promiteau respectarea preturilor si stabilizarea salariilor. TATARESCU CONTRAATACA. oprirea subventiilor din bugetul statului catre administratiile locale. statul cheltuia 50% din visteria sa. prin contractarea de catre Romania a unui credit de 600 milioane de dolari. in schimb. Gheorghe Gaston Marin a redat in memoriile sale atmosfera de dinaintea . unde productia abia atinsese in 1947 pragul de 48% din totalul productiei inregistrate in 1938. Comertul. la productie. nemultumiti de ofensiva liberalilor. – care indeplinea si functiile de vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministrul de Externe. Scinteia "trambita" victorios depunerea la Adunarea Deputatilor a proiectului de lege pentru infiintarea Comisiei pentru redresare economica si stabilizare monetara. prin stoparea arestarilor. al carei secretar a fost numit nimeni altul decat directorul ziarului – Miron Constantinescu. alte 30. SOLUTIA LIBERALA. marirea produc-tiei de carbuni. incetarea abuzurilor administrative. lista de propuneri ale PCR-ului "in vederea imbunatatirii situatiei economice si financiare a tarii". Dar efectul memoriului a fost invers decat preconizau initiatorii sai.

adjunctul ministrului de Finante al URSS. preturile unui volum impresionant de materii prime si materiale industriale din tara si din import. aflat sub conducerea unui liberal. in cel mai mare secret. s-a trecut la stabilirea componentei acesteia... Gaston Marin. subsecretari de stat. ne convinge Gaston Marin. deoarece Ministerul de Finante era in mana liberalilor si toate lucrarile de pregatire trebuiau efectuate la Ministerul Industriei si Comertului.(. care depanate au alcatuit o carte de memorii. In cartea sa de memorii." Interesanta este justificarea.194 - . salariile nu mai reprezentau practic nimic. cat si cum a pregatit stabilizarea economica. Din comisie insa nu facea parte nici un functionar de la Ministerul Finantelor. ca vechi functionar in inalte structuri comuniste. Insemnari din viata" (2000). ministrul Industriei si al Comertului. cu variantele lor. a fost Gheorghe Gaston Marin. a fost ignorat pe parcursul intregului proces de pregatire a stabilizarii economice. El indeplinea pe atunci (1945-1948) functia de consilier la Presedintia Consiliului de Ministri. nu putea fi conceput fara o reforma monetara. de un grup de specialisti sovietici condusi de Zlobin. printre care se numarau Aurel Vijoli si Ion Gheorghe Maurer. afirma fostul consilier. Preturile au ajuns la cifre de sute de mii. menita sa puna capat inflatiei galopante care lovea mai ales in interesele vitale ale salariatilor si pensionarilor." "Ajutorul sovietic" acordat de insusi adjunctul ministrului rus de Finante – Zlobin – este recunoscut de Gaston Marin: "Am fost ajutati. "Inceputul redresarii economice. Gaston Marin povesteste care au fost etapele pregatirii stabilizarii. mai spune fostul consilier. care. Intr-adevar. in masura sa stranga datele necesare fara sa starneasca nici cea mai mica banuiala. "In aplauzele entuziaste ale Adunarii Deputatilor. tovarasul Gheorghiu-Dej. Calculele trebuiau sa fie verificabile de cei interesati si acceptate de ei. a depus eri dupa-amiaza pe biroul Camerei proiectul de lege referitor la constituirea Comisiei pentru redresare economica si stabilizare monetara. care impreuna cu expertii nostri.) O a doua preocupare era obtinerea de valuta forte pentru a face fata importurilor indispensabile unei tari cu o economie grav afectata de razboi si de urmarile sale.stabilizarii: "Preocuparea principala in domeniul economic o constituia procurarea de cereale pentru a putea aduce o anumita usurare la foametea care s-a abatut asupra populatiei.. Gheorghe Gaston Marin povesteste cine.. SE PREGATESTE CEVA." Dupa votarea infiintarii Comisiei. de asemenea. au pus la punct si au efectuat intreaga operatie de mare anvergura. precum si preturile bunurilor de consum si al produselor agricole. toate marfurile erau dosite si speculate pe piata neagra. Fostul consilier de pe langa Guvern a facut parte din Comisia de redresare economica si reforma monetara. a faptului ca tocmai Ministerul Finantelor – structura de importanta mare intr-o reforma monetara – a fost ocolit: "Operatiunea era complicata. Preturile inca nestabilite ale unor produse de mai mica importanta trebuiau sa fie incadrate in anumite scheme stabilite de colectivul central. "In serviciul Romaniei lui Gheorghiu-Dej. titra cu litere mari Scinteia la 3 iulie 1947. de un grup de oameni de absoluta incredere si calificati. iar lui ii erau subordonati mai multi functionari din ministerul Industriei si Comertului. Unul dintre martorii vremurilor. subordonata "specialistilor" sovietici. URSS ne-a venit. Presedinte a fost numit Dej. trebuiau stabilite noile raporturi intre toate categoriile de salarii. dar cantitatile procurate erau insuficiente". regasita si la alti vechi lideri comunisti implicati in "afacerea stabilizarii"." Gaston Marin vorbeste la modul general despre stabilizare ca despre o operatiune de "mare . in ajutor. cand in culisele conducerii comuniste se pregatea "reconstructia tarii". martorul din "interior" PAULA MIHAILOV CHICIUC Aflat la ceasul amintirilor.

Silviu Brucan "profetea" in editorialul sau din oficiosul PCR – Scinteia – aparuta la 4 iulie 1947: "Nu vor putea opri refacerea tarii!" In articolul sau.. Alexandru Barladeanu trece pe "lista neagra" si despagubirile platite sovieticilor si "faptul ca activau Sovromurile care transferau o parte din avutie in URSS. unul dintre putinii specialisti in economie din conducerea comunista. afara de cei patru membri ai echipajului. detinatorii de aur si de marfuri cautate s-au descurcat destul de repede si au continuat sa reprezinte o piedica in redresarea economica a tarii. fara incidente. Realist si cu spirit critic a analizat Alexandru Barladeanu.. El rememoreaza ca pe un succes obtinerea din partea bancilor elvetiene a unor linii de credite pentru Romania. preturile crescusera de 100 – 150 de ori si viata economica era falsificata de aceasta inflatie". "am plecat la Zürich cu un avion al Companiei Tarom. fara a oferi amanunte tehnice. Pe locul si in locul fiecarui pasager. pana la primirea primului salariu. afirma Gaston Marin. ba pentru ca-si umfla mai bine buzunarele cu cocosei si valuta forte. Nu exista zi in care sa nu spumege in articole de gazeta. care nu au mai fost preschimbati in moneda noua. presarat de fraze propagandistice. invocate de colegul sau. Gheorghe Gaston Marin. Nici ca se putea o mai mare cutezanta. isi aminteste Gaston Marin. concluzioneaza fostul secretar general in Ministerul Economiei Nationale. dupa stabilirea increderii in respectarea angajamentelor din partea Romaniei. Inflatia le convine de minune. un alt martor important in ecuatia reformei din 1947. si proasta conducere". spre deosebire de perioada "de dinainte de razboi. (. Pe langa dificultatile create de perioada postbelica. Desi prelucrata in secret de comunisti si apropiatii lor. "Intr-o zi de primavara". care au preluat incarcatura. In mod concret." BANI ELVETIENI Una dintre misiunile cu care a fost insarcinat Gaston Marin in 1947 a fost "procurarea de valuta forte". bineinteles. sa nu raspandeasca panica in jurul monedei nationale. Totusi. A limitat puterea de cumparare in functie de suma mica preschimbata.. inevitabil.) – aidoma unui lup cu privire blanda – vorbea despre aceeasi "opozitie democratica" ce urmareste "binele obstesc".n.) Nici stabilizarea nu le convine afaceristilor "istorici". In lunile urmatoare. . problematica stabilizarii." CONDEIUL "REGIMULUI DEMOCRATIC" In "buna traditie" cu care ne-a obisnuit. Brucan "tuna si fulgera" impotriva opozitiei: "Deunazi. "Toata operatiunea a decurs normal. ba pentru ca roade la bazele regimului democrat. In discutiile avute cu directorul general Schaffer. Discursul sau este din cand in cand. asemanatoare celor din articolele de fond ale Scinteii. masura stabilizarii a fost una "de clasa". UBS a acordat treptat credite in volum dublu fata de valoarea aurului gajat.. foaia bratienista (Liberalul – n. la care se mai adauga. Batranii inselatori isi imagineaza ca mai pot prosti pe cineva in tara romaneasca! (.195 - . am obtinut deschiderea creditului gajat cu aur. a carei scop era "slabirea burgheziei". La aeroport. Opinia publica a fost informata de efectuarea reformei monetare." Reforma monetara – „groparul burgheziei“ PAULA MIHAILOV CHICIUC In opinia lui Alexandru Barladeanu. automobile si politisti condusi de reprezentantii lui Union des Banques Suisses. am fost asteptati de camionete. dar fara date si fara termen.anvergura". stabilizarii i s-a dat "nemascat" rolul de "spoliator al claselor avute". era asezata o ladita cu cate 50 kg de lingouri de aur.) Stabilizarea i-a afectat serios pe detinatorii de mari sume de bani. nu eram decat eu singur. nu exista cafenea si saloane in care contrabandistii de devize ai "opozitiei democratice" sa nu lanseze zvonuri.

Iar . Atunci s-a interzis detinerea valutei de catre cetatenii romani. Barladeanu era convins ca pe moment "se crea o anumita stabilitate a vietii economice. de la cele alimentare pana la textile sau sapun. A fost un succes". data cu scopul de a slabi burghezia. Au fost cuvintele preferate ale comunistilor si sustinatorilor lor. cu un leu stabilizat. sabotori si camatari. mai mari. Dupa o pregatire de aproape o jumatate de an. s-a facut in august. incat a fost nevoie de prelungirea programului de lucru al functionarilor. cand lumea venea din vacanta si ramasese fara bani. putem si trebuie sa producem mai mult si mai bine. Comisia interministeriala pentru redresare economica si stabilizare monetara a stabilit insa si sumele care puteau fi schimbate.LEUL STABILIZAT. Ministru era Alexandrini. in august 1947 s-a facut stabilizarea monetara. organele statului. "bombardata" cu lozincile propagandistice ale activistilor comunisti. a independentei nationale! Pe temelii sanatoase. cu sprijinul maselor muncitoresti. La preschimbarea banilor sunt avantajate paturile muncitoare de la sate si orase si sunt lovite averile ingramadite prin jaf si specula". cetatenii aveau la dispozitie trei zile pentru a-si primi "cota" de bani "stabilizati". (…) Nimeni dintre noi nu prea stia (cine ce trebuia sa predea. au fost obligati sa predea totul bancii.)". bineinteles. omul lui Tatarescu. ci pentru a fi dupa recolta". PUNCT OCHIT. Pentru a apara si mentine "succesul" reformei.5 milioane cei care erau neincadrati in campul muncii. pentru ca nu mai aveau ce schimba. Cel putin pana la urmatorul salariu aveau din ce trai. Pe speculanti. precizeaza Barladeanu. ii vor lovi fara crutare". Fara resurse. Intr-adevar. alaturi de mase s-a aflat intotdeauna "liderul lor" Gheorghiu-Dej. necamuflata. Desi pe termen lung procedura ducea la scaderea nivelului de trai al populatiei. avem astazi o stabilizare democratica in folosul poporului muncitor. adica. metale pretioase si valuta. Schimbul banilor vechi cu bani noi era foarte dezavantajos pentru cei care aveau bani. Li se dadea avans din salariu. Oamenii au fost obligati sa declare tot ce aveau. iar ceilalti nu. CINE E DE VINA? "Ministerul de Finante era in mana liberalilor. Prin lungi liste publicate in "Scanteia" sau afisate in locuri publice. Prin "vocea sa oficiala" – "Scanteia" – PCR isi etala "realizarile": "Sfortarile poporului au dat rod: leul a fost stabilizat! Asa a cerut PCR. Conform unui plan complet centralizat. decat cele oficiale – sa stavileasca "drumul drept al democratiei populare". directa si fatisa. agricultorii – 5 milioane (plus alte 2. Ba mai mult.196 - . n. PUNCT LOVIT: BURGHEZIA! Masura stabilizarii monetare luata de Guvernul Groza a fost una "cu un caracter net de clasa. 1 leu stabilizat putea fi schimbat pentru 20. in primele zile dupa anuntarea reformei monetare (16 august 1947). pe care se putea cladi ceva.5 milioane cei care-si platisera cotele la stat) si 1. Nu pentru aceasta. "s-a introdus o moneda noua – tot leul. "SPECULA SI SPECULANTI". populatia a sesizat o schimbare in bine.n. Tot Comisia interministeriala condusa de Dej a mai stabilit si o grila sau o "scara a preturilor". La 11 august. Barladeanu are o explicatie si pentru alegerea perioadei din an pentru implementarea procesului stabilizarii: "Masura asta a avut loc in august. s-a anuntat ca salariatii si muncitorii aveau dreptul sa schimbe 3 milioane de lei vechi. Ei nu pierdeau nimic la schimb. Aceasta masura a fost primita mult mai pozitiv de clasele neavute decat nationalizarea. La 29 august. dar cu un alt continut in aur". afisarea si practicarea altor preturi. el a rostit la radio o cuvantare pretinzand ca reforma are ca-racter national: "Stabilizarea din 1947 este o stabilizare pe baza productiei nationale. (…) Stabilizarea a fost o spoliere a claselor avute. oamenilor li se aduceau la cunostinta noile preturi ale produselor. Afland de "imparteala" banilor noi. cand poporul a fost instiintat sa se prezinte la ghiseele de preschimbare a banilor. oamenii au navalit la ghisee intr-un numar atat de mare.000 lei vechi. Evident (cum altfel!). recunoaste Barladeanu. "masele largi din toata tara" s-au unit pentru "demascarea" celor care incercau prin diferite mijloace "speculante" – ascunderea marfii. Vedeau concret ca noul regim ii avantajeaza. In afara de bijuteriile de familie. «Cocoseii» si dolarii trebuiau predati sub sanctiunea inchisorii. erau avertizati ca doar preturile anuntate pe cale oficiala erau cele legale.

Dintr-o intamplatoare sau voita coincidenta. Ca toate celelalte masuri din acei ani" Alexandru Barladeanu. ca la . Liuba Chisinevschi. ci una democratica. Iar Vasilichi il completa: "Astazi.197 - . de asemenea. 16 august 1947 „Speculantii la scos sare!“ PAULA MIHAILOV CHICIUC Profitand de desfasurarea concomitenta a campaniei electorale pentru alegerea liderilor sindicali. Discursurile pompoase au fost completate de campania de "demascare a speculantilor".Tatarescu era vicepresedinte al Guvernului. la SAFFIN – Constanta Craciun. Membrii de seama ai conducerii partidului sau din guvern au colindat uzinele si fabricile din Bucuresti si din tara pentru a-i convinge pe muncitori sa voteze comunisti ca lideri sindicali. Deci. aflati si ei la datorie. cat si masura stabilizarii. patriotismul e munca". Partidul a trimis-o la Filatura de Bumbac. la Uzina "Vulcan" a vorbit Iosif Ranghetz. "Scinteia" din 8 august atragea atentia: "Ni se anunta din Braila ca un grup de speculanti a incercat o ticaloasa manevra de imbogatire rapida pe spinarea populatiei. Cine a cerut "masselor" sa voteze cu comunistii? Vasile Luca. Fiecare avea pregatita din "bucataria" serviciului de propaganda al partidului. inaintea datei de proclamare a reformei monetare (16 august 1947) au avut loc alegerile pentru desemnarea liderilor sindicali din tara. il puteau scoate. Unii negustori au refuzat sa mai primeasca aceasta hartie. ultimul asigurandu-i pe muncitori ca: "Noi vrem sa nu fie o stabilizare in folosul marilor capitalisti. patent sovietic. oricat de bine pazita se voia a fi actiunea guvernantilor de pregatire a stabilizarii. Vasile Vaida vizitase Uzina de Gaz si Electricitate. pe stadionul central. (. iar pe Liuba Chisinevschi. promovandu-si atat candidatii. o definitie a stabilizarii. de pilda. comunistii au colindat tara in lung si in lat. animata de comunistii de frunte. ziua de eri a fost o zi a groazei. "speculantii".) Dar pentru cealalta tabara. In schimb.. speculantii au inceput sa cumpere bancnote de 1 milion cu 700. material documentar nu puteai obtine de la Finante. ca o piatra de hotar. Metoda era..) Nu putem imbunatati viata poporului fara a lovi in speculanti". care.000 lei". VANATOAREA DE SPECULANTI. a panicei si a turbarii. secretar al CC al PCR. Se obtinea prin oamenii partidului. 1997 ZIUA CEA MARE "N-a fost cetatean caruia ziua de eri sa nu-i fi ramas in amintiri ca ceva neobisnuit. de la Finante.. pe de alta parte le promitea ca o sa fie platiti din banii "jefuitorilor". Totodata. promisa de Guvernul Groza. a vizitat Uzinele "23 August" (fostele Malaxa). pentru sleahta speculantilor si imbuibatilor de tot felul. Prin diferiti agenti au lansat pe piata zvonul ca bancnotele de 1 milion de lei nu ar mai avea putere de circulatie si ca ar fi fost retrase. a doua tema din campania electorala a fost mult trambitata reforma monetara. La Ploiesti. au "vanat" alaturi de cetateni. IN MIJLOCUL CLASEI MUNCITOARE. Gazetarii "Scinteii". Si revenea indemnul: "Cetateni! Dati pe mana politiei pe escrocii care lanseaza zvonuri false despre moneta!" Asadar. (. Toti liderii comunisti au facut "apel la clasa muncitoare sa-si incordeze fortele pentru redresarea economica si stabilizare monetara". Ca orice scrutin si cel sindical a fost precedat de o campanie electorala. Ana Pauker a fost intampinata cu aplauze si flori de muncitorii de la Societatea de Transport Bucuresti.000-800. au fost ascultati Gheorghe Vasilichi si Vasile Luca. sub diferite pretexte. pe de o parte ii incuraja pe oameni sa munceasca. Marii rechini ai speculei trasesera obloanele pravaliilor si incepusera sa-si care marfurile in casa" "Scanteia"..

Floarea. sa se framante". De aceea. incepand cu 11 august. "Scinteia" mai dadea glas diverselor "interventii" ale cititorilor. care asteptau "cu nerabdare" stabilizarea si reforma monetara: "Da. masinile incarcate cu muncitori au tasnit pe poarta Atelielor CFR pe Calea Grivitei. Modalitatea de a actiona a "inspectorilor" era simpla: intrau intr-un magazin ca si clienti." Dupa "impresiile" reporterilor. ci a dispus imediat trimiterea pe teren a "sute de echipe de inspectori.198 - . "de la a patra mecanica". blocandu-se comertul. Devenise o adevarata isterie printre "oamenii muncii" sa descopere "speculantii". Alexandrino! Sa-l traiasca Dumnezeu pe al de-a adus schimbarea banilor!». a lui Gheorghe Berindei. incep sa tremure speculantii. piata a suferit modificari bruste: s-au inchis magazinele si pravaliile. LA ATAC! "Arma" principala cu care muncitorii ii deconspirau pe speculanti era.. se aude gura Floarei. iar lozincile tovarasilor din camioane se impleteau cu cele ale trecatorilor si de departe se auzea lozinca plina de forta si de incredere: «S-a facut stabilizare pentru clasa muncitoare! Traiasca Partidul Comunist. magazinelor. depozitelor. vorbeau. de comisari". credeam ca n-o sa faca nimic. sunt vorbele puse pe seama unei batrane. precum si impotriva acelora care vor vinde marfurile la preturi superioare celor legale sau in alta moneda decat cea actuala se vor lua masuri drastice imediate: confiscarea marfurilor. tovarasi! Da-i drumul!» Si cat ai clipi din ochi. Dupa ce "secretul" a devenit public.. Ministerul Industriei si al Comertului s-a vazut nevoit sa dea o circulara prin care se impunea ca "este strict interzisa inchiderea intreprinderilor. Acolo se publicau in fiecare zi listele cu preturile oficiale sau indemnurile puse propagandistic pe seama "luptei de clasa". LA JUDECATA POPORULUI. (.orice schimbare majora un rol important l-a jucat zvonul. si Alexandrina Aricu. Dupa prima zi de "razie" au fost sigilate 30 de magazine gasite in neregula si au fost intocmite 36 de procese-verbale de contraventie. se interesau de preturi. O alta interventie "de marca" a fost a ceferistului Nicolae Stanciu..) A venit timpul nostru.. fa. intreg satul fierbe in febra stabilizarii! Dar cati dintre taranii romani stiau intelesul unor cuvinte ca "stabilizare" sau "reforma"? Editorial: Testamentul lui Foris LAVINIA BETEA . dar acu' vad si eu. Vand patru gaini in piata cu 61 de lei bucata si iau 244 de lei pe toate. aflat in fruntea unei coloane de "entuziasti": "«Gata. "FANII" RURALI AI STABILIZARII Reporterii de teren ai "Scinteii" s-au intrecut in a fabrica "suporterii" si "ideologii" stabilizarii. maica. Impotriva celor care vor contraveni acestei dispozitiuni. Daca observau ca pretul nu corespunde cu cel oficial. speculantii la scos sare". Dar ministerul in fruntea caruia se afla Gheorghe Gheorghiu-Dej nu s-a multumit doar cu "vorba scrisa". sa-si preschimbe banii vechi. carora li se atarna o pancarta improvizata de gat pe care scria "vina" de care era acuzat. rechizitionarea localului in care se exercita comertul".. au disparut marfurile. "Scinteia". despre stabilizare: «Uite. pravaliilor sau compartimentelor din piete. De cumpar un chil de fire de bumbac cu 225 de lei imi tes panza pentru toata casa si mai raman sa pun deoparte 39 de lei. gazeta oficiala patronata de comunisti. O alta lozinca auzita pe strazile capitalei era "Leul la stabilizare. precum si sistarea sau intreruperea activitatii comerciale. ca ramasesem desbracata. anularea autorizatiei de functionare sau chiar radierea firmei. etc. sanatate comunistilor. ca toata lumea din sat. simt ca a inceput sa se schimbe treaba. initiatorul stabilizarii! Traiasca tovarasul Gheorghiu-Dej!»". de acum pot si eu sa-mi cumpar o fusta. Iata cum sunt infatisati cititorilor asemenea personaje: "Asezate in batatura pe iarba. se legitimau si-i aplicau "negustorului necinstit" amenzi sau il umileau in public. iar cetatenii au fost chemati.

in frunte cu CC. si-au turnat netulburati. Koffler nu avusese nimic. dupa comunicarea mincinoasa a acestuia). Mai tarziu. cand "le-a cerut-o partidul". Data mortii lui Foris a ramas nestiuta. Fusesera insa mai multi ilegalisti executati. care am pastrat organizatia partidului si am tinut sus steagul partidului in conditiile grele ale razboiului si ale teroarei sangeroase hitleriste. el va trece la lupta victorioasa in fruntea poporului muncitor pentru eliberarea lui completa si pentru desfiintarea exploatarii omului de catre om si creand Romania socialista inaintand victorios spre societatea comunista. "tovarasa sa" va fi eliberata din inchisoare abia in 1955. Tovarasei mele de viata. ii las lantul de aur de la ceas si alte obiecte de amintire ce dansa isi va alege. Iar dupa victoria finala asupra fiarei hitleriste. pe locul atribuit domiciliului sau fiind un spatiu viran. "Partidului raman toate documentele de baza ale Comitetului Central redactate de mine. si fotografiile mele pe care isi va alege. Iar la vremea osandei fiecaruia. scrie revolutionarul (las. Pentru neinitiatii in cutumele si mentalitatile revolutionarilor de profesie – cum isi intitulase Lenin "tovarasii de lupta si idei" –. cu diverse scopuri si motive. pe altarele "cauzei". nici unul dintre tovarasii aceluia n-avusese ceva de obiectat. cu exceptia celor de mai jos. dovezi ale dezechilibrului psihic ori efecte ale torturilor.n. ma simt foarte slabit. sa se dea hainele ce mai pot fi folosite pentru fiul ei bolnav. fusese versiunea oficiala. Matusei mele. matusa Vilma va avea in grija fetita sa si a Victoriei Sarbu. iar pe Patrascanu il sacrificase din invidie pentru popularitatea care si-o castigase.). Din declaratia de confiscare a averii. In cazul daca voi muri las urmatorul testament". alta cutuma comunista conform careia banuitul trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia in fata acuzatorilor sai. singura mea mostenire si amintire de la tata. probabil cel mai insemnat dintre proscrisii fondatori ai lui. precum toate lucrurile personale. oprit la Siguranta. Ceausescu a "reabilitat" public doi fosti lideri comunisti – Foris si Patrascanu –. dupa obicei. Ce apropiati si ce bunuri are un astfel de om? "Mamei mele. Adevarata mostenire Foris o lasa partidului. conform sentintei date. de 16 spre 17 aprilie 1954. ceasul de aur. Mamei. dupa cum filozofase Trotki.199 - . cenusa autocriticii in cap. Daduse socoteala asupra activitatii sale de lider ilegalist si isi recunoscuse "lipsurile si greselile" in rapoartele solicitate. Reforma agrara va conduce in fruntea poporului Romania libera si democrata. Nici macar adresa trecuta in buletin nu exista. ii las increderea mea neclintita ca va stabili adevarul partinic in ce priveste munca mea in fruntea fostului Comitet Central. Greva foamei si testamentul sunt asadar o initiativa personala a "punerii in proba". In 1968. Vilma Arsenovici. Gheorghiu-Dej il inlaturase pe Foris. petrecuse "sub stare de arest sapte luni fara nici o explicatie". nu avusese nici macar ce lasa cu limba de moarte. despre ultimul secretar cominternist al comunistilor romani nu s-a scris si nu s-a vorbit. In urma varstei inaintate si a conditiilor cele mai grele ale vietii ilegale. Las in urma mea o munca cinstita si cu devotament de un sfert de secol. dorintele sale de om care-si banuieste apropiata moartea pot parea falsuri. Stefan. Intr-un memoriu adresat la o data apropiata tovarasilor sai rezumase de altfel neobisnuita situatie in care se afla: de la 4 aprilie 1944. recunoscand greselile si slabiciunile mele savarsite in timpul muncii. care indrazneste sa-si caute fiul. Iar prietenul Koffler. incarcandu-si predecesorul cu intreaga povara a vinovatiei uciderii lor. obiectele primite de la tovarasi din inchisori ca amintire. ceasul meu mic. de cinci ani. Imprejurarile intocmirii actului ni le descrie insa chiar autorul: "Sunt in a 11-a zi de greva a foamei.Din 1945 si pana in 1968. cand fusese schimbat de Bodnaras ("la ordinul Moscovei". distrusa fizic si aproape nebuna. executat in aceeasi noapte. din pura dorinta de putere. Ana Bune. porttigaretul meu de alpaca si o fotografie. cu Patrascanu. Partidului. Caci numai cu partidul si dinauntrul lui poti avea dreptate. Tovarasul Remus Koffler sa primeasca toate cartile mele in limba germana." Nici unuia dintre acestia nu i se va da ceva. cat si cele cazute in Decembrie 1943." . ii las toate cartile mele in limba romana. Pentru a-i lua locul. Verisoarei mele. i se grabeste sfarsitul. Mor cu incredere neclintita ca partidul nostru in frunte cu Comitetul sau Central dupa primele victorii mari ca reintegrarea Ardealului de Nord. La 7 aprilie 1945 si-a scris insa pe doua foi dactilografiate testamentul. reiese ca in afara actelor de identitate (false!). n. Victoria Sarbu. formarea Guvernului Democrat al Poporului. pastrat cu-ngrijire de tovarasii sai in arhiva Securitatii.

fiind aratati cu degetul mai discret sau mai apasat cand Gheorghiu-Dej. Din acest motiv. a fost prezentat de-a lungul timpului ca una din victimele "luptei pentru putere in PCR". La cativa ani dupa producerea crimei au disparut si osemintele. "Candva" – deoarece astazi este foarte greu de spus cand anume s-a transat situatia ultimului secretar general ilegalist in sensul dorit de puternicii zilei. Sov. eliberat. Il adusese in discutie Lucretiu Patrascanu. in cursul anului 1946. De altfel.. acasa la generalul Gheorghe Pintilie. nici soarta apropiatilor lui Stefan Foris nu a fost mai blanda. In ce for al partidului s-a discutat si s-a decis suprimarea lui Foris? Pentru ce culpe? Ce probe s-au adus in favoarea vinovatiei sale? Cand a avut loc asasinatul? La toate aceste intrebari raspunsurile au variat de la persoana la persoana si de la un an la altul. Si alte necunoscute.200 - . pasata. Responsabilitatea deciziei a fost. Foris a fost vreme de doi ani o problema cu foarte multe necunoscute. Victoria Sarbu – "tovarasa de viata" a lui Foris si membru in Secretariat in ultimii ani ai razboiului. reconstituirea in cele mai mici detalii a mortii lui Stefan Foris este dificila. Nici cine a decis suprimarea. La acel moment – in toamna lui 1945 –. cum. Remus . Data exacta nu se cunoaste. in case conspirative inca la dispozitia partidului – ascuns de ochii lumii. Vasile Luca. soarta lui Foris in ultimii doi ani ai vietii sale se aseamana cu a unei scrisori cu "adresant necunoscut". Moartea lui Foris reprezinta unul din cele mai controversate momente din istoria comunismului romanesc. cand "troica Ana-Luca-Teo". RAPIT IN PLINA STRADA. Unde a disparut dupa un timp cadavrul? – o alta intrebare fara raspuns. Stefan Foris a fost asasinat. S-au contrazis intre ei si chiar fiecare pe sine insusi. Teohari Georgescu. condus de generalul Gheorghe Pintilie in zona Pietei Universitatii. in intaia sedinta a primului Comitet Central ales dupa iesirea din ilegalitate – sedinta la care insusi ministrul Justitiei fusese cap de afis. rapit in plina strada si sechestrat din nou –. Locul "detentiei" nejustificate de nici o lege in vigoare la acel moment era cunoscut de un grup restrans de initiati. Enigmele mortii lui Foris CRISTINA DIAC Dupa doi ani de existenta aventuroasa – sechestrat. Comparatia cu ultimul secretar general al partidului din anii ilegalitatii a fost una cel putin neinspirata. cineva a decis sa taie nodul gordian. raman inca multe semne de intrebare. "Candva". Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi.! Traiasca tovarasul Stalin!". Ca intr-un puzzle complicat. Anchetati in diferite etape ale regimului. pentru ce culpe si ce probe s-au adus in favoarea vinovatiei sale. este dificil de stabilit cine a avut de spus cuvantul decisiv. Foris isi cunostea sfarsitul. Ultimele sale dorinte asternute pe hartia testamentului fusesera insa acestea: "Traiasca partidul nostru in frunte cu Comitetul Central! Traiasca Uniunea Rep. Alaturi de Lucretiu Patrascanu. in functie de unde banuiau ca bate "vantul anchetei" si cam ce raspunsuri credeau ca vor sa auda anchetatorii. Candva. cu care nimeni nu stie ce sa faca exact si la ce destinatie sa o remita. Mutat de colo-colo – de la sediul partidului in sediul Ministerului de Interne si invers.Nu stim – si cand se putea n-a fost nimeni interesat sa afle – daca. In ciuda materialului documentar impresionant cantitativ.. in clipele de dinaintea mortii. unde l-au ingropat.. Soc. Despre Stefan Foris se pomenise ultima data in cadru oficial la Conferinta Nationala a Partidului din octombrie 1945. dar si de cei ai familiei –. "Cineva" – pentru ca. Se stie insa cine l-a asasinat. Ana Pauker. referitor la acest asasinat. "cineva". al carei castigator fusese Gheorghiu-Dej. Foris era sechestrat. de asemenea. dupa ce fusese rapit in plina strada de un comando comunist. de asemenea. cei implicati direct in evenimente au dat declaratii contradictorii.

A parasit Romania in glorie. dupa un vechi nume conspirativ. Cea oficiala – Foris a fost omorat cu o ranga de Dumitru Neciu. in vara anului 1946. anchetati. fusese prizonier in Romania si a plecat in tara de obarsie la o saptamana dupa asasinat. "Eu am sapat groapa – eu personal am facut totul – nu am vrut sa amestec pe nimeni. Dumitru Neciu.201 - . in 1968.. In orice caz. Persoana numita." ASASINUL. Gheorghe Pintilie a prezentat propria versiune asupra crimei. comisia a concluzionat ca fusese vorba despre "o crima monstruoasa". se folosisera de o ranga. CONCLUZIE "Studiul intreprins de comisia instituita de Prezidiul Permanent al CC al PCR scoate la iveala ca. Si Pantiusa a spus in fata comisiei ca. intervenita in conditiile cand partidul nostru era un partid de guvernamant. ci si dintre cei care o slujisera candva. pe motivul ca sa nu se faca galagie. temnicerul lui Foris: "Retin ca a fost omorat cu o ranga. dar ramase afara. Nu paznicul il lovise pe Foris. soferul generalului de Securitate Gheorghe Pintilie. cand existau posibilitati de a se intreprinde investigatii obiective. Cladirea respectiva fusese in anii razboiului sediu al Gestapo-ului. torturati si unii dintre ei chiar ucisi.. asasinatul il comisese un oarecare Bulgaru. ministru de Intrene in vremea evenimentelor. Asasinarea lui Stefan Foris s-a petrecut candva. Aceste "precautii" au fost luate pentru ca Foris era inalt si altfel nu putea ajunge sa-i aplice lovitura fatala. "Soferul meu i-a dat in cap o singura data". Cu privire la acesta din urma. caruia apropiatii ii spuneau Pantiusa. ascuns dupa usa pe care urma sa intre Foris. Teohari Georgescu. Nu putea fi omorat cu o lovitura si a trebuit sa-i dea mai multe lovituri. dar ca o singura lovitura a fost suficienta. In istoria nescrisa a partidului. Pintilie a primit sarcina din partea lui Gheorghiu-Dej sa faca acest lucru. ASCUNS DUPA USA. fostul spion sovietic Pantelimon Bodnarenko. s-a comis o crima monstruoasa" Raport final al comisiei constituite de conducerea PCR pentru cercetarea cazului Stefan Foris Lovit cu ranga in cap. Soferul si-a asteptat victima urcat pe un scaun. In fata anchetatorilor din 1968. ARMA CRIMEI. a fost lovit cu un corp tare si nu a fost impuscat. Autorii efectivi ai crimei au fost generalul de Securitate Gheorghe Pintilie. decorat cu o medalie. Mi-a ramas intiparit ca suprimarea s-a facut de Bulgaru in casa aceea. probabil. din cate le-a povestit. Petrea Nicolae si Constantin Carp – membri ai Comitetului Central pe vremea conducerii lui Foris –. a povestit Georgescu. ajutat de soferul sau. Soferul era la randul sau cetatean sovietic. a disparut dupa un timp. fostul sau sef membrilor comisiei de partid care anchetau imprejurarile in care decedasera Patrascanu si Foris. Groapa care va adaposti pentru o vreme cadavrul ultimului secretar general al partidului din anii de ilegalitate fusese sapata cu o saptamana inainte chiar intr-una dintre camerele casei din Strada Aleea Alexandru. (. mama lui Foris. pentru a duce lucrurile la bun sfarsit. toti au fost arestati. dupa stiinta sa. Dumitru Neciu. a precizat Pintilie. iar la acea ora se afla in folosinta partidului. "Bulgaru" ii condusese pana la usa camerei in care a avut loc asasinatul. ci soferul sau. prin suprimarea lui Stefan Foris. Cadavrul. si-a continuat Pintilie macabrele relatari. Mi-a fost . "Teroarea rosie" nu-si alegea victimele numai din randul "dusmanilor de clasa". ingropat sub dusumeaua camerei in care se produsese asasinatul.).Kofler – de asemenea membru al aceleiasi structuri. a spus ca. Pintile va ramane insa autorul asasinatului. SUB DUSUMEA. ingropat sub dusumea CRISTINA DIAC Despre imprejurarile in care s-a produs crima au existat mai multe variante.

apa. reiese ca oamenii legii infiltrasera bine minusculul Partid Comunist. in acelasi fel. "Ce se stia dinainte". (. Grupul din inchisori avea de incheiat socoteli mai vechi cu cei ramasi in libertate. si mam preocupat s-o vopsesc. Mi-au spus ca este un demers la Ambasada Poloniei. nici despre posibilele motive ale drasticei pedepse. "Am pus pamant. In cei peste 22 de ani scursi de la evenimente. Nu l-au intrebat pe Pintilie. "Venind de undeva. Ion Pargaru si enigmaticul "Neamtu" au reprezentat pentru anchetatori doar cadavrele care au impartit aceeasi groapa cu Foris. dar n-am gasit vopsea si am lasat-o la fel. a lui Miron Constantinescu. "Anchetele interne" ale partidului. nascute in anii lungi de inchisoare. printre altii. cam doi-trei metri adancime. Cand.) Groapa am facut-o mai adanca. a sunat intrebarea unui membru al comisiei de ancheta." Peste ei s-a turnat pamant si moloz. Singura grija a fost ca sa se aseze pamantul. si o alta persoana. comunist ilegalist informator al Sigurantei. Obsesia informatorilor infiltrati de Siguranta in randurile partidului existase dintotdeauna. GROAPA COMUNA. Vasile Luca se va dovedi ulterior informator. ieseau acum la iveala. soldata cu arestarea. In atmosfera revansarda creata dupa 23 august nu era nevoie de probe. MORTII DE LA AMBASADA POLONIEI Despre imprejurarile mortii lui Foris se discutase si inainte de 1968. am lasat doua-trei zile pana s-a batut si iar am pus apa. Suspiciunile aveau deci un oarecare temei. preocupat de idila cu Ana Toma – devenita sotia generalului Gheorghe Pintilie. a declarat peste ani Teohari Georgescu. cele trei schelete ingropate sub podeaua unei camere din Aleea Alexandru disparusera. ca daca cineva va schimba podeaua. nevopsita. a raspuns Teohari. Au fost bagati unul peste altul. a spus Pantiusa in fata comisiei de ancheta. Podeaua era de scandura alba.202 - . in intervalul cuprins intre asasinatul din 1946 si cercetarile din 1967-1968. fusesera asasinate inca doua persoane: Ion Pargaru. am sapat mai adanc. "Primul a fost Foris. ca si din declaratiile date Comisiei de ancheta de Ion Taflaru. pe urma Pargaru si pe urma Neamtu (?). Multi dintre cei "cu functii de raspundere" treceau regulat pe la casierie sa-si incaseze leafa de informator al Sigurantei. SCHELETE "AMBULANTE". Din declaratiile lui Gheorghe Pintilie reiese ca in saptamana urmatoare mortii lui Foris. pierduse intr-un taxi o parte din arhiva partidului. Frustrari vechi. Conducerea partidului voia sa afle unde se gaseste cadavrul. turnatorii la Siguranta – puteau fi imputate dupa razboi multora dintre liderii partidului. Candva. din documentele produse de respectiva institutie.. Imediat dupa 23 august 1944 sosise vremea rafuielilor. "Neamtu". Demersul urmarea obtinerea . Pe toti trei noi i-am omorat. IMPUSCATI FARA ANCHETA. fost ofiter de politie responsabil cu grupa "comunisti". "Au fost dovediti ca informatori?"." Casa care-i fusese temnita lui Foris in ultimele luni de viata i-a devenit astfel si mormant. si-a incheiat Pantiusa povestirile. cel care-l asasinase. Constantin Parvulescu. nici macar cine era cu adevarat omul ascuns in spatele numelui conspirativ. cladirea suferise mai multe reparatii si modificari – unele facute cu lucratori adusi din Polonia. mai dadeau si gres. cladirea intrase in folosinta Ambasadei Poloniei. Intr-adevar. unde si in ce imprejurari s-au straduit sa afle si membrii comisiei. "Lipsa de vigilenta".. Locul nu mai arata la fel. Nu sau cerut amanunte despre identitatea lor. Uneori – cum s-a intamplat cu Foris – erau banuiti oameni nevinovati – sau in orice caz nu mai culpabili decat membrii comisiilor de control ale partidului. pe baza carora se stabilea cine toarna. si nici scheletele nu se mai aflau in tainita stiuta de Pintilie. am intrebat ce se mai intamplase in lipsa mea.frica sa nu se afle numele lui Foris. neglijentele soldate cu arestari. Fostul ministru de Externe Corneliu Manescu a povestit dupa 1989 ca a aflat despre demersuri prin 1962. In 1947. Si anchetatorii tardivi au trecut repede peste "seria de informatori" impuscati fara judecata in primii ani de legalitate. In acele vremuri tulburi "au fost impuscati fara cercetare o serie de informatori". Asupra celorlalti morti declarati de Pintilie nu s-a facut insa nici o ancheta. fapt ce condusese la "caderea celulei de la Universitate". Cineva trebuia sa plateasca. sa nu dea peste el. Apa cu care udam locul era luata de la chiuveta". identificata doar dupa numele conspirativ.

la capatul carora aproape isi pierduse mintile. de asemenea. Iosif Ranghet si Grigore Raceanu – au fost arestati si anchetati in "procesul Patrascanu". MAMA. Dupa debutul sezonului turistic. Mama "tradatorului" si Remus Kofler au platit cu viata. tragica. situatia celor doi a fost ambigua. iar Victoria Sarbu avea la randul ei o "situatie neclarificata" in partid. Sarolta. mama lui Foris a platit doar pentru vina de a fi pus intrebari in legatura cu disparitia fiului ei. Interogand martorii.) Spre sfarsitul primaverii sau inceputul verii lui 1947.203 - . Nici Kofler nu stia ce avea sa-i rezerve viitorul.. In acest scop au decis sa-l arunce in raul Crisul Repede. Cineva daduse in vileag faptul ca in curtea cladirii Ambasadei Poloniei din Aleea Alexandru se afla ingropat Foris. prea putin inclinate spre actiune. "Sotii Fogel au spus ca mama lui Foris era batrana (peste 70 de ani). O vreme a fost tinuta ascunsa in locuinta unui membru de partid din Baile Felix. Foris disparuse "intr-o directie necunoscuta". Impreuna cu Nicolae Petrea si Constantin Carp – tineri numiti in Comitetul Central de Foris. Soarta apropiatilor lui Stefan Foris a fost." Fostul ministru si-a amintit ca osemintele au fost gasite mai devreme de anul 1968. lovirea "piesei" Foris a antrenat caderea unor membri de familie si a putinilor colaboratori. Pentru ei. deznodamantul avea sa vina mai tarziu. Sotii Fogel primisera misiunea de a avea grija ca batrana sa nu ia contact cu alte persoane. Secretariatul era format din Victoria Sarbu – tehnica si "tovarasa de viata" a secretarului general. in locuinta lui Fogel Adolf." Motivatia unui atat de neobisnuit procedeu era ca o inmormantare intr-un cimitir nu ar fi fost posibila fara a se crea pericolul dezvaluirii identitatii femeii. este concluzia din 1968. "In seara zilei cand a decedat. Din declaratiile date in ancheta se pot afla multe amanunte despre acea perioada din istoria Partidului Comunist. si din Remus Koffler – ultimii fideli. dupa cum scria in raportul final al comisiei. "intrucat femeia se ducea pe la diferiti tovarasi din conducere si pe la unele ambasade.aprobarii pentru o a doua incercare de a descoperi cadavrul lui Foris. de asemenea membra de partid. cei de la Regionala de partid s-au temut ca secretul detinerii mamei lui Foris nu mai poate fi tinut si ca exista riscul sa afle cineva de existenta ei in statiune. dupa ce se certase cu Constantin Parvulescu. la indicatia lui Teohari Georgescu si a lui Gavrila Birtas – secretarul Regiunii de partid din Oradea. au luat cadavrul fara nici un fel de imbracaminte. OAMENII LUI FORIS. Victoria Sarbu. nu prea manca si postea des. Atat colaboratorii din plan politic. "Au hotarat cum sa procedeze la disparitia cadavrului. In perioada 1944-1946.. "tovarasii" au luat decizia sa fie trimisa in secret la Oradea. a gasit-o moarta. dar si traseele neobisnuite de viata ale protagonistilor acestei istorii. Fusese dusa la Oradea. Din acest motiv a fost mutata din nou la Oradea. suferinda de inima. Din cauza firii retrase. Ambasada Poloniei a acceptat pentru a doua oara cercetarile noastre. colaboratoarea. (. activist in colectivul de cadre al Regionalei PCR Oradea si a sotiei sale. comisia din 1968 a deslusit ce se intamplase de fapt. cat si familia au suportat consecinte pentru "vina" de a se fi aflat candva in preajma "tradatorului". Daca personajele amintite avusesera tangenta cu viata partidului. Foris a intrat rand pe rand in conflict cu mai toti membrii conducerii partidului din ultimii ani de ilegalitate. Deranjati de insistente." Gazdele au anuntat conducerea locala a partiului. cerand eliberarea fiului ei". Spre finalul razboiului. scrie mai departe raportul. Sotia lui Fogel declara ca intr-o zi cand a intrat in camera la batrana. invelit intr-o patura si cu un autoturism l-au transportat la Cris in locul numit Silvas si l-au . "tovarasa de viata" si mama copilului sau. fara a ramane nici o urma. Victime colaterale CRISTINA DIAC Ca intr-un joc de domino. In respectivul imobil se putea asigura "izolarea ei completa". a ispasit cinci ani de inchisoare. batrana a decedat in casa lui Fogel.

IMPLICAREA UNIUNII SOVIETICE In indepartarea lui Foris de la conducerea partidului. iar cadavrul ei fiind aruncat in Crisul Repede. si chestiunea a ramas astfel in sarcina conducerii de la Bucuresti. La sfarsitul lui aprilie 1945 nascuse o fetita. Din cate au declarat ulterior cei implicati. In timp ce astepta la usa. Ii adresase o scrisoare. iar dupa o vreme a venit dupa raspuns. cine v-a dat voie sa scrieti. Ba chiar exista teama ca sovieticii nu aveau cum sa fie prea incantati de indepartarea din fruntea partidului a unui om desemnat de ei in aceasta functie. s-a angajat curier la o societate forestiera. Aceasta concluzie a ramas valabila si astazi. "TOVARASA" LUI FORIS. Cand s-a pus problema suprimarii. am cerut atunci sa vorbesc cu tovarasa Ana. Desi Bodnaras i-a prezentat destituirea ca pe o dorinta a Moscovei si pe sine ca un transmitator al respectivei dorinte. Familia Fogel a distrus prin ardere toate lucrurile personale apartinand batranei. a povestit ea ulterior episodul. Victoria Sarbu a ajuns si la Gheorghiu-Dej. singura Ana Pauker a fost de parere sa fie intrebata si Moscova. cel care "il rapise" si care ulterior avea sa coordoneze si asasinatul. sugerandu-se. m-am intalnit cu tov. Bodnaras. Dupa disparitia definitiva a lui Stefan Foris in iunie 1946. O istorie a comunismului nu poate fi conceputa fara utilizarea presei si documentelor arhivelor .) la Legatia Sovietica. cu piatra legata de gat. la randul ei. care m-a trimis sa-l caut vizavi la sovietici pe Foris. Dificultatile studiului arhivistic CRISTINA DIAC Despre parcursul lui Stefan Foris in 1944-1946. modelul suprimarii "tradatorilor" sau a adversarilor incomozi fusese aplicat in URSS de nenumarate ori. Tot ce a reusit sa afle despre detentia lui Foris a fost ca la un moment dat facuse greva foamei. oarecum. in arhivele romanesti sunt mii de pagini. "Cand m-am dus a doua oara la Pantiusa.204 - . S-au petrecut o serie intreaga de lucruri – drumurile mele de la sediu (partidului – n. Pentru a se putea intretine pe ea si copilul. Acesta a "sfatuit-o" sa reclame disparitia la politie si chiar sa dea un anunt in ziar. "Ce rost are?". ca ar fi fost impinsa in apa de vie. cu un pietroi legat de gat. adevarul este insa imposibil de stabilit. o serie de scrisori prin care am ajuns la tov. "deodata a aparut tov. Nici unuia dintre liderii comunisti romani nu i-ar fi convenit amanuntite cercetari asupra activitatii lor din vremea razboiului. Am fost la tovarasa Ana. moment in care si-a scris testamentul. Victoria Sarbu a abandonat. Revoltata. Luca si acesta m-a anuntat ca Foris este tradator. realitatea era ca sovieticii nu prea aveau habar de ce se intampla in Romania inainte de 23 august. arestata. el mi-a spus ca tot ce povestesc eu este barba. Victoria Sarbu a facut nenumarate incercari de a-i da de urma. sechestrarea si suprimarea sa URSS-ul nu a avut o contributie directa. in rapirea. Dupa o vreme de zadarnice incercari.n. ca Foris a fugit si eu l-am ajutat sa fuga si vin aici pentru mascarea acestui fapt. Atunci s-a stabilit "in urma cercetarilor" ca mama lui Foris a murit la Oradea. La finele lui 1949 avea sa fie. te-ai agatat de gatul unui criminal si mergi cu el in prapastie". Din pricina specificului practicilor comuniste si a caracteristicilor documentelor produse de institutiile reprezentative ale regimului. Chiar daca implicarea sovietica efectiva nu a existat. Gheorghiu-Dej si a strigat la mine cum indrazniti sa scrieti." De ce era mai putin "batatoare la ochi" aruncarea unui cadavru in apele Crisului la miez de noapte? De ce nu au scapat de el ingropandu-l pur si simplu in alt loc decat cimitirul? Aceste intrebari nu i-au preocupat pe anchetatorii din 1968.aruncat in apa. mutarile succesive dintr-o locuinta in alta in intervalul 1944-1946 s-au facut si din teama ca prizonierul sa nu fie detectat de Comisia Aliata de Control. S-a adresat prima data lui Gheorghe Pintilie." In peregrinarile ei de la un lider al partidului la altul. i s-a raspuns.

Gheorghe Pintilie) prin Ana Toma (cu care se va si insura dupa eliberare. Si mai contradictorii sunt declaratiile fostilor sefi si anchetatori ai Securitatii. La aceasta sedinta au fost de fata secretarul general. secretarul general al partidului mi-a spus ca este de acord sa-l suprimam. in 1952. Fata de propunerea mea. inaintea lui Dej. Foris Stefan a fost dus intr-o casa si suprimat de o echipa condusa de Petre Bulgaru. fostul lider raspunde in 1954: "In timpul guvernarii lui Radescu. Fostul ministru de Interne. deoarece s-a hotarat suprimarea lui. ideea impuscarii lui Foris. Ajunsi in Inchisoarea Caransebes. Pentru dificultatile si limitele metodei studiului arhivelor speciale. fostul agent sovietic a cerut sa scrie cineva . tradatorii. anchetat in stare de arest. acestia aduc "argumente" ca tradatorul nu poate fi decat singurul membru al conducerii care scapase nearestat. Gheorghe Pintilie s-a eschivat de la a face o declaratie scrisa. in 1968. La intrebarea anchetatorului "Cum s-a hotarat lichidarea lui Foris?".205 - . Cazul Foris se aflase in atentia tuturor persoanelor marcante din partid. in sensul daca sa-l suprimam. legatura cu ei este tinuta de Pantelimon Bodnarenko (viitorul director general al Securitatii Poporului. unul dintre adevaratii vinovati ai "caderii" din 1943). careva dintre membrii Secretariatului a ridicat problema arestatilor aflati in sediul CC si indeosebi a lui Stefan Foris. respectiv atacarii sediului CC. de teama ca acesta sa nu dezvaluie propria sa activitate tradatoare. acelasi Teohari Georgescu declara: "In anul 1946 a venit la mine generalul Nicholschi si ma intrebat «Ce facem cu Foris? Sta de mult». Agentii sovietici Bodnarenko si Didenko il retineau si "gazduiau". Dupa aceasta i-am comunicat lui Pintilie ca sa-l ridice pe Foris. anchetati in 1968. Cert este ca fatala acuzatie de tradare i-au adus-o lui Foris cei trei membri ai Secretariatului PCdR – Teohari Georgescu. sub aceleasi invinuiri de colaborare cu Siguranta in anii razboiului.speciale ca izvoare ale studiului ei. Agentii serviciilor speciale par total nemarcati de amintiri personale. I-am intrebat ce facem cu Foris. Ana Pauker a propus ca ori sa-i dam drumul lui Stefan Foris. certati cu Foris. Dupa cateva zile m-am dus la secretarul general al partidului si l-am intrebat: «Ce facem cu Foris? Il tinem de mult. Sub pretextul ca ii tremura mainile. Iosif Chisinevschi si Gavrila Birtas – dupa "caderea" din 1943. Amandoi au fost de acord. la o sedinta a Secretariatului. il suprimam?». Nu doar Gheorghiu-Dej. POZITIA LUI VASILE LUCA. Grupari din fosta Rezistenta franceza. lui Dej. functie de sugestia celui care solicita declaratia. Decizia execuTiei. la prima intalnire cu trimisii partidului. Neavand interesul anchetarii lui Foris. ci si ceilalti membri ai Secretariatului fusesera implicati in decizia executiei sale. Parerile lor sunt sustinute de ceilalti ilegalisti din libertate. Dupa aceasta i-am cautat pe Vasile Luca si pe Ana Pauker. reprezentativ este cazul mortii lui Foris. marturiile se bat cap in cap. eu. Desi avem multe declaratii de la fosta conducere despre aceasta decizie. Teohari Georgescu fiind insarcinat cu executarea acestei chestiuni. care putea fi scapat in eventualitatea unui atac indreptat contra sediului CC. generalul Pintilie mi-a confirmat ca a fost executat". "ADEVARUL PARTINIC". la cercetarile facute de organizatia de partid a inchisorii (condusa de Gheorghiu-Dej). Impreuna cu Parvulescu si Ranghet ii luasera locul. Parerile lor se schimba de la o zi la alta. intrucat tinerea lui in sediul CC prezinta un pericol permanent pentru partid. isi suprimau. Foris nu fusese colaborator al Sigurantei. din initiativa sa. Vanatoarea de "colaborationisti" cu invinsii in razboi cuprinsese insa intreaga Europa. "TRADATORUL". Eu i-am raspuns ca am sa intreb si am sa comunic. Anei Pauker si lui Vasile Luca cu propunerea executiei lui Foris. De altfel. Din Caransebes. ori sa fie lichidat. Bodnaras il "coborase" din functia de lider al partidului. adica Foris. Dupa aceasta. In 1953. Georgescu declara ca se adresase. existand pericolul ocuparii. la randule. Nu cunosc nici un amanunt in legatura cu modul in care a fost lichidat Stefan Foris". marturisise ca el avusese. In unanimitate s-a hotarat ca Stefan Foris sa fie lichidat. Cu aceasta ocazie. I-am gasit intr-o camera a Anei Pauker de la etajul I. Ana Pauker si Teohari Georgescu. POZITIA LUI TEOHARI GEORGESCU. fara judecata si scrupule. bunaoara.

Va amintiti cuvintele poetului prerevolutionar: «Esti amarata. Dupa doua-trei saptamani cand mi-a spus. Sansa restabilirii dreptatii si echitatii sociale aparuse prin reprezentantii poporului muncitor de la putere. n. Gheorghe Stoica: Cine ti-a dat in primul rand sarcina ca trebuie sa-l lichidezi (pe Foris. cu oameni harnici. care din pricina asezarii "in rascrucea marilor furtuni" avusesera de facut fata nenumaratelor valuri de dusmani si exploatatori care o saracisera. imperativul "formarii constiintei patriotice" in spiritul "vremurilor noi" s-a extins repede si asupra unor "laturi ale existentei" precum pedagogia. pentru ca se putea face perchezitie de sovietici. ce esti asa de prost?".206 - . deci esti «vinovat». oferise o schema explicativa a trecutului. Ei. Editorial: Chipul patriei LAVINIA BETEA In algoritmul creatiei si al difuzarii actului cultural. DIALOG LA DISTANTA La 30 octombrie 1967. Toti au infrant-o din cauza inapoierii sale: inapoiere militara. Esti inapoiat. maica Rusie». O tara frumoasa si bogata. I-am spus lui Ghita si acesta imi spune: "Ma. asa ca poti fi infranta si jefuita fara teama de pedeapsa». inapoiere politica. in stilul sau discursiv particularizat de elementele preluate din predicile preotesti deprinse in neispravita sa scoala de teologie. tu nu ai cap?". comunistii. Pintilie a purtat urmatorul dialog cu membrii comisiei de ancheta: "Tov. A fost infranta de hanii mongoli. inapoiere industriala si inapoiere agrara.ce trebuie sa declare ca el va semna. Pe negandite. le-ar fi venit sa creada ca aceasta reprezentare a Romaniei fusese zugravita de insusi Stalin ca portret al "maicii Rusii"? In 1931. dar plina de bogatii. dupa cum ar parea la o prima impresie.. prezentului si viitorului Rusiei sovietice. Esti . Da-l in. Este posibila incetinirea ritmului acestora? – fusese intrebarea pe care Stalin isi centrase retorica. a fost infranta de capitalistii englezi si francezi. Acesti domni stiau foarte bine versurile vechiului poet. Prilej cu care. esti slab. bine ca ai terminat. m-a intrebat din nou daca am terminat. Au infrant-o pentru a profita de ea si au facut asta scapand nepedepsiti. Libera si guvernata de asemenea buni fii. Este legea junglei instaurata de capitalism. Asta este legea exploatatorilor: sa-l infranga pe cel inapoiat si slab. Ceea ce au semnat – el si ceilalti – se incadreaza intru totul conduitei sintetizate de fostul general NKVD Pavel Sudoplatov: "Parerea mea despre oameni si faptele lor este intotdeauna in concordanta cu linia partidului". ii vor nimici si zdrobi pe dusmanii si exploatatorii din interiorul si exteriorul patriei iubite.: Intai Ghita si apoi Teohari. din scoala primara si pana la sedintele sindicale ori in romanele si filmele istorice. viteji si buni. Dupa un timp m-a intrebat: "Ai terminat?". Cator dintre cei care-au auzit in anii viitori asemenea teorii. Pintilie Gh. pentru ca nu aveam cum. a fost infranta de beii turci. "O trasatura a vechii Rusii a fost aceea a continuelor infrangeri pe care le-a suferit datorita inapoierii ei. Asa am gasit singur solutia si i-am spus lui Ghita ca am terminat si m-a felicitat. la fiecare intersectie se putea face perchezitie. I-am cerut un sfat. Am spus ca nu.n. A fost infranta de feudalii japonezi.. Au infrant-o spunand: «Esti plina de bogatii. masii". narase Stalin. Au infrant-o spunand: «Esti amarata si lipsita de forta. incat in numai cateva cincinale va atinge si depasi tarile cele mai avansate din lume. sistemul de invatamant si "cultura de masa". poti fi infrant si inrobit. Mi-a spus: "Bravo. Nu puteam sa termin.)? Tov. inapoiere culturala. de asemenea. El mi-a spus: "Tie sa-ti dau sfat? Dar ce. asa ca ne putem imbogati pe socoteala ta». in Romania deceniului cinci au aparut noi reprezentari ale chipului si istoriei patriei. puternica. Mai mult am fost speriat. prosperitatea Romaniei va creste atat de grabnic. dar lipsita de forta. liderul de la Kremlin prezentase un impresionant discurs de bilant si argumentare a colectivizarii si industrializarii fortate.

aparut la finele anului 1938. disperat ca gresise "linia justa" de interpretare a grevelor de la Grivita. Motive pentru a considera ca Internationala a III-a a supravietuit avem deci destule.puternic – «tu ai dreptatea» –. care coordonase apoi si comisia de elaborare a "raportului secret" de denuntare a "cultului stalinist" (1956). Trebuie sa strabatem distanta in zece ani. in locul academicienilor epurati. la nivelul conducerii superioare a PCUS. actiunea de sovietizare a inceput dupa intrarea trupelor Armatei Rosii in Bucuresti. director al Institutului "Marx. care va si specifica. deci trebuie sa ne temem de timpul care trece.207 - . de altfel. in mai 1943. instalarea Comisiei Aliate de Control sovietice. printre care se numara "grupul Anei Pauker". Lenin. Stalin a avut grija ca activitatea Internationalei sa nu dispara. Stalin n-ar fi acceptat. Ori facem acest lucru. Stalin". Engels. au primit sarcini de partid in "institutele" speciale. Cominternul a fost desfiintat din ordinul lui Stalin. dupa modelul "Cursului scurt". Fara vreo pregatire de specialitate. la randu-i. cliseele verbale si explicative ale interpretarii istoriei nationale in spiritul maniheismului si militantismului stalinist se mentin si in prezent in memoria colectiva a multimilor din spatiul postcomunist. Cat va mai trece oare pana la numaratoarea Roller-ilor din zilele noastre care pe temeiul "girului moral si etic" al partizanatului politic au monopolizat dezbaterile pe teme istorice? Stalin si Jdanov. sa piarda coordonarea partidelor comuniste din celelalte tari. Suntem in urma cu 50 sau 100 de ani in urma tarilor avansate. De aceea. Biografia lui Roller este. care atribuie un trecut fictiv partidului bolsevic din Rusia. In Romania anului 1947. Incetul cu incetul. a aparut manualul de "Istoria Romaniei". chiar si nesigur pe soarta razboiului fiind. unde s-au pus bazele Biroului de Informatii al partidelor comuniste (Cominform). iesirea din ilegalitate a Partidului Comunist din Romania si intoarcerea activistilor cominternisti de la Moscova. care nu faceau altceva decat sa continue activitatea Internationalei a III-a. Cadrele internationale. Datorita acestora. la propunerea lui. Exclusiv pe baza "meritelor politice" fusese inclus si in Academia Romana. Chiar daca la nivel oficial. In Romania. intr-una din prefetele editiilor viitoare ca "se calauzise dupa invatatura lui I. Asta ne dicteaza datoria noastra fata de muncitorii si taranii URSS. peste o luna. in intreaga zona de rasarit a Europei. reprezentativa pentru constructia si impunerea valorilor epocii sale. dimpreuna cu altii ca el. Caci tot Stalin fusese girantul "Cursului scurt de istorie a PC(b) al URSS". O ironie a sortii poate fi socotit faptul ca redactorul principal al "Cursului scurt" este unul si acelasi Pospelov. "moasele" Cominformului PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa desfiintarea Cominternului.V. in Polonia (22-27 septembrie 1947) s-a organizat prima consfatuire postbelica a noua lideri comunisti. Roller fusese declarat istoricul numarul unu al Romaniei. Stalin". aceasta era "biblia" comunismului mondial in toate tarile sovietizate si modelul de falsificare a istoriilor lor nationale. Uniunea Sovietica. Nu trebuie sa mai intarziem. in fruntea autorilor sai fiind Mihai Roller. "MOARTEA" COMINTERNULUI. datorita calitatii de ilegalist. Dupa victoria in cel de-al doilea razboi mondial. aflata sub conducerea dictatoriala a lui Stalin. fostele cadre sovietice ale Cominternului s-au regrupat intr-un Birou de informatii." Note de puternic impact psihologic se regasesc in mentionatul discurs difuzat ulterior intr-o forma adaptata la istoria nationala a fiecarei tari din lagarul comunist. prestigiul fabricat spulberandu-i-se meteoric. a inceput a "sadi semintele" comunizarii si sovietizarii tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est. Pana dupa moartea lui Stalin. ori vom fi zdrobiti. scenariul ridicarii partidelor comuniste si muncitoresti la rang de partide de guvernare s-a repetat. S-a sinucis in 1958. Dar faptul care a demonstrat cu prisosinta ca visul internationalist nu a pierit l-a constituit .

si cel socialist. Secretomania care a cuprins organizatorii acestei intalniri a mers pana intr-acolo. Bulgaria. Ungaria. centralizarea deciziei miscarii comuniste internationale la Moscova. La randu-i. Gazeta oficiala a Biroului se numea "Pentru pace durabila. Sediul central al Cominformului se stabilea prin rotatie. centralizarea informatiilor despre componenta sociala si activitatea lor. vor repeta si propaga involuntar lozinca. restul . apoi la Bucuresti. Desi prezenta Cominformului s-a prelungit timp de noua ani in Europa de Est. Apropiatul lui Stalin. consfatuirea s-a desfasurat in orasul Szklarska Poreba (Polonia). Cehoslovacia. iar cuvantul hotarator era al Kremlinului si acceptat de toti ceilalti conform principiului centralismului democratic. Franta si Italia. caci citatele din gazeta Cominformului nu reproduceau si titlul ei. Dej. Scopul initial al intrunirii liderilor comunisti. liderul PCR. atunci cand gazetarii straini vor cita din ziar. Secretariatul avea in subordine un alt "secretariat tehnic". La Moscova s-au adunat date esentiale din activitatea fiecarui partid comunist "supus". "NASTEREA" COMINFORMULUI. Astfel. ci se semnau simplu –"oficiosul Cominformului". de unde au cules informatii pretioase despre istoria si activitatea Cominformului. a fost ultimul dintre raportori. Contemporanii povestesc faptul ca titlul-lozinca fusese ales tot de Stalin.208 - . in ideea in care. Documentele originale ale principalelor intruniri (1947. DOUA LAGARE. profesorii Gheorghe Buzatu si Ioan Chiper au facut o vizita de documentare la arhivele de stat din capitala rusa. Cele mai importante si. o "cancelarie" si alte structuri ale aparatului. cel care l-a ajutat in punerea in practica a ideii de Birou de informatii. istoria acestuia este putin cunoscuta. Dar sperantele iau fost naruite. O LUME. incat toti liderii comunisti fusesera transportati de la Moscova in Polonia cu avioane militare. Iugoslavia. Organizata in secret. singurele intruniri ale Cominformului au avut loc in septembrie 1947 (Polonia). Arhivele Kremlinului si istoria partidului PAULA MIHAILOV CHICIUC Pregatirea aparitiei Cominformului s-a facut de catre Kremlin in cele mai mici detalii. pentru democratie populara" si redactia ei a supravietuit pana in aprilie 1956. fiecare dintre participanti a prezentat rapoartele de activitate asupra partidelor pe care le reprezenta. in iunie 1948 (Romania) si noiembrie 1949 (Ungaria). primul sediu central a functionat la Belgrad. America si Africa. La prima intrunire a liderilor celor noua partide comuniste – mai toate reprezentate ca majoritare in guvernele lor nationale –. Conform documentelor de arhiva. a declarat clar ca din acel moment Europa s-a impartit in doua lagare: cel imperialist.intrunirea celor noua lideri ai partidelor comuniste din URSS. Jdanov mai declara ca pozitiile celor doua state sunt ireconciliabile atat timp cat SUA sunt impotriva "democratiilor populare" si a constructiei socialismului. condus de URSS. Romania. Inceputul arhivei Cominformului a ajuns si la Arhivele Nationale din Bucuresti sub forma de microfilme. Raportul care a cantarit cel mai mult in ecuatia fenomenului de comunizare a Europei a fost cel al lui Jdanov. declarat de Stalin. in frunte cu SUA. intre 22 si 27 septembrie 1947. dar adus la cunostinta celorlalti conducatori invitati de Dimitrov – seful Partidului Comunist Bulgar. fost secretar al Cominternului – era acela de a se realiza un schimb de experienta intre statele socialiste si de coordonare a activitatii acestor partide. Munca organizatorica a Biroului era condusa de un secretariat din care faceau parte reprezentanti ai partidelor comuniste si muncitoresti. La prima intrunire a Cominformului. ajutat de Jdanov – considerat in acel moment "ideologul" PCUS –. Proiectul crearii Biroului de Informatii al partidelor comuniste si muncitoresti (prescurtat Cominform) presupunea strangerea legaturilor intre partidele comuniste din Europa. Polonia. raportul sau a nemultumit sovieticii. de altfel. In 1992. 1949) se afla la Centrul de Pastrare si Cercetare a Istoriei Recente de la Moscova. la propunerea lui Stalin. 1948.

000 de comunisti in momentul august 1944 si 700. Ana Pauker. Relevante sunt si informatiile privitoare la Romania: circa 1. persoanele implicate.209 - . a justitiei.. sub forma unei note informative atestand situatia politica si economica de atunci a Romaniei. la Cancelaria Biroului.000 in 1949. Aceeasi nota amintea de existenta celor trei grupari – cea externa . Cu toate acestea. cu propunerile pentru refacerea economiei nationale si pentru definitivarea reformei agrare. Textul integral al raportului se afla in continuare in arhivele Cominformului de la Moscova. Dej. aspecte atribuite slabiciunii partidului si a cadrelor sale de conducere. iar peste doi ani. la 1 iunie 1947.Z. ca si programul de guvernare al Blocului National Democratic. Din documentele desecretizate de autoritatile rusesti inca din 1993 aflam. Kremlinul a radiografiat situatia PCR-ului pe baza Statutului partidului. Diferite delegatii guvernamentale romanesti sunt invitate la intalniri de rang inalt in Iugoslavia. reforma armatei. Ultimul dintre vorbitorii care a prezentat raportul de activitate al partidului sau a fost liderul PCR – Gheorghe Gheorghiu-Dej (23 septembrie). a inceput consfatuirea liderilor politici comunisti. Datele stranse au ajuns. Susaikov. la 1 mai 1949. cei doi reprezentanti ai URSS au transmis la Kremlin o radiotelegrama cu urmatorul continut: "Impresia generala cu privire la raport nu este prea buna". El a purtat discutii separate cu general-colonelul I..971. la 22 de milioane. insarcinat cu anchetarea reclamatiei. a administratiei. In privinta efectivelor. nationalizarea BNR. urmatorul "cartier general" al Cominformului a fost mutat de la Belgrad la Bucuresti. "TARI FRATESTI". Dupa cum era prevazut in proiectul initial. si a celor doua interne – "partidul din inchisori" si gruparea din jurul lui Foris. Astfel. PCR numara 703. Alta actiune intreprinsa inaintea consfatuirii celor noua partide comuniste din Polonia a fost miscarea diplomatica de apropiere intre tarile socialiste. Lesakov. In final. a descins la Bucuresti (7-20 august 1947) Vladimir I. precizeaza Gheorghe Buzatu in prefata lucrarii "Romanii in arhivele Kremlinului". Polonia si Cehoslovacia. controlul si conducerea sectorului privat prin oficiile industriale. inca inainte ca Biroul de informatii sa devina realitate (septembrie 1947). cum supraveghea "Centrul" de la Moscova operatiunea si efectele obtinute. functionarii de la Kremlin au cerut conducerii fiecarui partid comunist din tarile ocupate de trupele Armatei Rosii date concrete privind activitatea lor. adoptarea unei noi Constitutii prin care sa se limiteze prerogativele suveranului pana la aparitia posibilitatii abolirii monarhiei in Romania. Un tabel strict secret datat 1947 contabiliza la 14. Vasile Luca si alti membri din . toate pregatirile fiind incheiate. la Szklarska Poreba."moscovita" –.000 de membri. Dej a evidentiat "lipsurile" si "cauzele" acestora in activitatea partidului. pe o perioada de un an (1948-1949).960 numarul comunistilor pe mapamond. Dej promitea. Informatiile evidentiau momentele de referinta din istoria PCR. La capitolul succese a inclus stabilizarea monetara. la 22 septembrie 1947. In consecinta.ramanand o necunoscuta din cauza lipsei fondurilor ANIC. conform principiului autocriticii. in ce au constat tactica si strategia Kremlinului in "opera de comunizare" a estului european. dar si cauzele esecurilor din evolutia sa: imposibilitatea organizarii unor actiuni de amploare. ocazie cu care se stabileau conditiile incheierii de acorduri comerciale sau conventii culturale pentru intarirea relatiilor dintre tarile viitorului lagar socialist. Desi lista realizarilor PCR era destul de lunga. Din consultarea lui. totodata.000-710. cresterea productiei industriale. in urma unui denunt semnat de Bodnaras la adresa lui Dej. dupa infiintarea Cominformului. cu rezultate efective in cadrul luptei impotriva dictaturii antonesciene si a razboiului Romaniei alaturi de Germania. datorita schismei dintre Stalin si Tito. REFERINTE. RAPORTUL LESAKOV Sovieticii isi infiltrasera in "partidele fratesti" oameni care le furnizau informatii despre acestea. extinderea sectorului de stat in industrie. rezulta ca Dej s-a straduit in fata colegilor sai internationalisti si mai ales a celor sovietici sa evidentieze succesele intreprinse de Guvernul comunist. Se pare insa ca pentru Jdanov si Malenkov din raportul lui Dej au contat mai mult nerealizarile decat succesele. INVENTARE SI STATISTICI.

la o discutie dintre Stalin. Cu concursul Ambasadei URSS.) Sarcina centrala a organizatiei noastre de partid este consolidarea organizata a crearii influentei partidului nostru si continuarea activitatii pentru eliminarea din partidul nostru a fostilor legionari si a elementelor necinstite care au patruns in randurile noastre" Gheorghe Gheorghiu-Dej. iar in mijloc un bust al lui Vladimir Ilici Lenin". pentru a se impune. Sirul aparitiilor de institutii create dupa chipul si asemanarea celor de la Moscova a inceput cu infiintarea Casei Prieteniei Sovieto-Romane. chiar Dej a recunoscut existenta neintelegerilor dintre liderii PCR. La festivitate participasera membri ai Consiliului de Ministri. asigurand. Una dintre primele copii ale institutelor si organizatiilor de factura sovietica in Romania a fost Asociatia pentru Strangerea Legaturilor cu URSS – ARLUS (1944). Muzeului si Institutului de Studii. ca ele nu vor putea avea grave consecinte pentru constructia Romaniei socialiste.. insistand pe erorile comise de Dej si consilierul sau.210 - . Lesakov a descris divergentele manifestate la nivelul conducerii intre "gruparea Dej" si "gruparea Pauker". SARCINI "In partidul nostru exista lipsuri grave. Pe scena. in contextul respingerii de catre URSS a Planului Marshall" Milovan Djilas Romania si modelul cultural sovietic PAULA MIHAILOV CHICIUC Inaintea caderii definitive a "cortinei de fier" intre lagarul socialist si cel "imperialist". Dar momentul prielnic a aparut abia in 1947. aceasta isi propunea sa familiarizeze poporul roman cu marea cultura a statului vecin. Prin activitatea Asociatiei. implicit. insa.S. ARLUS-ul a decis trimiterea unei delegatii la Palat. mentinand vie. In raportul intocmit. la 12 martie 1947. Avand in vedere insasi menirea existentei ARLUS in societatea romaneasca – aceea de promotoare a culturii sovietice – era clara intentia manifestata de sprijinire a unui guvern prosovietic si. in frunte cu premierul Petru Groza. (..conducerea PCR. Ideea nevoii infiintarii unui astfel de organism a aparut inca din vara lui 1946. Dar ARLUS-ul nu a ramas singura oficina a Sovietelor in viata romaneasca. STALIN SI. La 19 august. procomunist. prin numirea unui guvern.. reprezentatii Comisiei Aliate de Control in frunte cu general-colonelul de tancuri – I. URSS si-a asigurat suprematia in viata socio-culturala a Romaniei. inaintea numirii Guvernului Groza (6 martie 1945). influenta politica si economica a Uniunii Sovietice. MIHAI. Desi se declara o organizatie apolitica. a activistilor comunisti din "gruparea moscovita" si a din ce in ce mai numeroase personalitati romanesti.Z. Scopul ei era sa ceara Regelui Mihai I sa "redea tarii linistea". relatia Kremlin-Bucuresti a ramas batuta in "cuiele" Casei Prieteniei. Tito si Dimitrov. Susaikov . in sala Cinematografului Fantasio. al reprezentantilor Comisiei Aliate de Control. La randul lor. Dej urmarea scoaterea din partid a gruparii Pauker-Luca. LENIN. Festivitatea de inaugurare era astfel prezentata de "Scanteia": "Sala era bogat impodobita cu steaguri sovietice si romanesti.. doua mari portrete: al Generalissimului Stalin si al M. Regele Mihai I al Romaniei. evident "sovieto-romane". 1947 PRECIZARI "Cominformul a fost creat tocmai din necesitatea de a pune la punct parerile care se deosebeau de cele sovietice. Bucurestiul avea sa devina in 1947 un real "bastion de cultura sovietica". concluzionand ca. Incepand cu 1947 pana in 1958. pe motiv ca acestia nu erau romani. totodata. Maurer. "paratii" au contraatacat.

Constantin Daicoviciu si Constantin I. premierul Groza s-a adresat oamenilor de stiinta romani sa "afle cu ajutorul acestui institut noi izvoare pentru reconstructia si propasirea tarii. Gala Galaction. muzica) deserveau cadrele didactice si studentii care doreau sa-si insuseasca limba rusa si metodele de invatamant sovietice. Parhon. ofiteri sovietici.. Dosoftei. in cladirea actualului Palat Kretzulescu (atunci locuinta profesorului Todor Stoianovici). Dimitrie Cantemir. casa acelei prietenii care. declar deschisa Casa Prieteniei Sovieto-Romane!" MUZEUL ROMANO-SOVIETIC. depozitarul a "peste 15.. mitropolitii Varlaam.Z. membrii din conducerea ARLUS. considerate superioare. Solemnitatea deschiderii noului locas de stiinta si cultura s-a facut in prezenta a doua inalte fete bisericesti ruse – Patriarhul Alexei al Moscovei si al Intregii Rusii si Mitropolitul Grigore al Leningradului si al Novgorodului. Fenomenul de sovietizare prin cultura s-a mentinut pana in 1958 – cand trupele Armatei Rosii s-au retras din Romania – si s-a incheiat aproape de 1964. dar si tuturor acelora ce doreau sa lucreze pe relatia cu Uniunea So-vietica. stiinte economice. din initiativa Comandamentului acestor trupe. infiintarea Institutului? Cele cinci directii si 14 sectii din cadrul sau (stiinte tehnice. Se subintelege ca profesorii si studentii dornici de cariera au dat navala.. "tovarasul Constantin Daicoviciu a schitat in fata asistentei planul de lucru care va permite inzestrarea Muzeului cu toate piesele doveditoare a stranselor relatii romano-ruse". dupa cum o confirma istoria Romaniei." CETATENII DE ONOARE AI ROMANIEI . Numai prin simpla prezenta a unor oficialitati de rang superior la asemenea manifestari putem deduce importanta de moment oferita "infratirii". Constantin I.–. Peste alte doua saptamani. Alexandru Alexandrini. Mihail Sadoveanu. Parhon. Dupa intonarea imnurilor celor doua state. erau sustinute de profesori ca George Enescu. Mihai Viteazu. (. gratuite.211 - . drept.) In numele Comandamentului de Trupe al Armatei Sovietice. se deschidea Muzeul Romano-Sovietic. anul "Declaratiei de independenta. Ecaterina a II-a si de generalul Kiseleff. Cursurile. Gheorghe Duca. arte plastice. geografie-geologie. Dar cum "istoria de veacuri" a relatiilor dintre cele doua state nu este nici pe departe epuizata de obiectele si documentele deja prezentate. dupa cum anunta oficiosul "Scanteia". conducatori ai sindicatelor romanesti. Lucretiu Patrascanu.) Ramane sa ne exprimam speranta ca aceasta Casa a Prieteniei Sovieto-Romane sa devina centrul cultural si social in Capitala Romaniei. va fi chezasia independentei statului roman. oficial. Teodosie. in care se va concentra o munca mare si rodnica de cunoastere a vietii din Statul Sovietic. care stau marturie a relatiei dintre popoarele roman si rus de-a lungul veacurilor". loctiitorul Presedintelui Comisiei.000 de documente istorice originale. Asadar. Vor fi aceeasi si la deschiderea altor institutii-simbol ale prieteniei dintre cele doua popoare. chimiefizica-matematica. personalitati politice. cat si celelalte tari din lagarul socialist. Susaikov si ambasadorul URSS in Romania – S. au ingaduit subjugarea culturii nationale celei sovietice. Aceeasi sursa detalia ca printre ele se afla tratate si scrisori semnate de domnitorii Gheorghe Stefan. Susaikov se adresase participantilor printr-un discurs pompos. Un alt Palat de renume din Bucuresti – Cantacuzino (cunoscut ca si "Casa cu lei" – a devenit din 3 iunie 1947 sediul Institutului de Studii Romano-Sovietice. filologie – teologie. drama.Z. Kavtaradze. Florica Bagdasar. dintr-o rau-inteleasa servitute fata de "patria eliberatoare" – Uniunea Sovietica – atat Romania. in 28 martie 1947. Din Consiliul de conducere al Institutului faceau parte Stefan Nicolae. Andrei Otetea. Emil Petrovici sau Alexandru Rosetti. Petru cel Mare. literatura-jurnalistica. se deschide si in Capitala Romaniei Casa Prieteniei popoarelor noastre. In discursul sau. De la festivitate nu puteau lipsi generalcolonelul I. Vasile Lupu. agronomie. (.. oameni de stiinta si arta. general-colonelul I. de tarii Aleksei Mihailov. Cei doi prelati erau insotiti de premierul Petru Groza si membrii Consiliului de Ministri – Teoharie Georgescu." La ce servea. ce sublinia "remarcabila coincidenta: tocmai in preajma celei de a treia aniversari a intrarii trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei.

declarata ca initiatoarea ideii de infiintare a institutiei. in fruntea careia fusese numit profesorul de literatura Barbu Lazareanu – rector." I. Universitatea Muncitoreasca – pornita din initiativa CC al PCR si dupa indrumarile tovarasei Ana Pauker – nu are de gand sa devina un corp . cat si pentru numarul impunator de elevi recrutati din muncitorii manuali si intelectuali. aceiasi care de o buna bucata de vreme vor sa impinga tara spre prapastie indemnand la acte huliganice. la Bucuresti. Copiata pana in cele mai mici amanunte dupa tiparul sovietic al scolilor pentru "propagandisti" si "agitatori". rup afisele ARLUS-ului. "drept manifestare a recunostintei intregului popor roman pentru ajutorul dat in lupta de eliberare impotriva jugului hitlerist si de redobandire a independentei Statului Roman." Scinteia 1945 Universitatea PCR PAULA MIHAILOV CHICIUC In 1945. LA VREMURI NOI. a fost prilejuita de inaugurarea Universitatii Muncitoresti a PCR. Conducerea de partid era reprezentata de Ana Pauker – membru in Comitetul Central al PCR. SPERANTE "Ramane sa ne exprimam speranta ca aceasta Casa a Prieteniei Sovieto-Romane sa devina centrul cultural si social. Astfel. peste trei zile. a sustinut interesele politice si teritoriale romanesti. precum si faptul ca la Conferinta Internationala si la Conferinta de Pace. Universitatea PCR a avut o istorie destul de complicata.212 - . Este timpul sa le spunem clar si fara echivoc: mana la o parte! Prin astfel de acte huliganice. pe 18 martie 1947. La inceperea cursurilor (1947). 1947 AVERTISMENT "O mana de fascisti. casa acelei prietenii care va fi chezasia independentei statului roman. Spatii largi in ziarul oficial al partidului si cuvinte frumoase a primit festivitatea de inaugurare a Universitatii Muncitoresti (10 martie). In urmatorul an. ci si prin conferirea de inalte distinctii oamenilor politici din conducerea statului sovietic.Romania a tinut sa-si arate "recunostinta fata de Uniunea Sovietica" nu doar prin infiintarea de institutii de cultura. Susaikov. SCOALA NOUA. atat pentru profesori. ministrului de Externe sovietic – Viaceslav Molotov – pentru "meritele in lupta pentru pace si libertatea popoarelor si serviciile speciale facute Romaniei si indeosebi Ardealului prin cunoscuta declaratie din 3 aprilie 1944 care a contribuit la pregatirea evenimentului de la 23 August. "inalta scoala de pregatire muncitoreasca" se dorea a deveni izvorul de materialism dialectic pentru "fiii si fiicele poporului". Consiliul de Ministri a hotarat conferirea titlului de "cetatean de onoare al Romaniei" lui Stalin." Tot prin decret al Guvernului. Despre menirea si rolul atribuite "inaltei scoli de pregatire muncitoreasca" aflam chiar din discursul inaugural al rectorului Lazareanu: "Vestindu-si ivirea in toiul asaltului formidabil contra fascismului si aparand imediat dupa o netagaduita biruinta impotriva coalitiei reactionare de la noi. tara nu are decat de pierdut. Consiliul Primariei Cluj a hotarat acordarea titlului de cetatean de onoare al orasului. a fost inaugurata Universitatea Muncitoreasca a PCR. a aparut numele "precursorului" Stefan Gheorghiu. in care se va concentra o munca mare si rodnica de cunoastere a vietii din Statul Sovietic. "O emotionanta sarbatoare – titra Scinteia din 13 martie 1945 –. secundat de Ionescu Gulian – secretar.Z. pe frontispiciul ei. Andrei Vasinki a primit Ordinul "Carol I" in grad de Cavaler Mare Cruce." Totodata." PIATRA DE TEMELIE – CC AL PCR. intr-o sedinta oficiala.

in discursul rectorului. Iosif Chisinevschi. a asigurat el asistenta. ai taranimii.) Mai bine zis: menirea ei consta in a implini – si a creste in acelasi timp – posturile de comanda ale batalioanelor proletare. proiectul utopic al comunismului mondial. Ion Calugareanu. Momentul de culme al festivitatii l-a realizat corul Universitatii. SCOALA PCR. au avut prilejul intalnirii cu Chivu Stoica. astfel incat "victoria cauzei comuniste sa fie sigura". directorul de studii Zina Brancu si profesorii Mihai Roller. (. (. studenti proveniti din adancul maselor. ci calauza in actiune»". de pricepere si de hotarare neaparat trebuitoare unor comandanti. Sandu Babuci" –. de altfel. Leonte Rsutu. Prin intermediul acestora insa s-a incercat formarea "omului nou". Scinteia anunta pe prima pagina "Arestarea lui Nichifor Crainic". Urma sa fie adus sub "o severa escorta" in Capitala. Toti vor fi considerati in anii urmatori "marile personalitati" care vor dirija cultura romaneasca. "deschiderea Universitatii PCR «Stefan Gheorghiu» intr-o atmosfera inaltatoare". acum denumita "Stefan Gheorghiu". acompaniat de intreaga asistenta. In "limba de lemn" ce avea sa se instapaneasca peste tara. scrierile istorice despre asemenea institutii si rolul lor sunt putine.) In fruntea celor cari predau la Universitatea muncitoreasca vor fi figura cei mai mari dascali ai omenirii: Marx. Lenin si Stalin". care. Tuturor acestor studenti. in februarie 1946. Din staful universitatii au onorat adunarea rectorul Barbu Lazareanu..213 - . ne oprim asupra figurii luminoase a lui Stefan Gheorghiu". In schimb. intelectuali. capabili. Liuba Chisinevschi. Daca la inaugurarea din martie 1945 rectorului i-a revenit sarcina de a vorbi despre institutia sa. Un alt discurs "de rezonanta" a fost cel tinut de Iosif Chisinevschi.. cei peste o suta de "tovarasi muncitori. Alexandru Buican. DE CE STEFAN GHEORGHIU? Barbu Lazareanu a "lamurit".. Gheorghe Apostol. Pentru fapta sa. a fost condamnat la moarte. reprezentantii viitorilor propagandisti si-au angajat la "sarcina de a intari Partidul nostru cu cadre pregatite politiceste ridicate prin cunoasterea teoriei marxist-leniniste si aplicarea ei in practica. Ionescu Gulian si Ion PopescuPuturi. rupt de marea batalie ce se da in jurul nostru. tarani. incepand cu Doja. Nicula si tov. Closca si Crisan. fii si fiice ai clasei muncitoare. Frimu. cu acele elemente care – inainte de a se fi avantat pe taramul scrisului si al vorbirii militante – isi vor dovedi pe teatrul bataliilor sociale insusirile de curaj.C. insusindu-si cuvintele lui Marx si Engels ca: «Invatatura noastra nu e dogma. Lenin. REBOTEZATA! Peste doar 11 luni (10 februarie 1946) Scinteia anunta. Iosif Ranghes. In sala s-au scandat lozinci pro-PCR si pro-Dej.. si numai dupa ce se vor fi echipat cu acea teorie si tactica de neinfrant care este doctrina marxist-leninista. dornici de invatatura". care au exprimat "in cuvinte clare si angajamente concrete dorinta arzatoare a acestei prime serii de studenti scosi din productie pentru a-si insusi mai temeinic invatatura lui Marx. Chisinevschi le atragea atentia sa puna in practica invatatura capatata. subliniata. Din pacate. consta in continutul ei – "filosofia clasei muncitoare" si "materialismul dialectic". jubiland de bucuria capturarii "odiosului criminal de razboi". a cantat "Internationala"! Au urmat interventiile reprezentantilor studentilor si studentelor – "tov. in calitatea sa de conducator al Sectiei de Educatie Politica a CC al PCR: "In Universitatea noastra isi vor face educatia. Despre Crainic se spunea ca ar fi fugit din tara dupa 23 august 1944 si ar fi facut parte din "guvernul-fantoma" al lui Horia Sima. Horia. un meeting electoral. Engels. in maniera tipica propagandei comuniste. ziarul nu da nici cel mai mic amanunt. "reinaugurarea" a fost. studenti de tip nou. Tudor Vladimirescu pana la I. De la cea de-a doua festivitate lipsea insa chiar initiatoarea ideii – Ana Pauker. fii si fiice devotate activitatii Partidului nostru". promotie dupa promotie. din nou. Stalin. recrutati ca si cursanti dintre "cei mai buni activisti. Din declaratiile lui Crainic aflam ca fostul publicist si profesor traia sub numele de "negustorul . Engels. CAPTURAREA LUI NICHIFOR CRAINIC La 28 mai 1947. De ce a fost nevoie de redeschiderea universitatii.carturaresc izolat." Noutatea "primei scoli teoretice pentru muncitori". de ce au ales ca "patron" al institutiei pe social-democratul Stefan Gheorghiu: "Evocand trecutul de lupta al poporului nostru si pe eroii acestor lupte. in lipsa. barbati si femei. mai degraba.

Se pare ca in cea de-a doua zi a vizitei. Componentii delegatiei fusesera Petru Groza. prin asezari din Banat si Mures. subsecretar de stat la Presedintia Consiliului de Ministri). Respectivul banchet i-a prilejuit lui Bodnaras si o intalnire neoficiala cu generalul Sviridov ("caruia i-am putut face o scurta expunere asupra celor constatate"). primul ministru maghiar ii solicita cateva minute. ea fiind pusa astfel in imposibilitatea de a-si asigura reconstructia". la Petru Groza acasa venisera Ana Pauker si Gheorghiu-Dej. Din "constatarile si invatamintele" cu careBodnaras isi finalizeaza raportul reiese tratamentul de marioneta pe care i-l aplicau comunistii lui Petru Groza si profitul pe care il aveau. deghizat. deopotriva. fost legionar. "Am mai stabilit in tren – scrie «subalternul» Bodnaras – ca la toate intrevederile politice pe care Groza le va avea sa fie insotit de mine. si-a continuat perindarile. Pana si generalul sovietic . inaintea calatoriei spre Budapesta. spre a apare in orice situatie ca reprezentand acelasi punct de vedere". Crainic a marturisit ca nu parasise Romania si ca pana la 2 septembrie 1944 fusese ascuns la manastirea de maici din Pasarea. ministrul Informatiilor. Nu uita nici simpatia ce-o inspira multimii primul ministru al Romaniei. pentru a evita greseli. Astfel ca. Relevanta in reprezentarea lor este "Darea de seama privind vizita delegatiei Romaniei la Budapesta din 2-5 mai 1947". intocmita de Emil Bodnaras. ca textele declaratiilor pe care eventual va fi in situatia sa le faca sa fie redactate impreuna cu mine. Inca din primele randuri ale darii sale de seama. Cei din urma ii facusera primului ministru (conducatorul delegatiei) instructajul de rigoare. sa informam pe ceilalti ministri permanent. sa nu acorde nici un interviu fara a se consulta in prealabil asupra oportunitatii lui. Dupa o perioada de internare intr-un spital din Sibiu. In continuare. agentul Bodnaras prezinta propria concluzie a faptului ("pareau scuze rostite fara convingere si in mod confuz"). Groza avusese "o atitudine neobisnuit de buna". Documentul nu are specificat destinatarul. ungurii si-au dat seama de importanta subsecretarului de stat si de gafele politice facute in fata acestuia.214 - . Bodnaras consemneaza impresia buna pe care Groza o face deopotriva politicienilor. "El a tinut sa-mi explice – scrie Bodnaras – ca s-a acreditat in mod gresit parerea ca Ungaria primeste puternice ajutoare de la americani. Editorial: Pe fata si pe dos LAVINIA BETEA Abia dupa deschiderea arhivelor pentru anii "institutionalizarii bolsevismului" in tarile Europei de Est putem reconstitui mecanismele lacunare de putere si influenta. si "raportorul" Bodnaras (oficial. ca in realitate lucrurile nu stau chiar asa. controlul oficial si cel subteran practicate de Kremlin. scrie Bodnaras). Reiese si ca vizita "culturala" are ca prim scop informarea sovieticilor asupra orientarii si relatiilor din conducerea maghiara (sub raportul "politicii de compromisuri pe care guvernul ungar incearca sa o duca sub influenta si in favoarea anglo-americanilor si impotriva Uniunii Sovietice". ministrul Artelor. prin aceea ca li se adreseaza gazdelor direct in limba maghiara pe care-o stapaneste perfect. precum si rolul unor personaje creditate cu rang secundar in panteonul comunist. Deducem insa din continut ca informarea este destinata sovieticilor si conducerii PCR. Bodnaras mentioneaza ca. la banchetul programat. ascunzandu-se in casa preotului Sanmarghitean Ion. Cu referire la ansamblul intalnirilor. dar totusi Ungaria nu a putut refuza aceste ajutoare. sa pastram permanent contact informandu-ne reciproc asupra tuturor constatarilor facute. presedintele Consiliului de Ministri. din satul Cerghid (judetul Mures). Ion Pas. Urmeaza amanuntite detalii asupra intalnirilor si convorbirilor importante in contextul "planului Marshall" si inceputului de "razboi rece". scriitorilor si artistilor unguri la banchetele unde fusese invitata delegatia romana. Octav Livezeanu. de pe urma slabiciunilor si carismei lui.Vladimir Spanu din Radauti". Satisfacandu-i-se orgoliul unei intalniri cu fostii sai colegi budapestani de liceu.

Desi comunismul s-a intins pana unde au ajuns tancurile sovietice. Unii diplomati romani – Grigore Gafencu. Diplomatii de cariera. TOVARASI DE DRUM. unde au fondat miscarea exilului romanesc. capacitatea sa de infiltrare si interventie la nivelul zero al diplomatiei. constatate in atatea randuri la Bucuresti. zice Bodnaras. presedintele si primul ministru ungar. rolul acestora s-a incheiat. In Romania. Diplomatii de cariera au fost pastrati pana dupa semnarea Tratatului de Pace. scriitorii si oamenii . Liderii de la Moscova le-au recomandat comunistilor din tarile est-europene sa colaboreze cu diplomatii de cariera. dar li s-au inrosit pensulele". propaganda de partid comunista declanseaza atacul asupra titularului de la Externe. recrutati din randul politicienilor interbelici. MODEL SOVIETIC. Conducerea Ministerului de Externe maghiar este "orientata spre Apus". in conditiile in care statele lor erau considerate invinse. pe langa el. coordonand negocierile la Conferinta de Pace. In perioada interbelica. Diplomatii lor se scolisera la Paris. din cauza Conferintei de Pace de la Paris. Rusia sovietica fusese reprezentata in exterior de diplomatii tarului. dupa incheierea pacii (februarie 1947). Daca politicienii au "dezertat" uneori de la "tovarasia" cu protejatii Moscovei. experienta lor fiind vitala negocierilor si inducerii in eroare asupra intentiilor viitoare ale Moscovei. Situatia politica este mai grea decat in Romania. "gloriosii soldati ai Armatei Rosii" nu le puteau face pe toate. Gheorghe Tatarescu. Constantin Visoianu. Dupa terminarea razboiului in Europa (9 mai 1945). Comunistii din Romania. stabilind contacte durabile cu diplomatia europeana. In anii ’20. ramane un element foarte util. In consecinta. cu toate lipsurile si greselile sale. "legendat" ca membru al conducerii PCR. puterea agentului sovietic Bodnaras. "Figuri sterse" pareau in public. statele din sud-estul si centrul Europei avusesera lagaturi stranse cu democratiile occidentale. deoarece o folosisera si bolsevicii dupa "revolutia" din octombrie 1917. neobisnuita fluenta si flexibilitate a discursului sau sunt un "regal". Grigore Niculescu-Buzesti – nu au asteptat acest moment. chestiunea sferelor de influenta s-a mutat de pe terenul militar pe cel diplomatic.Sviridov apreciase ca ungurii "din opozitie" cu care se-ntalnisera incercasera "sa-l vopseasca pe Groza alb. comunistii s-au bazat pe asa-zisii "tovarasi de drum". deoarece aveau nevoie de experienta si relatiile lor externe. a iesit in evidenta si "marea popularitate a lui Groza". Bodnaras apreciaza ca "Groza. La Budapesta. Dupa semnarea Tratatului (1947). reusind datorita acestora sa reintre cu brio pe arena internationala. ministrul fiind "anticomunist si antisovietic". in special cu Franta. iar comunistii au inceput sa-i inlature prin diverse mijloace. Mindszenthy"). Restul concluziilor raportului ii priveste pe unguri. are si sprijinul bisericii catolice ("sub conducerea unui reactionar notoriu si dusman al Uniunii Sovietice si al Partidului Comunist. In domeniul diplomatiei. "remaniati" de comunisti ILARION TIU Guvernele comuniste instalate in tarile intrate in sfera de influenta a Uniunii Sovietice au fost atente cu "reformarea democratica" a Ministerului de Externe. fugind din tara la jumatatea anului 1946. "Ce pacat ca Groza nu este al nostru!" – oftase intr-o seara la urechea lui Bodnaras unul dintre liderii comunisti maghiari. de care Partidul va trebui sa stie sa se foloseasca". "democratizarea" structurilor "burgeze" est-europene a intarziat pana in anii 1947-1948. Acestia au fost numiti sefi ai diplomatiei.215 - . consemneaza Bodnaras. Urmare a acestora. deoarece "reactiunea" lor se gaseste si in guvern. Guvernul de la Moscova era sigur pe reusita acestei strategii. la Budapesta trebuie trimis "de la Moscova un ministru plenipotentiar bun"! Pentru cautatorii senzatiilor tari oferite de dosarele Securitatii. Bulgaria sau Ungaria aveau nevoie de aceste legaturi. Pentru a avea sprijinul profesionistilor din diplomatie.

DIPLOMATI-MUNCITORI. Strategia atragerii intelectualilor in diplomatie a dat roade si in alte tari intrate in sfera sovietica. IN UMBRA. ultima tara din lume. minister condus de colegul sau de partid – liberalul Alexandru Alexandrini. care "evaluau" pericolele "burghejilor". Primii ambasadori romani in Uniunea Sovietica au fost criticul literar Iorgu Iordan si profesorul Gheorghe Vladescu-Racoasa. nu se subordonau bucurosi relatiilor si regulilor pe care le cere diplomatia si care domnesc in intregul corp diplomatic – pe care trebuie sa le respecti o data ce esti membru al acestui corp". Insa dupa semnarea Tratatului de Pace. Simultan. publica mai multe articole critice la adresa politicii economice a Romaniei si tentativa de etatizare. nu avea sa fie la fel de jovial precum colegii sai de guvern.216 - . Daca pana in 1947 comunistii se ingrijeau sa-l aiba alaturi pe reprezentantul "lumii vechi" (deoarece le dadea legitimitate). prezentandu-l in schimb pe Gheorghiu-Dej ca "fauritor de diplomatie". deoarece incepuse izolarea sa de catre colegii de Cabinet. Gyula Szekfu. reintroducand pe scena diplomatiei mondiale tara dupa razboi. Secretarul general al PCR anunta la 20 februarie semnarea acordului prin care Romania si URSS si-au acordat reciproc clauza natiunii celei mai favorizate. Tonul a fost dat de redactorii Scinteii. cu titlul "Sub patru dictaturi: memorii: (1940-1975)". doar liberalii lui Tatarescu sau mentinut in principalele institutii ale statului. Astfel ca Ungaria a trimis la Moscova ca ambasador un reputat istoric. incep "demascarile" de la Finante. Romania Libera si alte publicatii ale PCR sau apropiate Partidului "dezvaluie" anumite nereguli de la Ministerul de Externe. muncitorii trebuia sa preia conducerea in toate sectoarele societatii. Ca reactie la aceste critici. o delegatie a guvernului roman se deplaseaza la Moscova pentru a definitiva prevederile acordului economic cu Uniunea Sovietica. In meomoriile sale. iar Cehoslovacia. Gheorghe Tatarescu. Mihai Beniuc (el insusi om nou aparut in diplomatie) relateaza situatia din ambasada de la Moscova astfel: "Cei nou-veniti erau in permanenta nemultumiti. Acesta critica astfel politica generala a guvernului Groza: "Am ramas. Incepand din luna martie. Noi suntem singura tara in care nu am putut . dintre vechii politicieni importanti. Scinteia. Insa semnatarul Tratatului de Pace. Tensiunile au culminat la 24 mai 1947 prin publicarea unui memoriu adresat BND de Gheorghe Tatarescu. fiind epurati treptat si ei din ministere. dupa semnarea pacii. inclusiv in diplomatie. situatia se schimba. Drapelul. condus de Tatarescu. Propaganda de partid ignora calitatea lui Tatarescu de ministru de Externe. La 10 februarie 1947 inceta oficial starea de razboi a Romaniei cu Natiunile Unite. Incepand cu 1945. In concordanta cu ideologia marxist-leninista. insuficient pregatiti pentru o misiune de asemenea importanta.de cultura au fost colaboratori de succes ai diplomatiei comuniste. In a doua jumatate a lunii februarie 1947. Toate celelalte tari sunt in curs de a-si ridica puternic productia si au atins rezultate apreciabile. Gheorghe Tatarescu apare din ce in ce mai rar la festivitatile publice. La Belgrad a fost trimis ambasador de asemenea un reputat intelectual. Dupa intoarcerea delegatiei romane de la Paris. in persoana literatului Tudor Vianu. la Paris. in reprezentantele diplomatice ale Romaniei si-au facut aparitia treptat oameni noi. Guvernul Groza desavarsea astfel cea mai importanta misiune externa pe care o avea. tot un istoric. sub raportul productiei generale. Debarcarea lui Tatarescu ILARION TIU Dupa alegerile din 1946. pe nume Horak. ziarul de partid al PNL-Tatarescu. Modificarea structurii corpului diplomatic nu s-a facut numai la nivel conducerii Ministerului de Externe. prin semnarea Tratatului de Pace. misiunea acestora s-a considerat incheiata.

Cu ajutorul altor functionari din minister. IN ACTIUNE Epurarea ministerului de Externe de cadrele "vechi" a fost grabita si de "descoperirea unor scurgeri de informatii secrete" catre liderii "partidelor istorice". de cea a adversarilor taranisti Iuliu Maniu si Ion Mihalache. Acesta facea legatura intre Iuliu Maniu si diplomati emigranti cum ar fi Grigore Gafencu sau Viorel V. Mult mai acid si categoric se manifesta Stefan Voicu. Legati prin mii de fire de interesele imperialismului international.217 - . liberaul Tatarescu nu este acuzat doar de relatii cu "tradatorii" taranisti din interior. Ministrii liberali. pregatind procesul fruntasilor taranisti. "GATA CU BURGHEZII!". in articolul de fond "Demitere. soldat cu arestarea liderilor national-taranisti. Tararescu a fost criticat ca nu prevenise fuga din tara a unor diplomati. nu demisie": "De luni si luni de zile devenise evident ca ne apropiem de clipa in care corpul sanatos al guvernului va trebui curatit de putregaiuri. Grigore Niculescu-Buzesti. De data aceasta. au predat documente secrete spionilor din serviciul unor tari straine si indeosebi ai imperialismului american. La sfarsitul anului 1946-inceputul anului 1947. au incercat sa intoarca politica actualului regim democrat spre apele sangeroare ale imperialismului". Gheorghe Tatarescu si-a inaintat imediat demisia. printre care si Victor Radulescu-Pogoneanu. au incercat permanent sa duca in interiorul guvernului o politica a capitalistilor sabotori si speculanti. Desi Siguranta avea cunostinta despre scurgerile de informatii. impreuna cu ceilalti sase membri ai Executivului din partidul sau. "CABINETUL NEGRU". In timpul dezbaterilor s-au facut numeroase aluzii la ineficienta ministerului de Externe in combaterea actelor de "tradare". iar colaboratorii sai . nu a luat masuri. Situatia lui Tatarescu in fruntea ministerului de Externe s-a agravat cateva zile dupa lansarea memoriului. Scinteia reda astfel stuatia: "Servicii din cele mai importante ale Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a inceput la 25 octombrie. DEMISIA "DE ONOARE". numit "Cabinetul Negru". precum Grigore Gafencu. Astfel. guvernul comunist a desfiintat PNT la 30 iulie 1947. Constantin Visoianu. Dupa fuga de la Tamadau. Desi in discutie era un demnitar al statului. Tilea. guvernul s-a intrunit in sedinta de urgenta pentru "dezbateri". Sorin Toma. acuzatii fiind invinuiti de "inalta tradare". ci si cu spionii capitalisti. "Cabinetul Negru" si-a incetat activitatea dupa incidentul de la Tamadau. pe care le inainta ulterior fruntasilor taranisti. a doua zi dupa sedinta Comisiei de Afaceri Straine a Camerei. legate direct de titularul departamentului. Victor Radulescu-Pogoneanu obtinea copii ale unor documente strict secrete. reprezentanti ai marilor bancheri si fabricanti.face un pas inainte. care prevedea reforme economice in spiritul celor propuse de Tatarescu. sustinea ca "putregaiul de la Ministerul de Externe trebuie extirpat cu toata hotararea si cat mai repede". condus de Victor Radulescu-Pogoneanu. Ei au servit ca organe de legatura intre gruparile tradatoare din afara si dinauntrul tarii. Astfel ca la 5 noiembrie deputatul Mihai Dragomirescu convoaca si Comisia de Afaceri Straine pentru discutarea situatiei. redactorul-sef adjunct al oficiosului PCR. La 6 noiembrie. "Dezbaterea" se muta rapid din sala tribunalului in Parlament. limbajul nu era deloc conventional. strangand probe pentru compromiterea "retelei de spionaj". Atmosfera "incinsa" privindu-l pe Tatarescu a fost intretinuta de criticile aspre ale redactorilor Scinteii. Si mai este inca o vorba: «nu poti invata lupul sa manance iarba». dar naravul. Este o vorba veche romanesca: «lupul paru-si schimba. Suntem apoi singura tara in care nu s-a putut incepe un plan de refacere". paradoxal. Pentru aceste fapte grave este raspunzator in fata parlamentului si a tarii titularul departamentului Afacerilor Straine". Siguranta a interceptat un serviciu de informatii paralel in interiorul ministerului. ba». guvernul Groza a inlaturat si ultimele "urme" ale "partidelor burgheze" din componenta sa. Soarta lui Gheorghe Tatarescu in fruntea diplomatiei romanesti a depins. Acesta a primit o sentinta de 25 de ani temnita grea. ulterior publicarii Planului Marshall (5 iunie 1947). Sediul "retelei" se afla intr-o casa inchiriata pe numele unui diplomat polonez din Parcul Jianu (actuala zona Aviatorilor).

Tovarasa Ana.pedepse cuprinse intre 2 si 15 ani de inchisoare. in 1859. Aceasta prezinta un contrast izbitor fata de politica imperialistilor anglo-americani. politica externa a Romaniei a fost redefinita. care nu ne precupeteste in toate ocaziile ajutorul material si diplomatic. Reproducem in cele ce urmeaza un astfel de "ecou". singurul obstacol mai ramanea regele.. iar modelul "democratiei" devine Uniunea Sovietica. model al viitoarelor telegrame si adeziuni ale "oamenilor muncii": "Noi. a fost inlocuit cu "Tovarasa Ana". Partidul Comunist Roman cucereste si ultima "reduta" din guvernul Groza. In primul sau discurs. Insa dupa semnarea si ratificarea Tratatului de Pace (prima jumatate a anului 1947). sunt dictate de insasi interesele nationale ale tarii noastre. Investirea Anei Pauker si a celorlalti comunisti intrati in Guvern ca si ministri secretari de stat s-a facut in cadru festiv. la Externe ILARION TIU Prin indepartarea lui Gheorghe Tatarescu de la Ministerul de Externe. Gheorghe Tatarescu. Polonia. Evenimentul s-a suprapus cu ample manifestatii pregatite din timp pentru a serba "Marea Revolutie Socialista din Octombrie 1917". guvernul s-a "intarit" prin plasarea a doi lideri importanti ai Partidului Comunist la Externe (Ana Pauker) si Finante (Vasile Luca). pana la semnarea pacii. ECOURI. Ungaria. care fusese principalul inamic al Romaniei in perioada interbelica. Dupa debarasarea de Tatarescu (6 noiembrie) si condamnarea fruntasilor taranisti la pedepse grele (11 noiembrie). ambasade si legatii. Albania. politica de pace si independenta nationala. Inca de la infiintarea statului. NOUA STRATEGIE EXTERNA. Cehoslovacia. la 7 noiembrie 1947. toate eforturile se indreptasera spre negocierea statutului sau la Conferinta de Pace. principalul aliat fusese Franta. Vestea numirii Anei Pauker la Ministerul de Externe a "provocat" manifestatii de bucurie pentru muncitorii si muncitoarele din fabrici. Romania avea putine contacte externe. La terminarea conflagratiei mondiale (9 mai 1945). Inainte de acest moment. In consecinta. Ultimii diplomati de cariera care nu facusera inca "trecerea" la comunisti sunt indepartati. se afla inca in stare de razboi cu Natiunile Unite. atat inainte. Din punct de vedere al dreptului international. fosta reprezentanta a PCdR. In toamna anului 1947. cat si dupa primul razboi mondial.218 - . In departamentele ministerului. care datorita caracterului profund democratic al politicei sovietice sunt constituite pe scrupuloasa respectare a suveranitatii si independentei noastre. Au fost totodata folositi ca martori si acuzati in alte procese politice ale vremii. Acest discurs anunta modificarea fundamentala a relatiilor externe ale Romaniei moderne. comunistii pregateau asaltul final asupra controlului deplin al puterii. pe parcursul vizat de sovietici si de PCR. De asemenea. Suntem chemati sa contribuim in mod activ la consolidarea acestei prietenii pe care o privim ca una din garantiile fundamentale ale pacii".. De aceea stim ca vom fi exponenti ai vointii intregului popor. Experienta istorica a ultimilor ani a confirmat pe deplin convingerea impartasita de toti democratii si toti iubitorii de tara din Romania ca relatiile de prietenie cu URSS. publicate in coloanele Scinteii pe prima pagina. acest sistem de politica externa este "abandonat". intra reprezentantii "clasei muncitoare". Bulgaria. . muncind pentru strangerea si consolidarea continua a acestor relatii. pe fondul "relatiilor fratesti" intre statele socialiste. ministrul enumera noile repere externe ale Romaniei – URSS si tarile socialiste: "Relatiile de stransa prietenie cu Uniunea Sovietica constituie fundamentul intregii politici externe a statului roman democrat. pentru prima data in istorie Ungaria devine "tara prietena" a Romaniei. titularul de la Externe. Pentru a evita "incidentele". Comitetele acestora au trimis scrisori de felicitare. Dupa 1947. O stransa comunitate de interese si nazuinti ne leaga de tarile democrate din vecinatatea noastra: Iugoslavia.

Acestia s-au integrat cu greu rigorilor diplomatice. care a participat glorios la alungarea trupelor germane. a fost scos in afara legii prin abrogarea acordului romano-francez din 1939. Dupa venirea Anei Pauker la Ministerul de Externe. Wolff SAR. Astfel. fiind actorii unor incidente neplacuta in primii ani ai "republicii populare". Ana Pauker spera ca acest eveniment sa se produca: "In fata guvernului nostru stau sarcini deosebit de serioase. Pentru a taia legaturile intelectualilor cu Vestul. ca relatiile de prietenie cu URSS sunt dictate de insasi interesele nationale" Ana Pauker Ana Pauker. politica de pace si independenta nationala. scria ziarul mentionat. care functiona din mai 1924. pe langa afirmatii propagandistice. Evenimentul a fost relatat si de presa europeana de stanga. Experienta istorica a ultimilor ani a confirmat pe deplin convingerea impartasita de toti democratii si toti iubitorii de tara din Romania. Ana Pauker se implicase activ in organizarea institutionala a femeilor. Sangele varsat pe frontul antihitlerist de ostasii celor 14 divizii romanesti constituie cel mai puternic argument in favoarea primirii Romaniei in randul Organizatiei Natiunilor Unite. In departamentele ministerului Ana Pauker a plasat foarte multe femei. Romania nu primise dreptul de a face parte din Organizatia Natiunilor Unite. SPRE EST "Relatiile de stransa prietenie cu Uniunea Sovietica constituie fundamentul intregii politici externe a statului roman democrat. Unele erau foste ilegaliste. trimitem salutul nostru fierbinte Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si felicitari entuziaste pentru numirea unor incercati. guvernul comunist a luat masuri pentru ruperea totala de Occident. ministere care au fost pana acum cuiburi de tradare a intereselor tarii si al poporului". "DIPLOMATIA MUNCITOREASCA". vedeta pe coperta revistei „Time“ ILARION TIU . ironic. Dupa obtinerea controlului total al puterii prin abdicarea regelui.219 - . care tineau legatura cu Roma. hotarati si iubiti conducatori ai clasei muncitoare in fruntea Ministerului de Externe si Finante. considerat de unii. Apoi. Incepand din 1945. datorita rezistentei opuse de anumite state. Ana Pauker a atins si probleme sensibile ale politicii externe in 1947. ziarul italian Unita prezinta pe larg "trecutul glorios" al Anei Pauker in timpul razboiului: "O faza importanta din viata Anei Pauker se plaseaza in anii grei ai razboiului actual. diplomatii de cariera incep sa fie chemati in tara de la misiunile din strainatate. Ana Pauker este o glorie a miscarii muncitoresti internationale". Ulterior va fi acuzata ca exagerase cu numirea tovaraselor in functiile de conducere din minister. Prin Legea cultelor si a invatamantului au fost desfiintare scolile confesionale catolice. surori sau cunostinte ale fostilor ilegalisti. Totusi. in vara anului 1948 s-au luat mai multe masuri in acest sens. OBIECTIV: ONU In discursul de investire. Noi dorim sa asiguram tarii noastre locul ce i se cuvine intre natiunile libere si egale in drepturi. Institutul Cultural Francez. fara pregatire de specialitate. Spre exemplu. ni se refuza acest drept ce a fost acordat unor tari al caror aport la victoria Natiunilor Unite este mai mult decat indoielnic. cand ea organizeaza si insufleteste divizia «Tudor Vladimirescu». in toamna.salariatii intreprinderii E. altele sotii. Noi nu vom obosi sa revendicam acest drept al nostru". "Ministerul de Externe al Femeilor" din Romania. multi recrutati din randul muncitorilor din fabrici. MINISTERUL FEMEILOR. In locul lor sunt trimisi oameni noi. desi solicitase aceasta inca din 1946. participand la sedintele si congresele acestora. devotati.

la mizeria si puscariile pe care le parasise. Fara indoiala. in Ministerul de Externe pentru doi ani. Groza este in mana Anei. Multi dintre colegii de partid romani sufera de «erezia» nationalista. Una i-a apartinut lui Nicolae Malaxa. Alta ia apartinut roscatei Magda Lupescu. Nu numai Stalin este prezentat ca un intim al Anei Pauker. un amant mai mare decat Casanova. schimbandu-le aproape in fiecare noapte. spune autorul. Un vechi membru de partid. Sunt enumerate etapele vietii ei. In vara anului 1948. Puterea aristocratilor. acum cateva luni. care o ajutase. activista a Cominternului si detinuta politic in "Romania burgheza". Vina lui este ca doreste o Romanie comunista pentru romani. GROZA. este la dispozitia ei: "Groza este un mare egocentrist. Conform relatarii revistei americane. fara reticente despre eroul reportajului sau. Ana Pauker este prezentata de revista americana drept o comunista de succes. Ana are o mare problema cu comunistii balcanici. Faima ei depaseste cei 92. pe care-i domina dintr-o privire.. Intrebata daca are voie sa-l sune pe Stalin la orice ora. Ana i-a inlocuit pe toti acestia. Si-a petrecut sase ani din viata in inchisorile romanesti. Una din case i-a apartinut Printului Brancoveanu. impreuna cu sotia sa. ne-a raspuns: «Cand nevoia o cere. Problema lui Stalin – si a lui Ana – este cum sa lege Romania de Moscova prin mijloace mai ieftine decat Armata Rosie. relateaza ca marea problema a Anei Pauker in 1948 era "comunismul national". Balcanii asista la batalia dintre Ana si «nationalisti». nimeni in Romania nu indrazneste sa i se opuna Anei Pauker. colonelul Ana Pauker sa intors cu regimentul sau in tara. dar slujba sa este de proconsul al lui Stalin. l-a lasat pe Tatarescu. cand Ana Pauker a infiintat Divizia Tudor Vladimirescu pentru a "curata" Romania de fascisti: "Cand Romania a fost «eliberata» de Armata Rosie. Ana Pauker apare descrisa in culori foarte vii. a fost scos de la Ministerul de Justitie si arestat. a inceput sa munceasca din ziua cand a devenit ministru de Externe. In goana dupa senzational. Se spune ca din cele sapte telefoane din biroul sau unul este in lagatura directa cu Kremlinul. aflat inca dupa gratii.000 mp ai Romaniei si cele 16. In reportajul prestigioasei reviste americane Time din septembrie 1948. Ea guverneaza Romania". prezentand-o ca o apropiata a acestuia: "Titlul ei este ministru de Externe." . de calibrul unei "amazoane" a Cominternului. dar a fost slaba si (isi amintesc prietenii ei) frumoasa. a industriasilor. "LA MANA ANEI". l-a bagat in inchisoare. a carei fotografie apare pe coperta publicatiei in luna septembrie. Alaturi de spaniola Dolores Ibarruri si de frantuzoaica Jeannette Vermeersch. Prezentarea sa are uneori aspecte fantastice. El se duce adesea la doamna Pauker si o intreaba: «Mai aveti nevoie de mine»?". Sentimentele anticomuniste si antirusesti ale romanilor complica acest proces". un redactor al revistei Time a sosit la Bucuresti pentru a face un reportaj despre "Tovarasa Ana". scrie gazetarul american. Lucretiu Patrascanu. Petru Groza.5 milioane de locuitori. ca tanara militanta comunista. atribuindu-i-se comunistei romane puteri malefice asupra colaboratorilor. Relatiile dintre cei doi. Deoarece a vrut sa se mai joace cu Partidul Liberal o vreme. amanta fostului rege Carol al II-lea.. pe care-l combatea cu fermitate: "Ana Pauker. personal incoruptibila. care se considera un tenisman mai mare decat Tilden. care o arestase. Tot in Time. COMUNISMUL NATIONAL. Maniu este acum pe moarte. priveste cu detasare spre trecut: "Acum ea este grasa si urata.220 - . Ana Pauker a intrat in atentia presei mondiale.Datorita faptului ca a fost prima femeie din lume ministru de Externe. teritoriu cu peste 100 de milioane de oameni. s-au cimentat in anii razboiului. ci si Vasinski ("bunul prieten al Anei"). mare industrias si speculant. Ajunsa la maturitate. acum sotia lui. Acum locuieste in trei case mari. deoarece se teme de asasini. dar pe Maniu. a regelui-playboy si a concubinei regale este acum in mana ei. Ii place sa aiba propriul bodyguard. jurnalistul supraevalueaza relatia Anei Pauker cu Stalin. Insusi primul-ministru. La 64 de ani alearga zilnic inainte de micul dejun cate trei mile. Este cel mai renumit lider comunist dintre Marea Baltica si Marea Adriatica. care sa-i care echipamentul pentru meciurile de tenis. il pot suna»". COMUNISTA DE CARIERA. PRIETENA LUI STALIN.

Bunaoara.BUCURIE MUNCITOREASCA Nu doar revista Time realiza o decriere triumfalista a Anei Pauker. un deceniu temnita grea. Albania s-a desprins in urma defectiunii lui Tito. nevestele si rudele lor. Asadar. Ana. In reprezentarea vaga a fostului lider taranist. fondat anul trecut in Polonia. .000 de lei cheltuieli de judecata. Rege al Romaniei". Ana poate reinnoda legaturile". In sala de sedinte a Ministerului Afacerilor Externe s-au strans sute de muncitori si muncitoare. tentativa la surparea ordinii constitutionale. Simbolul opozitiei comuniste poarta aura de corifeu al Marii Uniri si martir al sovietizarii Romaniei. Time. Andrei Jdanov. trasese in "eroii clasei muncitoare" de la Lupeni si incercase. Conform biografiei oficiale tiparite in 1950 la Editura de Stat. Nu pe asemenea date s-a construit insa actuala legenda a lui Iuliu Maniu. Guvernul si partidul au incredintat conducerea Ministerului Afacerilor Externe. prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala. tovarasei Ana Pauker. Ioan Hudita. Maniu era un nume. Tito. STALPUL COMINFORMULUI "Cominformul. s-a afiliat la Cominform. insurectie armata. sotia. Un politician oarecum anacronic in militantismul sau pentru "statul taranesc" intr-o Europa care deja galopa in era tehnologiei si modernizarilor citadine. fata de tovarasa Ana". venirea ei la Ministerul de Externe a fost de-a dreptul o binefacere pentru Romania: "Prin alungarea din guvern a lui Tatarescu. ciudat prin refuzul de a se aseza "la casa lui" cu copii si nevasta. fara judecata si chiar fara mandat de arestare. La cei 75 de ani ai sai. Curand dupa pronuntarea sentintei. Crucile "Cimitirului saracilor" din Sighet. una dintre fiice si fratii sai au fost. inchisi pentru vinovatia apropierii de partidul si de oamenii lui Maniu. a petrecut zece ani de temnita fara vreun act de condamnare. unul din oamenii de spirit ai acestuia este mort. sa se opuna fortelor invincibile ale poporului condus de comunisti. fiind declarat de tribunal ("in unanimitate"!) culpabil pentru "crima de complot. confiscarea averii si 50. intelectuali si ostasi. razvratire. de doua ori cate un sfert de secol munca silnica. "Merita" acestea.a fost condamnat o data la 12 ani detentie simpla. calauzesc gandul asocierii cu rastignitul Hristos. si inca alti 12 – inchisoare corectionala. unde fusese inhumat anonim si fara ceremonie. vechi dusman al poporului si sluga a imperialistilor americani si englezi. instigare la inalta tradare prin necredinta si participare la tentativa de trecere frauduloasa a frontierei". au fost aruncati in inchisori alti fruntasi taranisti. Alti 18 membri marcanti ai Partidului National-Taranesc si apropiati ai lor au primit grave condamnari pentru partea lor din "crimele" insirate anterior. fostul secretar general al partidului. poporul nostru a obtinut o noua si insemnata victorie. prin deschiderile ferite si repezi ale povestilor mai varstnicilor parinti si bunici. actul de condamnare poarta inca antetul regal – "Mihai I-iu. la procesul care a ajuns sa-i poarte numele in memoria colectiva. si inca doua pedepse de munca silnica pe viata. este instrumentul comunist de coagulare a satelitilor Rusiei sovietice. dupa razboi. reprezentanti ai organizatiilor de masa si ai institutiilor de stat sa exprime increderea lor fata de partid si de guvern.221 - . inalta tradare. Numele unui politician care slujise "interesele burghezo-mosierimii". Pedepsele lui Iuliu Maniu inscrise in el depasesc limitele mai multor vieti. de doua ori cate zece ani detentie riguroasa. deservind loialitatea sa fata de Stalin. septembrie 1948 Editorial: „Procesul Maniu“ LAVINIA BETEA In manualele de istorie din vremea trecutului regim. unul dintre cei mai puternici membri este in dizgratie. Acum. In toamna lui 1947. de asemenea. se intrezarea insa un misterios barbat cu figura si vesmant auster.

222 - . interogandu-i pe toti detinutii implicati in evenimente. cea mai puternica voce anticomunista a fost national-taranistul Iuliu Maniu. Nici unul nu s-a ridicat la consideratiuni politice. Camil Demetrescu. Pentru "a dovedi" apropierea lui Patrascanu de "reactiune" la 23 august 1944. raspunde Carandino. Iuliu Maniu s-a nascut la 8 ianuarie 1873 in localitatea Badacin. Directorul inchisorii din acea vreme isi amintea intr-un interviu acordat in ultimii ani ca identitatea detinutilor era "strict secreta" pentru insisi temnicerii lor. dovada fiind campaniile de presa contra lui Maniu. Nicolae Carandino. In fruntea lotului se afla Iuliu Maniu. Curand dupa pronuntarea sentintei. Unii au fost transformati in marionetele altor procese politice. publicata (nedatat si fara semnatura vreunui redactor) la Editura de Stat Bucuresti. conlucrand in taina cu spionii si complotistii de profesie ai puterilor imperialiste. obtinand titlul de doctor. la numai 24 de ani este cooptat in . pentru ca nu facuse nimic in apararea taranistilor. Chiar si comunistii il considerau cel mai insemnat adversar. condamnatii au incetat sa mai fie considerati oameni. in "inchisoarea ministrilor" de la Sighet dobandisera statut de obiecte in chiar comunicarile administrative. desi multe fusesera serviciile pe care ei le adusesera monarhiei – a declarat ultimul vorbitor cu Maniu. Dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. In boxa se gaseau niste indivizi care au aparut ca niste spioni si complotisti de profesie. Il injura pe Rege.Manipularile practicate in epoca au deturnat perfid si sensurile procesului. Peste cativa ani s-au trezit iarasi ca au nevoie de Maniu pentru un alt proces politic. politicianul care marcase prin personalitatea sa perioada interbelica. unde au primit noi pedepse. Detinutii. Venise randul primului ministru comunist al Justitiei. A fost un proces de spionaj. adevar si dreptate. el devenise reprezentantul politicienilor necomunisti din Romania postbelica. tradare si complot. sa cunoasca "dialecticele" raporturi dintre cetateanul unui regim comunist. caruia ii placea vorba lunga. la Galati. Ioan Mocsony-Styrcea. liderii Partidului National-Taranesc au fost judecati de guvernul Groza pentru tradare. Desi fusese considerat in epoca un politician nehotarat. Si totusi despre ce vorbea Maniu? – insista anchetatorii. Pozitia solida a lui Iuliu Maniu pe scena publica avea la baza o cariera inceputa la sfarsitul secolului al XIX-lea. Raportau la Bucuresti despre imbolnavirea sau decesul celor inchisi sub forma "in celula cutare palpaie becul" (semn ca omul cazuse bolnav) ori "becul s-a stins" (adica murise). Budapesta si Viena. din judetul Salaj. Iuliu Maniu era insa prea grav bolnav ca sa mai poata vorbi. Victor Radulescu-Pogoneanu au fost nevoiti sa-si repete "crimele" si in "procesul Patrascanu". Sentinta care prevedea munca silnica pe viata punea capat unei cariere politice ce incepuse in 1897. Nimic. nu povestea despre asta. anonimul prefatator mentioneaza: "Procesul fostilor conducatori national-taranisti – asa cum se poate vedea din desbateri – n-a fost un proces politic. obtinand si suportul liberalilor lui Dinu Bratianu si social-democratilor independenti ai lui Constantin Titel Petrescu. POLITICIAN DE CARIERA. o echipa de anchetatori s-a deplasat la Sighet. Peste un an. SUA si Anglia". incepute inca din toamna anului 1944. Radu NiculescuBuzesti. In stenograma aparuta sub titlul "Procesul conducatorilor fostului Partid National-Taranesc". Acuzatii incetasera de a mai fi oameni politici. ca si Maniu. Pentru opinia publica si oficialitati. Lucretiu Patrascanu. A facut studii de Drept la Cluj. unde se apropie de Partidul National din Transilvania. In 1896 se stabileste la Blaj. Ultimul intemnitat in aceeasi celula cu el fusese. Ce spunea Maniu despre 23 august? – este interogat gazetarul. Disparitia elitei "de tip vechi" ILARION TIU In octombrie-noiembrie 1947. a reusit sa-si mentina faima de aparator al democratiei pana cand Partidul Comunist a preluat controlul puterii. La inceputul lui 1953.

politicienii occidentali au intocmit programe electorale bazate pe reforme sociale. Dupa 1944. Maniu considera legea fundamentala prea centralista. intrand in conflict cu autoritatile maghiare. DUPA RAZBOI. cei doi politicieni au intrat in conflict in 1923. pe fondul tensiunilor sociale care au culminat cu grevele de pe Valea Prahovei si de la Grivita Bucuresti. Insa Carol al II-lea avea intentii autoritare. fara a lua atitudine ferma fata de incalcarea democratiei. Pana in 1920 conduce Consiliul Dirigent. "CURTAT DE LIBERALI". iar tara era condusa de o Regenta dupa moartea lui Ferdinand (1927). partidul sau fiind castigatorul real al alegerilor din noiembrie 1946. Bratianu ii propusese lui Maniu inca din 1919 o fuziune a partidului transilvanenilor cu liberalii. insa evenimentul n-a avut loc. care incercau sa-i convinga pe oameni ca participa la guvernarea tarii. In Romania insa. In acelasi an decide sa se retraga de la conducerea PNT. pentru a nu se compromite politic. in primul rand din cauza izbucnirii marii crize mondiale. aceasta "pata" din activitatea sa va fi exploatata de comunisti. militeaza pentru independenta romanilor si unire. Doctrina taranista. o alternativa postbelica? ILARION TIU Al doilea razboi mondial nu a adus doar un soc politic lumii vechi. In perioada dictaturilor lui Carol al II-lea si Ion Antonescu. PRIM-MINISTRU. Maniu a fost si a ramas un politician sovaielnic. Se implica activ in viata politica a romanilor din Imperiul Austro-Ungar. Acesta renuntase in decembrie 1925 la prerogativele sale. In toamna anului 1918. Ascensiunea Partidului Comunist pe scena politica romaneasca dupa 23 august 1944 a introdus . Insa dupa 23 august 1944 a devenit combativ fata de politica sovieticilor de sustinere a Partidului Comunist. desi depasise varsta de 40 de ani. evitand sa ia masuri dure. cand s-a format Partidul National-Taranesc. A fost cea mai insemnata voce a opozitiei. Maniu a organizat in secret intoarcerea lui Carol (iunie 1930). Guvernul sau nu a reusit sa aduca insa "binele" promis romanilor. iar monarhul instaureaza dictatura personala. Iuliu Maniu practicase o opozitie pasiva. Incepand cu 1924.Comitetul de conducere al acestuia. Maniu paraseste conducerea guvernului. in speranta ca noul rege ii va fi recunoscator si ii va sprijini politica. politicienii taranisti au crezut ca vor ameliora instabilitatea tarii prin aducerea Principelui Carol pe tron. Negocierile s-au finalizat in 1926. un fel de guvern al Transilvaniei. Alaturi de fruntasii Partidului National din Transilvania solicita drepturi nationale pentru romani. Peste doi ani. Se intoarce la sefia partidului in alegerile din 1937. Iuliu Maniu devine un politician controversat. iar in 1906 este ales deputat de Vint in Parlamentul de la Budapesta. adept al respectarii democratiei. deoarece cere drepturi autonome pentru Transilvania. partidul a fost chemat la guvernare. mesajul PNT nu s-a modificat. Drept "rasplata" este trimis pe frontul din Italia. preferand sa critice de pe margine tendintele autoritare ale lui Carol al II-lea. profitand de prabusirea Imperiului Austro-Ungar. Dupa Unire. In anii crizei. cand Ionel Bratianu a coordonat noua Constitutie fara sa consulte opozitia. Iuliu Maniu a intrat in tratative cu Ion Mihalache (presedintele Partidului Taranesc din Vechiul Regat) pentru formarea unui partid puternic. In ianuarie 1933. insa le pierde. care sustineau ca ar fi avut in trecut viziuni antistatale. fiind unul dintre "parintii" actului de la 1 decembrie 1918. iar Maniu a ajuns prim-ministru. Speriati de "fantoma" comunismului. intrand in curand in conflict cu Maniu. Maniu a acceptat desfiintarea Consiliului Dirigent de catre Ionel Bratianu si a activat ulterior ca presedinte al Partidului National din Transilvania.223 - . Mai mult. care a afectat si economia agrara a Romaniei. ci si o schimbare sociala.

scapand de "exploatarea burgheza". DOCTRINA. Ion Mihalache. In adunarile publice se faceau referiri la vechea teorie a taranismului. tara fiind condusa autoritar de Ion Antonescu. guvernul a decis protectia capitalului autohton.. Initial. In plina recesiune economica n-au putut sa-si vanda produsele la preturi profitabile. TOT STATUL TARANESC. care sa exploateze terenul la standarde moderne. membru fondator al Partidului Taranesc. Idealul agricol era formarea unor "ferme-model". imblanzind legislatia care interzicea investitiile de capital strain in Romania. determinand "partidele traditionale" sa-si "socializeze" discursul. Madgearu fusese in epoca un reputat economist. Insa aceasta doctrina esuase lamentabil in perioada interbelica. desigur fara a-l neglija pe cel intern. La nivel social. oamenilor obisnuiti li se spunea ca vor fi conducatorii reali ai tarii. Insa taranismul nu a fost pus in practica decat in mica masura. conform legii electorale). ingropandu-se in datorii la banci. subordonat nevoilor si intereselor populatiei de la sate. Nu doar in Europa ocupata de trupele sovietice se intampla acest fenomen. din cauza crizei economice. In 1929. a dat o lege prin care taranii aveau dreptul sa-si vanda loturile primite la improprietarire. care a facut echipa inca din 1919 cu Ion Mihalache. Popularitatea partidelor comuniste a "explodat" si in tarile occidentale unde Armata Rosie nu intrase. nationaltaranistii n-au mai ajuns la guvernare. dimpotriva situatia lor s-a agravat. Pentru prima data. multi tarani ramanand fara pamant in urma tranzactiilor. necunoscuti – comunistii. Teoria taranismului aparea ca fondata pe baza poporanismului promovat de Constantin Stere (de asemenea. Doctrinarul taranist estima si ca economia trebuia sa se orienteze spre productia interna. In plin secol XX. In plus. In opinia sa. atunci cand statul a functionat exclusiv dupa principiile liberale. Madgearu si-a prezentat doctrina ca o alternativa la situatia din Rusia. In timpul razboiului. national-taranistii promovau teoria "statului taranesc". Dar la inceputul anilor ’30. care data inca din secolul XIX. ESEC PE TEREN. deoarece capacitatea Romaniei de export era redusa dupa razboi. Modelul economico-social al national-taranistilor reprezentase in anii ’20 ai secolului trecut o alternativa la statul de tip liberal. iar Carol al II-lea a instaurat un regim personal. Magdearu accepta nevoia industrializarii tarii. Alegerile viitoare (1937) n-au fost castigate de nici un partid (deoarece nu obtinuse 40% din voturi. In agricultura s-au facut putini pasi in realizarea "economiei taranesti". cu valente sociale. Dupa lovitura de Palat. Dupa 23 august 1944 incepe un nou capitol in istoria partidului. Dupa ameliorarea crizei economice mondiale (1933). insa era de parere ca productia industriala trebuia sa fie subordonata nevoilor agriculturii. liderii PNT au promovat discursul politic anticomunist. national-taranistii au aplicat politica "portilor deschise". fara modificari "la zi". guvernul PNT s-a confruntat cu efectele crizei economice mondiale. Fermele model infiintate au fost putine. ministrul Agriculturii.224 - . Principalul teoretician al taranismului a fost Virgil Madgearu. Taranii nu si-au imbunatatit viata. "Obsti satesti" era forma administrativa recomandata comunitatii rurale. Indata ce a devenit evidenta intentia sovieticilor de a instala PCR la putere. Venit la putere pe un fond de simpatie populara in 1928. membru PNT). Politicienii national-taranisti nu au sesizat insa aceasta schimbare. Cu adversari noi si. nationaltaranistii nu s-au putut afirma. incidentul de la Lupeni a taiat din avantul "justitiei sociale" promise de Iuliu Maniu si de partidul sau. In contradictie cu doctrinarii liberali. apartinand in general institutelor de cercetare ale statului.. Madgearu considera necesar capitalul strain in economia tarii. in august 1929. unde o "revolutie proletara" preluase fraiele unui stat populat de tarani. agricultura trebuia eficientizata prin asocierea gospodariilor taranesti pe sistem corporativ. PNT-ul a facut parte din guvern timp de . care au detinut puterea timp de patru ani. Milita pentru o "economie taraneasca" prin pastrarea specificului micilor gospodarii rurale in fata tendintelor europene de industrializare pe scara larga.un nou discurs politic. punandu-si cunostintele in slujba partidului. Alegerile din 1933 au fost castigate de liberali. pastrand neatinsa problema propriei doctrine politice.

Lipsit de sprijin. SPERANTE CATRE AMERICANI. care consacra caderea unei "Cortine de fier" intre Est si . acuzandu-l a fi "fascist". In acest timp. National-taranistii nu s-au dovedit abili in "comunicarea subterana".225 - . Maniu face ultimele apeluri disperate catre diplomatii anglo-americani. Tiraje intregi fusesera confiscate. obtinea dificil aprobarile necesare unor manifestatii. La 9 mai 1945 s-a incheiat in mod oficial razboiul in Europa. liderii partidului s-ar fi putut deplasa in "sanul electoratului" pentru prezentarea ofertei politice postbelice. SABOTAJE COMUNISTE Dupa 6 martie 1945. cu toate ca oficial organizatia reprezenta taranimea. si contineau lungi discursuri. Iuliu Maniu si apropiatii sai au convocat o conferinta de presa la Bucuresti. Prin memorii si petitii catre diplomatii anglo-americani de la Bucuresti. La 10 decembrie 1946. PNT-ul organiza intruniri publice din ce in ce mai greu. liderii taranisti insistau pe denuntarea comunistilor ca "agenti ai Moscovei". in conformitate cu dispozitiile primite de la "centrala". nau reactionat. Deoarece partidul nu mai era la guvernare. Manifestatiile de partid se tineau rar. cu toate ca li se vorbea despre viitorul "stat taranesc". apanajul legionarilor si comunistilor in perioada interbelica. „Procesul Maniu“ ILARION TIU Capcana de la Tamadau nu avusese efecte doar asupra "tradatorilor" Ion Mihalache. a aliantei Romaniei cu URSS. in care au venit cu dovezi de falsificare a alegerilor. In februarie. Iuliu Maniu se retrage intr-un sanatoriu din Sibiu la sfarsitul anului 1946. Scanteia publica periodic atacuri la adresa lui Maniu. PCR-ul si-a trimis agentii "in teren" cu mesajul partidului. In primavara lui 1947. a mersului razboiului. In paralel. liderii comunisti au devenit si mai combativi la adresa fruntasilor democrati. National-taranistii n-au fost foarte activi in intalnirile cu cetatenii dupa 23 august 1944. liderii PNT nu se resemnasera cu rezultatele oficiale ale alegerilor din noiembrie 1947. Nicolae Carandino sau Nicolae Penescu. preconizandu-se alegeri democrate in toate tarile combatante. drastic monitorizat insa de cenzura. sub pretextul unor afirmatii rau-voitoare asupra Tratatului de Pace. prin urmare "criminal de razboi" in spiritul vremii. Singurul mijloc de comunicare cu simpatizantii a ramas ziarul Dreptatea. Apoi era expus rolul lui Iuliu Maniu in lovitura de stat de la 23 august. O astfel de prelegere incepea cu prezentarea situatiei internationale. Iuliu Maniu spera ca scrutinul se va repeta pentru a se repara falsul facut de comunisti. Iuliu Maniu a fost asociat "complotului". Discursul nu atingea problemele curente ale taranilor. precum includerea pe liste a tinerilor si a femeilor (comunistii propuneau aceasta inca din toamna anului 1944). Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris (10 februarie 1947). presa de partid a opozitiei este suspendata. presa comunista se ocupa de "imaginea" lui Iuliu Maniu. Spre deosebire de ei. in general in mediul urban. Mai putin preocupati de adaptarea doctrinei la noile realitati. Insa dupa conferinta de la Moscova din aprilie. Sistemul secret de legatura cu organizatiile teritoriale s-a pus in practica abia in campania electorala din vara anului 1946. Abia atunci liderii organizatiei au adoptat si masuri "populiste". Dupa cum era firesc. O data cu arestarea fruntasului nationaltaranist este scos si partidul in afara legii. Partidul National-Taranesc si-a putut prezenta tot mai greu mesajul electoral. Dinu Bratianu sau Constantin Titel-Petrescu. iar in anumite perioade ziarul s-a suspendat. fiind arestat chiar din sanatoriul in care domicilia. Se incheia cu consideratii asupra meritelor PNT in viata taranilor in perioada interbelica. dupa care adunarea se incheia.sase luni. Insa diplomatii americani din Romania.

MANIU.226 - . Teohari Georgescu a propus dizolvarea partidului. Constantin Veniamin. in sedinta guvernului din 29 iulie. numindu-l ca aparator din serviciu pe Constantin Paraschivescu-Balaceanu. In sedinta din 23 iulie. comunistii au mobilizat "masele" de muncitori care cereau pedepsirea aspra a "tradatorilor". Prin arestarea conducatorilor. insa Maniu nu-si daduse acordul. Planul concret a fost stabilit abia in mai 1947. Silviu Brucan sustinea ca: "Insemnatatea acestei dizolvari consta in faptul ca ea consfinteste un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce cauta in viata politica romaneasca si tocmai din aceasta cauza isi cauta un punct de sprijin in afara hotarelor romanesti". In primavara. in special Vasile Serdici si Nicolae Penescu. Viorel V. FUGA DE LA TAMADAU. Mihai Rautu. in sala de festivitati a Scolii Superioare de Razboi (astazi. cu exceptia lui Maniu care avea tinuta sa obisnuita. Propunerea sa a fost inaintata Adunarii Deputatilor. cerand pedepsirea aspra a liderilor sai "tradatori de tara". Procesul era programat sa inceapa la 29 octombrie 1947. s-a intrunit in aceeasi zi sa discute problema. redactorul-sef adjunct al Scanteii. Iuliu Maniu". Iuliu Maniu a fost arestat din chiar sanatoriul unde era gazduit. deoarece grupul de "conspiratori" de la Tamadau "urma sa organizeze in strainatate actiuni menite sa stirbeasca suveranitatea nationala. Insa completul de judecata i-a refuzat lista. Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democratice a decis sa se treaca la dizolvarea PNT. Acuzatii au fost adusi in sala de judecata fara cravata si fara sireturi la pantofi. Alexandru Cretzeanu. Universitatea de Aparare). era mult mai "brutal" cu liderii PNT: "Cum ii mai rabda fata pamantului pe dusmanii acestia care se duceau sa ne caute dusmanii in strainatate?! Il rugam din inima pe tovarasul Teohari Georgescu sa-i aresteze pe toti si sa-i trimita la munca in mina. instruiti sa ceara pedepsirea aspra a "tradatorilor". in urma unei convorbiri dintre Maniu si Mihalache de la Dobresti (Arges). Nicolae Penescu. dimpreuna cu marele lor. Sedinta a elaborat o motiune prin care se stabilea ca actiunea guvernului este corecta. Iuliu Maniu a cerut sa fie aparat de avocati apropiati partidului sau: Emil Ottulescu. In ancheta. aflati si ei in acelasi "lot". Grigore Niculescu-Buzesti.Vest. Constantin Visioianu (in lipsa). Ancheta a inceput la 1 august 1947. fiind judecat de Tribunalul Militar al Corpului II Armata. sa primejduiasca pacea si sa declanseze razboiul civil". Intrebarile la care a trebuit sa raspunda mai intai s-au referit la legaturile sale cu diplomatii anglo-americani si cu grupul diplomatilor romani fugiti peste granite: Grigore Gafencu. FALIMENT POLITIC . Ultimele detalii au fost puse la punct in resedinta lui Maniu din Bucuresti (sanatoriul doctorului Ion Jovin) la 13 iunie. Constantin Visoianu. Grigore Gafencu. liderul PNT se implicase direct in "crima" colegilor de partid. Alexandru Cretzianu. PROCESUL. care. Ulterior. Dupa esuarea fugii de la Tamadau (4 iulie). in Scanteia au fost publicate apeluri dure contra "reactionarilor". Dupa arestare. Astfel a fost lichidat cel mai insemnat partid politic romanesc al momentului. cativa tineri incercasera sa constituie un resort ilegal. Imediat. Sala fusese populata cu "cetateni indignati". Sorin Toma. din Calea Plevnei. sperantele sale se prabusesc. Sub semnatura lui Gheorghiu-Dej si a lui Petru Groza. declaratiile acestora au aparut pe paginile Scanteii. SUB TIRUL PRESEI. ceremoniala. Lista acuzatilor ii cuprindea pe: Iuliu Maniu. In "lotul Maniu" au fost incluse 19 persoane. sub conducerea lui Sadoveanu. Grigore Niculescu-Buzesti. Ulterior. ANCHETA. Maniu a fost dus la cazarma de la Malmison. Prin actiunile sale. In Scanteia. PNT ramanea lipsit de continut. o parte dintre acestia s-au desolidarizat de Maniu. Ion Mihalache. Ziarele controlate de Partidul Comunist au inceput imediat seria atacurilor la adresa PNT-ului. din care patru au fost judecate in lipsa. Ilie Lazar (in boxa). Nicolae Carandino. deoarece nu avea pregatita o organizare clandestina. A fost chestionat si despre relatiile cu colaboratorii apropiati. Tillea. ca dovada a "demascarii" lui Maniu de insisi apropiatii sai. Liderii PNT luasera in calcul plecarea unui grup de fruntasi in strainatate inca din toamna anului 1946. putand fi anchetat. DIZOLVAREA PNT.

Acuzatii Maniu si Mihalache au atras in acest complot atat pe cei mai apropiati colaboratori ai lor. s-a judecat procesul fruntasilor PNT. acuzati de "complot si tradare" in cazul fugii de la Tamadau. libertatea si independenta nationala a Statului Roman. In actul de acuzare se specifica: "Partidul National Taranesc poarta raspunderea directa pentru instaurarea dictaturii fasciste a lui Antonescu si pentru intrarea in razboiul criminal hitlerist. . PARTID DE SPIONI. fiind reprodus doua zile mai tarziu in coloanele Scinteii. incepand din martie 1945 si pana in ziua arestarii lor. Iuliu Maniu si colegii sai din conducerea PNT erau judecati pentru crime deosebit de grave. acuzatii Iuliu Maniu si Ion Mihalache. iulie 1947.) consta in faptul ca ea consfinteste un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce cauta in viata politica romaneasca si tocmai din aceasta cauza isi cauta un punct de sprijin in afara hotarelor" Silviu Brucan "LA OCNA!" "Cum ii mai rabda fata pamantului pe dusmanii acestia care se duceau sa ne caute dusmanii in strainatate?! Il rugam din inima pe tovarasul Teohari Georgescu sa-i aresteze pe toti si sa-i trimita la munca in mina" Sorin Toma Fruntasii taranisti – „dusmani ai poporului“ ILARION TIU In perioada 25 octombrie-11 noiembrie 1947. care a provocat cel mai mare dezastru national din istoria neamului romanesc. Maniu si partidul sau. impotriva independentei si suveranitatii Statului nostru". Din cercetarile facute. A fost interogat printre ultimii. Era acuzat printre altele ca prin activitatea lui in Parlamentul Austro-Ungariei de dinainte de primul razboi mondial a contribuit la "politica de oprimare a poporului roman".227 - . si sprijinindu-se pe cercurile imperialiste din Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. in conformitate cu constitutia tarii. Principalului acuzat. transformandu-se intr-o organizatie de spioni si complotisti. precum si un grup de functionari superiori ai Ministerului Afacerilor Straine in activitatea lor tradatoare si conspirativa indreptata impotriva intereselor poporului roman. Actul de acuzare in procesul "lotului Maniu" a fost citit in sala de judecata la 29 octombrie 1947. "spionaj" si "fascism". comunistii i-au facut un adevarat proces politic pentru intreaga sa activitate pe scena publica a Romaniei. in zilele de 31 octombrie si 1 noiembrie. care au tradat suveranitatea. Acuzatul Iuliu Maniu era judecat nu numai pentru aceste "crime" prezentate in actul de acuzare. fruntasii Partidului National-Taranesc. au pregatit rasturnarea prin violenta a guvernului democratic instaurat legal. au condus activitatea subversiva si conspirativa a reactiunii romanesti. precum "complot contra statului". din declaratiile martorilor si numeroase probe scrise s-a stabilit ca sefii Partidului National Taranesc. care cu sprijinul direct din afara al cercurilor imperialiste ale unor State straine – pregatea rasturnarea prin forta a regimului democrat din Romania. din marturisirile personale ale majoritatii acuzatilor. agenti ai imperialismului. MANIU – "IN FATA" ISTORIEI. la Scoala Superioara de Razboi din Bucuresti. au organizat si s-au pus in fruntea complotului contra Statului. Dupa cum arata rezultatul cercetarilor. stand in fruntea reactiunii romane. Iuliu Maniu."Insemnatatea acestei dizolvari (a PNT – n. au fost si au ramas la urma slugi devotate ale capitalului strain. Partidul lui Maniu si-a incheiat drumul sau.n. Judecatorii militari i-au facut un adevarat curriculum vitae politic in scopul "demascarii".

Dimpotriva. nu am discutat cu ei aceasta si nu admit formarea de guverne in strainatate". LA ATAC In zilele procesului. care prin actiuni de spionaj si tradare in favoarea imperialismului anglo-american cautau sa ne tarasca intr-un nou razboiu. Maniu a ripostat: "Nu am promovat nici un legionar in conducerea partidului. curajul si vointa puternica pot servi faptelor bune si deopotriva acelora care produc suferinta si nedreptate. Dupa 1956 a devenit insa o intruchipare a diavolului si sursa a tot ce era criticabil in regimul comunist. La varsta de 74 de ani. un intelectual de succes este cultivat ca model de cinste si spirit echilibrat. se spune. fie om bun. Nici "oamenii muncii" nu s-au "lasat" mai prejos. unde au fost ingropati detinutii din acea inchisoare. PRESA COMUNISTA. deoarece Maniu avea deja o sentinta pregatita inca dinainte de arestare. Nici astazi nu se cunoaste locul exact unde a fost depus corpul lui Iuliu Maniu. era ca. la cimitirul saracilor de la Sighet.Impiedicase – s-a spus – infaptuirea unirii prin activitatea sa in Consiliul Dirigent din Transilvania (1919-1920). prin sprijinul dat regimului Antonescu si prin primirea legionarilor in randul partidului dupa 1945. In realitate. rege al Romaniei. Tribunalul Militar al Corpului II Armata a emis sentinta in cazul "lotului Maniu". asemenea elemente se gasesc in Partidul Comunist". prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala. cu inteligenta redusa si orizont limitat de cultura. asa cum am facut intotdeauna si cum trebuie sa faca orice sef de partid. Pe vremea cand Stalin era la putere.228 - . De curand. la toti de fata si viitori sanatate" si condamna pe Iuliu Maniu si pe Ion Mihalache la temnita grea pe viata. In coloanele Scinteii si Romania Libere apareau zilnic apeluri ale muncitorilor de condamnare aspra a "lotului Maniu". Nu era vorba de formarea unui guvern in strainatate. sa informeze strainatatea despre situatia din Romania. Nicolae Carandino. alaturi de Ion Mihalache. fie cu totul rau. Zilnic apareau "demascari". unde a murit la 5 februarie 1953. Referitor la incidentul de la Tamadau. luand act de demascarile facute la procesul conducatorilor fostului PNT. SENTINTE DRASTICE In sedinta de la 11 noiembrie 1947. Aceasta incepea cu obisnuita formula: "Mihai I-iu. Editorial: Ucenicul lui Stalin LAVINIA BETEA Oeroare curenta este atribuirea exclusiva de calitati pozitive ori negative in aprecierea unor personaje istorice sau a semenilor de rand. Ilie Lazar etc. Maniu ajunge la inchisoarea din Galati. mergand in strainatate. Si sala de judecata a fost populata cu "oameni indignati" de "crimele" liderilor national-taranisti. liderul taranist a recunoscut contributia sa la tentativa de fuga a celorlalti: "Scopul desemnat de mine. cerem aspra pedepsire a acestor tradatori. supusii sai il venerau ca pe un zeu. Judecatorii au "infierat" apoi fascismul liderului PNT. Dupa patru ani. Nici o mila pentru cei care ne-au tradat". "dezvaluiri senzationale" privind duplicitatea PNT-istilor si alte stiri de efect. Scinteia si celelalte publicatii apropiate guvernului au dus campanii de presa agresive contra liderilor national-taranisti judecati. Trupul sau a fost ridicat din celula in cel mai strict secret. haruri innascute precum inteligenta ridicata. Raufacatorul este reprezentat indeobste ca o bruta. Insa toate aceste explicatii erau in zadar. Maniu a fost transferat la Sighet. a inceput actiunea de deshumare. in speranta identificarii ramasitelor fostului lider PNT. a spus el. dus la cimitirul inchisorii si aruncat in groapa comuna fara nici un fel de insemn. Adesea intrerupeau sedintele completului de judecata cu interventii galagioase prin care cereau "dreptate" si "pedepsirea tradatorilor". A fost ori este. Referitor la acest aspect. Se pare ca regele nu incercase nimic pentru a "indulci" pedeapsa fruntasilor national-taranisti. de genul: "Salariatii intreprinderii «Eminescu» la adunarea generala din 5 Noiembrie 1947. A trebuit sa treaca .

sa se deschida arhivele. insemnarile facute pe hartiile oficiale cu creionul cu doua capete – rosu si albastru –. povestea. "Asta pentru ca nu stii sa le vorbesti". secretarul caruia i se inmanau de regula salariile liderului de la Kremlin. Toate aceste deprinderi Gheorghiu-Dej si le facuse imitandu-l pe magistrul de la Kremlin. Stalin observase ca oamenii asteptau sub ploaie intr-o statie de autobuz. pentru popor". Incurajata. Cert este ca din cele relatate de ultimii sai biografi (Montefiore. Din relatarile sale am inteles cat de mult contase "exemplul lui Stalin" chiar pentru obiceiurile de viata cotidiana ale lui GheorghiuDej. Volkogonov. Nu si-au marturisit nimanui temerile sau bucuriile succeselor. 2000). stand cu ei de vorba despre cote si colectivizare. in razboi. Isi primeau cu solicitudine vizitatorii. Lectii de neuitat in ucenicia ravnitei puteri. L-am cunoscut cu cativa ani inaintea mortii sale pe Paul Sfetcu. povestindu-le despre moartea fiului sau. Va iesi la gardul vilei unde-si face concediul. Pentru aceia care i-au fost contemporani si ucenici in arta puterii. Deprinderea de a-ti utiliza tovarasii ca si cum ar fi complici. Gheorghiu-Dej a fost extrem de suspicios cu toti aceia care lucrau in mod direct cu el. repulsia pentru voiajul cu avionul. Preferinta pentru jocul de biliard. Gheorghiu-Dej se va plimba. ciudatenia de a-si petrece cea mai mare parte a timpului liber intr-o casa mica din lemn. o intalnire cu Stalin era un eveniment capital. si-a certat el soferul. flexibilitate a inteligentei. printre taranii din piata Craiovei.. insotiti de scurte si calduroase ravase scrise de el insusi. Sensibili la gloata. Marcou). si i-am pregatit amintirile pentru tipar ("13 ani in anticamera lui Dej". Gheorghiu-Dej a procedat la fel cu salariile sale. In timpul neobisnuitei calatorii. Cateodata prelua singur initiativa de a cobori in multime.229 - . Si-a trimis soferul sa-i pofteasca in limuzina sa. Dupa o scurta perioada de gandire. "Om din popor. dornici (intr-un timp fara televiziune) de a-l vedea pe reprezentantul puterii mai din aproape. raspandite prin viu grai. vorbeau putin. s-a adresat sefului.. coborand sa-i convinga. bunaoara. dar a fost refuzat. plimbarile prin cabinet cand se intretinea cu vizitatorii sai. in timp ce masina il ducea de la Kremlin spre "dacea" sa. Ca si Stalin. capacitate de sinteza si abstractizare a gandirii. Dej supune sovieticilor economia Romaniei . Editura Fundatiei Culturale Romane. incompetenti sau prea zelosi. Radzinsky. preferand formularile scurte. Stilul si relatiile de conducere si influenta staliniste au fost. Stalin i-a impartit. de asemenea. putere de munca. Iacov. copiate la Bucuresti. o adolescenta a deplans moartea tatalui ei. In mai 1944. calatoriile cu trenul special ce-l izolau de restul lumii. ambigue si sibilice. Auzind. Astfel de intamplari. nu colaboratori. cerand sa fie trimisi prietenilor georgieni din copilaria si tineretea sa. obiceiul de a cere sfatul personalului de serviciu si membrilor garzii personale. dadeau vina pe trecut ori pe functionarii corupti. Stalin afisa poza simplitatii. desigur. iar istoricii sa se detaseze de inhibitiile stereotipurilor si prejudecatilor ca despre personalitatea lui Stalin si reactiile de putere din epoca lui sa se scrie pe temeiul unor aprecieri pertinente. fostul sef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej. de asemenea. sporeau legenda mai mult chiar decat propaganda oficiala. cand simteau ca suferintele datorate represiunilor si lipsurilor ating cote ingrijoratoare.. intretinandu-se cu trecatorii care blocheaza spatiul din apropiere. stand de vorba in locurile publice cu toti cei care voiau sa i se adreseze. Stalin intrase in vorba cu pasagerii. Bucuresti.. Stalin i-a trimis apoi o uniforma si o geanta de scoala. nestiind cum sa procedeze cu banii multi ce se adunasera (singura cheltuiala fiind plata cotizatiilor de partid. isi construia discursurile in stilul predicilor preotesti si-i folosea pe oameni dupa trebuintele sale.ani buni de la dezmembrarea Uniunii Sovietice – superputerea creata sub domnia lui –. restul fiind suportate de gospodaria de partid). Acesta scrie ca la 17 iulie 1945. practica de a te intalni pe rand si in secret cu ceilalti membri ai Biroului Politic in punerea la cale a eliminarii in trepte a potentialilor rivali sunt cateva dintre metodele de succes. O intamplare narata de unul dintre fostii sai soferi este relevanta. Citea mult si din diverse domenii. sangerosul "tar rosu" a fost unul dintre cei mai dotati indivizi cu spirit organizatoric.

In plus. membru in CC al PCR. Oficial s-a spus insa ca delegatiile romanesti au fost la Moscova numai pentru a cere ajutorul "fratelui mai mare". Roman Moldovan. reprezentau o onoare si o obligatie. "pentru ca la fata locului sa stabileasca nomenclatura acelor marfuri industriale de care are nevoie industria romaneasca si pe care ar dori sa si le procure din Uniunea Sovietica". semnarea acordului economic era data ca sigura. Dej a remarcat succesul vizitei: "Ne intoarcem de la Moscova cu rezultate bune. cat si premierul Petru Groza vor fi chemati de Stalin pentru a prezenta raportul de activitate si situatia din tara. Aurel Vijoli – viceguvernator al BNR si secretarii de stat ai Ministerului Economiei Nationale – Simion Zeiger. ceea ce ne indreptateste sa speram intr-un rezultat deosebit de favorabil". comunicatele oficiale descriau discutiile purtate de oficialii romani cu cei sovietici ca desfasurandu-se "intr-o atmosfera de calda prietenie si colaborare". tot poporul era anuntat cu entuziasm ca Romania si URSS au incheiat doua conventii economice – un tratat de comert si navigatie (pe principiul natiunii celei mai favorizate) si un acord de schimburi si plati. intr-un interviu acordat Biroului Sovietic de Informatii. BURICUL LUMII COMUNISTE. a amanat rata de cereale de anul trecut cuvenite din partea Romaniei pentru reparatii". La intoarcerea in tara. Iordan specifica faptul ca ajutorul oferit anterior de URSS – 30. Scinteia nu a dat nici o stire despre ce se petrece la Moscova. o data cu intarirea controlului politic. Abia la 7 februarie. dar amanata. din care 15 milioane pe baza de schimb de marfuri si 10 . CU MANA INTINSA. Nimic despre negocierile economice care constituiau scopul anuntat al vizitei.230 - . URSS urma sa ne livreze materii prime pentru industriile metalurgica si textila. Moscova si-a pus parafa pe doua acorduri economice cu Romania: navigatie – comert si schimburi – plati (februarie 1947). Ion Gheorghe Maurer – subsecretar de stat la Ministerul Economiei Nationale. Tudor Ionescu – ministrul Minelor si Petrolului.000 de vagoane de cereale – va trebui restituit. din 8 mai 1945. desi periculoase. In 1947. "Studiul amanuntit al problemelor" a fost principalul motiv oficial invocat pentru intarzierea neobisnuita a trimisilor romani la Moscova. Daca inapoierea delegatiei a fost anuntata de cateva ori. Alexandru Barladeanu. Ambasadorul roman preciza ca membrilor delegatiei comerciale li s-a dat deplina posibilitate de a cunoaste fabrici si uzine. calatoriile la Moscova. oficiosul PCR anunta ca o delegatie condusa de ministrul Economiei Nationale. sovieticii si-au asigurat intaietatea pe piata economica din Romania. componenta lor.PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa o luna si jumatate de negocieri. Dupa ce PCR a ajuns la putere. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cornel Monciu. Conform prevederilor. CLIPA CEA MARE! La 23 februarie 1947. nu a ratat nici o ocazie de a relata populatiei cum se desfasurau plecarile delegatiilor. Erau totodata un mijloc de comunicare vital pentru supravietuirea centrelor comuniste din intreaga lume. desi o buna parte a Guvernului se afla acolo. Iorgu Iordan – ambasadorul Romaniei in URSS – a dezvaluit "misterul": "Tratativele de la Moscova se desfasoara intr-o atmosfera de prietenie si intelegere reciproca. O sintagma prin care vor fi descrise pana in 1989 toate intalnirile dintre reprezentantii comunistilor. Organul de presa al comunistilor – Scinteia – sub conducerea lui Miron Constantinescu. "guvernul sovietic. Din delegatia mentionata faceau parte Alexandru Alexandrini – ministrul de Finante. Invariabil. iar Romania sa "raspunda" cu produse petroliere. La 11 ianuarie 1947. Timp de trei saptamani. manifestand o deosebita intelegere fata de nevoile poporului roman. sub "protectoratul" URSS. fusese temelia infiintarii SOVROM-urilor). a ramas. (…) Pot sa va spun deocamdata ca valoarea marfurilor pe care Romania le va importa din URSS este de 25 de milioane de dolari. pleaca la Moscova pentru incheierea unui nou acord economic romano-sovietic (primul acord. atat Gheorghiu-Dej. materiale de constructie si "alte marfuri". echipamente industriale. ca si in alte tari din Centrul si Sud-Estul Europei. MOSCOVA. In perioada de clandestinitate a PCR. Astfel ca. cine le intampina la sosirea la Moscova si la inapoierea in tara.

si-a amintit ca Dej ii povestise calatoria sa si intalnirea cu Stalin. o a doua. caci mamica i-a spus sa nu risipeasca nici un bob". s-a laudat Dej la intoarcerea in tara." Reporterii de teren au descris de la fata locului (Gara Socola) entuziasmul cu care romanii au primit "mana" ruseasca: "In bariera Socolei coboara vreo cinci femei cu legaturica de mancare. Sau luat toate masurile ca nici un bob de grau sa nu fie risipit. In primul rand. Desi el nu era in functie la acea vreme. Esential este ca ne vin cocs. "Ni s-a dat atat cat am cerut. Nu-i vorba. de 6 ani.231 - . din nou.red. Pretul la care ni se livreaza graul este inferior pretului mondial si chiar cu mult inferior pretului la care am cumparat porumbul din Statele Unite. . primele vagoane de grau din Uniunea Sovietica au intrat ieri (2 iulie) in tara. Una dintre misiunile cu care a fost insarcinat Gaston Marin in 1947 a fost "procurarea de valuta forte". condusa tot de GheorghiuDej. Ei obisnuisera ca Romania sa primeasca 8. GRAU SI ORZ. a dat cateva detalii de culise ale vizitei delegatiei guvernamentale la Moscova din iunie 1947. altele se derulau la Washington. necesar acoperirii costului importului. delegatia. a adus painea de grau pe masa romanilor. Le-au adus sa pranzeasca la vagoane. De aceasta data. Cum populatia infometata nu se putea hrani cu cocsul. anunta Scanteia. Strange boabele de pe sacii asternuti cu grija. fostul sef de cabinet al lui Dej. reprezentanti ai PCR si ai Guvernului Groza au hotarat sa trimita o alta delegatie la Moscova. otelul si masinile primite in iarna de la sovietici. precum si materii prime. ca ne dovedesc rusii cu vagoanele». dupa cum informa ambasadorul roman Mihai Ralea.000 de vagoane de grau si 2.milioane pe baza de credit rambursabil in patru ani. nici femeile nu se lasa mai prejos si dau si ele o mana buna de ajutor «sa mearga treaba iute. datorita acestor importuri. Daca delegatia din iarna lui 1947 ne inzestrase cu materie prima pentru industrie.000 de vagoane de orz. romanii s-au intors. industria noastra siderurgica va putea lucra cu aproximativ 75%-80% din capacitatea ei totala de productie. unde se afla o delegatie condusa de subsecretarul de stat Bucur Schiopu. „Prietenia romano-sovietica“ da roade PAULA MIHAILOV CHICIUC Devenise un obicei. "NICI UN BOB!" "La numai cateva zile dupa semnarea conventiei pentru import de cereale. da si ea o mana de ajutor. ca fiecare dintre vizitele comunistilor romani in capitala URSS sa fie prezentata ca un succes. la jumatatea lui iunie 1947. n. victoriosi." Aluzie clara la faptul ca romanii apreciaza "sprijinul" sovietic mai mult decat pe cel american.) a subliniat ca guvernul sovietic nu priveste aceasta conventie ca o tranzactie comerciala. Sub puntea de scanduri. otel. Dar cereale am cerut si din Orientul Apropiat – Liban. Cum istoria nu se scrie doar din comunicate oficiale si articole propagandistice." CEREALE CONTRA STICLARIE In paralel cu negocierile economice de la Moscova. Economistii romani nu au ocolit nici Elvetia. ingrosat grosolan de propaganda. Paul Sfetcu. cu conditia ca Guvernul roman sa depuna gaj in aur in valoare echivalenta creditului solicitat. ci ca un act de ajutorare a Romaniei. micuta Maria Ciobanu. am apelat si la memorialistica. fonta. Mikoian (comisarul pentru comert exterior. in fruntea careia a fost numit acelasi Dej. Siria. promitand in schimb… sticlarie. necesara platii importurilor de cereale. in vara. necesar pana la recolta din acel an. Palestina. ADEVARURI DE CULISE. Dupa cele cinci zile petrecute in capitala URSS. Barbatii lucrau de zor. El rememoreaza ca pe un succes obtinerea din partea bancilor elvetiene a unor linii de credite pentru Romania.000 de vagoane de cereale – 6. Tratativele se purtau cu firmele importatoare de cereale si cu o mare banca in vederea unui imprumut de mai multe zeci de milioane de dolari. avea ca scop negocierea unui import de cereale. Arabia Saudita –. carbune.

Liderul PCR s-a conformat.»" "DARNICIE" POLITICA Se stie ca URSS a platit scump victoria din cel de-al doilea razboi mondial: 26 de milioane de morti si pagube de 700 de milioane de ruble. Mi s-a solicitat sa spun motivele pentru care am venit in fata lor". ci al exploatatorilor poporului muncitor din Romania" V. Dej Definitiv in "barca" sovietica . Molotov insa si-a reluat atacul. DE PARTEA LUI DEJ. care ascultase atent schimbul de cuvinte dintre mine si Molotov.232 - . sa spun intregul adevar si ca atare am procedat intocmai. energie electrica. In ceea ce priveste acuzatia ca discut pe la colturi. combustibili. dar sa stii ca nu a prezentat-o complet. dar a ascuns unele amanunte. imi permit sa va intreb daca dvs. De aceea te acuz ca-i faci jocul!». Toate obiectivele erau insotite de masuri represive impotriva celor care nu le executau. cu elemente straine de interesele partidului!". Stalin i-a cerut lui Dej sa spuna care era situatia tarii si populatiei romanesti. De altfel. industria sleita de razboi. Planul prevedea inceperea unei campanii productiviste si "fixarea" muncitorilor la locul de munca. ceea ce mi-am propus sa va prezint am expus in prima parte a cuvantului meu. de aceea va rog sa va ganditi si sa gasim solutii de ajutorare. Am reusit sa ma stapanesc si am raspuns: «Tovarase Molotov. ca foarte multi oameni. Sovietul Suprem a adoptat (1946) "Planul reconstructiei" – al patrulea cincinal sovietic. am informatii ca toate acestea le discuti pe la colturi. agricultura complet secatuita din cauza secetelor cu care se confruntase doi ani la rand. a intervenit. nemultumit acum si mai mult de intrebarea ce i-o pusesem. deoarece nu ma asteptam la un atac asa de violent. imposibilitatea de a contracta imprumuturi financiare din Occident. cumparandu-le "prietenia". In acel moment. adresandu-ise acestuia pe un ton rastit: «Sa taci si sa lasi omul in pace. Stalin. despre starea reala a poporului roman am spus ca aceasta este disperata.Povestirea este redactata ca redand cuvintele lui Dej: "Am fost primit de Stalin si principalii sai colaboratori la una dintre cinele prelungite in care se intruneau acestia. deoarece ne-a prezentat corect situatia grea in care se afla economia si populatia tarii sale. Si cum in situatii disperate se impune adoptarea unor masuri disperate. peste o jumatate de milion de rusi au murit din cauza secetei. ACUZATIE "Esti exponentul intereselor burgheziei romanesti! Ii faci jocul! Nu ne-ai prezentat aici punctul de vedere al comunistilor din tara ta. Stalin a intervenit si i-a cerut sa spuna "adevarul": "A doua oara am prezentat tragedia ce se abatuse asupra poporului roman. precum si de luptele desfasurate pentru eliberarea teritoriului national. ca in general avem o situatie greu de imaginat. Cand am terminat. insa Iosif Vissarionovici nu a fost multumit si mi-a cerut sa prezint adevaratele dimensiuni ale tragediei cu care se confrunta poporul roman. El m-a acuzat cu urmatoarele cuvinte: "Esti exponentul intereselor burgheziei romanesti! Ii faci jocul! Nu ne-ai prezentat aici punctul de vedere al comunistilor din tara ta. Molotov catre Gh. considerati discutia in Biroul Politic al CC al PCUS un astfel de fapt. multe intreprinderi distruse sau grav avariate de bombardamentele aviatiei americane si engleze. Conform propriei marturii. Stalin nu a refuzat "tarile fratesti" care au venit sa-i ceara ajutorul. au murit si mai mor inca de foame. asa de brutal. in special femei si copii.000 de tone de cereale. In vara lui 1946. lipsa de materii prime. El a continuat: «Numai burghezia romana mai prezinta pe unde poate astfel starile de lucruri din Romania. deoarece puterile din Apus le conditionau de concesii politice si economice substantiale. continua Dej povestirea. "Cele auzite m-au descumpanit intrucatva. referitoare la gravitatea situatiei din Romania. Am informatii precise. asupra mea s-a napustit Molotov. ci al exploatatorilor poporului muncitor din Romania. In ciuda dificultatilor cu care se confrunta propriul popor. Pentru inceput le acordam cu titlul de imprumut 70. Cu acestea eu va asigur ca nu mai am nimic de spus».

primele doua se refereau la Germania si la ajutorul . Lothar Radaceanu (ministrul Muncii si Asigurarilor Sociale). orice plan de redresare economica europeana nu-si poate atinge telurile decat daca se sprijina pe colaborarea tuturor tarilor de pe Continent si daca se sprijina in primul rand pe colaborarea cu Uniunea Sovietica. scopul vizitei nu a fost anuntat. ROMANIA REFUZA. Din cele sase articole ale Tratatului. Acceptarea de Romania a ajutorului oferit de democratiile occidentale ar fi fost. in legatura de stransa prietenie cu Uniunea Sovietica. Dej. organizarea Vestului cu izolarea Estului Continentului nu poate fi o operatiune fericita nici pentru redresarea economica a Europei si nici pentru statornicirea increderii si pentru consolidarea pacii lumii". Cu pretul semnalat de Tatarescu: pierderea independentei politice si economice. dupa examinarea Planului Marshall. Pe de alta parte. in interpretarea Moscovei. fara de care un act cu greutate. datatoare de sperante si de viata mai buna. Guvernul a refuzat Planul Marshall (propus la 5 iunie 1947). iar pe de alta parte o imixtiune in afacerile interne ale acestor tari. cu popoarele democratice inconjuratoare precum si cu celelalte popoare iubitoare de libertate. "Scinteia" prezenta situatia astfel: "Ziarului d-lui Eden – Yorkshire Post" – cat si influentul "The Observer" au spus-o foarte lamurit: ca Planul Marshall presupune o renuntare la o parte a suveranitatii nationale. unde urma sa se dezbata "organizarea programului de redresare economica a Europei". nu putea fi semnat. scena politica internationala trecea peste un moment de cumpana.PAULA MIHAILOV CHICIUC In timp ce graul sovietic "se revarsa" peste meleagurile romanesti. (…) In consecinta. o stirbire a independentei pe care tarile Europei vor si trebuie sa o pastreze cu privire la politica lor economica. o noua delegatie economica condusa de ministrul de Finante – Vasile Luca –. ce-i va purta numele. asemeni tuturor guvernelor din statele afectate de cel deal doilea razboi mondial. toti proaspat intorsi din Ungaria unde se semnase Tratatul de prietenie si colaborare. Miron Constantinescu si alti functionari. a fost invitat sa se alature Planului Marshall. Luca. in 12 iulie. In timp ce toata tara parea a fremata de bucuria importurilor din Uniunea Sovietica. comunicatul dezvaluia faptul ca Executivul. Romania a ales "increderea si colaborarea" cu sovieticii. Tratatul de prietenie cu URSS. semnat de Molotov si Groza in februarie 1948. Publicat virgula cu virgula in "Scinteia". precum Tratatul de prietenie.a luat calea Kremlinului. independent. Asadar.233 - . o dovada de neloialitate fata de URSS. Generalissimul Stalin i-a "recompensat" insa pe romani prin acordul dat incheierii Tratatului de prietenie. Si mai doreste ca dorinta sa-i fie respectata". DIN NOU LA MOSCOVA. Ana Pauker (noul ministru al Afacerilor Straine). Secretarul de stat american George Marshall a propus (Universitatea Harvard. mai apropiati geografic si mai rapizi in a ne intinde o "frateasca" mana de ajutor. a ramas la Moscova pentru urmatoarea luna. colaborare si asistenta mutuala. Se pare ca prelungirea sederii delegatiei lui Luca s-a datorat asteptarii sosirii lui Groza si a "companiei" sale guvernamentale. DIN VOIA POPORULUI. insotit de Maurer. In schimb. La 11 ianuarie 1948. in 2 februarie. Guvernul Groza. Oficial. Gheorghe Tatarescu – ministrul de Externe si vicepresedintele Consiliului de Ministri – comunica guvernelor Marii Britanii si Frantei refuzul la invitatia primita din partea lor de a participa la Conferinta de la Paris. 5 iunie 1947) un plan de reconstructie economica postbelica. (…) Poporul roman doreste sa traiasca liber. Astfel ca. colaborare si asistenta mutuala (incheiat la 4 februarie). Nici de aceasta data nu s-a precizat carui tel ii servea asemenea desfasurare de forte pe teritoriul sovietic. a ajuns la urmatoarea concluzie: "Guvernul roman considera ca organizarea propusa de Guvernele britanic si francez va duce fatal la rezultate care vor insemna. pe de o parte. Guvernul comunica oficial ca s-a hotarat ca delegatiei economice de la Moscova sa i se alature o delegatie guvernamentala formata din Petru Groza.

a incheiat Dej acea amintire." Indicatia a fost pusa in practica a doua zi si a constat in injumatatirea cuantumului reparatiilor de razboi datorate de Romania Uniunii Sovietice. Se mai preciza ca acest tratat este "infaptuit in concordanta cu principiile Chartei ONU". La un moment dat. sovieticii se asigurasera ca Romania nu va parasi "lagarul socialist" si va apara ideea comunista impotriva tuturor agresorilor. adopta hotarari la care n-aveai cum sa te astepti. "In ce ma priveste. Cand intr-o parte. In discutiile cu partea sovietica. Conform protocolului vizitei. cu multa mancare si bautura. unul dintre membrii delegatiei noastre – Mihail Ghelmegeanu – daca-mi aduc bine aminte – s-a ridicat in picioare pentru un toast si a spus ca Romania poate fi asemanata cu o corabie grav avariata si incarcata peste capacitate. Stalin. iar daca nici una dintre parti nu anunta cu un an inainte ruperea Tratatului. i s-a multumit. au fost ridicate problemele discutate cu mine anterior. a zis Stalin.red. direct sau in oricare alta forma". intr-o seara a avut loc o receptie.pe care si-l vor acorda cele doua state in cazul unui eventual atac al Germaniei: "Inaltele Parti Contractante se obliga sa ia in comun toate masurile care se afla la dispozitia lor pentru inlaturarea oricarei amenintari de repetare a agresiunii din partea Germaniei sau oricarui stat care s-ar uni cu Germania.) parte. Delegatul nostru a remarcat ca aceasta hotarare nu o poate lua echipajul deoarece incarcatura nu-i apartine." ANTI-MARSHALL "Guvernul roman considera ca organizarea propusa de Guvernele britanic si francez va duce fatal la rezultate care vor insemna. dupa obiceiul pe care incepusem sa-l cunosc. desi nimeni nu stia pentru ce si nu putea anticipa cum se va materializa indicatia lui Stalin. «Daca echipajul nu poate hotari. pot eu. regret ca Stalin nu a luat acea hotarare imediat dupa discutia cu mine si a fost mai receptiv la prezentarea dezastruoasa facuta de o delegatie guvernamentala. Echipajul din care face si el parte – a subliniat vorbitorul – nu mai vede nici o scapare. cu multe toasturi. El ramanea valabil pe o perioada de 20 de ani. Petru Groza din care am facut si eu (Dej. a replicat la final: «Exista. "SOLUTIA SALVATOARE" PENTRU "CORABIA" ROMANIEI Detaliile vizitei romanilor la Moscova din ianuarie 1948 le gasim tot in cartea de memorii a lui Paul Sfetcu. pentru urmatoarele doua decenii. actul ramanea valabil pe o perioada de inca cinci ani. Aruncati jumatate din incarcatura si veti fi salvati». ci celelalte democratii occidentale (trecute in Tratat la categoria "si altele") care o ajutau sa-si revina dupa razboi. iar pe de alta parte o imixtiune in afacerile interne ale acestor tari. Caci nu Germania era la acea vreme temerea sovieticilor. Tratativele ajunsesera intr-un impas. ce incearca sa navigheze pe o mare bantuita de furtuna. o concep eu. pe de o parte. Vanturile si valurile o inclina." Comunicatul Guvernului roman – 1947 Relatii politice romano-sovietice PAULA MIHAILOV CHICIUC . Aruncati peste bord jumatate din incarcatura si corabia se va redresa». Asadar.234 - . o solutie salvatoare pe care demnitarul vostru spune ca personal nu o vede. orice plan de redresare economica europeana nu-si poate atinge telurile decat daca se sprijina pe colaborarea tuturor tarilor de pe Continent si daca se sprijina in primul rand pe colaborarea cu URSS. pentru ca nimic concret nu se avansase. Povestirea lui Dej este astfel relatata: "Nu peste mult timp a fost invitata in URSS o delegatie guvernamentala condusa de dr. cand in cealalta. n. dupa ce a ascultat cu interes acest asa-zis toast. o stirbire a independentei pe care tarile Europei vor si trebuie sa o pastreze cu privire la politica lor economica. Pe de alta parte. Dar daca echipajul vostru nu o concepe. Asa era el. Dupa obicei. totusi. iar apa ce patrunde nestingherita prin toate sparturile din peretii laterali o conduce sigur spre naufragiu.

(…) Emotia ii cuprinsese deopotriva pe cei care plecau si pe cei veniti sa-i conduca. in toata libertatea. ci reprezentantii a doua popoare ce s-au infratit sangerand impreuna pe frontul libertatii noroadelor. ca "pestele in apa". a declarat cu acel prilej Groza. S.) L-am auzit povestind cum a fost membru al congresului care nu l-a votat pe Stalin in functia de secretar general al Partidului. necunoscute decat unui numar foarte restrans de oameni. in frunte cu generalul Susaikov. "pe baricadele" sovietizarii Romaniei a ramas ambasadorul URSS la Bucuresti – Serghei Kavtaradze. faceau parte reprezentantii Marii Britanii. multime de muncitori si intelectuali au venit sa-si ia ramas bun de la membrii sovietici ai Comisiei Aliate de Control. Diverse personaje si manifestari alcatuiau un nou calendar care se voia un inlocuitor al celui religios. Nici o bomba a imperialismului contemporan nu poate darama o astfel de punte". ministrul Artelor – Ion Pas) a inaugurat expozitia "Cartea Sovietica". va pastra in veci prietenia si recunostinta marelui popor sovietic". lasand terenul liber sovieticilor. Faptul era de netagaduit si a fost subliniat de Susaikov in discursul sau de ramas bun: "Plecand de aici. care a pierit asasinat. ministrul Muncii – Lothar Radaceanu. in frunte cu general colonelul I. nici chiar de o bomba atomica. ca am ajuns sa inauguram la lumina zilei. Prezenti la ceremonie. si i-a spus: «Vreau sa te trimit in Romania. popor frate poporului rus. Alexandru Barladeanu a povestit despre relatiile ambasadorului cu autoritatile romanesti: "Dej era in relatii foarte bune cu Kavtaradze. BRAVUL SUSAIKOV Ofiter de cariera. Intr-adevar. dar dintre membrii acelui congres circa 70% au pierit executati ca agenti ai unor puteri straine. Lasau in urma un stat complet supus intereselor URSS.Dupa plecarea reprezentantilor Comisiei Aliate de Control. a fost chemat de Stalin si s-a dus cu mare frica. desfasurate pe parcursul unei luni intregi. (. ultimii s-au simtit. o expozitie a «Cartii Sovietice. (…) Nu stateau fata in fata reprezentantii unui stat invins si ai unui stat invingator. Din Comisia Aliata de Control. Chiar la 2 octombrie. culminau cu aniversarea a trei decenii de la Marea Revolutie din octombrie.235 - . "Suntem fericiti. membrii sovietici ai Comisiei. in semn de prietenie. cu Armata Rosie in preajma si PCR la putere. Susaikov. in care au controlat tot ce misca in politica si economia romaneasca.» De partea cealalta. Ne retin in acest sens atentia sarbatorile dedicate Saptamanii Prieteniei RomanoSovietice din 1947.. Daca primii s-au retras in liniste. Povestea cum.Z. impusa in Romania din septembrie 1944. I.) mai mult decat o solemnitate oficiala. floarea intelectualitatii si a politicii romanesti (premierul Petru Groza. Vedeai lacrimi sticlind in ochii a neinfricati generali si a darji luptatori pentru libertate". sovieticii constituisera legaturi trainice intre Bucuresti si Moscova. conducerile partidelor politice democratice si ai organizatiilor de masa. PODUL DE… CARTI. Dupa doi ani de dominatie. Pana la retragerea trupelor sovietice din Romania. Toti oficialii sovietici s-au despartit cu formula "La revedere!". ambasada sovietica a reprezentat un centru de comanda secret al tarii. aceasta institutie reprezenta un centru de comanda secret al tarii. Pana la retragerea Armatei Rosii (1958).Z. ministrul Sanatatii – Florica Bagdasar. reporterii Scinteii au prezentat lacrimogen plecarea delegatiei sovietice: "A fost ieri la Mogosoaia (gara Mogosoaia – n. Voturile au fost secrete. Membru al CC .. a fost o emotionanta manifestatie populara. asteptandu-se la cine stie ce neplacere. purtam in inima noastra increderea ca poporul roman. Festivitatile. Kavtaradze avea legatura directa cu Stalin»". ci pe Kirov. AMBASADA SOVIETICA.n. Kavtaradze – ambasadorul URSS – si-a exprimat convingerea ca: "Puntea intre tarile noastre construita din carti nu trebuie sa se teama de nici un fel de bombardament. Membrii Guvernului in frunte cu dl prim-ministru Petru Groza. Kavtaradze a trecut prin grele incercari. pe care l-am cunoscut si eu. primul secretar al Leningradului. Statelor Unite si Uniunii Sovietice. Susaikov (1903-1962) intrase in Armata Sovietica din 1924. Intre liderul comunist si ambasadorul sovietic de la Bucuresti au existat legaturi speciale. in ’44. (…) Cat a fost in Romania. Cu lacrimi in ochi. Dar Stalin i s-a adresat pe numele mic. au plecat la 1 octombrie 1947.

"Daca te vei inalta ca vulturul si-ti vei face cuibul tau printre stele si de acolo te voi da jos. fusesera scrise tot de cekisti. au fost cuvintele citite profetic din Biblie de tarina uneia dintre fiicele sale in 16 iulie 1918.) I-am acoperit cu pamant si vreascuri. lectura revelatoare este cartea lui E. asa cum a reiesit din arhivele secrete dupa caderea comunismului. Acuzat de trotkism. functionar in diverse structuri superioare militare. S. este relatarea ingrozitorului ei sfarsit. DIPLOMATUL KAVTARADZE Alaturi de generalul Susaikov.236 - . "Un fel de viceguvernator al Romaniei (... nici unul dintre fostii supusi nu incercase sa-si primejduiasca viata intr-o incercare de salvare a captivului tar. ultima zi a vietii lor. In istoriografia ruseasca. nici rudele sale din Apus nu dorisera sa-l primeasca in emigratie. De la instaurarea puterii bolsevice in toamna lui 1917 si pana la mijlocul lui iulie 1918. Dupa incheierea misiunii de la Bucuresti. pe care nici Malenkov. oferita de Stalin. "Ultimul tar".. Kavtaradze a reprezentat singurul acuzat.. absolvent al Academiei mecanice si motorizarii Armatei Rosii (1937). post pe care-l va ocupa pana in 1952. Editorial: Parerea lui Stalin. nici Beria nu au reusit sa o descifreze. documentele de arhiva si marturiile cekistilor care au slujit distrugerii Romanovilor sunt surse de documentare care introduc cititorul in viata si alcatuirea pamanteana a oamenilor puterii. trimis in lagar. despre abdicarea sa prin comparatie cu soarta celorlalti monarhi cu tronul rasturnat de comunisti. "Corpurile neinsufletite au fost asezate in groapa – raporteaza cekistul – si fetele si toate corpurile au fost stropite cu acid sulfuric atat pentru a nu fi recunoscute. Iar nota cekistului Iurovski.) si o personalitate fara de care nu misca nimic in Romania". il caracteriza Alexandru Barladeanu.. tinute pana in ziua de la capatul vietii. unde viata si moartea lui Nicolae al II-lea sunt prezentate cu stiinta istoricului si arta dramaturgului ce este autorul. LAVINIA BETEA N-am intalnit inca nicaieri reflectiile ultimului Rege al Romaniei. A iesit in rezerva in 1960. Din ianuarie 1946. Semnau "un grup de ofiteri ai armatei ruse" – care . iar deasupra am pus traverse si am trecut de cateva ori cu masina peste ele – urmele gropii nu se mai vedeau. ca si prietenul sau din copilarie – Stalin – Kavtaradze era fiu de curtean. unde familia imperiala se afla inchisa. De teama neplacerilor politice. (. Urmatoarea functie a fost aceea de ambasador in Romania. Iar biletelele ajunse cu sticlele de lapte in casa din Ekaterinburg. a fost scos din conducerea partidului comunist. eliberat si repus in inalte functii de partid si de stat. Nascut in Georgia. Radzinski. In al doilea razboi mondial (1943-1945) a fost comandantul Frontului 2 Ucrainean. care coordonase executia familiei imperiale. fiind ales de doua ori deputat. ambasadorul Serghei Kavtaradze a fost unul dintre principalii pioni ai sovietizarii Romaniei. zice Domnul". traduse si publicate dupa schimbarea regimului in Romania. oare. Va fi purtat. Mihai I. Se spune ca el nu a fost executat doar pentru faptul ca Stalin a facut pe lista condamnatilor la moarte in dreptul lui si a familiei sale un semn." Dintre cele aflate din cartea lui Radzinski nimic nu m-a impresionat mai profund decat nepasarea multimilor din Maica Rusie fata de soarta Tatucului tar. Misiunea sa diplomatica de la Bucuresti a reprezentat pentru el o adevarata oaza de liniste si libertate.. dar a ramas in viata publica. frica de a fi impuscat precum tarul Nicolae al II-lea ori luat prizonier de rusi ca imparatul Chinei? Dintre cartile "de senzatie" pentru iubitorii de istorie.al PCUS din 1925. a indeplinit pe rand functiile de consilier in Ministerul sovietic al Fortelor Armate. In timpul studiilor la Drept a aderat la gruparea bolsevica (1903). dar reprimit in 1940 si numit adjunctul comisarului pentru Afaceri Straine (1943-1945). cat si pentru a preveni emanarea mirosului de la descompunere. loctiitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control in Romania. ultimul Romanov din dinastia de trei secole a imperiului. Jurnalele membrilor familiei imperiale a Rusiei.

Noile republici. daca luase cu el in strainatate ordinul sovietic "Victoria" cu care-l decorase. Din arhivele sovietice reiese ca planul ei fusese socotit sub nivelul treburilor de care Stalin se ocupa personal. Ca raspuns la Planul Marshall sovieticii au decis sa impuna un control mai riguros asupra zonei ce o ocupasera la sfarsitul razboiului. In 1947 Romania pastra inca un regim monarhic. Institutia monarhica romaneasca a reprezentat ultimul "obstacol" inainte de instalarea totala a "noului regim de democratie populara". prin colectiv si pentru colectiv. La inceputul lui februarie 1948. partidele comuniste au instaurat ca forma de stat republica. al datoriei fata de tar si patrie" – si urmareau producerea de "motive" pentru crima planuita. cartea autobiografica "Ultimul imparat". Comunistii romani au rezolvat pe cale amiabila trecerea la regimul republican. Intrebase. Spre sfarsitul conflagratiei s-a ivit amenintarea comunistilor. Petru al II-lea fugise la Londra. conform stenogramei. Pu I suferise insa un proces unic de reeducare bazat pe principiile pedagogiei lui Makarenko – educatia prin munca si pentru munca. nejudecat. satisfacut de raspunsurile lui Groza. l-ar fi laudat Stalin pe ex-monarhul Romaniei. Ajunse la putere sau devenite majoritare in guvernele monarhiilor din Estul Europei. Guvernul Japoniei l-a instalat pentru a treia oara in fruntea "Imperiului Manciucuo". printre altele. In restauratia din 1917. daca monarhul plecase definitiv ori se reintoarce. mai sunt inca necunoscute. Cinci ani a stat in inchisorile din Extremul Orient sovietic si alti noua in inchisorile din nord-estul Chinei. imparateasa mama emisese in numele lui edictul de abdicare. este plina de relatari asupra programului vietii de "om nou". In decembrie. In ceea ce priveste deciziile si mijloacele prin care s-a produs abdicarea fortata a Regelui Mihai I al Romaniei.nu-si pierdusera "sentimentul constiintei. "Sa dea Dumnezeu fiecaruia un astfel de rege!". fapt ce a condus si la eliminarea dinastiei incoronate in 1866 in Romania. Daca filmul ce i-a fost dedicat de Bertolucci insista asupra fastului din "orasul interzis" si laturii amoroase a vietii monarhului. Petru Groza si Gheorghiu-Dej credeau ca rolul sau istoric incetase si au insistat pentru semnarea Actului de Abdicare. trecuse la stadiul compunerii autobiografiilor si autocriticilor prin care-si "autodemascase crimele comise ca imparat". Eliberat in 1959. suveranii estici se confruntasera cu invazia nazista. La inceputul celui de-al doilea razboi mondial. s-a interesat si de abdicarea Regelui Mihai. Pu I a fost reinscaunat pentru cateva zile imparat. Mihai I a acceptat actul abdicarii. Prins in situatia constructiei celor doua "blocuri" politice. In Iugoslavia. Cu totul deosebita a fost soarta ultimului imparat al Chinei. in fapt. In anii de inchisoare. stat-marioneta format pe teritoriile din nord-estul Chinei. Regele Mihai fusese decorat si de rusi si de americani.237 - . copilul de numai doi ani Aisin Gioro Pu I fusese inscaunat al zecelea imparat al dinastiei Thing. Abdicarea Regelui Mihai I FLORIN MIHAI Abdicarea Regelui Romaniei Mihai I. iar in ultimii ani de viata (1964 1967) "cercetator stiintific". intr-o institutie arhivistica a Chinei Populare. isi vanduse sau nu proprietatile sale. In . o vreme a fost gradinar. scrisa de Pu I sub control si in scopuri propagandistice. cand "tarul rosu" al Kremlinului primise delegatia romana guvernamentala condusa de Petru Groza. Luat prizonier de armatele sovietice la capitularea Japoniei din 1945. actul final al regimului imperial ce dainuia in China de peste doua milenii. sub presiunea fortelor antimonarhice. Pu I a fost dus in Rusia. Dupa orele de "lectura politica" si de munca (incepuse prin a confectiona cutii pentru creioane). Cand implinise 6 ani. O relicva vie. Nascut in 1906.

lasand un gol de putere in urma sa. singura Romania mai pastra un regim monarhic. Din Tobolsk. apoi la Cairo. la Tobolsk (Siberia). apoi gonit. Regele Mihai I acumulase un important capital de simpatie gratie momentului 23 august 1944. Alegerile organizate la 18 noiembrie 1945 au fost castigate de Frontul Patriei. al carui tron l-a mostenit Simeon al II-lea. Guvernul democratic condus de Kerensky a decis sa mute familia regelui de la Tarskoe Selo – resedinta de vacanta a tarului. comunistii s-au straduit s-o faca in cel mai mare secret. trucate de cele mai multe ori si presiunile ocupantului sovietic au facut ca republicile de tip sovietic sa se impuna. iar ramasitele lor ingropate in apropiere de Ekaterinburg. secretar al Partidului Comunist Albanez. Montgomery (Marea Britanie). regele Zogu I a parasit tara. castigase fara emotii alegerile din noiembrie 1945. Aprecierea de care se bucura tanarul Hohenzollern se extinsese si peste granite. Si americanii i-au acordat o distinctie suveranului roman. in luna septembrie a anului 1946 un referendum defavorabil monarhiei a pregatit proclamarea Republicii Populare Bulgare. comunistii l-au "rasplatit" cu ingaduinta de a ramane cateva zile in tara si cu posibilitatea de a pleca insotit de bunurile solicitate si de o parte din suita regala. Strategia frontului popular. din imprejurimile capitalei Sankt Petersburg. la Ekaterinburg. Abdicarea sa a fost rezultatul unor negocieri politice. Tito. Fata de Regele Mihai s-au comportat cu deferenta. sotia sa Alexandra de Hesse si cei cinci copii au fost impuscati. EXEMPLUL SOVIETIC Istoria Rusiei a fost extrem de agitata in anul 1917. La 26 iulie 1945. In luna iulie 1918. In anul 1947 situatia Regelui Mihai era unica in Europa. – spre estul Rusiei. erou al rezistentei antinaziste. Fratele sau. Mihai a semnat in urma presiunilor lui Gheorghiu-Dej si ale premierului Petru Groza actul de abdicare la 30 decembrie 1947. Stalin a acordat Regelui cea mai inalta decoratie de razboi sovietica – Ordinul "Victoria" – conferit anterior doar generalilor D. In luna martie. La sfarsitul anului 1947. refugiindu-se mai intai la Londra. alegerile. punand populatia in fata faptului implinit. fostul tar Nicolae. Tarul Rusiei Nicolae al II-lea (1894-1917) abdicase la data de 18 martie 1917. Mihai I. Bolsevicii au invocat ostilitatea statelor democratice occidentale la adresa guvernului lor si au decis executarea intregii familii regale.urma lui. a condus la victorie in alegerile din decembrie 1945 Frontul Democratic. cu exceptia Greciei. La 2 ianuarie 1946 fusese proclamata Republica Populara Albaneza. in raport cu alti suverani. In vederea solutionarii "problemei monarhice" – ceruta de Kremlin –. Bulgaria a cunoscut mai intai drama mortii regelui Boris al III-lea. periplul nedorit al lui Nicolae Romanov a continuat in teritoriul aflat sub puterea bolsevicilor. dar si fara sustinere internationala. in grad de sef comandor. Iubirea unui rege FLORIN MIHAI Poveste de amor la o nunta regala. decorat de Stalin. republica devenise forma de stat dominanta. Regele Mihai a cunoscut-o pe . tarismul a primit o prima lovitura prin revolutia organizata de fortele democratice rusesti. Ca urmare. In Albania. Enver Hodja. Eisenhower (SUA) si B. liderul comunist de origine croata. Pentru "intelegere". printr-un decret special. a refuzat sa isi asume responsabilitatea tronului. Astfel ca la sfarsitul anului 1947. in luna august 1917. Casatoria principesei engleze Elisabeta la Londra a oferit aceasta ocazie. In toate statele esteuropene. o coalitie de partide in care comunistii aveau preponderenta. un copil de doar sase ani. acesta a avut chiar un statut privilegiat. Marele Duce Mihail. Izolat.238 - . incinerati. Cu toate aceasta Romania mai pastra un regim monarhic. La 20 martie 1946 Mihai I primise "Legiunea de merit". Printre ceilalti invitati. Fara sprijin intern. Regele Mihai a iesit pentru prima oara din tara in calitate oficiala de suveran.

Ana de Bourbon-Parma avusese deja experienta amara a exilului. conform traditiei monarhiei in Romania. cel care altadata fusese legatura intre comunisti si Palat. maresalul Curtii Regale. incat a cerut-o curand in casatorie! Relatia lor a devenit publica spre sfarsitul lunii noiembrie. fratii au meserii de ajutor pilot". Era nevoie asadar de mai multa energie pentru alungarea sa. Izolarea completa a lui Mihai I presupunea insa un plan eficient de eliminare a oricarui sprijin. dupa cum marturisea Nelly Catargi intr-o convorbire cu diplomatul roman Raoul Bossy. Principesa Ana a refuzat la inceput propunerea lui Mihai. fost dezertor din Armata Romana si cetatean . "Suveranii nostri s-au bucurat de o receptie afectuoasa". Groza. Casa Regala anuntase absenta lor din tara timp de 20 de zile. activase ca sofer pe o ambulanta a armatei franceze si urmase trupele aliate in Casablanca. Dimitrie Negel.239 - . prima doamna din suita Reginei Elena. oficialii i-au intampinat cu mare raceala pe Mihai I si pe Regina Elena. Scopul premierului fusese a demonstra lumii ca membrii familiei regale nu erau "tinuti prizonieri". Intr-o discutie purtata mai tarziu. Mihai I a reintalnit-o pe principesa de Bourbon – Parma. Incepea calvarul pentru Casa Regala din Romania. Pe Mihai l-au surprins foarte tare insistentele primului ministru Petru Groza ca el sa onoreze invitatia. a prezentat-o pe sora lui Regelui Mihai I. Aici. tatal principesei Elisabeta. Prima iesire a lui Mihai I din tara in calitate de suveran a coincis intalnirii printesei Ana de Parma – Bourbon. Parasise Danemarca alaturi de familia ei din cauza invaziei nazistilor si fusese obligata sa traiasca la New York. ATAC LA REGE. Surprizele au continuat pentru tanarul rege. a trait o poveste de dragoste care desigur i-a alinat mult din durerea pierderii tronului si a exilului. In ultimele zile ale lunii octombrie 1947. Cu ocazia uneia dintre numeroasele receptii. Patrascanu. Alger si Italia. Se indragostise atat de tare. i-a acceptat cererea in casatorie. printul Michael. dupa cum a recunoscut ulterior si Gheorghiu-Dej intr-o convorbire cu Paul Sfetcu. Tinerii. era necesar acordul guvernului. in vadit contrast cu primirea entuziasta facuta liderului comunist iugoslav Tito. Dar pentru ca relatia celor doi sa devina oficiala. care s-a trezit condus la Aeroportul Baneasa de o serie de oficialitati. principesa Ana. Mihai lauda astfel calitatile viitoarei sotii: "A activat in rezistenta franceza. asemenea comunistilor din tara.printesa daneza Ana de Bourbon-Parma. Impreuna. eticheta a aparut imbracat intr-un palton peste costumul de tenis si cu racheta in sacosa. Inaintea plecarii suveranilor la Londra. A urmat refuzul Execuivului de a-si da acordul pentru oficializarea casatoriei. Cu o zi inainte de nunta. incalcand. cu motivatia ca "guvernul nu si-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunti". Printre ceilalti invitati. a informat guvernul de dorinta Regelui Mihai I de a se casatori. La 15 noiembrie. care l-a insotit pe Mihai in calatorie. nici macar n-a vrut sa dea mana cu regele. Mihai si Regina-Mama Elena au sosit la Londra. asa cum facuse si in timpul grevei regale. seful sau de cabinet. La intoarcerea in tara. s-au revazut la Westminster Abbey la 20 noiembrie. marturisea Nelly Catargi. Prins in tumultul vietii politice romanesti. cand au putut fi vazuti impreuna la teatru si la cinematograf. alaturi de Regele George al VI-lea. de numai 19 ani. in timpul razboiului. care s-au placut de la prima intalnire. In consecinta. Numirea la 24 decembrie a lui Emil Bodnaras. Cina la Buckingham. Ulterior. la ceremonia cununiei religioase. deoarece familia regala poposise in Elvetia. la Lausanne. ca de obicei. Iubirea lor a depasit greutatile timpului. cei doi au infruntat pe rand greutatile deosebite ale acelei vremi. monarhii romani si-au regasit rude si prieteni. familia regala din Romania a fost invitata din partea Regelui Angliei la nunta mostenitoarei tronului – Elisabeta – cu locotenentul Philip Mountbatten. IDILA. la 2 decembrie 1947. principesa a fost decorata cu Crucea de Razboi. probabil si datorita zvonurilor ce plasau deja Romania dincolo de Cortina de Fier. fratele printesei Ana de Bourbon-Parma. fiind invitati sa cineze la Palatul Buckingham. El. Perioada insa a fost depasita. Regele Mihai I. "Incapatanatul" monarh crea din nou probleme. suveranul Mihai a incercat sa il convinga pe Petru Groza sa isi dea acordul la casatoria sa cu Ana. spera ca regele sa urmeze exemplul celorlalti monarhi est-europeni si sa ramana in exil.

pentru 30 decembrie. in functia de ministru al Apararii a desavarsit controlul comunistilor asupra Armatei. Premierul nu a venit singur. Desi de pe pozitii diferite. Planul abdicarii regelui era secret chiar si pentru comunistii de varf ai partidului. pe marginea "unor chestiuni de familie". a lui Petru Groza si a lui Gheorghiu-Dej. mentionand atat rapiditatea cu care s-au succedat evenimentele. Insa perceptia celor doi martori este. toate versiunile subliniaza importanta momentului. Tara astepta un Revelion obisnuit. Familia regala plecase inca de la 24 la Sinaia. Patrascanu la Predeal. Sfarsit de an si de monarhie. Pe de o parte. din Soseaua Kiseleff. dupa cum a declarat la Londra la 5 martie 1948. Bodnaras la Moscova. Sarbatorile de sfarsit de an nu anuntau nimic spectaculos pe scena politica. Un Revelion ramas in istorie FLORIN MIHAI Actul de abdicare: o poveste delicata. Despre eveniment au relatat fostul Rege. Ba mai mult. pe de alta parte. Vasile Luca la Targu Secuiesc. Petru Groza a cerut Regelui o intrevedere la Bucuresti. actul abdicarii a fost impus "cu forta de un Guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina". Ambii prezinta faptele oarecum asemanator. Politicienii au petrecut fiecare in orase diferite: Groza la Deva. Din partea danezilor a venit totusi printul protestant Erik. diferita. ziarele nu au mai aparut. cele ale unui apropiat al lui Dej. Regele Mihai era convins ca discutia avea sa se refere la casatoria sa cu Printesa Ana. de neacceptat. fostul sau sef de cancelarie. In legatura cu abdicarea Regelui Mihai I.sovietic. iar arhiepiscopul Damaskinos a oficiat cununia. In linistea Palatului de la Sinaia. ci si reprezentantii Bisericii Catolice de care apartinea Ana de Bourbon-Parma. Regele Paul al Greciei. In ministerul condus de acum de Emil Bodnaras a fost adus cominternistul Dumitru Coliu (Colev) pe postul de secretar general administrativ. Petru Groza. Groza i-a declarat lui Mihai scopul intrevederii – "divortul . Comunistii au scos in evidenta imposibilitatea coabitarii dintre Rege si Partidul Comunist si au laudat "lichidarea prieteneasca a monarhiei". Insotit de mama sa. Dimitrie Negel. VATICANUL SE OPUNE Nu numai comunistii s-au opus nuntii lui Mihai si a Anei. Pentru Mihai. secretarul lui Dej. avem la dispozitie chiar rememorarile lui Mihai I din interviurile acordate dupa 1947. Eforturile apropiatilor celor doi indragostiti au fost zadarnice. dupa cum s-a exprimat Dej. ci insotit de secretarul general al PCR – Gheorghiu-Dej. In aceasta perioada. Singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care a acceptat sa-i "gazduiasca" pe nuntasi a fost fratele Reginei-Mama Elena. dar si Paul Sfetcu. care era si unchiul preferat al lui Mihai. in viziunea papalitatii. Fara ocolisuri. unchiul Anei. sa conduca mireasa la altar. urmasii trebuiau botezati in religia ortodoxa. Regele Mihai a semnat actul de abdicare la 30 decembrie 1947 in prezenta Reginei-Mama Elena. bineinteles. suveranul a revenit in Capitala si l-a intampinat pe Groza in Palatul Elisabeta. El a organizat nunta la 10 iunie 1948 la Palatul Regal din Atena. Vaticanul nu a putut fi induplecat si astfel membrii familiei regale daneze nu au avut voie sa participe la nunta. familia regala pregatea Sarbatorile noului an. sursele istorice sunt reprezentate mai ales de marturiile tarzii ale participantilor la eveniment. Apartenenta tanarului Hohenzollern la religia ortodoxa era. cat si importanta lor in istoria Romaniei. Paul Sfetcu. "Inlaturarea monarhiei constituie un nou act de violenta in cadrul politicii de inrobire a Romaniei". conform traditiei monarhiei romane. Prin intermediul Maresalului Curtii.240 - . Dupa trei zile a urmat epurarea ostirii de ultimele elemente cu prestigiu si credincioase vechiului regim.

A sugerat. A pus si conditia ca el sa fie acela care isi va anunta oficial abdicarea fostilor sai supusi. 30 de minute. Violentele se pare ca ar fi fost indreptate impotriva celor aproximativ 1. anume influenta puterii sovietice in Romania. LAMURIRE "Acest act mi-a fost impus cu forta de un Guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina. Artileria era indreptata spre camerele regale. Dupa o ora si jumatate de discutie. Decizia finala a apartinut Moscovei. Desi Mihai I a cerut 48 de ore pentru examinarea documentului. arestat in urma intrevederii cu Regele Mihai din 23 august 1944. fara menajamente. desigur. Regina-Mama Elena l-ar fi rugat pe fiul ei sa nu comita un gest ireparabil. Retragandu-se intr-o camera alaturata. Reginei-Mame pistolul ce-l avea in buzunar si conform marturisirilor sale ulterioare urma sa-l foloseasca in cazul unui refuz pentru a nu i se intampla si lui "ce i s-a intamplat lui Antonescu". Inlaturarea monarhiei constituie un nou act de violenta in cadrul politicii de inrobire a Romaniei. Pentru a-l speria pe Mihai. i s-au acordat. de anumite schimbari. Mihai s-a intors in fata lui Groza si a lui Dej. Dej a recunoscut cu franchete dorinta comunistilor de a lichida monarhia romana inca din 1945. iar izolarea – completa. insistenta sovieticilor pentru lichidarea monarhiei romane. cei doi l-au amenintat cu varsarea de sange in cazul in care semnarea actului ar fi durat. Cu . care anuntase abdicarea ca pe un divort amiabil. Dupa spusele lui Sfetcu. Regele Mihai ar fi avut o atitudine egoista. Ingrijorat. Mai apoi. cel care a ocupat functia de ajutor de sef de cabinet si apoi de sef de cabinet al lui Dej in perioada 1951-1965. Fusese insa prost sfatuit sa se intoarca in tara. Dej s-ar fi aratat nemultumit si de faptul ca tanarul Rege ar fi plecat cu o impresionanta avere ("o mare pierdere pentru noi toti"). Groza i-a promis Regelui pastrarea domeniilor personale si a cetateniei romane. Dej opina si ca acesta fusese un "mare succes politic" si "cea mai ieftina si mai buna solutionare a monarhiei". Ca si Petru Groza. au aflat-o si romanii prin Radio Bucuresti. Dimitrie Negel si Mircea Ioannitiu – secretarul sau. Groza si Dej i-au cerut sa semneze pe loc.241 - . la ora 16:30.. "nu mai e nevoie de monarhie". Multi dintre acestia erau siguri ca Regele isi dorea o plecare in exil cu ocazia nuntii Principesei Elisabeta.000 de studenti arestati in ultimul an pentru vina de a fi sprijinit monarhia pe timpul grevei regale. ca si cum totul fusese spus. Inainte de a semna. luand in considerare noua situatie internationala si gravitatea momentului politic. Firele de telefon fusesera taiate. cu ceea ce se intamplase in alte tari. Dej ar fi cerut lui Mihai in mod raspicat sa semneze actul de abdicare. nu ma consider legat in nici un fel de acest act care mi-a fost impus. monarhul a fost avertizat de oamenii de incredere. Dej si Groza organizasera un veritabil "mic joc de razboi" in Parcul Herastrau. Situatia era cu adevarat disperata pentru Rege.amiabil" intre Guvern si Rege. Pentru a "indulci" momentul si pentru a grabi renuntarea la tron. asa cum spusese Groza lui Dej de la inceput.. UN DIVORT ELEGANT SI CIVILIZAT. ca din intamplare. In mai multe imprejurari. Mihai a acceptat sa semneze. In aceste conditii. indreptand discutia catre aspecte "de ordin financiar si material". Primul-ministru a concluzionat ca. Avertizat. Regelui i s-a inmanat actul de abdicare. iar mama sa mai multe "interventii isterice". Apoi. Garda Palatului fusese inlocuita cu soldati din divizia Tudor Vladimirescu. desigur. Stirea despre ab