ŢESUTUL SANGUIN

Are origine mezenchimală,fiind alcătuit din:

-celule sanguine circulante
-precursori localizaţi în organe hematoformatoare
-elemente celulare sanguine prezente în ţesuturi şi organe.
Are trei compartimente:
1. Compartimentul tisular central,reprezentat de organele hemato şi limfopoietice, cu
celule tinere,imature, precursorii celulelor circulante.
Aici se desfăşoară procesul de hematopoieză şi respectiv de limfopoieză.
2. Compartimentul circulant, reprezentat de sânge,un ţesut lichid compus din:celule sau
elemente figurate si subst.ă fundamentală lichidă - plasma sanguină.
Elementele figurate trec în compartimentul circulant prin citodiabază.
3. Compartimentul tisular periferic,reprezentat de celule sanguine “mature”, care au
părăsit sângele si se găsesc răspândite în ţesuturi şi organe.Este mult mai mare decât
compartimentul circulant.ex: la un neutrofil circulant îi corespund 60 celule tisulare

Ţesutul sanguin este un ţesut labil, format din celule care îşi menţin capacitatea de
diviziune şi reînnoire pe parcursul întregii vieţi.
Cuprinde 3 populaţii celulare:
- celulele sanguine de origine mieloidă,
- celulele imunocompetente de origine limfoidă
- monocite, forma circulantă a macrofagelor.

HEMATOPOIEZA=procesul de formare a elementelor sanguine, care se desfăşoară la

nivelul organelor hematoformatoare în compartimentul central.
Hematopoieza se derulează în două mari perioade:
I. Perioadă prenatală, prezentă la embrion şi făt.
II. Perioadă postnatală, prezentă la adult.
I.HEMATOPOIEZA PRENATALĂ
Sau embrio-fetală se desfăşoară în trei etape:
a. Etapa prehepatica.=etapa primordială sau mezoblastică,
Incepe în S2, în mezenchimul extraembrionar al sacului vitelin,la nivelul unor insule
celulare sanguine a lui Wolff şi Pander
Celulele insulelor sanguine :
-cele periferice - endoteliul vaselor sanguine primitive,secretă un lichid considerat a fi
plasmă sanguină primitivă;
- centrale devin celule primitive, sau celule STEM,
În decursul perioadei prehepatice au loc două fenomene esenţiale:
A) migrarea celulelor STEM ,pt a coloniza primordiile organelor hemato- şi limfopoetice:

o ficat,
o splină,
o măduvă osoasă,
o limfoganglioni
o timus;
B) diferenţierea hematiilor primitive (hemogoniilor),

Hemogoniile (megaloblaste) sunt hematii primitive imature,mai mari decât

hematia adultă,care prezintă un nucleu.Are citoplasmă încărcată cu Hb imatură, cu
capacitate redusă de fixare a oxigenului.
Din luna III-IV, odată cu elaborează factorul intrinsec (factor antianemic), sunt înlocuite
cu hematiile secundare, definitive, mature, anucleate.
Aceste hemogonii mai pot reapăre în anemii foarte grave(pernicioase),datorate deficitului
de vitamină B12 şi acid folic.
Celulele stem,provin din celulele mezenchimale;celulă mononucleară
asemănătoare limfocitului mic,cu citoplasmă puţină, intens bazofilă agranulară si
nucleu mare,central,eucrom, nucleolat.Organite: mitocondrii mici, RER şi aparat Golgi
Funcţional au două proprietăţi principale:
a. auto-reproducere (proliferare)
b. diferenţiere.
Au fost descrise două tipuri de celule stem:
- pluripotentă, (multipotentă, polipotentă),care evoluează spre toate liniile
hematoformatoare
- unipotentă,emite o singură linie celulară(eritrocitară, limfocitară etc)
Este o celulă stem condiţionată sau orientată spre o anumită evoluţie (celulă de tranziţie).

b. Etapa hemato-splenica
Se desfăşoară în ficat(principalul organ al hematopoiezei,a carei functie diminua
treptat,iar la nastere dispare) şi splină(care pana in luna V are acceasi functie ca si a
ficatului,apoi devine organ limfopoietic,fiind colonizata cu celule limfatice(limfocite T)
venite din timus),din luna a IV de sarcină până la naştere.
Hemogoniile sunt înlocuite treptat cu hematii definitive, mature, “eritrocite” .
c.Etapa medulo-ganglionara apare din luna a III-a de sarcină, odată cu apariţia măduvei
roşii hematogene în claviculă.
Tesutul hematopoietic medular se extinde în toate oasele,inclusiv în ganglionii
limfatici,asigurând formarea tuturor tipurilor de celule sanguine.
Înainte de naştere ganglionii limfatici sunt colonizaţi de către limfocitele T (migrate din
timus),iar funcţia hematopoietică dispare, ganglionii devenind treptat organe
limfopoietice

II.HEMATOPOIEZA POSTNATALĂ se desfăşoară în două sectoare principale:

sectorul mieloid si sectorul limfoid.
a. Sectorul mieloid e reprezentat de măduva roşie hematogenă, în care iau naştere toate
elementele figurate ale sângelui.Pornind de la celula suşă comună ,celulele stem se vor
diferenţia în elemente celulare precursoare, pentru fiecare linie celulare:
- linia eritrocitară, pentru formarea hematiilor (eritrocitelor);
- linia granulocitară, pentru formarea polimorfonuclearelor;
- linia megacariocito-trombocitară, pentru formarea trombocitelor;
- linia limfocitară, pentru formarea limfocitelor B;
- linia monocitară, pentru formarea monocitelor.
b. Sectorul limfoid,reprezentat prin timus si organele limfoide
periferice(gln.limfatici,splina,amigdala palatină, linguală,tubară,si faringiană) în care se
formează limfocitele T şi B.
ORIGINEA ELEMENTELOR FIGURATE ALE SÂNGELUI
Celula stem=celulă nediferenţiată,care se divide continuu,cu celule fiice ce formează
tipuri celulare ireversibil diferenţiate. Au rol în hematopoieză, prin proliferare şi
diferenţiere se vor recruta elementele diverselor linii celulare.

PLANUL GENERAL DE ORGANIZARE AL ORGANELOR HEMATO- ŞI

LIMFOPOIETICE
Capsula :ţesut conjunctiv fibros, (cu unele variaţii) ce emite septe conjunctivo-vasculare
ce compartimentează organul.
Stroma : ţesut conjunctiv reticulat, în care fibrele de reticulină realizează o reţea
tridimensională, cu două tipuri de ochiuri:
o mici, care conţin elementele parenchimului
o mari, formând capilare sinusoide, prin care va circula sângele sau limfa.
Parenchimul are celulele sanguine libere,organizate în colonii,aşezate în ochiurile mici
ale stromei.În centrul coloniilor se afla celulele imature, tinere, dar complect diferenţiate
pentru ca celulele mature să se afle la periferia coloniei.

ŢESUTUL MIELOID:
Maduva rosie hematoformatoare:este organ hematoformator de origine mezenchimală.
Se dezvoltă în interiorul unor structuri osoase,apare în luna a III-a în claviculă,
La nou născuţi pare să fie prezentă în toate oasele lungi, late şi scurte.iar de la 7 ani, prin
infiltraţie grasă progresivă este înlocuită treptat de măduva galbenă.
Capsula :endostul,ţ.conjunctiv bogat în fibre colagene, de reticulină şi sărac în celule
conjunctive (fibroblaste, osteoblaste şi rar osteoclaste).
Conţine celule mezenchimatoase turtite şi nediferenţiate,care asigură regenerarea
măduvei hematopoietice
Stroma : ţesut conjunctiv reticulat, ce contine :
- fibre de reticulina
-celulele reticulare fixe
*capilarele sinusoide: sunt formate din ochiurile mari ai reţelei
stromale,delimitate de celulele adventiţiale-reticulare,căptuşite 1strat de c.endoteliale
*spaţiile medulare cu elementele parenchimului
Parenchimul :reprezentat de celulele hematopoiezei.
a) Linia eritroblastică:formata din insule celulare,aşezate în apropierea imediată a
capilarelor sinusoide,grupate în jurul unui macrofag si trimite prelungiri ce înconjoară
fiecare eritroblast.
Macrofagele:controlează în parte eritropoieza,captează fierul eliberat din hematiile
distruse,fagocitează resturile nucleare şi citoplasmatice eliminate prin formarea
reticulocitelor.
b) Linia mieloidă granulocitară şi monocitară contine insule mai puţin specializate.
O celulă mieloidă din această serie este cu atât mai tânără cu cât are:un
nucleu rotund,hipocrom,mare, în raport cu masa citoplasmatică,mai mulţi
nucleoli,citoplasmă bazofilă,fara granulaţii.

c) Linia megacario-trombocitară sau megacariocitară,

E caracterizata prin prezenţa megacariocitelor,aşezate pe suprafaţa externă a capilarelor
sinusoide,strâns legate de celulele adventiţiale.
Trimit expansiuni citoplasmatice,pseudopode, care pătrund prin spaţiile intra şi
intercelulare în lumenul capilar,iar prin dezagregare eliberează trombocitele în sânge.
Megacariocitele tinere,imature au citoplasma bazofilă, fără granulaţiuni,iar nucleul e
mare,eucrom,rotund,nucleolat.
Megacariocitele mature:au nucleu puternic segmentat,citoplasmă eozinofilă cu granulaţii
azurofile dispuse în grupuri.
d) Linia limfocitară are celule grupate în foliculi limfoizi,alcătuiţi din limfocite B.
Limfocitele imature, limfoblastele,aşezate în centru,citoplasmă bogată bazofilă,
Celulele mature, limfocitele mici,dispuse la periferia nodulului limfoid, citoplasmă
redusă bazofilă. În măduva roşie, la om,s-au descris şi insule celulare formate din c. stem.

I. SERIA NORMOBLASTICĂ (ERITROPOIEZA)

Eritropoieza cuprinde ansamblu de procese de diferenţiere, proliferare şi maturare ce
duce la formarea globulelor roşii, eritrocitele sau hematiile.Ea se desfăşoară în măduva r.
hematogenă, din celula stem multipotentă, sub influenţa unor factori generali şi locali .
1. Pronormoblastul sau proeritroblastul,
Este o celulă mare,rotundă sau ovalară,cu nucleu voluminos care ocupă 4/5 din
celulă,cromatina fin condensata si cu citoplasma redusă bazofilă.
2. Eritroblastul bazofil sau normoblastul bazofil,
Este ceva mai mic,de formă neregulată,nucleu mai redus de volum (3/4 din celulă),
o cromatina mai condensată, în grunji dispuşi în spiţă de roată,citoplasma intens bazofilă
3. Eritroblastul policromatofil sau normoblastul policromatofil,
Este o celulă şi mai mică ce conţine un nucleu mic, împins la periferie,cu cromatina
puternic condensată si nucleolii absenţi.
4. Eritroblastul oxifil sau normoblastul
Are formă rotundă,nucleul,picnotic, ratatinat, pe cale de a fi eliminat din celulă.
Citoplasma este eozinofilă (hemoglobină),organitele sunt rare sau absente.
5. Reticulocitul
Este ceva mai mare decât hematia.Nucleul a fost expulzat şi fagocitat de
macrofage.Citoplasma conţine Hb,resturi ale unor organite.
Sunt celule mobile,pierd toate organitele, cu excepţia ribozomilor.In circulaţie după 24-
48 de ore devin hematii.Emit pseudopode.

HEMATIA
Este celula matură a liniei normoblastice, adaptată morfologic funcţiei de transport al
gazelor respiratorii.Hematiile sunt cele mai numeroase celule ale sângelui:
- 5 milioane/mm3 la bărbat,
- 4,5 milioane/mm3
- 6-7 milioane/mm3 la nou născut.
Creşterea nr de hematii poarta denumirea de poliglobulie si poate fi:
fiziologică:(sportivi,la altitudini ridicate) sau patologica.
Scăderea nr de hemati poarta denumirea de anemie si poate fi:
fiziologică(la bătrâni) sau patologică(leucemii ,intoxicaţii cu plumb, mercur).
Culoarea. Variaţiile de colorabilitate - anizocromie (defecte ale eritropoiezei).
- în stare proaspătă, este galben-verzuie
- în coloraţia May-Grünwald-Giemsa apar cărămizii,
- în contrast de fază apar refringente.
- sunt hipocrome, - anemiile feriprive
Forma. Modificările de formă - poikilocitoză .
- din faţă – rotundă
- din profil - disc biconcav (pişcot)
Uneori prezintă la suprafaţa lor prelungiri :
-egale (echinocite)
-inegale (anulocite),
-invaginări (stomatocite).
Dimensiunea. Variaţii de talie - anizocitoză.
In frotiu fixat şi colorat - 7,2-7,5 µ m diametru.
- sub 6 µ m - microcite,
- peste 9 µ m - macrocite (macrocitoză),
- peste 15 µ m - megalocite.

Structura MO şi ME:.
Hematia este lipsită de nucleu şi organite,
- pot persista resturi de membrană nucleară - inelele lui Cabot,
- grunji de cromatină - corpusculii lui Jolly
- hemoglobină modificată - corpii eritrocitari ai lui Heinz.
Membrana celulară
- proteine – 50 %,
- lipide - 42 %
- hidraţi de carbon - 8 %.
Proteinele sunt de mai multe tipuri :de structură,enzimatice.Sunt implicate în
transportul activ trans-membranar.La suprafaţă prezintă receptori(glicoforine), ce le
conferă aloantigenitatea (gr. sanguine)
Lipidele.Raportul colesterol-fosfolipide menţine fluiditatea de membrană .
Hidraţii de carbon formează glicocalixul -se comportă ca aglutinogene (antigene)
Sunt determinate genetic.
a. grupa 0 = hematii lipsite de aglutinogene.
b. grupa A = hematiile conţin aglutinogen A;
c. grupa B = hematiile conţin aglutinogen B;
d. grupa AB = hematiile conţin aglutinogenele A şi B;
Factorul Rh.Exista mai mulţi antigeni,cel mai important este RhD.
Indivizii care au aglutinogen D sunt Rh pozitivi,la care aglutinogenul D lipseşte sunt Rh-.

Citoplasma.
MO: amorfă sau fin granulară,acidofilă,de densitate uniformă.
ME :vizibil citoscheletul,cu filamente de spectrină,4 lanţuri proteice lungi,legate între ele
prin actina eritrocitară,ancorat la membrana celulară.
- În ochiurile reţelei găsim:Hb,proteine de structură nerespiratorii, enzime, colesterol,
apă (60%),ioni (Ca, Fe, K),glucoză,vit B6,B12,a.folic.
Hemoglobina
Reprezintă 35% din masa totală a hematiei.Are ogrupare hem, un derivat de porfirină cu
fier,legată de o proteină - globină
Hb este formată din 4 tipuri de lanţuri polipeptidice: alfa, beta, gamma şi delta, fiecare
lanţ fiind legat de un grup de hem.

Histofiziologia hematiilor.
-Nu se multiplica;
-Sunt celule terminale;
-Sunt specializate pentru transportul gazelor respiratorii: oxigen si dioxid de carbon.
-Citoscheletul şi hemoglobina, asigură menţinerea formei biconcave
- Are proprietatea de plasticitate.
- Durata de viaţă - aproximativ 120 de zile.Celulele îmbătrânite sau cu defecte sunt
eliminate prin fagocitoza macrofagelor din splină şi măduva hematogenă.
- În sângele circulant hematiile au tendinţa de a adera reversibil- fişicurilor de monede
(rulouri).sau dea a aglutina,care este o ataşare ireversibilă cauzată de anticorpi
(aglutinine).