Sunteți pe pagina 1din 42

SIMPTOME APARAT

RESPIRATOR
DISPNEEA

Respiratia este un act reflex inconstient, condus de centrii din


trunchiul cerebral, dar aflat sub influenta corticala.
Dispneea reprezinta perceperea constienta a unei
dificultati in respiratie,disproportionat fata de
intensitatea activitatii ce o determina.
- “respiratie grea”, “lipsa de aer”, “sufocare”
- prezinta o componenta subiectiva(perceptia pacientului)
componenta obiectiva(modificarea
ritmului,frecventei si amplitudinii miscarilor respiratorii).
- dispneea ≠ oboseala( astenie fizica)
- dispneea≠tahipnee/polipnee(cresterea nr.de respiratii/min)
Cauze ale dispneei

1.Afectiuni ale aparatului respirator:


• Obstructii ale cailor aeriene intra/extrapulmonare
-aspiratie de corpi straini
-procese infectioase laringiene insotite de edem laringian
-compresie extrinseca a traheei sau bronhiilor mari
-astm bronsic
-traheobronsita acuta
-bronsita cronica/emfizem pulmonar/BPOC
• Procese de condensare ale parenchimului pulmonar:
-pneumonii,bronhopneumonii
-neoplasm bronhopulmonar
-embolie pulmonara-infarct pulmonar.

• Fibroze pulmonare
Pneumonii interstitiale

• Afectiuni pleurale
-pahipleurita
-pleurezii
-pneumotorax
2.Afectiuni ale cutiei toracice:
-deformari toracice( cifoza,scolioza)
-spondilita ankilopoetica
-fracturi costale

3.Afectiuni neurologice

4.Afectiuni cardiovasculare( staza venoasa pulmonara)


-insuficienta ventriculara stinga
-stenoza mitrala
-boli cardiace cianogene
5.Sindroame anemice
6.Afectiuni neuropsihice
Se disting doua tipuri de dispnee:
1.Cu polipnee
2.Cu bradipnee –a)tip inspirator
- b)tip expirator

Polipneea=cresterea nr.de respiratii/min


Frecventa respiratorie normala=14-18resp/min,variind cu
virsta( 30-40 resp/min la copil),cu temperatura corpului ,
a mediului ambiant si cu efortul fizic
DISPNEEA CU POLIPNEE

Apare in:
- boli acute ale aparatului respirator
(de obicei cind durerea toracica accentuata de miscarile
respiratorii determina o respiratie superficiala,cu
frecventa crescuta)
-boli cardiovasculare
DISPNEEA CU BRADIPNEE INSPIRATORIE

• Apare in cazul obstructiei cailor respiratorii(corp strain in


laringe, trahee,bronhii principale sau compresie
extrinseca prin adenopatii sau tumori)
• Inspirul este dificil,insotit de un zgomot
(cornaj/stridor)
• Datorita scaderii presiunii aerului alveolar, vidul
intratoracic absoarbe partile moi ale peretelui toracic,
determinind depresiuni in regiunea epigastrica
superioara,regiunea superioara a toracelui si inferioara a
gitului ( tiraj sternal/suprasternal)
DISPNEEA CU BRADIPNEE EXPIRATORIE

• Apare prin eliminarea cu dificultate a aerului din plamini


• In:-emfizem pulmonar
-astm bronsic
-bronsita acuta/bronsita cronica/BPOC
• Expirul este prelungit, uneori zgomotos,cu caracter
suierator( wheezing)

Cel mai frecvent in afectiunile bronhopulmonare, dispneea


este de tip mixt(interesind ambii timpi respiratori)
CLASIFICARE IN FUNCTIE DE MODUL DE
APARITIE
• Acuta
• Cronica
-Permanenta( caracter ondulant, cu exacerbari si remisiuni
incomplete)
-Paroxistica( in accese)
TIPURI DE DISPNEE ACUTA

1. Obstructie bronsica prin patrundere de corp


strain in caile respiratorii, sau prin compresie
mediastinala- este o dispnee de tip
inspirator,insotita de cornaj,tiraj,cianoza, tuse
2. Spasm laringian( spasm sau edem al glotei)-
mai ales la copii
3. Pneumonii/bronhopneumonii,embolii
pulmonare,pneumotorax- situatii in care este
insotita de durere toracica cu caracter de
junghi si cianoza.
DISPNEEA CRONICA

• Bronhopneumopatii cronice: caracter cvasipermanent


,exacerbata de effort sau de acutizari ale afectiunilor
cauzatoare , cu perioade de ameliorare dar fara
disparitie completa
-bronsita cronica/emfizemul pulmonar/BPOC;dispnee de tip
expirator
-fibroze pulmonare;dispnee de tip inspirator

• Astm bronsic-acese de dispnee paroxistica,


predominant expiratorie, cu bradipnee ( cr)
• Dispneea psihogena( nevrotica)
-nu este legata de effort ci de stari emotionale
-este descrisa ca nevoia unor respiratii ample( ca un
suspin)
-hiperventilatie

• Respiratia stertoroasa
-in stari agonice
-respiratie zgomotoasa determinata de vibratia secretiilor
din faringe si laringe
TULBURARI ALE RITMULUI RESPIRATOR

1.Respiratia periodica Cheyne-Stokes


• Alternarea unor perioade de accelerare si rarire
progresiva a ritmului si amplitudinii
respiratiilor,intrerupte de perioade de apnee( 15-
30secunde)
• In perioada de hiperpnee bolnavul este agitat, anxios,iar
in perioada de apnee este somnolent ; cind apneea este
prelungita pot apare convulsii
• Deprimarea excitabilitatii centrilor nervosi respiratori
• Periodicitatea ritmului respirator este determinata de
variatiile concentratiei CO2
Apare in afectiuni insotite de depresia SNC:
• Insuficienta ventriculara stinga( scaderea debitului
cardiac –scaderea debitului cerebral)
• Hemoragii cerebrale,tumori cerebrale
• Coma uremica
• Dupa administrarea de opiacee sau alte medicamente ce
deprima centrii respiratori

In general pacientul nu este constient de tulburarea


ritmului respirator, aceasta fiind observata de medic sau
fiind relatata de familie
RESPIRATIA TIP KüSMAUL

• Succesiune de inspiratii si expiratii de durata si


amplitudine egala,separate de pauze scurte
• Apare in acidoza metabolica ( coma diabetica si uneori in
coma uremica)
RESPIRATIA TIP BIOT

• Perioade de apnee care intrerup respiratia de tip obisnuit


sau o respiratie complet neregulata ca ritm si amplitudine
• Apare in:-procese expansive intracerebrale
-meningite
-stari agonice
TUSEA

• Act reflex ,de aparare care:


-impiedica patrunderea corpilor straini in caile aeriene
-asigura expulzia secretiilor bronsice in exces

• Inspir profund-inchiderea glotei-relaxarea


diafragmului-;contractia musculara impotriva glotei inchise
determina cresterea presiunii intratoracice si la nivelul
cailor aeriene-ingustare a lumenului traheei;combinatia
dintre presiunea diferentiala mare intre caile aeriene si
atmosfera cuplata cu ingustarea traheei-
-expiratie brusca si zgomotoasa
I -inflamatori (eliberarea de mediatori ai inflamatiei-
edem+hiperemie)
stimuli -mecanici(inhalare de praf,fum,corpi straini de mici
dimensiuni )
-chimici(gaze iritante:Cl,NH3,H2SO4,substante
volatile)
-termici(aer foarte cald/foarte rece)
Receptorii respiratori(nas,orofaringe,laringe,trahee,bronhii
mari)
Cai aferente: n.vag;n.glosofaringian;n.trigemen
Centrii din trunchiul cerebral
Cai eferente –nn.mm.respiratori si ai mm.abdominali
- n.frenic
-n.laringeu inferior
-n.glosofaringian
• Exista si cai corticobulbare ce explica tusea de origine
corticala,declansata voluntar(stari de stress),sau ca act
reflex involuntar(tic).
TIPURI CLINICE DE TUSE

1.TUSEA USCATA / SEACA / IRITATIVA


• Fara expectoratie
• Iritatia zonelor tusigene extrabronsice(faringite,laringite
acute)
• Inflamatii pleurale
• Pneumopatii acute
• Compresii ale cailor respiratorii(neo
bronhopulmonar,adenopatii)
• Iritatii bronsice(gaze toxice,fum)
2.TUSEA UMEDA (PRODUCTIVA)
• Urmata de expectoratie(eliminarea de sputa)
• Faza de hipersecretie a traheobronsitelor acute
• Bronsita cronica
• Bronsiectazii

Tuse productiva cu expectoratie


ineficienta(copii,virstnici,afectiuni neurologice)
Diferenta intre locurile la nivelul carora actioneaza
stimulii ce declanseaza tusea– variatii in tipul de tuse:
• Tuse surda-prin lipsa fortei musculare in afectiuni severe sau
in suferinte laringiene ce nu permit inchiderea glotei(neo
laringian,pareza de n.laringeu inferior; pina la tuse”afona”
• Tuse latratoare-sonora; prin compresie traheobronsica data
de adenopatii sau in sd.mediastinal
• Tuse bitonala –in pareza n.recurent(n.laringeu inferior
sting);sd.mediastinale superioare
• Tuse cavernoasa-cu timbru metalic; in prezenta unor
caverne mari>6 cm diametru , cu bronhie de drenaj libera
• Tuse chintoasa -in accese repetitive( o succesiune de
Sacade expiratorii)
• Tuse convulsiva(“magareasca”)
-paroxisme
-inspir profund,zgomotos-sacade repetate de tuse-la
sfirsitul accesului un nou inspir zgomotos(suierat)prin
spasm glotic
CLASIFICARE IN FUNCTIE DE MOMENTUL
DE APARITIE
• Tuse matinala –in bronsita cronica si in bronsiectazii
prin mobilizarea secretiilor acumulate in arborele
respirator (“toaleta matinala a bronsiilor”)
• Tuse vesperala(seara)-concomitent cu cresterea
temperaturii , in tuberculoza
• Tuse nocturna-insuficienta cardiaca stinga ,valvulopatii
mitrale
• Tuse de effort-de cauza cardiaca
• Tuse pozitionala-la schimbarea pozitiei bolnavului ; in
abcesele pulmonare si bronsiectazii in anumite pozitii
secretiile acumulate se elimina in bronhii(drenaj
postural)
COMPLICATII

• Varsatura (tuse emetizanta); accese de tuse declansate


de distensia gastrica sau aparind in conditii de distensie
gastrica
• Sincopa( tuse sincopala);pierderea starii de constienta
de scurta durata in cursul accesului de tuse( prin
scaderea intoarcerii venoase si a debitului cardiac)
• Ruptura unei bule de emfizem >
pneumotorax,emfizem subcutanat sau mediastinal
EVALUARE
• Acuta /cronica
• De cat timp este prezenta
• Daca s-a modificat recent (ex:vechi fumator)
• Seaca/productiva
• Asociere cu alte simptome:febra,durere
toracica,dispnee,wheezing,disfonie
• Factorii ce o influenteaza;
-aer rece/effort :astm
-pozitie:abces pulmonar,bronsiectazii
-alimentatia:tulburari de deglutitie,reflux gastroesofagian sau fistula
traheoesofagiana
-perioada zilei :matinala,nocturna etc

• Se urmareste tusea spontana sau pacientul este rugat sa tuseasca


• Manevrele de tuse sunt utile in auscultatia pulmonara
EXPECTORATIA

= eliminarea prin tuse a produselor patologice din arborele


respirator
• In conditii fiziologice ~ 100 ml mucus (secretia
cel.caliciforme si a glandelor din mucoasa
bronsica),deplasat spre faringe prin miscarea cililor din
peretii bronhiilor si traheei
• Sputa apare in conditii de hipersecretie de mucus sau
prin aparitia unui exudat inflamator
• Examenul sputei aduce date important pentru
diagnostic(macroscopic,chimic,microscopic si
bacteriologic)
• Examenul macroscopic:
-volumul in 24 h( > 150 ml in supuratiile
bronhopulmonare- bronsiectazii, abcese pulmonare)
-aspect( viscozitate,culoare)
• Sputa seroasa(incolora,aspect spumos)
• Sputa mucoasa(aspect abicios,viscoasa,aderenta de
peretii vasului
• Sputa purulenta (galben verzuie,viscoasa)
• Sputa sanguinolenta(continind singe in cantitate
variabila:striuri de singe,sputa hemoptoica,hemoptizie_
+combinatii:
seromucoasa,mucopurulenta,mucosanguinolenta.
Aspect specific ( caracteristic) al sputei in anumite afectiuni
(aspect patognomonic):
- sputa ruginie/caramizie –pneumonia franca lobara
- Sputa perlata-viscoasa,in cantitate redusa cu depozite
albe de mucus-astm bronsic.
- Sputa numulara-discuri mucopurulente –in bronsita
cronica,bronsiectazii
- Sputa pseudomembranoasa-continut mare de mucus si
exudat fibrinos,continind mulaje de bronhii(in unele
forme de bronsita cronica)
VOMICA
= eliminarea brusca prin tuse a unei colectii ajunsa in caile
respiratorii prin efractia (erodarea)unei bronhii.
• Continutul poate fi:puroi
singe
lichid clar ( in chistul hidatic)
• Poate proveni din :parenchim pulmonar(abces pulmonar,chist
hidatic pulmonar
pleura
mediastin
• Este precedata de durere toracica violenta si dispnee severa
• O cantitate mai mare evacuata rapid poate fi aspirata-asfixie
• Cantitatea eliminata >250-300 ml ,eliminata total/ fractionat
• Pseudovomica =eliminarea brusca aunei cantitati mari de sputa
fara efractia peretelui bronsic
HEMOPTIZIA
=eliminarea de singe din aparatul respirator(subglotic),prin
expectoratie,dupa effort de tuse
• Aspect:
-singe rosu,aerat
-cind se opreste singerarea :singe inchis la culoare,partial coagulat
(“coada hemoptiziei”)
• Diferentiere de:
-singerare din cavitatea bucala si orofaringe ( fara effort de
tuse,amestecat cu saliva;gingivoragii-gingivite,ulceratii
linguale,teleangiectazii pe mucoasa bucala,limba, buze
-epistaxis(hemoragie nazala)-refluat in cavitatea bucala/inghitit
-hematemeza:singe din tubul digestiv,dupa effort de varsatura,cu
resturi alimentare,urmat de scaune melenice
EVALUAREA HEMOPTIZIEI

• Marimea hemoptiziei:
-mici( striuri sanguinolente, mililitri)
-mijlocii(50-200ml)
-mari
• Evaluarea starii hemodinamice
• Hemoptizia masiva poate determina asfixie
• Localizarea si identificarea cauzei prin metode imagistice
si bronhoscopie
CAUZE DE HEMOPTIZIE(1)

• Neoplasmul bronhopulmonar
• Tuberculoza pulmonara( in orice stadiu evolutiv)
• Inflamatii ale mucoasei traheobronsice:viroze
respiratorii,gripa,pneumonii(Klebsiella,germeni atipici)
• Bronsiectazii
• Dupa effort prelungit de tuse(striuri)
• Traumatisme toracice( fracturi costale cu lezarea
parenchimului pulmonar,rani prin intepare)
• Inhalare de substante iritante- gaze toxice
CAUZE DE HEMOPTIZIE (2)

• Diateze hemoragice si supradozaj de medicatie


anticoagulanta
• Vasculite sistemice cu determinare pulmonara-alveolita
hemoragica(sd.Goodpasture,granulomatoza Wegener)
• Fistule bronhovasculare

Altele:
-tromboembolism pulmonar
-stenoza mitrala
-hipertensiune pulmonara
DUREREA TORACICA
- Apare legata de suferinte ale peretelui
toracic(coloana,structuri osteoarticulare,muschi,nervi
intercostali)si ale viscerelor intratoracice.
Durerea de origine pulmonara =caracter de junghi
-durere acuta,vie,”lovitura de pumnal”
-accentuata de miscarile respiratorii,tuse
-resimtita pe o suprafata mica,sau chiar ca un punct dureros
-apare in:-pneumonii(pneumonia franca lobara)
-pleurite,pleurezii(durere pleurala –decubit
caracteristic)
-pneumotorax
-tromboembolism pulmonar
• Toracalgia:durere de intensitate variabila, la nivelul unei zone
a cutiei toracice
• Durerea din traheobronsita acuta(arsura retrosternala, difuza,
accentuata de tuse)

ALTE CAUZE (PARIETALE)


a)Musculare
• Pleurodinia=durere vie cu debut brusc,pe o suprafata variabila
cu caracterele junghiului toracic,neinsotita de modificari la
examenul obiectiv sau radiologic; cauza:afectare inflamatorie
a mm.intercostali(miozita)determinata de infectia cu virus
Coxsackie
• Contuzii
• Traumatisme musculare+/-hematom
• Suprasolicitare mm.intercostali dupa accese prelungite de tuse
• Parazitoze(trichineloza)

b)Osteoarticulare
• Fracturi costale(durere in punct fix,accentuata la palpare)
• Metastaze osoase(coaste,corpi vertebrali)
• Sd.Tietze=afectare inflamatorie nespecificaa artic.
Condrocostale(coastele 2-4) ce apar marite de volum si
sensibile la palpare
c)Dureri radiculare si nevralgii
• Dureri radiculare=iritatia radacinii senzitive a
nn.spinali(radiculita);paravertebral, cu iradiere pe
traiectul nervului
• Durere nevralgica=iritatie pe traiectul nervului(nevrita)
Durerea iradiaza pe traseul nervului,accentuata prin
palparea unor puncte (Valleix) de la emergenta
principalelor ramuri ale nervului
Se accentueaza la miscarile coloanei
vertebrale,respiratie,tuse
• Cauze mecanice ( compresii):osteofite,hernii de
disc,metastaze, traumatisme

• Herpes zoster(infectie latenta cu v.varicelozosterian


localizat la nivelul ggl.spinal,care se reactiveaza in conditii
de imunodepresie);eruptie de tip vezicular pe traiectul
nervului precedata/insotita/urmata de durere de
intensitate mare cu caracter de arsura

• Nevralgia frenica –in afectarea pleurei diafragmatice


centrale care este inervata si de n.frenic si de
nn.intercostali-iradiere pe marginea superioara a
trapezului,umarul sting (pleurezie subfrenica,abcese
subdiafragmatice)
• Durere la nivelul plexului cervicobrahial in tumori ale
virfului pulmonar ( sd.Pancoast Tobias):durere in umar si
membrul superior

d)Durere de origine mamara(mastodinie)


-boli inflamatorii (mastita)in perioada de alaptare
-mastoza fibrochistica –accentuata premenstrual

e)Afectiuni cardiovasculare
-ischemie(angina,IMA)
-pericardita
-anevrism/disectie de aorta
f)Patologia altor organe mediastinale:esofagiana
-durere la inghitire(odinofagie):spasm
esofagian,esofagite,neoplasm
-pirozis(durere cu caracter de arsura retrosternala)-in
reflux esofagian

g)psihogene

S-ar putea să vă placă și