Krakatau

Krakatau (sau Krakatoa) este unul dintre cei mai renumi?i vulcani ai lumii ?i
cel mai destructiv din istoria omenirii dupã erup?ia din 1883. Este situat în Indon
ezia, în strâmtoarea Sunda, la 50 de km de coasta de vest a insulei Java ?i la 40 de
km de insula Sumatra.
Insula Krakatau
Cel mai probabil, cu mii de ani în urmã, s-a format un munte cu formã conicã, cu baza
de aproximativ 6 km în diametru, cea mai mare parte fiind sub nivelul mãrii. Izvoar
e japoneze descriu o erup?ie colosalã a vulcanului Krakatau, care a avut loc în anul
416 î.Hr. (dupã unii cercetãtori, a avut loc în 535 î.Hr.). Erup?ia se estimeazã a fi fost
o explozie care a echivalat cu detonarea a 400 de megatone de TNT sau 20.000 de
bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Erup?ia violentã a distrus muntele i
ni?ial ?i a format o cãldare submarinã cu un diametru de 7 km. Patru zone ale acestu
i munte s-au ridicat la suprafa?ã formând 4 insule mici: Sertung în nord-vest, Lang ?i
Polish Hat (sau Panjang) în nord-est ?i Rakata în sud-est. Activitatea vulcanicã din
aceasta zonã a ridicat la suprafa?a apei încã douã vârfuri, Poeboewetan (Pubuuetan) ?i Dan
an, care s-au unit cu Rakata ?i au format o insulã - Krakatau - cu dimensiunea de
5 km lã?ime ?i 9 km lungime. Piscurile erau aliniate în direc?ia nord-sud, culmea Po
eboewetan la nord ?i culmea Rakata în sudul insulei.
Cronologia activitã?ii vulcanice
Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, încã din 1680, cand s-au înregistrat câteva
erup?ii de intensitate medie, care au distrus întreaga vegeta?ie a insulei. A urma
t catastrofala erup?ie din 1883 care a dat na?tere vulcanului Anak Krakatau, (an
ak copil ). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare cã a fost cauzatã de o
micã fisurã a bazinului magmatic în care a pãtruns apa rece, diferen?a de temperatura p
rovocând explozia.
Erup?ia din 1883
La 27 august 1883 s-a înregistrat cea mai catastrofalã erup?ie din istorie. Atât explo
zia, cât ?i cantitatea de materie aruncatã în aer au depã?it valorile înregistrate pânã atu
. La fel zgomotul detona?iei.
Semne premergãtoare erup?iei au apãrut la 20 mai în acela?i an, când vulcanul Poeboeweta
n din nordul insulei Rakata a ie?it fum ?i cenu?ã, cu un jet de 11 km. Exploziile
minore avau o frecven?ã de 10 minute, iar marea erup?ie a fost precedatã ?i trei exp
lozii mai mari. S-au înregistrat cutremure de pãmânt de intensitate micã cu un an mai de
vreme.
insula Krakatau dupã erupþia din 1883
La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora localã 10 a.m.), când Krakatau a erupt
prima datã violent, jetul de cenu?ã avea o lungime de 27 de km. A doua zi, diminea?
a, au urmat alte trei explozii. Ultima a fost cea care a aruncat în aer douã treimi
din nordul insulei Rakata. Jetul de cenu?ã a ajuns la o altitudine de 37 de km, ia
r zgomotul a fost auzit la 4600 de km distan?ã, în insula Rodriguez. Acest zgomot a
fost înregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamânt. În seara zilei de 27 au
gust s-a mai înregistrat o explozie puternicã, care a dus la surparea completã a pãr?ii
nordice a insulei Rakata.
Magnitudinea erup?iei
Cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie echivalentã cu 200 megatone
de TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea de-a treia, estimatã la echivalen
tul a 150 de megatone de TNT. Indexul megnitudinii a fost de 6 VEI, numit ?i colo
sal . În compara?ie, bomba de la Hiroshima a avut 20 de kilotone. Magma aruncatã în aer
a fost de aproximativ 125 km cubi.
[modificã] Jetul de materie aruncatã în atmosferã
Coloana de cenu?ã vulcanicã a atins altitudinea de 80 km, a întunecat cerul de la ora
10 a.m. pânã a doua zi ?i a fost vãzut atât la Singapore (680 km de Krakatau) cât ?i de pe
navele comerciale ce navigau pe ocean la o distan?ã de 6000 de km. Viteza jetului
a fost de 650 m/s, mic?orându-se odatã cu sporul altitudini. 75 km cubi de magmã au i
nterac?ionat cu apa, vaporizând 75km cubi de apã. Gazul emanat a fost în mare parte di
oxid de carbon ?i vapori de apã.
Rãmã?i?ele insulei
vulcanul Krakatau, imagine NASA
Înainte de erup?ie, insula a avut o lã?ime de 5 km ?i o lungime de 9 km. Dupã erup?ie,
douã treimi din insulã au explodat, insulele Lang ?i Polish Hat au dispãrut. A rãmas do
ar o treime din insula ini?ialã. Aproximativ 23 km pãtra?i din insulã s-au scufundat.
Au mai rãmas câteva insuli?e care aratã forma ini?ialã a insulei.
Vulcanul de?ine recordul în toate efectele unei erup?ii, roca aruncatã în aer fiind de
peste 20.000 metri cubi. Vulcanul se pregãtea zgomotos de peste patru ani. Când s-a
înseninat, s-a observat cã cea mai mare parte a conului vulcanului Krakatau dispãruse
. În scurt timp, din apã s-a ridicat o nouã insulã, cãreia i s-a dat numele Anak Krakatau
( copilul lui Krakatau ). Acest vulcan are actualmente o altitudine de 200 de metri.
Efectele
Cel mai destructiv a fost, însã, valul tsunami provocat de erup?ie. Valul ajungea pânã l
a peste 40 de metri înãl?ime ?i se deplasa cu vitezã foarte mare, mãturând coasta de vest
a insulei Java ?i coasta de sud-est a Sumatrei. ?i-au pierdut via?a 36.000 de oa
meni ?i au fost distruse 165 de sate. Valul tsunami a atins, dupã 12 ore, portul A
den, de pe coasta de est a Africii, aflat la o distan?ã de peste 6000 de kilometri
. Praful vulcanic trimis în atmosfera a filtrat radia?iile solare, scãzând anul urmãtor
(1884) temperatura medie a globului cu 1,2° C. Trei luni dupã erup?ie, fumul pãtruns în
atmosfera a dat provocat în America efecte optice stranii la apusul soarelui, de m
ai multe ori lumea crezând cã aveau loc incendii de propor?ii. La trei ani dupã erup?i
e, fumul mai era perceptibil în atmosferã.
Intensitatea vulcanului a fost de 6 VEI (echivalentul a 200 de megatone de TNT,
mai mare decât cea mai mare bombã facutã de om, Bomba Tsar de 50 de megatone).
În 1928, vulcanul Anak Krakatau ?i-a fãcut apari?ia, cre?te în mãrime (momentan are 200
m), este foarte activ ?i imprevizibil.
Pe pãmânt existã aproximativ 1300 de vulcani activi, majoritatea însã nu se pot vedea, deo
arece sunt submarini. Numai aproximativ 500 sunt vizibili deasupra apei. Dacã un v
ulcan nu a erupt în ultimii 10.000 de ani, este clasificat ca vulcan adormit , iar vu
lcanul care nu a erupt de peste 25.000 de mii de ani poate fi considerat vulcan s
tins .
Un caz similar este ?i al vulcanului "La Palma", care a intrat în atentia geologil
or la jumãtatea secolului trecut. Datele colectate aratã cã urmãtoarea erup?ie va provoc
a prãbu?irea în ocean a unei mase de roci de 500 km cubi, cântãrind 500 de miliarde de t
one. Erup?ia va putea fi urmatã de un tsunami gigantic. Potrivit lui Bill McGuire,
directorul centrului de cercetãri Benfield Grieg Hazard de la universitatea din L
ondra, valul ar putea fi înalt de sute de metri ?i s-ar putea deplasa cu viteza de
800 km pe orã: "Va fi afectat întregul Ocean Atlantic. Dupã ce va devasta insulele di
n împrejurimi, mega-tsunami va atinge într-o orã coasta de vest a Africii. În opt-nouã ore
, valuri de 20-50 de metri vor traversa aproape 7000 de kilometri ?i se vor nãpust
i asupra Insulelor Caraibe si coastelor estice ale Statelor Unite si Canadei. Pr
imul mare oras lovit va fi Boston, urmat de New York si de restul oraselor de pe
tarm, pâna la Miami."
Speciali?tii din întreaga lume considerã cã acum, dupã ce dezastrul din 2005 din Asia a
demonstrat puterea devastatoare a fenomenelor tsunami, omenirea trebuie sã ia în ser
ios pericolul pe care-l prezintã vulcanul din La Pampa.

Etna

Etna este un vulcan activ în Sicilia, Italia.

A?ezare
Situat pe insula Sicilia din Italia, în apropiere de ora?ele Messina ?i Catania, v
ulcanul Etna are înãl?imea de 3.340 m, fiind cel mai înalt ?i cel mai activ vulcan din
Europa. Se estimeaza cã vulcanul erupe la fiecare 3 luni, ?i cã la fiecare aproxima
tiv 150 de ani sunt distruse ?i localitã?i.
Înãl?imea sa este controversatã, datoritã distrugerii par?iale a conului vulcanic la eru
p?ii, care au format pânã la 400 de cratere secundare. Aria de ac?iune distrugãtoare a
vulcanului se întinde pe o suprafa?ã de 1.250 km2.
Cu toate acestea, poalele vulcanului sunt dens populate; acest fapt se explicã pri
n fertilitatea deosebitã a solului. Lava vulcanicã adusã de erup?ii a creat un sol ade
cvat pentru cultivarea vi?ei de vie, a pomilor fructiferi ?i a mãslinilor.
Turism
Erupþie a vulcanului Etna în anul 2002 (fotografie din satelit)
Turismul este foarte dezvoltat; în anul 1981, regiunea a fost declaratã parc na?iona
l. Aici se gãsesc ?i zone de schi alpin de importan?ã europeanã. Existã ?i un teleferic
cu care se poate urca pânã la altitudinea de 2.600 m, distrus în 2002 de o erup?ie, da
r repus în func?iune în anul 2004.
Dacã un turist dore?te sã urce pe vulcan, se poate ajunge cu automobilul pânã la locul d
e parcare Etna nord , de unde se continuã drumul cu un jeep aprobat de administra?ia
localã, pânã la craterul Sapien?a. O alternativã este pe jos, de la locul de parcare începâ
d un traseu de 4 5 ore (pentru cei care cunosc zona).