Sunteți pe pagina 1din 13

ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

BAZE DE DATE

Elev: Iorgulescu Gabriel Valentin

Clasa: AMG I - D

AMG I - D Iorgulescu Gabriel


Page
1
Valentin
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

Cuprins

Capitolul I – Introducere 3

1. Definiţie 3

2. Istoricul bazelor de date 3

3. Principii de proiectare Obd 4

4. Modele baze de date 5

Capitolul II – Sistemul de gestiune al bazelor de date (SGBD) 6

1. Definiţie 6

2. Exemple de SGBD-uri 7

3. Funcţii ale SGBD-urilor 7

Capitolul III – Proiectarea bazelor de date 9

1. Tipuri de date 9

2. Etapele proiectării bazelor de date 9

3. Operaţii cu baze de date 10

Capitolul IV – Exemple de baze de date 12

1. Exemplu de structură de tabel cu prezentarea câmpurilor şi înregistrări 12

2. Exemplu de relaţie stabilită între două tabele


prin intermediul unui tabel de legătură 12

3. Exemplu formular de încărcare 13

4. Exemplu de raport 13

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


2
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

Capitolul I – Introducere

1. Definiţie

Este o colecţie de date integrate, bine structurată, având o descriere cât mai exactă
şi a structurii şi relaţiilor dintre date.
Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.

2. Istoricul bazelor de date

Primele baze de date erau dezvoltate pe sisteme mainframe şi erau manipulate de


oameni special pregătiţi pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste baze de date erau simple
Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD). Primul Sistem de Baze de Date
Relaţionale (SGBDR) a fost lansat de Oracle Corporation si folosea limbajul de interogare
SQL. Deşi versiunea originală a fost dezvoltată pentru sisteme VAX/VMS, Oracle a fost
unul dintre primii furnizori care a lansat o versiune si pentru sistemele PC pe sistemul de
operare DOS.
La jumătatea anilor 80, Sybase a lansat propriul sau SGBDR - SQL Server. Acesta
avea biblioteci client pentru accesul la baza de date. Asigurând suportul pentru proceduri
rezidente (astăzi denumite "proceduri stocate") si interoperabilitatea cu o diversitate de
reţele, SQL Server a devenit un produs de succes în scurt timp, mai ales în mediile
client/server.
O dată cu dezvoltarea sistemelor personale (PC), au apărut şi primele aplicaţii de
baze de date care foloseau un singur fişier pentru a stoca toata informaţia din baza de date
(denumite baze de date "flat file"). Ele erau de tip Xbase, un limbaj care s-a răspândit
foarte repede fiind folosit in special la manipularea datelor. Sistemele care l-au folosit,
daca mai este nevoie sa le enumăr, au fost dBase, FoxBase, FoxPro. Aceste versiuni rulau
sub sistemul MS-DOS şi împărtăşeau limitările acestuia. Cea mai răspândită aplicaţie care
folosea limbajul xBase a fost FoxPro, sistem dezvoltat de firma Fox Software.
La începutul anilor 90, firma Microsoft Corporation a lansat aplicaţia Access,
aplicaţie care se bazează în mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro, sistem
care fusese achiziţionat de firmă în 1989. Aplicaţia Access a devenit, în scurt timp, cea mai
folosită aplicaţie de gestiune a bazelor de date "flat file" de pe sistemele personale.
Pe sistemele Linux, cel mai folosit server de baze de date este MySQL. Cu toate că
există un alt produs gratuit (MySQL este gratuit atât timp cât aplicaţia dezvoltata nu este
revânduta) - PostgreSQL, MySQL rămâne preferatul programatorilor de Linux. De ce?
Pentru că limbajul cel mai folosit pe partea de server web - PHP - dispune de o extensie
MySQL înglobată. Dar nu numai acest lucru a influenţat folosirea MySQL. Una dintre
alegeri a fost şi datorită uşurinţei administrării acestui sever, el dispunând de un client de
accesare inclus.

3. Principii de proiectare Obd

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


3
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

Procesul de proiectare constă în următorii paşii:

• Determinarea scopului bazei de date;

Acesta ajută la pregătirea paşilor rămaşi.

• Găsirea şi organizarea informaţiilor necesare;

Adunarea tuturor tipurilor de informaţii în entităţi sau subiecte majore cum ar fi


produse sau comenzi. Apoi, fiecare subiect devine un tabel

• Transformarea elementelor de informaţii în coloane;

Decide, ce informaţii să stocaţi în fiecare tabel. Fiecare element devine un câmp care
este afişat sub formă de coloană în tabel.

• Specificarea cheilor primare;

Alegeţi cheia primară pentru fiecare tabel. Cheia primară este o coloană care se
utilizează pentru a identifica în mod unic fiecare rând. Un exemplu poate fi ID produs sau
ID comandă.

• Configurarea relaţiilor din tabel;

Priviţi, fiecare tabel şi decideţi cum se asociază datele dintr-un tabel cu datele din alte
tabele. Adăugaţi, câmpuri la tabele sau creaţi noi tabele pentru a clarifica relaţiile, după
necesităţi.

• Rafinarea proiectării;

Analizaţi proiectare pentru eliminarea erorilor. Creaţi tabele şi adăugaţi câteva


înregistrări de date eşantion. Dacă nu reuşiţi să obţineţi rezultatele dorite din tabele.
Efectuaţi ajustări ale proiectării, după necesitate.

• Aplicarea regulilor de normalizare

Aplicaţi regulile de normalizare a datelor pentru a vedea dacă tabelele sunt corect
structurate. Efectuaţi ajustări pentru tabele, după necesitate.

4. Modele baze de date

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


4
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

Există 4 modele de baze: baze de date ierarhice, baze de date retea, baze de date
relationale, baze de date orientate obiect.

Baze de date ierarhice

În bazele de date ierarhice câmpurile şi înregistrările sunt structurate pe noduri.


Nodurile sunt puncte într-o structura arborescentă care conecteaza partea superioară de cea
inferioară. Fiecare nod are o singura cale de acces la el.

Bazele de date relaţionale

Fiind actualmente cel mai răspândit, acestea înmagazinează datele în tabele care se
pot lega logic după valorile anumitor coloane :

- sistemele de gestiune a bazelor de date relationale (RDMBS) au standardizat SQL-ul ca


limbaj de cereri specific;
- Relaţia dintre câmpuri realizează asocierea explicită, asociere care poate fi de durată (prin
definirea relaţiei) sau temporară (prin operatorul de joncţiune join);
- Este un model simetric: uniformitatea reprezentărilor datelor determină uniformitate în
mulţimea operatorilo;
- Având la bază teoria matematică a relaţiilor (algebra relaţionala = colecţie de operatori ce
au ca operanzi relaţii), modelul a facilitat tratarea algoritmica a problemei proiectării
bazelor de date, numită şi problema normalizării (normalizarea porneşte de la o mulţime de
atribute/câmpuri şi o mulţime de dependenţe funcţionale între acestea pentru a obţine
asistat de calculator schema conceptuală a bazei de date);

Avantaje:

- uşor de înţeles (număr redus de concepte) şi de controlat (sistemele ajung la o interfaţa


prietenoasă);
- scalabilitatea sa este generoasă, fiind şi singurul model care cunoaşte implementări de
baze de date distribuite;
- legi de integritate (reguli pentru protejarea datelor şi structurilor) uşor de înţeles şi de
dezvoltat;
- spaţiu de stocare şi redundanţă relativ reduse;
- independenţa structurilor logice ale bazei de date de modul de stocare fizică a datelor
(aplicaţiile sunt independente de modul de înregistrare a datelor) - excepţiile au apărut doar
motivate de creşteri ale performanţelor;
- limbaje simple (bazate pe algebra relaţională sau pe calcul relaţional): SQL, QBE.

Dezavantaje:

- încercarile modelului de a înmagazina şi informaţii multimedia (uzual realizate prin


câmpuri BLOB si extensii particulare de SQL) nu au ajuns la un numitor comun
standardizat.

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


5
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

Baze de date orientate obiect

Bazele de date obiectuale sunt destinate să suporte modele de obiecte complexe


(organizare de tip heap cu referinţe între componente), deci modelul este oarecum
asemanător reţelei, iar prin faptul că - pentru accesare directă - stochează o hartă a
ierarhiilor şi relaţiilor claselor de obiecte, are ascendent şi în modelul ierarhic.

- Încapsularea specifică OO are ca efect îndependenta aplicaţiilor atât faţa de


reprezentarea internă a datelor, cât şi faţă de semantica acestora (adica de operaţiile care se
pot executa asupra datelor).

- Modelul obiectual se pretează pentru înmagazinarea informaţiilor complexe: atribute


descriptive asociate datelor multimedia, documentelor, desenelor, arhivelor etc.
- Soluţiile unor probleme precum optimizarea bazei de date (paralelism, consistenţă) şi
asigurarea moţtenirii sunt înca perfectibile.

Baze de date tip reţea

Atomii semantici înrudiţi se leagă explicit prin identificatori (spre deosebire - de


exemplu - de celulele unui rând de tabel care se referă implicit la o anume entitate
informaţională). În reţea asocierile sunt realizate printr-o structură de legare (un tip de set
are un tip de înregistrare "owner“ şi mai multe tipuri de inregistrare "member“).

- Orice relaţie între date poate fi doar binară (1-la-1 sau 1-la-n), iar reprezentarea bazei de
date se poate asimila unui graf direcţionat.
- Entitatea informaţionala are un fişier cu câmpuri atribute şi campuri de legatură;
- Operaţiile permise sunt căutarea de entităţi pe baza proprietaţilor specificate (interogare)
şi căutarea informaţiilor folosind legăturile dintre entităţi (navigare).

Dezavantajul modelului constă în complexitatea structurilor de date şi a limbajului


de manipulare.

Capitolul II. Sistemul de gestiune a bazelor de date

1. Definiţie

Sistemele de gestiune a bazelor de date (în limba engleză "database management


system" - SGDB) reprezintă totalitatea programelor utilizate pentru crearea, interogarea și
întreținerea unei baze de date. Include două categorii de module: module care sunt comune
cu cele ale sistemelor de operare ale calculatoarelor și module cu funcții specifice bazei de
date. Subsistemele monitor conțin programele de control al perifericelor și sistemul de
gestiune a fișierelor. Subsistemele externe sunt alcătuite din procesorul de definiție și
programul de administrare. Alături de acestea există programe de descriere a bazei de date
și cereri de prelucrare.Între utilizator și sistem există două interfețe: definirea bazei de date
și utilizarea bazei de date. Definirea unei baze de date se execută sub controlul

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


6
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

procesorului de definiție (PD), capabil să prelucreze programe de descriere, formulate


folosind limbaje specializate cunoscute sub denumirea de limbaje de definiție a datelor
(LDD).

2. Exemple de SGDB-uri

• SGBD-uri pentru calculatoare mari – se folosesc pentru baze de date foarte


complexe şi foarte mari – exemplu : Oracle, DB2, IMS;
• SGB-uri pentru minicalculatoare - se folosesc pentru baze de date complexe şi
mari şi au cunoscut o dezvoltare puternică în anii ’80 – exemplu: Oracle;
• SGBD-uri pentru microcalculatoare – se folosesc pentru baze de date de
complexitate şi de mărime mici şi medii. Au o mare răspândire în momentul actual
– exemplu: Foxpro, Oracle, Access;

Printre alte SGDB-uri mai putem enumera : Visual FoxPro, Paradox, Informix,
Progress etc.

3. Funcţii ale SGDB-urilor

Descrierea datelor

SGBD-ul, prin această funcţie, permite definirea structurii bazei de date cu ajutorul
limbajului de definire a datelor (LDD). Definirea datelor poate fi realizată la nivel
conceptual, logic şi fizic. Se descriu atributele (câmpurile) din cadrul structurii bazei de
date, legăturile dintre entităţile bazei de date sau dintre atributele aceleiaşi entităţi, se
definesc eventualele criterii de validare a datelor, metodele de acces la date, aspectele
referitoare la asigurarea integrităţii datelor. Concretizarea acestei funcţii este schema bazei
de date, memorată în cod intern. Memorarea se face într-un fişier, ceea ce permite afişarea
şi actualizarea structurii bazei de date, în orice moment.
Această funcţie a fost mult automatizată în timp, LDD având acum puţine comenzi.
LDD este specific fiecărui SGBD, dar el întotdeauna realizează descrierea datelor conform
elementelor modelului de date pe care îl implementează SGBD-ul respectiv. Astfel se
realizează definirea şi descrierea entităţilor şi a caracteristicilor lor, definirea legăturilor
dintre obiecte (asocierile) şi a regulilor de integritate specifice modelului de date.
După realizarea funcţiei de descriere, într-un SGBD, entităţile bazei de date există
create deja ca fişiere, dar nu conţin datele propriu-zise, ci numai structura bazei de date
(schema bazei de date).

Funcţia de manipulare a datelor

Funcţia de manipulare este cea mai complexă şi realizează actualizarea şi regăsirea


datelor din baza de date, cu ajutorul limbajului de manipulare a datelor (LMD).
Sunt realizate următoarele activităţi: încărcarea, actualizarea, prelucrarea şi
regăsirea datelor.
a) Încărcarea datelor în baza de date se realizează prin operaţii automatizate sau
programate ce asigură şi criteriile de validare necesare.
b) Actualizarea bazei de date constă în operaţii de adăugare, modificare şi ştergere
de înregistrări. La operaţiile de adăugare şi de modificare se păstrează aceleaşi criterii de

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


7
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

validare care s-au folosit şi la activitatea de încărcare a datelor. Actualizarea se realizează


numai autorizat, prin asigurarea unei protecţii corespunzătoare a datelor, pentru a se păstra
coerenţa bazei de date.
c) Prelucrarea datelor se realizează prin operaţii de selecţie, ordonare, interclasare
(compunere) şi ventilare (descompunere) efectuate asupra entităţilor bazei de date. Acestea
sunt, de obicei, operaţii pregătitoare activităţii de regăsire a datelor. Multe din operaţiile de
prelucrare sunt realizate cu ajutorul operatorilor din modelul de date pe care îl
implementează SGBD-ul.
d) Regăsirea (interogarea) datelor constă în operaţii de vizualizare (afişare pe
ecran, imprimare pe hârtie), răsfoire, editarea unor situaţii de ieşire. Situaţiile de ieşire pot
fi intermediare sau finale şi se pot obţine pe diferiţi suporţi tehnici de informaţie (ecran,
hârtie, mediu magnetic, mediu optic). Ele pot avea cele mai diferite forme (punctuale, liste,
rapoarte, grafice, imagini, sunet, video) şi se pot obţine după cele mai diferite criterii de
regăsire.

Utilizarea bazei de date

Funcţia de utilizare asigură mulţimea interfeţelor necesare pentru comunicarea


tuturor utilizatorilor cu baza de date . Pentru a realiza această funcţie SGBD-ul trebuie să
asigure facilităţi pentru mai multe categorii de utilizatori ai bazei de date: neinformaicieni,
specialişti (informaticieni), administratorul.
a) Utilizatorii neinformaticieni reprezintă principala categorie a beneficiarilor de
informaţii (utilizatori finali şi intensivi) din baza de date. SGBD-ul le oferă acestora
limbaje neprocedurale şi alte facilităţi de interogare (generatoare, utilitare etc) a bazei de
date într-o formă simplă şi interactivă. Aceşti utilizatori nu trebuie să cunoască structura
bazei de date şi nu trebuie să ştie să programeze, SGBD-ul ajutându-i interactiv în
utilizarea bazei de date. În acest sens SGBD-ul oferă: meniuri cu opţiuni sugestive,
ferestre, şabloane pentru diferite forme, asistenţi tip Wizard, autodocumentarea (help-uri,
mesaje/ferestre explicative).
b) Utilizatorii specialişti în informatică crează structura bazei de date şi realizează
proceduri complexe de exploatare a bazei de date. SGBD-ul oferă acestor utilizatori
limbajul de descriere şi limbajul de manipulare a datelor precum şi interfeţe cu limbaje
universale. Acestea sunt de complexitate şi putere diferită, de la un SGBD la altul, oferind
atât elemente neprocedurale cât şi procedurale specialistului în informatică. Cu aceste
elemente el descrie schema bazei de date şi asigură manipularea complexă a datelor.

Funcţia de administrare

Funcţia de administrare este complexă şi ţine de competenţa administratorului bazei


de date.
Administratorul, care are o bogată experienţă de analiză, proiectare şi programare,
organizează şi administrează baza de date în toate etapele de realizare a acesteia.
Astfel, el organizează baza de date conform unei anumite metodologii, realizează schema
(conceptuală) bazei de date, coordonează proiectarea bazei de date. Pentru toate aceste
lucruri SGBD-ul oferă o serie de elemente de CASE, precum şi o serie de utilitare
specializate.
În etapa de exploatare a bazei de date, administratorul are rolul de a autoriza
accesul la date (acordă conturi, parole etc.), de a reface baza de date în caz de incidente
(prin jurnalizare, copii), de a utiliza eficient spaţiul de memorie internă şi externă (prin
organizare, rutine de optimizare), de a realiza o serie de analize statistice din baza de date

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


8
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

(număr şi tip de utilizatori, număr de accese, număr de actualizări etc.). Pentru fiecare din
aceste activităţi SGBD-ul oferă instrumente şi tehnici de lucru.
În cazul lucrului în reţea de calculatoare cu baze de date distribuite, SGBD-ul are
dezvoltate foarte mult componentele destinate administratorului. Acest lucru este
determinat de faptul că baza de date este, în acest caz, de mare complexitate, datele sunt
distribuite pe calculatoarele din reţea, iar utilizatorii sunt de toate tipurile şi în număr mare.
În principal pentru funcţia de administrare, dar parţial şi pentru celelalte funcţii, SGBD-ul
asigură protecţia bazei de date.

Capitolul III. Proiectarea bazelor de date

1. Tipuri de date

Datele (variabile sau constante) utilizate în programare pot fi simple sau sub formă de
masiv de date (vectori, matrici, care presupun o ordonare a datelor după un criteriu de
poziţie). La rândul lor aceste două categorii pot fi alcătuite din date de tip:

• Logic, care nu pot lua decât două valori: .T. (adevărat) şi .F. (fals);
• Numeric;
• şir de caractere, reprezintă o mulţime ordonată de caractere, fiecare caracter având
un număr de ordine în şir, numerotarea începând cu 1. Şirurile de caractere
(constante) se scriu între apostroafe sau ghilimele;
• informaţii de tip text, caractere alfanumerice, dar nu mai mult de 255 caractere;
• informaţii de tipul MEMO, similar cu tipul text, dar nu mai mult de 65.536
caractere;
• date and time, data şi oră;
• currency, valori monetare
• autonumber, se implementează automat;
• OLE (Object Linking Embedded), pentru manipularea tipurilor diferite de date;
• Hyperlink, permite introducerea de pagini Web.

2. Etapele proiectării bazelor de date

Proiectarea bazelor de date se face pe cele trei nivele ale arhitecturii ANSI-SPARC:
logic (extern), conceptual şi intern (fizic).
Prima fază de proiectare se realizează pe nivelul conceptual. Proiectarea conceptuală
constă în crearea unui model conceptual al bazelor de date, independent de detaliile de
implementare, de programele de aplicaţie, sistem de operare, elemente de hardware etc.
Proiectarea logică reprezintă a doua fază de proiectare a bazelor de date şi constă în
rafinarea modelului conceptual (normalizare) şi transpunerea acestuia într-un model de
date logic, cunoscând tipul de SGBD ţintă (relaţional, ierarhic, în reţea sau orientat-obiect).
Cele două etape sunt esenţiale pentru obţinerea unui model al bazelor de date complet,
care să permită definirea tuturor vederilor utilizatorilor şi menţinerea integrităţii bazelor de
date.
Prin integrarea în modelul logic a schemelor externe pentru vederile utilizatorilor,
respectiv a modelelor de date logice locale, se obţine modelul de date logic global. În
această etapă apar probleme atunci când se utilizează aceiaşi termeni pentru obiecte diferite
AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin
9
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

sau termeni diferiţi pentru aceleaşi obiecte.


A treia etapă de proiectare, proiectarea fizică a bazelor de date, constă în descrierea
modului de implementare a bazelor de date, a structurilor de stocare în capacitatea de
stocare secundară şi a metodelor de acees la date.
Din modelul de date logic global se obţin tabelele relaţionale, se deduc constrângerile
impuse datelor şi necesităţile de securitate ale sistemului.
În paralel cu proiectarea bazelor de date, se face şi proiectarea aplicaţiilor pentru
accesarea acestora. Aceasta constă în proiectarea tranzacţiilor din bazele de date şi a
interfeţei cu utilizatorul.
Prin tranzacţie se înţelege o acţiune sau o serie de acţiuni care accesează sau modifică
bazele de date.
Pentru SGBD, o tranzacţie este un eveniment din “lumea reală”, prin care baza de date
trece dintr-o stare coerentă în altă stare coerentă. SGBD este responsabil de menţinerea
coerenţei bazelor de date chiar şi în cazul în care o tranzacţie eşuează, fie din cauza unei
defecţiuni tehnice, fie prin decizia utilizatorului de a renunţa la acea tranzacţie.
Proiectarea tranzacţiilor constă în crearea schemelor externe corespunzătoare tuturor
vederilor externe ale utilizatorilor, capabile să efectueze orice tip de tranzacţie:

• De regăsire a datelor în baza de date, pentru afişarea sau crearea unui raport;
• De reactualizare a datelor, prin inserarea de noi date, ştergerea de date sau
modificarea celor existente;
• Mixte, de regăsire şi actualizare.

Deşi din punctul utilizatorului, o tranzacţie constă într-o singură sarcină, în realitate
aceasta poate fi realizată printr-un set complex de operaţii, fiecare reprezentând o
tranzacţie efectuată în baza de date.
Proiectarea interfeţei cu utilizatorul, se face pe baza unei machete, cu titlu
semnficativ, cu terminologii inteligibile, cu o grupare logică şi secvenţială a câmpurilor
(dintr-un formular, raport etc.), cu o folosire sugestivă a culorilor care să diferenţieze
câmpurile de introducere de date de cele afişare sau opţionale, cu mesaje de eroare care să
indice şi domeniul de valori permise într-un câmp, precum şi cu mecanisme simple de
mutare a cursorului între câmpuri (tastele TAB, săgeţi, sau indicatorul mouse-ului).

3. Operaţii cu baze de date

Crearea unei baze de date si introducerea datelor

Crearea unei baze de date presupune stabilirea structurii bazei de date şi anume
precizarea numelui, tipului şi lungimea fiecărui câmp din tabel. Pentru crearea structurii
unei baze de date se utilizeaza comanda create.

Deschiderea unei baze de date

Deschiderea simpla a unei baze de date se realizeaza din fereastra command cu


ajutorul comenzii use.

Inchiderea unei baze de date


Închiderea simplă a unei baze de date se poate realiza utilizând comanda use fără a
specifica numele bazei de date.
Pentru a închide toate bazele de date deschise se utilizează comanda close databases,

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


10
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

iar comanda close all permite închiderea tuturor fişierelor, inclusv fişierele bază de date.
Selectarea unei zone de lucru se face din fereastra de comandă, cu ajutorul comenzii
select.

Adaugarea de inregistrari

Se face prin intermediul comenzilor append şi insert.

Comanda append

• comanda simplă append adaugă o înregistrare la sfârşitul bazei de date şi permite


utilizatorului să completeze câmpurile într-o fereastră. Cu ajutorul acestei comenzi, se pot
efectua modificări în întreaga bază de date.
• comanda append blank adaugă o înregistrare vidă la sfârşitul bazei de date, fără a afişa
fereastra de editare.

Comanda insert

• comanda insert adaugă o înregistrare in baza de date, dupa inregistrarea curenta;


• comanda insert before adauga o inregistrare inaintea inregistrarii curente;
• comanda insert blank insereaza o inregistrare vida, fara a fi deschisa fereastra de editare.

Stergerea inregistrarilor dintr-o baza de date


Comanda delete
Comanda delete marchează pentru ştergere înregistrări din baza de date activă.
Comanda nu şterge fizic inregistrările din baza de date. Clauzele comenzii au aceeaşi
semnificaţie ca la comenzile anterioare. Domeniul implicit este inregistrarea curentă.

Comanda pack

Comanda pack determină ştergerea fizică a înregistrărilor care au fost marcate pentru
ştergere folosind comanda delete.

Comanda zap

Comanda zap şterge toate înregistrările din baza de date activă, păstrând doar
structura. Aceasta comandă este echivalentă cu succesiunea de comenzi:

Delete all
Pack

Dar execuţia este mult mai rapidă

Capitolul IV. Exemple de baze de date

1. Exemplu de structură de tabel cu prezentarea câmpurilor şi înregistrări

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


11
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

Tabel care prezintă un eveniment

2. Exemplu de relaţie stabilită între două tabele prin intermediul unui tabel de
legătură

3. Exemplu formular de încărcare

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


12
ŞCOALA POSTLICEALĂ “FUNDENI”

4. Exemplu de raport

AMG I - D Page Iorgulescu Gabriel Valentin


13