(denumirea unităţii)

Aprobată prin Ordinul nr.__

din „___”____________20__
Ştampila unităţii

INSTRUCŢIUNE
de securitate şi sănătate în muncă
PENTRU DULGHER
(numărul de înregistrare)

I. CERINŢE GENERALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

1. La executarea lucrărilor de dulgherie la înălţime, lucrătorilor de sprijinire a

gropilor de fundaţie şi a tranşeelor, lucrărilor de tratament antiseptic şi ignifug al
lemnului, de pregătire a schelelor, preparare a cleiului precum şi la utilizarea
mecanismelor, sculelor manuale cu acţionare mecanică şi a maşinilor de prelucrare
a lemnului se admit angajaţi nu mai tineri de 18 ani, care au susţinut examenul
medical, au însuşit cursurile de instruire profesională confirmate de legitimaţia
corespunzătoare, instructajul introductiv general şi instructajul la locul de muncă în
domeniul protecţiei muncii. Angajaţii mai tineri de 18 ani se admit la executarea
lucrărilor de dulgherie care nu sunt menţionate în prima parte a alineatului pct.1 şi
care corespund cerinţelor indicate în partea a doua aceluiaşi punct.
2. Angajaţii supuşi acţiunii substanţelor periculoase şi nocive sunt obligaţi să
susţină examenul medical periodic.
3. Dulgherul este obligat:
1) să îndeplinească cerinţele regulamentului de ordine interioară şi
dispoziţiile zilnice ale conducătorului său direct;
2) să utilizeze echipamentul individual de lucru şi echipamentul individual
de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat, precum şi
casca de protecţie dacă se află pe teritoriul şantierului;
3) să ţină aminte despre răspunderea personală pentru respectarea regulilor
protecţiei muncii şi securitatea colegilor săi;
4) să îndeplinească numai lucrul pentru executarea căruia a fost instructat
şi admis de către conducătorul său direct;
5) să renunţe la îndeplinirea dispoziţiilor, cerinţele cărora contravin
regulilor protecţiei muncii;
 2
6) să întrerupă activitatea şi să refuze să o continuie dacă nu sunt
respectate cerinţele de securitate, cu condiţia că astfel să nu dea naştere unui pericol
iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională şi să-şi anunţe conducătorul
direct;
7) să anunţe imediat conducătorul său direct în cazul producerii unui
accident de muncă şi să ia imediat măsuri pentru acordarea primului ajutor şi
stabilizarea situaţiei, astfel încît pericolul să nu să se extindă;
8) să semnalizeze imediat conducătorului direct al locului de muncă orice
defecţiune sau altă situaţie care poate constitui un pericol de accidentare şi/sau
îmbolnăvire profesională;
9) să nu admită prezenţa persoanelor străine la locul de muncă;
10) să menţină locul său de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o
stare corespunzătoare cerinţelor de securitate şi igienă;
11) să nu permită ridicarea, deplasarea, distrugerea unui dispozitiv de
protecţie sau să nu o facă el însuşi, să nu împiedice aplicarea metodelor şi
procedurilor adoptate în vederea reducerii/eliminării pericolului de accidentare
şi/sau îmbolnăvire profesională;
12) să fie în deplină capacitate de muncă pe durata programului de lucru,
astfel încît să nu expună la pericol atît persoana proprie, cît şi pe ceilalţi angajaţi;
13) să însuşească şi să respecte instrucţiunile de protecţie a muncii specifice
activităţii prestate;
14) să nu părăsească locul său de muncă din propria iniţiativă, nefiind
înştiinţat în prealabil conducătorul său direct;
15) să dea relaţiile solicitate de organele de cercetare a accidentelor de
muncă.
4. Se interzice folosirea băuturilor alcoolice şi a drogurilor pe şantierul de
construcţii, prezenţa la lucru în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor.
5. La executarea lucrărilor de dulgherie principalii factori periculoşi şi nocivi
sunt: lucrări la înălţime, părţile rotative ale echipamentului de muncă, curentul
electric, prăbuşirea schelelor, eşafodajelor şi a schelelor suspendate, acţiunea toxică
a substanţelor nocive, praf, rumeguş, etc.
6. Dulgherul trebuie să primească următorul echipament individual de
protecţie, utilizarea căruia se admite numai după însuşirea unui instructaj special:
1) la executarea lucrărilor la înălţime - centura de siguranţă;
2) la toate genurile de lucrări - casca de protecţie cu căciuliţă;
3) la prelucrarea mecanică a lemnului şi ascuţirea sculelor - ochelari de
protecţie;
4) la folosirea fluorurei de siliciu de natriu, sodei calcinate şi a
antisepticului solubil în apă - respirator sau mască antigaz;
5) la prepararea şi folosirea antisepticului cu dizolvant organic - mască
antigaz sau respirator, ochelari de protecţie, mănuşi din pînză de cort, şorţ din
ţesătură cauciucată, cizme de cauciuc.
7. Pentru protecţia mîinilor se folosesc mănuşi de cauciuc, paste şi unsori
speciale. Pastele şi unsorile ca mijloace de profilaxie se folosesc pînă la începerea
lucrului.
 3
8. La executarea lucrărilor la care se folosesc componente otrăvitoare
dulgherii sunt obligaţi:
1) să nu atingă faţa cu mîinile;
2) să nu pună lucruri individuale, mai ales produsele alimentare pe
suprafaţa materialelor lemnoase tratate;
3) să-şi scoată echipamentul individual de lucru, să-şi spele minuţios
mîinile şi faţa şi să-şi clătească gura înainte de a lua masa.
9. Pentru evitarea intoxicării se interzice utilizarea echipamentului individual
de lucru îmbibat cu antiseptic.
10. Nu se admite păstrarea produselor alimentare şi luarea mesei la locurile de
muncă unde se execută lucrări cu folosirea cleiului ăi antisepticului.
11. Dulgherii care utilizează scule cu acţionare electrică sunt obligaţi să
cunoască măsuri de protecţie contra electrocutării şi metodele de acordare a
primului ajutor medical accidentatului.
12. În scopul asigurării electrosecurităţii pe şantierul de construcţii dulgherul
este obligat să îndeplinească următoarele cerinţe:
1) pentru evitarea electrocutării se interzice contactarea cu părţile
conductoare deschise neizolate ale instalaţiilor electrice, cu conductoare electrice
neizolate; să nu execute în mod samovolnic reparaţii şi conectări a conductoarelor
electrice;
2) instalarea lămpilor electrice, conectarea în reţeaua electrică a
echipamentului de muncă trebuie să fie executate de către personalul electrotehnic
(electricianul de serviciu);
3) conectarea în reţeaua electrică a echipamentului de muncă se admite
numai prin dispozitive special destinate pentru acest scop;
4) la executarea lucrărilor cu ajutorul sculelor cu acţionare electrică se
admit dulgherii care dispun de categoria I în domeniul electrosecurităţii;
5) nu se admite repararea şi regularea echipamentului de muncă cu
acţionare electrică, utilizarea lui, dacă se simte cîtuşi de puţin acţiunea curentului
electric;
6) sculele cu acţionare electrică primite de dulgher nu se admite să fie
predate altor persoane;
7) în calitate de corp electric mobil se permite numai folosirea corpurilor
special destinate pentru acest scop care au tensiunea nu mai mare de 12 V;
8) se interzice folosirea corpurilor de iluminat staţionare în calitate de
iluminare mobilă;
9) despre toate cazurile de rupere a conductoarelor electrice, deteriorare a
legăturii la pămînt şi a utilajului electric se informează conducătorul direct sau
electricianul de serviciu.
13. În scopul asigurării securităţii antiincendiare dulgherul este obligat să
îndeplinească următoarele cerinţe:
1) fumatul se admite numai în locuri special destinate, dotate cu urne şi
mijloace antiincendiare;
2) să nu aprindă ruguri, să nu ardă gunoiul şi deşeuri;
 4
3) deşeurile inflamabile după fiecare schimb trebuie strînse de la locurile
de muncă şi de pe şantier şi evacuate în locuri special destinate la o depărtare nu
mai mică de 50m de la clădiri şi depozite;
4) să nu blocheze accesul şi trecerile spre mijloacele antiincendiare.
14. Locurile de preparare şi păstrare a antisepticului, compoziţiilor insecticide şi
ignifuge, precum şi locurile unde se execută vopsirea cu aceste compoziţii se dotează
cu mijloace antiincendiare.
15. Dulgherul care nu îndeplineşte cerinţele instrucţiunii de protecţie a muncii
prezente va fi tras la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

II. CERINŢELE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PÎNĂ

LA ÎNCEPEREA LUCRULUI

16. Pînă la începerea lucrului dulgherul este obligat:

1) să îmbrace cu acurateţe echipamentul individual de lucru, casca de
protecţie, să pregătească şi să examineze echipamentul individual de protecţie;
2) să examineze locul de muncă, să-l elibereze, inclusiv şi trecerile spre el
de materialele şi obiectele în surplus; în timp de iarnă să-l curăţă de zăpadă şi
gheaţă şi să-l presoare cu nisip sau zgură;
3) să controleze suficienţa iluminării locului de muncă;
4) să controleze starea perfectă a echipamentelor de muncă; la sculele cu
acţionare electrică să se încredinţeze în corectitudinea şi starea perfectă a cuplării şi
conectării în reţeaua electrică, precum prezenţa şi starea perfectă a legării la pămînt
(cu excepţia sculelor cu izolaţie dublă);
5) să controleze starea perfectă a podinii, stabilitatea schelelor,
eşafodajelor, măsuţelor mobile, precum şi prezenţa în stare perfectă a barierelor de
protecţie;
6) să controleze prezenţa şi starea perfectă a îngrădirilor golurilor pentru
uşi şi ferestre;
7) să curăţă taluzurile şi marginile excavaţiei sau a tranşeelor de pietre şi
pămînt prăbuşit, iar în timp de iarnă, de bulgări de pămînt îngheţat - la executarea
lucrărilor de sprijinire a pereţilor gropilor de fundaţie;
8) să-şi ungă faţa, mîinile şi gîtul cu unsori de protecţie - la executarea
lucrărilor cu utilizarea antisepticului.
17. Pînă la începerea lucrărilor la maşina-unealtă se controlează:
1) prezenţa legării la pămînt a motorului electric şi a carcasei maşinii;
2) starea perfectă şi fiabilitatea dispozitivelor de pornire şi frînare a
maşinii;
3) prezenţa, starea perfectă şi fiabilitatea fixării apărătoarelor şi
dispozitivelor de protecţie;
18. Executarea lucrărilor de dulgherie la înălţime, precum şi tratarea
materialului lemnos cu antiseptic şi cu compoziţie ignifugă se admite numai după
eliberarea bonului de lucru-permis, ca pentru lucrări în condiţii de pericol sporit.
 5
III. CERINŢE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN TIMPUL
LUCRULUI.

19. Locurile de muncă trebuie să fie dotate cu grilage de protecţie inventare,

instalaţii de siguranţă şi protecţie verificate, precum şi cu dispozitive (schele,
eşafodaje, scări mobile, măsuţe, etc.) fabricate după proiecte - tip şi instalate
conform proiectului de execuţie a lucrărilor.
20. Pentru evitarea accidentelor de muncă se interzice executarea lucrărilor
de dulgherie la locurile de muncă neîngrădite situate la o înălţime de 1,3m şi mai
mare de la nivelul pămîntului sau a planşeului, în locuri neiluminate sau
întunecoase.
21. În cazurile cînd instalarea schelelor sau a eşafodajelor este iraţională la
executarea lucrărilor la înălţime, dulgherul trebuie să folosească centura de
siguranţă verificată. Locul fixării carabinei centurii de siguranţă se indică de către
conducătorul direct al locului de muncă.
22. Nu se admite executarea lucrărilor de dulgherie la înălţime sub cerul liber în
timp de furtună, ninsoare, polei, ceaţă, vînt de o viteză de 15 m/sec. şi mai mare;
montarea elementelor cofrajului şi a construcţiilor cu coeficient de planare mare nu
se admite la vînt de o viteză mai mare de 10m/sec.
23. În timp de iarnă schelele, eşafodajele, locurile de muncă şi trecerile se curăţă
de zăpadă şi se presoară cu nisip sau zgură.
24. Podina schelelor, eşafodajelor şi scările, periodic în timpul lucrului şi după
terminarea lucrului se curăţă de moloz.
25. Pentru evitarea accidentelor de muncă nu se admite executarea lucrărilor cu
scule cu acţionare mecanică de pe scări sprijinite, schele, eşafodaje, scări duble,
podine, cofraj şi alte mijloace instabile.
26. Ridicarea şi coborîrea greutăţilor pe scări sprijinite este interzisă.
27. Iluminarea staţionară a locului de muncă se instalează în aşa mod, ca fluxul
luminos să nu producă efect de orbire.
28. Materialele se depozitează pe schele şi eşafodaje conform schemelor atîrnate
la locurile de muncă şi a sarcinii admisibile pe ele. Nu se admite concentrarea
angajaţilor într-un loc pe podina schelelor.
29. La depozitarea materialelor de construcţii în stive, între ele se prevăd treceri
de o lăţime nu mai mică de 1.0m şi acces pentru mijloacele de transport de o lăţime
care depinde de gabaritul lor.
30. Pentru evitarea accidentelor de muncă se interzice sprijinirea de garduri şi
de elementele construcţiilor provizorii şi capitale a materialelor şi articolelor de
construcţii.
31. Nu se admite recepţia încărcăturilor în golurile pentru ferestre şi uşi fără
instalarea unei platforme-consolă pentru primirea lor.
32. La executarea lucrărilor de ridicare şi transportare a sarcinilor cu macarale
se admite numai dulgherul care a susţinut instruirea şi posedă de legitimaţia
corespunzătoare.
33. Pentru transportarea şi păstrarea sculelor, cuielor, şuruburilor şi altor piese
mici dulgherul este obligat să folosească geanta individuală sau o ladă specială
mobilă. Părţile ascuţite ale sculelor se acoperă cu înveliş de protecţie.
 6
34. Mînerele sculelor manuale trebuie să fie din lemn dur şi viscos, neted
şlefuite şi întărite cu siguranţă.
35. Se interzice folosirea sculelor manuale cu ştirbituri a organului de lucru,
ştirbituri şi crăpături în mîner şi cu alte defecte.
36. Se interzice folosirea contraindicată a sculelor.
37. Cioplirea bîrnei se execută din partea dreaptă a ei, de la ciot spre vîrf; se
poziţionează în aşa mod, ca piciorul drept să fie cît mai departe de bîrnă. La
cioplirea cu toporul, elementul prelucrat se instalează pe suporturi care exclud
căderea sau deplasarea samovolnică a elementului.
38. Pînă la tăierea materialului, el se fixează pe suporturi dure.
39. Bîrnele, grinzile şi scîndurile grele se instalează şi se fixează în aşa mod, ca
în procesul tăierii, partea tăiată să nu să se frîngă şi să traumeze angajatul.
40. Se interzice prelucrarea cu scule cu acţionare electrică a materialului lemnos
ud, acoperit cu gheaţă sau zăpadă.
41. Prelucrarea materialului lemnos se admite numai pe o suprafaţă rigidă (pe
pămînt, planşeu). Se interzice prelucrarea materialului pe podina schelelor sau a
eşafodajelor. De pe schele se admite numai asamblarea, montarea şi ajustarea
pieselor.
42. La transportarea manuală a materialelor lemnoase (bîrne, grinzi), angajaţii
se aranjează după înălţime şi toţi duc bîrna sau grinda pe acelaş umăr (stîng sau
drept). Aruncarea de pe umăr a materialului transportat se execută concomitent,
conform unei comenzi, pe o suprafaţă în prealabil pregătită au pe o platformă.
43. În materialele lemnoase care se află la locurile de muncă sau pe şantier nu
trebuie să fie cuie sau scoabe care iese în afară.
44. La instalarea schelelor, eşafodajelor şi altor mijloace de ridicare dulgherul
este obligat să se călăuzească de desenul primit de la conducătorul său direct şi de
dispoziţii speciale.
45. Schelele şi eşafodajele se instalează pe suprafaţă nivelată şi bătătorită, pe
plăci continue de lemn, de o grosime nu mai mică de 50mm, instalate sub fiecare
pereche de stîlpi, perpendicular faţă de peretele clădirii. Nu se admite nivelarea
plăcilor de lemn cu ajutorul cărămizii, pietrelor sau a scîndurilor.
46. Dulgherul este obligat să cunoască următoarele:
1) îngrădirea podeţelor, scărilor de eşafodaj şi a mijloacelor de ridicare
constituie din baluştri, bara de sprijinire geluită şi instalată la înălţimea de 1,0m de
la nivelul podinei de lucru, de un element intermediar şi bodura de jos din scîndură
de o lăţime nu mai mică de 15cm;
2) lăţimea podinei de lucru a schelelor şi eşafodajelor trebuie să fie nu mai
mică de: 2,0m pentru lucrările de zidărie; 1,5m pentru lucrările de tencuială; 1,0m
pentru lucrările de finisare şi montare;
3) podina mijloacelor de ridicare trebuie să constituie o suprafaţă netedă cu
intervale între scînduri nu mai mare de 5mm; îmbinarea în caplamă a panourilor
podinei se admite numai în lungime, iar capetele elementelor îmbinate se instalează
pe suporturi; suprapunerea elementelor îmbinate constituie cel puţin 0,2m în fiecare
parte a suportului.
47. La instalarea elementelor podinei (scînduri, panouri) pe suporturi (deget de
reazem, grindă) se primesc măsuri pentru excluderea mişcării elementelor date. Se
 7
interzice instalarea podinei de lucru pe suporturi ocazionale neverificate (ambalaj,
stive de materiale, etc.)
48. Intervalul dintre peretele clădirii şi a podinei de lucru a schelelor şi
eşafodajelor instalate lîngă el nu trebuie să depăşească: 50mm - la lucrările de
zidărie, 150mm la lucrările de finisare. În toate cazurile cînd se suspendează
executarea lucrărilor, intervalele mai mari de 50mm se acoperă cu scînduri
detaşabile.
49. La instalarea fermelor de acoperiş, a grinzilor şi altor construcţii nu se
admite sprijinirea lor de schele şi eşafodaje.
50. Schelele se fixează de pereţii clădirii în corespundere cu cerinţele
proiectului. Se interzice fixarea schelelor de parapete, cornişe, burlane de scurgere a
apei, balcoane şi de alte părţi ale clădirii.
51. Pentru protecţia angajaţilor de obiectele în cădere în locurile de trecere în
clădiri, schelele se dotează cu viziere de protecţie şi căptuşeală continuă laterală.
Vizierele de protecţie trebuie să iasă în afara schelelor nu mai puţin de 1,5m şi se
instalează sub un unghi de 20 , înclinate spre clădire.
52. Înălţimea liberă a trecerilor pe podine, eşafodaje, schele să fie nu mai mică
de 1,8m.
53. În interiorul clădirilor eşafodajele se instalează pe un strat rigid (planşeu,
podină provizorie instalată pe grinzile planşeului).
54. La îndeplinirea cofrajului înclinat podina de lucru se instalează cu trepte de
o înălţime nu mai mare de 0,4m.
55. Lucrările de montare, schimbare şi demontare a cofrajului se execută
conform proiectului de execuţie a lucrărilor sau a fişelor tehnologice.
56. Instalarea cofrajului la înălţimea de pînă la 5,0m de la nivelul pămîntului
sau a planşeului se admite de executat de pe scări mobile inventare dotate cu
platforme de lucru îngrădite, iar la înălţimea mai mare de 5,0m - de pe eşafodaje şi
schele inventare. În cazurile cînd instalarea schelelor este imposibilă se admit
dulgheri special instruiţi pentru executarea lucrărilor la înălţimi mari, care vor
folosi în mod obligator centure de siguranţă. Locul fixării carabinei centurii de
siguranţă se indică de conducătorul direct al locului de muncă.
57. Părţile de sprijin ale cofrajului (stîlpii, plăcile, etc.) se instalează pe o
suprafaţă fiabilă care va exclude taşarea neuniformă a construcţiilor betonate.
58. Elementele cofrajului sau a schelelor de sprijin montate cu macaraua trebuie
să fie constructiv rigide. La instalarea elementelor cofrajului în cîteva niveluri,
instalarea nivelului următor se admite numai după fixarea nivelului precedent. Se
interzice executarea concomitentă a lucrărilor pe două şi mai multe niveluri pe
verticală.
59. Cofrajul planşeului se îngrădeşte pe întreg perimetrul, dacă el este instalat la
înălţimea mai mare de 1,3m.
60. La construcţia pereţilor din beton armat în cofraj mobil demontabil, din
ambele părţi ale peretelui se instalează peste fiecare 1,8m podine de lucru cu
împrejmuiri cu o înălţime de 1,0m.
61. Toate golurile în gofrajul planşeului se îngrădesc sau se acoperă.
62. Demontarea cofrajului se admite numai cu permisiunea maistrului sau a
şefului de şantier, iar în cazuri de responsabilitate sporită (construcţii cu lungimea
 8
mai mare de 6,0m, construcţii cu pereţi subţiri, etc.) - numai cu permisiunea
inginerului-şef al unităţii în construcţii.
63. La demontarea cofrajului, se prevăd măsuri contra căderii neprevăzute a
elementelor cofrajului, prăbuşirea schelelor şi a construcţiilor de sprijin. Se
interzice depozitarea elementelor cofrajului demontat pe eşafodaje şi pe podina de
lucru, precum şi aruncarea lor de pe construcţii. Elementele demontate ale
cofrajului se coboară cu ajutorul mecanismelor de ridicat, se curăţă de beton, se scot
cuiele.
64. Nu se admite aruncarea gunoiului şi a deşeurilor de la înălţimea de 3,0m.
Molozul din clădiri şi de pe schele se evacuează în jgheaburi închise sau în
containere cu ajutorul mecanismelor de ridicat. Capătul de jos al jgheabului se
instalează deasupra pămîntului la o înălţime nu mai mare de 1,0m sau se introduce
în buncăr.
65. Se interzice:
1) să fie lăsate scule aşchietoare cu tăişul în sus în timpul întreruperilor;
2) să se taie materialul de pe genunchi, să se îndrepte cu mîna sau cu
degetul direcţia pînzei ferestrăului;
3) să se curăţă rîndeaua de aşchii, din partea cuţitului cu degetele.
66. Coborîrea în tranşee şi exavaţii se admite numai pe scări. Se interzice
coborîrea în ele pe elemente de susţinere a pereţilor excavaţiei.
67. Trecerea peste canale şi tranşee se admite numai în locuri indicate, pe
pasarele iluminate în timp întunecos.
68. Materialele şi elementele necesare pentru executarea întăririi pereţilor se
stivuie după marginea prismei de prăbuşire, dar nu mai aproape de 1,0m de la
creasta taluzului sau sprijinului pereţilor.
69. La executarea lucrărilor în tranşee şi excavaţii se supraveghează starea
taluzurilor şi a pereţilor. La apariţia semnelor de prăbuşire a malurilor se întrerupe
lucrul, se părăseşte zona periculoasă şi se informează conducătorul său direct.
70. La întărirea pereţilor verticali a tranşeelor şi excavaţiilor se folosesc panouri
inventare. Dacă panourile inventare nu pot fi folosite, întărirea pereţilor se execută
din panouri fabricate conform proiectului individual aprobat în modul stabilit.
71. Scîndurile laterale de sus a elementelor de întărire a pereţilor se instalează
cu 15cm mai sus decît creasta taluzului.
72. Dacă instalarea întăririi cu contrafişe este imposibilă, se foloseşte ancorarea
pereţilor. Ancorajul se bate după limita prismei de prăbuşire. Construcţia şi locul de
batere a ancorajului se determină în proiectul de execuţie a lucrărilor. Se admite
executarea întăririi pereţilor cu contrafişe, alcătuită din scînduri de fixare, stîlpi,
contrafişe şi ancore de susţinere.
73. Elementele de întărire a pereţilor se instalează în ordinea de sus în jos, în
măsura săpării solului la o adîncime nu mai mare de 0,5m.
74. Întărirea din scînduri a pereţilor tranşeelor şi excavaţiilor se demontează de
jos în sus în măsura ramblierii lor sau a ridicării fundaţiei. În soluri stabile se
admite a scoate pînă la trei scînduri, corespunzător se permută şi contrafişele.
Contrafişele existente se demontează numai după instalarea celor noi. Demontarea
întăririi pereţilor se admite numai sub supravegherea conducătorului direct.
 9
75. Se interzice a te aşeza lîngă piciorul taluzului în timpul întreruperilor. Se
admite să te odihneşti numai în locuri care se află în afara zonei cu pericol de
prăbuşire a pămîntului, căderii pietrelor şi altor obiecte.
76. Uşile şi ferestrele se montează în balamale pînă la instalarea lor în goluri.
77. După reglarea blocurilor de ferestre instalate, ele se fixează cu ajutorul
buloanelor de scelement. Se interzice a lăsa în goluri blocuri de ferestre nefixate.
78. Blocurile de uşi şi ferestre se instalează de pe măsuţe inventare.
79. Nu se admite sprijinirea scărilor de cerceveaua de ferestre.
80. La înşurubarea şuruburilor şi baterea cuielor ele se susţin de lîngă cap şi nu
de lîngă ascuţiş.
81. La jeluirea manuală, materialul se fixează de nădejde şi fără încovoire de
tejgheaua de tîmplărie.
82. Dezlegarea de la cîrligul macaralei a construcţiilor grele sau instabile se
admite numai după fixarea lor provizorie sau permanentă, conform proiectului de
execuţie a lucrărilor.
83. Eşafodajele de pe care se execută montarea construcţiilor din lemn nu se
admite ale sprijini de aceste construcţii sau a le îmbina cu ele pînă la fixarea lor
definitivă.
84. La instalarea construcţiilor din lemn de suprafeţe mari (păreţi intermediari,
păreţi-panouri a clădirilor, etc.) se primesc măsuri pentru evitarea răsturnării lor de
către vînt.
85. Demolarea părţilor din lemn a clădirilor se execută conform proiectului de
execuţie a lucrărilor în aşa mod, ca demolarea unei părţi să nu provoace prăbuşirea
altor părţi. Demolarea construcţiilor în limita a două niveluri pe verticală este
interzisă. Obiectele lungi şi grele (bîrne, grinzi, etc.) se coboară de la nivel cu
macaraua sau cu scripetele. Accesul angajaţilor în zona deasupra căreia se execută
lucrările este interzis. Locurile demolării se îngrădesc din toate părţile. Demolarea
clădirilor se admite numai sub supravegherea continuă a maistrului ori altui
conducător.
86. Prepararea şi aplicarea soluţiilor otrăvitoare de antiseptic se admite numai
sub conducerea nemijlocită a personalului ingeneresc-tehnic. La executarea acestor
lucrări în încăperi închise se asigură starea perfectă a ventilaţiei prin refulare şi
aspiraţie şi se supraveghează în continuu funcţionarea ei.
87. Prepararea soluţiilor care conţin dinitro-fenolit de natriu sau amoniu
fluoros, punerea în cazan a sodei şi a amoniacului tehnic se admite la temperatura
apei ce nu depăşeşte 40 C. Creozotul se încălzeşte în rezervor sau căldarea afundată
în cazanul cu apă care fierbe. Cernerea şi mărunţirea materialului se admite în site
şi concasoare dotate cu mantale de protecţie.
88. Baia pentru tratarea materialului lemnos cu antiseptic şi cu soluţie ignifugă
se închide cu capace iar la terminarea lucrului, se eliberează de soluţie.
89. La tratarea materialului lemnos cu soluţii pulverulente angajaţii trebuie să
lucreze din partea expusă la vînt.
90. Tratarea construcţiilor din lemn a clădirilor se execută pînă la ridicarea şi
montarea lor la locul necesar. Suprafaţa tratată cu antiseptic a construcţiilor din
lemn se protejează de precipitaţiile atmosferice şi de umeditatea de producere.
 10
91. Fierberea cleiului se admite numai în încăperi separate cu ventilaţie.
Accesul persoanelor străine în aceste încăperi este interzis.
92. Încăperile în care se execută lucrări cu utilizarea cleiului
fenolformaldeghidic şi carbomodic trebuie să fie dotate cu ventilaţie prin refulare şi
aspiraţie.
93. La executarea lucrărilor cu ferestrăul electric cu bandă se atrage atenţie la
starea perfectă a bandei de tăiat şi la funcţionarea roţilor de antrenare, care trebuie
să rotească uşor şi liber.
94. La prelucrarea materialului lemnos cu lungimea mai mică de 60cm la
ferestrăul circular sau la maşina de geluit, pentru avansarea semifabricatelor se
foloseşte împingătorul special. Se interzice executarea lucrărilor de debitare a
cherestelei în lungime la ferestrăul circular fără cuţitul de divizor şi mantaua de
protecţie.
95. Lucrările cu scule cu acţionare electrică şi mecanică se încep numai după
verificarea sculelor la cursa în gol. Sculele de tăiere trebuie să se rotească fără
vibraţie.
96. La executarea lucrărilor la maşina de găurit sau cu maşina de găurit
manuală cu acţionare electrică se atrage atenţie la fixarea fiabilă a burghiului şi la
ieşirea uniformă a talaşului (rumeguşului).
97. La executarea lucrărilor la maşini-unelte se interzice:
1) a ţine mîinile în nemijlocita apropiere a părţilor rotative;
2) demontarea ori instalarea apărătoarelor a părţilor rotative în timpul
funcţionării lor;
3) să apuci cu mîna burghiul pînă la oprirea lui definitivă, executarea
lucrărilor în mănuşi, folosirea materialului de şters;
4) prelucrarea materialelor lemnoase îngheţate şi impurificate;
5) îndepărtarea talaşului de pe maşină cu mîna;
6) depozitarea materialului prelucrat pe masa maşinii sau pe îngrădiri;
7) frînarea părţilor rotative ale maşinii cu mîna sau cu alte obiecte;
8) curăţirea utilajului, îndepărtarea deşeurilor, repararea şi strîngerea
piuliţelor dacă maşina funcţionează;
9) folosirea contraindicată a maşinilor şi mecanismelor;
10) lăsarea fără supraveghere a echipamentelor de muncă conectate în
reţeaua electrică.
98. La executarea lucrărilor cu rîndeaua electrică se respectă următoarele
cerinţe:
1) rîndeaua se avansează pe linie dreaptă, fără devieri;
2) se urmăreşte ca cuţitele să nu se bată cu talaş şi periodic să fie curăţite.
Rîndeaua electrică poate fi folosită în calitate de maşină staţionară numai după
instalarea la ea a dispozitivelor de protecţie corespunzătoare.
99. Exploatarea maşinilor cu pietre abrazive se admite numai în cazul prezenţei
mantalei de protecţie a discului abraziv, a suportului şi a ecranelor de protecţie. În
lipsa ecranului de protecţie sau la defectarea lui, executarea lucrărilor se admite
numai în ochelari de protecţie.
100. Nu se admite ascuţirea sculelor de partea laterală a discului abraziv.
Intervalul dintre suport şi suprafaţa de lucru a discului nu trebuie să depăşească
 11
3mm. Se interzice folosirea discurilor abrazive unsuroase sau defectate (crăpături,
ştirbituri, necentrate, etc.) şi neverificate.
101. Curelele şi roţile de antrenare se îngrădesc cu mantale de protecţie. Maşinile
se curăţă de praful abraziv şi de alte deşeuri cu ajutorul periei sau a cîrpei umede
numai dacă ele sunt deconectate din reţeaua electrică.
102. La blocarea sculelor de tăiere se stopează imediat maşina. Obiectul prelucrat
se fixează fiabil pe masa maşinii.
103. Curăţirea cu aer comprimat a maşinilor şi a locurilor de muncă de rumeguş,
talaş, praf, etc. este interzisă.
104. Dulgherul este obligat să oprească funcţionarea maşinii în următoarele
cazuri:
1) la îndepărtarea de la maşină măcar pe un timp de scurtă durată;
2) la suspendarea provizorie a lucrărilor;
3) la întreruperi în alimentarea cu curent electric;
4) la schimbarea sculelor de lucru;
5) la curăţirea şi deservirea maşinii;
6) la depistarea unor defecte.
105. La depistarea unor defecte dulgherul este obligat să oprească echipamentul
de muncă şi să informeze conducătorul său direct. Se interzice repararea
samovolnică a echipamentelor de muncă.
106. Se interzice utilizarea echipamentului individual de protecţie deteriorat.

IV. CERINŢE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN SITUAŢII

DE AVARIE.

107. În situaţie de avarie (prăbuşirea schelelor, solului, etc.) dulgherul este

obligat să acorde primul ajutor medical accidentatului (în caz de traumare), să
informeze imediat conducătorul său direct şi să participe la lichidarea consecinţelor
avariei.
108. La apariţia situaţiei de avarie dulgherul este obligat să întrerupă imediat
lucrul, să preîntîmpine colegii despre pericol, să părăsească zona periculoasă, să
informeze conducătorul său direct şi să participe la lichidarea consecinţelor situaţiei
date.
109. În caz de aprindere a instalaţiei electrice dulgherul este obligat să întrerupă
lucrul, să deconecteze întrerupătorul, să participe la stingerea focului şi să
informeze conducătorul său direct.
110. În caz de incendiu dulgherul este obligat să preîntîmpine colegii despre
pericol, să solicite ajutorul echipei de pompieri şi să participe la stingerea focului
(flacăra se stinge cu nisip, pînză de cort, apă, stingătoare). Dulgherul este obligat să
cunoască metodele de acordare a primului ajutor medical în caz de arsuri. Nu se
admite tragerea de pe arsură a îmbrăcămintei şi scoaterea de pe rană a albiturilor
lipite. Locurile arse se spală cu apă curată, ulterior cu o soluţie slabă de acid acetic
sau boric. În cazul arsurilor ochilor se aplică comprese din soluţie slabă de acid
boric.
 12
111. În caz de electrocutare imediat se eliberează accidentatul de sub acţiunea
curentului electric, deconectînd reţeaua cu întrerupătorul sau printr-o metodă de
rupere a ei. Dacă aceste acţiuni sunt imposibile, accidentatul trebuie separat de
părţile conductoare folosind echipamentul de protecţie sau obiecte uscate care nu
conduc curentul electric. Pînă la sosirea medicului, dacă accidentatul nu respiră se
execută respiraţia artificială şi masajul exterior al inimii, atrăgînd atenţie la starea
pupilelor accidentatului. Pupilele mărite indică la agravarea bruscă a circuitului
sîngelui la creier. În acest caz readucerea la viaţă se începe imediat.
112. În caz de intoxicaţie pînă la sosirea medicului:
1) se scoate accidentatul la aer curat;
2) se eliberează accidentatul de tot ce împiedică respiraţia lui (se descheie
gulerul, se scoate centura, brîul, etc.);
3) se eliberează accidentatul de mijloace individuale de lucru sau albituri
impurificate de antiseptic;
4) se curăţă gura accidentatului de mucozitate cu tifon sau cu băsmăluţa
curată şi i se dă să miroase hidroxid de amoniu;
5) locurile afecţionate se spală cu apă caldă şi săpun;
6) se execută respiraţia artificială, dacă accidentatul nu revine la viaţă.
113. La afecţionarea ochilor, gurii, nasului şi a pielii cu antiseptic fluor - sodiu
se procedează în felul următor:
1) cînd antisepticul a pătruns în gură - se clăteşte minuţios gura cu apă
curată şi se dă accidentatului să bee lapte cu albuş de ou (două albuşuri la un pahar
de lapte).
2) se toarnă în nas ulei de vazelină - dacă se simt dureri;
3) se aplică comprese cu plumb sau din soluţie de acid boric (o linguriţă la
un pahar de apă caldă) în caz de afecţionare a pielii.
114 La nimerirea fenolului sau a formalinei pe piele se spală locurile afecţionate
cu apă caldă şi se ung cu vazelină.

V. CERINŢE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA TERMINAREA

LUCRULUI

115. Nu se admite a lăsa materiale, dispozitive şi scule pe schele, eşafodaje,

podine, pereţi, la marginea podeţelor, etc.
116. Echipamentele de muncă cu acţionare electrică se deconectează din reţea.
După oprirea definitivă a părţilor rotative - se curăţă şi se predau la păstrare în locul
destinat.
117. Se aduce în ordine locul de muncă şi trecerile spre el.
118. Se curăţă de praf şi impurităţi echipamentul individual de lucru ћi
echipamentul individual de protecţie.
119. La terminarea lucrărilor cu antiseptic:
1) se curăţă şi se neutralizează toate locurile de păstrare şi confecţionare a
materialelor;
2) se curăţă de soluţii otrăvitoare toate echipamentele de muncă;
 13
3) se curăţă locul de muncă de gunoi, deşeuri şi soluţii, se neutralizează
substanţele nocive vărsate;
4) cîrpele de şters folosite se strîng în lăzi metalice cu capace;
5) se dezbracă echipamentul individual de lucru, se curăţă şi se atîrnă în
dulap, se spală mîinile şi faţa cu săpun.
120. Despre toate neajunsurile depistate în timpul lucrului se informează
conducătorul său direct.

Elaborat: