P. 1
Informatii Oceane Si Mari

Informatii Oceane Si Mari

5.0

|Views: 5,132|Likes:
Published by lerim75

More info:

Published by: lerim75 on Dec 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

OCEANE

Oceanul Pacific este situat între Asia, Americi, Australia si Antarctica. El este legat cu Oceanul Arctic
prin strâmtoarea Bering, iar cu Oceanul Atlantic prin strâmtoarea Drake. Hotarul cu Oceanul Indian trece pe linia
care uneste peninsula Malacca, insulele Sumatera, Diawa si tármurile de rásárit ale Australiei si insulei Tasmania.
SupraIata lui este de 160 milioane km·, iar împreuná cu márile márginase 178,7 milioane km·, ceea ce constituie
½ din supraIata oceanului planetar. Volumul de apá este de 707,1 milioane km·.
Adâncimi mari sunt situate în apropierea tármurilor muntoase: groapa Chile (8063 m), groapa Kurilelor
(10542 m), groapa Japoniei (10347 m), groapa Marianelor (11022 m), groapa Tonga (10882 m). Peste ¹ din
supraIatá este ocupatá de adâncimi mai mari de 4000 m, iar / cu adâncimi de peste 5000 m. RelieIul Iundului
Oceanului PaciIic este Ioarte variat. Regiunile adânci alterneazá cu înáltimi ce trec în lanturi si grupuri de insule.
Între aceste Iormatiuni ale relieIului oceanic se aIlá depresiuni submarine cu adâncimea de 4500 6700 m
(depresiunile PaciIicá Centralá, PaciIicá de Nord-Est si PaciIicá de Nord-Vest, Marianelor, Filipinelor, Malaeziei,
PaciIicá de Sud, Peruaná, Chilianá etc.). Din supraIata totalá a Oceanului PaciIic 18,7 milioane km· revin márilor
si golIurilor.


Figura 1 Oceanul PaciIic
Oceanul Atlantic este situat între Europa, AIrica, America si Antarctica. La sud-vest se uneste cu Oceanul
PaciIic prin strâmtoarea Drake, iar la sud-est se contopeste cu apele Oceanului Indian de la Capul Acelor pâná în
Antarctica (pe meridianul 21 °C). În partea de nord, Oceanul Atlantic se uneste cu Oceanul Arctic. Hotarul dintre
aceste douá oceane trece pe linia insulelor Norvegiei (Stadt), Islanda, Shetland, Groenlanda. Aici sunt situate
praguri submarine cu adâncimea de 200 600 m, care separá apele Oceanului Atlantic de apele Oceanului Arctic.
SupraIata Oceanului Atlantic este de 83,132 milioane km·, iar împreuná cu márile de 91,7 milioane km·.
Are un volum de apá de 330 milioane km¹. Adâncimea medie este de 3602 m, iar cea maximá de 8742 m (groapa
Puerto-Rico). Oceanul Atlantic are Iorma literei latine .S¨ sau a unei vái lungi cu tármurile aproape paralele.
De-a lungul oceanului, în directia meridionalá, se întinde dorsala Atlanticá, care are Iorma unei catene
montane submarine. Dorsala Atlanticá desparte relieIul submarin în douá cuvete longitudinale. În cuveta de vest
sunt situate depresiunile Nord-Americaná, Brazilianá si Argentinianá, ale cáror adâncimi variazá între 5500 si
6995 m, iar în cea de est depresiunile Europeaná-AIricaná, Guineei, Angolei, Capului si AIricano-Antarcticá. La
supraIatá, dorsala Atlanticá este învecinatá cu o serie de insule: Azore, Madeira, Canare, SI. Elena, Capul Verde,
Trinidad si altele. Spre deosebire de Oceanul PaciIic, tármurile Atlanticului sunt ioase si prezintá continuarea unor
platIorme continentale. O altá particularitate este prezenta unor vái si canioane submarine cu lungimi Ioarte mari.
Aceste Iorme de relieI au Iost atestate în depresiunea Nord-Atlanticá si depresiunea Brazilianá. Ele se întind pe o
lungime de 4500 6000 km si au o látime de 2 9 km.


Figura 2 Oceanul Atlantic
Oceanul Indian este mai mic, având supraIata de 76,2 milioane km·, iar volumul de apá de 284,6
milioane km¹. Adâncimea lui medie este 3736 m. La nord, Oceanul Indian este márginit de tármurile sudice ale
Asiei, la vest de continentul AIrica. De la Capul Acelor (pe linia meridianului 21°E) pâná în Antarctica se uneste
cu apele Oceanului Atlantic. La est, Oceanul Indian este delimitat de peninsula Malacca, insulele Sumatera,
Diawa, Flores, Australia, iar de la Insula Tasmania (pe meridianul 147°E) pâná în Antarctica se uneste cu apele
Oceanului PaciIic.
RelieIul Iundului Oceanului Indian este împártit de dorsala submariná în douá bazine: Indian de Vest si
Indian de Est. Bazinul Indian de Vest are un relieI complex si o serie de insule ce ies la supraIatá: Madagascar,
Seychell, Amirante s. a. În acest bazin se disting mai multe depresiuni: Arabiei, Somaliei, Madagascar,
Mozambicului, Crozet, Australo-Antarcticá, care au adâncimi cuprinse între 5000 si 6400 m. Bazinul Indian de Est
are un relieI mai nivelat si este delimitat de dorsala Est-Indianá, situatá pe linia meridianului 90 °E. În acest bazin
se disting urmátoarele depresiuni: Central-Indianá, Vest-Australianá si Australiei de Sud. Adâncimea acestor
depresiuni variazá de la 3000 la 7450 m. PlatIorma continentalá (regiunea de selI) este dezvoltatá în golIul Bengal.


Figura 3 Apus de soare în Oceanul Indian

Oceanul Arctic este situat în emisIera borealá si este delimitat de coastele nordice ale Americii, Asiei si
Europei. Oceanul Arctic Iace legáturá cu Oceanul PaciIic prin strâmtoarea Bering, iar cu Oceanul Atlantic prin
Marea Norvegiei si Marea Groenlandei. În comparatie cu celelalte oceane, are o supraIatá mult mai micá: 14,7
milioane km·, volumul de apá Iiind 16,4 milioane km¹. Adâncimea maximá este 5449 m. RelieIul Iundului
Oceanului Arctic este Ioarte complicat. PlatIorme vaste continentale trec în depresiuni, despártite Iiind de dorsale
submarine.
Între Groenlanda si insulele Spitzberg se aIlá pragul Nansen, care separá oceanul în bazinul Nord-
European si bazinul Nord-Polar (arctic). În bazinul Nord-Polar se aIlá douá dorsale mari (Lomonosov si
Mendeleev), care îl împart în douá cuvete marine: Canadianá-Siberianá (cu adâncimea de 4683 m) si Groenlando-
Europeaná (cu adâncimea de 5449 m). Între dorsalele Oceanului Arctic sunt situate trei depresiuni: BeauIort,
Nansen si Makarov, ale cáror adâncimi variazá de la 4683 pâná la 5449 m Márile si golIurile sunt situate pe
platIorma continentalá si Iac parte din grupul márilor márginase, cu exceptia Márii Albe, care poate Ii consideratá
de tip mediteranean. Bazinul Nord-European include Marea Barents, Marea Albá, Marea Norvegiei, Marea
Groenlandei.



Figura 4 Topirea ghetii pe Oceanul Arctic








MÄRI

Marea Moartà, în limba ebraicá ( n::n c: ) Yam HaMelach respectiv în arabá .Marea Sáratá' ( ƌ´ -~¹' =Ƈ )
este o mare continentalá Iárá scurgeri spre ocean. Singura apá curgátoare care o alimenteazá este râul Iordan, care
Iace granita naturalá dintre Israel, Iordania de vest si Iordania. Numele de .Marea Moartᨠeste atribuitá lui
Hieronymus (secolul IV). Înainte era numitá Marea de Sare sau Marea de AsIalt. Numele de .Marea Moartᨠnu
este deloc exagerat: datoritá salinitátii ridicate aici nu este posibilá viata. Denumirea de .Marea Moartᨠa Iost datá
de grecul Pausanias, cel care a si cercetat-o pentru prima datá.
În grotele care se aIlá în nord-vestul márii în apropierea asezárii Qumran, între anii 1947-1956 au Iost
gásite Manuscrisele de la Marea Moartá. Circa 900 de manuscrise, în limbile ebraicá, greacá si arameicá, au Iost
considerate de specialisti dovada aplicárii legii lui Moise de cátre grupul de credintá esenianá în secolul al II-lea
î.Hr. Primele 500 de táblite de la Qumran au Iost descoperite de cátre un beduin, în mod întâmplátor. Aceastá
descoperire este si astázi subiectul disputelor teologilor din toatá lumea. Astázi manuscrisele pot Ii vázute în douá
muzee din Ierusalim: Muzeul RockeIeller si Muzeul National.
Dintre locurile care meritá vizitate amintim: Desertul Iudaic cu numeroase localitáti biblice, pestera în
stâncá de la Qumran - sediul sectei precrestine a esenienilor, canionul Murabbat, Iortáreata Masada, locul în care a
Iost situat orasul biblic Sodoma, izvorul Ain Gedi


Figura 5 Marea Moartá

.20. 0.0.089-.0.x0. 50207/.0.2.:.302 /3.3g $-07.3/089 .7.49..9.3:47/ !4.9L3028107.5:.91472.1.790/37:5:2g7472g73.4393039.3::7...70.:.347/  .425.1.2g08902 #001:1:3/:: ..30 .3g .70L3 .0 80 .20.0.70...:57380L3970   2 .9/050338:.0./3.7048:57..91472.:.0.0 8:-2.:1479  .3 -.80:30 90 .3803 .3g :897..2.308902.70.: .4..7.0.2g70 41:708:3989:.73gL3/4:g-.7.74.047 503.089-..3 .1.8:3989:..089089:.907.:.3:47/ :7450.3::9.089  .3:3/.5.7  $0.3g '089 :897.0.4:2:/0.425./.3/0'089.70805.g . .3:3/.790.8:-2. .0.  3.5g13/ 24. 3/.3:3/.4393039.7 4243484../0 01 0890/0.8.05x.7.. .7.%.1g57.2..904.573897294..9.302 .9/0..3::7.0207.303/.9.-470.089014.3/089 .70.     :7..80:30 90.0.82.207/.89 3/.901. 573 .7054.3/4 :7450.2./3.380/8932.0./.3 80/893:72g94.g 1.3::S 53gL339.00 .089 /0.1.4393039.-g .4250 48070/038:0.7403.20.3/.3.1.0. 7403.00 .3.3:: S  3.9gL341:03.0.3:3/.3:!.. .g 0890/029.: ..700/05708:30397.%4570.3:7.3:3/.3/0          :7..7.5g /0  24.9g /09520/907.70.0..500 .3:47/ !4.1.7  4.7/0.7g4.9.79L3/4:g.5:8/084.:/0...9.9g503.730.20.3.33.2-.0 .9/0/478.:20/008902 ..g747. 2 !.39..3:47/ :7450.  03/000.70..914720..4 39.207/.3/0  3.9.3:3/.8:57.38:.1g/4:g/478.3:S 53gL339..:.:.70.7.302 /3./3.g7-0 .90970/05708:30.9 0890/029.g/0.:: 7409 :897.302 ./. 38:00$59-0780.0.08947 /05708:3.9050 5.9 !.9.438/07.4:2:/0.70398 .00 ./02  7403.. 0 .02.0/0$:/ /3.390 .xg2:92.  .730  39707403..3/0'089  3/.  #001:1:3/:: .0.x.3:7.8900347/. .70:370012.7.3 .70LL25..g 70:30.0..0x50 .2.30890/029.3g . 38:00$:2.3::3/.0..g  24.  3-. 4708 :897.53g.3:L3-.7.3g 89:.:.4393039:17.xg.47.9.0 27.500 ..30890L25g7x9/0/478.0970.L3/05708:3 /085g7x9013//0/478..8. .7 .3:9.0. .. 80  :7450  .3803 ./3./02  3970/478.00.073 .0902.3:7.:0./0 24.308902g739/0xg72:708:/..9.0.3/8:57.47.70:37001.39.890.70.:.-0 $42.00g9:7g..g/0.008.780.2:90/05708:37.3::!.20.30...

70.0.70.70.9.20.0 47/.g08907:47/.g/397087. 148989:.1489/.70.07./.3:8. :--.90.4.":27.x.:1489 g890.3 $3:7.79g 0890.4507700890 ..:1489 .:70.:.$4/42.3:8.3:29g.0. ..01007 :0:.g970:3-0/:3 L324/L3925g947 . L 7 !7200 /09g-x0/0.g 70.g    . 9/4. :200/0 .07.947.9.704.780 L32-00-7.4.9 1479g70.7080.9g /070.79g .g:90L3/4:g 2:00/307:8.:!.1gL3347/ .8.70./..3.3gL380.09..450790/0.90570.g .--.:8.3.47:30/   :7.7800/0. .4:.70.4.5745070.4393039.7./081.70 1../..3:0890548-g.-g .L3../0 .2.0.89g8:-0.79g 3: 0890/04.L3 893. 03:270.  39704.3 80/:80.9gx--.g .4..70.3..39gx7/.9:/85:9047904447/394.3 L3970.70.9 450397:572.089 47/.7.0.70.:70785704./0..438/07.08030347 .9:7...343::7.4:'  3...702079g.70 930..07. 4.90/0850.0-7../0$..   f#  .x.9/.9479g8..8 .x43.":27.70.39007.0.3.79g L32-.5g. 0g7":27.89g /08.089:2g7L3.78005491.$g7.70.90..0 50 907.:1489/08.g70:480/0.804.3:8.3.70..9g   &     089042.9g:20.79g .g9707:5:/0.4.9 :200/0 .70850. /02.g1g7g8.79g 7.20390.3 .2:0:#4.5..:L3.70.70/3xg0803.3 .23920 079::/.708. 89g2.g/0..:3:2074.:7g94...9g  374900.3x... 0.4..97-:9g: 07432:8 80.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->