Sunteți pe pagina 1din 24

L xx - NR.

2
REVI
PENTRU CONSTR

SUMAt:I

PAGiNILE ELEVULUI ........... pag. 2-3


Construcţia unei claviaturi
Comandă vocală
INITIERE ÎN
RADIOELECTRONICĂ .......... pag. 4-5
Tester pentru tiristoare
ASC
Redresor automat
CQ-VO ............... , .......... pag. 6-7
Impedanţmetru de
radiofrecvenţă
Realizarea bobinelor
HI-FI ........................... pag. 8-9
Reducător de zgomot
DOlSY B
ATELIER ...................... pag. 10-11
Protecţie
Redresor
LABORATOR .................. pag. 12-13
Decodor PAL
INFORMATiCĂ .................. pag. 14
Iniţiere În programare
LA CEREREA
CITITORILOR ................. pag. 16-17
Introducere În televiziune
Depanare TV
CONSULTATII TEHNIUM ...... pag. 18-19
Videocasetofonul - sfaturi
practice
MMP1206
CINE-FOTO ................... pag. 20-21
Cinecamera În acţiune
Animaţia
Iluminatul În tehnica
filmării

REVISTA REViSTELOR .......... pag. 22


Cocoş electronic
Termometru
Ohmmetru cu scală liniară
PUBLICITATE .................. pag. 23
ROMATEL -
EXPORT. IMPORT
SERVICE ....................... pag. 24
Radioreceptorul IRENA 401
M~lţi constructori amatori întîm-
pină greutăţi atunci cînd doresc să
leială de aluminiu", adică folie de
aluminiu lipită pe foiţă de hîrtie, ma-
abordeze construcţia unui instru- terial care se găseşte ca dublură În
ment muzical electronic, nu atît În unele pachete de ţigări sau la cioco-
realizarea părţii electronice, mai lată. Se va evita foiţa de aluminiu
simplă sau mai complicată, cît În eloxată - adică aceea colorată -,
realizarea claviaturii respective. se utilizează numai foiţă argintie,
Aceasta trebuie să aibă contacte si- neoxidată, În nici un caz scoasă din
gure, fără vibraţii parazite sau omi- condensatoare electrolitice.
siuni de contact, să nu se blocheze, Fiecare disc de cauciuc va avea
să nu dea zgomote mecanice, să nu ataşat, prin lipire cu soluţie de cau-
se desfacă În bucăţi, să nu fie greu ciuc sau prenadez, cîte un disc de
de confecţionat, urîtă ca aspect, foiţă de aluminiu, lipirea făcîndu-se
"antipatică" într-un cuvînt. între cauciuc şi foiţa de hîrtie, cu
Claviatura, pentru că este tocmai aluminiul În exterior. Rondelele de
sistemul de comandă al unui Înstru- cauciuc se vor lipi tot cu adeziv
ment electronic muzical, cere un vo- GEORGE D. OPRESCU pentru cauciuc pe spatele claviatu-
lum mare de muncă, făcută cu răb­ rii, la extremitatea mobilă a clapelor,
dare, multă atenţie, curăţenie şi pre- pentru ca prin apăsare să stabi-
cizie, pentru obţinerea atît a unui lească contactul părţii de aluminiu.
aspect îngrijit, cît şi de rezultate
bune şi durabile în timp. Bineînţeles,
soluţia optimă ar fi procurarea unei
claviaturi cu contacte, gata confec-
ţionată de fabrică. Dar pentru că aşa
ceva nu se găseşte totdeauna de co-
l""--rI 8 I """'·I8
I
mandă, soluţia este de construire a
ei în regim propriu. Deoarece ama-
o O O I I
I I
torul nu dispune de un atelier echi-
pat cu scule costisitoare, de preci-
zie, de materiale greu de procurat,
~
claviatura prezentată mai jos "este
destul de sigură şi "prezentabilă",
foarte uşor de executat cu materiale
1
ieftine, uşor de procurat şi prelucrat,
sculele necesare fiind doar un ferăs­
trău de traforaj, un cuţitaş şi un
foarfece.
&&&
~~
Spre deosebire de claviaturile de
pian, acordeon sau orgă obişnuită, ~- .... 1""""
-""'" -~ -I"B

care folosesc clape de fildeş, clavia-

I'~
tura amatorului va fi confecţionată
din material plastic ieftin, polistiren . . .-::,
".:·~~~10
'.
de culoare aibă sau colorată, de .., .
grosime 2... 4 mm, material din care . . 111t.,'
. ...: .' ,
1, ••

se. presează tăvile de plastic. .. ,il. _ _.

In figura 1, la litera A se arată fe-

~
lul şi dimensiunile unei singure oc-
tave, care se decupează la traforaj, -4-----------140mm
cu deosebită grijă pentru ca porţiu­
nile decupate să nu se rupă. Se în-
ţelege din figură că prin decupare la
traforaj se obţin clape cu mişcare
independentă una faţă de alta, care
pot fi apăsate separat şi revin apoi
la planeitate datorită elasticităţii lor. tenţie se poate produce totuşi o aceasta nu trebuie să fie neapărat cu o regletă fixă cu contacte, notată
Dimensiunile date corespund unei ruptură;. dar aceasta nu este o neno- alb cu negru, culoare tipică instru- E. Contactele de pe această regletă
mîini mici, de copil sau adolescent; rocire. In nici un caz nu se va în- mentelor clasice. Pentru orgi elec- pot fi realizate fie prin cablaj impri-
dar cu grijă la interpretare, clavia- cerca lipirea cu adeziv, pentru că, tronice moderne se pot utiliza culori mat, notat E 1, fie pe o regletă de
tura poate fi utilizată şi de un adult. mai ales la locul de articulare, lipi- mai plăcute, pastelate pentru cta- material izolant neplacat, posibil tot
in caz că se doreşte o claviatură de rea se poate desface foarte uşor; pe pele mari, culori mai accentuate polistiren ca În restul construcţiei, în
dimensiune normală, compar"ativă 'de altă parte, o lipire cu adeziv pro- pentru clapele diez-bemol, de exem- care pentru contacte se dau grupe
cu a unui pian obişnuit, lăţimea cla- duce pierdere de timp, mai ales tim- plu cupluri de culori galben/maro; de cit.e 8 găuri de 1 mm diametru,
pelor albe se poate majora pînă la pul de uscare, de întărire relativă. galben/roşu; gri/negru; verde/violet prin care se trec fire de cupru cosi-
25 mm, cu modificarea eventuală şi Procedeul sigur de joncţionare este etc. Dacă pînă la acest stadiu clavia- torit; acestea alcătuiesc perechile de
a celorlalte dimensiuni. altul şi dă rezultate optime. Pentru tura a fost executată corect, nu mai contacte, scurtcircuitate de către
Revenind însă la dimensiunile ini- aceasta se utilizează fie un ciocan are altceva de făcut decît să pri- clapa apăsată deasupra.
ţiale, cinci plăcuţe de plastic, notate de lipit tip pistol, fie un ciocan de li- mească şi contactele prin care se Placa de contacte, avînd mari spa-
cu S, fie de culoare neagră, fie din pit obişnuit; În ambele cazuri vîrful comandă circuitele electronice. Pen- ţii libere, poate adăposti o parte sau
acelaşi polistiren care se vopseşte trebuie să fie foarte curat, fără urme tru aceasta, din cauciuc de cameră totalitatea montajului electronic, cu
cu nitroemail, se lipesc pe clavia- de cositor sau decapant. Se pun În de automobil, de cîţiva milimetri piesele montate pe spatele plăcii,
tură, ca În figura F, cu ajutorul unui contact strîns piesele rupte şi, cu grosime, se decupează cu ajutorul contactul ctapelor limitindu-se la
adeziv adecvat, alcătuind "acciden- ajutorul ciocanului de lipit încins, se unei preducele de 8 mm diametru - coborirea rondelelor de cauciuc, cu
ţii", adică diezii şi bemolii. Se va ve- suturează prin spate, prin punctarea În lipsa unei preducele, cu un cuţi­ maximum 1...2 mm, numai deasupra
rifica după lipire ca clapele respec- porţiunii rupte, prin topirea polisti- taş sau un foarfece - un număr de contactelor respective. Zona contac-
tive să nu se blocheze, eventual se renului, eventual adăugînd o bucă­ disculeţe notate În figură cu C. telor, care arată ca În figura G, tre-
mai trece o dată cu pînza de traforaj ţică din acelaşi material, obţinîn­ Toate aceste disculeţe trebuie să buie precis centrată din proiectare
pe lîngă conturul clapelor mici, tot du-se o joncţionare foarte rezis- aibă exact aceeaşi grosime, de circa pe clapele cu rondele, dimensiunea
cu atenţie deosebită, pentru a nu se tentă. 3 mm. Se decupează, de asemenea, contactelor fixe avînd circa 10 mm
rupe materialul, care În acest stadiu in privinţa culorii claviaturii, si disculetele notate cu D, din "po- diametru la cablajul imprimat sau
este destul de fragil. În caz de nea- 10 x 10 mm la contactele cu sîrme.

!t:-

fEHNIUM 11/1990
2
De multe ori este util ca pornirea
unui magnetofon sau casetofon să
se facă numai ia apariţia unui sem-
nal sonor (vorbă sau muzică, de
exemplu) şi după un scurt timp de
V' CAL Ing. CRISTIAN
la dispariţia acestui semnal să se
producă oprirea aparatului. Aceasta
elimină consumul exagerat de
bandă magnetică şi al lungilor pa-
saje neînregistrate. Cu puţină imagi-
naţie dispozitivului i se pot găsi şi R4
alte utilizări, cum ar fi comutarea 68k.Q
automată emisie-recepţie la un tran-
sceiver sau alte comunicaţii care nu
se efectuează de o manieră conti-
nuă.
În figură este prezentată schema
electronică a comenzii. Ea poate
aplica aproape instantaneu, prin in-
termediul reteului, tensiunea moto-
rului de casetofon (acesta fiind deja
pus pe poziţia înregistrare), În mo-
mentul În care un semnal de joasă 01
frecvenţă (audio) este aplicat la in- 1N4148
trare, aceasta fiind legată la punctul
cald al potenţiometrului de volum al
aparatului. Rezistenţa semiregiabiiă
R5 de 25 kO se ajustează pî nă la ob-
ţinerea unei sensibilităţi maxime a
montajului, apoi putîndu-se Înlocui
cu o rezistenţă echivalentă fixă. Ul- toar~ au rolul de a amplifica semna- du-f. Acesta, la rîndul său, anclan- registrarea. Releul trebuie să fie de
terior sensibilitatea globală a monta- lul. Inaintea ultimului etaj, dioda 01 şează releul Rei, care acţionează 12 V, iar tranzistoarele obişnuite, din
jului se reglează din potenţiometrui redresează semnalul, plusul fiind În asupra închiderii circuitului motoru- gama SC.
Pv de 22 kO. Primele două tranzis- baza tranzistorului T3 Ş j deschizîn- lui de casetofon, pornind astfel În-

Deşi contactul se face între cablajul neînţeles, pastilele de cauciuc, pla-


imprimat pe cupru - preferabil fin cate cu foiţă de aluminiu. Calitatea
cositorit - sau sîrmele de cupru, de relijizării constă În precizia confec-
asemenea cositorite - şi foiţa de ţionării tastelor şi calitatea lipiturilor
aluminiu, care are proasta reputaţie între piesele de plastic, cauciuc şi
că este tot timpul oxidată, rezulta- aluminiu. Se recomandă ca tastele
tele sînt totdeauna foarte bune, fără să fie gravate cu simbolurile respec-
blocaje, din cauza plurităţii contac- tive înainte de montare. Folosirea
telor efectuate la o apăsare, cu con- unor taste colorate diferit pe grupe
diţia ca aceste contacte să nu fie face mai atractivă utilizarea calcula-
murdărite În mod expres de vopsea, torului, iar gravarea, mai rezistentă
ulei, coiofoniu, perniţă de praf de- decît notarea cu letraset sau dese-
pusă În timp. De aceea, o dată pe narea, face utilizarea mai sigură şi
an se strecoară o pensulă foarte reduce greşelile de manipulare. În
moale sub ciaviatură, sau se suflă ceea ce priveşte siguranţa contacte-
praful care s-a strîns între timp. lor, la fel ca şi la claviatura instru-
Asamblarea claviaturii se face ca mentului electronic muzical, rezulta-
În figura H. Pentru o realizare îngri- tele sînt poate la fel de sigure În
jită, este bine să se construiască timp ca şi la contactele îndeobşte
claviatura pe porţiuni nu mai mari folosite În industrie, cu taste de cau-

& de o octavă, care apoi se aliniază


una lîngă alta, sau se aliniază în
două sau mai multe rinduri, aşa cum
ciuc grafitat sau argintat, sisteme
care, oricum, nu pot fi realizate de
amator.
~ placheta cu este conceput instrumentul electro-
nic; module care pot fi adăugate ori-
În privinţa dimensiunilor exacte
ale clapelor calculatorului electronic
" ." ~contacte cînd, pentru extindere. Claviaturi de
cîte o singură octavă, posibil În cu-
şi configuraţia grupelor de taste,
acestea pot fi uşor proiectate de că­
lori diverse, uşor de demontat pen- tre constructorul amator; cu sfatul
tru eventuale reparaţii. În spatele de a nu se grăbi, ci de a face mai
ctapelor diez-bemol, pînă la partea multe proiecte pe hîrtie, din care să
din spate a claviaturii, se poate adopte, prin alegere, pe cel mai
monta o riglă de acoperire, care, pe bun, metodă care poate fi aplicată şi
lîngă un aspect estetic, protejează În În alte domenii de creaţie tehnică în
plus de praf şi lovituri. scopul optimizării rezultatelor. Este
O vananta de tastatură, destinată bine să se evite miniaturizarea cu
TASTE unui calculator electronic, poate fi orice preţ, preferîndu-se formatul
uşor construită, tot din materiale rezonabil de clape de maşină de
uşor de găsit, deosebit de ieftine, scris, cu atit mai mult cu cît monta-
foarte uşor de prelucrat. Se utili- jul deasupra căruia se fixează cla-
zează tot polistiren de 2... 4 mm, din viatura este cam întotdeauna destul
care se decupează tastele cu dimen- de VOluminos; iar o inghesuire a lui
siuni de 10 x 10 mm chiar din placa duce la cuplaje parazite, atingeri, în-
izol ant cingere, defecte in lanţ.
de decor, de bază, din care apoi fie-
care orificiu decupat se majorează Este uşor de înţeles că asemenea
cu ajutorul unei pile la dimensiunea taste pot fi realizate şi pentru alte
de 11 x 11 mm. Fiecare tastă de scopuri sau aparate diverse, avînd şi
plastic se lipeşte pe o bucată simi- avantajul că pot asigura etanşarea.
lară de cauciuc tot de 10 x 10 mm, De pildă, în figura L, claviatura unui
din cameră auto. O foaie de cauciuc instrument electronic muzical poate
de cameră de bicicletă, eventual mai fi realizată diferit faţă de sistemul
multe fîşii puse la rînd, va primi prin convenţional, cu ajutorul unor taste
lipire tastele, ca În figurile I şi J. cum au fost cele descrise pentru
Pentru centrare, În momentul lipirii calculator. La fel de uşor de con-
se utilizează bucăţele de tablă de struit şi de utilizat cu plăcere!
fier sau aluminiu, de 0,5 mm gro-
sime. O bucată de material izolant,
fibră, plexiglas, carton gros lăcuit,
placaj uscat lăcuit, cu orificii de
15 x 15 mm, centrate in dreptul tas-
telor, apoi un ultim strat de pertinax
sau cu contacte din sîrmă alternată
ca la constructia precedentă şi, bi-

-
TEHNIUM 11/1990
3
(lA, capsulă SOT32, figura
T3NOS-T3N8 (3A, capsulă
gura 3) şi T6N05P-T6N5P
capsulă T0220, figura 4),
de I.P.R.S.-8ăneasa, sau a altor ti-
puri de tiristoarr~ (KT etc.) ce au
aceeaşi dispunere a terminalelor; În
paralel cu acest soclu am conectat
Schema propriu-zisă nu ridică o mufă mamă de microfon (montată
probleme nici de principiu, nici În pe tester), la care se racordează, În
privinţa pieselor componente. Tiris- caz de nevoip.. un cordon trifilar
torul de verificat, Th, la care se pre- prevăzut la un capăt cu muta tată,
supune cunoscută dispunerea termi- iar la celălalt cu trei "crocodili".
nalelor, este conectat cu poarta, Acest "prelungitor" serveşte ia ra-
pune problema sortării ("împereche- anodul şi catodulla bornele P, A şi cordarea tiristoarelor prevăzute cu
rii" aproximative etc.) din punctul de respectiv C. alte tipuri de capsule (de exemplu
al sensibilităţii pe poartă. Se trece apoi cursorul potenţio­ seriile KY201, KY202 etc., figura 5),
propus alăturat (fig. 1) a metrului Pi În extremitatea cu rezis- sau cu altă dispunere a terminalelor.
fost conceput tocmai În acest scop tenţa maximă înseriată şi se apaşă Atenţie. însă, la marcarea adecvată
Verificarea componentelor elec- şi sperăm că simplitatea lui ca să butonul 82, normal deschis (NO). In a firelor sau a "crocodililor" de
tronice inainte de utilizare este o nu mai vorbim de utilitate - îi va Î n- acest fel se închide circuitul de po- exemplu prin varniş de culori
practică foarte sănătoasă car.e nu demna pe mulţi amatori să $i-I con- larizare a porţ ii prin P1 şi rezistenţa rite (roşu-anod, galben-poartă, al-
mai necesită mai de- struiască, eventual Într-o variantă (obligatorie) de limitare, R. Valorile bastru-catod), pentru a nu pune în
vreme sau mai construc- proprie. Esenţ ial este să se opteze lui P1 şi R au fost astfel alese Încît, pericol tiristorul de verificat!
torii amatori ajung această con- pentru alimentare autonomă (în ca- pentru marea majoritate a tiristoare- Un ultim "secret", divulgat În fi-
cluzie, uneori - din păcate - ca Î n- zul de faţă, o baterie 3R12, . de 4,5 lor uzuale, curentul de poartă În gura 6, vă oferă o soluţie foarte co-
de minte costisitoare ... V), dimensiuni reduse Ş posibilita- această situaţie să fie insuficient modă de realizare a soclului menţio­
piese mai tea de racordare rapidă şi comodă a pentru amorsare. Prin urmare, becul nat. Prin S am notat aici un soclu
"i ~.~.r,,., ~,,.,.'"' ""or,,,,.,,,,,,.,rl<,hil tiristoarelor de orice tip curent, bi- L trebuie să rămînă stins. existent (sau confecţionat ad-hoc),
fără a fi necesară Îndoirea Cu 82 apăsat În continuare, se destinat racordării tranzistoarelor de
ta" ...... ;i,,"'I.:.I ...., .. şi, mai ales, fără a pune deplasează fin cursorul potenţiome­ tip "BO", 'in capsulă SOT32. În ceie
'in pericol integritatea pieselor ce ur- trului pînă cînd becul L se aprinde. trei şliţuri, plasate la distanţe cores-
mează a fi verificate. Eliberînd butonul 82, becul trebuie punzătoare, se află trei
să rămînă aprins. Pentru dezamor- perechi de lamele A, C),
sarea tiristorului, de exemplu În ve- cu terminale de conexiune
derea repetării testului precedent, Tiristoarele din seriiie
este suficient să apăsăm scurt buto- pot fi astfel introduse direct
nul 81, normal închis. clul S. Pentru cele din seria T3N
Circuitul nu necesită un alt intre- (sau similare), În ă de
rupător de alimentare, deoarece, "ADu-uri, s-au mai două
P AC după deconectarea tiristorului, bate-
ria nu mai are pe unde să debiteze
borne suplimentare,
nane arcuite etc.) care
An (ba-
uşor,

~
curent. dar cu contact electric bun, În orifi-
Pentru a putea face comod com- ciile capsulei destinate
paraţii "cantitative" În ceea ce pri- de prindere.
veşte sensibilitatea de poartă între catod se înfig
diverse exemplare de tiristoare, este ale soclului S, iar anodul, la
bine să se ataşeze potenţiometrului capsulă, va fi racordat prin A' şi An
o scală divizată arbitrar (pentru În- (eventual numai A' sau A").
treaga cursă activă), de pildă cu Tot aici s-au figurat şi conexiunile
Tiristoare de 1A SO+100 de diviziuni echidistante. la mufa mamă de microfon, M,
Problema cea mai delicată rămîne, destinată racorduiui extern, cu pre-
Seria 1 1NO 5+11 N8 ca de obicei, conceperea şi realiza- lungitor.
Vedere cu partea rea soclului (bornele p, A, C), cu În fine, butoanele B 1 fi
materialele avute la îndemînă. Bi- microîntrerupătoare ia
metalÎzată În JOs neînţeles, de dorit ar fi un soclu uni- care se folosesc
versal, dar marea diversitate a tipuri- pectiv, NO) sau pur şi simplu
lor de capsule În care se produc ti- contacte cu lamele arcuite, imagi-
ristoarele face acest lucru practic nate de constructor, care să poată fi
imposibil. acţionate sigur, În sensul dorit (des-
Personal am optat pentru o va- chis, respectiv închis) prin apăsarea
riantă mixtă, şi anume am construit unor butoane cu revenire (cu arc).
un soclu cvasiuniversal pentru co- La nevoie se pot folosi şi întrerupă­
nectarea directă şi comodă a tiris- toare basculante, cu marcarea adec-
toarelor din familiile T1N0S-T1N8 vată a poziţiilor închis-deschis.

Se
Vede re dinspre
tufe rmina le
la ) (URMARE DIN NR. TRECUT)
În schimb, intensităţile li şi 12, 1 1
I dictate de legea lui Ohm, vor trebui
R R1 R2
... +-
Rn
(46)
să dea prin Însumare tocmai inten-
Tiristoo.re diverSI sitatea I totală a curentului furnizat Am făcut, referitor la sursa U,
de sursă prin ansamblul R, deci pu- pr~supunerea că aceasta are o re-
de putere mare tem scrie: zistenţă internă neglijabilă. Fără a
(Ex. KY201,202 etc.) U U U relua În detaliu aspecte recent tra-
1=-=1 1 +1 2 =-+ tate la această rubrică de
R R1 R2 exemplu, articolul "Surse curent
= u[ R1 + _1 ) constant", din nr. 9/1988 si ur-
mătoarele). vom doar că
o de unde deducem
1 R2
orice sursă reală o anumită
rezistenţă internă, Ri, de ade-
Tiris'toare de 1 1 seori trebuie să ţinem cont ana-
-=-+
R R, R2
(45) liza circuitelor practice.
Inainte 'insă de a trece mai de-
Şi această relaţie se generali- parte, vă propunem o
zează uşor pentru n rezistenţe R1, practică a relaţiilor de I" ...." .... or't~r·o
R2. Rn conectate În paralel, sub serie sau În paralel a
forma: şi anume realizarea unor re2:istenlte

TEHNIUM 11/1990
Propun constructorilor interesaţi o
nouă variantă de redresor pentru în-
cărcarea acumulatoarelor auto de
12 V, care oferă, printre altele: limi-
tarea automată a curentului maxim
REDRESOR
de încărcare la o valoare dorită
decuplarea automată
atingerea pragului final de încăr­
AUTOMAT
care; semnalizarea luminoasă, prin
intermediul unor LED-uri diferit co-
lorate, a funcţionării În regim de în- La conectarea alimentării, LED-ul va putea Însă depăş i intensitatea
cărcare, rec;pectiv a atingerii fazei fi- roş u (2) rămîne În continuare stins, Imax, prestabilită prin alegerea valo-
nale. tensiunea Ua fiind insuficientă pen- rii lui R1 (cfa 3 A pentru exempîul
Monta.lul a fost experimentat utili- tru a-I deschide prin dioda Zener 04 din figură). Intr-adevăr, atît timp cît
zînd drept sursă de alimentare un înseriată cu el. căderea de tensiune la bornele lui
redresor (transformator de reţea Nici dioda Zener 03 nu se va des- R1 este sub pragul de cca 0,6 V

C1 100~F/3S V
În momentul
*
R1 2N3055
bornele
de limita
grupul
04, LED-ul 2 (roşu)
R 1 O se "deschide"
LED-ului marCÎnd
cărcării. Este
PL 13Z dioda astfel
(sortare)

T3 .........~
2x 1N4002 80137 p
LE02 Ac • U astfel ca la ţ.!tirlniPl"/!:!:::!
(rosu) . II a
Ur 18V/3A
/ ... Uamax dorit, T 4 să
ţie. Urmează blocarea a
zistorului T3, care la rîndul său
+ la blocarea T2-T1, deci la
82.n. dEtcuplarea
cu stingerea
(verde).
T2 Cu un mic
plus tatonare t.:>v,",,,,ri ...... ,,,,ntClI ~
8D238 PL 12Z indicator

plUS punte redresoare) care furniza chide În aceste condiţii, dar pentru deci atît timp cît intensitatea curen-
o tensiune eficace Ur = 18 V la un a ne asigura, totuş i, că tranzistorul tului se menţine sub cca 3 A, dio-
curent de sarcină de 3 A. T4 rămîne şi el ferm blocat, putem deie înseriate 01 şi 02 rămîn practic
Urmări nd schema (fig. 1), obser- presupune că am deplasat în preala- blocate. La o tendinţă de creştere a
văm că ea foloseste ca balast un bil cursorul potenţiometrului P În curentului peste acest prag, căderea
tranzistor de putere, T1, de tip extremitatea de sus. de tensiu ne pe R1 va creş te şi ea, În
2N3055 sau similar (montat pe un Polarizat În bază prin R6, tranzis- diodele 01 si 02 se vor deschide toarele "T3, T2
radiator termic suficient de mare torul T3 va intra În conducţie graţie semnificativ, 'deviind astfel "surplu- acesta tranzitoriu
pentru ~urentul maxim dorit). prezenţei condensatorului C1, iniţ ial sul" de curent din baza lui T1, cu mai ales
Limitarea automată În clJ'fent se asi- descărcat (tranzitoriu). Curentul de reducerea În consecinţă a curentului este
gură prin intercalarea, În serie cu colector al lui T3 va pOlariza, via R4 de încărcare pînă la restabilirea remediu
joncţiunea BE a lui T1, a rezistenţei şi LED1, baza tranzistorului T2, care echilibrului. - îl conectarea
bobinate R1, iar În paralel cu an- intră astfel şi el În conducţie, simul- Căderea de tensiune pe rezistenţa În serie cu borna minus a acumula-
samblul a celor două diode, 01 si tan cu aprinderea LED-ului. Următo­ traductoare R1 fiind mică, practic torului (punctul x) a unui bec L
02. . rul pas îl constituie intrarea În con- diferenţa dintre tensiunea Ur a re- avînd În paralel un întrerupător 8,
Pentru a analiza pe scurt modul ducţie şi a lui Ti, polarizat acum dresorului şi cea de la bornele acu- gen cu cu contacte
de funcţionare, să presupunem ini- prin R2 şi circuitul emitor-colector mulatorului, Ua, va fj prelwh<l de normal închise Dacă la co-
ţial acumulatorul (parţial) descărcat, al lui T2. tranzistorul T1 (balast). Tocmai din nectarea refuză
tensiunea la bornele sale fiind deci Începe astfel Încărcarea, d eterm i- acest motiv, tranzistorul serie Ti scurt bu-
sensibil mai mică deCit valoarea ma- nată de diferenţa dintre tensiunea trebuie să fie echipat cu un radiator Clnr',nf',,,,,r~)'" becului L
ximă permisibiiă (Uamax = 14,4 V), Ur a redresorului si tensiunea Ua a termic suficient de mare pentru disi- după care se
de pildă Ua=10 V. acumulatorului. Curentul debitat nu natia puterii implicate.

ajustablle fin intel1lsl dat


Rmln-

Cea mai simplă


o
indicată În
venim să notăm cu
ximă (totală) a
cu R2 valoarea rezistenţei sale
riate În circuit, pentru o poziţie dată
a cursorului.

PAG. 14)

TEHNIUM 11/1990
- - fi măsurată, folosindu-se ca instru- Şi acum cîteva detalii construc-
ment indicator un mif'rI"Hll"lu'\,::.rnnpj·r! tive.
cu rezistenţă Toate rezistoarele utilizate pentru

- j~!\ ,):, :~ m~:~istorul chimic neinductiv, de


acest montaj vor fi chimice, prefera-
bil de tipul de volum. Toate vor fi
~i ~~Ci~ ~~nţ~ d:ta~~~~m~o~~r:i1;r~~~:r::z~~ sortate prin măsurări prealabile cu o
punte RLC.
l~ -' Ret, se conectează la bornele În special rezistoarele R1 şi R2

_~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~:~~~~~~-- E~e ~~, două vor trebui să aibă valori riguros


interşanjabile,
toare vorba, de una
de de 52 {1 şi egale.
W\'l)\!:~" i~jţ(:, ~~~o?:' ~5n~1 sCac:;eaft~,V?~ncţje dy~~
Condensatoarele vor fi de foarte
__ t'ii:! bună calitate, cu dielectric mică sau
ţ!i!~~\~\ ~ Iil (lrV~!. ~e~a~sţ~r~ "~o~~~t~tUilaceb~;::'er:z~o~ polistiren.
Comutatorul K poate fi un simplu
-tate 5-6. kipschalter. Potenţiometrul p, de 5
Întrucît Însă nu Întotdeauna sau 10 kn va 'ci liniar. Diodele D 1 şi
danţa ZX se Inscrie I'n domeniul 02 sînt de tipul EFD108 sau orice
i 52 sau 75l!, cel la alt tip, capabile să funcţioneze la
e\ apor tuh; unor măsurări sau frecvenţe de peste 30 MHz şi ten-
m15U3stru antene oarecare, În siuni de minimum 50 V,
"{03Re, va utiliza În locul ..."".,.i",t,onj'ol,,,- Pentru intrarea de la rezistorul
N\ACO"SANU, Ion un mic trimer chimic rezis- etalon Ret se poate folosi o mică

~
:n:g:.~L:,:~:,:u~~~~~~~~~,.~~,~~~~~~~I~~~~~~· ~n~ (1, conect~
Se va de 100 mai cumreo~at.
departe ca se arăta
cu ştecherele corespunză­
întrebuinţate În instalaţiile de
intrebuinţa acest trimer. raCI!01~!Cclre. Intrarea de la bornele
La bornele 3-4 se va aplica un 3-4 va fi realizată cu bucşe izolate
semnal de radiofrecvenţă cu o pu- sau mai bine cu un conector ma-
tere utilă de maximum 1 avînd mă-tată BNC. La bornele 5-6 se vor
frecvenţa corespunzătoare de f~losi conectoare coaxiale (două În
radioamatori pe care urmează a paralel), unul pentru cabluri cu im-
funcţiona antena, de exemplu 28, pedanta de 75 n (un BNC mic) şi al-
21, 14, 7 MHz etc. tui de 52 n (un conector pentru ca-
Modul de funcţionare a punţii este cu diametrul 10-12 mm).
următorul: se conectează unul din montaj se va realiza într-o
rezistoarele etalon cărui valoare cutie metalică, confecţionată din ta-
se va măsura precis prealabil cu blă de aluminiu, alamă, cupru sau
o punte RLC) la bornele 1-2, În zinc. Cutia se va conecta la priza de
Impendanţmetrul descris În acest unor' impedanţe relativ joase, În do- funcţie de impedanţa cablului de ali- pămînt a staţiei de emisie.
articol serveşte pentru măsurarea meniul radiofrecvenţei. mentare al antenei. Instrumentul de măsurat poate fi
impedanţelor În domeniul radiofrec- Montajul, conform schemei alătu­ De exemplu, pentru cabluri cu im- procurat de la un exponometru foto-
ventei la intrarea conductoarelor de rate, este o variantă a cunoscutei pedanta 52 n se va folosi un rezistor grafic sau eventual de la indicatoa-
alimentare a antenelor de emisie punţi Wheatstone, alimentată cu cu- de 52 O. rele pentru magnetofoane, cu condi-
prin cabluri coaxiale cu impedanţe rent de r"!,diofrecvenţă, de diverse Se conectează cablul coaxial la ţia ca acesta să aibă o rezistenţă cît
de 52 sau 75\0. Fireşte însă că se frecvenţe. In principiu, se compară bornele 5-6. mai mare, de peste 1 000 n (avÎ nd
poate utiliza şi pentru alte scopuri, rezistenţa unui rezistor chimic nein- Se aplică la bornele 3-4 semnalul sensibilităţi de ordinul a 50 fJ.A).
unde sînt necesare măsurări ale ductiv cu imoedanţa care urmează a de radiofrecvenţă, corespunzător Toate conexiunile vor fi cît mai
benzii de lucru a antenei. Se re- scurte, fiind executate cu conduc-
glează cursorul potenţiometrului P toare cu diametrul de 0,5-1 mm, din
aproximativ la jumătatea cursei sale. cU,pru, izolate sau nu.
Se trece comutatorul K pe poziţia In final ţ in să mulţumesc prieteni-
1 şi apoi se reglează cursorul poten- lor mei radioamatori, ing. Dumitru
ţiometrului P pînă cînd acul indica- Blujdescu, Y03AL şi metrolog Con-
RF tor al microampermetrului este de- stantin Topor, Y03ARD, care m-au
3 4 viat pînă la limita maximă din sprijinit cu date constructive În ve..,

1
dreapta scalei. In poziţia 1 a comu- derea realizării acestui montaj, ei fi-
tatorului K, se transmite pe cablul ind primii care l-au construit şi ex-
coaxial unda directă emisă de gene- perimentat.
R2 rator, iar În poziţia 2 se măsoară
unda reflectată dinspre antenă, Listă de materiale
trece comutatorul K pe poziţia 2.
acest caz, dacă impedanţa ZX este Ri,R2 = rezistor chimic, 75
c, °2 (2 egală cu valoarea rezistorului Ret, 0, 0,5 W
acul microampermetrului va trebui R3 6
1~--~~---;~--~--~e-~--~~------~--~5 să indice zero sau o mărime apro- kO, 0,5 W
~et piată de zero. R4,R5 = 3
2 Dacă nu se întîmplă aşa, se vor kO,O,5 W
reface aceste operaţii, schimbînd re- R6 100
zistorul Ret cu celălalt etalon. Dacă n, 0,5 W
nici În acest caz nu se obţin valori Ci, C2, C3, C4, C5, C6 = conden-
apropiate de zero la instrumentul de satoare fixe, cu dielectric mică sau
măsurat, rezultă că ZX are o altă va- polistiren, 4700-10000 pF, 250 V
loare. În acest caz se va conecta la D1 = diode semiconductoare,
bornele 1-2 trimerul chimic de 100 etc.
n Se va acţiona cursorul trimerului, K = kipschalter miniatură
folosit ca rezistenţă variabilă, pînă P = potenţiometru liniar chimic,
ce se va găsi o valoare oarecare, 5-10 k!1.
cind acul instrumentului va fi adus mA = microampermetru, 50 - 100
ia zero. Fără a se mai deplasa apoi fJ.A
cursorul trimerului, se va măsura cu
o punte RLe rezistenţa lui, care va fi Suplimentar
aproximativ egală cu aceea a impe-
danţei ZX, supusă testului. Ret1 = rezistor chimic de volum,
De obicei ZX nu 52 n, 0,5 W
respund exact cu Ret2 = rezistor chimic de volum,
ţelor rezistoarelor Ret. Dacă 75 n, 0,5 W
ţele nu sînt prea nu este o Ret3 = potenţ iometru trimer chi-
problemă. Dacă aceste dife-' mic, 100 O
sînt exagerate, vor trebui efec- Conectoare BNC, tată-mamă,
corectări antenei. pentru 75 n - 2 buc.
OA~HII~JiU, la de Conector tată-mamă, pentru 52 n
sau 1 buc.
realiza varieri ale in"'l!",,,,,1.:.r,toi Priză pentru radioficare - 1 buc.
modificarea inclinării "''''''''+''''~''''''''' Ştechere pentru prize de radiofi-
lor acestora. care 3 buc.

TEHNIUM 11/1990
6
1. Calculul Inductantei bobi- utilizînd relaţiile:
nelor L = k' w2 • O (1 )
Pentru cazul I :::; O
1.1. Bobinele cilindrice cu un W20 2
singur strat, fără miez (fig. 1) L=---- (2)
Calculul bobinelor cu un singur 50 (0+2 1)
strat, realizate cu sîrmă de cupru Pentru cazul I }> O
rotundă .. spiră lîngă spiră. sau cu W 2 02 Ing. CRISTIAN APOSTOL
spire distanţate. poate fi efectuat cu J..,= (3)
La bobinarea cu spire distanţate:
"sufJcJeptă, . . . ,pre.cj?:i~,.,.J~~Qţrq,% . l?f,~~ti.S~.. ... 100 I
, L' =L +O:W •k (4) 6080
In relaţiile de mai sus mărimile ce 20,2/-LH
300
intervin sînt:
Ld.
L = inductanţa bobinei exprimată Calculul aproximativ al număru­
În /-LH; lui de spire al bobinei cu mai multe
O = diametrul bobinei (cm); straturi. pentru condiţia I = b şi
I = lungimea înfăşurării (cm); De = 3 I se poate efectua utilizînd

0"
a = pasul înfăşurării; relaţia:
W = numărul de spire.
Valoarea lui k se determină din w =6 (11)
diagrama 1 pentru raportul 1/0 sau
-
J
f-.-
- De ald, În care d este diametrul con-
ductorului.
1.2. Bobine cilindrice cu mai
4. Calculul bobinel cu miez
din material feromagnetlc
multe straturi (fig. 2)
, 1 Considerentele ce urmează sînt
valabile pentru Î nfăş urare de tip
.. universal" (sau cu bobinare În fa-
Inductanţa bobinei cu miez fero-
magnetic depinde de permeabilita-
te?, forma şi dimensiunile miezului.
gure). 1n practica radioamatorilor. cal-
a) Caz general: culul bobinei cu miez feromagnetic
se face numai cu aproximaţie. de-
L= oarece datele precise asupra per-
+ 21 + 1.3 b . I/Oe) meabiiităţii materialului miezului ne
K 50(Oe
0,02 ~ sînt deseori' necunoscute. Calculul

0,015 ~ (5) aproximativ al bobinei cu miezul de


formă cilindrică (cea mai simplă)
b) Cazul: 1= b; De> I
~~~ K poate fi efectuat în modul următor:

~
L= --------~------ (6) influenţa miezului asupra induc-
0,01 ~III.. 0,01 36(Oe + 3 I + 3,3 b) tanţei bobinei este caracterizată de
0,008 ~ permeabilitatea efectivă:
~ O,OOS. c) Cazul De}> I
lIro. .-1- /-Le = _-'/-L-'f:..../-Lo~_ /-Lo
0,006 0,006'
~ /' 0,005 = --------"---- 1 + /-Lo + /-LI
0,005 ~~ / L (7) III

40(D e + 2.8 b)
0,001,. 0,004:; În relaţiile anterioare L este expri-
)~ 0,003 mat În /-LH, O. B. I În cm. w fiind nu- (12)
0,003
j~ ~~ mărul de spire. În care /-LI este permeabilitatea de-
pendentă de forma miezului; ea se
0,002 ~
0,002', 2. Calculul inductantei mu- determină din diagrama 2.
~~
..,I
tuale (fig. 3) Pentru bobine de unde lungi se
0,0015 0,001115 întrebuinţează de obicei miezuri de
I~" Calculul se face considerînd că , 8-10 mm diametru şi 10-20 mm
0,001 I ~ 0,001,) ambele Înfăşurări au acelaşi pas şi lungime. adică cu /-LI = 2 + 8. Pentru
aceleas i diametre ale conductoare- miezuri de fier-carbon /-Lo se ia între
0,1 0,15 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1(, 1 3456S9 (' lor.' Se consideră apoi că spaţiul 10 şi 25. Pentru astfel de miezuri /-Le
dintre înfăşurările I şi II este. de poate fi luat deci Între 1,5 şi 7. Pen-
asemenea. umplut cu spire. adică tru bobinele de unde scurte, cînd
Între A şi O există o înfăşurare con-
/-LI 1.5 2 şi /-Lo = 2 + 3, vom avea
til1uă. cu prize În punctele B şi C.
/-Le.=1.1+2.
In această ipoteză i nductanţa In acest caz. inductanţa unei bo-
mutuală M între înfăşurările I şi II va
bine cu miez din material feromag-
fi:
A B c O 1
M ='2(L AO + L BC LAC-.L BO) (8)
netic poate fi determinată cu apro-
ximaţie prin relaţia:

JI!J1I
L = Lo /-Le (13)
În care Lo semnifică inductanţa bo-
3. Bobinele de inaltă frec- binei fără miez.

IJJJJJ ventă
Bobinele de înaltă frecvenţă pot fi
executate cu sîrmă de bobinaj sau
cu liţă de înaltă frecvenţă. pe o car-
o. Determinarea
proprii a bobinelor
capacităţii

La bobina studiată se conectează


1 IT casă tubulară. După felul Înfăşu­
rării, aceste bobine pot fi: cu un sin-
în paralel diferite condensatoare de
capacitate mică (10-60 pF) şi se
gur strat. spiră lîngă spiră; cu un măsoară de fiecare dată frecvenţele
strat cu spire distanţate; cu mai circuitelor acordate astfel formate.
multe straturi bobinate neregulat şi Se construieşte apoi un grafic (fig.
cu mai multe straturi de tip .. univer- 4), notînd pe axa orizontală valorile
sal", capacităţii. iar pe axa verticală valo-
Numărul de spire ale bobinei cu rile corespunzătoare ale pătratelor
un singur strat poate fi determinat lungimilor de undă. Dreapta ce
cu aproximaţie În modul următor: trece prin punctele măsurătorilor
(a, b. c) intersectează axa orizon-

~
tală În punctul d, segmentul Od co-
w= 12 (pentru 1= D) respunzînd, la scara al~asă, capa-
cităţii proprii a bobinei. In exemplul
din graficul prezentat. această ca-
W=4,5~(pentru 1= 2D) pacit;:Jte este de 20 pF.

6. Ecranarea
În care L este inductanţa. În /-LH, iar;
O diametrul În cm. Cîmpurile elect,rice şi magnetice
c După găsirea numărului de spire.
trebuie efectuat un calcul de
pot fi limitate la anumite ~paţii cu

o1 ° 2o 30 40 50 60 7o care a valorii inductanţei.


Exemplu. Se cere sa se \.,CIII\.,U'C;L.<;
() bobină cu inductanţa de 20
ajutorul ecranelor (fig. 5). In cazul
frecvenţelor înalte, drept materiale
pentru astfel de ecrane servesc cu-
prul; alama, aluminiul. adică mate-
bobină ce se realizează pe o riale cu bună conductivitate elec-
casă cu diametrul O = 2 cm. trică. Grosimea materialului din
Vom considera, de exemplu. care se confecţionează ecranul tre-
I = O şi deci vom obţ ine: buie să fie egală cu cîteva adîncimi
de pătrundere a curentului. Pentru

w = 12 t(?i = 39 spire.
a micşora pierderile prin curenţi
turbionari. ecranele nu trebuie situ-
ate prea aproape de bobine. Ecra-
Vom verifica inductanţa ".0: le pentru cîmpuri rnagnetice
cu formula aproximativă:
W20 2 39 2 .2 2
L =-----
50{D + 21) 50(2 +2 . 2) (CONTINUARE ÎN PAG. 21)

TEHNIUM 11/1990
7
z D LBY
~./! [t:.ili1.1a
!l\f1ATEESCU

0<18
- - il- -
------IIfII:V-;.... -
iar pinul 3 la intrarea unui detector.
Cele două etaje acţionează ca un
compresor al dinamicii semnalului
provenit de la C11. Curentul livrat de
etajul compresor de dinamică ia
nu! 5 este convertit în tensiune
OdB ~K-
! ."l-~~
r-t--
C12. Grupul RS, R9, CS fixează ra-
portul de compresie la 2:1, C3 fi-
xează timpul de atac al compresoru-
,

1
raport de 2:1.
cu o dinamică
(care nu poate În un caz înre-
gistrat pe o bandă de casetofon
care rar dinamică
dinamică

iar cea
Deoarece a
un canal atît
tru înregistrare, cît şi pentru
pentru uşurinţa identificării
nentelor pe placa de montaj au
notate cu cîte doi indici componen-
tele electrice, corespunzătoare ca-
stînga şi respectiv dreapta.
continuare, pentru înţelegere, ne
vom referi la un singur canal (exem-
notat cu indici cu valori

Cii asigură o amplificare a sem-


nalului de la sursă de 20 dB. Grupul
fixează primul de in1le-
(1,6 kHz, 2), în
timp ce punctul superior de infle-
xiune este fixat de R2-C1 la frec-
venţa de 10 kHz. Semnalul este apoi
introdus într-un etaj rea-
lizat cu CI2 şi 1/2 din
Pinul 7 al lui este .... r.,,.."",-t,;at
intrarea unui

TEHNIUM 11/1990
::a

cînd tensiunea de comandă devine

PROTECŢIE
nulă, Schema releului de timp 1 este
prezentată În figura 2. Atunci cînd
tensiunea de alimentare este apli-
Ing. CRISTIAN IVANCIOVICI cată, condensatorul C l se încarcă
prin intermediul rezistenţei Rl şi În
momentul În care tensiunea pe CI
atinge valoarea de amorsare şi T 1 se
deschide, saltul de tensiune pe
R2 se transmite prin intermediul
condensatoruiui C 2 sub forma unui
SCOPUl dispozitivului montat la lui timpul necesar de a inchide co- cu Întîrzierea necesară asigurării impuls care deschide tiristoru! Th1.
bordul autoturism ului este aceia l;Ie mutatorul I "pornit-oprit", de (Îl co- condiţiei a. Releul de' temporizare 3 Un tiristor poate fi deschis nu nu-
a declanşa semnale de alarmă so- borî din maşină şi de a închide por- asigură condiţia b, În timp ce gene- mai printr-un impuls, ci şi printr-o
nore şi optice în momentul deschi- tierele fără ca alarma să intre in ratorui de impulsuri de Întirziere asÎ- tensiune aplicată pe poartă, pozitivă
derii (în anumite condiţii impuse) ti funcţiune. Timpul necesar pentru gură condiţia c În combinaţie cu În raport cu catodul, cu condiţia ca
portierelor, portbagajului sau a ca- aceasta este de circa 20-30 de S9-' etajul de comutare 2. Acesta se curentul p~in poartă să fie suficient
prevăzute cu. contacte elec- cunde. După acest interval, instaia- comportă ca un contact, a cărui în- amorsării. In etajul de comutare 2,
la a.cest dispozitiv. ţia trebuie să intre În starea de .,su- chidere este comandată de către in- care nu introduce nici o tem pori-
cît I praveghere"; trerupătoarele mecanice ale portie- zare, deschiderea tiristoru!ui Th2 se
dacă ulterior relor, iar deschiderea de către gene- face În acest mod.
.-io';;'f"h,iti.::l portiera, ratoml de impulsuri 4. Rolul multivi- Tiristorul este nrţ:;r.pr!:.11
de <::Inlrl"'l\1lm,~tl\' bratoruiui este acela a produce 3)
Înaintea decialriSan, semnal de intermitent intrare face ca
ca el Pe~tru r:ealizarea contactelor figu- pozitivului să nu fie chiar
timp util; rate In etajeie 2, 3 (figura 1), care dacă contactele portiere!or sînt mur-
c) dacă În intervalul de timp men- efectuează o comutare succesivă dare.
ţionat la b sistemul nu este (secvenţială), se 1010sesc tiristoare Un tlristor poate blocat
oprit, el va să emită semnale comandate de tranzistoare unijonc- micşorarea curentului sub
de avertizare timp de cea 5 minute, ţiune. aşa-numitul curent de menţinere.
nein-
din func- după care (presupunind că portiera Atîta timp cît tensiunea din Acest fapt este utilizat în circuitul de
aotil/ol. absenţa a fost închisa între timp) comută din emitorul E a tranzistorului temporizare care semna-
sistemul de securitate nou În starea de .,supraveghere'" ţiune este mai mică de 50 0!o din ten- lele de alarmă după, cea minute de
reacţioneze ia deschide- d) 1n cazul În care portiera a siunea U B1 [B2 dintre bazele 8 1 şi la declanşarea lor. ,i n acest scop re-
rea sau închiderea contactelor cu mas deschisă, semnalele de averti- 8 2 , nu trece prin tranzistor decît un curgem din nou la un generator de
care sint dotate portierele, portba- zare vor continua fără intrerupere, curent foarte mic. Cînd U E depă­ impulsuri de întîrziere realizat cu
gajul şi capota. Funcţiunile care tre- Schema-bloc este prezentata în fi- şeşte 50% din U B1 - B2 , rezistenţa in- tranzistorul unijonctiune T 4 , care
gura '1. La închiderea comutatorului, terbază 1-18]--B2 scade şi tranzistorul comandă un tranzistor bipolar Ts•
buie asigurate sînt:
a) dispozitivul să asigure şoferu- releul de temporizare I se închide conduce. Tranzistorul se Închide legat la tiristoarele Th '1 şi Th2. Tran~
zistorul preia pentru un moment
foarte scurt curentul care a parcurs
tiristorul şi îl blochează.
Ca etaj final am putea folosi aici
un releu, dar un semnal sonor conti-
nuu nu atrage atenţia În aceeaşi mă­
.1,V J-: 2 3 5
sură ca un semnal intermitent şi de
aceea se adaugă un multivibrator
care comandă un tranzistor de pu-
RELEU .1 MULTI ...
tere.
DE VIBRATOR Re! Schema dispozitivului antivol este
TIMP ETAJ + prezentată În figura 4, unde se
poate observa fiecare etaj în parte.
FINAL Tranzistorul de blocare Tii a fost le-
DE PUTERE gat În paralel pe Th1 şi Th2 pentru
că tensiunea sa reziduală nu poate
asigura blocarea unui singur tiristor,
Oricum, tranzistorul îl blochează nu-
mai pe Th2 pentru că tiristorul,Th1,
ca şi rezistenţa Rv şi becul de con-

'l ,1
,
Conta~tft
portlera 1
trol 8 sînt mereu parcurse de către
un curent Cele două becuri de con-
trol di n schema-b loc (figura 1) care
semnalizează starea de funcţionare
au fost Înlocuite cu unul singur: be-
cul 8 (figura 4). Acesta, în prima
stare de comutare (supraveghere) fi-
ind În serie cu Rv, iluminează foarte
puţin, iar În cea de-a doua stare,

2 3 cînd este legat ia masă prin interme-


diul diodei 01, luminează intens,
dînd un ultim avertisment. Este re-
•• comandabil ca condensatoarele
electrolitice să fie cu tantal datorită
curenţilor mici de fugă şi coeficien-
ţilor de temperatură, foarte impor-
tanţi În cazul tempoi-izării de 5 mi-
nute. Se montează dioda 03' În cir~
cuitul care se închide prin contac-
tele portierelor pentru a Împiedica
aprinderea plafonierei la deschide-
rea portbagajului sau a capotei.

Th1

10 TEHNIUM
Th, al cărui unghi de conducţie sta-

M ontajul permite
mentelor
încărcarea
bateriilor de acumula-
ele-
bileşte mărimiie de leşire ale redre-
sefului. Ca informaţie de curent se
foloseşte căderea de tensiune pe re-
toana o caracteristică ,,1", dis-
posibilitatea reglări'!
a curentului de încărcare În
10 A pentru a",li,JilIU!(l-
zistenţa
rlata

între
În
Această cădere
din manganină, înse-
de încărcare.
de tensiune culeasă
A-B se Însumează al-
ED E O
EMIL MATEI, Bucurarpti
12 Astfel sînt posibile moment cu tensiu-
În:l"!;Irir.~I·A.I'i bateriilor auto uzuale pe cursorul peten-
cît şi Îflcărcarea se- Rezultanta se aplică
.:;>1,,:;!mi::l>ni·~I(.,1" fixa- care comandă 08-
realizat cu
T2, osc!la-
de

TEHNIUM 11/1990
11
TEHNIUM 11/1990
-1
!'fi
:t:
Z
C
ii:
..!J,
e'k

--
...A.
~
W
CI

.-
CRISTIAN

I I I MIRCEA 1IiiiIII1I'.... II"'lIG,IU..IllI1oo,G ..;;!n....., _ .

MARIA CRISTIN.A NICULESCU

, A, ,8, ,C, "0=",

TEHNIUM 111900
'~
\'r.......4I.

lRMAA
s iftwa pr ~u e
Deoarece În momentul de faţă principa.agreutate a rămas tot apro- datul poştal, se vor menţiona numele sau numărul kitu!ui solicitat şi
vizionarea cu materiale, vrem să o depăşim oferind amatorului posibili- cantitatea. Suma transmisă (valoarea mandatului) trebuie să fie În con-
tatea de a achiziţiona toate componentele necesare realizării montaje- cordanţă cu valoarea comenzii făcute. Comenzile se primesc pe ad"esa
lor sub formă de kit de la întreprinderea particulară ABAC Sofware. Căsuţa Poştală 68·-33. Pentru relaţii suplimentare se poate telefona la
Kiturile propuse se pot comanda prin poştă, plata făcîndu-se prin numărul 18 35 66.
mandat poştal. Pentru aceasta, În spaţiul de corespondenţă de pe man-

,.30 V

1. Preamplificatof stereo cu corecţie RIAA pentru doză electromag-


netică
Circuitul t3M387 două preamplificatoare într-o singura
Dil cu 8 lui se poate realiza In varianta stereo
se încadrează în clasa deÎnaltă fidelitate
12,5 mV;
47 kfi;
0,1%
±O,5 dB;
80 dB.

de înaltă fidelitate se poate realiza


fiind deosebit de

-- distorsiuni armonice 0,05%;


10;
maximă de ieşire 3 V;
.- distorsiuni a.rmonice 0,05%
Pretul kituiui este de 89 de lei.

trului. Cum Însă nu avem un astfel de po- Să presupunem că .i-am ataşat lui şi transcriem pe (55) cu această no-
Una din variantele posibile este tenţiometru, să presupunem că am . P un tambur şi am divizat imaginar taţie, unde K :2: 1, obţ inem:
cea indicată În figura 7, unde valoa- ales P :.: 5 k.o şi, desigur, R1 10 kO. cursa activă a cursorului în 100 de
rea lui P este mai mare decît aceea Din (52) rezultă valoarea R3 = 5 diviziuni echidistante, delimitate de K·Ll.·g
rezultată din calculul precedent, kO . 3 kO/(5 k.o - 3 kO) = 7,5 kfi. gradaţiile g = O, 1, 2, ... 100. Atunci R(g) = Rmin+ (K -1)g + 100 (57)
motiv pentru care "corect ia" constă O altă variantă posibilă de "corec- cînd cursorul potenţiometrului se
în introducerea rezistenţei supli- ţie" este sugerată .În figura 8, avînd află exact pe gradaţia g, rezistenţa Variaţia este perfect liniară numai
mentare RS în paralel cu P. rezistenţa echivalentă dată de re- R2 va avea deci expresia pentru K = 1, adică pentru cazul
Rezistenţa echivalentă a circuitu- laţia: particular P. = t.., care ne readuce la
P schema din figura 6.
lui este: R ::::: R l II (R 2 + R3 ) (53) R2 (g)= g' 100 (54) Pentru a ne face o imagine mai
R2'R3 Vă propunem ca exerciţiu să de- concretă, să considerăm un ecart Li
R = Rl + R2 II R3 = R, +-R-R (50) graţie faptului că potenţiometrul
terminaţi singuri soluţia problemei avînd 100 de unităţi arbitrare şi să
2+ 3 este presupus cu variaţie liniară.
pentru acoperirea plajei R = R min reprezentăm grafic diferenţa R( g)
Să mai notăm, pentru simplifi- Pentru a deduce legea matema-
- Rmax, alegînd În preaJabi! un pa- - Rmin dată de (57) pentru cîteva
care, 7u .::l ecartul plajei R propuse, tică de variaţie R = R(g), vom înlo··
rametru convenabil (valoarea lui P, cui în relaţia (50) pe R2 prin expre- valori particulare ale lui K, de pildă
.::l = Rmax - R min (51), raportul R1/R3, raportul P/R3 etc.).
sia R2 (g) dată de (54), pe R1 prin K = 1; K = 1,5; K = 2; K = 3 .
Aceasta deoarece - ca şi În cazul valoarea sa Rmin şi respectiv R3 Rezultatele sînt ilustrate În figura
Observăm că şi de data aceasta precedent - soluţia nu este unică
conform relaţiei (52), obţinînd după 9 şi - după cum se observă - linÎa-
pentru R2 = O rezultă R. = Rmin = R1 , (nedeterminare aVÎnd două condiţii ritatea nu are prea mult de suferit
deci dimensionarea lui R1 se va efectuarea calculelor elementare
impuse de asigurare a extremităţi­ pentru K = 1 -:- 2. respectiv pentru
face după aceeaşi relaţie (48). În lor Rmin şi Rmax şi trei necunos-
implicate:
P=.::l+2.::l.
schimb, pentru R2 = P rezultă cute).
R=R max =R 1 +p II R3=Rmin+ P II R3 Pentru optimizarea soluţ ii/or
R{g) == Rmin +
de unde deducem, ţinînd cont de
practice adoptate pe baza acestor + P',:l'
(55)
(CONTINUARE IN HR. VIITOR)
modele, Îndeosebi cînd este vorba
formula grupării În paralel a rezis- (P - .::l)g + 100.::l
de unele aplicaţii mai pretenţioase
tenţelor şi efectuînd calculul impli- (cînd R face parte dintr-un circuit După cum intuiti probabil (ş i
cat, de măsurare, etalonare etc)., este după cum rezultă, de fapt, din
P·.::l P(Rmax-Rmin} foarte util să cunoaştem şi modul această relaţie), măsura În care
R3 = - - = (52) de variaţie a rezistenţei R În raport este afectată liniaritatea reglajului
P-.::l P-(Rmax-Rmin} cu cursa liniară a potenţiometrului. R(g) depinde nu de valoarea În sine
Exemplul 2. Fie plaja dorită R = Vom analiza acest aspect pentru a potenţiometrului P, ci de raportul
= 10 kn -:- 13 kn. Ideal ar fi să uti- combinaţia din figura 7 (care in- din.tre aceasta şi valoarea ecartului
lizăm un potenţiometru de 3 kO = .::l, clude şi pe aceea din figura 6, ca un .::l. Intr-adevăr, dacă notăm
caz În care ar rezulta R3 = 00, deci caz particular), propunîndu-vă dv.
configuraţia s-ar rezuma la circuitul rezolvarea problemei pentru aran- K=~·= P (56)
serie din figura 6, cu R1 = 10 kO. jamentul din figura ţ). .::l Rmax - R min

TEHNIUM 11/1990
15
Secundarul filtrului de bandă UIF
este cuplat În emitorul oscilatorului +28V
mixer realizat cu tranzistorul BF181,
printr-un fir de cuplaj, În timp ce
semnalul oscilatorului este obţinut
prin cuplajul dintre emitor şi colec-
tor prin capacitatea de 0,82 pF, care
se adaugă, capacităţii interne a tran- (URMARE DIN NR. TRECUT)
zistorului. In colector se obţine sem-
nalul de frecvenţă intermediară şi
printr-o bobină şoc pentru radiofrec-
venţă este transmis la ieş ire. Dioda
BA182 de comutaţie, cînd blocul
UIF este 'in funcţiune, este deschisă, Bt3105G
anodul fiind la potent ial pozitiv În
raport cu catodu 1.
Selectorul FI F din figura 3 este
realizat dintr-un etaj amplificator de
înaltă frecvenţă (tranzistorul BF196),
un etaj oscilator (tranzistorul BF194)
şi un etaj mixer (tranzistorul BF197),

100
pF
I ~2pF

L1D
care este folosit şi ca amplificator
de frecvenţă intermediară pentru 47
UIF. Acordul se realizează cu dio- .se.
deie varicap BB105G. Diferenţa faţă coaşe", cu condiţia ca gaura ce le
de ceea ce am prezentat pînă acum It separă să nu coboare cu mai mult
constă în faptul că schimbătorul de II L4 de 1+2 dB. Canalul este recepţionat
frecvenţă este constituit din două ~I corespunzător dacă purtătoarele de
tranzistoare distincte. Oscilatorul sun~t, n"ipectiv imagine, sînt situate
(BF194) este montat În conexiune pe palierul caracteristicii, banda la-
bază comună şi mixerul (BF197) pri- terală reziduală (alăturată purtătoa­
meşte semnalul util În emitor, iar cel ""'12V rei de imagine) nu trebuie să fie ate-
al oscilatorului local În bază. In co-
lector se obţine semnalul de 1rec·- 680 0----------------------------------
FI nuată. În majoritatea cazurilor, da-
.Q.. torită uzurii, se constată· o scădere
venţă intermediară. Etajul de Înaltă a sensibilităţii aparatulUi. Dacă se
frecvenţă utilizează un BF196 În co-
scoate din 'JZ controlul automat al
nexiune emitor comun legat printr-o amplificării şi se acordează circui-
rezistenţă de 680 n (decuplată de un tele pent".1 obţinerea unei curbe mai
condensator de Î nF) la tensiunea punzătoare, pe ecran vom vedea ascuţite (cu un singur maxim mai
de -12 V. Ca amplificator de FI mÎ- apărînd cîteva oscilaţii (vezi figura 4 accentuat), se obţine o creştere a
xerul primeşte semnalul de frec- b) datorate unui nivel mare de unde sensibilităţii, dar scade definiţia ima-,
venţă intermediară de la partea de staţionare. Acordînd fin intrarea se-
ginii.
UIF printr-o rezistenţă de 47 n În lectorului FIF/UIF sau verificînd le-
baza tranzistorului BF197. Sistemul găturile, oscilaţiile trebuie să scadă.
de acord cu varicapuri este analog mult ea amplitudine. Pentru o adap-
3. Controlul curbei de se-
cu cel prezentat anterior, scoţî n- generator-marker, 20+30 m de ca- tare perfectă, acestea trebuie să dis- lectivltate frecvenţă inter-
du-se doar potenţiometrele. Anozii blu coaxial. o sondă, un amplificator pară, ceea ce În cazurile reale nu mediară-imagine
diodelor sînt la masă prin interme- de c.c. şi televizoru I testat. Interco- este posibil. Un simptom tipic pen- Curba de selectivitate a etajelor
diul bobinelor, În timp ce catozii sînt nexiunile se fac ca În figura 4 a. Me- tru această defecţiune îl reprezintă o de frecvenţă intermediară depinde
pozitivaţi prin potenţiometrul P = 47 toda constă În vizualizarea undei re- imagine dublată la o distanţă fixă de star.Jdrdul rec".!pţionat. Pentru
kn, cu care se face modificarea acor- flectate pe ecranul vobuloscopului faţă de prima. standardul nostru, gabaritul şi as-
dului. Tensiunea de R.A.A. se aplică sub forma unor oscilaţii datorate pectul curbei se observă în figura 5,
În baza tranzistorului BF196 prin şo­ neadaptării (cablu lung de 20+30 m 2. Controlul selectorului diagrama b. Banda trebuie să fie
cul de RF = 1,65 mH şi două rezis- simulează o situaţie reală, CÎnd Între Se toioseş te În acest caz schema mai mare sau egală cu 5,2 MHz, iar
tel)ţe, una de 680 n şi una de 33 n. antenă şi receptorul TV este o anu- de interconexiune din figura 5. In- palierul superior de 3 MHz. "Treapta
In scopul uşurării operaţiilor de mită depărtare). Excursia În frec- trarea de antenă a receptorului TV de sunet" axată pe 31,5 MHz trebuie
depanare, vă prezentăm nişte me- venţă aleasă este necesar să aco- se atacă cu o tensiune relativ mare. să aibă un palier de 250 + 300 kHz.
tode de verificare şi control. pere lărgimea de bandă a unui canal Imaginea de pe ecranul vobulosco- Pentru a obţine această curbă se in-
TV. Sonda culege semnalul la înce- puiul trebuie să fie asemănătoare jectează tensiunea de Înaltă frec-
putul cablului, acesta fiind apoi am- celei din figura 4 a. O formă pătrată venţă prin intrarea de antenă şi apoi
1. Controlul adaptărli plificat de către amplificatorul de este de asemenea convenabilă sau se culege fără sondă prin interme-
Se folosesc un vObuloscop, un c.c. Dacă adaotarea este necores- chiar una care să prezinte două "co- diul unui condensator de 0.'1 uF.

•:e:e:e:e:e:e:e:e:e:e:.:e:.:· Pagina raalizate de ing- CRISTIAN IV ANCIOVICI :e:e:e:e:e:.:e:e:e:e:e:e:e:e:•


identic, va apărea o uşoară scădere
'emf'\a\ de f'C.U1e.nti 1ft'MW. • a rezoluţiei, dar cum zgomotul su-
prapus semnalului este aleator, va-
eu. " ....\~i de 1u"'f"t\JJln.. rM&l loarea sa medie va scădea în acest
mod cu circa 30%, după cum susţin

~
constructori; sistemului.
Avantajul esenţial al sistemului
High Quality (HQ) constă În compa-
tibilitatea de utilizare a videocasete-
lor Înregistrate prin această tehnică
şi pe aparatele VHS clasice (care nu
sînt dotate cu acest sistem). Actual-
. 4'",".' mente toate aparatele sht echipate
..
'N".~' ~a"
C!.IoftVu.t{.ft'I 1
cu Circuite Ha, dar eficacitatea lor
variază de la un mOdei la altul, iar
rezultatele sînt mai pregnante pe
,~iri ...,) modul SP (standard play) decît pe
LP (Iong play) datorită degradării
raportului semnal/zgomot.

TEHNIUM 11/1990
17
Pentru a utiliza corect videocaseto-
tonul o perioadă cît mai lungă se
impune resp_ectarea unui minimum
de condiţii. In general acestea sînt
IDEOCASETOFONUl trebuie evitată, aparatul fiind menţi­
nut În starea de veghe pe durata ne-
utilizării (in stare de funcţionare a
ceasului sau a sistemului de control
descrise şi În pr_ospectele care Î nso- al umidităţii).
ţesc aparatele. In cele ce urmează e) Se va evita utilizarea pe funcţia
vom Încerca să subliniem acele re- SFATURI PRACTICE derulare cu imagine sau stop cadru
comandări care nu depind de tipul a aparatului.
videocasetofonului, În aşa fel încît f) Dacă este posibil, derularea ca-
utilizatorul să se bucure cH mai mult setelor va fi asigurată cu un derulor
de aparat. Ing. IVIIHAIL FLORESCU separat de bună calitate.
g) Nu se recomandă utilizarea ca-
Instalarea videocasetofonului setelor speciale pentru ştergerea ca-
Întrucît diversitatea mare de tipuri petelor Întrucît măresc uzura siste-
de videocasetofoane nu permite o mului mecanic şi a tamburului cu
generalizare a tuturor indicat iHor de Il capete video.
exploatare, se recomandă ca Înainte la o temperatură redusă va fi depc-I mărcile recomandate amintim: MA- Recomandări privind intreţlnerea
de a fi instalat aparatul să se ci- zitată În cameră cel puţin o oră!1 XELL, TDK, JVC, FUJI, HITACHI, vldeoeasetofoanelor
tească cu deosebită atent ie manua- Înainte de a fi introdusă În aparat.' SCHOT, KODAK, AGFA, BATF, Subliniem că aceste recomandări
lul de utilizare a aparatului. b) Casetele se păstrează obligato-~ SONY, PANASONIC, PHILlPS. Lista sînt valabile numai pentru intervenţii
Recomandările general valabile la riu rebobinate, În cutie şi numai în!11 nu este exhaustivă, chiar şi la aceste efectuate de specialişti.
punerea În funcţiune sînt următoa­ poziţ ie verticală. Păstrarea casetei' firme existînd diferenţe mari de cali- Pentru menţinerea duratei de viaţă
rele: nerebobinate sau În poziţie orizon- tate între diferitele tipuri de casete. cît mai mari a videocasetofoanelor
a) Aparatul se va instala pe o su- tală favorizează alunecarea spirelor~ Atragem atenţia că un mare număr \!')se recomandă următoarele:
prafaţă plană, orizontală, asigurî n-
du-se de jur-împrejur spaţiul nece-
si deformarea benzii.
' c) Utilizarea casetelor În regim de~
I de casete TDK vîndute prin Comtu-
rist au un nivel inferior de calitate
a) La fiecare 500 de ore de func-
ţionare efectivă a aparatului se va
sar circulaţiei aerului pentru răcire. căutare cu imagine sau stop pe ima-~ faţă de produsele aceleiaş i firme co- efectua o curăţare a sistemului de
b) Nu se va conecta la reţea apa- gine măreşte uzura casetei şi a ca-I mercializate În Vest. capete magnetice, precum şi a tutu-
ratul decît după 2 la 4 ore de la in- petelgr magnetice. Il Recomandări privind exploatarea ror părţilor din sistemul mecanic
troducerea lui în casă, pentru a se d) in cazul În care o casetă nul videocaseiofonului care intră În contact cu banda.
asigura preluarea temperat urii me- este acceptată de aparat, se va evitai Prima recomandare şi atenţionare b) La circa 1 000 ore de funcţio­
diului. utilizarea ei. ~ pe care o facem tuturor deţinătorilor nare se recomandă curăţarea siste-
c) Aparatul va fi astfel dispw; să e) Se vor evita murdărirea exte-~ de video casetofoane este aceea de mului mecanic fără demontarea lui
nu fie infiuenţat de surse de căldură riorului casetei, Ş ocurile Ş i vibraţiile~ a nu deschide cutia aparatului şi a pentru eliminarea urmelor de depu-
sau de acţiunea directă. a razelor so- asupra casetei, precum şi deschide-~ nu interveni asupra nici unei părţi nere de pulbere magnetică sau de
lare. rea capacului de protecţie Ş i atinge-~ din sistemele. mecanice şi electro- cauciuc rezultate În timpul funcţio­
d) Distanţa limită dintre aparat rea benzii. ~ nice decît prin intermediul unui spe- nării.
şi sursele de cîmpuri magnetice pu- f) Nu vor fi utilizate sub nici unI cialist. c) Ungerea sistemului mecanic va
ternice va fi de minimum 30 cm. Se motiv casetele cu banda ruptă saul a) Î ncăperea În care este instalat fi efectuată numai În conformitate
va exclude asezarea videocasetofo- şifonată care pot cauza defecţiuni~ videocasetofonul trebuie menţinută cu caietul de service al aparatului
nului cutia televizorului, În apro- grave aparatelor, inclusiv distruge-Î,: curată. În timpul efectuării curăţe­ respectiv.
piere difuzoare, aparate de radio rea capetelor. ~ niei, atît aparatul cît şi casetele vor d) in cazul În care utilizarea apa-
sau alte aparate electrice. g) Folosirea excesivă a benzilorl,'1 fi protejate de depunerile de praf. ratului este redusă se recomandă ca
e) Condiţiile optime de funcţio­ cu grad avansat de uzură conduce! b) Nu se va menţine caseta în operaţia de curăţare să se efectueze
nare sînt asigurate În domeniul de la uzura rapidă a capetelor magne-~ aparat timp îndelungat, fără a se la minimum 2 ani, chiar dacă nu a
temperatură18-24°C şi la o umidi- tice. l! executa comenzi. fost atins numărul de ore de func-
tate care să nu depăşească 60%. h) Uzura casetelor poate fi con- ~ c) La cuplarea videocasetofonului ţionare indicat mai sus.
statată prin: 1: cu alte aparate (ş i în mod dosebit in cazul funcţionării necorespun-
Păstrarea şi manipularea video- - deformarea vizibilă a benzii (ş Î- ~ cu televizorul) se va verifica lipsa zătoare a aparatului, indiferent de
casetelor fonarea ei); l~ scurgerii de curent cu ajutorul unui caseta utilizată, se va apela obliga-
Ca o primă recomandare menţio­ - .c!~te:rea ~Q?motului şi deSin-i creion de tensiune cu bec de neon. toriu la un specialist pentru reme-
năm că toate indicaţiile privind locul cronlzarn Imaginii; ~ În cazul În care indicatorul lumi- dierea eventualelor defecţiuni. Res-
şi condiţiile de instalare ale videoca- - creş terea zgomotului pe cana-I nează se va inversa poziţ,ia În priză a pectarea ansamblului de recoman-
setofonului sînt valabile şi pentru lui de sunet. I! ştecherului. dări de mai sus permite mărirea du-
depozitarea casetelor. i) Casetele de mă rci necu noscute ~ d) Menţinerea alimentată În mod ratei de serviciu a videocasetofonu-
a) Caseta care a fost transportată vor fi utilizate cu prudentă. Dintre' inutil a întregului sistem electronic lui În condiţii optime de vizionare.

• semnalizează lipsa programării numărul de minute este mai mare


circuitului prin aprinderea tuturor de 30.
OI. fEDIUC LIViU - Bucureşti segmentelor orizontale ale cifrelor şi • deşteptător
emiterea unui semnal sonor timp de - emite un semnal melodic pe ie-
2 s la intervale de 8 s; şirea MEL concomitent cu trecerea

P1206 • afişează timpul de ciclu de 24


de ore, alternativ oră, minut şi dată
şi lună (8 s ceas, 2 s data);
• afişează la cerere unităţi de mi-
ieşirii ON/OFF În starea activă În ca-
zul coincidenţei dintre ora de deş­
teptare şi ora curentă;
- starea activă a ieşirii ON/OFF
nute, zeci şi unităţi de secundă În este păstrată timp de 99 de minute;
mod continuu; . - permite blocarea semnalului
• schimbă numărul de zile ale lu- melodic timp de 9 minute (buton
nii februarie În funcţie de stadiul K1; se poate face acest lucru timp
Vă prezentăm, după cum am pro- de utilizare programabile şi poate contorului de ani, ce funcţionează de 99 de minute);
mis, schema şi datele de realizare funcţiona cu următoarele tipuri de Într-un ciclu de 4 ani, care după co- - cu ajutorul intrerupătorului K4
ale ceasului electronic cu circuitul afişaj: cu patru cifre, afişor LCD, afi- nectarea alimentării se reglează au- se pot opri semnalul melodic, cît şi
MMP1206. şor LED şi afişor cu tuburi fluores- tomat pentru anul bisect; ieşirea ON/OFF pînă la următoarea
Datele tehnice sînt cele indicate cente. Etalonul de timp este un os- • semnalizează la cerere o zi coincidenţă a orei de deşteptare cu
de constructor: "Microelectronica" cBator cu cuarţ cu frecvenţa de re- aleasă (1 din 31) a lunii prin afişajul ora curentă.
- Bucureşti. zonanţă de 32 768 Hz. Acest circuit intermitent al orei exacte (cu o frec- • timer
Circuitul MMP1206 este un circuit este executat cu ajutorul tehnologiei venţă de 1 Hz), iar data este afişată - demararea timerului urmează
integrat numeric MOS cu scară cu valoare de prag scăzută PMOS În mod continuu timp de 2 s; În momentul stabilirii conţinutului
mare de integrare care realizează cu poartă de aluminiu şi Încapsulat • anulează la cerere secundele şi reversibil de minute la o valoare di-
funcţiile unui ceas .electroni.c pro: În capsulă de 40 de pîni. minutele orei exacte, În care caz ferită de zero, cînd starea ieşirii
gramabil cu deşteptator destmat sa Circuitul integrat de ceas starea numărătorului de ore nu su- ON/OFF este schimbată În activă.
radioreceptoarele alte MMP1206 În utilizarea lui de bază feră nici o schimbare cînd numărul
de uz general. îndeplineşte următoarele funcţiuni: de minute este În intervalul 1±30
MMP1206 oferă 6 • ceas: inclusiv, fie este mărită cu 1 cînd

18 TEHNIUM 11/1990
114 L. r
IJ
HDE 2101 1
I?r~ (MDE 2111)
]11 /3

HDE 2101 I rfJ~ MOE 2101 ~


'p::1lMDE2111} 11 (HDE2111) 1
/4
J}JHDE 2101
i l0rl (MDE21111
I
II r 2 1 I 81 7 21 1 10 18 \ 9 7 2 I 7 111118

l REZISTENTE PENTRU LIMITAREA CURENTULUI DE APRINDERE 680n


• AL AFISOARELOR
L..r I I I 1 r
J I 1 1.1 .1 J r 1 1.1 T
2 4 6 10 '2 15 I " If I II, .::II "'--.1'" o IIV '.!II':>I I r 4 '" 10 fIVI IL 1:;) I T itI,1l. q 10 I Il T O
I 4049(4050)' 6 I 4049 (4050) 18 1 I 4049(4050)1BI 4049 (4050) t81 4049(4050)
3 5 7 9 1114 3 5 7 9 11 J4 3 5 7 9 11· Il, 3 5 7 9 11 14 9 J~
10K< R 'li!;" 1001<

47/(
0-,

HfiL
f)'50
{)'S1
P
COI"1

l,b
..r-t '
Itg
I,e
24 23 2221 20 19 18 17 16 15 14 11 12 71 70 9 8 7 6 5 4c1
HHP 1206 4e
25 26 27 28 29 JO 3334 .3 4 31 36 3537 39 40 2 32 1 38
4f
40
3h
3g
3c
RI
I 20/<.

Ros 32768Hz

-
.r-t
oSOI(

PROGRAMAREA CIRCUITULUI MMP1206


,. La prima apăsare a lui K3 se programează timerul.
1.1. K1 - potrivire liberă
1.2. K2 - potrivire rapidă
2. A doua apăsare a lui K3 potriveşte ora de deşteptare pe 24 de ore cu
aceleaşi funcţiuni K1, K2.
3. A treia apăsare a lui K3 potriveşte ziuaO-31 cu aceleaşi funcţiuni K1,
K2.
4. A patra apăsare K3 reglează numărul minutelor cu K1, K2. aducere la
zero.
5. A cincea apăsare a lui K3 potriveşte timpul În 24 de ore cu K1 - potri-
vire liberă şi K2 - potrivire rapidă.
6. A şasea apăsare a lui K3 serveşte la potrivirea calendarului cu aceleaş i
functiuni K1, K2.

TEHNIUM 11/1990
ANIMAŢIA

CĂLIN STANCULESCU

Foarte mulţi cineaşti amatori şi-au mij-


~URMARE DIN locul preferat de expresie În filmul anima-
ţie, În care, fără a se chiar la perfor-
manţele studiourilor s-au realizat
TABELUL 6 totuş i opere notabile.
Profunzimea cimpului la un obiectiv de 63 mm cu luminozitate 2,7 Animaţia poate fi concretizată cu cele mai
diverse elemente, printre care se pot enumera
Reglaj pe Pro funzime de cÎm desenele executate pe hîrtie, carton, pî nza,
montura de ------.----..- ..--------------....:---=-.-:....----------- păpuşi sau alte obiecte tridimensionale, Tre-
distanţă f:2,7 f:5,6 1:8 f:11 1:16 f:22 buie menţionat faptul că filmarea animată a
(m) obiectelor plane este tehnic deosebită de fiI-
m m m m m m m
marea obiectelor tridimensionale.
00 59 40 29 20 14,4 10 7,22 Pentru finalizarea unui desen animat trebuie
material~ate desenele ce vor cores-
15 12,0 20,1 24,1 9,82 32,0 8,57 61,0 7,37 6,0 4,90
punde fiecărei faze de Î nainte de re-
8 7,06 9,27 6,67 10,0 6,25 11,1 5,72 13,4 5,15 18,0 4,44 41,0 3,81 prezentarea desenelor În fazele de mişcare,
5 4,60 5,47 4,45 5,73 4,26 6,07 3,99 6,67 3,72 7,63 3,34 10,0 2,97 16,1 acestea trebuie incluse într-un plan elaborat
3 2,86 3,16 2.79 3,25 2,72 3,35 2,61 3,53 2,49 3,77 2,31 4,28 2,13 5,09 pentru fiecare grupă de cu iona-
3,33 1,87 3,80 rea timpilor necesari redarea
2,5 2,61 2.66 2,30 2,74 2,22 2,85 2,14 3,02 2,00 miscări. Numărul de
2,0 1,94 2,07 2,10 1,87 2,15 1,82 2,22 1,76 2,32 1,67 2,49 1,58 2,75 ţiunilor înscrise
1,5 .56 1,42 1,58 1,40 1,62 1,32 1,67 1,31 1,76 1,25 1,88 termină În raport cu
1,2 ,24 1,15 1,25 1,13 1,27 1,11 1,30 1,07 1,36 1,03 1,43 rare. Dacă o acţiune durează o
1 1,04 0,95 1,05 0,93 1,06 1,11 0,88 1,15 tru redarea ei ecran sÎ nt necesare
1,02 0,96 1,00
(16
0,8 0,79 0,78 0,81 0,77 0,82 0,77 0,83 0,76 0,84 0,74 0,86 0,72 0,89 Pentru a dinamism
0,7 0,71 0,71 0,66 0,71 0,67 0,72 0,66 0,73 0,65 0,75 0,64 0,77 ni i filmate, o mare atenţ ie acordată ac-
0,6 0,60 0,58 0,61 0,58 0,61 0,57 0,62 0,56 0,63 0,55 0,65 celerării si decelerării miscăriL Divizarea nu-
mărului de imagini . durata unei mişcări
0,5 0,50 0,50 0,49 0,51 0,49 0,51 0,48 0,51 0,48 0,52 0,47 0,53
de la un capăt la al unei acţiuni nu este
suficientă. Prin desen trebuie acele
TABELUL 7 acceleră ri si deceleră ri care de-
Profunzimea cimpului la un obiectiv de 76 mm cu luminozitale 4,5 termină personalitatea, caracterul şi natura
obiectelor sau animate_
Amintiţi-vă unui personaj ca
Reglaj pe Pro f u nzim e de cÎm Woody faţă de mobilitatea redusă a ursului
montura de --------------------------~---------- diQ "Cărţile junglei" de R. Kipling,
distanţă f:5,6 f:8 f:11 f:16 f:22 In cazul utilizării miscărilor de
(m) ITI m m m m m noramare, spre exemplu) este rr.intr,~inrl;r',;:ot,:,
Începerea sau terminarea bruscă a
00 51 28,6 20,8 14,3 10,4 Desenele conţinînd diverse faze ale
30 18,9 73,3 17,3 112 14,7 12,3 9,70 7,72 fi executate În cadrul unei mari diversităţi
15 11,6 ,2 11,0 24,4 9,85 31,5 8,71 61,4 7,33 6,15 metode.
8 6,92 9,50 9,94 6,25 11,1 5,78 13,0 5,13 18,1 4,51 34,6 Cea mai simplă metodă este cea denumită a
albumului.
5 4,55 5,55 5,70 4,26 6,05 4,04 6,60 3,70 7,70 3,38 9,62 Fazele miscării sînt realizate sub forma unor
4 3,71 3,65 4,43 3,51 4,65 3,35 4,95 3,13 5,55 2,89 6,50 desene grafice liniare, fondul fiind finalizat pe
3 2,84 3,18 2,80 3,24 2,71 3,35 2,62 3,50 2,48 3,80 2,33 4,22 coală de hîrtie.
2,5 2,38 2,36 2,66 2,30 2,74 2,24 2,84 .2,13 3,03 2,02 3,29 desenelor se
cu sursă de iiuminare
2 1,94 2,07 ,93 2,08 1,90 2,12 1,87 2,15 1,80 2,30 1,80 2,37 tuburi fluorescente), situată sub
1,5 1,48 1,53 .48 1,53 1,47 1,54 1,45 1,57 1,44 1,58 1,43 1,60 un geam mat (deasupra căruia se află un
1.3 1,29 1,31 1,29 1,32 1,28 1,33 1,27 1,33 1,27 1,34 1,26 1,35 geam transparent) care se pun desenele ce
urmează a fi
1,15 1,14 1,16 1,14 1,16 1,14 1,16 1,13 1,17 1,13 1,18 1,12 1,19
Foile desenate trebuie
TABELUL 8 nea succesivă a
du-se În aceeas i
Profunzimea cimpului la un teleobiectiv de 102 mm cu luminozitate 2,7 Dezavantajul acestei
este acela că fondul miscării se
Reglaj pe Pro fu nz ime de cÎm care foaie desenată. -
montura d e - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - O modalitate de simplificare pentru evitarea
distanţă f:2,7 fA f:5,6 f:8 1:11 f:16 f:22 unui mare volum de muncă este articularea fi-
(m) m m m m m m m gurilor
Figurile se Întîi pe carton
00 150 102 72,5 51,0 37,0 25,4 18,5 apoi se colorează şi se
60 43 100 37,7 145 33 350 27.5 22,9 17,9 14,1 Principalele elemente
30 25 37,5 23,2 42,5 21,2 51 18,9 73 16,6 159 13,7 11,4 (capul, picioarele, mîinile), În
zează separat şi se
15 13,6 16,7 13,1 17,6 12,4 18,9 11,6 21,2 10,7 25,2 9,42 36,6 8,30 79
tentă sau sîrmă la
8 7,59 8,44 7,42 8,67 7,21 9,0 6,94 9,52 6,59 10,1 6,10 11,6 5,60 14 fondul executat
5 4,84 5,17 4,76 5,26 4,68 5,36 4,56 5,54 4,41 5,77 4,18 6,21 3,94 6,84 eului miscării
4 3,90 4,1 3,85 4,16 3,79 4,24 3,71 4,34 3,62 4,48 3,46 4,74 3,30 5,10 nu se mai repetă
2,58 3,57 gurile nu mai
3 2,94 3,07 2,91 3,09 2,88 3,13 2,83 3,18 2,78 3,26 2,69 3,39
care fază a
2,5 2,46 2,54 2.44 2,56 2,42 2,59 2,39 2,63 2,34 2,68 2,28 2,77 2,21 2,84 Acesta este un procedeu deseori întrebuin-
2 1,97 2,03 1,96 2,04 1 ,95 2,06 1,93 2,081,90 2,11 1,86 2,16 1,81 2,24 ţat pentru descrierea unor fenomene tehnice,
1,5 1,48 1,51 1,47 1,52 1,47 1,53 1,46 1,55 1,44 1,56 1,42 1,60 1,39 1,62 pentru detalierea de a
1,30 1,51 unor mecanisme,
1,4 1,39 1,41 ,38 1.42 1,37 1,42 1,37 1,44 1,35 1,45 1,33 1,48
protecţia muncii etc.

TEHNIUM
20
Amatorii cine şi video neglijează lice cu diferite
foarte des rolul iluminatului În reali- 2). Panourile ~o~;l"",t",;nto
zarea filmelor. Marea majoritate uti- siuni uzuale
lizează o singură lampă de mare pu- O dispunere ca
tere (cuarţ, halogen sau nitraphot) o compensare .,.. "Fi"'i ..... ,,·f"
În mod curent În axul camerei şi În filmării.
deasupra. aceea a lum"inll Toarte puternice - sisteme de reflectare. se o intensificare a
Vom încerca să prezentăm mai jos (dure) deoarece umbrele devin În primul caz, lumina se atenu- umbrelor reflectorul Ar va
unele probleme ale unui iluminat foarte dense În părţile laterale şi ează prin măşti de voal, tifon sau avea un grad mare de luciu, iar
corect, fără pretenţia de a putea efectul poate deveni chiar comic. pînză întinse pe rame de lemn şi in- dacă, de se doreşte obţi­
epuiza subiectul. Pentru compensarea acestei situa- tercalate pe traiectoria luminii. Me- nerea unui lumină difuză se
ţii se utilizează mai multe metode, În to<,;ja presupune multă experienţă. utilizează o mată.
1. Uuminatul in fUmările ex- principal: In al doilea caz se utilizează su- O soluţie panoului
- sisteme de atenuare (panouri prafeţe reflectante (nu oglinzi 1) rea- cu două respectiv cu
difuzante); lizate din materiale albe sau meta- bronz auriu
că În exterior, principala
de lumină rămîne cea natu- Poziţionarea exacta ca distanţă şi
rală. Acest lucru limitează posibilită­ înălţime a panourilor reflectorizante
ţile, dar totuşi unele compensări se este exclusiv combinaţia
pot relativ uşor. dintre subiect-acţiune timpul ma-
are În acţiune şi un rol es- terialului fotosensibil.
şi de aceea trebuie asigurate un lIuminatul
raport corect al contrastului 'intre duce la
planurile imaginii, o perspectivă dacă este
convenabilă şi, uneori, chiar o tuşi aici
anume atmosferă. de a evita
în exterior se recomandă să se si- minii În
tueze astfel şi subiectul Încît poate
lumina să oblică (fi- captoare).
gura 1). umbre con- iluminire dă o
venabile, greu de realizat cînd lu- nenaturaL
mina provine la limita orizontuiui (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
(seara sau sau perpendi-
cular, la ora
Această relativă came-
de altfel, bine '." ",
fotografică. ",,"""
existenţa mişcă- '", "
rii face ca În să avem varia-
ţii mari de iluminare.
să evităm iluminarea
faţă, a subiectului În

caz sînt plate,


de contrast. Si-
delicată
în camerelor cînd lu-
mina axială se utilizează numai pen-
tru unui iluminat natu-
ral
O CI doua situaţie de evitat este

REALIZAREA BOBINElOR Ecranul electrostatic al unui


DIN PAG~ 7)
electrică
poate fi real Î-
continue şi cîmpuri magnetice de dajul) micşoreaZĂ inductanţa bobi- În care: acţiona
asupra cîmpului
joasă frecvenţă se confecţ ionează nei. Reducerea inductanţei bobinei Le inductanţa bobinei cu magnetic. n transformatoare, pen-
din materiale magnetice cu per- situate În interiorul ecranului fată ecran; tru micşorarea cuplajului electro-
meabilitate ridicată (oţel). de inductanţa aceleiaş i bobine fără Lo - inductanţa bobinei fără static dintre înfăşurări se foloseşte
Ecranele se execută sub formă ecran poate fi calculată cu formula: ecran; un ecran dintr-un strat bobi-
de de cilindru tăiat, de pahar k - factor ce depinde de raportul nat cu sîrmă. dintre capetele
sau de cutie. -Le = [ 1 - (d
- ) 2 . -1 . -1 ] (14) d/l (rezultă din diaarama 3). acestuia este izolat, iar celălalt
Bobina ecranală. Ecranul (blin- Lo O le k capăt se leagă la pămînt (Ia masă).

~ -~
r\ r--~
0,8
r--
20 l--+--+-
0,6 i'..
10 "- ~
0,4
5 .... "" "f.-.
0,2

2 3 4 5 6
O
O,1 0,15 0,2 O~ 1 2 3 5
~
10'
m

20 30 50
::ii~ 100

Diagrama 3
notor'l'"n in""'",,,, permeabil ităţ ii Jlf. Calculul inductanţei bobinei cu ecran

TEHNIUM 1111990
21
Un element de divertisment ,este T
această construcţie care imită destul 9V :
....s-
de aproximativ CÎntatul ~m~i cocoŞ:
Comanda începutuluI CI ntatulul
este dată de un fototranzistor de ti-
pul BFW14, deci g~ner~r.ea sem~8:~
lului este comandata la IVirea luminII
(a zorilor). .
Elementul generator este un cir-
cuit 555, secondat de un MMC4011.
Semnalul acustic este reprodus de
o cască miniatură de tipul celor uti-
lizate la ceasuri.
RĂDI6TECHNIKA, 6/1990

BFW 14 ac 182B PK242-9 0V

-16'C -10'C O'C +10'C ~20'C Termometrul prezentat


indică temoeraturi cu-
prinse între-16°C şi +30°C
prin intermediul unor
diode LED, comandate de
două circuite integrate
A277D. Elementul sesizor
de temperatură este un
termistor cu rezistenţa de
12 kn.
De mare importanţă
este alimentarea cu ener-
gie care se obţine prin in-
termediul unui transfor-
mator 220 V/14 V.
Tensiunea redresată
este apoi stabilizată la va-
loarea de 12 V.
fUNKAMATEUR, 6/1990

2.2 k

TEST

Instrumentul permite măsurarea rezistenţelor electrice pe 5 scale, valorile 10M


fiind cuprinse între O şi 10 MO. Se utilizează un instrument indicator cu
scala 0-1 mA, conectat la un amplificator operaţional de tip 741. Dioda de
referinţă D1 este PL9, iar dioda paralelă cu instrumentul este'1N4148. Pentru
reglajul capului de scală, În serie cu instrumentul este conectat un potenţio­
metru de 100 kO.
Toate cele 5 scale fiind În raport 10, instrumentul nu are nevoie de o gra-
dare specială.

QST

22 TEHNIUM 11/1990
~ v
FIRMA Av CORPORATIE' DE TELECOMUNICATII SI AUTOMATIZARI,
I

ASIGURA
...
DERULAREA DE OPERATIUNI
"
DE COMERT EXTERiOR
lN URMATOARELE DOMENII:

-- Aparate telefonice
- Centrale telefonice
- Telex, telefax, sisteme de transmitere de date şi
comunicatii
- Sisteme de electroalimentare şi surse
- Elemente şi sisteme de automatizare
- Sisteme de conducere distribuită
- Dozaloare aulomate şi echipamente automate
de CÎntărire pentru industrie
- Roboti industriali şi eChipamente de conducere
pentru robot i
- Automate programabile
- Sisteme de aeţionăr; reg/abile
- Excita1ii pentru generatoare pină la 330 MW
- Calculatoare mini şi micro pentru industrie
- Aparataj electric de joasă tensiune
- Aparataj electric minier şi Ex
- Contactoare şi aparataj automat
- Aparate electrice de măsură
- Testoare aulomate şi aparate de măsură
- Relee şi micromotoare
- Aparatură electromedicală
- Proiecte complexe de echipare electrică şi au-
tomatizare
- Livrări la cheie pentru instalatii de automatizare
şi centrale telefonice
- Service, software, montaj, asistenlă

ROMATEL ASIGURĂ SERVICII SI PENTRU


PERSOANE FIZICE DETINĂTOARE DE f

TLX 10389~ BD.KALININ 18 BUCURESTI


MATEl R ~ COD 71293 ... ROMÂNIA

TEHNIUM 11/1990
- ASOCIATIA DE ELECTRO- comenzi va puteţi adresa la telefon: structorilor amatori ce pot efectua
NICĂ BRAŞOV execută: montaje 130037. comenzi la adresa: Str. Sarmizege-
electronice, proiectează cablaje, - AGENTIA CAMI (consulting, tusa nr. 7, bloc 39, scara B, ap. 8,
reglează montaje realizate prioritar informaţii, comisioane) vă stă la Braşov 2200 (ing. Romulus D.
cu piese indigene. dispoziţie cu aparatură fotografică, Mălinaş, Y06BQT).
Pentru comenzi va puteţi adresa cinematografică, accesorii şi mate- - TIFUI V4SllE, Str. Vulturului
la AEB, CP 27, 2200 Brasov 5, telefon: riale. Pentru informaţ ii şi comenzi 20, bloc E4, sc. A, ap. 5, Braşov,
921/67694. . adresaţi-vă la: Agenţ:a CAMI, 7000 oferă revista TEHNIUM numerele 7,
- AGENTIA FOTOGRAFICĂ Bucureşti, P.O. Box 7·-64, România, 8/1971; 2/1973; 1, 3, 4/1974; 3-12/
"GLOBUS" execută: filmări pe 16 mm telefon: (90) 868072. 1975; 3/1976; 1·-12/1977. Solicită
şi 35 mm, cu viteze Între 24-40000 - YELLOW POINT, atelier spe- pentru .. completarea colecţiei re-
d~ cadre pe secundă; fotografii color cializat În realizarea cablajelor pen- vista "Tehnium" nr. 5 şi 6/1989 şi 1.
ŞI alb-negru pentru reclamă; pliante tru montaje electronice de comple- 5-6/1990.
reclamă şi cărţi poştale. Pentru xitate medie, este la dispoziţia con-

..

Radioreceptorul Irena 401 lucrează În gama undelor ultrascurte, 65,8-74


MHz.

IRENA 401 Elementele de bază pentru acest receptor sînt trei circuite integrate, etajul
amplificator de audiofrecvenţă fiind construit cu elemente discrete.
După cum se observă, acordul circuitelor de intrare se efectuează cu
diode varicap.
Semnalul de frecvenţă intermediară, 10,7 MHz, este aplicat următorului
cir.cuit prin intermediul unui etaj cu tranzistor.
in amplifîcatorul audio tranzistoarele au următoarele echivalenţe: KT315 =
DRAGNEA SORIN - Focşanl
ac 107; KT209 = BC 177.
Circuitele integrate nu au echivalenţe.
Alimentarea se face cu 9 V.

~ Hif lO/(
RiS ZZI<
J-I:S'~J--{:::::-J"""'-IH
CJ6 aDIN/(
CJg aUINK
H