Prof.

Marian NitI

G) Editura Mitropolia Olteniei. 2005

ECOLOGIA
;.:. '
tl - ,r 'i ':

Redactor: Pr. drd. Nicolae Rdzvari Stan

vilzuti prin ochii credintei in
'fehnoredactor: Valentin Corneanu
',i

Corector: Ana Ocoleanu DUMNEZEU

CopertS: Laurenfiu Barbuica :

Tipdri ld cu hinecuvanl area

i.P.s. TeoJan
MitropoIituI OIteniei

ISBN 973-77 63-06-8

Editura Mitropolia Olteniei

 PREFATA

clr"rvd'tul de i'curajare pe care l-am scris ca prefafd Ia

edilia a II-a a c54ii .#*.s13""::ii_yl3
ll'il. ll:r'li _.-I.gittei,.T-
P::}Jtg"/-s}l.] ri-a atins scopul. cdci, iati, dtrgrd nu fbarte multa
acelaryi autor. domnul prof. gr. I Marian Ni1d, propun*&.
'rcffre. 'e *.fu***
tf,:ritu\te$i o.flcoJ?gie.1'azl1la lqt prin.g-q.hii ,(rslui in_ _-.
c,aqe creclg
l)umnezeu. ;.
: -,:--::: ::.!{ij: 'j

Partea I. scrisr
scrisl ca dezbatere strict qtiinlificd, are meritul
meritul f

de a li complerd ca inlbrmatie. cornparativ capitorelor de

I

ecologie inglobate tn manualele de biologie. il

Partea a II-a adaugd capitole necesare

interesante qi
'oi. l|

in contemporaneitate, cum ar fi bi.t'pul urban gi poluarea.

I
Parten a III-a tbce un_in-cepur de ab9.rda1g.a eggloglei
ca I
_:::J:9.1_o_gjg.:"intalnirea-*.Qi;*i.l .rr te*rl";" eqre pqsiQlla pgnt1q I
:a:)11l,l*ng p9.4!9 fi car.e
gcoJog tlecdt tgiipec:tapd legitdqile pe
I
*:?..t"tyl ,"!s* ,,dilr ziqlirii.. $ale, ilfelgeand cd nu se poate fl

irnproRria agupra lumii impotriva

'oii Dumnezeu, care I -a
lui
I
:$:rgl 4o?r ca administrator, grnul se vA stridui sd lucreze I
Iltyl" fe! qp-regiat de cel care i-a incyedjnlat bunurile Sare, I
\.Y]"li tlatdndu;se un bu1 manager ua auzidin gura strpanului; fl
,,.B!ne, slugd bund ,yi crecrinc'irtusti, peste ptgine
ai Jbst
5

t !
 c;'reylinc:iou:;d, pe,sle nullte le voi pune; intrd fnlru hrrcuriu domruilui
ltitr" (Matei 25,21). Cu alte cuv;inte: ., I;iule, lu lotclecrune eqli ctt
E c o L oG rA :
"
i XTr"*Tfr c oN$r Ir NrA
y"ine ,yi toale ule mele ulc lule .u1nl " (l,uca 15,31).
true
pg_ry1ezeu sir ne infelepfeascA qi sa ne a.iute szi ue purtdm.
{ [*
r\eu ffur{t Ca in cazul multgr discipline. numele qi definilia
I r
cu ca mo$tr'nitori, r1u ca.liqte ndimili,
Juy:a 'iqtc conferite ecologiei spun mult pentru pei chemali sd ii cunoascd
conlinutul si s6-i pdtrundl sernnificafiile.
Ieromonah Grigorie Sandu i r . ..
. t t , . : -
in
A
In privinfa denurnirii, ternrenul de ecoktgie s-a impus
ategfia opfniei pqh[*c"g occidentale mai ales dup[ 1970. ia1 in

serie de evenimente cu un puternic impact social, precum

celebrele maree,negre ori accidentele nucleare, in frunte cp g9"l

de la CernobAl (26 aprilie 1986) au zguduit din inerfie opinia

publicd qi a introdus tr-eptat ecologia i1 r6ndyl_ preocupdrilor
individului qi comunit[1ilor. Se redescoperea astfel un nume
vechi de peste un secol. Crearea lui este atribuitl biologului
gennan Emst l{aeckel ( I 834- 19l 9), iar data de nagtere este anul

1866, pe cAnd acesta funcliona ca profesor la Universitatea din

Jena. De altfbl, prirna sa men(iune cu valoare de certificat de
nastere se gdseqte intr-o noti de la pagina 8 a lucrdrii "(]eneralle
Morphologie der Organi,snlen" (Berlin". 1866), sub forma.
"...ektslogie...Stiinla ecrmunii, moclului cle t'ia{t, u raporturilor
vitcrle elerne reciproce ale organisrnelor etc." Construit precum

I
&
&
 qtiinfele biologice au frcut apel la qtiinlele umane:
etnologia a PARTEA I
denunfat decivilizurea promovata cle occidentali coltra
etniilor pAUATTUL-oPLANETAVIE
qi culturilor minoritare; demografia s-a confruntat
cu creqterea
mondiald a populafiei Ei impactului, pe mdsurd. asupra
mediului; in ultimii ani, oarnenii din difurite pdrfi ale lumii au
socicrlogia a perceput sn rdzboi intre societate natur6;
cuvinte
Ei
.il"gp-y, sf, aplecieze gi sr inJele agd faptul cd planeta noastrd
pr'ecum naturS, qtiinf5, tehiricd au trezit filozofia
care a hrd'it reprezintd o casd nu doar pentru noi, ci q;i pentru alte forme de
veclrile sale dezbateri asupra acestor noi constatrri.
Sanalatel acestot foryq de yiaf5, este esenfiald slnaqlii
Asa cum se intdmpld
:j:!i,
in lumea modernd. aceste societafii umane.
probleme au invadat deopotrivd qi economia qi politica
pentru a
cduta cauzele. 'crizei ecologice qi a credita solufii posibile.
.Tltry a o infelege qi a avea griid de planeta noastr{
o trebuie sd infelegem bine cum funclion eazd toate organismele
ecologie politicd a interpelat economia politicd $i, ca o rtetiu este u$or sd vedefi cd pamantul este un singur sistem
consecinfa. la nivelul miqcarii sociale s-a impus un
?il
nou curent viu. Este o bio,sfcrd sau un 54lob viu.
aV--. -..,-,'--'--
de gandire qi acfiune: ecologismul. Trecerea ecologiei de ,

la Biosfera este o parte a

stadiul de simpla disciplinr gtiinfific d la cea de problemi
a planetei ;;Jr viafd. ."ori"A.
conqtiinfei comune. nationald "*irta
;;i internafionald, cu expresii toate zonele de aer, p5mdnt
li.,+p4, t
corespunzdtoare la nivelul teoriei gi acliunii militante, ?#4.4-o'!"''4

precum qi viafa din aceste zone

i
repre zintd I
I
una din nrarile cuceriri ale secolului XX
(Figura I ). Viafa nu este rdspAnditd
ln mod egal. ln
iungld sunt numeroase fbrme de
[inergie cakrricl
r,,ia1d, in regiunilg pofare sau .. in
i"q.r,,rri cloar cAteva. Figura l. Interacfiunile
"*irri
biosferei la nivel planetar
\2
13
 Capitolul I aceastd treaptd spre nivelul populafional sau al speciei, se
NIVELURtr DE ORGANIZARE ALE MATERIEI VII constat[ fenomenul adaptdrii la mediul de viaf6;
* nivelul biosferei, care cuprinde totalitatea
.!.la!eria 'n'ie constituie un ansamblu de sisteme biocenozelor de pe pdmdnt. ce funcfion eazf' caun sistem la scard
echivale-nte, cu caracter de univer.salitate, ceea ce planetara. Pana in prezent, sunt prea pufin cunoscute legitalile de
Pi"l:_*i:e
ci nivelul dat lrebuie sd cuprindd intreaga materie vie. funcfionare ale'acestui ultirn nivel. ,
llseamrrd ,

gq exgepfig. intreaga ngtuld creatr de l)u,mnezeu esre , Preocupdrile ecologiei ?ncep,. mai ares. de la nivel
in sisteme de diferite ordine Ei grade de complexitate, biocenotic.
_o,rganizatd
Adoptdndu-se acest criteriu. s-a stabilit cu certitudine
pdn[ in prezent existenfa urmdtoarelor forme de organizare:
* nivelrl individuul. care are ca trnitdtit'
reprezentali-r,1g indivizii biologici ca ,fbrme elementare de
a materiei vii;
9r-uanizare
* *.r-flltr.popula{ional sau al s-Wtigi, 1gpr9z9pt3j
prin ansambluri organizate de indivizi in succesiunea
'w'q'r'- !'i

neintlerupta a ggnqlagfjlor, . .gtcqtuiqd pop,ulatji. ti ,F_p,"ggii

.

caracterizate prin relalii intraspecifice. Speciile sunt

reprezentate. pe arealul lor de rdspandire. prin populafii:

* nivelul hfurcenotic, reprezentat prin biocenoza a

cdrei trdsdturd caracteristicd o constituie relagiile interspecif-rce
in cadrul unui ecb,Eistem care cuprinde Ei hiotopul. privind de pe

l4 l5
I

u
 portiuni din calotele glaciare. care ar ridica actuala "cota zero,, a a unor Llragane. Sunt mari qianse .sd apard conditiile de declanqare
rndrii, cu de Ia 0.5 la I metru in urmdtorii 50-100 de ani. Ar a unor boli tropicale precurn malaria. elefantiazisul. Se va
putea produce disparilia totald a ullor na{iuni insulare, inundarea extinde'deEertificarea. mai ales in zona mediteraneand. Este de
ullor intregi por{iuni continentale de coast6, distrugerea cleltelor amintit ca RomAnia este singura lard in acest continent care are
rdurilor gi fluviilor. Ar reduce mult zonele care produceau mari 7-,one deqertificate. la nord de paralela 45. Hxistd semnale
resurse de hrand, ar crea foamete gi ar lisa popula{i a fdrd clare cd nivelul Mdrii Negre a crescut vizibil. , Y.l
addposturi.

Anotimpurile
Misuri? Speranfe...? in fiecare sezon al anului., ecosistemul are o fizionomie
o Degi la Kyoto, . in 1997, s-a hotdrdt reducerea caracteristicd. Fizionomia ecosistemului. proprie unui anumit
enrisiilor de poluan{i atrnosferici, protocol ratificat de Romdnia, sezon, poartd numele de aspect. Schimbarea infbfiglrii provine
suA s-a opus, Profiturile marilor, monopoluri atarnd. din schimbarea compoziliei biocenozei. din schimbarea
deocamdatd, mai greu decAt starea de s6n6tate a '|ERREI... sortirnentului de popula{ii. Multe populagii ale ecosistemului nu
Solufiile pe termen scurtr qi mediu ar fi energiile regenerabile, sunt active decdt intr-un anumit sezon. anumite specii iqi
nepoluante - solard, eoliand etc. Efectul al traficului
po,luant ?ntrerup activitatea, llind astfel. practic, inexistente sau pdrlsesc
poate fi redus prin restricfiondri de circula{ie. prin limitarea latitudinile noastre toamna. ca pdsf,rile migratoare.
supradimensiondrii puterii unor motoare ori de exenrplu, a$a in condiliile f[rii noastre se disting $ase aspecre ale
curn se petrec lucrurile in Elve{ia, prin incdrcarea camioanelor ecosistemelor: :

de mare tona.j in trenurile electrice. 1. aspectul prevernal - trecerea de la iarnd la primivard,

martie - aprilie:
Scenarii ale viitorului... 2. aspectul vernal primivard, mai mijlocul lunii
o Pentru Europa se va constata aparigia, in premierd. iunie;

84 85
 Capitolul 9
poludrii apei cu vibrionul holerei, iar mai recent, Londta, 1952,
POLUAREA MBDIULUI $I SANATATEA UMANA
cAnd, datoritd polu[rii cu pulberi qi dioxid de:sulf s-au inregistrat
peste 4000 de decese. DeEi rare, aceste episoade acute au avut
In cadrul interrelaliilor dintre om gi mediul
, s6u meritul de a fi atras atenfia specialiqtilor asupra sanatalii
ambiant, acesta din urmd. exercitd asupra omului influenfe
popula{iei expuse. declanqdnd primele cercetdri sistematice in
multiple, dintre care una din cele mai importante este acfiunea
domeniul relafiei sdndtate - poluare. '

asupra sdndta{ii. Din acest punct de vedere se qtie cd mediul

Efectele cronice reprezintd f,ormele' de manifestare
conline factori care au o acfiunea favorabild asupra s[ndtdfii.
frecvente ale acliunii poluarii mediului asupra sAn5tafli umane.
cunoscu{i sub numele de -/actori sanogeni.
in mod obiEnuit. diverqii poluanli existenfi in mediu nu ating
Mediul con{ine insd qi factori care au o ac{iune nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenfa
nefavorabilS asupra sanatafii, determindnd inrdutdfirea sau
lor continu5. chiar in concentrafii mai scdzute nu este lipsitd de
pierderea acestei a, denumi{i factori patogeni.
efecte nedorite.
Acfiunea mediului poluant asupra organismului este
variatd, gi complex5. Ea poate merge de la simple incomoditali in Efectele aerului poluat asupra sfinitifii popula{iei.
activitatea omului,, aqa-zisul disconfort, pAna la perturbrri Influenfa directd a poluarii aerului asupra sdndtdlii
puternice ale stdrii de sdndtate.
populafiei consta in modificdrile ce apar in organismul
Efectele acute au fost primele asupra cdrora s-au fbcut
persoanelor expuse, ca urrnare a contactului lor cu diferifi
observafii qi cercetdri privind influenfa poludrii mediului asupra
poluan{i atmosferici. De cele mai multe ori, ac{iunea directd, a
sdndtdlii populafiei. Ele se datoreazd, unor concentralii deosebit
polu[rii aerului este rezultanta interacfiunii mai multor poluanfi
de mari ale poluanfilor din,mediu care au repercursiuni puternice
prezenli concomitent in atmosferd qi numai arareori acfiunea
qi brutale asupra organismului uman: marile epidemii de la unui singur poluant (acliune complexd Si nespeci/icit).
Hamburg gi Petersburg. de la sffirqitul secolurui trecut, datorate
tr
90
91
i
E"

E,
 ) hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanli Efectele apei poluate asupra sinitrfii populatiei

organici ce rezultd din arderea incompletd a combustibililor ca qi aerul, apa este un factor indispensabil vielii. i1
organisme ea indeplineqte multiple funclii, de la dizolvarea qi
solizi qi lichizi. Se concentreazd in organism in condiliile unei
absorblia elementelor nutritive, la transportul gi eliminarea
expuneri prelungite;
produqilor nocivi gi/sau rezultali din metabolism.
F arsenul, cromul, beriliul, cobaltul. seleniul,, azbestul
sunt poluanfi anorganici, prezenfi mai ale in mediile industriale.
in condifiile poludrii mediului, calitatea apei folositd
de populalie poate constitui un important factor de imbolndvire.
f) poluanfi cu acfiune alergizant5: ':&''i
-,4

P pulberile minerale sau organice ca qi gazele (oxizi de l. boli infecfioase produse prin apa poluatr
din (epidemii - afbcteazia un numlr mare de persoane; sau endemii
azot, sulf, carbon) sau substanfele volatile insecticide, _

forma de imbolndvire care se gdseqte permanent intr-o zond):

detergenfi. mase plastice, medicamente produc rinite acute,
a) intre bolile bacteriene:
traheite, astm sau manifestdri oculare (conjunctivite gi blefarite)
sau cutanate (exeme, urticarii. etc.). i febra rifbida esre determinard de bacilul tific
(salmonella t1tpfui), poate fi combdtutd prin vaccinarea antitificd
g) poluanfi cu acfiune infectantd:
gi prin respectarea mdsurilor de igiend personald:
) sunt reprezentafi de divergi germeni patogeni din
atmosferd. Deqi majoritatea germenilor ce cauzeazd boli idizenteria, produsd de shigella .sp., este extrem de
periculoasd prin efectele sale de deshidratare. Nu existr un
infecfioase cu poarta de intrare respiratorie, ca: difteria.
vaccin;
scarlatina,, tusea convulsivd, rujeola, rubeola, varicela, variola,

gripa. guturaiul etc. au o rezistenfd sc[zutd in aer datorita unor

} holera, produsd de Vibrio holerae, consideratd
eradicatd in unele zone, poate reapare, chiar pe arii extinse.
factori ca: uscdciunea, temperatura scdzutd, radiafiile
b) bolile virotice:
ultraviolete, contaminarea produsd prin aer este responsabili
)> poliomielita, o boald invalidantd, poate fi provo catd
pentru un numdr mare de boli.
prin vaccinare;

94 95
 l- hepatita epidemic[ este legata de transmiterea scdderea calcemiei etc.;
virusului prin apa contaminati. nu doar prin contactul cu omul r' Intoxicalia cu arsen (ce se acumule azd ca gi mercurul
bolnav. in par qi unghii) duce la rulburdri metabolice qi digestive,
c) boli parazitare: cefalee, amefeli etc.;
')>
amtbiaza (dizenteria amibiand) este favorizatd" de P Intoxicafia cu fluor are forme dentare, osoase pi
rezistenfa sporitd a parazitului, sub fbrma chistica: renale;
) lambliaza sau giardiaza se contracteazi prin i Intoxicafia cu pesticide are efecte hepatotoxice,
consumarea apei infestate cu chiqti: neurotoxice, de reproducere etc.
) strongiloidoza este produs[ de un parczit ce trdieqte
in organismul uman; Efectele solului poluat asupra srnrtifii popula(iei
) tricom aniaza este determinata de Trichontona,\ sp. Solul,, ca qi aerul gi apa, este un factor de mediu cu
(flagelat); influen{a deosebiti asupra sanatatii. Se afla in stransd corelafie
cu clima unei regiuni. atAt prin configurafia, natura gi structura
2. Boli neinfecfioase produse prin apa poluatl: lui. El constituie gi un fbctor important in rdspdndirea unui
> Intoxicafia cu nitrali (efect nrethemoglobinizant); numrr tot mai mare de boli, ca urrnare a poludrii sale.
lnfluenfa solului poluat asupra sdndtafii umane se
) Intoxicafia cu mercur, ce are ca semne qi simptome: exercitd in primul rdnd ca urmare a poludrii sale biologice:
dureri de cap., amefeli. insomnie, anemie, tulburdri de memorie l. poluarea biologicd este caracteri zatd, prin
gi vizuale. Are de asemenea efecte teratogene, produce contaminarea solului, odatd cu reziduurile, cu germeni patogeni
malformafii la fbt; care pot fi excretali de om qi transmiqi prin sol (bacil tific,
,) ) Intoxica{ia cu. cadmiu afecteazl, ficatul (enzimele dizenteric, virusurile holerei, poliomielitei, hepatitei etc.) sau
metabolice), duce Ia sciderea eritropoiezei gi la anemie, eliminali de animale qi transmiqi prin sol (bacilii tetanic.
96 97
 vie, mdrul etc.
antracic, clostridii etc.). Biohelminfii sunt viermii care au nevole
Transportarea are loc, in special, in plantele legumicole,
de o gazdd intermediard pentru a se dezvolta, iar geohelminlii
rdddcinoase, sfecla, cartoful, morcovul, ceapa. Aceasta coreleazd,
sunt speciile care nu au nevoie de o gazdd intermediard vie.
cu umiditatea solului, deci, in agricultura irigatd acest proces
2. poluarea chimica este cauzat6, in principal, de
este mai intens. Numeroqi agenli ddundtori contribuie la
pesticide qi ingrdqdminte
pierderea unor cantitdli importante de hrand, fapt ce a dus la
3. poluarea radioactivd (vezi schema).
descoperirea gi utilizarea diverselor substanfe cu scop de
distrugere a lor. Aceste substanle poarth denumirea genericd de
Poluarea chimici qi sinitatea
pesticitle.
Activitatea gospodlreascd a omului este unul din
Poluarea cu produqi chimici utiliza[i in agriculturd
principalii factori de poluare a biosferei. Una din problemele
reprezinta in prezent una din cele mai importante. dar qi cele mai
majore cu care se confruntd omerrirea datoritd creEterii rapide a
controversate probleme de sdndtate. A;a cum arala qi O.M.S.. in
populaliei globului este oblinerea produselor alimentare
trecut materiile nutritive utilizate in agriculturd reprezentau un
necesare alimenta{iei satisfbcdtoare, iar cel mai important rol in
ciclu clar definit, trec6nd din sol in plante, din plante la animale
acest proces ii revine solului.
qi revenind din nou in sol. in ultimul timp insd acest ciclu a fost
,,5):! moi prelioasd bogdlie naturald este, .fdr|
"circuitat" prin utilizarea substanfelor chimice, in mare parte de
indoiald, solul " (J. Dorst). D-i" pdcale sglul nu este cev?
sintezS, pentru oblinerea unor cantitSli superioare de produse
rSepyizabil, Cu scop de sporire a producfiei agricole omul a
agroalimentare. Cea mai mare parte a acestor substan{e. fiind de
incgput sd utilizeze pe scard lurgd ingrdqimintele chimice, L1
natur[ organicd. suferd in sol un proces de descompunere sau
,intloducerea
in sol a ingrdEdmintelor de azot, fosfor, potasiu etc.
biodegradare. Ele sunt metabolizate de microorganismele din sol
c_ompu$ii ce se confin in ele trec in plante qi in produse. Sporirea
care au o mare capacitate de adaptare, utiliz6ndu-le ca elemente
conlinutului de cupru in sol, ca urmare a folosirii fungicidelor,
nutritive. Ca urmare a acestui fapt, produsele chimice utilizate in
duce la creqterea cantitalii de cupru in plante. cum ar fi vila de
99
98
f,'i l
lri I
 agricultura qi pdtrunse in sol dispar. astfel incdt solul poate fi din
o problemd majord a omenirii o prezintd, deqeurile, at6t
nou tratat. Aceasta situalie insr nu este generald pentru toate
cele industriale, cat gi cele menajere. in special depozitarea lor.
produsele chimice. unele fiind mai u$or, iar altele mai greu
Dep<>zitarea de cele mai dese ori are loc in depozite subterane,
biodegradate.
sau externe - de suprafu15, aproape toate reziduurile solide sunt
Produsele organo-clorurate de tip DDT, HCH, lindan, depozitate prin aglomerare sau aruncate intampldtor pe sol, sau
eldrin gi altele se descompun greu qi ca unnare a acestui fapt
?n apele mdrilor qi oceanelor.
rdman in sol produgi de degradare timp indelungat, fapt ce
eticheteazd,aceste substan{e ca substanfe cu o mare remanenfd I)lsiri rnarine Peqti Peqti Plancton
in sol. in cazul unor cercetdri efectuate cu pesticide (in oul) 13,8 ppm rdpitori planctonnlagi 0,04 ppm
T}DT 2,07 ppm 0"23 ppm I}DT
organo-clorurate dupd 5 ani s-a g6sit patnd Ia 5yo din cantitatea
DDT
*+i=.r .*--j u*:Dnr
**_:e\
inilial utilizatra. Mai mult chiar, pentru unele din aceste -a;i''Yir:7-
. .f,-
/'*iti:.r;'
substanfe €'
nu se cunoagte precis dacd, produqii intermediari de w
Y.,F \ \{!
(hb'
{ \
descompunere au acfiune mai toxicd sau mai pufin toxicd decat
cea iniliala.
Figura 18. Fenomenul de magnificare
in aceste condilii posibilitatea de absorblie in plante
este posibild nu numai ?n momentul tratdrii sau imediat dupa
Diverse substanfe chimice prezente in deqeuri pdtrund
aceasta. ci qi dupd un timp foarte indelungat.
in ap5, aer, sol, se intercaleazl in circuitul ecologic, suferd
ca urmare a pf,trunderii lor in produsele
sau
nu unele modificdri. dar in final pdtrund in organismul uman. La
agro-alimentare se favorizeazl, trecerea in regnul animal gi in
ora actuala pe glob e imposibil de gdsit un loc unde sd nu fie
ultimd instanfd la om. Prin cumularea de ra o verigr la alta a
prezente intr-o cantitate mai mare sau mai micd substanlele
lanlului trofic are loc un fenomen numit magnificare (Figura
poluarrte. chiar ?n ghefarii Antarctidei, unde nu existr industrie,
18).
ci doar stafii mici gtiinfifice. au fost depistate substanfe

100
l0r
 ele sunt aduse de masele de
aer Capitolul 10
otrSvitoare de origine chimicd;
EFECTELE POLUARII
depealtecontinente.Substanlelepoluantesuntcelemaivariate,
de natura lor., concentrafie'
timp de expunere, ele ASUPRA PLANTELOR $T ANIMALELOR
in dependenla
organismului' in doze mici se
provoacd diverse acliuni asupra
Nicdieri pe pdmdnt nu existd plantd care sd nu fi simlit
potproduceameleli,cefalee,tuseetc.incantitatimarileqin,
decese' cl influenfa directd a ac{iunilor omului. Aceastd influenld s-a
intoxica{ii acute qi chiar
manifestat, direct, prin vAndtoare, cultivarea qi recoltarea
Reacliaorganismuluilapoluare.depindedeuniifactori
starea de sinitate' imunitatea. plantelor sau tdierea excesivd a copacilor sau a altor plante.
individuali. precum: vdrsta. sexul,
sunt copii qi cei varstnici'
persoanele Acliunile omului au avut efecte indirecte prin schimbdrile
De obicei cei mai sensibili
a substanlelor produse in chimia mediului. Acestea sunt din ce in ce mai
in etate. in caz de pdtrundere in organism
dar sistematic, intr-o perioa.d' evidente acum Ei se referd la folosirea pesticidelor, cum ar fi
otrf,vitoare in doze mici,
cronic[' DDT-ul qi a altor toxine industriale, la aciditatea ploilor, cu
indelung atia" ate loc intoxicarea
modificdri substanfiale ale cantit[filor de ioni de sulf, azot qi
Semneleuneiintoxicaliicronicesunt:somnolenfa,sau
qi tnemoriei sau pierderea sa' hidrogen din ecosistemele unor mari suprafele.
insomnia. apatia. sldbirea aten{iei
independent de substanfe, ficatul, in anii '80, in estul Americii de Nord qi in Europa s-au
indispozilia etc. Sunt afectate'
grele distrus masiv specii d. Lopu.i din cauzaefectelor combinate ale
Este demonstrat cd metalele
rinichii. sistemul sanguin etc.
ploii acide qi ale altor agenfi poluanli ai aerului.
Eisubstanleleprecunl:cromul,nichelul,beriliul.,asbestulsunt
cancerigene. Dac6 in secolul
XIX cancerul la copii era pufin Simptome ale poludrii incipiente sunt frecvente in
in utma pdduri qi alte tipuri de vegeta{ie dirr intreaga lume, fiind greu de
cunoscut, in prezentel capatf, proporlii ingrijoratoare'
atribuit unui anume agent poluant. Aceste simptome se
poluarii apar maladii noi' necunoscute'
manifesta prin schimbdri, cum ar fi disparilia lichenilor de pe

lf+ scoarla copacilor sau prin "moartea" copacilor inqigi. in situalii

r02 r03
toate acestea, gi incd multe altele; n-ar fi posibile dacd n-ar in Romdnia. date recente'(1g94),esti.meazd c[ fumatul
exista aerul qi dacd 'acesta nu ar""ave4 p€ lAnga celelalte este responsabil . pentru 48% din totalul tuturor formelor de
proprietifi, proprietatea de a transmite vibra{iile sonore. cancer, nu numai de cancer pulmonar. De ac€ea,. fdrd ezitare,
;1
Aerul are o compozilie complexd, principalete gaze putem considera'fumul de ligari poluantul,cel mal periculos, pe

fiind azotul, oxigenul qi bioxi'dul de caibon. Propo(ia de oxigen scari mondiala qi nafionald.
este de 20o/o, Corpul preia' din atmosfeid' oxigenul neces:ar ' , : ,, .Reeducarea respiraliei .este un proces de multe , ori
arderilor din Celule gi elimin5 bioxidul de 'carbon rezultat. dificil ,qi intotdeauna de'lungd.duratd'. IVIai ales in'ca.zul copiilor
Aparatul respirator. format din nas, faringe, laringe, trahee, este, nevoie de:supraveghere qi asistenfd continud gi ferm[ din
bronhii qi pl6mAni, este cel care artj rolul de a face: schimburile exterior, din partea p[rinfilor gi a educatorilor. Ea,presupune
de gaze intre mediul interri qi extern. Aerul poluat 'este unul din exersafea sistematicd, a respi,rafiei pe nas. Aldturi de.acestea. o

marii duqmani ai aparatului respirator. ' :

viafl activd in aer liber, un program de exercilii fizic,e regulate

Mijloacele rRass-media; ne informeazl mereu despre sttnt c,5i eficiente de a asigura o:bund oxigenare a creierului qi a

catastrofele ce au loc destul de frecvent. Oricum,'aproape fi..ur. intregului corp.

-1.:..''

dintre noi, vrAnd-nevrdnd. este martorul unei "industri alizdri Ieqili cAt mai frecvent in naturd qi profitafi .astfel de

iresponsabile care deteriore azd pe zi ce trece starea atmosferei oxigenul qi frumusefile care incd stau impreund la dispoziEia
de care atdrnd viala pe Terra. S-a scris enorrn de mult despre celor care prefuie"sc slndtatea qi iubesc,frumosul. Facefi tot ce
t

problerna poludrii atmosferice "qi s-ar putea vorbi mult despre depinde de dumneavoastrd pentru a plstra o atmosferd cdt mai

aceasta:problemd incitantb. Specialiqtii apreciazd ca rnai puf in de respirabild, pentru,dumneav,oastrd. copiii dumneavoastrd gi toli
l0% din" totalrtl cancerelor de pldmdn sunt "datorate poludrii ceilalli semeni ai dumneavoastrd. Nu uitali, atAt sdndtatea, cAt gi

rnediului, in'timp ce fumatul este ci.r :certitudine vindvat'pentru aerul, proasp[t. sunt daruri de o'. inestimabila valoare" pe care

80190% din totalul cancerelor pulmonare. a\rem cu tofii datoria, dar s: vrivtlg$tul, de a le administra in
I I orod fgg6n--'rull'
{?1
r'a
Fc

t14 I 15
 ' b'- surse naturale'. -, proeedeul uscat, in care materiile prime. sunt
a) Sursele artificiale generatoare de praf, cenugd qi fum deshidratate, fErdmilate in mori speciale qi trecute apoi in
cuprind, in general, toate activitalile omenegti.bazate pe arderea cuptoare rotativE lpngi, unde sunt tratate la ternperaturi inalte;

combustibililor lichizi, solizi sau gazogi lFigura I9). : procedeql Umed, in care materiile prime $e amestecd

Sursele artificiale pot fi grupate in dou6 mari categorii: cu ap6, Apoi in stare umedd se rnacind in mori speciale, dupa
1o - surse bazate pe arderea combustibililor in scop care, partea rezultatd este trecutd, la rAndul. ei, in cuptoare
industrial; rotative,, unde procesul este acelaqi ca la procedeul uscat. ,

; 2" - surse bazate pe arderea combustibililor in scop Temperaturi,le din cup,toare determinS,, mai ,intdi
domestic:: fbrdmilarea materialului,, cu forpare de clincher, iar apoi, prin
O importanA sursi industialA in mdcinare. se oblin particule foarte fine" care constituie cimentul

special de prat o reprezin6' indusfia propriu:zis. Procesele,tehnologice descrise produc cantitSli mari
materialelor de construcfii. care are la bazil de praf in toate verigile lanfului tehnologic: uscdtorie" mori de
prelucrarea unor roci naturale (silicali, rnaterii prime, cuptoare, procese intermediare, Din uscrtoare se

argile. calcar, magnezit, ghips etc:). eliminl in atmosferi aproximativ l0% din cantitatea introdusd,
in ,mori, 1-3yo din cantitatea prelucratS, in cuptoarele rotative,
' , Figura 19; poluare l0o , iaq in procesele intermediare, intre 2 gi 4%. in total se
Din cadrul ,larg al industtiei'materialelor de construcfii pierde intre 20 qi 25% din materia primd prelucratdla:procedeul

se detaq eazd, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului
ambiant, industria cimentului: Mhterialele de bazd,, care intrd in
fabricarea cimentului, sunt piatra ,calcaroasd amestecatd cu
magme sau cu argile. Sunt cunoscute:gi aplicate doua procedee
de valorificare:
uscat gi l0- 15% la procedeul umed. Praful rezultat din industria
cimentului este impraEtiat pdn[ la distanfa de peste 3 km fafi de
surs6" concentrafia acestuia in apropigrea surselor, variind intre
50Q qi,2 000 tlkm2lan, Frypul constituie partea invizibild a
substanfelor ce se elimini prin coqurile intreprinderilor

122 123
 industriale pi este constituit din vapori de apd, gaze, produqi
camera de ardere in marile centrale termoelectrice, la trecerea
incomplet argi (cd.rbune, hidrocarburi, gudroane etc.) gi alte prin coq cenu$a este captatd aproape in totalitate.
impuritdli inglobate gi eliberate cu ocazia arderii.
o alta sursd importantd generatoare. in special, de fu-\
Fumul are o culoare albicioasd dacd arderea este
i \
gi cenuq6. este arderea combustibililor solizi, lichizi pi
gazoqi ?n
complet5. culoarea neagrd indica o ardere incompletd, datoritd
scop domestic. Astizi, in multe
firi,in:curs de dezvoltare, lemnul
lipsei de aer. precum qi prezenfei in cantitate mare a cdrbunelui
de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca pre[, in
unele
qi a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roqcat[. cenuqie sau locuri, inregistreazd. un ritm de creqtere mult mai mare
decdt la
brunf,. dupd cum cirbunele confine fier. aluminiu sau mangan.
alinnerrte. cauza creqterii zi de zi a prefului este restrangerea
Particulele de fum au .dimensiuni submicronice suprafelelor de pddure. Multe [Fri care au fost cAndva
(<0,075m). cenuqa rezultatd, ?n exclusivitate din combustibili
exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare.
in
solizi. Proporgia' sa variazd intre 5-15% la antracit (cirbune mdsura in care nu s-au preocupat de regenerarea
fondului
superior, deci cu ardere completd) qi 40-50% la cdrbunii forestier i

inferiori (lignit, turba etc.).

In suA qi India se ard anual circa r30 mirioane de tone,.,,
Cenupa se compune din:
delemndefoc:inSUAaceastdcantitateasigurddoar3%din
- compuqi minerali puternic inglobafi in
masa consumul de energie, in timp ce in India,, aceeaqi cantitate
cdrbunelui, in aceastd categorie sunt cuprinqi compugii,de si,
Al,
ll

asigurd circa 25% din consum. Deci. pentru

fdrile in curs de I

Fe, Ca, Mg qi/sau S;

dezvoltare, lemnul' de foc constituie o necesitate
regatd de
- impuritdli (cenuqr mecanicd) provenite din roca in satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai
ll

care se afla inglobat zdcdmAntul.

pentru fdrile i/
in curs de dezvoltare consumur de lemn este o necesitate;
fdri ca /l
cenuqa rdmane in cea mai mare parte in focar gi este suedia, Danemarca. Finlanda au ca obiectiv, in politica
ror
I

indepdrtatd prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul 'l/i

este economic[, reducerea consumului de petrol qi, in compensafie,
]ill
antrenat spre co$ de cf,tre puternicul,curent de aer format in
creqterea contribu{iei energetice a lemnului de
foc. chiar in ,,' lll]

:,.*
t24
t2s - *"1.

l'll
ili I

lll
SUA, acolo unde preful altor surse de energie ' a crescut
:asupra puritaf i atrnosferice. Cenuga vulcanicd, impreund cu
I

s-a produs o orientare spectaculoasl cdtre folosirea

vaporii de, api, praful vulcanic ;i alte numeroase gaze, sunt
ionsid"rabil,
:

lemnelor de f.oc. Se apreciazfi, de exemplu, ca in SUA dupd suflate in atmosferd, unde formeazd nori groqi,, care pot pluti

din lemn, in sectorul',casnic, a p6nl la mari distanfe fafa de locul de emitere. Timpul de
1973, folosirea energiei oblinute
remanenli in atmosferd a acestor suspensii poate ajunge chiar la
sporit de doud ori. VAnzfurlle anuale de sobe, intre 1972 qi 1979'
au sporit de noui ori, iar in'1981 s-au vdndut pe teritoriul SUA
l-2 ani. Unii cercetdtori apreciaza cr cea mai mare parte a

circa 2 milioane de sobe pentru incilzirea locuinfelor, 'cu lemne.

suspensiilor din atmosfera terestrd provine din activitatea
vulcanicd. Aceste pulberi se presupune cd au gi influenle asupra
Fumul emis din sobele cu lemne are o culoare albastr['furntrrie
bilan{ului tenrric al atmosferei, impiedic6nd dispersia energiei
confine o cantitate insemnati de materii organice, carq sq
1i
in scop domestic radiante de pdmAnt crtre univers gi contribuind, in acest fel, la
uprecraza c[ pot fi toxice qi cancerigene..Tot se

accentuarea fenomenului de "efect de

seri", produs de creqterea
ard astdzi, in lume, cantitdfi enorme de cdrbuni, petrol gi gaze
' ,r.rnnhr nrrnrqi utilil in
1965^ s-au utilizat concentraliei de COz in atmosferd. .
numai in S.U.A., in 1966,
'

naturale. De exemplu,
scop domestic peste 2.101 I m3 gae qi l.l0l l litri produse 2: Furtunile de praf. Terenurile'afdnate din regiunile de

cu un echivalent caloric de stepr.,in perioadele lipsite de precipitalii, pierd partea aeriand a

petroliere lichide, ambele
vegetafiei qi r6mAn expuse acfiunii de eroziune a vAntului.
2,54015Kcal.
trei principale surse naturale V6nturile continue, de duratd, ridicd de pe sol parte din
ExistS, practic, ,'
.generatoare de praf, cenuqd Ei/sau fum in atmosferd: I - erupliile particulele ce forrneazl scheletul mineral gi le trarrsformd in

vulcanic e; 2 - ,furtunile de prafl 3 incendiile naturale , ale suspensii subaeriene. care sunt refinute in atmosferd perioade
pddurilor.
lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca ufinare a
proceselor de sedimentare sau a efectului de spdlare exercitat de
1. Erupfiile vulcanice geneteazl produgi gazoqi. lichizi
ploi, se poate produce la rnari distanfe fafd de locul de unde au
gi solizi, care schirnbl local nu numai rnicro qi mezorelieful
fost ridicate. Cercetlri recente. din satelit au ardtat c[ eroziunea
zonei in care se manifest6, dar exercitd influen{e negative qi
/;'{i t26 127
 experimente (Figura 20).
Capitolut l2
PARTEA A III-A ADEVARATA ECOLOGIE
ECOTEOLOGIE in mai multe locuri din Sffinta Scripturd se spune cd
Dumnezeu a ftcut lumea aceasta din nimic. De exemplu
: la 2
Pentru cineva care studiazr ,,cartea Facerii" din Macabei 7,28 se spune: ,,Rog,-re,
/iure, ca ra cer si ra pdmdnt
sfdnta Scripturd cu ochi de biolog apare evident faptul cI cdutand si vdzdnd toate cele ce sunt fntru ele, sci cunoSti
cd tJin
Dumnezeu este cel mai mare ecolog, poate singurul ecolog, ce n-au.fost le-aJdcut pe ele Dumnezeu,'.
pentru cd El igi iubegte creafia a$a cum nu o iubegte nici
un om. in ziua I-a II-a. Dumnezeu a creat biotopul, adicd
Ei a
Toate principiile ecologiei par a fi prezente anticipat in gandul locul pe care il vor ocupa viitoarele biocenoze (Tabelul l).
lui Dumnezeu. substratul biotopului poate fi de naturd solida (solul), lichida
Legile ecologiei. ca toate legile din creafie au fost date (apa) sau gazoasd (atmosfera).
de Dumnezeu zidirii sale. iar omul. in toate vremurile, nu a
Tabelul I
fbcut decdt sd descopere aceste legi. invaland aceste legi, dacd
se
supune lor, omul devine ecolog datoritd lui Dumnezeu. ld.;{.}"1'1,{ }1.{J( ; | [J

implinind aceste legitali, omul de fapt nu face dec6t sd se

supuni lui Dumnezeu.
Mai trebuie remarcat qi subliniat cd Dumnezeu a
inzestrat biosfera cu o putere de a se autocurdfi prin activitatea
diferitelor specii din ecosistemele sale. Intervenfia omului
interesat doar sd explo ateze nigte resurse naturale stricd
acest
echilibru ecologic, prin stdnjenirea sau anihilarea activitdtii
unor
(dupii Nila l.lorian 1005)
specii cu asemenea rol in viafa planetei.

130
l3t
 conform Facerii biblice. ,.la inceptil a Jdcut Dumnezeu intins pand in ziua a vl-a, cand a culminat cu facerea omului. in
cerul si ptimdntul" (1', 1). Inilial, pdmAntul a fost intdrit pe ape fiecare zi sunt menfion ate ca aduse la existenfd cdteva categorii
(Psalmul 136,6)' apoi a despf,rfit apele de uscat qi,.uscatul l-a
sistematice mari. Nu sunt amintite insd nici mdcar toate clasele.
numit Dumnezeu ptimdnt, iar adunarea apelu. a numil-o mdri,'. De exemplu, despre insecte nu se spune nimic.
Dupd aceea azis Dumnezeu: ^.Sd.fie o tdrie prin miilocul apelor
in linii mari, au fost create mai tdrzru categoriile pe
si sd rlespartd ape de upe ". Mai tdrziu, a impdrfit in bucdfi care qtiinfa le descrie ca mai er,'oluate; de exemplu, in ziua
pdmAntul, adici a dat naqtere continentelor (Deuteronom 3,2g).
a III-a, cu care a inceput crearea formelor vii, au fost frcute
Astf'el a creat biotopul care cuprinde mediul abiotic: solul. apa, plantele, prin porunca lui Dumnezeu datd pdmAntu lui:
.,sd dea
aerul qi factorii climatici, cum ar fi: luminozitate, temperaturr, pdmantul din ,sine verclealri, iarbd ut ,sdmdn{d, elupd fetul si
umiditate. curenti aerieni qi acvatici. nori gi precipitalii etc. prin at;emdnarea ei ,ri potni rodilori, care sd dea rorl cu sdmanld in
gura proorocului Isaia (45,7) Dumnezeu spune oamenilor:
,,Et/ ,sine, dupd fer' (Facerea l, r2), iar mamiferele au fost ficute in
intocmesc lumina si dau chip intunericurui". odatd cu aparigia ultima zi a creagiei. Nu se p.ate cleduce un fir filogenetic. ci cele
soarelui s-au adrugat qi radia{iile solare, biotopul devenind tot care au apf,rut toate intr-o zi, auapdrut deodata. . *3rrfl'r*r4 ,'";r'ti'.1,t
rnai complex. tj ni't .,w;F+' Scr*'
se insistd
Toate fenonrenele viefii se desldqoard cu participarea insd foarte mult pe
apei. f)in aceastd cauzd, marea ma.joritate a oamenilor de qtiinfi
atributul de izolare
cred adevdratd ipoteza lor cd in mediur acvatic a aprrut viala pe reproductivd pe care
pdmant. in
mod paradoxal. Scriptura ne spune cd, totugi. pe il au entitdfile create.
uscat au apdrut primele forme de viafa, ca aparlindtoare regnului clci Dumnezeu a zis:
vegetal. Deci. primele biocenoze" create in ziua a treia. au fost
,,Sdscoutci pdrndnl ul
terestre.
./iinte vii tlupd .felul
Din sfanta Scripturd rezulta c6 facerea formelor vii s-a lor" (Facerea l, 24). BinecuvAntarea lui Dumnezeu cere ca
t32 133
 fiecare sd se priseascd dupd felul sdu. ceface ,sdmdnld de pe toatd faya pdmdntttlui si tot pomul ce are
Se poate spune cd primul sistematician intre oameni a fost rod cu sdmdnld tn el. Acestea vor hrena voastrd,,.
fi Deci, ra
Adam, cdci Sffinta Scriptur[ menlioneazd: ."$r Dornnul Dumnezeu, inceput qi omul a fost ftcut sd fie vegetarian.

Ccrre-fiicuse toate... le-a adus la Adant ca sd vudd cum le va numi,

a$a ca toatefiinlele vii sd se nlrmeascd arsa cum le va nttmi Adam...

$i a pus Adant nume tuturor... " (Facerea2, 19-20).

in fiecare specie, Logosul divin a asezat o rafiune de a
fi. Speciile chemate sd ocupe aceleaqi nipe ecologice au primit
rafiuni de a fi, care, pe de o parte, le permit valorific area
aceloragi condilii abiotice de mediu. iar pe de alt6, parte, le
ingdduie sd stabileascd intre ele dependenfe. cdci fiecare specie a

ajuns sI fie mediu pentru celelalte din acelagi biotop.

Aceste dependenfe sunt, in principal, de naturd troficd,

intruc6t fiecare specie este o verigd a unui lanf trofic.
Pentru inceput toate speciile de animale au fost
ierbivore, cdci binecuvdntarea lui Dumnezeu a fbst urmitoarea:

,olur tuturor fiarelor pdmantului si ttrturor pdsdrilor cerului si

Iuturor vietd{ilor ce se rniscd pe pdrnant, care au fn ele suflare
de viald, le dau toatd iarbu verde spre hrand. $i a fost osa. "
(Facerea 1,30).

Dupd ce Dumrezeu a frcut qi omul,

",bdrbat qi femeie l-
a frcut", i-a dat aceeagi binecuvdntare: ,,Ietd, vd dau toatd iarba

r34 135
 Capitolul 13 Pdcatul frcut de om nu numai cd l-a murddrit pe el, dar

ADEVATTATUL ECOLOG a poluat'toati creafia. Ce altceva decdt poluare vegetald naturald

: este cd pe un cdmp necultivat. incet, incet, ajung sd creascd

Daci ornul nu uitd Ei dacd vrea sd fic fiut lui numa'i cele nefolositoare?! Se intAmpli insd aga la porunca lui

Dumnerzeu, el se va sinrli qi moqtenitor. Iar rnorstenitorul nu este Dumnezeu asupra pdmAntului : ..Spini si pdldmidd ili va rodi el
nurnai benel=rciar, nu are numai drepturi. ci are gi obligatii. Si te vei hrcini cu iarbcr cdmpului!",

micar pentru a-qi apira propriile interese. Dar aceasil iarba a cimpului, hrdnitoare pentru om, nu

Prin poruncd clumnezeiasc'd omul este lbcut st5pAn mai cregte decat dacd omul, o ia' in cultura 'qi are grijd de ea.

lreste crea{ie: ,,('rcrtlcli Si vd tnnntlgili ,yi umpl,egi pemanltrl Si-l Dupa cdderea in p[cat, omul a ajuns ca doar prin munca sa sd se

,tupunc(i ,ri slupani{i rnai poatd bucura de' roadele pdmdntului: ,,cu osteneald sd te

pe.sle perstii mdrii, pe,sle hrdneSti din el tn toate zilele vielii tale " (Facerea 3, I 8).

toale pd^sdrile ceruhi,
Stesle toule urirnalele
pcsle toulc vieldlilc
cdnd mai tdrziu, prin Noe, a dat Dumnezeu omului
Si
binecuvAntarea de a mdnca gi , carne, a intdrit stdpdnirea lui
ce asupra animalelori Groazd si .fricd de voi sd aihd toate fiarele
,,

:;e miscd pe piintdnl Si .:i )jr

pdmdntului " (Facerea 9, 2). :'
it+s

Ste.slc lol pdmuntul " , :rlo;

Mila lui Dumnezeu nu s-a retras cu totul omului, ci
(Faccrea l. conlucreazd cu el, cdci ?n timp ce el ,,tloarnle gr',
28).
'fi.1 ^Ts scoald,
,4:

Initial. omul a ,noaplea pi ziuct, sdrndn{a rdsare gi creste, cum nu

'
'I i:.
r'i l'' stie el,
tbst a;ezat in rai, cu o pdmdntul rodeste de lu sine mai intcii pai, apot spic, dupd aceea

evidentl ascultare de ecolog al acestuia: ,,5Si rl lual I)omnul 'grdu deplin tn spic" (Marcu 4,27-29). De aceea;qi omului i se
I)umnezcu pc onnil pe cure-\./hcu,se Si l-a pus in grdclinu cea din cuvine sd .doreascd a rrmdne impreund lucrdtor cu,Dumnezeu,

Edcn, ca s-o lucreze;i.r-o pdzeuscri " (Facerea 2, 15). cdci numai astfel este ferit de greqeald. l

r36 137
 20.ldem, The L'hristian te.rminologt from the Rontanian cultivated
Bibliografie and .spontaneo,s /lora, Acta Horti Botanici, Bucurestiensis. 2003, pp.
'': :
20t- 2t0;
2l.ldem, Biologia vdzutd prin ochii credin{ei in Dumnezeu, Ed.
l. Sftnta Scripturd, Ed. IBMBOR, Bucuregti, 1997; M itropolia Olteniei, Craiova, 2004:
2. .Ardelean, T. I. qi Avram, C. D., Origineu vie"(ii, Vol. I, Ed. 22.Rose, Seraphim. Cartea Facerii = cartea lumii pi omul
Concordia, Arad, 1996:' inc'eputurilor, Ed. Sofia, Bucuresti, 200 I :
3. Ardeleano T. I. gi Avram, C. D., Teoriq crealionistd a universului, 23.Vernet, D., Biblia Si Stiin[a, Bucuregti, 1995:
Ed. Viata ar[dean6, Arad, 1999; 24.7,arneo, C., Mic:rohiologie generald, Ed. Didactici gi pedagogicd,
4. Binlrescu, p. iqi Boscaiu, N., Biogeografie. Ed. $tiin1ific5, Bucuregti, 1970.
Bucureqti, 1973;
5. Boca, Arsenie,' ()drarea impdrdyiei, Ed. Sf. Episcopii Ortodoxe
Rom6ne a Aradului, Arad, 1995; ,: ,

6. Botnariuc, N. qi Vadineanu, Y.. Ecologie, Ed. Didacticl gi

pedagogics. Bucureqti, 1982; r :

7. Breck, J., Durul sacru ul vielii, Ed. Patmos, Cf uj-Napoca, 2001;

8. Codreanu, R., Prohlente de ecologie terestrd, Ed. Academiei
R.S.R.,, BucureEti. 1 978;
9. Diclionar de Biologie (Oxford), Ed. Univers Enciclopedic,
Bucuregti, 1999;
l0.Filocalia, Vol. VI, trad. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stlniloae, Ed.
IBMBOR, Bucureqti, 1977 ;
I l.Flamarion. C., Dunmezeu in nuturd. Ed. Aurom, Bucuregtl 1997,; ,

l2.lonescu, Al., Efegtele fiziologige ale poludrii mediului, Ed.

Academ iei' R.S.R., Bucuregti, 1973:
l3.ldem, Ecologia - $tiinla ecosistentelor, Bucuregti, 1988;
I 4. Mandi16, Nicodim. Dumnezeu Atotcreatorul, Biblioteca
Ortodoxiei. S.C. Romcart S.A.; "' '
l5.Miller, K.gi Levine, J., Biolog', Prentince Hall, Ne* Jersey, 2000;
l6.Morris. H.' M, Crealionisntul Stiinlific, Societatea Misionarl
RomAnI, Bucureqti, l992;
lT.Neacqu, P., Stoicescu - Apostolache, Zoe, Diclionar de Ecologie,
Ed. Stiinlifica gi Enciclopedicl, Bucuregti, 1982;
lS.Neacqu, P., Olteanu, 1., Ecologre, Universitatea Craiova, 1996;
l9.NiF, M., Plantele intAlnite in Sfhnta Scriptur[, Acta Horti Botanici,
Bucurestiensis, 1999, pp. 38 l -393;
143
t42