Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GD Tema
GD Tema
b
(2...3)mm (2...3)mm
(3...5)mm (3...5)mm
(1...1,5)mm (1...1,5)mm
(1...1,5)mm (1...1,5)mm
(12...16)mm (12...16)mm
(1...1,5)mm
(1...1,5)mm Fig.1
(12...16)mm
Tabel 2 Linii
5. Linia punct subţire E Linii de axă Suprafeţe de rostogolir pentru roţi dinţate Muchii situate
în faţa
suprafeţei de secţiune
6. Linia punct mixtă F
Trasee de secţionare
8. Linia două puncte subţire H Elemente de legătură cu ansamblul Poziţii extreme Liniile centrelor
de greutate când nu coincid cu liniile de axă
Lucrări sem1/2010-2011 2
2.SR 3098-1,2,3,4 Scriere
Fig.2
h/10
h/10
(16/10)h
h
(7/10)h
75
h/10
h/10
(6/10)h (6/10)h
(7/10)h
(16/10)h
h
h/10
(6/10 (6/10
)h ) h
10
148,5=297:2
A4
20 Elemente grafice
297
Fig.3 10 10
180
170
Data: Material:
drepturi rezervate proprietarului
Desenat
Verificat
Scara:
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA
Denumire desen
10
210
Fig.4
Lucrări sem1/2010-2011 4
10
148,5=297/2
148,5=297:2
A3
297
Elemente grafice
297
10
10
20
180 180
Verificat
45
Scara:
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA
75,7
Denumire desen
10
420 420
4. SR 5457 Indicator
b b
a c
b c a a Fig.5
c
Rubricile obligatorii şi amplasarea acestora sunt prezentate în figura 5 a, b, c, unde a, este rubrica
pentru numărul de desen, b, este rubrica pentru denumirea desenului, iar c, este rubrica pentru
denumirea proprietarului, a instituţiei, sau a firmei. Dacă este necesar se pot adăuga alte rubrici
pentru alte informaţii necesare înţelegerii obiectului reprezentat de desen.
Lucrări sem1/2010-2011 5
Fig.6 Indicatorul pentru lucrări
95
7,5x2=15
30 25 30
7,5
Desenat (Nume Prenume) (Semnatura) Data: Material:
Verificat (Nume Prenume) (Semnatura)
Scara:
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA
(45)
10x3=30
nr.plansa/nr.total planse:
Denumire desen (denumire lucrare)
Format: Numar desen (numar lucrare)
Centru universitar/Grupa:
10
30 40
170
180
5. Scara de reprezentare
scară naturală: 2; 5; 10; 20; 50; 100; 200; 500;...; 10000; 20000; 50000; etc.
scara de mărire: 2:1, 5:1, 10:1, 20:1, 50:1, 100:1, etc.,
scara de micşorare: 1:2, 1:5, 1:10, 1:20, 1:50, 1:100, etc.
Se admite utilizarea valorilor 1,5 respectiv 2,5 şi aceste valori multiplicate cu 10, când este
necesar sau pentru desene de construcţii metalice, cartografie, etc., valorile scărilor de
reprezentare fiind: scara de mărire: 1,5:1; 2,5:1; 15:1; 25:1;...; 15000:1; 25000:1; etc., scara de
micşorare:1:1,5; 1:2,5; 1:15; 1:25;...;1:15000; 1:25000; etc. Înscrierea pe desen, se face în
indicator, sau deasupra proiecţiei(vedere, secţiune, detaliu), dacă este la altă scară decât cea a
proiecţiilor principale ale desenului.
5.Haşuri SR ISO 128:1994, STAS 104-80
Haşurarea este utilizată pentru părţile secţionate şi indică natura materialului obiectelor, a
pieselor, (fig.). Sunt folosite haşuri diferite pentru indicarea materialelor diferite.
6.Împăturire(pliere)
împăturire modulară, împăturire pentru perforare, împăturire pentru aplicare de bandă
adezivă perforată. Împăturirea se face pe direcţii perpendiculare pe baza formatului, iar dacă mai
este cazul, după direcţii paralele cu baza formatului.
Lucrări sem1/2010-2011 6
A-A
45°
45°
C
45°
0
39,5-0,2
45°
45°
60°
C 10:1 A
45°
6,4 1
R 0,7
0,7
Fig.7 Haşuri
10
210
210
297
297
297
or
tor 180 dicat
ica r in
ind ic ato
ind
210
A3
297
105
297
297/2=148,5
to r
ica
297
210 20 190
Fig.8 Pliere 420
210
B.Constructii geometrice
1.De bază
Sunt construcţii elementare, necesare pentru redarea şi definirea formelor geometrice a
pieselor.
Mediatoarea, este perpendiculara pe mijlocul unui segment. Construcţia acesteia se bazează pe
proprietatea că orice punct de pe mediatoare este egal depărtat de capetele segmentului.
Bisectoarea, este semidreapta care împarte unghiul în două părţi egale. Construcţia acesteia se
bazează pe proprietatea că orice punct de pe bisectoare este egal depărtat de laturile unghiului.
Împărţirea unui segment în părţi egale, (pare şi impare), se bazează pe teorema paralelelor
Lucrări sem1/2010-2011 7
echidistante tăiate de secante, teorema lui Thales, care spune că paralelele echidistante
determină pe orice secantă segmente egale.
R R
M R1 A
A B Bisectoarea
1 R M
A 2 B
O
B
1d R1
Fig.9
2d
2. Poligoane regulate d
3d
Poligon regulat Latura
Triunghi R(3)1/2
Pătrat R(2)1/2
Pentagon [R(10-2/51/2)1/2]/2
Heptagon(Septagon) [R(3)1/2]/2
Hexagon R
Octogon R[2-(2)1/2]1/2
Nonagon R[1+(2)1/2-(3)1/2]
R
1 1 2=1N=L5 1
R
L4
R2=
2 5 L5
R
O 2 O 4 N O M
23=L 3
2 3 R
L5
3 4
3 Fig.10
R
R
=1
1 1
R1
L7
R
2 2 7 R 1
6
2 8
R
O O
3 NM=L7 6 3 O 7
3 L6 5 M
N
4 5
4 R1=L 4 L8
7
R
6
R=L 5
6
3.Raze de racord
Racordarea, este unirea a două elemente(două linii, două curbe), cu o curbă, arc de cerc,
parabolă, hiperbolă, etc., pentru a se forma o trecere continuă. Elementul de racordare este tangent
elementelor ce se racordează.
Lucrări sem1/2010-2011 8
D1
R
R D1
R
D2 R D2
D1
Fig.11
R
R
D2
T6 T5
T1 T4
O3 O1
O2
T2 T3
T7 T8
Fig.12 1
ex
C. Reprezentare axonometrică
Reprezentare axonometrică, trimetrică, este metoda de reprezentare axonometrică unui
obiect în care planul axonometric intersectează axele de coordonate sub unghiuri diferite, deci
dimensiunile liniare paralele cu axele de coordonate se proiectează cu deformări diferite pentru
Lucrări sem1/2010-2011 9
toate cele trei axe. Reprezentare axonometrică, izometrică: este reprezentare axonometrică
ortogonală, cu următoarele caracteristici: axele sunt la 1200, scara pe cele trei axe este 1:1
Reprezentare axonometrică, dimetrică: este reprezentare axonometrică ortogonală
Reprezentare axonometrică, cavalieră: este reprezentare axonometrică oblică, dimetrică, frontală.
-y1
z 30 z
1:1
12
°
120
-y
0°
-x
x1 O1 x1 O1
O y
1:1 y1
45
0 y1
1:1 R1
x -z
-y
120°
10
axonometrie izometrica
-x
O 9 = O
x -z x
y 68 = y
=
= z
90
°
Fig.13
x
y
42°
7°
Indicatorul lucrării
Lucrări sem1/2010-2011 10
95
7,5x2=15
a. 25 30
7,5
30
10x3=30
nr.plansa/nr.total planse:
Denumire desen (denumire lucrare)
Format: Numar desen (numar lucrare)
Centru universitar/Grupa:
10
30 40
170
180
b.
Verificat (Nume Prenume) (Semnatura)
Scara:
UNIVERSITATEA TEHNICÃ CLUJ-NAPOCA
Standarde, constructii geometrice Centru universitar:
Format: L1 grupa:
A3
Fig.15
Racordari Fig.9
Axonometrie