Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” – IASI

FACULTATEA DE DREPT
MASTERAT – STIINTE PENALE
ANUL I

Medicina Legală A Asfixiilor Mecanice

MASTERAND: IULIAN ŢIBULCĂ


„Păi nu s-a spânzurat? L-am spânzurat mort. Intai l-am
omrât, Cum?
…Adormit l-am strâns de gât… La urmă l-am spânzurat
cu cureaua…
Să se creadă că s-a spânzurat”
(M.
Sorescu)

“Ultima vorbă a
înecatului
Bulbuceşte la suprafaţă
într-o
Limbă
străină”
(Dinu
Flămind)

Prin asfixii mecanice se denumesc o serie de sindroame


medico-legale ce implica tulburari acute ale metabolismului gazos,
caracterizate prin privarea brutala de oxigen si cresterea
consecutiva de CO2. Termenul de asfixie (a sfigmos – lipsa de puls)
este impropriu conferit acestor sindroame(ca si acela de autopsie,
hemofilie, etc.) dar el se pastreaza prin traditie. Mai corect, aceste
entitati ar trebui denumite anoxii acute.
Exista multiple clasificari ale asfixiilor. Clasificarea
fiziopatologica Barcroft include anoxiile anoxice (consecutive
scaderii partiale a O2 in aerul inspirit sau in aerul alveolar cu
tulburarea schimburilor gazoase la acest nivel ca in pneumotorax,
pneumonii, blocuri alveolo-capilare, edem pulmonar, etc.), anoxii
anemice (ca in anemii prin scaderea hemoglobinei sau prin
blocarea sa), anoxii de staza (cand se produc tulburari in
3

transportul gazelor) si anoxii histotoxice sau tisulare (cand


tulburarea schimburilor gazoase se petrece la nivel celular).
O alta clasificare admite anoxiile ca fiind de aport prin lipsa
O2 in aerul inspirit (ca in inlocuirile sale prin gaze inerte, aer
confinat, rarefiat, etc.), anoxii de transport (ca in anemii sau in
blocarea hemoglobinei prin toxice ca CO), si anoxii de utilizare
(prin blocarea fermentilor respiratori la nivel cellular ca in
intoxicatiileci cianuri).
O clasificare a anoxiilor arata, mutatis mutandis, pe aceleasi
mecanisme, include anoxiile aeriene, arteriale si celulare. Anoxiile
s-ar mai putea clasifica in patologice (ex. ruperea unui chist
hidactic, anevrism de aorta in caile aeriene cu asfixie consecutive)
si violente, in care intra asfixiile medico-legale, a caror clasificare
include asfixiile mecanice prin comprimare (spanzurare,
strangulare, comprimare toraco-abdominala ) si prin ocluzie
( sufocare, asfixii cu bol alimentar, inec, ca ocluzii ale arborelui
respirator la diferitele sale nivele).
Asfixiile mecanice produc o simptomatologie generala
dependent de vitaza instalarii lipsei de O2 si de rezerva de O2 a
tesuturilor. Aceasta simptomatologie se desfasoara in urmatoarele
etape :
 faza preasfixica sau de excitatie se caracterizeaza prin
simptome predominant cerebrale si de hiperactivitate
cardiorespiratorie, simptome puse in evident de N. Minovici
prin experientele pe propriul sau corp. Fata preasfixica
dominate de dispnee inspiratorie dureaza pana la un minut,
dupa care, se pierde cunostinta (motiv pentru care, unii
autori, au denumit-o si faza anestezica) si apar primele
convulsii;
 faza convulsivanta se asociaza cu dispnee expiratorie,
areflexie, incontinenta sfincteriana, datorita convulsiilor, in
timpul acestei faze, subiectul putandu-se lovi de obiectele
inconjuratoare, putand aparea la suprafata apei, etc.;
 faza asfixica propriu-zisa este dominate de deprimarea
functiilor cardio-pulmonare pana la producerea apneii, desi
cordul inca mai bate. Faza corespunde starii de moarte
aparenta, o reanimare putand fi inca eficace;

3
4

 faza terminala survine odata cu incetarea activitatii cordului,


dupa moartea creierului activitatea cardiac putandu-se
mentine de la 5-10 minute pana la 30-60 minute. Se cunosc
chiar nasteri de copii vii pana la o ora de la spanzurare.
Asfixiile mecanice se recunosc dupa semne morfologice
generale, comune tuturor tipurilor de asfixii mecanice si dupa
semne morfologice specifice (patognomonice), caracteristice
fiecarui tip de asfixie mecanica. Ambele categorii de leziuni au
valoare diagnostic dar, evident, leziunilecu valoare de marker (de
amprenta asfixica) caracteristice fiecarui tip de asfixie macanica,
au o valoare peremptorie in diagnosticul de asfixie violent si de tip
de asfixie.
Leziunile asfixice generale (cele cu valoare de amprenta
urmand a se prezenta la fiecare tip da asfixie mecanica in parte)
sunt expresia unor tulburari hemodinamice manifestate la
exterior prin cianoza fetei si a extremitatilor, prin petesii pe
conjunctive si chiar pe tegumente, prin semne de incontinenta a
veziculelor seminale sau sfincterelor , prin lividitati inchise la
culoare , iar la interior, prin fluiditatea sangelui, dilatarea cordului
dr. cu staza si edem pulmonarseros sau hemoragic, staza
meningo-cerebrala si hepatorenala si leziuni hemoragice, mai ales
in tesutul limfatic (ganglioni, splina), explicate prin tulburarile
vasomotorii asfixice. Acestor leziuni le corespunde un tablou
microscopic de hipoxidoza peracuta (stare vasal-anoxica)
manifestat prin umflarea endoteliilor, reactii microgliale in creier,
reactii alveolare sub forma de cellule gigante si distrofii vacuolare
difuze in organe. Atari leziuni asfixice generale vor fi absente in
asfixiile cu mecanism nervos, care, producandu-se rapid, nu
rezerva timp constituirii lor.
Supravietuirea dupa tentative asfixice produce sechele grave
de ordin psihic (amnezii consecutive encefalopatiei anoxice),
neurologic (neuro-oculare, acustice, vestibulare) sau pulmonary
(pneumonii) cu persistenta indelungata a santului de spanzurare,
cu risc de tromboze carotidiene la cei cu leziuni de ateroscleroza
pe carotid, etc..
Spanzurarea este o asfixie mecanica produsa consecutive
comprimarii formatiunilor vasculo-nervoase si aeriene ale gatului.

4
5

Ea poate fi tipica, ori de cate ori nodul unui lat traumatic se aflain
regiunea occipital si corpul este suspendat in vid (greutatea
acestuia comprimand formatiunile gatului) si atipica in rest (nod
lateral sau submandibular si corp in contact cu solul, de la o
maniera de contact ca varful picioarelor pana la pozitia culcat in
pat, asa cum ar fi spanzurarile de dimineata ale melancolicilor,
cand, numai greutatea capului devine suficienta pentru a
comprima formatiunile gatului).
Exista peste 200 modalitati de spanzurare atipica ce cer din
partea expertului multa circumspectie in disecarea medico-legala
a cazului. De altfel, greutati de 2 kg comprima venele jugulare, de
5 kg comprima arterele carotide, de 15 kg comprima traheea si
abia de 25 kg comprima arterele vertebrale, ca in spanzurarile
atipice cu mod al latului traumatic sub barbie sau cu latul in gura.
Mecanismul de realizare al asfixiei prin spanzurarepoate fi
nervos-reflex (spanzurare alba), cu moarte rapida prin excitarea
corpusculului carotidian ori prin elongatia sau chiar rupture
vagului (ca in spanzurarile prin aruncare cu latul in vid, cand se
puteau produce si elongatii bulbare sau ale maduvei cu dislocari
atlanto-occipitale sau cervical, cu fracturi de axis si lezari bulbare
consecutive) sic and, datorita mortii rapide, va lipsi timpul
necesar pentru constituirea unor leziuni asfixice generale sau
locale. Alteori, mecanismul spanzurarii este asfixic (spanzurare
albastra), cand prin comprimarea vaselor si traheii se realizeaza,
in timp suficient, semnele tipice generale si locale de asfixie. De
fapt, acest mechanism in spanzurarile tipica nu implica atat o
comprimare a traheii cat o impingere a bazei limbii catrefaringe
cu blocarea acestuia. Acestor forme li se da denumirea de
spanzurare alba sau albastra, dupa prezenta sau absenta cianozei.
La bolnavii purtatori de canule traheale la care comprimarea se
face deasupra canulei, se realizeaza o spanzurare prin mecanism
pur hemodinamic (de comprimare a vaselor). In spanzurarile tip
rastignire, produse prin suspendarea corpului fara comprimarea
gatului, moartea se produce prin insuficienta respiratorie
progresiva consecutiv blocarii miscarilor respiratorii, a
compliantei (distensiei) pulmonare, iar in cele accidentale cu
capul in jos, prin insuficienta respiratorie consecutiv blocarii

5
6

diafragmului de catre organele abdominale si cresterii presiunii


intracraniene.
Spanzurarea este o asfixie ubicuitara ca mod de extinderein
spatiu si cel mai frecvent constituie un act de suicid, acceptat ca
modalitate mai ales de barbati. Se cunosc chiar epidemii de astfel
de acte (in antichitate sau dupa publicarea unei lucrari a lui
Goethe) care obliga la o atenta corelare a leziunilor si locului
fapteicu motivatia de suicid. Pentru a da certitudine actului,
deseori, bolnaviiisi leaga greutati de picioare, isi leaga mainile
pentru a evita autosalvartea (in sinuciderile autentice si nu de
santaj) si mai rar, recurg chiar la spanzurari duble, mai ales in
starile pasionale. Spanzurarea accident este mai rar intalnita, mai
ales la copiii ce cad in corzile cu care sunt imobilizatide pat, ce cad
in zabrelele patului sau gardurilor, la alpinistii ce cad in corzi, la
actorii de circ sau in manoperele sexopaticeorgastice urmarite de
unii pervertiti sexual. Spanzurarea ca act de omucidere este rara
si presupune lovirea capuluicu comotionarea victimei, starea de
ebrietate sau imposibilitatea de aparare, etc., mai frecvent
spanzurarea tinzand a disimula o crima produsa in alte conditii.
Existenta altor leziuni tanatogeneratoare in prezenta unor
modificari de comprimarepost mortala a gatului si un examen
atent la fata locului, au aptitudinea de a clarifica atari cazuri
litigioase.
Strangularea este asfixie mecanica de comprimare a gatului
prin intermediul unui lat traumatic, efectuata, de regula, de o terta
persoana (strangulare propriu-zisa) sau prin intermediul mainii
(sugrumare).
In strangularea cu latul, santul de comprimare va fi orizontal,
continuu, fara discontinuitati, deci circular , in rest, reproducand
caracteristicile santului de spanzurare. Strangularea cu latul a
unor persoane in imposibilitate de a se apara s-a numit burking
dupa numele lui Burk ce procura ilegal cadavre pentru disectie la
Edinburgh.
In strangularea cu mana, in regiunea cervicala anterioara se
vor constata multiple excoriatii si echimoze iar la persoanele fara
putinta de aparare se va constata prezenta a 4 echimoze ovalare
flancate de o excoriatie pe o parte a gatului si a unei singure

6
7

echimoze si excoriatii de cealalta parte. Aceste leziuni nu evoca


altceva decat comprimarea persistenta cu pulpa degetelor si cu
unghiile. Uneori strangularea se realizeaza prin comprimarea
gatului pe o suprafata dura (margine de pat, scaun,etc.) cand
leziunile, prin caracterul lor partial si intens vor fi evocatoare.
Inecul este asfixia realizata prin ocluzia alveolelor si care se
produce in apa dulce sau sarata, dar si in alte medii lichide (vin,
petrol) sau semilichide (uleiuri, noroi,etc.). De asemenea , nu este
necesar ca subiectul sa cada intr-o apa mare „ci se poate ineca si
intr-un pumn de apa”, daca este in stare de ebrietate. Sub acest
aspect se afirma ca Bachus a facut mai multe victime decat
Neptun.
Inecul (ca si asfixiile) obliga la precizarea urmatoarelor
probleme:
Caracterul de inec in timpul vietii decurge din caracterul vital
al leziunilor si din rezultatul explorarilor complimentare.
Leziunile constatate pe un cadavru inecat necesita precizarea
faptului daca s-au produs anterior, concomitent sau posterior
inecului. Cele posterioare vor fi postvitale si posibile a fi produse
de vapoare, baraje, stanci, etc..
Identificarea unor cadavre deformate constituie o problema
minutioasa ce merge pana la explorarea datelor furnizate de
scheletul osos in acest scop.
Forma medico-legala de inec include sinucuderea (cu alte
leziuni tentate in scop de suicid sau fara atari leziuni), accidentul
prin cadere, omorul sau disimularea omorului. Inecul in baie
poate fi consecinta unui accident (ebrietate, electrocutie, aritmii
letale, epilepsie, intoxicatii cu CO), caracterul vital al unui astfel de
inec putand rezulta din dozarea aldehidei formice (existenta in
cosmeticele de baie) si prezenta de ex. in transudatul pleural. Dar,
inecul in baie poate fi si consecita disimularii sau chiar a unor
crime.
Efortul de stabilire a adevarului in cele mai dificile situatii
inclusiv in asfixiile mecanice, se impune ca un act stiintific dar si
de cultura, cu aptitudinea de a realiza binele social si individual. In
fata unor acte de regres biologic si de mutilare a fiintei umane, in
fata absurditatii violentei ce devalorizeaza existenta, medicina

7
8

legala sustine maretia omului si aptitudinea sa de a deveni o


valoare universala si totala. Prin aceasta, ca victorie a ratiunii
umane asupra absurdului, medicina legala castiga grandoarea
destinului sau in lume.