Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” –

IASI

FACULTATEA DE DREPT
MASTERAT – STIINTE PENALE
ANUL I

Medicina Legală A Asfixiilor Mecanice

MASTERAND: IULIAN ŢIBULCĂ


„Păi nu s-a spânzurat? L-am spânzurat
mort. Intai l-am omrât, Cum?
…Adormit l-am strâns de gât… La urmă l-
am spânzurat cu cureaua…
Să se creadă că s-a
spânzurat”

(M. Sorescu)

“Ult
ima vorbă a înecatului
Bulbuceşte la
suprafaţă într-o

Limbă străină”

(Dinu Flămind)

Prin asfixii mecanice se denumesc o serie de


sindroame medico-legale ce implica tulburari acute ale
metabolismului gazos, caracterizate prin privarea
brutala de oxigen si cresterea consecutiva de CO2.
Termenul de asfixie (a sfigmos – lipsa de puls) este
impropriu conferit acestor sindroame(ca si acela de
autopsie, hemofilie, etc.) dar el se pastreaza prin
traditie. Mai corect, aceste entitati ar trebui denumite
anoxii acute.
Exista multiple clasificari ale asfixiilor.
Clasificarea fiziopatologica Barcroft include anoxiile
3

anoxice (consecutive scaderii partiale a O2 in aerul


inspirit sau in aerul alveolar cu tulburarea schimburilor
gazoase la acest nivel ca in pneumotorax, pneumonii,
blocuri alveolo-capilare, edem pulmonar, etc.), anoxii
anemice (ca in anemii prin scaderea hemoglobinei sau
prin blocarea sa), anoxii de staza (cand se produc
tulburari in transportul gazelor) si anoxii histotoxice sau
tisulare (cand tulburarea schimburilor gazoase se
petrece la nivel celular).
O alta clasificare admite anoxiile ca fiind de aport
prin lipsa O2 in aerul inspirit (ca in inlocuirile sale prin
gaze inerte, aer confinat, rarefiat, etc.), anoxii de
transport (ca in anemii sau in blocarea hemoglobinei
prin toxice ca CO), si anoxii de utilizare (prin blocarea
fermentilor respiratori la nivel cellular ca in
intoxicatiileci cianuri).
O clasificare a anoxiilor arata, mutatis mutandis,
pe aceleasi mecanisme, include anoxiile aeriene,
arteriale si celulare. Anoxiile s-ar mai putea clasifica in
patologice (ex. ruperea unui chist hidactic, anevrism de
aorta in caile aeriene cu asfixie consecutive) si violente,
in care intra asfixiile medico-legale, a caror clasificare
include asfixiile mecanice prin comprimare (spanzurare,
strangulare, comprimare toraco-abdominala ) si prin
ocluzie ( sufocare, asfixii cu bol alimentar, inec, ca
ocluzii ale arborelui respirator la diferitele sale nivele).
Asfixiile mecanice produc o simptomatologie
generala dependent de vitaza instalarii lipsei de O2 si de
rezerva de O2 a tesuturilor. Aceasta simptomatologie se
desfasoara in urmatoarele etape :
• faza preasfixica sau de excitatie se caracterizeaza
prin simptome predominant cerebrale si de
hiperactivitate cardiorespiratorie, simptome puse in
evident de N. Minovici prin experientele pe propriul
sau corp. Fata preasfixica dominate de dispnee
inspiratorie dureaza pana la un minut, dupa care,
se pierde cunostinta (motiv pentru care, unii autori,

3
4

au denumit-o si faza anestezica) si apar primele


convulsii;
• faza convulsivanta se asociaza cu dispnee
expiratorie, areflexie, incontinenta sfincteriana,
datorita convulsiilor, in timpul acestei faze,
subiectul putandu-se lovi de obiectele
inconjuratoare, putand aparea la suprafata apei,
etc.;
• faza asfixica propriu-zisa este dominate de
deprimarea functiilor cardio-pulmonare pana la
producerea apneii, desi cordul inca mai bate. Faza
corespunde starii de moarte aparenta, o reanimare
putand fi inca eficace;
• faza terminala survine odata cu incetarea activitatii
cordului, dupa moartea creierului activitatea
cardiac putandu-se mentine de la 5-10 minute
pana la 30-60 minute. Se cunosc chiar nasteri de
copii vii pana la o ora de la spanzurare.
Asfixiile mecanice se recunosc dupa semne
morfologice generale, comune tuturor tipurilor de asfixii
mecanice si dupa semne morfologice specifice
(patognomonice), caracteristice fiecarui tip de asfixie
mecanica. Ambele categorii de leziuni au valoare
diagnostic dar, evident, leziunilecu valoare de marker
(de amprenta asfixica) caracteristice fiecarui tip de
asfixie macanica, au o valoare peremptorie in
diagnosticul de asfixie violent si de tip de asfixie.
Leziunile asfixice generale (cele cu valoare de
amprenta urmand a se prezenta la fiecare tip da asfixie
mecanica in parte) sunt expresia unor tulburari
hemodinamice manifestate la exterior prin cianoza fetei
si a extremitatilor, prin petesii pe conjunctive si chiar pe
tegumente, prin semne de incontinenta a veziculelor
seminale sau sfincterelor , prin lividitati inchise la
culoare , iar la interior, prin fluiditatea sangelui,
dilatarea cordului dr. cu staza si edem pulmonarseros
sau hemoragic, staza meningo-cerebrala si

4
5

hepatorenala si leziuni hemoragice, mai ales in tesutul


limfatic (ganglioni, splina), explicate prin tulburarile
vasomotorii asfixice. Acestor leziuni le corespunde un
tablou microscopic de hipoxidoza peracuta (stare vasal-
anoxica) manifestat prin umflarea endoteliilor, reactii
microgliale in creier, reactii alveolare sub forma de
cellule gigante si distrofii vacuolare difuze in organe.
Atari leziuni asfixice generale vor fi absente in asfixiile
cu mecanism nervos, care, producandu-se rapid, nu
rezerva timp constituirii lor.
Supravietuirea dupa tentative asfixice produce
sechele grave de ordin psihic (amnezii consecutive
encefalopatiei anoxice), neurologic (neuro-oculare,
acustice, vestibulare) sau pulmonary (pneumonii) cu
persistenta indelungata a santului de spanzurare, cu
risc de tromboze carotidiene la cei cu leziuni de
ateroscleroza pe carotid, etc..
Spanzurarea este o asfixie mecanica produsa
consecutive comprimarii formatiunilor vasculo-nervoase
si aeriene ale gatului. Ea poate fi tipica, ori de cate ori
nodul unui lat traumatic se aflain regiunea occipital si
corpul este suspendat in vid (greutatea acestuia
comprimand formatiunile gatului) si atipica in rest (nod
lateral sau submandibular si corp in contact cu solul, de
la o maniera de contact ca varful picioarelor pana la
pozitia culcat in pat, asa cum ar fi spanzurarile de
dimineata ale melancolicilor, cand, numai greutatea
capului devine suficienta pentru a comprima
formatiunile gatului).
Exista peste 200 modalitati de spanzurare atipica
ce cer din partea expertului multa circumspectie in
disecarea medico-legala a cazului. De altfel, greutati de
2 kg comprima venele jugulare, de 5 kg comprima
arterele carotide, de 15 kg comprima traheea si abia de
25 kg comprima arterele vertebrale, ca in spanzurarile
atipice cu mod al latului traumatic sub barbie sau cu
latul in gura.

5
6

Mecanismul de realizare al asfixiei prin


spanzurarepoate fi nervos-reflex (spanzurare alba), cu
moarte rapida prin excitarea corpusculului carotidian ori
prin elongatia sau chiar rupture vagului (ca in
spanzurarile prin aruncare cu latul in vid, cand se
puteau produce si elongatii bulbare sau ale maduvei cu
dislocari atlanto-occipitale sau cervical, cu fracturi de
axis si lezari bulbare consecutive) sic and, datorita
mortii rapide, va lipsi timpul necesar pentru constituirea
unor leziuni asfixice generale sau locale. Alteori,
mecanismul spanzurarii este asfixic (spanzurare
albastra), cand prin comprimarea vaselor si traheii se
realizeaza, in timp suficient, semnele tipice generale si
locale de asfixie. De fapt, acest mechanism in
spanzurarile tipica nu implica atat o comprimare a
traheii cat o impingere a bazei limbii catrefaringe cu
blocarea acestuia. Acestor forme li se da denumirea de
spanzurare alba sau albastra, dupa prezenta sau
absenta cianozei. La bolnavii purtatori de canule
traheale la care comprimarea se face deasupra canulei,
se realizeaza o spanzurare prin mecanism pur
hemodinamic (de comprimare a vaselor). In
spanzurarile tip rastignire, produse prin suspendarea
corpului fara comprimarea gatului, moartea se produce
prin insuficienta respiratorie progresiva consecutiv
blocarii miscarilor respiratorii, a compliantei (distensiei)
pulmonare, iar in cele accidentale cu capul in jos, prin
insuficienta respiratorie consecutiv blocarii diafragmului
de catre organele abdominale si cresterii presiunii
intracraniene.
Spanzurarea este o asfixie ubicuitara ca mod de
extinderein spatiu si cel mai frecvent constituie un act
de suicid, acceptat ca modalitate mai ales de barbati.
Se cunosc chiar epidemii de astfel de acte (in
antichitate sau dupa publicarea unei lucrari a lui
Goethe) care obliga la o atenta corelare a leziunilor si
locului fapteicu motivatia de suicid. Pentru a da

6
7

certitudine actului, deseori, bolnaviiisi leaga greutati de


picioare, isi leaga mainile pentru a evita autosalvartea
(in sinuciderile autentice si nu de santaj) si mai rar,
recurg chiar la spanzurari duble, mai ales in starile
pasionale. Spanzurarea accident este mai rar intalnita,
mai ales la copiii ce cad in corzile cu care sunt
imobilizatide pat, ce cad in zabrelele patului sau
gardurilor, la alpinistii ce cad in corzi, la actorii de circ
sau in manoperele sexopaticeorgastice urmarite de unii
pervertiti sexual. Spanzurarea ca act de omucidere este
rara si presupune lovirea capuluicu comotionarea
victimei, starea de ebrietate sau imposibilitatea de
aparare, etc., mai frecvent spanzurarea tinzand a
disimula o crima produsa in alte conditii. Existenta altor
leziuni tanatogeneratoare in prezenta unor modificari
de comprimarepost mortala a gatului si un examen
atent la fata locului, au aptitudinea de a clarifica atari
cazuri litigioase.
Strangularea este asfixie mecanica de
comprimare a gatului prin intermediul unui lat
traumatic, efectuata, de regula, de o terta persoana
(strangulare propriu-zisa) sau prin intermediul mainii
(sugrumare).
In strangularea cu latul, santul de comprimare va
fi orizontal, continuu, fara discontinuitati, deci circular ,
in rest, reproducand caracteristicile santului de
spanzurare. Strangularea cu latul a unor persoane in
imposibilitate de a se apara s-a numit burking dupa
numele lui Burk ce procura ilegal cadavre pentru
disectie la Edinburgh.
In strangularea cu mana, in regiunea cervicala
anterioara se vor constata multiple excoriatii si
echimoze iar la persoanele fara putinta de aparare se
va constata prezenta a 4 echimoze ovalare flancate de
o excoriatie pe o parte a gatului si a unei singure
echimoze si excoriatii de cealalta parte. Aceste leziuni
nu evoca altceva decat comprimarea persistenta cu

7
8

pulpa degetelor si cu unghiile. Uneori strangularea se


realizeaza prin comprimarea gatului pe o suprafata
dura (margine de pat, scaun,etc.) cand leziunile, prin
caracterul lor partial si intens vor fi evocatoare.
Inecul este asfixia realizata prin ocluzia alveolelor
si care se produce in apa dulce sau sarata, dar si in alte
medii lichide (vin, petrol) sau semilichide (uleiuri,
noroi,etc.). De asemenea , nu este necesar ca subiectul
sa cada intr-o apa mare „ci se poate ineca si intr-un
pumn de apa”, daca este in stare de ebrietate. Sub
acest aspect se afirma ca Bachus a facut mai multe
victime decat Neptun.
Inecul (ca si asfixiile) obliga la precizarea
urmatoarelor probleme:
Caracterul de inec in timpul vietii decurge din
caracterul vital al leziunilor si din rezultatul explorarilor
complimentare.
Leziunile constatate pe un cadavru inecat
necesita precizarea faptului daca s-au produs anterior,
concomitent sau posterior inecului. Cele posterioare vor
fi postvitale si posibile a fi produse de vapoare, baraje,
stanci, etc..
Identificarea unor cadavre deformate constituie o
problema minutioasa ce merge pana la explorarea
datelor furnizate de scheletul osos in acest scop.
Forma medico-legala de inec include sinucuderea
(cu alte leziuni tentate in scop de suicid sau fara atari
leziuni), accidentul prin cadere, omorul sau disimularea
omorului. Inecul in baie poate fi consecinta unui
accident (ebrietate, electrocutie, aritmii letale,
epilepsie, intoxicatii cu CO), caracterul vital al unui
astfel de inec putand rezulta din dozarea aldehidei
formice (existenta in cosmeticele de baie) si prezenta
de ex. in transudatul pleural. Dar, inecul in baie poate fi
si consecita disimularii sau chiar a unor crime.
Efortul de stabilire a adevarului in cele mai dificile
situatii inclusiv in asfixiile mecanice, se impune ca un

8
9

act stiintific dar si de cultura, cu aptitudinea de a realiza


binele social si individual. In fata unor acte de regres
biologic si de mutilare a fiintei umane, in fata
absurditatii violentei ce devalorizeaza existenta,
medicina legala sustine maretia omului si aptitudinea
sa de a deveni o valoare universala si totala. Prin
aceasta, ca victorie a ratiunii umane asupra absurdului,
medicina legala castiga grandoarea destinului sau in
lume.