Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Măsurarea rezistentei:
Se pune comutatorul in zona W (ohm) pe una din poziţii;
v.0.2
atunci apare o indicaţie speciala pe ecran (la unele aparate apare un "1" la altele "OL"...)
- atunci trebuie comutat pe o scara mai mare.
Punctul de pe ecran este separator de zecimale (in funcţie de scara selectata, el se poate
deplasa)
Metoda corecta de măsurare a rezistentei nu este cea din figura (ţinând cu mâinile de ambele
capete). Corect este de a tine cu o mina sonda si rezistenta, in timp ce cealaltă mina se tine doar
sona de minerul de plastic (nu se atinge rezistenta sau vârful sondei).
Pentru rezistente de valori mici nu sunt diferenţe. Încercaţi pentru rezistente de valori mari (zeci,
sute de K sau mai mari) sa le măsuraţi ca in figura (incorect) si corect(luând una din mâini de pe
terminalele electrice - de obicei se pune celalalt capăt al rezistentei pe masa si se apăsa cu sonda
pe el).
Rezistentele nu se fabrica pentru orice valoare posibila, ci sunt unele valori standard, de ex:
1.0K, 1.1K, 1.2K, 1.3K, 1.5K, 1.6K, 1.8K, 2.0K, 2.2K, 2.4K, 2.7K, 3.0K, 3.3K, 3.6K, 3.9K,
4.3K, 4.7K, 5.1K, 5.6K, 6.2K, 6.8K, 7.5K, 8.2K, 9.1K
Rezistentele nu sunt perfecte, ci au o anumita precizie, de ex. 1% sau 5%
ATENTIE:
Multimetrele de calitate mai slaba, după o folosire mai îndelungata nu mai fac contact
bine la comutatorul ("roata" :) din mijloc; daca aveţi dubii ca măsurătorile nu sunt
corecte (sau daca variază in timp ce măsuraţi), comutaţi pe alta poziţie si înapoi, sau
apăsaţi puţin pe el, si vedeţi daca variază valoarea obţinuta pe ecran; atunci când uniţi
sondele intre ele trebuie sa obţineţi o valoare aproximativ zero.
Nu puneţi comutatorul pe Ω, si conectaţi sondele la o sursa de tensiune; aparatul se poate
defecta.
La majoritatea multimetrelor atunci când se doreşte măsurarea de curenţi, sondele trebuie
puse in alta poziţie decât cea pentru măsurarea de tensiuni/rezistente. In acest laborator
nu vom măsura curenţi.
Nu puneţi comutatorul si sondele pe măsurare de curent (A, mA) si conectaţi sondele la o
sursa de tensiune; aparatul se va arde instantaneu!
E (de pedalat:)
- măsuraţi rezistentele si vedeţi ce valori au;
- măsuraţi unele rezistente pe diverse scale si vedeţi diferenţele;
- luaţi o rezistenta ce are 4 linii colorate;
o măsuraţi-o;
o încadraţi-o in una din categoriile de mai sus; de ex. daca măsuraţi 3.01K, atunci
este din categoria 3.0K; daca măsuraţi 217ohm, atunci este din categoria
220ohm; pentru categorii folosiţi valorile standard de mai sus înmulţite sau
impartite la 10/100/...
o exprimaţi valoarea sub forma: AB*10C (ex: 3k=3000ohm=30*102;
220ohm=22*101);
o vedeţi daca culorile corespund cu cele de pe rezistenta: (ex: 3,0,2 ≡
orange,black,red; 2,2,1 ≡ red,red,brown);
- căutaţi o rezistenta de valoare mare, sute de kilo, sau mai mare; măsuraţi rezistenta ei prin
cele 2 metode: corect si incorect; observaţi diferenţa;
- găsiţi doua rezistente diferite, insa destul de apropiate (nu mai mult de 1:10 reportul intre
ele); măsuraţi valorile lor separat; măsuraţi valoarea obţinuta daca le înseriaţi; calculaţi pe
foaie valoarea obţinuta daca ar fi in paralel; măsuraţi aceasta valoare.
v.0.2
Codul culorilor:
valoarea = AB * 10C
banda D (daca exista) indica toleranta
valorile rezistentelor sunt intodeauna exprimate in ohmi, pentru condensatoare in picofarazi,
pentru inductoare in microhenri.
De exemplu un rezistor cu următoarele linii colorate: galben, violet, roşu, auriu are valoarea: 47
*102 = 4700 ohm = 4.7k. Toleranta este de ±5%, deci valoarea poate fi intre 4,465 si 4,935 ohm.
Alt exemplu: portocaliu, alb, galben, maro = 39*104=390000Ω=390kΩ, ±1%.
Dimensiunea unui rezistor nu are nici o legătura cu rezistenta sa, ci poate sa ne indice cit
de multa căldura poate sa disipe.
Referinte:
<http://en.wikipedia.org/wiki/Electronic_color_code>
<http://www.ladyada.net/learn/multimeter/resistance.html>
Engineer's Mini-Notebook - Formulas Tables And Basic Circuits (Forrest Mims)
v.0.2