Anexa nr. ...... la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr......./…..…….....

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

ISTORIA ŞI TRADIŢIILE MINORITĂŢII BULGARE DIN

ROMÂNIA

CLASELE a VI-a – a VII-a

Aprobate prin ordin al ministrului

Nr. ____/_______

Bucureşti, 2009

1
 NOTĂ DE PREZENTARE

Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare
curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul
anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este
determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei
programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers
asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale
învăţării.
Studiul istoriei şi tradiţiilor minorităţii bulgare în gimnaziu se focalizează pe înţelegerea
specificului şi a funcţionalităţii cunoaşterii de tip istoric. Cunoaşterea trecutului şi a specificului
relaţiilor dintre români şi bulgari, de-a lungul timpului reprezintă un element cheie al programei.
Pentru atingerea acestui scop programa propune conţinuturi menite să valorifice sursele documentare
şi etnografice existente.
Disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România îşi propune:
- să dezvăluie elevilor apartenenţa la un spaţiu istoric şi de cultură prin cunoaşterea istoriei
comunităţii din care fac parte;
- să încadreze minoritatea bulgară în istoria României, precum şi în istoria universală;
- să realizeze o deschidere mai largă către viaţa culturală prin reliefarea aportului bulgarilor
din România la cultura naţională bulgară.

Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activă într-o societate a cunoaşterii

specifică secolului XXI, prezentul document prezintă programele şcolare de Istoria şi tradiţiile
minorităţii bulgare din România pentru clasele a VI-a – a VII-a pe baza modelului de proiectare
curriculară centrat pe competenţe, care vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de
competenţe de tip funcţional.
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-
cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii
învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie:
Competenţe sociale şi civice, Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe
matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Spirit de
iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri
de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de
care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru
incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la
intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte
inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.
Opţiunea pentru un curriculum centrat pe competenţe, atitudini şi valori are în vedere
accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului şi focalizarea pe achiziţiile finale
ale învăţării.
Contribuţia disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România la formarea şi
dezvoltarea competenţelor-cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia
directă, prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia
indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii
bulgare din România contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie pentru educaţia pe
parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea
ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:
• Competenţe sociale şi civice
• Sensibilizare şi exprimare culturală
• Comunicare în limba maternă
• A învăţa să înveţi

Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a

 În construirea modelului didactic s-au avut în vedere:
• contribuţia istoriei şi tradiţiilor minorităţii bulgare la finalităţile sistemului de învăţământ
din România;
• contribuţia istoriei la formarea competenţelor cheie europene;
• identificarea acelor competenţe care pot fi evaluate în perioada finalizării învăţământului
obligatoriu;
• identificarea unui număr relevant de situaţii în care este cerută demonstrarea fiecărei
competenţe;
• selectarea unui anumit decupaj de conţinut organizat în jurul unor domenii relevante pentru
elev şi reprezentative din perspectiva ştiinţei istorice şi a cerinţelor societăţii contemporane;
• contribuţia competenţelor cheie din aria curriculară Om şi societate la profilul de formare al
absolventului învăţământului obligatoriu, în mod deosebit la competenţe care vizează:
comunicarea, participarea la rezolvarea problemelor comunităţii, învăţarea eficientă.

Programa şcolară are următoarea structură:

• nota de prezentare;
• competenţe generale;
• valori şi atitudini;
• competenţe specifice asociate cu conţinuturi;
• conţinuturi ale învăţării;
• sugestii metodologice.

Competenţele generale reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite

prin studierea istoriei la nivelul gimnaziului.
Pentru fiecare an de studiu, programa propune competenţe specifice, deduse din competenţele
generale; ele reprezintă achiziţii-cheie ale învăţării.
Conţinuturile sunt organizate tematic. Ele prezintă istoria bulgarilor de la etnogeneză până în
zilele noastre. Conţinuturile programei sunt structurate pe următoarele patru componente: termeni-
cheie, concepte, probleme de atins; secvenţe tematice; studii de caz; lecţii de sinteză. Conţinuturile
programei au grade diferite de complexitate. Profesorii vor acorda fiecărei teme, numărul de ore pe
care îl consideră necesar, astfel încât să trateze în mod adecvat toate acele probleme, pe care le au în
vedere în construirea lecţiilor. Un conţinut poate fi tratat în una sau mai multe lecţii, conform deciziei
profesorului. Ordinea temelor poate fi schimbată în funcţie de nevoile concrete ale activităţii didactice,
în măsura în care nu se modifică sensul programei.
Elaborarea programei de Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România a pornit de la
următoarele premise:
- dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective care favorizează formarea de
competenţe şi atitudini specifice unui domeniu de cunoaştere;
- abordarea istoriei dintr-o perspectivă interetnică şi interculturală (este fundamentală în
acest sens folosirea noţiunii de civilizaţie în diversitatea sa spaţio-temporală şi ca realitate
complexă la nivelul unor comunităţi diferite);
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate (prin stabilirea de legături
cu programele de Istorie, Geografie şi Cultură civică) şi între arii curriculare (prin
realizarea conexiunilor cu programa de Limbă şi literatură maternă);
- proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru Istoria şi tradiţiile
tuturor minorităţilor, în corelaţie cu competenţele chei ale programei generale de istorie.

În acest context, structura programei de faţă cuprinde: competenţe generale, urmărite pe parcursul
celor doi ani de studiu; competenţe specifice şi conţinuturi proiectate pentru fiecare dintre cele două
clase.
În actuala prezentare, programa de Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România apare
ca un instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau această disciplină, dar şi pentru
colegii lor din aria curriculară Om şi societate care intră astfel în contact cu realităţi mai puţin abordate
şi interesante prin încărcătura lor culturală. Programele şcolare se adresează atât profesorilor cât şi
autorilor de manuale. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii

Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a

interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile atât în vederea proiectării activităţii didactice, cât
şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative.
Programele şcolare sunt în aşa fel concepute încât să încurajeze creativitatea didactică şi
adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Profesorii şi autorii de manuale îşi pot
concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice.
Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această
perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite
abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii
fiecărei clase în parte.
Programa este în aşa fel concepută încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea
demersurilor didactice la particularităţile elevilor.
Forma actuală a programei şcolare pentru disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare
din România reprezintă o etapă tranzitorie către un demers viitor de proiectare unitară şi coerentă pe
parcursul întregului învăţământ preuniversitar, care va avea la bază definirea profilului de formare al
absolventului şi elaborarea unui nou cadru de referinţă unitar al curriculum-ului şcolar românesc.

Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a

 COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor şi tradiţiilor bulgare

2. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor

grupuri

3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre celălalt

4. Participarea la activităţi de interes local care să valorizeze pozitiv relaţiile dintre minoritatea
bulgare şi populaţia majoritară

5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei şi etnografiei pentru

rezolvarea de probleme

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a

disciplinei au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:

• Asumarea identităţii în condiţiile respectului pentru diversitate

• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
• Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
• Manifestarea unei atitudini pro-active în viaţa personală şi cea socială
• Disponibilitate pentru interacţiune socială eficientă
• Manifestare a respectului pentru ceilalţi
• Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
• Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale
• Disponibilitate pentru gândire critică şi flexibilă

Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a

 Clasa a VI-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
Competenţe specifice
1. 1. Recunoaşterea termenilor specifici istoriei şi
civilizaţiei bulgare
1. 2. Identificarea de toponime din zonă
5. 1. Cunoaşterea şi utilizarea surselor
documentare referitoare la trecutul şi prezentul
comunităţii bulgare
1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare
la un subiect istoric
3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi a diferenţelor
dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre
grupuri
5. 2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor
istorice şi formularea de concluzii relative la
sursele istorice
5. 3. Precizarea cadrului geografic şi contextul
social-politic corespunzător fiecărei perioade din
istoria comunităţii bulgare
1. 4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei
prezentări orale sau scrise
5. 4. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un
mesaj
2 .1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor
dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre
grupuri
5. 4. Aprecierea valorilor trecutului prin
raportarea la actualitate
5. 5. Înţelegerea mesajului surselor istorice
arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală
2. 2. Utilizarea adecvată a coordonatelor
temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric
4. 1. Participarea constructivă la activităţi locale
prin valorificarea propriilor aptitudini
4. 2. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor
individuale în realizarea de investigaţii, de
proiecte personale şi de grup
5.2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor
istorice şi formularea de concluzii relative la
sursele istorice
Clasa a VII-a
Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a
Conţinuturi
INTRODUCERE
• Localitatea natală
ORIGINI
• Premisele istorice şi culturale care au
favorizat aşezarea unor grupuri de bulgari
în Ţările Române
• Răscoala de la Ciproveţ (1688)
VENIREA ÎN PATRIA ACTUALĂ
• Situaţia economică şi socială
• Stabilirea în aşezările româneşti
• Plecarea unor familii de bulgari din Ţara
Românească
• Desprinderea unor familii de bulgari din
comunitatea bulgară
• Exemplificări şi descrieri a aşezărilor
rurale bulgăreşti
• Vinga
• Situaţia economică, socială şi culturală a
minorităţii bulgare în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea
VIAŢA MATERIALĂ (ETNOGRAFIA)
• Privire generală asupra creaţiei populare
materiale
• Casa şi anexele gospodăreşti
• Unelte specifice şi obiceiuri legate de
muncile agricole şi creşterea animalelor
• Industria casnică
• Portul popular
VIAŢA SPIRITUALĂ (FOLCLORUL)
• Tradiţii specifice bulgăreşti
• Naşterea unor noi tradiţii şi obiceiuri
• Natura şi spaţiul geografic
• Tradiţii reflectate în creaţia populară
orală privind etapele importante ale vieţii
• Tradiţii privind principalele activităţi şi
sărbători de peste an
• Lirica populară (poezii, cântece, descântece)
pe diverse teme
• Epica populară, fantastică şi inspirată din
realitate: basmul, balada
• Proverbe şi zicători
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
Competenţe specifice
1. 1. Recunoaşterea termenilor specifici istoriei
şi civilizaţiei bulgare
1. 2. Identificarea de toponime din zonă
5. 1. Cunoaşterea şi utilizarea surselor
documentare referitoare la trecutul şi prezentul
comunităţii bulgare
1.3. Formularea de opinii şi argumente
referitoare la un subiect istoric
3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi a diferenţelor
dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre
grupuri
3.2. Utilizarea dialogului intercultural
3.3. Autoevaluarea raportată la valorile grupului
5. 2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor
istorice şi formularea de concluzii relative la
sursele istorice
5. 3. Precizarea cadrului geografic şi contextul
social-politic corespunzător fiecărei perioade din
istoria comunităţii bulgare
1. 4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei
prezentări orale sau scrise
5. 4. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un
mesaj
2 .1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor
dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre
grupuri
5. 5. Aprecierea valorilor trecutului prin
raportarea la actualitate
5. 6. Înţelegerea mesajului surselor istorice
arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală
2. 2. Utilizarea adecvată a coordonatelor
temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric
4. 1. Participarea constructivă la activităţi locale
prin valorificarea propriilor aptitudini
4. 2. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor
individuale în realizarea de investigaţii, de
proiecte personale şi de grup
4. 3. Elaborarea unor instrumente de lucru
(expoziţii, fişe de observaţie, ghid de interviu)
SUGESTII METODOLOGICE
Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a
Conţinuturi
SITUAŢIA ECONOMICĂ, SOCIALĂ,
POLITICĂ ŞI CULTURALĂ A MINORITĂŢII
BULGARE ÎNCEPÂND CU SECOLUL AL
XIX-LEA ŞI PÂNĂ ÎN 1989
Viaţa economică, social, politică şi culturală
• Principalele domenii de activitate şi progresele
înregistrate
• Participarea la expoziţiile universale
• Întemeierea de noi aşezări
• Relaţiile minorităţii bulgare cu românii şi alte
etnii
• Construirea unor noi edificii şi monumente
• Modernizarea localităţilor
• Activitatea lui Telbis Carol (1854-1914)
• Participanţi ai minorităţi bulgare la cele mai
importante evenimente istorice
• Şcoala
• Presa
• Formaţii corale şi formaţii de dansuri populare
• Personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale şi
realizările lor
SITUAŢIA MINORITĂŢI BULGARE DIN
ROMÂNIA DUPĂ 1989
• Participarea la Revoluţia din decembrie
1989
• Constituirea organizaţiilor politice şi
culturale
• Colaborarea cu organizaţiile culturale şi
sociale româneşti şi cu organizaţii similare
ale minorităţilor sârbe, cehe, slovace,
maghiare, germane
• Şcoala actuală în aşezările minorităţii
bulgare
• Presa în limba bulgară
• Emisiuni în limba bulgară
• Formaţii culturale şi rolul lor în difuzarea şi
păstrarea muzicii, a dansului popular şi a
tradiţiilor minorităţii bulgare
• Apariţia a două volume intitulate ”Folclor
bulgăresc în România
 Modul în care este concepută programa răspunde unei duble exigenţe: de a fi un punct de plecare
comun pentru toţi profesorii şi, pe de altă parte, de a-i incita în interpretarea şi adecvarea acesteia la
condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii
educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Istoria şi tradiţiile
minorităţii bulgare din România să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii; flexibilitatea
abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare.
Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programele
anterioare (elaborate după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin
concret în elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de la centrarea pe
conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare.

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

- alcătuirea de liste de cuvinte pe o temă indicată;

- alcătuire de familii de cuvinte, liste de sinonime şi de antonime;
- comparare de termeni folosind surse diferite de informare;
- alcătuirea unei expoziţii cu obiecte vechi;
- descrierea unei surse istorice folosind un plan dat;
- descrierea unor sărbători şi obiceiuri locale;
- proiectarea itinerarului unei excursii tematice;
- alcătuirea unui inventar de obiecte vechi pe o temă indicată;
- conversaţie dirijată pe o temă indicată;
- vizitarea unor organizaţii cetăţeneşti şi instituţii ale statului în scopul cunoaşterii activităţii
acestora;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

- căutarea explicaţiilor în dicţionare şi alte surse de informare;

- exerciţii de formulare de texte diferite;
- alcătuirea unei lucrări scrise despre vestigii istorice din localitate;
- dezbatere pe baza surselor indicate;
- exerciţii de comparare a surselor istorice;
- familiarizare cu metoda interviului;
- comentarea obiectivităţii/ subiectivităţii surselor istorice studiate;
- alcătuirea unui ghid turistic al localităţii;
- exerciţii care solicită exprimarea opiniilor;
- alcătuirea de biografii ale personalităţilor studiate;
- discutarea unor cazuri reale sau imaginare de evenimente care implică stereotipii;
- realizarea de proiecte finalizate cu elaborarea de portofolii.

Utilizarea surselor istorice în predarea istoriei trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului.
Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru
că valoarea surselor pentru interpretarea istorică este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale
diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea
surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria
cronologică, utilitatea sursei în atingerea obiectivelor de predare.
Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea acestui tip de
gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă, elaborarea raţionamentelor,
formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură, comentarii, recenzii, referate, eseuri),
folosirea de metode grafice.
Utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează: exersarea tehnicilor de muncă intelectuală
şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarele istorice şi interpretarea lor, cultivarea
interesului pentru cercetare, învăţarea etapelor proiectării unei investigaţii istorice. Etapele parcurse de
un demers investigativ includ: identificarea temei, formularea întrebărilor referitoare la domeniul de
interes, stabilirea obiectivelor investigaţiei, identificarea surselor de informare, realizarea unui plan,
colectarea informaţiilor/datelor, analiza şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea rezultatelor.

Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a

 Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv Internetul)
devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers
educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue,
formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi
instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi,
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent
pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev,
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în
contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.

Istoria şi tradiţiile minorităţii bulgare din România, clasele a VI-a – a VII-a