“Am ajuns să avem până la 10 cazuri noi de

autism pe săptămână. Este o nenorocire!”

Copiii afectaţi de autism se joacă singuri şi nu participă la emoţiile celor din jur

Autorităţile române nu dispun de date privind numărul copiilor afectaţi de autism. Ministerul Sănătăţii se
raportează la studiile din afară, care spun că un copil din 150 este afectat de autism. Numărul de băieţi
afectaţi este mai mare decât cel al fetelor, dar la fete tulburarea este mult mai gravă. Specialiştii români
sunt, la rândul lor, împărţiţi, în momentul în care îi întrebi despre incidenţa cazurilor de autism în rândul
copiilor.

Prof. dr. Iuliana Dobrescu este alarmată de numărul semnificativ de mare de copii pe care îi diagnostichează
în Clinica de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr."
Alexandru Obregia", pe care o conduce.

“Cred că avem circa 100 de cazuri pe lună. Este o nenorocire! Noi am ajuns să avem 10 cazuri noi pe
săptămână şi să internăm până la 15 copii, cazuri vechi şi noi, pe săptămână, cu boala aceasta. Trei copii pe
săptămână aveam acum 4-5 ani”, afirmă prof. dr. Iuliana Dobrescu, care conduce şi Clinica de Psihiatrie a
Copilului şi Adolescentului din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.

Doctoriţia Dobrescu regretă că în România nu există studii de epidemiologie şi citează datele din 2005 ale lui
Michael Rutter, şeful Clinicii de Psihiatrie Pediatrică din Londra, care spunea că incidenţa cazurilor de autism
era "între 30 si 60 de cazuri la 10.000 de persoane”. Estimările actuale situează incidenţa autismului în jurul
procentului de 1% în ţările industrializate. În Statele Unite, un copil din 110 suferă de autism.

1
În primele zece luni ale anului 2010, numărul cazurilor de copii cu autism sau cu tulburări de spectru autist,
înregistrate în clinica de la Obregia, a depăşit cifra 600. “În lipsa unui program, din păcate, nu putem spune
câte sunt cazuri noi sau cazuri vechi pentru că nu avem un program care să ne arate asta”, afirmă Simona
Macovei, medic primar psihiatru în cadrul clinicii.

Intervenţia precoce, benefică în eliminarea viitoarelor probleme

Medicul spune că numărul în creştere nu este faţă de anul trecut sau de 2008, ci se raportează la 2000. “La
începutul rezidenţiatului meu, anii 1997 – 1999, cazurile erau mult mai puţine. Da, poate vedeai un autist
într-o săptămână. Acum, avem în medie cinci cazuri pe săptămână pentru fiecare medic . Poate sunt două,
poate sunt şapte”, afirmă doctoriţa.

Potrivit acesteia, cazurile înregistrate nu mai sunt atât de grave. “Cazul în sine nu mai are toate
caracteristicile autismului infantil tipic descris de Leo Kanner (psihiatru american de origine austriacă,
cunoscut pentru cercetările sale asupra autismului infantil precoce n.r.), în care copilul era retras total din
mediu, trăia în lumea lui şi era închistat, iar comunicarea era redusă. Acum sunt mult mai frecvente notele
autiste. Din această cauză este diagnosticul de tulburare de spectru autist pentru că el are caracteristici din
autism. Poţi să îl încadrezi în autism infantil, dar are şi caracteristici care să îl integreze în societate, în
relaţia cu cei apropiaţi”.

Medicul dă exemplul unui băiat, în vârstă de 14 ani, pe care îl are în observaţie. “El nu se uită deloc la cei din
jur, are ritualurile lui. Trebuie să stea în pijama, chiar dacă se duce la şcoală. Ceilalţi, mai mici, au un contact
vizual, chiar dacă este foarte sumar”, mai spune doctoriţa Macovei, care îşi dedică mare parte a timpului
copiiilor cu tulburare de spectru autist (TSA).

La rândul său, medicul psihiatru dr. Rodica Augusta Urziceanu, care coordonează Staţionarul de zi pentru
copii, de la Spitalul de Psihiatrie “Dr. Constantin Gorgos”, afirmă că TSA-ul este în vogă în ultima perioadă,
recunoscând însă beneficiile intervenţiei precoce. “Se pune uneori foarte uşor diagnosticul de tulburare de
spectru autist. Într-un fel este bine. Chiar dacă nu este tulburare de spectru autistă, cu o intervenţie mai
precoce şi o stimulare de bază specifică pentru copil, lucrurile se pot ameliora semnificativ. Poţi să juri la
început că este autist, dar peste câteva luni, sau chiar peste un an, nu mai are manifestări sau mai are
foarte puţin din spectru. Se întâmplă şi lucrul ăsta. Sigur, adresabilitatea este mult mai mare şi pare că
numărul este în creştere, dar eu nu aş spune că este atât de mare numărul de autişti. Asta se vorbea şi anul
trecut, la un congres în Franţa. Sunt simptome din zona asta a autismului care apar, dar prin intervenţie se
rezolvă problema”, afirmă medicul, care se ocupă de copiii cu tulburări de autism, încă de la înfiinţarea
staţionarului, în 1983.

“Istoria medicinii consemnează boli la modă”

Şi prof. dr. Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor, spune că marea problemă este cea a
diagnosticului bine pus, adăugând că istoria medicinii consemnează boli la modă. “Din păcate, diagnosticul
este simplist în cele mai multe dintre cazuri şi numărul copiilor care sunt declaraţi cu sindrom autist a
crescut într-o manieră care nu se justifică. Deja foarte mulţi vorbesc despre sindromul autist şi foarte mulţi
se pricep la asta, existând riscul să apară şi foarte mulţi clienţi. Atenţie, există un mare pericol de a se
transforma într-o mică şmecherie românească. Motivele sunt multiple. Sunt interese atât din partea
părinţilor, cât şi din partea centrelor sau a ONG-urilor. Nu se joacă sume mari, de ordinul averilor, dar

2
oamenii au nevoie de ajutor, de finanţări. Unii au nevoie doar de o plimbare în străinătate şi devin peste
noapte experţi în autism. Este o zonă în care sper că prin această lege se va face un pic de curăţenie, iar
lucrurile vor fi mai bine coordonate şi reglate prin intermediul unor specialişti adevăraţi supervizaţi de
Colegiul Psihologilor şi cel al Medicilor”, afirmă preşedintele Colegiului Psihologilor, instituţie care are rolul
de a acredita psihologii şi psihoterapeuţii.

Potrivit unei note de fundamentare a unei propuneri de politică publică înaintată Ministerului Educaţiei de
asociaţia “Autism România”, peste 30.000 din populaţia totală cu grupa de vârstă 0 -18 ani prezintă risc de
tulburare autistă. Estimarea a fost bazată pe studiile din SUA şi Marea Britanie care spun că 1 din 150 de copii
dezvoltă tullburare de spectru autist.

“La noi, din păcate, nu sunt studii pentru că afecţiunea nu este reglementată, însă autismul nu ţine cont de
criteriile geografice sau etnice”, afirmă preşedinta asociaţiei Autism România, Liuba Iacoblev.

Potrivit unei note de fundamentare a unei propuneri de politică publică înaintată Ministerului Educaţiei de
asociaţia “Autism România”, peste 30.000 din populaţia totală cu grupa de vârstă 0 -18 ani prezintă risc de
tulburare autistă. Estimarea a fost bazată pe studiile din SUA şi Marea Britanie care spun că 1 din 150 de copii
dezvoltă tullburare de spectru autist.

“La noi, din păcate, nu sunt studii pentru că afecţiunea nu este reglementată, însă autismul nu ţine cont de
criteriile geografice sau etnice”, afirmă preşedinta asociaţiei Autism România, Liuba Iacoblev.