UNIVERSITATEA "VALAHIA" DIN

TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE, SOCIALE ŞI POLITICE
Specializarea:Administraţie Publică

TEMĂ DE CASĂ

RECUNOAŞTEREA STATELOR.CAZUL
KOSOVO

COORDONATOR:
Lect.univ.dr.CONSTANTA MATUŞESCU

STUDENT
MOROE I. ANTON-IONUT

ANUL II
 CUPRINS

CAPITOLUL I

1.RECUNOAŞTEREA STATELOR. CAZUL KOSOVO

1.2 . Recunoaşterea in dreptul internaţional……………………………….3
1.3 Istoria provinciei Kosovo…………………………………………….3
1.4 Declaraţia de independenţa…………………………………………..4
1.5. Operaţiunea de menţinere a păcii in Kosovo
1.6. Informatii actualizate

CAPITOLUL II

2. Bibliografie

2
1.2 . Recunoaşterea in dreptul intenaţional

Recunoaşterea in dreptul intenaţional este actul prin care un stat se

pronunţa in mod afirmtiv asupra unor situaţii noi ce se produc si au efecte in
plan internaţional
Recunoaşterea poate viza:recunoaşterea pretenţiilor teritoriale,schimbări
in titlu de suveran,calitatea de beligerant,naţiune ce lupta pentru independenţă
Actul de recunoaştere reprezintă un act de suveranitate al statelor,un drept al
unui stat şi nu o obligaţie a acestuia
Recunoaşterea este un act declarativ si nu un act constitutiv de
drepturi,statul recunoscut nu dobândeste personlitate juridică din momentul
recunoaşterii sale,ci din cel al formării sale ca stat.-statul stabileste relaţii
oficiale(diplomatice si consulare) cu statul care face obiectul recunoaşterii.
Recunoaşterea poate fi expresă,atunci când recunoaşterea se face printr-
un act scris,oficial care este comunicat statului vizat:poate fi tacită,atunci când
din comportamentul statului rezultă intenţia sa de a recunoaşte un alt stat(de
exemplu incheie un tratat cu acesta). Recunoaşterea Guvernelor intervine,de
obicei,odată cu recunoaşterea statelor
Recunoaşterea este procedeul prin care un subiect de drept
international,in mod special un stat,care nu a participat la naşterea unei situaţii
sau la adoptarea unui act,acceptă ca acea situatie sau act sa-I fie
opozabile,admite ca efectele juridice ale acestora să I se aplice.¹
Recunoaşterea statelor reprezintă actul unilateral care emană de la un stat
prin care acesta constată apariţia sau existenta altui stat,pe scena vieţii
internaţionale.²
Recunoaşterea statelor este deci o manifestare de voinţă a unui
stat,subiect de drept internaţional,care priveşte un alt stat.

1.3. Istoria provinciei Kosovo

Regiunea Kosovo este un platou cu altitudinea de 300-500 de

metri,situate intre munţii Sar(la Sud),Morava de Sud(la Est),munţii Kopaonik(la
Nord),munţii Prokledje(la Vest),cu o suprafată totala de 10887 km patrati.
Kosovo este o regiune disputată din Balcani,nu are ieşire spre mare şi se
invecinează cu Serbia Centrală in NE,Republica Macedonia in sud,Albania in
vest si Muntenegru in NV-Priştina este capitala provinciei.
Regiunea cunoscută in prezent sub numele de Kosovo a devenit o
regiune administrativă in 1946 ca provincie autonomă Kosovo si Metohia3.

¹http://facultate.regielive.ro

3
 ²Ibidem
3http://kosovoperomâneste.wordpress.com
Kosovo a fost o parte din terenurile triburilor Troaco-ilirice,apoi din
Imperiul Roman,Bizantin,Taratul Bulgar,Taratul Sirb şi Imperiul Otoman.
In 1912,in timpul războaielor balcanice,cea mai mare parte din Kosovo
a fost capturată de către Regatul Serbiei,in timp ce regiunea de Metohia a fost
cucerită de către Regatul Muntenegrului.Mai târziu a avut loc un exod al
populaţiei albaneze.
Autorităţile sârbe au promovat crearea noilor asezări sârbeşti din
Kosovo,precum şi asimilarea albanezilor in societatea sârbă Numeroase familii
sârbe s-au mutat in Kosovo,egalâzând echilibrul demografic intre albanezi şi
sârbi.
Pentru a schimba compoziţia etnică din Kosovo,intre 1912 si 1941 o
mare amploare de recolonizare a sârbilor provinciei Kosovo a fost intreprinsă de
către guvernul de la Belgrad.Pe de altă parte dreptul albanezilor de a beneficia
de educaţie in limba lor a fost neacceptată,alături de alte naţiuni non-slave
nerecunoscute din Iugoslavia,deoarece ca regat era recunoscută numai naţiunea
croată,sârbă,slovenă,in timp ce alte naţiuni slave trebuiau să se identifice cu una
din cele trei naţiuni slave oficiale in timp ce naţiunile non slave au fost
considerate minorităţi.
In timpul războiului din 1944,la conferinţa de la Bujan liderii comunişti
ai rezistenţei kosovene au adoptat o rezoluţie cu privire la repartizarea posbelică
a provinciei Kosovo la Albania,dar opinia lor a fost mai târziu neacceptată.
După numeroase răscoale ale partizanilor,Kosovo a fost eliberat in 1944
şi a devenit o provincie a Serbiei in cadrul Federaţiei Democratice Iugoslavia.
Provincia a luat prima formă cu frontierele sale actuale,in 1945,ca
Regiune Autonoma Kosovo şi Metohia.Opresiunile violente şi expatrierea
albanezilor au fost reluate,după 1953,când Josip Broz Tito a ajuns la un acord cu
Ministrul de Externe turc,Mehmet Fuat Koprulu,pentru a convinge albanezii
iugoslavi sa se declare de etnie turcă.
In secolul al XIX-lea a existat o renaştere a naţiunilor in toată Europa de
sud-est,mişcarea naţionalismului albanez fiind centrată in Kosovo,ducând la
tensiuni etnice intre sârbii creştini si albanezii musulmani.
In secolul XX a fost partajat in Regatul Serbiei si Regatul
Muntenegrului,iar in cele din urmă statului succesor,Regatul Iugoslaviei.¹

1.4 Declaraţia de independenţă

Formarea republicii Kosovo este rezultatul destrămarii Iugoslaviei,in

special războiului din Kosovo din 1996-1999,renaşterii naţionaliste din Balcani
sub dominaţia Imperiului Otoman din secolul al-XIX-lea,in special al
conflictului dintre naţionalităţile albaneză si sârba¹.

1.http://ro.wikipedia.org.

4
 Adunarea din Kosovo a aprobat declaraţia de independenţă pe 17
februarie 2008,iar in zilele următoare o serie de state(Statele
Unite,Turcia,Albania,Austria,Germania,Italia,Franţa,RegatulUnit.Taiwan,
Australia,Polonia şi altele),au anunţat recunoasterea independenţei,in ciuda
protestelor din partea Rusiei şi a altor ţari din cadrul Naţiunilor Unite.

In prezent,70 de state membre ale ONU au recunoscut independenţa

regiunii Kosovo,aceasta devenind ţară membra a FMI şi a Băncii Mondiale cu
numele de Republica Kosovo¹
Romania a pledat la Haga,in cauza deschisa de Serbia pentru
nerecunoasterea independentei unilateral declarate a fostei provincii
Pozitia Romaniei se opune exclusiv celei exprimate de Statele
Unite,principalul sustinator al regimului de la Pristina,si celei a Parlamentului
European,care a adoptat o rezolutie prin care membrii sai ar saluta recunoasterea
independentei Kosovo de catre toate statele membre.²

1.5. Operaţiunea de menţinere a păcii in Kosovo

După sfârşitul războiului din Kosovo şi incetarea bombardamentului
Iugoslaviei de NATO,teritoriul a intrat sub administraţie interimară a
Organizatiei Naţiunilor Unite.
NATO conduce opraţiunea de menţinere a păcii in Kosovo incepând
din iunie 1999,in sprijinul eforturilor internaţionale mai largi de a menţine pacea
si stabilitatea in regiune.
Asa numita fortă Kosovo condusă de NATO,sau KFOR,a inceput in
urma a 78 de zile de campanie aeriană lansată de Alianţa in martie 1999,cu
scopul de a restaura şi stopa catastrofa umanitară care se desfăşura atunci in
această regiune.
Ca urmare a Declaraţiei de Independenţă a provinciei Kosovo,la 17
februarie 2008,Alianţa a reafirmat faptul că KFOR rămâne in Kosovo in baza
Rezoluţiei 12244 de Securitate a ONU,decizia fiind aprobată de Miniştrii de
Externe in decembrie 2007,cu excepţia cazului in care Consiliul de Securitate
decide altfel.KFOR va continua să colaboreze strâns cu populaţia din Kosovo,cu
Organizaţia Naţiunilor Unite,Uniunea Europeană şi cu alte organizaţii
internaţionale,oricând este nevoie să ajute să dezvolte in continuare o mai
stabilă,democratică,multi-etnică şi paşnică provincie.
Mandatul KFOR derivă din Rezoluţia Consiliului de Securitate al
ONU(UNSCR) 1244 din 10 iunie 1999 şi Acordul Tehnico-Militar(MTA) dintre
NATO şi Republica Federală Iugoslavia şi Serbia.KFOR se desfasoară in
conformitate cu Capitolul VII al Cartei ONU şi,ca atare,este o operaţiune de
mentinere a păcii.

¹http://ro.wikipedia.org
5
 ²http:/www.euranet.eu

In prezent,obiectivul KFOR este constituirea unei imprejurări

sigure,unde toti cetaţenii,de toate etniile pot trăii in pace cu ajutor internaţional.
Sarcinile KFOR includ:
-asistenţa pentru persoanele deplasate sau a refugiaţilor cu intoarcere sau
relocare.
-reconstruire şi deplantarea minelor.
-asistentă medicală.
-securitatea şi ordinea publică.
-siguranţa minorităţilor entice.
-apărarea locurilor patrimoniale.
-securitatea graniţelor.
-interzicerea contrabandelor de arme după graniţă.
-implementarea reţelelor de arme,muniţii şi a planurilor de amnistie a
explozivelor in Kosovo.
-distrugerea armelor.
-susţinerea pentru stabilirea instituţiilor civile,a legilor şi a ordinelor,sistemul
juridic şi penal,procesul electoral şi alte aspecte ale politicii,viaţa socială şi
economică a provinciei

1.6. Kosovo-date actualizate

In prezent NATO are incă misiunea de a veghea asupra siguranţei in

Kosovo,nu insă pentru o perioadă prea lungă¹.
Noua constituţie a Kosovo a fost ratificată pe data de 9 aprilie 2008 şi a
intrat in vigoare la data de 15 iunie a aceluiasi an.Aceasta defineşte Kosovo
drept o societate multi-etnică bazată pe statul de drept,.stipulează separarea
puterilor,fundamentează integritatea teritorială a noului stat,stabileste atât
albaneza cât şi sârba limbi oficiale,sprijină participarea in organizaţiile
internaţionale si exclude unirea cu orice alt stat.²
³In plan politic,alegerile legislative din 23 octombrie 2004,masiv
boicotate de minoritatea sârba au determinat urmatoarea configuraţie a Adunarii
Kosovare:Liga Democrată din Kosovo(LDK);Partidul Democrat din
Kosovo(PDK);Alianţa pentru Viitorul Kosovo(AAK);Ora;alte formaţiun politice
albaneze;SLKM;Vakat_bosniaci);GIG(Gorani);KDTP; formaţiuni reprezentate
ale comunitaţilor RAE(Rroma,Askali,egipteni)
In planul relaţiilor bilaterale mediate internaţional Priştina-
Belgrad,dialogul se menţine in parametrii mai degrabă conflictuali decât
cooperativi.

¹http://www.dw-world
²Ibidem
³http:///www.sferapoliticii.ro

6
 Actuala criză politică din Kosovo,cea mai gravă de la proclamarea
independenţei,in februarie 2008,a fost declanşată in septembrie 2010 de demisia
fostului preşedinte Fatmir Sejdiu,in urma căreia Liga Democrată din
Kosovo,principalul partener la guvernare al lui Thaci,a decis să părăsească
executivul.¹
Fostul preşedinte,Fatmir Sejdiu,a demisionat la 27 septembrie,după ce
Curtea Constituţională a estimat că a incălcat Constituţia păstrându-şi funcţia de
preşedinte al partidului,Liga Democratică din Kosovo(LDK),după preluarea
funcţiei de şef al statului².
Toţi reprezentanţii LDK-de la vicepremierul Hajredin Kuci la toţi
miniştrii şi miniştrii adjuncţi,şi-au depus demisia. Există posibilitatea ca actualul
premier să formeze o aliantă cu Alianţa pentru Noul Kosovo şi,probabil,cu
partidele minorităţilor.
O altă posibilitate este cea a unei coaliţii intre Liga Democrată din
Kosovo(LDK) şi Alianţa pentru Viitorul Kosovo(AAK),impreună cu partidele
minorităţilor³
Kosovo va intra in campania electorală intr-un moment in care urma să
inceapă un dialog cu Serbia pentru a rezolva diferite probleme practice cu care
se confruntă populaţia kosovară,albaneză sau sârbă sub auspiciile UE
Coaliţia de guvernamânt a Kosovo s-a redus la un singur partid.Liga
Democrată din Kosovo(LDK),condusă de fostul preşedinte Fatmir Sejdu care a
decis să se retragă din coaliţie,lasând Partidul Democrat din
Kosovo(PDK),formaţiunea premierului Hashim Thaci,drept unic partid de
guvernământ.
Economia provinciei Kosovo bazată pe exportul de metale nu poate să
genereze venituri indestulătoare venitului de stat,exporturile pe care le reuşeşte
Kosovo ajung pentru plata a 10% din importuri iar piaţa muncii,foarte puţin
dezvoltată,nu reuşeşte să absoarbă 30000 de tineri anual,astfel că somajul ajunge
la 40%.In aceste condiţii mulţi tineri kosovari caută să plece la muncă in
străinătate,căzând adesea pradă reţelelor de trafic de fiinţe umane.
4Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie promovată de Serbia şi
de cei 27 membrii UE cerând discuţii directe intre Belgrad si Priştina.Masura a
avut loc după ce Serbia a convenit să amendeze proiectul anterior de
rezoluţie,care cere reluarea negocierilor asupra statutului.
Noua versiune cere in schimb dialog sprijinit de UE in vederea
promovării cooperării.

¹http://www.dw-world
²http://www.mediafax.ro
³http://www.setimes.com
4http://www.setimes.com

7
 ,Procesul dialogului in sine va fi un factor al păcii,securităţii şi stabilităţii
in regiune,iar acest dialog va fi despre promovarea cooperării,obţinerea
progresului pe calea către Uniunea Europeană şi inbunătăţirea vieţii
oamenilor”,se afirmă in rezoluţie.
Acest dialog va fi primul intre Belgrad si Priştina de la proclamarea
independenţei Kosovo.

8
 BIBLIOGRAFIE

1.Constanta Matusescu,Elemente de drept international,curs2010

2.http://facultate.regielive.ro
3.http://kosovoperomâneste.wordpress.com
4.http://ro.wikipedia.org
5.http://www.euranet.eu
6.http://www.dw-world
7.http:///www.sferapoliticii.ro
8.http://www.mediafax.ro
9.http://www.setimes.com