Evaluat de cititori:

Diversificarea alimentatiei sugarului

Indiferent dacã sugarul este alimentat natural, artificial sau mixt, la un moment dat, laptele si
preparatele simple din lapte nu mai sunt suficiente. Laptele mamei acoperã, în primele 4
luni de viatã, nevoile nutritionale ale unui sugar nãscut la termen, sãnãtos si care creste
normal. Sugarilor care primesc o alimentatie artificialã, pregãtitã acasã, cu lapte praf
integral sau cu lapte de vacã, le este necesarã o diversificare mai precoce, pentru a
compensa carentele nutritionale. Medicul va aprecia, în aceste situatii, particularitãtile
sugarului si va indica o alimentatie corectã. Sugarul trebuie, în primul rând, sã învete sã
mestece si sã înghitã alimente mai consistente si sã se obisnuiascã cu gusturi noi. Dacã
momentul este gresit ales si nu corespunde cu perioada în care se dezvoltã reflexul
mestecatului, mãmicile vor întâmpina greutãti în depãsirea acestui "hop" absolut necesar.
S-a constatat cã sugarii de aproximativ 3-4 luni acceptã mai usor schimbãrile de "meniu"
decât cei mai mari, care s-au obisnuit cu alimentatia la sân si sunt mai încãpãtânati.

Alimentarea cu lingurita
Administrarea hranei cu lingurita este un principiu de bazã în cadrul diversificãrii. Mama va
începe sã-i dea micutului noul aliment înaintea unei mese si la patru ore dupã masa precedentã,
pentru ca sugarului sã-i fie foame. În primele zile, se vor multumi sã dea câteva lingurite din felul
cel nou si vor completa masa cu laptele pe care-l dau si la celelalte prânzuri.
Dacã sugarului nu-i place nici lingurita, nici noul aliment, ar fi gresit sã perseverãm într-o
încercare ce nu are sorti de izbândã. De exemplu, este o gresealã gravã sã folosim forta pentru a
obliga copilul sã mãnânce. Este de preferat sã se amâne introducerea noului aliment cu 1-2
sãptãmâni sau sã se încerce cu un alt aliment, dacã am avut impresia cã sugarul nu refuzã
lingurita, ci refuzã noul fel. Nu trebuie fãcutã nici greseala de a subtia prea tare noul aliment si de
a i-l administra cu biberonul: diversificarea se face cu lingurita.

Piureul de legume
Pentru prepararea acestuia, se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde si dovleceii.
Se pot încerca si gulia sau pãtlãgelele rosii. Nu se administreazã sugarului legume mai greu de
digerat, cum sunt conopida si fasolea uscatã. Unele mame preparã piureul din toate legumele
care au fiert în supã, dar este mai bine ca acesta sã fie pregãtit dintr-o singurã legumã. Fierberea
trebuie sã aibã loc într-un vas acoperit, pentru a se evita pierderea exageratã a vitaminelor.
Fierberea zarzavaturilor la abur este cea mai recomandatã metodã de preparare, deoarece se
conservã culoarea, gustul, sãrurile minerale si, în bunã parte, vitaminele. Legumele congelate,
deshidratate sau conservate, ca mazãrea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul de rosii pot fi
folosite pentru sugar, dacã suntem în sezon de iarnã, la vârsta când i-am putea administra
aceeasi legumã proaspãtã. La zarzavatul bine omogenizat adãugãm 1-2 lingurite de unt sau ulei.
Putem sã diluãm eventual zarzavatul cu 2-3 linguri de lapte de vacã sau cu zeama în care au fiert
legumele, pentru a nu se pierde sãrurile minerale si vitaminele care au trecut în aceastã apã.
Sugarilor de 5-6 luni le vom da cel mult 10 g piure, completat cu supã de zarzavat. La copiii peste
6 luni, piureul poate sã constituie întreaga masã.

Supa de zarzavat
Supa trebuie consideratã un "complement" al piureului. Pentru aproximativ 200 ml de supã de
zarzavat se folosesc: 300-400 ml apã, o jumãtate de morcov mare, un cartof, o jumãtate de
ceapã, o jumãtate de telinã, câteva frunze de spanac sau salatã verde si, eventual, pãstârnac,
pãtrunjel si putin praz. Aceste legume se spalã cu grijã si se fierb cel putin 1-2 ore. Strecurãm
supa clarã în care am adãugat un vârf de cutit cu sare si o fierbem 20 de minute cu o lingurã de
gris, pentru copiii peste 4 luni, si orez sau amidon alimentar pentru copiii sub 9 luni. Supa poate fi
pãstratã pentru a doua zi la frigider doar dacã nu a fost fiartã cu fãinoase (amidon).

Masa de fructe
Fructele încep sã fie administrate între 5 si 6 luni (exceptional între 4 si 5 luni). Începem cu o
linguritã de mãr copt sau compot de mere, înaintea sau la sfârsitul unei mese. Nu mãrim
cantitatea de fruct înainte de a ne convinge cã sugarului îi place acest nou aliment si cã îl
tolereazã bine. În stare crudã, îi putem da copilului mere rase, dupã ce au fost curãtate de coajã,
piersici zdrobite (fãrã pielitã), cãpsune, fragi, afine. Pentru a le îmbogãti valoarea caloricã,
adãugãm zahãr, biscuiti zdrobiti si, eventual, 1-2 lingurite de brânzã de vaci. Chiselul este foarte
bine tolerat de la 5-6 luni, fiind primit cu mare plãcere de sugari. Se spalã bine 200-250 g fructe si
se fierb cu putinã apã pânã se înmoaie. Se trec apoi prin sitã, se adaugã 2-3 lingurite de zahãr si
amidon alimentar si se mai fierb încã 10 minute. Chiselul trebuie sã aibã consistenta unei gelatine
cãreia i se mai poate adãuga zeamã de fructe crude si friscã.

Carnea
De la vârsta de 4-5 luni, putem începe sã-i dãm micutului putinã carne fiartã de vacã sau de
gãinã (piept sau picior), tocatã cu cutitul sau datã prin masina de tocat. Începem cu 1/2-1 linguritã
la 2-3 zile. De la 5 luni, îi putem da zilnic câte o linguritã. Se creste cantitatea treptat, pânã când
ajungem la 50-80 g, cãtre vârsta de 1 an. Carnea se dã la începutul mesei de prânz, cu putin
piure.