UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA Facultatea de Drept

EXECUTAREA SILITĂ - suport de curs Asist. univ. drd. Valentin Mitea

Cluj-Napoca 2007

Titlul I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Definiţie
Executarea silită reprezintă, de regulă, cea de-a doua fază a procesului civil, desemnând procedura prin care creditorul, ca titular al unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, îl constrânge cu concursul organelor competente pe debitorul său care nu-şi execută de bună-voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, asigurându-se astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. - obişnuit, executarea silită este consecutivă fazei judecăţii.

1.2. Modalităţile şi formele executării silite în sistemul Codului
de procedură civilă, ca drept comun al executării silite - Modalităţile executării silite sunt: A. Executarea silită directă – este modalitatea de executare în cadrul căreia creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei ce-i revine debitorului conform titlului executoriu. Formele executării silite directe sunt: predarea silită a bunurilor mobile (art.575-577 C.pr.civ.), predarea silită a bunurilor imobile (578580/1 C.pr.civ.), executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face (art.580/2-580/5 C.pr.civ.);

B. Executarea silită indirectă este modalitatea de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să se îndestuleze din sumele obţinute prin vânzarea bunurilor imobile sau mobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de către un terţ. Formele executării silite indirecte sunt: urmărirea bunurilor mobile (art.411-449 C.pr.civ.); poprirea (art.452-461 C.pr.civ.); urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini (art.463466, 469-470 C.pr.civ.); urmărirea silită a bunurilor imobile (art.488-523 C.pr.civ.).

1.3. Participanţii la executarea silită
- ca activitate complexă, executarea silită implică participarea mai multor subiecţi ce săvârşesc acte de procedură în temeiul cărora se nasc, se modifică şi se sting raporturi juridice execuţionale; - vom reţine, deci, că executarea silită presupune participarea părţilor, a instanţei judecătoreşti (numită de executare), a organelor de executare (executorul judecătoresc, dar şi unele organe de executare prevăzute în legi speciale), uneori a procurorului şi a unor terţi.

1.3.1. Părţile 1.3.1.1. Identificarea părţilor - în faza executării silite ele sunt denumite creditor (zis şi creditor urmăritor, cel care este titular al dreptului arătat în titlul executoriu) şi debitor 4

pr. precum şi garanţii.(zis şi debitor urmărit.2 C.974 C.). ceea ce înseamnă că nici o persoană nu poate urmări pe o alta decât în realizarea unui drept ce-i aparţine.civ. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. creditorii creditorului (în aplicarea art.sub aspectul laturii active.la nivel execuţional. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte.de la această regulă există şi unele excepţii: .civ.: art. a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăruţilor.civ. mai pot avea calitatea de urmăritori: succesorii universali. cel care.sub aspectul laturii pasive. din oficiu. .pr. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. atunci când legea prevede expres aceasta (ex. procurorul. regula este aceea că dreptul creditorului şi obligaţia debitorului sunt personale. precum şi în acele cazuri când printr-o lege specială se prevede expres.ultim C. . este ţinut de îndeplinirea obligaţiei căreia îi corespunde dreptul creditorului). deci numai cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea minorilor. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului decedat. stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. instanţa de judecată din oficiu. în afară de titularul dreptului înscris în titlul executoriu. . . conform art. prin acelaşi titlu executoriu.moştenitorii universali sau cu titlu universal ce au acceptat moştenirea pur şi simplu răspund cu întreaga lor 5 .. precum şi că nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală. în afară de debitorul propriu-zis mai pot fi supuşi urmăririi moştenitorii debitorului defunct. de îndată ce hotărârea a devenit executorie potrivit legii).45 alin.453 alin.

titlurile executorii nu se vor putea executa împotriva moştenitorilor. . la locul deschiderii succesiunii.pr. pe numele acesteia. executarea începută anterior se suspendă până la desemnarea ocrotitorului lor legal (art.2.când executarea silită nu se afla începută la data morţii debitorului. . urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data acestei încunoştinţări. decât după o prealabilă încunoştinţare colectivă a lor făcută la locul deschiderii succesiunii.397 alin.). când cu bunul s-a garantat (gaj sau ipotecă) creanţa de realizat).2 C.).când debitorul a decedat în timpul executării silite.moştenitorii cu titlu particular sunt susceptibili de urmărire doar atunci când obligaţia de care era ţinut defunctul se află în legătură cu bunul obiect al legatului (ex.1. sub sancţiunea nulităţii.3. 1. executarea anterior începută va putea continua împotriva moştenitorilor săi ce au capacitate deplină de exerciţiu numai după notificarea lor prealabilă. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data notificării (art. . .1 C.când printre moştenitori sunt minori. Coparticiparea procesuală 6 .pr.civ. în vreme ce acceptanţii sub beneficiu de inventar răspund doar în limita activului succesoral.civ.avere.397 alin.

3.1. . .dreptul de a participa la executare personal sau prin reprezentant.civ. statuează că debitorul şi creditorul. ca aceasta să se efectueze.dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apărării drepturilor şi intereselor lor. Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului Drepturile comune creditorului şi debitorului sunt.coparticiparea pasivă.dreptul de a cunoaşte actele aflate la dosarul execuţional. precum şi cu privire la săvârşirea principalelor acte procedurale ce marchează desfăşurarea ei.dreptul de a tranzacţiona cu privire la alegerea formei de executare şi la obiectul ei (ex: art. nu poate însă exista. sub supravegherea organelor de executare.dreptul de a fi înştiinţaţi despre începerea executării.dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare. . .în ce priveşte coparticiparea procesuală în faza executării silite. 1. în principal. următoarele: . numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. pot conveni. precum şi că aceştia pot stabili ca vânzarea bunurilor 7 .3.. . aceasta poate fi numai activă. în tot sau în parte. în sensul că mai mulţi creditori pot urmări pe acelaşi debitor.pr. formele de executare silită putând fi îndeplinite doar distinct pentru fiecare dintre debitori. în sensul unei pluralităţi de debitori urmăriţi. . în tot cursul executării silite.371/4 C. căci executarea silită are caracter unipersonal şi unipatrimonial.

civ. 1. Drepturi specifice creditorului Vom reţine. ca principal drept specific creditorului. în cazul executării silite indirecte. 8 .civil). următoarele: .pr. 407. care se referă generic la veniturile şi bunurile debitorului. forma concretă de executare.3.pr. pe acela de a alege.obligaţia de a-şi exercita drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului recunoscut de lege.supuse urmăririi să se prin bună-învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege). în principal. . . în sensul că creditorul este îndreptăţit a stabili bunurile care să fie supuse executării (mobile sau imobile) din dreptul de gaj general al creditorilor (art. acest din urmă text statuând însă şi că pot fi supuse executării silite doar bunurile urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor (vezi art.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor făcute în timpul executării. dacă acesta nu trebuie efectuat din oficiu.civ. precum şi dispoziţiile art. 409 C.1718 şi 1719 C.obligaţia de a avansa sumele necesare efectuării unui act de procedură a cărui efectuare o solicită.1.371/3 C.406. Obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului sunt..4.).

1. Competenţa materială şi teritorială . este competentă judecătoria de la locul situării bunurilor.3. reşedinţa sau sediul unei persoane.2 C.obligaţia de a permite organelor de executare. întotdeauna. Obligaţii specifice debitorului Se remarcă.2.. întâi de toate.2.conform art.1. „ instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. rezultă că.pr.1. .civ. Obligaţii specifice creditorului .1. 9 . următoarele: . Instanţa judecătorească 1. în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti. în afara cazurilor când legea dispune altfel”. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită (art.). . ca principală obligaţie.3. 1.obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile în frauda creditorilor săi. judecătoria în a cărei rază teritorială se face executarea.civ.1 al aceluiaşi articol. pe aceea de a avansa sumele necesare efectuării din oficiu a actelor de executare.3.373 alin.384 /1 C. competentă material este judecătoria.1. . coroborat cu alin.din interpretarea alin. . iar pentru celelalte cazuri. în cazul urmăririi silite a bunurilor. .obligaţia de a nu se împotrivi organelor de executare. în încăperile ce reprezintă domiciliul. accesul la bunurile sale.5.din punct de vedere al competenţei teritoriale este de observat că.pr.vom reţine. inclusiv atunci când executarea silită a încetat ca urmare a efectuării voluntare a plăţii în cursul executării silite.3. privitoare la competenţa executorului judecătoresc.6.2.obligaţia de a suporta cheltuielile de executare.

. poate lua. . în scris..în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.pr. măsura sancţionatorie a aplicării unei amenzi civile.încuviinţează. . la cererea persoanei interesate. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite. la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare. să-i comunice. inclusiv băncilor şi oricăror persoane. reunirea executărilor silite pornite împotriva aceloraşi bunuri.2. chiar dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti.hotărăşte asupra cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.3.civ. . de îndată. reşedinţa sau sediul unei persoane. .solicită (acest drept fiind recunoscut şi executorului judecătoresc) celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi orice informaţie necesară efectuării executării. următoarele: .soluţionează contestaţiile la executare. cu intenţie sau din culpă. . efectuarea executării silite inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele stabilite de lege. a pricinuit amânarea executării silite prin una din faptele prevăzute de art.1.2.dispune. în principal. la cererea executorului judecătoresc sau a persoanei interesate. . după cum poate solicita oricăror instituţii. Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată Sunt. 10 .autorizează intrarea executorului judecătoresc în încăperile ce reprezintă domiciliul.la cererea părţii interesate obligă pe cel care. în cazurile urgente.108/1 şi 108/2 C.

în caz de nevoie. . din oficiu. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. .stabileşte. pentru încetarea sau suspendarea urmăririi silite indirecte.decide asupra cererii.dispune. dispune ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. formulate de debitor sau altă persoană interesată. . 1. Organul de executare 11 . vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. .stabileşte valoarea bunului mobil sau imobil ce trebuie predat de către debitor şi care nu se mai află în fiinţă. cuantumul amenzii civile pe care debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face intuitu personae trebuie să o plătească statului. .în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor mobile supuse executării silite indirecte. înfiinţarea popririi în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. pe zi de întârziere.3. decide.3.autorizează creditorul să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia de a face a cărei executare este refuzată de debitor. în caz de neexecutare. în limitele legii. urgenţă sau pericol. ..hotărăşte asupra cererii de validare a popririi.soluţionează contestaţiile cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate prin executare. . mobiliare sau imobiliare. ca obligaţia de predare de bunuri sau alte obligaţii de a face să fie executate fără somaţie.

1. 3) comunicarea actelor de procedură. 12 .este organul ce are ca principală atribuţie îndeplinirea serviciului de interes public al executării silite a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. următoarele: 1) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.3. de executorul judecătoresc. nivelul minim al acestuia fiind stabilit de Ministerul Justiţiei. Executorul judecătoresc 1. purtând semnătura şi ştampila acestuia. Definiţie . există şi alte categorii de organe de executare.3.. în limitele competenţelor legale. . 2) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare. .în sistemul Codului de procedură civilă organul de executare este reprezentat.pentru serviciul prestat executorul judecătoresc are dreptul la onorariu. 1.2.3. Atribuţiile executorului judecătoresc sunt.actul îndeplinit de executorul judecătoresc. . el putând însă îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege în competenţa sa. în regulă.în limitele şi condiţiile prevăzute de legi speciale. cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. . precum şi numărul de înregistrare şi data. în principal.coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti sunt exercitate de Ministerul Justiţiei. 4) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe. fiind de excepţie situaţia în care instanţa capătă asemenea atribuţii.3.

în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor.3.3.în cazul prevăzut la pct. competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc învestit de partea interesată. biletelor la ordin şi a cecurilor.3. poprirea asigurătorie). 9) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa sa.6) competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială se va face constatarea. 7) întocmirea proceselor-verbale de constatare. afară de cazul când urmărirea silită s-ar face asupra unor bunuri. Când bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii. competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. 13 . Competenţa executorilor judecătoreşti . caz în care este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. . a protestului de neplată a cambiilor. potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. sechestrul judiciar.în cazul de la pct. 8) întocmirea. 1. potrivit legii.în cazul prevăzut la pct. .1) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei unde urmează a se face executarea.în toate celelalte cazuri.5) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească (sechestrul asigurător. 6) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.5) competenţa aparţine executorului din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare. .

pr. nu sunt supuse nici unei căi de atac.3. 1. .competenţa de soluţionare a cererii de recuzare aparţine instanţei de executare. .când conflictul de competenţă intervine între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii . acestea putând fi pozitive sau negative.între executorii judecătoreşti pot interveni conflicte de competenţă. 5. .spre deosebire de procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă ivite între instanţele judecătoreşti. 8. Conflictul de competenţă . 6. executorul împotriva căruia recuzarea a fost cerută putând însă declara că se abţine.3.1.poate fi: . competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat. 1.5. 2. se soluţionează de acea judecătorie.încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare va arăta măsura în care actele îndeplinite de executorul recuzat urmează a fi păstrate.se poate face în ipotezele prevăzute de art. şi 9 C.penală 14 . precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea.3.încheierea prin care s-a respins abţinerea.civ.1. la sesizarea părţii interesate. cele dintre birourile executorilor se soluţionează prin încheiere irevocabilă.când intervine între birouri situate în circumscripţii diferite.27 pct.3.6.3.3. 3.4. cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare. Recuzarea executorului judecătoresc . Răspunderea executorului judecătoresc .. . . .

în condiţiile legii. formulând contestaţie la executare. că pentru protecţia unor asemenea persoane procurorul va putea formula şi contestaţie la executare.. când este cazul. administratorul – sechestru (în cazul urmăririi silite imobiliare).45 alin. .custodele (în cazul urmăririi silite mobiliare). în genere. 1. Procurorul . iar nu al debitorului.disciplinară .3. Terţii Uneori.terţul care. inclusiv solicitarea învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu. va putea face toate actele procedurale execuţionale recunoscute de lege. precum: . 1. la executarea silită pot participa şi terţe persoane. . întoarcerea executării. va putea ataca cu apel sau recurs hotărârea dată într-o contestaţie la executare.5.civ.4. va putea solicita. pretinde că bunul urmărit este al lui.rezultă.terţul poprit.pr.civilă (în condiţiile legii civile pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale. implicit.conform art. 15 .3. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor. să ceară punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor. precum şi în alte eventuale cazuri expres prevăzute prin norme speciale. procurorul poate.ultim C. .. va putea cere recuzarea executorului judecătoresc sau soluţionarea conflictelor de competenţă ivite între birourile executorilor şi.

pr. recunoscute de el sau opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau stipulaţiilor cuprinse în actul de creanţă.1 C. debitorul poate cere anularea titlului executoriu sau a formelor de executare.este exigibilă acea creanţă cu privire la care termenul de plată a ei s-a împlinit. inclusiv cu al altor acte. chiar neautentice. „nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă. Capitolul 2.pr.) creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte înscrisuri. .civ. emanate de la debitor.4 C.civ. înfăţişându-şi titlul de creanţă solicită a fi avuţi în vedere la distribuirea preţului. 16 .este certă (art. chiar dacă pentru această determinare este necesară efectuarea unor calcule.379 alin.. Sancţiuni – când creanţa nu este certă sau exigibilă. .379 alin..3 C. . DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ Caracterul creanţelor puse în executare Conform art.) creanţa al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau care este determinabil cu ajutorul actului de creanţă.când creanţa nu este lichidă.379 alin. emanate de la debitor sau recunoscute de el. .este lichidă (art.pr.civ.creditorii neurmăritori care. fie şi neautentice. lichidă şi exigibilă”. executarea silită se va amâna până la determinarea cuantumului.

1. şomerilor. hotărârea judecătorească trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie definitivă . despăgubiri pentru accidente de muncă. plantaţii.totuşi. executoriu Hotărârea judecătorească în calitate de titlu Pentru a putea fi pusă în executare.pr. potrivit legii. deşi nu sunt definitive. . rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care.: plata salariilor sau altor drepturi provenite din raporturile juridice de muncă.: întabularea unui drept în cartea funciară).civ. permite executarea silită a creanţei pe care o constată. precum şi a sumelor cuvenite.278 C. precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale. potrivit legii. există situaţii de excepţie în care este necesar ca hotărârea să fie neapărat irevocabilă: desfiinţare de construcţii. alcătuit cu respectarea cerinţelor stabilite de lege.. .conform art. 3. 17 .372 C.2. Definiţie: Titlul executoriu este înscrisul care.pe de altă parte. pot fi puse în executare (a se vedea cazurile de execuţie vremelnică de drept – art.civ.pr. alte cazuri prevăzute de lege (ex. strămutare de hotare. TITLURILE EXECUTORII 3. există situaţii în care unele hotărâri judecătoreşti.Capitolul 3. lucrări cu aşezare fixă. constituie titlu executoriu.

precum: hotărârile date cu executare vremelnică (art.pr. cazul încheierilor premergătoare date în temeiul art.civ. .pr.potrivit art.)..despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale. a se vedea: situaţiile în care se poate acorda execuţia vremelnică judecătorească („faţă cu temeinicia vădită a dreptului. starea de insolvabilitate a debitorului sau existenţa unei primejdii vădite în caz de întârziere a executării”).373/3 C.civ. hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită şi care. pricini privitoare la posesiune. dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice.374 C. numai în ceea ce priveşte posesiunea. în cazul prevăzut de art.. unele categorii de hotărâri judecătoreşti nu trebuie învestite cu formula executorie. prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare sau plata de despăgubiri etc. . b) hotărârea să fie învestită cu formula executorie prevăzută de art. respectiv de la comunicare (pentru creditorul lipsă). .civ.. De asemenea. debitorul putând invoca nelegalitatea învestirii sau lipsa ei doar pe calea contestaţiei la executare.269 C.270 C.108/4 C.pr. .totuşi. încheierile executorii. reparaţii grabnice.civ. punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului.împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formula executorie creditorul poate declara recurs în 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent).pr. purtând menţiunea că este 18 .învestirea cu formula executorie este o cerinţă de ordine publică.civ.pr. cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează prin încheiere de către preşedintele primei instanţe. în orice alte cazuri prevăzute de lege.

de regulă.dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul.). constituie titlu executoriu fără efectuarea altor formalităţi (art. în condiţiile Regulamentului nr. între România şi statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea. c) Hotărârile judecătoreşti străine care nu sunt executate voluntar pot fi puse în executare pe teritoriul României în temeiul încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea sau unde domiciliază partea în contra căreia se face executarea la cererea părţii interesate (exequatur). cu privire la efectele hotărârilor judecătoreşti străine. trebuie să se facă dovada că pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond partea a fost legal citată. a) În ce priveşte recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene.există reciprocitate. executarea unei hotărâri judecătoreşti străine se încuviinţează în următoarele condiţii: . cererile formulate în acest scop de 19 . precum şi că actul de sesizare a instanţei i s-a comunicat în timp util. .hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunţată. Notă.irevocabilă. 720/9 C.hotărârea este executorie potrivit legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. . . .hotărârea a fost pronunţată de o instanţă competentă.civ. .dreptul a obţine executarea silită nu este prescris potrivit legii române. de asemenea. 44/2001(CE). .pr. fie şi de fapt. că părţii i s-a creat posibilitatea de a exercita calea de atac.

. competenţa de a emite certificatul îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. 191/2007 s-a stabilit că titlurile executorii privind drepturi de 20 . în termen de 15 zile de la comunicare. 44/2001. executoriu potrivit legii române. se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic. competenţa de a emite certificatele necesare îi aparţine primei instanţe.în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene.3.în scopul de a se facilita executarea silită între ţările Uniunii Europene.în cazul în care. . potrivit art. b) În ce priveşte regulile aplicabile în cazul hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti: cererile pentru recunoaşterea. Titlul executoriu european . În cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene.către cei interesaţi sunt de competenţa tribunalului. 3. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. hotărârea pronunţată de acesta fiind supusă numai recursului. sunt de competenţa tribunalului. 2201/2003. prin Legea nr. competenţa de a emite certificatul îi aparţine primei instanţe. 57 din Regulamentul nr. hotărârea pronunţată putând fi atacată numai cu recurs.

805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (CE). prin încheiere. .în termen de o lună de la comunicarea acestuia. certificarea este de competenţa primei instanţe. . inclusiv cea care constată o tranzacţie judiciară sau o altă învoială a părţilor în condiţiile legii. ca titluri executorii europene. . pot fi certificate. la cererea părţii interesate. 805/2004.în cazul în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească. iar aceea prin care cererea a fost respinsă poate fi atacată cu recurs de către creditor în termen de 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supus niciunei căi de atac. certificarea este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. Instanţa dispune printr-o încheiere ce poate fi atacată separat cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată. respectiv de la comunicare (pentru creditorul care a lipsit). . constituite potrivit legii române. debitorul poate solicita instanţei competente să dispună retragerea certificatului în cazul în care acesta ar fi fost emis fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Regulamentul nr.în cazul în care titlul executoriu este un alt act autentic.instanţa se pronunţă asupra cererii de eliberare a certificatului fără citarea părţilor. 21 .

în lipsa unor dispoziţii legale care să o vizeze expres. precum şi. lichidă şi exigibilă. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI. . semnătura.civ. menţiunea că creanţa este certă. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ.82-84 C.pr. convenţional sau judiciar). numele şi domiciliul reprezentantului. cu precizarea formei de executare silită pe care o alege). 22 . ea trebuie să cuprindă: arătarea executorului judecătoresc căruia i se solicită efectuarea executării. menţiunea că debitorul refuză a-şi îndeplini obligaţia în mod voluntar.1. numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) creditorului şi debitorului. Cererea de executare silită .reprezintă actul de procedură care. dispoziţiile art.la cerere se vor anexa titlul executoriu (în copie). dovada calităţii de reprezentant (legal. emanând de la creditor.Capitolul 4. cererii de executare silită îi sunt aplicabile. obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu.cererea se depune la executorul judecătoresc ales de creditor cu observarea regulilor de competenţă. când este cazul. declanşează executarea silită. . UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ 4. cât priveşte determinarea elementelor ei de conţinut. când partea înţelege a acţiona printr-un reprezentant. arătarea titlului executoriu. Astfel. . privitoare la cererile în justiţie în general.

acesta diferă în funcţie de forma executării silite: o zi în cazul urmăririi bunurilor mobile şi predării silite a bunurilor mobile.termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia.ultim C. nu este necesară. 23 .581 alin. .somaţia va cuprinde: .înştiinţarea debitorului prin somaţie nu este necesară când legea prevede o asemenea posibilitate (ex.denumirea şi sediul organului de executare.91-100 C.pr.data emiterii somaţiei şi nr. . .în ceea ce priveşte termenul în care debitorul este dator a-şi îndeplini voluntar obligaţia.). Înştiinţarea prealabilă a debitorului . 2 zile în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini. .civ. ...pr. . . .573 C. dacă instanţa dispune. în ipoteza aplicării art.pr..comunicarea somaţiei se face conform regulilor stabilite de lege pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură în general (art.387 C. 5 zile în cazul predării silite a bunurilor imobile.arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează a se face executarea. numai după ce se va comunica debitorului o somaţie la care se anexează o copie a titlului executoriu.numele şi domiciliul / denumirea şi sediul debitorului.conform art.civ.4.art.pr.pr.civ. 15 zile în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile.2.semnătura şi ştampila organului de executare. în cazul decăderii debitorului din termenul de graţie – art. 10 zile în cazul executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de nu face.382 C.civ). executarea silită poate începe. . în cazul ordonanţei preşedinţiale .civ. dosarului de executare. afară de cazurile când legea prevede altfel.

termenul general de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este de 3 ani.cursul prescripţiei se suspendă: . când hotărârile primei instanţe sunt executorii (ex. în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare termenul general de prescripţie este de 10 ani.civ. temporizează sau sting executarea silită A) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: . administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel ordonanţa preşedinţială.în condiţiile legii. .405-405/3 C. Incidente care împiedică.termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită (în cazul hotărârii judecătoreşti.3. precum şi între orice altă persoană care. . .între părinţi sau tutore şi cel ce se află sub ocrotirea lor.ca excepţie. . încheierile 24 . cazul hotărârilor cu executare vremelnică de drept.: executorii). ori.când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României. când începe a curge de la data pronunţării hotărârii irevocabile. în temeiul legii sau al hotărârii judecătoreşti.reglementarea generală a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este oferită de dispoziţiile art. iar acestea se află pe picior de război.pr. cursul prescripţiei poate fi suspendat sau întrerupt. afară de situaţiile în care recursul este suspensiv de executare. . dimpotrivă..în caz de forţă majoră.4. . între curator şi acei pe care îi reprezintă. . de la data rămânerii lor definitive.

25 . . .pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent. .între soţi în timpul căsătoriei. Prescripţia nu se suspendă atâta timp cât suspendarea s-a dispus la cererea creditorului urmăritor. el reluându-se la încetarea acestei cauze.pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. în condiţiile art.civ.pe data depunerii cererii de executare silită. .. înainte de începerea executării silite sau în timpul acesteia. . .Efectul suspendării prescripţiei este acela de oprire a cursului prescripţiei pe timpul cât dăinuie cauza de suspendare.Cursul prescripţiei se întrerupe: . prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate.cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire. se va socoti şi timpul scurs anterior. în orice mod.pe data îndeplinirii de către debitor. .pr. . la reluare. .2 C. .pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare.453 alin. însoţite de titlul executoriu. chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent. a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii.în alte cazuri prevăzute de lege.administrate. a datoriei.cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal şi cât timp pentru cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost desemnat cel care să-i încuviinţeze actele.

când printre moştenitori sunt minori. atunci când debitorul sau altă persoană interesată au depus valoarea ce se cere ori. contestaţia în anulare ori revizuirea.în cazul declarării apelului în termenul legal. după caz.Repunerea în termenul de prescripţie poate fi cerută instanţei de executare de creditor în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.492 alin.în cazul morţii debitorului. . .pr.Suspendarea legală intervine: .în alte cazuri prevăzute de lege. până la numirea reprezentantului legal. urmând a fi admisă doar în cazul în care împiedicarea creditorului de a acţiona s-a datorat unor motive temeinice. instanţa a dispus suspendarea executării hotărârii ce reprezintă titlu executoriu şi care face obiectul acestor căi de atac. .pe data depunerii cererii de reluare a executării în condiţiile art. survenită după pornirea executării silite.în cazul în care. după caz. exercitându-se recursul sau. (când s-au descoperit noi bunuri ale debitorului).1 C.Întreruperea prescripţiei are ca efect ştergerea prescripţiei începute înainte de apariţia cauzei de întrerupere şi curgerea unui nou termen. a bunului reclamat. B) Suspendarea executării silite . .până la soluţionarea cererii formulată de debitorul terenului ipotecat în condiţiile art. .poate fi voluntară sau legală. . .civ.civ. 26 .. .371/6 alin. ea intervenind: atunci când creditorul solicită aceasta.Suspendarea voluntară concretizează principiul disponibilităţii. însă numai pentru 8 zile.pr.2 C.

instanţa de executare va putea să dispună. . .521 C. C) Perimarea executării silite .civ.2 C. o cerere de evicţiune..termenul de perimare nu curge dacă actul de executare trebuia îndeplinit din oficiu.conform art. termenul de perimare curge de la data încetării suspendării.pr.). . dacă s-a solicitat şi obţinut şi suspendarea executării silite. .Perimarea are ca efect desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză.. datorită inactivităţii creditorului.în cazul formulării contestaţiei la executare.este o sancţiune procedurală care are ca efect desfiinţarea actelor de executare.în cazul admiterii cererii formulate în cadrul urmăririi silite imobiliare de debitor pentru ca plata datoriei să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale debitorului pe timp de 6 luni (art.civ.pr.).în cazul în care terţul ce se pretinde proprietar al bunului imobil urmărit a formulat. .în cazul în care executarea silită a fost suspendată din alte motive decât la cererea creditorului. înainte de împărţirea preţului adjudecării.1 C.pr. 27 . executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei. dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare. suspendarea împărţelii preţului până la judecarea cererii de evicţiune (art.499 alin.389 alin.civ. la solicitarea adjudecatarului. . fără să fi urmat alte asemenea acte.

intervine în următoarele cazuri: .executarea silită nu se poate face decât în zilele lucrătoare şi.termenul stabilit de lege pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului.dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu.creditorul a renunţat la executare. . şi în aceste cazuri. precum şi alte sume datorate potrivit legii. menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor. iar în cazurile urgente preşedintele instanţei de executare va putea încuviinţa efectuarea executării inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele sus-arătate. menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea din obligaţie ce a fost executată. . E) Alte impedimente care pot surveni în timpul executării silite.imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile. Totuşi. .încetarea executării silite este un incident procedural care.executarea silită nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri. executarea silită începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. executorul va restitui creditorului titlul executoriu. oricum. . împiedicând sau temporizând executarea silită sunt: . s-au achitat cheltuielile de executare. nu înainte de ora 6 şi după ora 20. În acest caz executorul va urma a preda debitorului titlul executoriu.acordarea unui termen de graţie în beneficiul debitorului de către instanţa care a judecat pricina. afară de situaţia în care imobilul urmărit este proprietatea comună a celor de mai sus şi a unei 28 .a fost desfiinţat titlul executoriu. .D) Încetarea executării silite . . potrivit legii.

Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărţeala (art.civ. .493 C. procurorul solicită instanţei anularea ori îndreptarea unor acte de executare. . contestaţia la executare are fie caracterul unei căi de atac specifice executării silite (când este exercitată de creditor sau debitor).este mijlocul procedural specific fazei executării silite a procesului civil prin intermediul căruia persoanele vătămate prin executare sau interesate ori. anularea ori încetarea executării silite însăşi.creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună. . în anumite condiţii. dobânditorul acestui bun.492 alin.pr. ei trebuind să ceară mai întâi împărţeala acestora. care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară. 4.civ. aflate în posesiunea debitorului (art.).2 C. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire se refuză.beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune în cazul fidejusiunii.persoane cu capacitate de exerciţiu deplină. iar obligaţia înscrisă în titlul executoriu este comună (art. anularea titlului executoriu.). obligarea executorului la începerea executării ori lămurirea titlului executoriu.în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat. Contestaţia la executare Definiţie: .sub aspectul naturii sale juridice. poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie.pr.491 C. .).civ.4. fie al unei acţiuni civile (când este exercitată de un terţ 29 .pr.

conform art. ci pentru a aceea a debitorului şi în raport cu care ei nu sunt ţinuţi a răspunde. ci doar în scopul lămuririi. contestaţia la executare poate fi făcută de către „cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”. căile de atac.prin contestaţia la titlu este pus în discuţie însuşi titlul executoriu. după caz. întinderii sau aplicării titlului executoriu (caz în care ia forma contestaţiei la titlu).4. al clarificării înţelesului ori întinderii lui sau precizării limitelor lui de aplicare. 4.pr. precum..1. . contestaţia la executare poate avea ca obiect fie lămurirea înţelesului. nu s-ar putea pune în discuţie legalitatea ori temeinicia titlului.la îndemâna terţilor stau însă şi alte mijloace de apărare.astfel fiind.399 C. precum: nerespectarea dispoziţiilor 30 . Obiectul contestaţiei la executare: .pr. 4.ce se pretinde proprietar al bunului ori bunurilor ce fac obiectul executării silite sau invocă un alt drept real cu privire la acestea).4. pentru aceasta părţilor fiindu-le recunoscute în faza judecăţii.civ. .prin contestaţia la executare propriu-zisă sunt puse în discuţie aspecte de nelegalitate ale executării silite. Prin urmare. prin lege. fie urmărirea silită însăşi (caz în care este denumită contestaţie la executare propriu-zisă). precum şi orice terţe persoane care pretind că li se urmăresc bunuri nu pentru propria lor obligaţie. . acţiunea în revendicare ori cea posesorie sau acţiunea confesorie de uzufruct. pot introduce contestaţie la executare creditorul sau debitorul.civ.2.399 C. . însă nu sub aspectul validităţii sale de fond.potrivit dispoziţiilor art. Subiectele contestaţiei la executare . căci acesta se află intrat în puterea lucrului judecat (dacă este o hotărâre judecătorească).

ultim C. întinderea şi valabilitatea creanţei) împotriva titlului executoriu. după care se poate trece la efectuarea actelor propriu-zise pentru executare.4. obiectiv. . ulterior rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătoreşti puse în executare.) ce au intervenit după rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii.pr. art. compensaţia etc. depăşirea limitelor în care pot fi urmărite veniturile băneşti. refuzul nejustificat executorului judecătoresc de a îndeplini un anume act de executare sau de a porni executarea silită. nelichid sau neexigibil al creanţei creditorului. ulterioare somaţiei. prescripţia dreptului de a cere executarea silită. intervenirea. 4. caracterul incert. a unei cauze de stingere a obligaţiei debitorului etc. chiar dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanţă judecătorească. apărări de fond (privitoare la existenţa. perimarea executării silite. stabileşte că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca.399 alin.regula este că printr-o contestaţie la executare nu se poate modifica nici în totul şi nici în parte titlul executoriu ce întemeiază urmărirea. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare 31 . acestea nu puteau fi invocate în faza judecăţii. ca excepţie. De asemenea. neobservarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de timp şi formă cerute în legătură cu efectuarea executării. în cadrul contestaţiei la executare.3. urmărirea unor bunuri care nu-i aparţin debitorului.privitoare la învestirea cu formulă executorie a titlului executorii. căci. Totuşi. trebuie admisă ca excepţie. ipoteza invocării ca apărări de fond a unor cauze de stingere a obligaţiei consemnate în titlul executoriu (precum plata voluntară.civ. dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac. urmărirea unor bunuri declarate de lege ori de părţi ca insesizabile. nerespectarea termenelor.

la organul de jurisdicţie. după caz.4. întinderii sau aplicării unui titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie.contestaţia la executare propriu-zisă privitoare la executarea dispoziţiilor cu caracter civil dintr-o hotărâre penală se soluţionează de către instanţa civilă de executare.cel interesat a primit. contestaţia la executare propriu-zisă se introduce la instanţa de executare..401 C. competenţa de soluţionare îi aparţine instanţei de executare. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice.. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: . întinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestaţia la titlu) se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută ori. Totuşi.contestaţia la titlu privitoare la dispoziţiile cu caracter civil cuprinse într-o hotărâre judecătorească penală se soluţionează de către instanţa penală care a pronunţat hotărârea ce se execută. dacă se solicită lămurirea înţelesului.contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare. .pr. . 32 . comunicarea (terţul poprit) ori înştiinţarea (debitorul poprit) privind înfiinţarea popririi. 4.conform art. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare .stabilirea instanţei competente este influenţată de obiectul contestaţiei la executare. .civ. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit.contestaţia privitoare la înţelesul. .4.astfel. în genere. .

în condiţiile art. .pr. dovezile care susţin contestaţia şi semnătura. că asupra bunului supus urmăririi deţine un drept real. numele şi domiciliul (sediul şi denumirea) contestatorului şi ale intimatului ori intimaţilor. obiectul (ce anume contestă). Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) . prin contestaţia la executare ce o formulează..când o terţă persoană pretinde..1 C. 4.82-84 C. al executorului. de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare. cele ale reprezentantului.5.) pentru protecţia dreptului său.103 alin. termenul de 15 zile curge de la data când s-a efectuat vânzarea bunului (în cazul executării silite indirecte) ori de la data predării silite (în cazul executării silite directe) a bunului. în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie. întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.civ.pr.debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori.4. însă terţului îi rămâne deschisă calea unei acţiuni de drept comun (revendicare. contestatorul poate solicita repunerea în termenul de exercitare a contestaţiei la executare. . acţiunea posesorie etc. motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei.în lipsa unor prevederi legale exprese rămân aplicabile dispoziţiile art.civ. privitoare la cererile în justiţie în general. 33 . se va alătura la cerere şi dovada calităţii de reprezentant. Neintroducerea contestaţiei de către terţ în acest termen atrage decăderea lui din dreptul de a formula contestaţie la executare. ceea ce înseamnă că ea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei. . dacă este cazul.contestaţia privind lămurirea înţelesului.

în principal. calculate în raport cu dispoziţiile legii. la cererea celui interesat. de către partea interesată şi împărţirea bunurilor comune. îndreptarea. .hotărârea dată în soluţionarea unei contestaţii la titlu este supusă căilor de atac recunoscute de lege împotriva hotărârii reprezentând titlul executoriu. 4.4.hotărârea (sentinţa) dată în primă instanţă cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă este atacabilă doar cu recurs.. 34 . când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă. fie propriu-zisă fie la titlu. totuşi. taxa de timbru se restituie. In caz de admitere a contestaţiei.în cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat. după caz: anularea actului de executare contestat.termenele fixate de instanţă trebuie să fie scurte. ea poate fi atacată inclusiv cu apel atunci când este formulată de un terţ care se pretinde titular al unui drept real asupra bunului urmărit sau când prin contestaţie s-a solicitat. . anularea ori lămurirea titlului executoriu. . la plata de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. când este posibil. . efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată de executorul judecătoresc. după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă. .civ. anularea ori încetarea executării silite însăşi..6. de regulă.părţile se citează.sub aspectul efectelor. . reţinem că în cazul admiterii contestaţiei instanţa dispune. contestaţia la executare. a acestui act. se judecă . următorul: .potrivit art.402 C.pr. Procedura de judecată . Regimul procedural al judecăţii este.la depunerea contestaţiei se va face şi dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar.judecata se face de urgenţă şi cu precădere.

în sarcina contestatorului.civ. 35 . 4. dacă s-a plătit cauţiunea stabilită de lege.4. preşedintele instanţei poate dispune fără citarea părţilor. prin încheiere. însă nu şi vânzarea bunurilor.403 C.art. prealabil dispunerii suspendării instanţa este datoare să stabilească.7. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare. cauţiunea depusă fiind deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă. Suspendarea executării silite . . permite instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei ca până la soluţionarea acesteia sau a altei cereri privind executarea silită să dispună suspendarea judecăţii. . .afară de cazurile în care legea ar stabili altfel. .pr. pieririi sau deprecierii”) se va putea suspenda doar distribuirea preţului.în cazuri urgente.instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere executorie susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea ei cu părţile. .cauţiunea ce trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. dacă este cazul. o cauţiune.când bunurile supuse urmăririi sunt perisabile („supuse stricăciunii.instanţa va putea dispune şi obligarea lui la plata unei amenzi civile de la 50 la 700 lei.

.

repunerea în situaţia anterioară se realizează prin restituirea de către creditor. în principiu.2 C.pr.civ. urmărirea silită asupra bunurilor imobile). actualizate în raport cu rata inflaţiei.desemnează.Capitolul 5. sub aspectul restabilirii situaţiei anterioare trebuiesc făcute următoarele precizări: a) conform regulii afirmate de art. în favoarea debitorului.404/1 alin. repunerea în situaţia anterioară ia forma restituirii către debitor a bunului ce a făcut obiectul urmăririi. . vânzarea fiind desfiinţată ori de câte ori adjudecatarul a fost de rea-credinţă.. restabilirea situaţiei anterioare executării silite întrucât titlul executoriu sau executarea silită însăşi au fost desfiinţate. deoarece în cazul urmăririi bunurilor mobile. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini. precum şi în cazul popririi titlurilor de valoare. Într-o asemenea situaţie. b) această regulă nu este însă de aplicaţie generală. când: 1) adjudecatar este creditorul. poprirea ce poartă asupra unor sume de bani. 2) a existat fraudă din partea terţului adjudecatar (ex. INTOARCEREA EXECUTĂRII .În ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de întoarcere a executării. este vorba de: executarea silită directă. mituieşte executorul judecătoresc pentru a face o executare silită nelegală). Fac excepţie situaţiile de urmărire silită a bunurilor imobile. bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit (concret. a sumei rezultate din vânzare. vom avea în vedere că: .

iar hotărârea reprezintă titlul executoriu. la cererea părţii. a instanţei judecătoreşti competente potrivit dreptului comun.instanţa competentă să soluţioneze această cerere este cea care a desfiinţat titlul executoriu (instanţa de apel. iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege ori.când întoarcerea executării nu s-a dispus în condiţiile de mai sus.. deşi este prevăzută. nu s-a luat această măsură.pot fi supuse executării silite veniturile şi bunurile debitorului. fiind necesar ca debitorul îndreptăţit să formuleze o cerere cu acest obiect. Capitolul 6. ea se va putea obţine prin sesizarea. .când titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicţional decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acest organ ori de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. însă nu a dispus şi întoarcerea executării. . de către instanţa ce rejudecă fondul după casare. printr-o cerere. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE . 38 . la instanţa competentă potrivit regulilor generale în materie de competenţă.restabilirea situaţiei anterioare nu se realizează de drept. recurs sau care a judecat o cale de atac de retractare) ori executarea silită însăşi (ex.: instanţa ce a soluţionat contestaţia la executare). . . însă numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorilor şi sub condiţia ca legea sau părţile să nu le fi declarat neurmăribile. măsura va putea fi luată. ea va putea fi cerută în condiţiile dreptului comun.când instanţa de recurs a hotărât casarea cu trimitere.

bunurile cumpărate în rate. Bunuri exceptate de lege de la urmărire Vom distinge. . caz în care cumpărarea nu poate fi făcută fără autorizarea prealabilă a CEC. 6.280/1990). . după cum urmează: a) Bunuri insesizabile (exceptate de la urmărire) datorită caracterului lor inalienabil: .bunuri inalienabile temporar şi.61/1990.în cazul executării silite directe.rezultă. deci..dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. prin aceasta.1. şi insesizabile (ex. sub acest aspect. b) Bunuri insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. acestea având caracter direct personal.: locuinţele cumpărate prin creditare. că numai bunurile aflate în patrimoniul debitorului pot face obiectul executării silite.în cazul executării silite indirecte. obiectul executării silite este reprezentat de oricare dintre bunurile urmăribile aflate în patrimoniul debitorului la momentul executării. conform HG nr. . conform Decretului-Lege nr. fiind posibilă inclusiv urmărirea bunurilor viitoare (ex.: poprirea asupra salariului).: imobilul ipotecat de către debitor şi vândut unui terţ). obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei arătate în titlul executoriu. cu următoarele distincţii: 39 . din fondul locativ de stat. fiind de excepţie situaţia în care pot fi supuse urmăririi bunuri aparţinând unor terţi (ex.

.2... inventarul agricol. alimentele necesare până la noua recoltă.1. . animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă. . c) Bunuri insesizabile în temeiul voinţei părţilor 40 .bunuri supuse unei insesizabilităţi condiţionate şi relative.combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă. în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură. amenzi sau alte creanţe privilegiate asupra imobilelor. sens în care avem în vedere că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi urmărite decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi doar pentru obligaţii de întreţinere. dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor putea fi urmărite.bunuri supuse unei insesizabilităţi necondiţionate (în sensul că este fără interes dacă debitorul mai deţine ori nu şi alte bunuri urmăribile) şi absolute (în sensul că este fără însemnătate felul creanţei).alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni. şi anume: . iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura. b. precum şi obiectele de cult religios. afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei.bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale. furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului. chirii.b. inclusiv animalele de muncă.

astfel. dar parţiale (parţiale. 6. precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: . ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege.2. doar asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. . distingem între: a) Venituri supuse unei insesizabilităţi absolute. altfel.veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă. cealaltă făcând obiect al urmăririi). prin norme speciale.pr. sub supraveghea organului de executare.până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii. afară de cazul când legea prevede. creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze.civ. 371/4 C. pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale.. . adică doar o parte a acestora nu poate fi urmărită. în tot sau în parte. Astfel: . . pot fi urmărite. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. art.dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume. 41 .salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă.până la ½ din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. prevede că în tot cursul executării silite. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului. Regimul juridic al veniturilor debitorului În ce priveşte veniturile debitorului.

Aceste venituri vor putea fi urmărite în limita a ½ din cuantumul lor. Sancţiunea nerespectării celor de mai sus este nulitatea urmăririi silite. se va realiza cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă. c) Venituri insesizabile absolut şi total . compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale. iar distribuirea lor. diurnele. mai sus-arătate. care nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.b) Venituri supuse unei insesizabilităţi relative şi parţiale .astfel. afară de cazurile când legea ar dispune altfel. ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav.pr. precum şi sumele cuvenite şomerilor. ca de altfel şi a veniturilor insesizabile absolut şi parţial. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE 42 .întră în această categorie alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii. precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială. Titlul II. nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale. bursele de studii acordate de stat.. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ Capitolul 1. ajutoarele de maternitate şi cele acordate în caz de deces. stabilite potrivit legii.civ.563 C.

lucrătorul de poliţie. fiind suficientă înlocuirea lor cu doi martori având deplină capacitate de exerciţiu. nici o rudă care să-l reprezinte. precum şi la evaluarea lor cu acordul creditorului şi debitorului. nu sunt prezenţi. inclusiv la locul deţinerii lor de către un terţ. primarul sau ajutorul său se pot retrage. . o copie a raportului de expertiză urmând a fi comunicată debitorului. însoţit de un lucrător de poliţie ori de primar sau un ajutor al acestuia.după ce uşile s-au deschis în condiţiile de mai sus. va proceda la identificarea bunurilor.1. 43 . Definiţie .cunoaşte următoarele etape: a) identificarea şi sechestrarea bunurilor.2. 1. .1. .când acest acord al părţilor nu se poate realiza. solicitându-i să plătească ceea ce datorează. Identificarea şi sechestrarea bunurilor . executorul judecătoresc trebuie să fie. b) vânzarea bunurilor. executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare se va deplasa la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile. executorul judecătoresc va solicita efectuarea unei expertize de stabilire a valorii lor de circulaţie.executorul va proceda la somarea verbală a debitorului. iar acesta nu şi-a executat voluntar şi în totul obligaţia ce-i revine potrivit titlului executoriu.dacă se constată că a trecut o zi de la comunicarea somaţiei către debitor. după care. sub sancţiunea nulităţii. c) distribuirea sumei obţinute prin vânzare.este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul tinde la realizarea creanţei sale prin vânzarea bunurilor mobile ale debitorului. .dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă sau când refuză să deschidă uşile camerelor ori ale mobilelor sau dacă nici debitorul. constatând refuzul debitorului de a plăti. .

deschiderea camerelor şi obiectelor de mobilier trebuie făcută treptat. din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe tot timpul cât durează executarea. . sub sancţiunea unei amenzi civile de la 200 lei la 1000 lei. după aprecierea executorului judecătoresc.108/3108/5 C. însă având dreptul de a participa.. în cazul în care fapta nu constituie infracţiune. . precum şi de toate persoanele ce au participat la urmărire. conform procedurii arătate de art. când este cazul. având şi semnificaţia începutului executării silite propriuzise. . ale executorului judecătoresc. care va cuprinde: . întocmirea procesului-verbal marchează momentul sechestrării bunurilor urmărite.numele.descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecărui bun. a bunurilor cu privire la care creditorul a arătat că doreşte a fi urmărite. . creditorul neavând obligaţia de a fi prezent la efectuarea acestor acte de executare. când a fost de faţă.arătarea.arătarea locului. . dacă doreşte.executorul judecătoresc va întocmi de îndată un proces-verbal.menţiunea că debitorul a fost somat verbal să plătească.civ. precum şi ale altor persoane care au fost de faţă la urmărire. . dacă aceasta este cu putinţă. zilei şi orei când s-a făcut urmărirea. . totodată. prenumele şi domiciliul părţilor. debitorul putând fi obligat inclusiv la plata unor eventuale despăgubiri cauzate creditorului. 44 .pr.enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face urmărirea.acest proces-verbal trebuie să fie semnat de executorul judecătoresc. precum şi răspunsul lui.

colecţii 45 . Prin urmare. pietre preţioase. acestea nu-şi pierd din valoare prin întrebuinţare. Remuneraţia acordată custodelui.când custode este o altă persoană decât debitorul. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. însă numai dacă atât debitorul. . însă pe fiecare dintre ele ori pe uşa camerei sau dulapului în care se află se va aplica sigiliu. precum şi celelalte cheltuieli pe care le presupune ridicarea bunurilor vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor. titluri de valoare.sechestrul simplu presupune lăsarea bunurilor în custodia debitorului. 2) creditorul se opune lăsării bunurilor în custodia debitorului întrucât există pericolul ca debitorul să înstrăineze. din suma obţinută prin vânzarea bunurilor. iar prin sechestrare au fost lăsate în custodia debitorului. aceasta are dreptul la o remuneraţie stabilită de executorul judecătoresc avându-se drept criteriu activitatea depusă de custode. un exemplar se va lăsa şi custodelui. după cum. .sechestrul cu sigilii. . poate fi dispus de executor doar dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze. obiecte de artă. . obiecte din metale preţioase. cât şi creditorul sunt de acord. ele n-ar pierde din valoare ca urmare a folosirii. chiar dacă. .. înfiinţarea unui sechestru cu sigilii exclude posibilitatea ca debitorul să poată folosi bunurile.un exemplar al procesului-verbal se lasă debitorului sau. faţă de natura lor. cu sigilii sau cu ridicata. când el lipseşte.când bunurile supuse sechestrării sunt sume în lei sau valută. când este cazul. la domiciliul său.debitorul va putea folosi bunurile sechestrate numai dacă. . . să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate.sechestrul cu ridicata presupune încredinţarea bunurilor unui terţ numit custode şi poate fi dispus dacă: 1) debitorul refuză să primească bunurile în custodie ori nu este prezent la înfiinţarea sechestrului.sechestrul dispus de executorul judecătoresc poate fi: simplu. prin natura lor. însă acesta se va putea îndestula cu precădere la finele executării. bunurile rămân deci la debitor.

şi de funcţionarul ce a primit bunurile. la valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul stabilit prin acordul creditorului şi debitorului sau. în acest caz. declarând şi el urmărite aceste bunuri. . .3. cu acceptul ambelor părţi. plăteşte preţul cerut. va arăta în procesul-verbal această împrejurare.valorificarea bunurilor sechestrate se poate face într-una din următoarele modalităţi: . 1. manifestându-şi voinţa de a cumpăra. Vânzarea directă – constă în vânzarea bunului către un terţ care.2.alte modalităţi prevăzute de lege. b.vânzarea directă de către executorul judecătoresc. precum şi numele executorului judecătoresc ce face urmărirea.valoroase sau alte asemenea bunuri. prin expertiză. semnarea procesului-verbal de sechestru urmând a fi făcută. Vânzarea făcută de către debitor 46 . b.vânzarea bunurilor la licitaţie publică.dacă executorul judecătoresc constată că bunurile mobile ale debitorului au fost deja sechestrate în cadrul unei alte executări silite. în sensul că bunurile se depun cel târziu a doua zi la unităţi specializate. . .potrivit legii. Valorificarea bunurilor urmărite . . în lipsă.vânzarea făcută de debitor. executorul poate proceda. sechestrarea acestora se face întotdeauna cu ridicata.1.

indicând numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) potenţialului cumpărător.pr. dacă şi creditorul este de acord..434 C. de asemeni. art. Vânzarea la licitaţie publică Regimul procedural ataşat acestei modalităţi de vânzare presupune.civ. va putea fi scurtat de către executor din oficiu atunci când sunt supuse vânzării bunuri perisabile. dispune că vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni. însă aceasta nu s-a realizat. ora şi locul licitaţiei. nici în mai mult de două luni calculat de la data procesului-verbal de sechestru ori. b. în termen de o zi de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul propus. . în principal.pr.acest termen va putea fi scurtat sau prelungit atunci când creditorul şi debitorul o solicită de comun acord. următoarele: .sub aspectul termenului de vânzare. 47 . . însă nu şi pe creditor. de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul. un altul stabilit de către executor.conform art. să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate.civ..locul vânzării este acela unde se află bunurile sechestrate sau. .în termen de o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru ori. în cazul în care i se încuviinţase debitorului efectuarea vânzării.despre acestea executorul îl va înştiinţa pe debitor.431 alin. precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus.3.în acest caz.2 C. . . executorul judecătoresc va putea. când există motive temeinice. după caz. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. executorul judecătoresc este obligat să fixeze data.

iar atunci când se apreciază ca necesar vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie. .în ziua stabilită pentru vânzare. de primarul localităţii ori de un ajutor al acestora. se vor rupe sigiliile. 48 . .costul acestor publicaţii şi anunţuri va fi avansat de către creditor. a consemnat la Trezoreria Statului. . când s-a numit un custode.publicaţia de vânzare va arăta: data. . el urmând a-l recupera din sumele obţinute prin vânzare.în regulă. ora şi locul licitaţiei. la sediul organului de executare al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi la cel al instanţei de executare. executorul va întocmi publicaţia de vânzare. precum şi atunci când data.publicaţia de vânzare va fi afişată la locul licitaţiei. executorul se va deplasa la locul unde se află bunurile. . dacă bunurile se află în altă localitate. locul sau ora vânzării au fost schimbate de către autoritatea competentă. la dispoziţia executorului judecătoresc. executorul va fi însoţit de un lucrător de poliţie. cel mai târziu până la începerea licitaţiei.cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru licitaţie. când el lipseşte. în aceleaşi condiţii. cel stabilit prin expertiză). poate participa la licitaţie orice persoană (inclusiv creditorii urmăritori sau intervenienţii) care. . primind de la acesta chitanţă liberatorie. bunurile oferite spre vânzare şi preţul de începere a licitaţiei pentru fiecare dintre ele (preţul stabilit prin acordul părţilor ori. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la orice altă instituţie bancară.când datorită formulării unei contestaţii sau dacă părţile au convenit. cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere. se vor face alte publicaţii şi anunţuri. el va preda bunurile către executor..când bunurile au fost sechestrate cu sigilii. .

cu ordin de plată sau prin orice alt instrument legal de plată. .dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei. precum şi 49 . în numerar. sumele de bani obţinute.după adjudecarea bunului. acesta oferind spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună. o parte din ea. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior celui al creditorului adjudecatar. . el va putea depune în contul preţului întreaga sa creanţă ori.dacă adjudecatarul nu depune preţul de îndată ori în termenul ce i-a fost acordat de executor. adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ. acesta nu poate dobândi bunul la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei. adjudecatar urmând a fi declarat acela care după trei strigări succesive. . va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit. . Totuşi. la acelaşi termen. executorul judecătoresc îi va putea acorda adjudecatarului un termen de până la 5 zile în interiorul căruia să depună suma.când adjudecatar este un creditor urmăritor sau intervenient. de îndată. în funcţie de natura şi destinaţia lor. după caz. fiind posibilă şi valorificarea bunului printr-o altă formă de vânzare.- vânzarea se face în mod public de către executorul judecătoresc.preţul de începere a licitaţiei este cel arătat în publicaţiile de vânzare. licitaţia se va relua. . oferă preţul cel mai mare. dacă adjudecatar este creditorul urmăritor. făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări. păstrând dovada consemnării. . la cel mai mare preţ oferit. bunurile ar fi vândute.executorul este obligat să consemneze. în acest caz.validitatea vânzării nu este afectată dacă a existat un singur ofertant. primul adjudecatar va suporta costurile celei de-a doua vânzări. în caz de preţ egal. . sub condiţia de a fi serios.

când adjudecatarului i s-a acordat un termen de plată. . adjudecatarul este îndreptăţit la a-i fi predat bunul. în cazul titlurilor de credit normative (ex. vânzarea va putea fi desfiinţată „dacă există temei de nulitate”. 50 . însă până la predare adjudecatarul suportă riscul pieririi bunului (res perit domino). .eventuala scădere a preţului. . creditor. bunul adjudecat şi preţul adjudecării. . .închiderea licitaţiei are loc de îndată ce sumele obţinute prin vânzare sunt suficiente pentru îndestularea creditorilor şi acoperirea cheltuielilor de executare. debitor şi adjudecatar. proces-verbal ce va fi semnat de executor. .desfiinţarea vânzării la licitaţie va putea fi dispusă împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul doar dacă a existat fraudă din partea acestuia. . .: acţiunile nominative) adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său în temeiul unei copii legalizate de pe procesul-verbal menţionat mai sus.executorul judecătoresc îi va elibera fiecăruia dintre adjudecatari o dovadă care va face menţiune despre data şi locul licitaţiei.când adjudecatar a fost creditorul. aceste sume urmând a fi constatate de executor printr-un proces-verbal cu valoare de titlu executoriu.din momentul plăţii integrale a preţului.după închiderea licitaţiei executorul va întocmi un proces-verbal care va descrie desfăşurarea acesteia şi rezultatul ei. numele adjudecatarului. predarea bunului se va face doar după plata preţului. .această dovadă constituie titlu de proprietate. depusă de primul adjudecatar anterior licitaţiei.vânzarea făcută în condiţiile de mai sus are ca principal efect transmiterea către adjudecatar a dreptului de proprietate asupra bunului (bunurilor). ele pot fi reţinute din cauţiunea de 10% din preţ.

dacă preţul este mai mare decât valoarea creanţei. In interiorul acestui termen executorul poate proceda la o nouă valorificare a bunurilor. orice creditor care. 51 . bunurile rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrării lor.4. Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat . la data preluării ori în termenul acordat de executor.. putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului le poate prelua în contul creanţei sale la preţul de începere a licitaţiei. . când nici creditorul nu doreşte preluarea.563 şi 564 C. diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei. creditorul va prelua bunul doar dacă depune. atribuirea se va face cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. .civ.când mai mulţi creditori declară că doresc să preia bunul. ele se restituie debitorului.1.dacă bunul (bunurile) nu s-au putut vinde.pr. dacă nici astfel bunurile nu au putut fi valorificate. potrivit legii.

.

.).ultim C. ci acela al raporturilor juridice existente la data formulării cererii: un raport juridic existent între creditorul popritor şi debitorul poprit. fie pentru că . însă acesta din urmă numai pentru apărarea intereselor minorilor. un alt raport juridic existent între debitorul poprit şi terţul poprit. debitorul poprit şi terţul poprit. Poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani. cât şi pe aceea a debitorului poprit şi a terţului poprit. Definiţie. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor (art. cât şi cei care se bucură de o garanţie reală sau personală ori de privilegii.civ.). 2.creditorului popritor îi revine obligaţia de a dovedi atât propria sa calitate. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta o le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data formulării cererii de poprire.2.procedura popririi nu exclude pluralitatea creditorilor. obişnuit. . fie pentru că mai mulţi creditori pornesc procedura împotriva unui singur debitor. POPRIREA 2.1.pr.Capitolul 2. . . . trei subiecte: creditorul popritor.974 C. ambele fiind raporturi de obligaţie. iar terţul poprit îi datorează debitorului poprit. în sensul că debitorul poprit datorează creditorului popritor.civ.de esenţa popririi nu este însă numărul subiectelor. Subiectele popririi .cererea de poprire poate fi formulată şi de creditorul creditorului (art.calitatea de creditor popritor o pot avea atât creditorii chirografari.pr. precum şi de procuror.poprirea presupune.45 alin.

452 C.terţ poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are calitatea de debitoare a debitorului poprit. însă plata efectivă va fi făcută de terţul poprit doar pe măsura ce vor deveni exigibile. salariile) ale debitorului.civ.nu sunt însă supuse executării silite prin poprire: . titlurile de valoare deţinute de terţi (titluri de împrumut. în genere.409 C. . distribuirea sumei deţinute de terţul poprit se va face conform art.pot fi urmărite.la poprirea pornită de un singur creditor se alătură alţi creditori ai debitorului poprit. biletul la ordin şi.. .de pe temeiul art. efectele de comerţ (cambia. iar când este cazul şi cu respectarea art.3.pr. .pr. contul curent sau alte bunuri mobile incorporale). şi veniturile periodice (ex.. C.563 şi urm. care pot face obiect al popririi deşi nu sunt însă exigibile. . acţiuni sau obligaţiuni emise de societăţile comerciale). cecul. însă plata efectivă a unor asemenea creanţe va fi făcută doar în momentul exigibilităţii lor. .în situaţia pluralităţii creditorilor.civ. 2. obiectul popririi poate reprezentat de: sumele de bani pe care debitorul poprit le are de primit de la terţul poprit..debitor poprit este persoana fizică sau juridică ţinută de îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu şi care are calitatea de creditor al terţului poprit.civ.pot forma obiect al popririi şi sumele datorate în viitor debitorului (cele care corespund unor creanţe neajunse încă la scadenţă).sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. . 54 .pr. Obiectul popririi . de asemenea.

şi care presupune sesizarea instanţei de executare. vătămarea 55 . a cărei parcurgere este condiţionată de conduita terţului poprit – validarea popririi.organul competent să soluţioneze această cerere.4. de îndată ce a devenit executorie hotărârea prin care s-a dispus obligarea debitorului la a-i plăti creditorului sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii ori sume datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. şi eliberarea sau distribuirea sumelor) şi o alta.. creditorul este dator să formuleze o cerere de poprire care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 2.sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte.civ. Procedura popririi . ..întotdeauna obligatorie – a înfiinţării popririi (incluzând. înfiinţarea popririi este dispusă de instanţa de fond din oficiu. deci să dispună înfiinţarea popririi. este executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. a) Înfiinţarea popririi . dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi. . . să arate titlul executoriu în temeiul căruia se solicită poprirea şi valoarea creanţei (capital.presupune două faze: una .sumele necesare plăţii drepturilor salariale. în regulă.82.cu caracter de excepţie. dobânzi şi cheltuieli de judecată). 83 C.în scopul înfiinţării popririi.pr.

). 56 . denumirea şi sediul lor. a bunurilor obiect al popririi va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială.dacă poprirea are ca obiect venituri dintre acelea arătate de art. . comunicată terţului. care va putea fi urmărit în continuare. . ajutoare pentru incapacitate de muncă etc. terţului poprit i se va comunica o copie certificată de pe titlul executoriu.1-5 C. . de către executor.pr. însoţită de o copie de pe titlul executoriu. a sumelor ori bunurilor mobile incorporale datorate de terţ. pentru persoanele juridice.prin adresa de poprire. astfel că orice plată pe care el io face debitorului n-ar putea fi opusă creditorului.copia de pe titlul executoriu va fi certificată de executor că este conformă cu titlul executoriu. . . (salarii. în acest caz.indisponibilizarea sumelor de bani ori. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. .adresa de înfiinţare a popririi trebuie să cuprindă numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori. precum şi codul de înregistrare fiscală.civ.despre înfiinţarea popririi va fi înştiinţat şi debitorul. acestea fiind declarate poprite în măsura necesară realizării obligaţiei înscrise în titlul executoriu. indisponibilizarea se face în limitele şi condiţiile arătate de acest articol.poprirea se înfiinţează fără somaţie printr-o adresă. la dispoziţia creditorului popritor.dacă poprirea fusese anterior înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu.409 alin. în genere. .efectul înfiinţării popririi este reprezentat de indisponibilizarea.integrităţii corporale sau a sănătăţii. deci nu este liberatorie pentru terţ. . terţului – care din acest moment devine poprit – i se va pune în vedere interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează sau pe care i le va datora în viitor. . în măsura necesară realizării creanţei creditorului popritor. întreaga valoare a creanţei.

. organului de ocrotire socială. îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. aceasta urmând a-i fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa pe care el le-a indicat. iar aceasta nu cunoaşte noul lui loc de muncă. acesta urmând să-l înştiinţeze pe terţul poprit. după caz. într-o atare ipoteză unitatea de la care debitorul pleacă fiind obligată să trimită unităţii ce reprezintă noul loc de muncă al debitorului sau. poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat. . terţul poprit este obligat ca. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.debitorul este dator să înmâneze recipisa de consemnare a sumei executorului judecătoresc. iar executarea se face asupra salariului sau altor venituri periodice ale debitorului. dacă obiectul urmăririi sunt bunuri mobile incorporale. având însă şi obligaţia de a 57 .dacă creanţa creditorului priveşte o sumă datorată cu titlu de pensie de întreţinere. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor de la data scadenţei lor. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru cauză de moarte.când asupra aceleiaşi sume sunt înfiinţate mai multe popriri. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. terţul poprit este obligat să consemneze la CEC suma de bani ori. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. care va proceda la trimiterea înscrisurilor către acest nou loc de muncă. terţul poprit va proceda conform celor arătate mai sus. . . urmând ca după ce creditorul află noul loc de muncă al debitorului să informeze unitatea.în cazul în care creanţa creditorului priveşte sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere. să-i plătească în mod direct creditorului suma ce i se datorează. cheltuielile trimiterii căzând în sarcina debitorului.în termen de 15 zile de la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi. terţ poprit. de la data primirii înscrisurilor. acestea devenind. înscrisurile prin care s-a înfiinţat poprirea (adresa de poprire şi copia titlului executoriu). Dacă debitorul părăseşte unitatea. să le indisponibilizeze şi să trimită dovada executorului. în acelaşi termen.

aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra bunurilor mobile incorporale ce s-ar afla în păstrarea unor unităţi specializate. mai întâi. cât şi încasările viitoare.pr. Eliberarea (distribuirea) sumei de bani consemnate . eliberată sau distribuită către creditori. afară de cazurile în care prin lege s-ar stabili altfel. se indisponibilizează în măsura necesară realizării creanţei. atât sumele existente în contul debitorului la data comunicării adresei de poprire.când poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale executorul trebuie. . cât şi cele provenite din încasările viitoare. pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi.562-571 C. executorul va face distribuirea conform dispoziţiilor art.comunica executorului judecătoresc ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori.civ. .când debitorul este titular de conturi bancare. până la achitarea integrală a obligaţiei înscrise în titlul executoriu.dacă sumele de bani poprite se află în conturi bancare. 58 . . iar sumele cuvenite creditorilor sunt mai mari decât suma urmărită. băncii fiindu-i interzisă. . inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire. însă doar după trecerea a 15 zile de la primirea de către el a dovezii de consemnare a sumei la CEC. precum şi sumele poprite de fiecare. să realizeze valorificarea acestora urmând procedura aplicabilă vânzării bunurilor mobile aflate în posesia debitorului. Suma obţinută printr-o asemenea valorificare va putea fi. . efectuarea oricărei plăţi sau a altei operaţiuni care ar putea diminua suma indisponibilizată. însă ţinând seama de regulile prevăzute în legile speciale privitoare la aceste bunuri. după caz.când sunt înfiinţate mai multe popriri.va fi făcută de executor.

. suma datorată debitorului. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma pretinsă de creditor sau să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale. . a liberat-o debitorului poprit.dacă o asemenea dovadă este făcută. . 59 . patrimoniul lui va putea fi urmărit. . terţ poprit). .cererea de validare se soluţionează cu citarea părţilor (creditor.instanţa de executare poate fi sesizată. în limita creanţei.dacă nici după validarea popririi terţul nu înţelege a-şi executa obligaţia. prin cerere.b) Validarea popririi .1000 lei a terţului care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile. în loc să consemneze suma urmăribilă.dacă o asemenea dovadă nu a fost făcută. instanţa va pronunţa o sentinţă prin care dispune validarea popririi. debitor sau de organul de executare. de creditor. debitor. . pe calea executării silite. prin sentinţă se va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc.este dispusă de instanţa de executare atunci când terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în urma înfiinţării popririi. respectiv recurs în condiţiile dreptului comun.cel care formulează cererea de validare are sarcina de a dovedi că terţul poprit îi datorează creanţa debitorului.sentinţa este susceptibilă de atacare cu apel. . obligând terţul poprit să-i plătească creditorului. creditorul putând alege oricare din formele de executare silită indirectă permise de lege. inclusiv în cazul în care. putând dispune şi amendarea cu 200 .

însă bunurile trebuie să se afle în proprietatea sa). Definiţie: este acea formă de executare silită indirectă prin care se valorifică bunurile imobile ale debitorului pentru ca din suma rezultată creditorul să poată fi îndestulat.Capitolul 3. Capitolul 4.imobilele prin destinaţie (art. fie după ce vor fi culese. 60 .1. . însă numai odată cu fondul pe care îl deservesc. . . .vânzarea la licitaţie urmează. de asemenea.civ.imobilele prin natura lor.atunci când creditorul deţine un titlu executoriu.). . fiind posibilă fie vânzarea fructelor sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini. somaţia de plată trebuind însă să-i fie comunicată debitorului cu cel puţin 2 zile înaintea începerii urmăririi propriu-zise. URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 4.pot face obiectul urmăririi silite imobiliare: . el poate urmări fructele neculese ori recoltele prinse de rădăcini ce se află în proprietatea debitorului său (debitorul poate fi şi uzufructuar al fondului. sub condiţia de a se afla în circuitul civil.468-470 C.înfiinţarea sechestrului se face după regulile specifice urmăririi silite a bunurilor mobile. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI .urmărirea silită a unor asemenea fructe sau recolte nu se poate face decât în maximum 6 săptămâni înaintea coacerii lor. regulile specifice vânzării bunurilor mobile.

semnătura şi ştampila executorului judecătoresc. . . solicitându-i executarea voluntară a obligaţiei. în caz contrar.imobilele prin obiectul la care se aplică (uzufructul imobilelor şi dreptul de servitute. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente.conform art. urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor.pentru pornirea executării este necesară formularea unei cereri de către creditor.când sunt supuse urmăririi mai multe imobile. .489 alin. 4. precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. procedura de vânzare trebuie îndeplinită pentru fiecare în parte. în mod separat. acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită).ulterior încheierii procesului-verbal de situaţie. Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie . încheind un proces-verbal de situaţie care va cuprinde. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea. precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii ei în cartea funciară. Somaţia va cuprinde şi datele de identificare ale imobilului. .civ.executorul se va deplasa la imobil. identificarea imobilului. se va trece la vânzarea imobilului arătat în procesul-verbal.2. . pe lângă denumirea şi sediul organului de executare. precum şi o descriere cât mai detaliată a imobilului supus urmăririi.. executorul îl va soma pe debitor. 61 . totodată menţionând că.pr.1 C. acesta fiind dator să indice în cuprinsul cererii şi imobilul a cărui valorificare o doreşte. putând fi însă supuse urmăririi. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol.dreptul de superficie.

2 C. actele făcute înaintea notării somaţiei în cartea funciară le sunt însă opozabile. afară de cazurile expres prevăzute de lege. ei putând eventual cere. 62 .notarea somaţiei în cartea funciară indisponibilizează imobilul urmărit. . Vânzarea imobilului . în sensul că: .imobilul ce face obiectul urmăririi poate fi vândut în una din următoarele modalităţi: vânzarea directă..executorul judecătoresc are obligaţia de a-i solicita biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat imobilul să înscrie somaţia în cartea funciară. . alte modalităţi permise de lege.431 alin.civ.indiferent de comunicarea ori necomunicarea somaţiei.pr. doar revocarea lor printr-o acţiune pauliană. de arendare ori de cesiune de venituri făcut de debitor sau de dobânditorul subsecvent nu îi este opozabil creditorului urmăritor sau adjudecatarului. în condiţiile legii. vânzarea de către debitorul însuşi conform art.. .3. vânzarea la licitaţie publică. orice chirie sau arendă plătită debitorului înainte de scadenţă îi este opozabilă creditorului urmăritor sau adjudecatarului doar dacă este constatată prin act scris cu data certă. dobânzilor la aceasta şi cheltuielilor de executare.orice act de închiriere. precum şi de cazul în care aceştia s-au declarat de acord cu acest act ori dacă debitorul sau dobânditorul subsecvent al imobilului a consemnat sumele ce corespund valorii integrale a creanţei. 4.orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale (drepturile de proprietate sau dezmembrăminte ale acestora) este inopozabil creditorului şi adjudecatarului.

stabilind şi modalitatea de plată a ei. separat de valoarea imobilului şi valoarea acestor drepturi. după care vor fi citaţi la termenele ce s-au fixat pentru vânzarea imobilului. .procedura de vânzare nu poate începe înainte de trecerea a 15 zile (calculate după sistemul exclusiv) de la primirea somaţiei.). titularii unor asemenea drepturi urmând a fi înştiinţaţi de către executor cu privire la existenţa urmăririi. executorul îi va fixa o remuneraţie în raport cu activitatea depusă.poate fi numit administrator-sechestru creditorul. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci.4. ori dacă o solicită creditorul. prin expertize se va stabili. .când este numit un altul decât debitorul.4. Stabilirea prin expertiză nu este necesară dacă valoarea acestor drepturi se găsea deja determinată şi înscrisă în cartea funciară. . iar în lipsa acestui acord se va solicita unui expert stabilirea valorii de circulaţie a bunului. Vânzarea la licitaţie . . . . efectuarea cheltuielilor.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. reprezentare în litigii etc.executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi eventualele sarcini care grevează imobilul. uz. debitorul sau oricare altă persoană fizică sau juridică.din momentul emiterii somaţiei executorul poate. dacă apreciază ca necesar pentru buna administrare a imobilului (încasarea veniturilor. 63 . totodată fără ca debitorul să fi făcut plata datoriei.preţul imobilului va fi stabilit de executor cu acordul părţilor (creditor şi debitor). să numească un administrator-sechestru.

precum şi coproprietarii.revocarea administratorului-sechestru va putea fi dispusă de executor la cererea oricărei persoane interesate. executorul va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie. . la acela al instanţei de executare.la cererea oricărei persoane interesate.participarea la licitaţie este precedată de formularea ofertei de cumpărare la care va fi ataşată recipisa. prealabil termenului stabilit pentru vânzare.504 alin.când urmărirea poartă asupra imobilului unui minor sau pus sub interdicţie. . la locul situării imobilului. ..A. 64 . executorul va întocmi publicaţia de vânzare. elementele ei de conţinut fiind cele stabilite prin art. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – S. . ora şi locul vânzării debitorul va fi înştiinţat prin grija executorului. o copie de pe publicaţia de vânzare trebuie depusă şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare. la dispoziţia executorului.termenul stabilit pentru vânzare nu va putea fi nici mai scurt de 30 zile. nici mai lung de 60 zile. instanţa de executare putându-l obliga şi la plata de despăgubiri. ai imobilului.sunt exoneraţi de plata cauţiunii creditorii ce deţin creanţe în rang util.pr. calculat de la data afişării publicaţiei de vânzare la locul stabilit pentru desfăşurarea licitaţiei. la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul. alături de debitor..despre data. o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care imobilul a fost evaluat. . precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia (dacă este altul decât acela al situării imobilului). . .participanţii la licitaţie sunt datori să depună la Trezoreria Statului. în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite în sarcina sa.în termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului. sau la orice altă instituţie bancară. .civ.1 C. .publicaţia de vânzare va fi afişată de executor la propriul său sediu.

în lipsa unei asemenea indicări urmând a fi stabilit de executor.în lipsa unui asemenea preţ de ofertă. pornindu-se de la preţul care.oferirea spre vânzare va fi făcută de executor. de la cel fixat prin licitaţie. separat. la cererea debitorului sau a creditorului. . la înscrierea lor în cartea funciară.licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul. Totuşi. executorul va relua licitaţia în aceeaşi zi. . dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu o unică ipotecă ori dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele. ordinea vânzării este cea stabilită de debitor. uz. la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau. prin strigări succesive. executorul poate dispune.vânzarea se face în mod public.când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat. la locul situării imobilului. . 65 . în orice alt loc cu privire la care se apreciază că ar înlesni valorificarea. . licitaţia va porni de la preţul arătat în publicaţia de vânzare. oferind imobilul liber de aceste drepturi. fiind distinctă pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. al instanţei de executare. oferit fiind de un licitator. scăzut cu valoarea acestor drepturi astfel cum a fost stabilită prin expertiză ori. . îl depăşeşte pe cel arătat în publicaţia de vânzare..când datorită existenţei unor asemenea drepturi nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. după caz.vânzarea se poate face: la sediul organului de executare. ca vânzarea să se facă deodată pentru mai multe corpuri de proprietate sau. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. pentru fiecare parcelă în parte. la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări. în lipsă. In comune. . dimpotrivă. .

şi care trebuie semnat de executor. urmând a se face şi o nouă publicaţie de licitaţie. debitor şi de adjudecatar. Când există creditori cu creanţe prioritare celei a adjudecatarului. 66 . în caz de preţ egal urmând a fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului. vânzarea se va amâna pentru un nou termen ce nu va putea depăşi 60 zile. în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. . acesta nu va putea să-şi adjudece bunul la un preţ mai mic de 75% din cel de evaluare.executorul îl va declara adjudecatar pe cel care a oferit preţul conform celor de mai sus. . primul adjudecatar urmând să suporte cheltuielile noii licitaţii şi eventuala scădere de preţ.dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul legal.executorul este obligat să întocmească un proces-verbal privitor la desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. . şi diferenţa necesară.când participantul la licitaţie este un creditor urmăritor sau intervenient..adjudecatarul trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului în termen de cel mult 30 zile calculat de la data vânzării.dacă nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat. şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. la cel mai mare preţ oferit. Primul adjudecatar are posibilitatea de a achita la noul termen de licitaţie preţul oferit iniţial. imobilul se va vinde. . la acelaşi termen. până la concurenţa preţului de adjudecare. caz în care este obligat să suporte numai cheltuielile noii licitaţii. imobilul se va scoate din nou la vânzare. iar dacă aceasta este mai redusă decât preţul. scăzând din el valoarea cauţiunii depuse anterior licitaţiei. . iar dacă nici acesta nu se obţine. . . acesta este ţinut să depună.când adjudecatar este un creditor el va putea să depună în contul preţului propria sa creanţă.la acest nou termen licitaţia începe de la un preţ de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. creditor. chiar dacă există un singur ofertant.

c) C. precum şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art. a avansului. . în cazul vânzării în rate. . . cuantumul lor şi data scadenţei. în principal. va putea... numărul 4.pr.la cererea adjudecatarului executorul ratelor.un exemplar al actului de adjudecare se va preda adjudecatarului constituind titlul său de proprietate asupra imobilului.după plata integrală a preţului sau. stabilind avansul.un exemplar al actului de adjudecare se va preda.civ. elementele lui de conţinut fiind cele arătate de art. . până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare.adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de bun. afară de cazul în care cumpărarea s-a făcut cu plata preţului în rate. să încuviinţeze plata preţului în rate.civ. . 1 lit.pr.adjudecatarul dobândeşte dreptul real supus urmăririi. dacă acesta nu va plăti la scadenţă ratele datorate. următoarele: . şi creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului. executorul va întocmi actul de adjudecare. bunul nu va putea fi înstrăinat sau grevat mai înainte de plata integrală a preţului. când. în lipsa unui acord al creditorilor.5.516 C.adjudecatarul are dreptul la fructe. cu acordul creditorului. 67 .adjudecatarul poate pretinde posesia bunului. .dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate. în cazul vânzării în rate.. Efectele adjudecării sunt. 401 alin. Actul de adjudecare şi efectele adjudecării . executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a se înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului.

3 C.pr. . imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini ce au garantat drepturi de creanţe. Când preţul adjudecării se plăteşte în rate.civ.se vor menţine drepturile reale întabulate ulterior înscrierii în CF a vreunei ipoteci.pentru imobilele deja înscrise în cartea funciară. este stinsă dacă de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul anterior ale dreptului înscris în folosul terţului au trecut cel puţin 3 ani. vezi art. . 4.când cererea în evicţiune este introdusă anterior împărţirii preţului adjudecării. orice cerere de evicţiune. 2 C. adjudecatarul îi va putea urmări şi pe creditorii ce au încasat preţul adjudecării. privitoare la imobilul adjudecat poate fi făcută în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în CF. .de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului. însă numai în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară în baza actului de adjudecare.. Cererea în evicţiune privind imobilul adjudecat . sarcinile ce prevalează imobilul se sting la plata ultimei rate.3 C.civ. ..520 alin.dacă adjudecatarul a fost evins total sau parţial. el îl poate acţiona pe debitor pentru despăgubiri. însă numai dacă adjudecarea s-a făcut cu păstrarea acestor drepturi.509 alin. totală sau parţială. totală sau parţială. .pr.adjudecatarul are dreptul să fie garantat contra evicţiunii de către debitorul urmărit.Conform art.). titularii acestora din urmă putându-le realiza exclusiv din preţul obţinut prin vânzare. în limita sumei ce au încasat-o. instanţa de executare.509 alin. Când averea debitorului nu este suficientă. .civ.6.de la data adjudecării adjudecatarul datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (dacă a cumpărat cu aceste sarcini.pr. conform art. orice cerere de evicţiune. la solicitarea adjudecatarului.. va putea să 68 .

valorificarea dreptului.suspende. 69 . în caz contrar existând autoritate de lucru judecat. anterior. terţul nu încercase. cu sau fără cauţiune. . pe calea contestaţiei la executare. împărţeala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune.cererea în evicţiune va putea fi pornită doar dacă.

.

sumele cuvenite şomerilor. precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. pentru maternitate.distribuirea sau eliberarea sunt făcute de executorul judecătoresc. precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor. se distribuie între creditori până la realizarea integrală (dacă este posibil) a drepturilor lor. ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. creanţele reprezentând cheltuieli de judecată. depunând titlurile lor de creanţă până la data întocmirii de către executorul judecătoresc a procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare.suma de bani realizată prin executarea silită indirectă. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. cât şi aceia care au intervenit în timpul executării. precum şi veniturile debitorului. pentru incapacitate temporară de muncă. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. 2. . prevenirea îmbolnăvirilor.Capitolul 5. . . ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ .când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori ori dacă pe timpul executării au depus titlurile de creanţă şi alţi creditori.participă la distribuirea sumei atât creditorul ori creditorii urmăritori (deci cei care au pornit executarea silită). . ajutoarele de deces acordate în cadrul asigurărilor sociale. suma rămasă disponibilă urmând a se preda debitorului. potrivit legii. executorul procedează la distribuirea sumei conform următoarei ordini de preferinţă. afară de cazurile în care legea ar prevedea expres altfel: 1. pensiile. refacerea sau întărirea sănătăţii.

3. creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; 6. creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; 7. creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; 8. creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; 9. alte creanţe. - dacă există creditori care deţin drepturi de gaj ori ipotecă sau privilegii conservate în condiţiile legii asupra bunului vândut, la distribuirea sumei creanţele lor vor fi plătite după cele menţionate la punctul 1 de mai sus; - ordinea de preferinţă acordată creanţei principale va fi urmată şi de sumele reprezentând dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume accesorii creanţei principale; - în cazul în care unul din titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va solicita instanţei în circumscripţia căreia se face executarea să stabilească suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Instanţa hotărăşte cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă doar recursului;

72

- eliberarea sau distribuirea sumei obţinute prin urmărire se va putea face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei şi sub condiţia citării debitorului şi a creditorilor urmăritori sau intervenienţi; - cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care va fi semnat inclusiv de persoanele interesate şi care sunt prezente; - partea nemulţumită de modalitatea de eliberare sau distribuire a sumelor este îndreptăţită să-i solicite executorului să consemneze obiecţiunile sale, putând face şi contestaţie la executare în termen de 3 zile de la întocmirea procesului-verbal, la instanţa de executare; - formularea contestaţiei suspendă de drept eliberarea sau distribuirea sumei; - judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

73

Titlul III. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE
- conform art.572 C.pr.civ., în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bună-voie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile; - toate formele de executare silită directe presupun somarea debitorului prealabil executării silite propriu-zise, însă atunci când creditorul justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor de mai sus să se facă de îndată şi fără somaţie.

Capitolul 2. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE
- dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a preda un bun mobil determinat prin calitate şi cantitate, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului,

un custode căruia îi va încredinţa bunurile.580/4. 580/5) . pe cheltuiala debitorului. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE .despre îndeplinirea executării executorul va întocmi un proces-verbal având conţinutul stabilit de art. creditorul poate: 76 . Procesul-verbal astfel întocmit constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. debitorul obligat la a părăsi sau preda un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul.388 C.pr. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE (art. executorul va numi.când în imobil se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării silite şi pe care debitorul nu le ridică singur. .civ.580/2. . Capitolul 3. cerându-i debitorului să-l părăsească de îndată. în caz de refuz putând solicita sprijinul agenţilor forţei publice pentru al pune pe creditor în drepturile sale.dacă în termen de 10 zile de la primirea somaţiei debitorul refuză să îndeplinească obligaţia de a o face arătată în titlul executoriu şi care nu presupune faptul personal al debitorului. .dacă în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. Capitolul 4. executorul judecătoresc se va deplasa la imobil.ridicându-l de la debitor sau de la terţul care îl deţine şi predându-l creditorului conform cu drepturile acestuia stabilite prin titlul executoriu.executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal care să ateste îndeplinirea executării.

a) să solicite executorului prin cerere executarea silită a obligaţiei. . b) să solicite instanţei de executare să îl autorizeze. pe cheltuiala debitorului. creditorul poate cere şi obligarea 77 . . în cuantum de 20 lei până la 50 lei.când prin întârzierea în executarea obligaţiei de mai sus.: demolarea unui gard). Instanţa va dispune cu citarea părţilor. . jandarmerie. prin încheiere. creditorul a fost prejudiciat. In acest caz.în scopul acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de a face intuitu personae. prin încheiere irevocabilă . Instanţa judecătorească va judeca cererea cu citarea părţilor. cu citarea părţilor. prin încheiere irevocabilă. dacă debitorul se opune. .când executarea obligaţiei implică faptul personal al debitorului ( este cazul obligaţiilor intuitu personae).în acest caz. creditorul va solicita instanţei de executare. . să îndeplinească obligaţia el însuşi sau prin alte persoane. el poate cere instanţei de executare obligarea debitorului la a-i plăti daune-interese. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. prin cerere.dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu. dacă natura obligaţiei permite aceasta (ex. instanţa va hotărî. .în aceste două ipoteze executarea obligaţiei se va putea face şi cu ajutorul organelor de poliţie. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. aceasta se poate realiza prin aplicarea mijlocului de constrângere indirectă al unei amenzi civile. prin încheiere executorie supusă doar recursului. la cererea creditorului. instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu. obligarea debitorului la plata unei amenzi civile în favoarea statului.

când debitorul nu a respectat o obligaţie de a nu face. pentru alte motive temeinice. dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau. instanţa pronunţându-se cu citarea părţilor. . creditorul va putea solicita instanţei de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. 78 . sus-arătate. după caz.debitorului la plata de daune interese.amenda civilă aplicată debitorului va putea fi anulată. ori redusă. Capitolul 5. pe cale de contestaţie la executare. printr-o încheiere supusă doar recursului. .prin dispoziţie expresă legiuitorul a prevăzut că pentru neexecutarea obligaţiilor ce nu ar putea fi îndeplinite de o altă persoană decât debitorul nu se pot acorda daune cominatorii. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. . în tot sau în parte. pe cheltuiala debitorului. prin încheiere irevocabilă. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE .se realizează prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor specifice executării obligaţiilor de a face. lucrările realizate de acesta prin nerespectarea obligaţiei.

..............6....... 9 1.3. Coparticiparea procesuală.......... 13 1...2........... 14 1...................... 3 1.. Modalităţile şi formele executării silite... Obligaţii specifice debitorului .... Instanţa judecătorească ......................... Participanţii la executarea silită . Obligaţii specifice creditorului........................................... PARTEA GENERALĂ ......3....... Răspunderea executorului judecătoresc .......................... Drepturi specifice creditorului......................... 6 1.......... 17 ..3.........................................2... 4 1......2....1......... Organul de executare . 9 1.....3...........3..3.......... 15 1..................3..5........1..................1..........2...... 12 1.........3.......... 7 1..3.3........... 9 1........3..3...........1......... 11 1...........1.............................3............................................................ 3 1..1.....4.........................................3.1.........................................1..................................3.......................... Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată...2..................4...................3..............3.. Părţile.3... Identificarea părţilor.. Conflictul de competenţă .......... Recuzarea .................. 3 Capitolul 1..........3.....3....... 8 1..... 3 1......... 16 Capitolul 3.................................. 14 1......1................................................... 10 1......... 15 Capitolul 2........ Competenţa executorilor judecătoreşti.. NOŢIUNI GENERALE......... 4 1............3.................. Atribuţiile executorului judecătoresc .....................4..........3.....................5............3..... 9 1....... Procurorul .....3.............3............................ 14 1.................6............................... TITLURILE EXECUTORII ................................................................3.............1... Terţii ..Cuprins Titlul I......5..................... Competenţa materială şi teritorială .........................3....1......... Definiţie ......2......... DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ.................3..............3............ Definiţie .......... Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului ............................... 12 1.............. 4 1....2............

... Contestaţia la executare. 43 1................. Obiectul popririi .................1............ Subiectele popririi ...... 46 1................................... Procedura de judecată ..........................5...............2..................................................1................. Definiţie ....... 24 4............1........2........2.3. Cererea de executare silită ...................................................................... Bunuri exceptate de lege de la urmărire ........................................................... 34 4................... Instanţa competentă să judece contestaţia la executare ........ 22 4............. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE ..............1...... EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ ...... CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ.6..... 53 2.......... 55 80 ............................ OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE................................... 17 3............ 39 6. 32 4....... UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ........2........ 54 2...4. Hotărârea judecătorească în calitate de titlu executoriu ......... Definiţie ....4... ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI................. 43 1.............. 37 Capitolul 6......... Valorificarea bunurilor urmărite.......3........... Înştiinţarea prealabilă a debitorului ........3....4... Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat ................ 29 4................4.............................................. 53 2. temporizează sau sting executarea silită . Suspendarea executării silite..... 23 4......4.........................................3.4...3........................................................... INTOARCEREA EXECUTĂRII .................................... 20 Capitolul 4..4........................1.......4....... 22 4..................................... 53 2............... 42 1........ 35 Capitolul 5.... Incidente care împiedică..................................... Definiţie .. Regimul juridic al veniturilor debitorului ..........4................2.... POPRIREA ....................... Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) 33 4............. 42 Capitolul 1. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare .... Identificarea şi sechestrarea bunurilor ........... 38 6... 51 Capitolul 2..... Procedura popririi ..... Titlul executoriu european ....................................................................................................... 41 Titlul II......................7..........................3................................ 17 3...... 31 4...............................

..................... 60 Capitolul 4............ 60 4......... 78 81 ................ 75 Capitolul 1.............. Definiţie ......................................................... EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ ................................. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI ..... Actul de adjudecare şi efectele adjudecării........................................... 75 Capitolul 3...............1.......3........... Vânzarea la licitaţie..................... 76 Capitolul 5.. 62 4...... 60 4..........................5. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE................ URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE .... 75 Capitolul 2...... 71 Titlul III........................ Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie.............. 61 4................... EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE .................. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE ..................... EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE ... 76 Capitolul 4..........Capitolul 3............... 63 4............................ Vânzarea imobilului........................ 67 Capitolul 5...4....... NOŢIUNI GENERALE.. ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ ............................................................2..