P. 1
Executare Silita

Executare Silita

|Views: 11,726|Likes:
Published by voicaalex

More info:

Published by: voicaalex on Jan 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA Facultatea de Drept

EXECUTAREA SILITĂ - suport de curs Asist. univ. drd. Valentin Mitea

Cluj-Napoca 2007

Titlul I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Definiţie
Executarea silită reprezintă, de regulă, cea de-a doua fază a procesului civil, desemnând procedura prin care creditorul, ca titular al unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, îl constrânge cu concursul organelor competente pe debitorul său care nu-şi execută de bună-voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, asigurându-se astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. - obişnuit, executarea silită este consecutivă fazei judecăţii.

1.2. Modalităţile şi formele executării silite în sistemul Codului
de procedură civilă, ca drept comun al executării silite - Modalităţile executării silite sunt: A. Executarea silită directă – este modalitatea de executare în cadrul căreia creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei ce-i revine debitorului conform titlului executoriu. Formele executării silite directe sunt: predarea silită a bunurilor mobile (art.575-577 C.pr.civ.), predarea silită a bunurilor imobile (578580/1 C.pr.civ.), executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face (art.580/2-580/5 C.pr.civ.);

B. Executarea silită indirectă este modalitatea de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să se îndestuleze din sumele obţinute prin vânzarea bunurilor imobile sau mobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de către un terţ. Formele executării silite indirecte sunt: urmărirea bunurilor mobile (art.411-449 C.pr.civ.); poprirea (art.452-461 C.pr.civ.); urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini (art.463466, 469-470 C.pr.civ.); urmărirea silită a bunurilor imobile (art.488-523 C.pr.civ.).

1.3. Participanţii la executarea silită
- ca activitate complexă, executarea silită implică participarea mai multor subiecţi ce săvârşesc acte de procedură în temeiul cărora se nasc, se modifică şi se sting raporturi juridice execuţionale; - vom reţine, deci, că executarea silită presupune participarea părţilor, a instanţei judecătoreşti (numită de executare), a organelor de executare (executorul judecătoresc, dar şi unele organe de executare prevăzute în legi speciale), uneori a procurorului şi a unor terţi.

1.3.1. Părţile 1.3.1.1. Identificarea părţilor - în faza executării silite ele sunt denumite creditor (zis şi creditor urmăritor, cel care este titular al dreptului arătat în titlul executoriu) şi debitor 4

de îndată ce hotărârea a devenit executorie potrivit legii). înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. . este ţinut de îndeplinirea obligaţiei căreia îi corespunde dreptul creditorului).(zis şi debitor urmărit.civ.la nivel execuţional.moştenitorii universali sau cu titlu universal ce au acceptat moştenirea pur şi simplu răspund cu întreaga lor 5 .2 C.974 C.pr. prin acelaşi titlu executoriu. ceea ce înseamnă că nici o persoană nu poate urmări pe o alta decât în realizarea unui drept ce-i aparţine. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.sub aspectul laturii active. conform art..ultim C. în afară de titularul dreptului înscris în titlul executoriu. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte.civ.civ. regula este aceea că dreptul creditorului şi obligaţia debitorului sunt personale.: art. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului decedat. deci numai cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea minorilor. mai pot avea calitatea de urmăritori: succesorii universali. precum şi în acele cazuri când printr-o lege specială se prevede expres.de la această regulă există şi unele excepţii: . .). . vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăruţilor. instanţa de judecată din oficiu. din oficiu. cel care.45 alin.453 alin. .pr. stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. atunci când legea prevede expres aceasta (ex. creditorii creditorului (în aplicarea art.sub aspectul laturii pasive. precum şi garanţii. procurorul. în afară de debitorul propriu-zis mai pot fi supuşi urmăririi moştenitorii debitorului defunct. precum şi că nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală.

când cu bunul s-a garantat (gaj sau ipotecă) creanţa de realizat).397 alin.). urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data notificării (art. .2 C.când printre moştenitori sunt minori. .moştenitorii cu titlu particular sunt susceptibili de urmărire doar atunci când obligaţia de care era ţinut defunctul se află în legătură cu bunul obiect al legatului (ex. .).avere. pe numele acesteia. titlurile executorii nu se vor putea executa împotriva moştenitorilor. sub sancţiunea nulităţii. Coparticiparea procesuală 6 . urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data acestei încunoştinţări.1.pr.2.3. la locul deschiderii succesiunii. decât după o prealabilă încunoştinţare colectivă a lor făcută la locul deschiderii succesiunii.397 alin.pr. executarea începută anterior se suspendă până la desemnarea ocrotitorului lor legal (art. în vreme ce acceptanţii sub beneficiu de inventar răspund doar în limita activului succesoral. executarea anterior începută va putea continua împotriva moştenitorilor săi ce au capacitate deplină de exerciţiu numai după notificarea lor prealabilă.1 C. 1. .când executarea silită nu se afla începută la data morţii debitorului.civ.civ.când debitorul a decedat în timpul executării silite.

în sensul că mai mulţi creditori pot urmări pe acelaşi debitor. precum şi că aceştia pot stabili ca vânzarea bunurilor 7 . în tot sau în parte. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. următoarele: . aceasta poate fi numai activă.dreptul de a tranzacţiona cu privire la alegerea formei de executare şi la obiectul ei (ex: art.dreptul de a cunoaşte actele aflate la dosarul execuţional. sub supravegherea organelor de executare.dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apărării drepturilor şi intereselor lor. 1.3. în principal..pr. . în sensul unei pluralităţi de debitori urmăriţi. formele de executare silită putând fi îndeplinite doar distinct pentru fiecare dintre debitori. statuează că debitorul şi creditorul.dreptul de a participa la executare personal sau prin reprezentant.coparticiparea pasivă. căci executarea silită are caracter unipersonal şi unipatrimonial.3. .în ce priveşte coparticiparea procesuală în faza executării silite. .371/4 C. în tot cursul executării silite. . ca aceasta să se efectueze. . precum şi cu privire la săvârşirea principalelor acte procedurale ce marchează desfăşurarea ei.dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare. nu poate însă exista.dreptul de a fi înştiinţaţi despre începerea executării. pot conveni.civ.1. . Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului Drepturile comune creditorului şi debitorului sunt.

1718 şi 1719 C.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor făcute în timpul executării. în cazul executării silite indirecte.1. forma concretă de executare. 8 ..obligaţia de a avansa sumele necesare efectuării unui act de procedură a cărui efectuare o solicită. următoarele: . acest din urmă text statuând însă şi că pot fi supuse executării silite doar bunurile urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor (vezi art. 1.civ.4. 407.). Drepturi specifice creditorului Vom reţine.406. precum şi dispoziţiile art. 409 C.371/3 C. în sensul că creditorul este îndreptăţit a stabili bunurile care să fie supuse executării (mobile sau imobile) din dreptul de gaj general al creditorilor (art.civil). .pr.obligaţia de a-şi exercita drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului recunoscut de lege. în principal.supuse urmăririi să se prin bună-învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege). dacă acesta nu trebuie efectuat din oficiu. . ca principal drept specific creditorului. care se referă generic la veniturile şi bunurile debitorului. pe acela de a alege.civ.pr.3. Obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului sunt.

2. reşedinţa sau sediul unei persoane.. . următoarele: .1. în afara cazurilor când legea dispune altfel”.pr. ca principală obligaţie.obligaţia de a nu se împotrivi organelor de executare.pr. este competentă judecătoria de la locul situării bunurilor. 1.vom reţine.conform art. . în încăperile ce reprezintă domiciliul.384 /1 C. judecătoria în a cărei rază teritorială se face executarea. privitoare la competenţa executorului judecătoresc.1. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită (art. .civ.373 alin.1. în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti.1.din interpretarea alin. „ instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile în frauda creditorilor săi.1 al aceluiaşi articol. iar pentru celelalte cazuri. rezultă că. .din punct de vedere al competenţei teritoriale este de observat că. Instanţa judecătorească 1.3.obligaţia de a permite organelor de executare. întotdeauna. pe aceea de a avansa sumele necesare efectuării din oficiu a actelor de executare. Obligaţii specifice creditorului . competentă material este judecătoria.3.2. Competenţa materială şi teritorială .civ. întâi de toate.6.3. accesul la bunurile sale.2. în cazul urmăririi silite a bunurilor. 1. Obligaţii specifice debitorului Se remarcă. coroborat cu alin. inclusiv atunci când executarea silită a încetat ca urmare a efectuării voluntare a plăţii în cursul executării silite.).obligaţia de a suporta cheltuielile de executare. 9 . .2 C.3.5.

reşedinţa sau sediul unei persoane. . de îndată.solicită (acest drept fiind recunoscut şi executorului judecătoresc) celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi orice informaţie necesară efectuării executării. după cum poate solicita oricăror instituţii. poate lua.108/1 şi 108/2 C. .soluţionează contestaţiile la executare. . la cererea persoanei interesate.autorizează intrarea executorului judecătoresc în încăperile ce reprezintă domiciliul.pr. în cazurile urgente. . precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti.încuviinţează. la cererea executorului judecătoresc sau a persoanei interesate.1.dispune. . inclusiv băncilor şi oricăror persoane. 10 . măsura sancţionatorie a aplicării unei amenzi civile. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite. cu intenţie sau din culpă.civ..2. a pricinuit amânarea executării silite prin una din faptele prevăzute de art.în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. următoarele: . în scris.la cererea părţii interesate obligă pe cel care. să-i comunice. în principal. . Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată Sunt. reunirea executărilor silite pornite împotriva aceloraşi bunuri.hotărăşte asupra cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.3.2. . efectuarea executării silite inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele stabilite de lege. chiar dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel. la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.

când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. . în caz de neexecutare.decide asupra cererii. în caz de nevoie. urgenţă sau pericol.stabileşte. . . din oficiu. .hotărăşte asupra cererii de validare a popririi.autorizează creditorul să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia de a face a cărei executare este refuzată de debitor. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. în limitele legii.dispune. cuantumul amenzii civile pe care debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face intuitu personae trebuie să o plătească statului. pentru încetarea sau suspendarea urmăririi silite indirecte. ca obligaţia de predare de bunuri sau alte obligaţii de a face să fie executate fără somaţie. . Organul de executare 11 . dispune ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. înfiinţarea popririi în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. 1.în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor mobile supuse executării silite indirecte. pe zi de întârziere.3. mobiliare sau imobiliare. formulate de debitor sau altă persoană interesată. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte..stabileşte valoarea bunului mobil sau imobil ce trebuie predat de către debitor şi care nu se mai află în fiinţă. decide.3. . .soluţionează contestaţiile cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate prin executare.

este organul ce are ca principală atribuţie îndeplinirea serviciului de interes public al executării silite a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. fiind de excepţie situaţia în care instanţa capătă asemenea atribuţii.. este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. 3) comunicarea actelor de procedură.1. de executorul judecătoresc. . în limitele competenţelor legale.coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti sunt exercitate de Ministerul Justiţiei.actul îndeplinit de executorul judecătoresc. .pentru serviciul prestat executorul judecătoresc are dreptul la onorariu.2. .3.în limitele şi condiţiile prevăzute de legi speciale. următoarele: 1) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. Executorul judecătoresc 1. 4) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe.3. cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Definiţie .3. în principal.în sistemul Codului de procedură civilă organul de executare este reprezentat. 2) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare. nivelul minim al acestuia fiind stabilit de Ministerul Justiţiei. 12 . 1. în regulă. purtând semnătura şi ştampila acestuia. există şi alte categorii de organe de executare. el putând însă îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege în competenţa sa. .3. Atribuţiile executorului judecătoresc sunt. precum şi numărul de înregistrare şi data.

potrivit legii. caz în care este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea.în toate celelalte cazuri. competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. 6) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. .3. Competenţa executorilor judecătoreşti . a protestului de neplată a cambiilor.6) competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială se va face constatarea. 8) întocmirea. sechestrul judiciar. potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor. biletelor la ordin şi a cecurilor. .1) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei unde urmează a se face executarea.în cazul prevăzut la pct. . 13 .3. 1.5) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească (sechestrul asigurător. 7) întocmirea proceselor-verbale de constatare. Când bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii. afară de cazul când urmărirea silită s-ar face asupra unor bunuri.în cazul de la pct.5) competenţa aparţine executorului din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare.3. competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc învestit de partea interesată. poprirea asigurătorie). 9) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa sa.în cazul prevăzut la pct.

. . precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea.civ. 1.3. competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.27 pct.penală 14 .3.pr.6. . .încheierea prin care s-a respins abţinerea. 6. 8. Răspunderea executorului judecătoresc . nu sunt supuse nici unei căi de atac.încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare va arăta măsura în care actele îndeplinite de executorul recuzat urmează a fi păstrate. 5.spre deosebire de procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă ivite între instanţele judecătoreşti. .se poate face în ipotezele prevăzute de art. şi 9 C.. executorul împotriva căruia recuzarea a fost cerută putând însă declara că se abţine.1.5.când intervine între birouri situate în circumscripţii diferite. cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare.3. se soluţionează de acea judecătorie.3.3. cele dintre birourile executorilor se soluţionează prin încheiere irevocabilă. Recuzarea executorului judecătoresc . 2.între executorii judecătoreşti pot interveni conflicte de competenţă.1. 1.3.când conflictul de competenţă intervine între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii . Conflictul de competenţă . acestea putând fi pozitive sau negative.poate fi: . 3.competenţa de soluţionare a cererii de recuzare aparţine instanţei de executare. . la sesizarea părţii interesate.4.

pr.conform art. la executarea silită pot participa şi terţe persoane. precum: .. implicit.terţul poprit. administratorul – sechestru (în cazul urmăririi silite imobiliare).civilă (în condiţiile legii civile pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.3.rezultă. întoarcerea executării. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor. procurorul poate.civ.45 alin. va putea ataca cu apel sau recurs hotărârea dată într-o contestaţie la executare. va putea cere recuzarea executorului judecătoresc sau soluţionarea conflictelor de competenţă ivite între birourile executorilor şi. .terţul care. iar nu al debitorului. în genere.. în condiţiile legii. Procurorul . Terţii Uneori. că pentru protecţia unor asemenea persoane procurorul va putea formula şi contestaţie la executare.5. 1. când este cazul.3. va putea solicita. 1. inclusiv solicitarea învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu.4. va putea face toate actele procedurale execuţionale recunoscute de lege. formulând contestaţie la executare. să ceară punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor.ultim C. .disciplinară . 15 . pretinde că bunul urmărit este al lui. . precum şi în alte eventuale cazuri expres prevăzute prin norme speciale.custodele (în cazul urmăririi silite mobiliare).

înfăţişându-şi titlul de creanţă solicită a fi avuţi în vedere la distribuirea preţului. „nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă.pr.3 C.este exigibilă acea creanţă cu privire la care termenul de plată a ei s-a împlinit.creditorii neurmăritori care. fie şi neautentice.pr. chiar dacă pentru această determinare este necesară efectuarea unor calcule. . . executarea silită se va amâna până la determinarea cuantumului. chiar neautentice. debitorul poate cere anularea titlului executoriu sau a formelor de executare.) creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte înscrisuri. Capitolul 2. emanate de la debitor. inclusiv cu al altor acte.când creanţa nu este lichidă. .. lichidă şi exigibilă”.civ. Sancţiuni – când creanţa nu este certă sau exigibilă.civ.pr.este lichidă (art.379 alin.1 C.) creanţa al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau care este determinabil cu ajutorul actului de creanţă. recunoscute de el sau opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau stipulaţiilor cuprinse în actul de creanţă.379 alin. 16 ..4 C.este certă (art. . emanate de la debitor sau recunoscute de el.civ.379 alin. DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ Caracterul creanţelor puse în executare Conform art.

278 C. constituie titlu executoriu.pr.2. lucrări cu aşezare fixă.: plata salariilor sau altor drepturi provenite din raporturile juridice de muncă. potrivit legii. hotărârea judecătorească trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie definitivă . şomerilor. . .pe de altă parte. deşi nu sunt definitive.civ.1. 17 . TITLURILE EXECUTORII 3. precum şi a sumelor cuvenite. plantaţii. pot fi puse în executare (a se vedea cazurile de execuţie vremelnică de drept – art. strămutare de hotare.pr. alcătuit cu respectarea cerinţelor stabilite de lege. executoriu Hotărârea judecătorească în calitate de titlu Pentru a putea fi pusă în executare.Capitolul 3.conform art.civ. permite executarea silită a creanţei pe care o constată.372 C. 3. potrivit legii. despăgubiri pentru accidente de muncă. Definiţie: Titlul executoriu este înscrisul care. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii.: întabularea unui drept în cartea funciară). executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care.totuşi.. precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale. alte cazuri prevăzute de lege (ex. există situaţii de excepţie în care este necesar ca hotărârea să fie neapărat irevocabilă: desfiinţare de construcţii. există situaţii în care unele hotărâri judecătoreşti.

.pr. a se vedea: situaţiile în care se poate acorda execuţia vremelnică judecătorească („faţă cu temeinicia vădită a dreptului. prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare sau plata de despăgubiri etc. cazul încheierilor premergătoare date în temeiul art. De asemenea.învestirea cu formula executorie este o cerinţă de ordine publică.270 C. .pr. în cazul prevăzut de art.despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale.269 C.374 C...civ.împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formula executorie creditorul poate declara recurs în 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). unele categorii de hotărâri judecătoreşti nu trebuie învestite cu formula executorie. în orice alte cazuri prevăzute de lege.civ. respectiv de la comunicare (pentru creditorul lipsă).totuşi. punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului. hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită şi care. b) hotărârea să fie învestită cu formula executorie prevăzută de art. numai în ceea ce priveşte posesiunea.civ. precum: hotărârile date cu executare vremelnică (art.pr.373/3 C. . debitorul putând invoca nelegalitatea învestirii sau lipsa ei doar pe calea contestaţiei la executare. .).pr.108/4 C.civ.pr.civ. . pricini privitoare la posesiune.potrivit art. dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice. reparaţii grabnice. cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează prin încheiere de către preşedintele primei instanţe. starea de insolvabilitate a debitorului sau existenţa unei primejdii vădite în caz de întârziere a executării”). încheierile executorii. purtând menţiunea că este 18 .

hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunţată. . între România şi statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea. fie şi de fapt. c) Hotărârile judecătoreşti străine care nu sunt executate voluntar pot fi puse în executare pe teritoriul României în temeiul încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea sau unde domiciliază partea în contra căreia se face executarea la cererea părţii interesate (exequatur).dreptul a obţine executarea silită nu este prescris potrivit legii române.civ. în condiţiile Regulamentului nr.).există reciprocitate. constituie titlu executoriu fără efectuarea altor formalităţi (art.dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul. a) În ce priveşte recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene.pr. 720/9 C. cererile formulate în acest scop de 19 . cu privire la efectele hotărârilor judecătoreşti străine. precum şi că actul de sesizare a instanţei i s-a comunicat în timp util. trebuie să se facă dovada că pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond partea a fost legal citată.hotărârea a fost pronunţată de o instanţă competentă. . Notă. . 44/2001(CE). . că părţii i s-a creat posibilitatea de a exercita calea de atac. de asemenea. .irevocabilă.de regulă. .hotărârea este executorie potrivit legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. executarea unei hotărâri judecătoreşti străine se încuviinţează în următoarele condiţii: .

către cei interesaţi sunt de competenţa tribunalului. competenţa de a emite certificatul îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. 44/2001. executoriu potrivit legii române. competenţa de a emite certificatul îi aparţine primei instanţe. se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic. precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. potrivit art. sunt de competenţa tribunalului. 57 din Regulamentul nr.în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. competenţa de a emite certificatele necesare îi aparţine primei instanţe. 2201/2003.în scopul de a se facilita executarea silită între ţările Uniunii Europene. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr.3. 191/2007 s-a stabilit că titlurile executorii privind drepturi de 20 . 3. prin Legea nr. b) În ce priveşte regulile aplicabile în cazul hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti: cererile pentru recunoaşterea. în termen de 15 zile de la comunicare. . .în cazul în care. În cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. hotărârea pronunţată putând fi atacată numai cu recurs. Titlul executoriu european . hotărârea pronunţată de acesta fiind supusă numai recursului.

iar aceea prin care cererea a fost respinsă poate fi atacată cu recurs de către creditor în termen de 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). 21 .în cazul în care titlul executoriu este un alt act autentic. inclusiv cea care constată o tranzacţie judiciară sau o altă învoială a părţilor în condiţiile legii.în termen de o lună de la comunicarea acestuia. certificarea este de competenţa primei instanţe. Instanţa dispune printr-o încheiere ce poate fi atacată separat cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. 805/2004. respectiv de la comunicare (pentru creditorul care a lipsit). . ca titluri executorii europene. certificarea este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului.în cazul în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească. pot fi certificate.instanţa se pronunţă asupra cererii de eliberare a certificatului fără citarea părţilor. la cererea părţii interesate. .creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată. . . 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (CE). constituite potrivit legii române. Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supus niciunei căi de atac. prin încheiere. debitorul poate solicita instanţei competente să dispună retragerea certificatului în cazul în care acesta ar fi fost emis fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Regulamentul nr. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr.

când este cazul.pr. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ. când partea înţelege a acţiona printr-un reprezentant. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI. dovada calităţii de reprezentant (legal. emanând de la creditor. cererii de executare silită îi sunt aplicabile. menţiunea că debitorul refuză a-şi îndeplini obligaţia în mod voluntar.cererea se depune la executorul judecătoresc ales de creditor cu observarea regulilor de competenţă. lichidă şi exigibilă.1. . UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ 4.Capitolul 4. dispoziţiile art. cât priveşte determinarea elementelor ei de conţinut.reprezintă actul de procedură care. semnătura. cu precizarea formei de executare silită pe care o alege). Astfel. numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) creditorului şi debitorului. ea trebuie să cuprindă: arătarea executorului judecătoresc căruia i se solicită efectuarea executării.82-84 C. . precum şi. declanşează executarea silită. arătarea titlului executoriu. numele şi domiciliul reprezentantului.la cerere se vor anexa titlul executoriu (în copie). obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu. privitoare la cererile în justiţie în general. . menţiunea că creanţa este certă. Cererea de executare silită . convenţional sau judiciar).în lipsa unor dispoziţii legale care să o vizeze expres. 22 .civ.

pr.2. nu este necesară.conform art.civ.somaţia va cuprinde: . .civ.data emiterii somaţiei şi nr. în cazul decăderii debitorului din termenul de graţie – art. .numele şi domiciliul / denumirea şi sediul debitorului. .).pr. 23 .înştiinţarea debitorului prin somaţie nu este necesară când legea prevede o asemenea posibilitate (ex. executarea silită poate începe. .în ceea ce priveşte termenul în care debitorul este dator a-şi îndeplini voluntar obligaţia.ultim C. 15 zile în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile.pr...denumirea şi sediul organului de executare. acesta diferă în funcţie de forma executării silite: o zi în cazul urmăririi bunurilor mobile şi predării silite a bunurilor mobile.termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia. . . în cazul ordonanţei preşedinţiale .581 alin.comunicarea somaţiei se face conform regulilor stabilite de lege pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură în general (art.civ). . dacă instanţa dispune.pr.573 C.civ.semnătura şi ştampila organului de executare.91-100 C. Înştiinţarea prealabilă a debitorului . dosarului de executare. numai după ce se va comunica debitorului o somaţie la care se anexează o copie a titlului executoriu. .4. . 2 zile în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini. 5 zile în cazul predării silite a bunurilor imobile.art. 10 zile în cazul executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de nu face. în ipoteza aplicării art. afară de cazurile când legea prevede altfel.arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează a se face executarea.382 C..pr.civ.387 C.

când hotărârile primei instanţe sunt executorii (ex.când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României. precum şi între orice altă persoană care.4. administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel ordonanţa preşedinţială.reglementarea generală a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este oferită de dispoziţiile art.termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită (în cazul hotărârii judecătoreşti. . dimpotrivă. în temeiul legii sau al hotărârii judecătoreşti. . afară de situaţiile în care recursul este suspensiv de executare.termenul general de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este de 3 ani. de la data rămânerii lor definitive. între curator şi acei pe care îi reprezintă.ca excepţie. .civ. în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare termenul general de prescripţie este de 10 ani. cursul prescripţiei poate fi suspendat sau întrerupt.3.405-405/3 C. . . temporizează sau sting executarea silită A) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: . când începe a curge de la data pronunţării hotărârii irevocabile.în condiţiile legii.în caz de forţă majoră. . cazul hotărârilor cu executare vremelnică de drept. ori.cursul prescripţiei se suspendă: .pr.. Incidente care împiedică. încheierile 24 . .între părinţi sau tutore şi cel ce se află sub ocrotirea lor. iar acestea se află pe picior de război.: executorii).

pe data depunerii cererii de executare silită.pr. . înainte de începerea executării silite sau în timpul acesteia.453 alin. prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. însoţite de titlul executoriu. el reluându-se la încetarea acestei cauze.civ. .Efectul suspendării prescripţiei este acela de oprire a cursului prescripţiei pe timpul cât dăinuie cauza de suspendare.pe data îndeplinirii de către debitor.cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal şi cât timp pentru cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost desemnat cel care să-i încuviinţeze actele. la reluare. . . 25 .în alte cazuri prevăzute de lege.cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire. chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.între soţi în timpul căsătoriei.administrate. a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii.pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare. Prescripţia nu se suspendă atâta timp cât suspendarea s-a dispus la cererea creditorului urmăritor. . .. .2 C.Cursul prescripţiei se întrerupe: .pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. se va socoti şi timpul scurs anterior. . .pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent. a datoriei. în condiţiile art. în orice mod. .

exercitându-se recursul sau. ea intervenind: atunci când creditorul solicită aceasta. însă numai pentru 8 zile. .. B) Suspendarea executării silite . survenită după pornirea executării silite.pr. . până la numirea reprezentantului legal.în alte cazuri prevăzute de lege. contestaţia în anulare ori revizuirea.poate fi voluntară sau legală.în cazul în care.1 C. .Repunerea în termenul de prescripţie poate fi cerută instanţei de executare de creditor în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.în cazul morţii debitorului. . după caz.civ.Suspendarea legală intervine: . . . .371/6 alin. (când s-au descoperit noi bunuri ale debitorului). când printre moştenitori sunt minori.pr.Suspendarea voluntară concretizează principiul disponibilităţii.civ. .pe data depunerii cererii de reluare a executării în condiţiile art. după caz.2 C.492 alin. a bunului reclamat. 26 .în cazul declarării apelului în termenul legal. urmând a fi admisă doar în cazul în care împiedicarea creditorului de a acţiona s-a datorat unor motive temeinice. atunci când debitorul sau altă persoană interesată au depus valoarea ce se cere ori.până la soluţionarea cererii formulată de debitorul terenului ipotecat în condiţiile art. instanţa a dispus suspendarea executării hotărârii ce reprezintă titlu executoriu şi care face obiectul acestor căi de atac.Întreruperea prescripţiei are ca efect ştergerea prescripţiei începute înainte de apariţia cauzei de întrerupere şi curgerea unui nou termen.

. suspendarea împărţelii preţului până la judecarea cererii de evicţiune (art. .).521 C. fără să fi urmat alte asemenea acte.în cazul în care terţul ce se pretinde proprietar al bunului imobil urmărit a formulat.1 C. . executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei. dacă s-a solicitat şi obţinut şi suspendarea executării silite.pr. . . 27 .civ. datorită inactivităţii creditorului. înainte de împărţirea preţului adjudecării. termenul de perimare curge de la data încetării suspendării. o cerere de evicţiune.Perimarea are ca efect desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză.pr.389 alin.2 C. C) Perimarea executării silite .în cazul formulării contestaţiei la executare. instanţa de executare va putea să dispună.în cazul în care executarea silită a fost suspendată din alte motive decât la cererea creditorului. ...499 alin.). la solicitarea adjudecatarului.termenul de perimare nu curge dacă actul de executare trebuia îndeplinit din oficiu.conform art.este o sancţiune procedurală care are ca efect desfiinţarea actelor de executare.pr.civ.civ.în cazul admiterii cererii formulate în cadrul urmăririi silite imobiliare de debitor pentru ca plata datoriei să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale debitorului pe timp de 6 luni (art. dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare.

menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea din obligaţie ce a fost executată. s-au achitat cheltuielile de executare.imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile. Totuşi.creditorul a renunţat la executare. . .executarea silită nu se poate face decât în zilele lucrătoare şi. iar în cazurile urgente preşedintele instanţei de executare va putea încuviinţa efectuarea executării inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele sus-arătate. menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor. nu înainte de ora 6 şi după ora 20. E) Alte impedimente care pot surveni în timpul executării silite.termenul stabilit de lege pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului. . .dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu. potrivit legii. şi în aceste cazuri. afară de situaţia în care imobilul urmărit este proprietatea comună a celor de mai sus şi a unei 28 . executorul va restitui creditorului titlul executoriu.executarea silită nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri.încetarea executării silite este un incident procedural care. .acordarea unui termen de graţie în beneficiul debitorului de către instanţa care a judecat pricina. oricum. . În acest caz executorul va urma a preda debitorului titlul executoriu. intervine în următoarele cazuri: .a fost desfiinţat titlul executoriu.D) Încetarea executării silite . împiedicând sau temporizând executarea silită sunt: . precum şi alte sume datorate potrivit legii. executarea silită începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare.

). dobânditorul acestui bun. anularea ori încetarea executării silite însăşi. fie al unei acţiuni civile (când este exercitată de un terţ 29 .persoane cu capacitate de exerciţiu deplină. .civ.pr.creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună. anularea titlului executoriu. Contestaţia la executare Definiţie: . . .4. 4. contestaţia la executare are fie caracterul unei căi de atac specifice executării silite (când este exercitată de creditor sau debitor).civ.pr. . care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară.pr.).beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune în cazul fidejusiunii.491 C.în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat. ei trebuind să ceară mai întâi împărţeala acestora.493 C. obligarea executorului la începerea executării ori lămurirea titlului executoriu.sub aspectul naturii sale juridice.492 alin. procurorul solicită instanţei anularea ori îndreptarea unor acte de executare.2 C. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire se refuză.este mijlocul procedural specific fazei executării silite a procesului civil prin intermediul căruia persoanele vătămate prin executare sau interesate ori. aflate în posesiunea debitorului (art.). poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie. în anumite condiţii. iar obligaţia înscrisă în titlul executoriu este comună (art.civ. Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărţeala (art.

potrivit dispoziţiilor art. căile de atac.civ.astfel fiind.prin contestaţia la executare propriu-zisă sunt puse în discuţie aspecte de nelegalitate ale executării silite.399 C. prin lege. însă nu sub aspectul validităţii sale de fond.la îndemâna terţilor stau însă şi alte mijloace de apărare.civ. precum şi orice terţe persoane care pretind că li se urmăresc bunuri nu pentru propria lor obligaţie.1. contestaţia la executare poate fi făcută de către „cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”. nu s-ar putea pune în discuţie legalitatea ori temeinicia titlului. . întinderii sau aplicării titlului executoriu (caz în care ia forma contestaţiei la titlu). după caz..prin contestaţia la titlu este pus în discuţie însuşi titlul executoriu. .2. 4. pentru aceasta părţilor fiindu-le recunoscute în faza judecăţii.pr.4. acţiunea în revendicare ori cea posesorie sau acţiunea confesorie de uzufruct. ci doar în scopul lămuririi. Prin urmare. precum. căci acesta se află intrat în puterea lucrului judecat (dacă este o hotărâre judecătorească). 4.pr. .ce se pretinde proprietar al bunului ori bunurilor ce fac obiectul executării silite sau invocă un alt drept real cu privire la acestea). precum: nerespectarea dispoziţiilor 30 . pot introduce contestaţie la executare creditorul sau debitorul. al clarificării înţelesului ori întinderii lui sau precizării limitelor lui de aplicare. fie urmărirea silită însăşi (caz în care este denumită contestaţie la executare propriu-zisă).4. . Subiectele contestaţiei la executare .399 C. ci pentru a aceea a debitorului şi în raport cu care ei nu sunt ţinuţi a răspunde.conform art. Obiectul contestaţiei la executare: . contestaţia la executare poate avea ca obiect fie lămurirea înţelesului.

refuzul nejustificat executorului judecătoresc de a îndeplini un anume act de executare sau de a porni executarea silită. apărări de fond (privitoare la existenţa. obiectiv. trebuie admisă ca excepţie.civ.privitoare la învestirea cu formulă executorie a titlului executorii.pr. căci.4.399 alin. Totuşi. neobservarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de timp şi formă cerute în legătură cu efectuarea executării. depăşirea limitelor în care pot fi urmărite veniturile băneşti. ipoteza invocării ca apărări de fond a unor cauze de stingere a obligaţiei consemnate în titlul executoriu (precum plata voluntară. . De asemenea.ultim C. ulterior rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătoreşti puse în executare. 4. perimarea executării silite. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare 31 . caracterul incert. art.3. dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac. chiar dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanţă judecătorească. intervenirea. prescripţia dreptului de a cere executarea silită. ulterioare somaţiei. stabileşte că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca. în cadrul contestaţiei la executare. compensaţia etc.) ce au intervenit după rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii. ca excepţie. urmărirea unor bunuri declarate de lege ori de părţi ca insesizabile. nelichid sau neexigibil al creanţei creditorului. după care se poate trece la efectuarea actelor propriu-zise pentru executare. acestea nu puteau fi invocate în faza judecăţii. nerespectarea termenelor. urmărirea unor bunuri care nu-i aparţin debitorului. întinderea şi valabilitatea creanţei) împotriva titlului executoriu.regula este că printr-o contestaţie la executare nu se poate modifica nici în totul şi nici în parte titlul executoriu ce întemeiază urmărirea. a unei cauze de stingere a obligaţiei debitorului etc.

întinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestaţia la titlu) se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută ori. .4.4.contestaţia la executare propriu-zisă privitoare la executarea dispoziţiilor cu caracter civil dintr-o hotărâre penală se soluţionează de către instanţa civilă de executare. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice.stabilirea instanţei competente este influenţată de obiectul contestaţiei la executare. la organul de jurisdicţie. contestaţia la executare propriu-zisă se introduce la instanţa de executare. .cel interesat a primit..conform art.contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.contestaţia privitoare la înţelesul. competenţa de soluţionare îi aparţine instanţei de executare. 4. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit. după caz.pr.contestaţia la titlu privitoare la dispoziţiile cu caracter civil cuprinse într-o hotărâre judecătorească penală se soluţionează de către instanţa penală care a pronunţat hotărârea ce se execută.401 C.. întinderii sau aplicării unui titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie.astfel. Totuşi. comunicarea (terţul poprit) ori înştiinţarea (debitorul poprit) privind înfiinţarea popririi. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: . 32 . . Termenul de exercitare a contestaţiei la executare . . .civ. dacă se solicită lămurirea înţelesului. în genere.

4. al executorului. ceea ce înseamnă că ea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei.. cele ale reprezentantului.debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori. întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită. acţiunea posesorie etc.) pentru protecţia dreptului său.. însă terţului îi rămâne deschisă calea unei acţiuni de drept comun (revendicare. Neintroducerea contestaţiei de către terţ în acest termen atrage decăderea lui din dreptul de a formula contestaţie la executare.1 C.în lipsa unor prevederi legale exprese rămân aplicabile dispoziţiile art. .103 alin.pr. dacă este cazul. 33 .5. contestatorul poate solicita repunerea în termenul de exercitare a contestaţiei la executare.când o terţă persoană pretinde.civ.contestaţia privind lămurirea înţelesului. termenul de 15 zile curge de la data când s-a efectuat vânzarea bunului (în cazul executării silite indirecte) ori de la data predării silite (în cazul executării silite directe) a bunului.4. dovezile care susţin contestaţia şi semnătura.civ. motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei. se va alătura la cerere şi dovada calităţii de reprezentant. că asupra bunului supus urmăririi deţine un drept real. de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare.82-84 C. privitoare la cererile în justiţie în general. . obiectul (ce anume contestă). numele şi domiciliul (sediul şi denumirea) contestatorului şi ale intimatului ori intimaţilor. prin contestaţia la executare ce o formulează.în condiţiile art. . Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) . în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.pr.

.6. când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă.potrivit art. următorul: . în principal. anularea ori încetarea executării silite însăşi. contestaţia la executare.judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Regimul procedural al judecăţii este. de către partea interesată şi împărţirea bunurilor comune. 34 . . . In caz de admitere a contestaţiei. totuşi. se judecă .4.hotărârea dată în soluţionarea unei contestaţii la titlu este supusă căilor de atac recunoscute de lege împotriva hotărârii reprezentând titlul executoriu..sub aspectul efectelor. de regulă. îndreptarea. .părţile se citează. când este posibil.402 C. fie propriu-zisă fie la titlu.la depunerea contestaţiei se va face şi dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar. calculate în raport cu dispoziţiile legii.termenele fixate de instanţă trebuie să fie scurte. la plata de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. ea poate fi atacată inclusiv cu apel atunci când este formulată de un terţ care se pretinde titular al unui drept real asupra bunului urmărit sau când prin contestaţie s-a solicitat. taxa de timbru se restituie. la cererea celui interesat. anularea ori lămurirea titlului executoriu.hotărârea (sentinţa) dată în primă instanţă cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă este atacabilă doar cu recurs.în cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat. a acestui act. . Procedura de judecată .pr. 4. după caz: anularea actului de executare contestat.. . efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată de executorul judecătoresc.civ. reţinem că în cazul admiterii contestaţiei instanţa dispune. după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă.

prealabil dispunerii suspendării instanţa este datoare să stabilească. . preşedintele instanţei poate dispune fără citarea părţilor.în cazuri urgente.civ.art. cauţiunea depusă fiind deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă.cauţiunea ce trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani.instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere executorie susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea ei cu părţile. în sarcina contestatorului. . o cauţiune.afară de cazurile în care legea ar stabili altfel. pieririi sau deprecierii”) se va putea suspenda doar distribuirea preţului. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare.instanţa va putea dispune şi obligarea lui la plata unei amenzi civile de la 50 la 700 lei. 35 . permite instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei ca până la soluţionarea acesteia sau a altei cereri privind executarea silită să dispună suspendarea judecăţii. prin încheiere. . .pr. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.403 C. Suspendarea executării silite .când bunurile supuse urmăririi sunt perisabile („supuse stricăciunii. dacă este cazul. 4.7. .4. dacă s-a plătit cauţiunea stabilită de lege. însă nu şi vânzarea bunurilor.

.

INTOARCEREA EXECUTĂRII . vânzarea fiind desfiinţată ori de câte ori adjudecatarul a fost de rea-credinţă.civ. repunerea în situaţia anterioară ia forma restituirii către debitor a bunului ce a făcut obiectul urmăririi. b) această regulă nu este însă de aplicaţie generală.În ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de întoarcere a executării. a sumei rezultate din vânzare. actualizate în raport cu rata inflaţiei.. precum şi în cazul popririi titlurilor de valoare. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini. Într-o asemenea situaţie. restabilirea situaţiei anterioare executării silite întrucât titlul executoriu sau executarea silită însăşi au fost desfiinţate.desemnează.2 C. . sub aspectul restabilirii situaţiei anterioare trebuiesc făcute următoarele precizări: a) conform regulii afirmate de art.Capitolul 5. mituieşte executorul judecătoresc pentru a face o executare silită nelegală).404/1 alin. poprirea ce poartă asupra unor sume de bani. în favoarea debitorului.pr. Fac excepţie situaţiile de urmărire silită a bunurilor imobile. urmărirea silită asupra bunurilor imobile). bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit (concret. când: 1) adjudecatar este creditorul. în principiu. vom avea în vedere că: . repunerea în situaţia anterioară se realizează prin restituirea de către creditor. este vorba de: executarea silită directă. deoarece în cazul urmăririi bunurilor mobile. 2) a existat fraudă din partea terţului adjudecatar (ex.

iar hotărârea reprezintă titlul executoriu.instanţa competentă să soluţioneze această cerere este cea care a desfiinţat titlul executoriu (instanţa de apel.: instanţa ce a soluţionat contestaţia la executare). iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege ori. . de către instanţa ce rejudecă fondul după casare. .. la instanţa competentă potrivit regulilor generale în materie de competenţă. măsura va putea fi luată. recurs sau care a judecat o cale de atac de retractare) ori executarea silită însăşi (ex. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE . a instanţei judecătoreşti competente potrivit dreptului comun.pot fi supuse executării silite veniturile şi bunurile debitorului. la cererea părţii. .când întoarcerea executării nu s-a dispus în condiţiile de mai sus. . ea va putea fi cerută în condiţiile dreptului comun. însă numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorilor şi sub condiţia ca legea sau părţile să nu le fi declarat neurmăribile.când instanţa de recurs a hotărât casarea cu trimitere. 38 . ea se va putea obţine prin sesizarea. deşi este prevăzută. nu s-a luat această măsură. printr-o cerere.când titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicţional decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acest organ ori de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. însă nu a dispus şi întoarcerea executării. fiind necesar ca debitorul îndreptăţit să formuleze o cerere cu acest obiect. Capitolul 6.restabilirea situaţiei anterioare nu se realizează de drept.

conform HG nr.dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. din fondul locativ de stat.: poprirea asupra salariului).rezultă.61/1990.bunuri inalienabile temporar şi. şi insesizabile (ex. 6. bunurile cumpărate în rate. conform Decretului-Lege nr. fiind de excepţie situaţia în care pot fi supuse urmăririi bunuri aparţinând unor terţi (ex.: locuinţele cumpărate prin creditare. .. Bunuri exceptate de lege de la urmărire Vom distinge. . cu următoarele distincţii: 39 .1.în cazul executării silite indirecte. caz în care cumpărarea nu poate fi făcută fără autorizarea prealabilă a CEC. că numai bunurile aflate în patrimoniul debitorului pot face obiectul executării silite. deci.în cazul executării silite directe. obiectul executării silite este reprezentat de oricare dintre bunurile urmăribile aflate în patrimoniul debitorului la momentul executării. sub acest aspect. după cum urmează: a) Bunuri insesizabile (exceptate de la urmărire) datorită caracterului lor inalienabil: .: imobilul ipotecat de către debitor şi vândut unui terţ). b) Bunuri insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. fiind posibilă inclusiv urmărirea bunurilor viitoare (ex.280/1990). . acestea având caracter direct personal. obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei arătate în titlul executoriu. prin aceasta.

bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale. . . alimentele necesare până la noua recoltă.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale.combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă.bunuri supuse unei insesizabilităţi condiţionate şi relative. chirii. inclusiv animalele de muncă. b.b. afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei.. inventarul agricol.2.. sens în care avem în vedere că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi urmărite decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi doar pentru obligaţii de întreţinere. şi anume: . c) Bunuri insesizabile în temeiul voinţei părţilor 40 . amenzi sau alte creanţe privilegiate asupra imobilelor. în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură.bunuri supuse unei insesizabilităţi necondiţionate (în sensul că este fără interes dacă debitorul mai deţine ori nu şi alte bunuri urmăribile) şi absolute (în sensul că este fără însemnătate felul creanţei). Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor putea fi urmărite.1. iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura. . dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă. furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului.alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni. precum şi obiectele de cult religios.

6. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale.până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii.astfel.2. sub supraveghea organului de executare. Astfel: . pot fi urmărite. Regimul juridic al veniturilor debitorului În ce priveşte veniturile debitorului. . .salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă. afară de cazul când legea prevede. doar asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume. . numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. 41 . ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege.pr. creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze. precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: .civ. prevede că în tot cursul executării silite. prin norme speciale.veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă. altfel. urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului. 371/4 C.până la ½ din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. distingem între: a) Venituri supuse unei insesizabilităţi absolute. art. adică doar o parte a acestora nu poate fi urmărită. cealaltă făcând obiect al urmăririi). dar parţiale (parţiale.. în tot sau în parte.

precum şi sumele cuvenite şomerilor. mai sus-arătate. bursele de studii acordate de stat. nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale. Aceste venituri vor putea fi urmărite în limita a ½ din cuantumul lor.pr. ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav. care nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ Capitolul 1. stabilite potrivit legii.. se va realiza cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. iar distribuirea lor. afară de cazurile când legea ar dispune altfel.întră în această categorie alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii.astfel. Titlul II. ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă. diurnele. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE 42 . compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale. precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială.563 C.b) Venituri supuse unei insesizabilităţi relative şi parţiale . Sancţiunea nerespectării celor de mai sus este nulitatea urmăririi silite. ajutoarele de maternitate şi cele acordate în caz de deces. c) Venituri insesizabile absolut şi total . ca de altfel şi a veniturilor insesizabile absolut şi parţial.civ.

1.este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul tinde la realizarea creanţei sale prin vânzarea bunurilor mobile ale debitorului. o copie a raportului de expertiză urmând a fi comunicată debitorului. executorul judecătoresc trebuie să fie. . constatând refuzul debitorului de a plăti. fiind suficientă înlocuirea lor cu doi martori având deplină capacitate de exerciţiu. după care. . nici o rudă care să-l reprezinte. executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare se va deplasa la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile. .1. . inclusiv la locul deţinerii lor de către un terţ.1.executorul va proceda la somarea verbală a debitorului. însoţit de un lucrător de poliţie ori de primar sau un ajutor al acestuia. executorul judecătoresc va solicita efectuarea unei expertize de stabilire a valorii lor de circulaţie. 43 .după ce uşile s-au deschis în condiţiile de mai sus. precum şi la evaluarea lor cu acordul creditorului şi debitorului. lucrătorul de poliţie. Identificarea şi sechestrarea bunurilor . . b) vânzarea bunurilor. va proceda la identificarea bunurilor. solicitându-i să plătească ceea ce datorează. nu sunt prezenţi. Definiţie . primarul sau ajutorul său se pot retrage. iar acesta nu şi-a executat voluntar şi în totul obligaţia ce-i revine potrivit titlului executoriu.când acest acord al părţilor nu se poate realiza.dacă se constată că a trecut o zi de la comunicarea somaţiei către debitor. c) distribuirea sumei obţinute prin vânzare. sub sancţiunea nulităţii.2.cunoaşte următoarele etape: a) identificarea şi sechestrarea bunurilor.dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă sau când refuză să deschidă uşile camerelor ori ale mobilelor sau dacă nici debitorul.

a bunurilor cu privire la care creditorul a arătat că doreşte a fi urmărite. când a fost de faţă. . 44 .civ.executorul judecătoresc va întocmi de îndată un proces-verbal.descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecărui bun.arătarea. .pr. când este cazul.deschiderea camerelor şi obiectelor de mobilier trebuie făcută treptat. . prenumele şi domiciliul părţilor. sub sancţiunea unei amenzi civile de la 200 lei la 1000 lei. dacă doreşte. totodată. în cazul în care fapta nu constituie infracţiune. conform procedurii arătate de art. . însă având dreptul de a participa. precum şi ale altor persoane care au fost de faţă la urmărire. după aprecierea executorului judecătoresc. precum şi de toate persoanele ce au participat la urmărire.acest proces-verbal trebuie să fie semnat de executorul judecătoresc.menţiunea că debitorul a fost somat verbal să plătească.108/3108/5 C. dacă aceasta este cu putinţă. . .numele. . zilei şi orei când s-a făcut urmărirea.enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face urmărirea. care va cuprinde: . precum şi răspunsul lui.arătarea locului. creditorul neavând obligaţia de a fi prezent la efectuarea acestor acte de executare. debitorul putând fi obligat inclusiv la plata unor eventuale despăgubiri cauzate creditorului.. ale executorului judecătoresc. întocmirea procesului-verbal marchează momentul sechestrării bunurilor urmărite. având şi semnificaţia începutului executării silite propriuzise. din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe tot timpul cât durează executarea.

. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. Remuneraţia acordată custodelui.când bunurile supuse sechestrării sunt sume în lei sau valută. un exemplar se va lăsa şi custodelui. din suma obţinută prin vânzarea bunurilor. . precum şi celelalte cheltuieli pe care le presupune ridicarea bunurilor vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor.când custode este o altă persoană decât debitorul. însă numai dacă atât debitorul.sechestrul dispus de executorul judecătoresc poate fi: simplu. Prin urmare. cât şi creditorul sunt de acord. când este cazul. . după cum. faţă de natura lor. când el lipseşte. bunurile rămân deci la debitor. . înfiinţarea unui sechestru cu sigilii exclude posibilitatea ca debitorul să poată folosi bunurile. aceasta are dreptul la o remuneraţie stabilită de executorul judecătoresc avându-se drept criteriu activitatea depusă de custode.sechestrul simplu presupune lăsarea bunurilor în custodia debitorului. . .debitorul va putea folosi bunurile sechestrate numai dacă. colecţii 45 . obiecte din metale preţioase. cu sigilii sau cu ridicata. obiecte de artă. la domiciliul său. acestea nu-şi pierd din valoare prin întrebuinţare. . prin natura lor.. însă acesta se va putea îndestula cu precădere la finele executării. ele n-ar pierde din valoare ca urmare a folosirii. însă pe fiecare dintre ele ori pe uşa camerei sau dulapului în care se află se va aplica sigiliu. chiar dacă.sechestrul cu ridicata presupune încredinţarea bunurilor unui terţ numit custode şi poate fi dispus dacă: 1) debitorul refuză să primească bunurile în custodie ori nu este prezent la înfiinţarea sechestrului. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. iar prin sechestrare au fost lăsate în custodia debitorului.un exemplar al procesului-verbal se lasă debitorului sau. poate fi dispus de executor doar dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze. titluri de valoare.sechestrul cu sigilii. pietre preţioase. 2) creditorul se opune lăsării bunurilor în custodia debitorului întrucât există pericolul ca debitorul să înstrăineze.

semnarea procesului-verbal de sechestru urmând a fi făcută. Vânzarea directă – constă în vânzarea bunului către un terţ care. Valorificarea bunurilor urmărite . prin expertiză. cu acceptul ambelor părţi.alte modalităţi prevăzute de lege. va arăta în procesul-verbal această împrejurare. plăteşte preţul cerut. manifestându-şi voinţa de a cumpăra.vânzarea făcută de debitor. executorul poate proceda.1.potrivit legii. declarând şi el urmărite aceste bunuri.dacă executorul judecătoresc constată că bunurile mobile ale debitorului au fost deja sechestrate în cadrul unei alte executări silite. . în lipsă.valorificarea bunurilor sechestrate se poate face într-una din următoarele modalităţi: . în acest caz.vânzarea directă de către executorul judecătoresc. precum şi numele executorului judecătoresc ce face urmărirea. b. Vânzarea făcută de către debitor 46 . sechestrarea acestora se face întotdeauna cu ridicata. .2. la valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul stabilit prin acordul creditorului şi debitorului sau. .3. şi de funcţionarul ce a primit bunurile. . 1. .valoroase sau alte asemenea bunuri.vânzarea bunurilor la licitaţie publică. în sensul că bunurile se depun cel târziu a doua zi la unităţi specializate. b.

431 alin.acest termen va putea fi scurtat sau prelungit atunci când creditorul şi debitorul o solicită de comun acord.civ. ..3.pr. 47 .locul vânzării este acela unde se află bunurile sechestrate sau.. nici în mai mult de două luni calculat de la data procesului-verbal de sechestru ori. când există motive temeinice.conform art. următoarele: . să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate.civ. însă aceasta nu s-a realizat.despre acestea executorul îl va înştiinţa pe debitor. va putea fi scurtat de către executor din oficiu atunci când sunt supuse vânzării bunuri perisabile. executorul judecătoresc va putea. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. în termen de o zi de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul propus. în cazul în care i se încuviinţase debitorului efectuarea vânzării. Vânzarea la licitaţie publică Regimul procedural ataşat acestei modalităţi de vânzare presupune. în principal. executorul judecătoresc este obligat să fixeze data. dacă şi creditorul este de acord. dispune că vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni. . după caz.2 C.în acest caz.pr. art. precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus. de asemeni.sub aspectul termenului de vânzare. . . ora şi locul licitaţiei. . de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul. însă nu şi pe creditor. un altul stabilit de către executor. indicând numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) potenţialului cumpărător. b.în termen de o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru ori.434 C.

48 .costul acestor publicaţii şi anunţuri va fi avansat de către creditor. el va preda bunurile către executor. cel stabilit prin expertiză). ora şi locul licitaţiei. locul sau ora vânzării au fost schimbate de către autoritatea competentă. iar atunci când se apreciază ca necesar vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie. . .în regulă. bunurile oferite spre vânzare şi preţul de începere a licitaţiei pentru fiecare dintre ele (preţul stabilit prin acordul părţilor ori. precum şi atunci când data. a consemnat la Trezoreria Statului. poate participa la licitaţie orice persoană (inclusiv creditorii urmăritori sau intervenienţii) care. cel mai târziu până la începerea licitaţiei. executorul va întocmi publicaţia de vânzare.publicaţia de vânzare va fi afişată la locul licitaţiei. cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere. de primarul localităţii ori de un ajutor al acestora.în ziua stabilită pentru vânzare.publicaţia de vânzare va arăta: data. în aceleaşi condiţii. executorul se va deplasa la locul unde se află bunurile. . se vor rupe sigiliile. dacă bunurile se află în altă localitate. la sediul organului de executare al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi la cel al instanţei de executare. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la orice altă instituţie bancară. când el lipseşte. . când s-a numit un custode. .cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru licitaţie.când bunurile au fost sechestrate cu sigilii. la dispoziţia executorului judecătoresc. . . executorul va fi însoţit de un lucrător de poliţie.. se vor face alte publicaţii şi anunţuri.când datorită formulării unei contestaţii sau dacă părţile au convenit. primind de la acesta chitanţă liberatorie. el urmând a-l recupera din sumele obţinute prin vânzare.

acesta nu poate dobândi bunul la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei. Totuşi. făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări. adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ. . cu ordin de plată sau prin orice alt instrument legal de plată. . executorul judecătoresc îi va putea acorda adjudecatarului un termen de până la 5 zile în interiorul căruia să depună suma.dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei. . la cel mai mare preţ oferit. sub condiţia de a fi serios. de îndată.preţul de începere a licitaţiei este cel arătat în publicaţiile de vânzare.când adjudecatar este un creditor urmăritor sau intervenient. păstrând dovada consemnării.- vânzarea se face în mod public de către executorul judecătoresc.validitatea vânzării nu este afectată dacă a existat un singur ofertant. . în acest caz. adjudecatar urmând a fi declarat acela care după trei strigări succesive. o parte din ea. . oferă preţul cel mai mare. el va putea depune în contul preţului întreaga sa creanţă ori. . sumele de bani obţinute. licitaţia se va relua. în numerar.dacă adjudecatarul nu depune preţul de îndată ori în termenul ce i-a fost acordat de executor. în funcţie de natura şi destinaţia lor. bunurile ar fi vândute. acesta oferind spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună. primul adjudecatar va suporta costurile celei de-a doua vânzări. va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit.executorul este obligat să consemneze. .după adjudecarea bunului. la acelaşi termen. precum şi 49 . fiind posibilă şi valorificarea bunului printr-o altă formă de vânzare. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior celui al creditorului adjudecatar. după caz. dacă adjudecatar este creditorul urmăritor. în caz de preţ egal.

vânzarea va putea fi desfiinţată „dacă există temei de nulitate”.vânzarea făcută în condiţiile de mai sus are ca principal efect transmiterea către adjudecatar a dreptului de proprietate asupra bunului (bunurilor). adjudecatarul este îndreptăţit la a-i fi predat bunul. . . depusă de primul adjudecatar anterior licitaţiei.când adjudecatarului i s-a acordat un termen de plată. numele adjudecatarului. bunul adjudecat şi preţul adjudecării.eventuala scădere a preţului. însă până la predare adjudecatarul suportă riscul pieririi bunului (res perit domino).din momentul plăţii integrale a preţului. debitor şi adjudecatar. . creditor. . . 50 .după închiderea licitaţiei executorul va întocmi un proces-verbal care va descrie desfăşurarea acesteia şi rezultatul ei.: acţiunile nominative) adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său în temeiul unei copii legalizate de pe procesul-verbal menţionat mai sus. aceste sume urmând a fi constatate de executor printr-un proces-verbal cu valoare de titlu executoriu. .închiderea licitaţiei are loc de îndată ce sumele obţinute prin vânzare sunt suficiente pentru îndestularea creditorilor şi acoperirea cheltuielilor de executare. în cazul titlurilor de credit normative (ex. . . predarea bunului se va face doar după plata preţului.această dovadă constituie titlu de proprietate.când adjudecatar a fost creditorul.desfiinţarea vânzării la licitaţie va putea fi dispusă împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul doar dacă a existat fraudă din partea acestuia. ele pot fi reţinute din cauţiunea de 10% din preţ.executorul judecătoresc îi va elibera fiecăruia dintre adjudecatari o dovadă care va face menţiune despre data şi locul licitaţiei. proces-verbal ce va fi semnat de executor. .

la data preluării ori în termenul acordat de executor. dacă nici astfel bunurile nu au putut fi valorificate. ele se restituie debitorului. In interiorul acestui termen executorul poate proceda la o nouă valorificare a bunurilor.. orice creditor care. diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei. creditorul va prelua bunul doar dacă depune.pr. . Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat .dacă bunul (bunurile) nu s-au putut vinde. putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului le poate prelua în contul creanţei sale la preţul de începere a licitaţiei.4. când nici creditorul nu doreşte preluarea.563 şi 564 C.civ. 51 . bunurile rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrării lor. . atribuirea se va face cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. potrivit legii.1.când mai mulţi creditori declară că doresc să preia bunul.dacă preţul este mai mare decât valoarea creanţei.

.

iar terţul poprit îi datorează debitorului poprit. fie pentru că .ultim C. Definiţie.cererea de poprire poate fi formulată şi de creditorul creditorului (art. un alt raport juridic existent între debitorul poprit şi terţul poprit. cât şi cei care se bucură de o garanţie reală sau personală ori de privilegii. trei subiecte: creditorul popritor. POPRIREA 2.de esenţa popririi nu este însă numărul subiectelor. cât şi pe aceea a debitorului poprit şi a terţului poprit. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor (art.pr. ambele fiind raporturi de obligaţie. obişnuit.pr.civ.45 alin.creditorului popritor îi revine obligaţia de a dovedi atât propria sa calitate. însă acesta din urmă numai pentru apărarea intereselor minorilor. . fie pentru că mai mulţi creditori pornesc procedura împotriva unui singur debitor.1. 2.calitatea de creditor popritor o pot avea atât creditorii chirografari. . Subiectele popririi .poprirea presupune. debitorul poprit şi terţul poprit.).). . precum şi de procuror.procedura popririi nu exclude pluralitatea creditorilor. Poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani.974 C. . în sensul că debitorul poprit datorează creditorului popritor. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta o le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data formulării cererii de poprire.civ.Capitolul 2. ci acela al raporturilor juridice existente la data formulării cererii: un raport juridic existent între creditorul popritor şi debitorul poprit.2. .

. iar când este cazul şi cu respectarea art.pr. 2. Obiectul popririi ..452 C.terţ poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are calitatea de debitoare a debitorului poprit..civ. efectele de comerţ (cambia.de pe temeiul art.civ. de asemenea. C. biletul la ordin şi.563 şi urm.pot forma obiect al popririi şi sumele datorate în viitor debitorului (cele care corespund unor creanţe neajunse încă la scadenţă). şi veniturile periodice (ex. acţiuni sau obligaţiuni emise de societăţile comerciale). salariile) ale debitorului. contul curent sau alte bunuri mobile incorporale). .409 C. care pot face obiect al popririi deşi nu sunt însă exigibile. cecul. obiectul popririi poate reprezentat de: sumele de bani pe care debitorul poprit le are de primit de la terţul poprit. însă plata efectivă a unor asemenea creanţe va fi făcută doar în momentul exigibilităţii lor. .3.pr. ..civ.pot fi urmărite. titlurile de valoare deţinute de terţi (titluri de împrumut.la poprirea pornită de un singur creditor se alătură alţi creditori ai debitorului poprit. însă plata efectivă va fi făcută de terţul poprit doar pe măsura ce vor deveni exigibile. .pr.în situaţia pluralităţii creditorilor. în genere.debitor poprit este persoana fizică sau juridică ţinută de îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu şi care are calitatea de creditor al terţului poprit. 54 . . distribuirea sumei deţinute de terţul poprit se va face conform art.sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie.nu sunt însă supuse executării silite prin poprire: .

. este executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.în scopul înfiinţării popririi.82.întotdeauna obligatorie – a înfiinţării popririi (incluzând. şi eliberarea sau distribuirea sumelor) şi o alta. în regulă. înfiinţarea popririi este dispusă de instanţa de fond din oficiu. a) Înfiinţarea popririi . ... de îndată ce a devenit executorie hotărârea prin care s-a dispus obligarea debitorului la a-i plăti creditorului sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii ori sume datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte.sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte. deci să dispună înfiinţarea popririi.4.sumele necesare plăţii drepturilor salariale.civ. creditorul este dator să formuleze o cerere de poprire care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art.organul competent să soluţioneze această cerere. dobânzi şi cheltuieli de judecată). vătămarea 55 . 83 C. a cărei parcurgere este condiţionată de conduita terţului poprit – validarea popririi.cu caracter de excepţie. 2.presupune două faze: una . şi care presupune sesizarea instanţei de executare.pr. dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi. Procedura popririi . să arate titlul executoriu în temeiul căruia se solicită poprirea şi valoarea creanţei (capital. .

întreaga valoare a creanţei. la dispoziţia creditorului popritor. . a bunurilor obiect al popririi va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.efectul înfiinţării popririi este reprezentat de indisponibilizarea.adresa de înfiinţare a popririi trebuie să cuprindă numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori. 56 . în măsura necesară realizării creanţei creditorului popritor. . terţului – care din acest moment devine poprit – i se va pune în vedere interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează sau pe care i le va datora în viitor. denumirea şi sediul lor. terţului poprit i se va comunica o copie certificată de pe titlul executoriu.copia de pe titlul executoriu va fi certificată de executor că este conformă cu titlul executoriu. (salarii. pentru persoanele juridice.pr.indisponibilizarea sumelor de bani ori. astfel că orice plată pe care el io face debitorului n-ar putea fi opusă creditorului.poprirea se înfiinţează fără somaţie printr-o adresă. care va putea fi urmărit în continuare.despre înfiinţarea popririi va fi înştiinţat şi debitorul.prin adresa de poprire. . în acest caz. în genere.integrităţii corporale sau a sănătăţii. .dacă poprirea are ca obiect venituri dintre acelea arătate de art. .409 alin.). comunicată terţului. de către executor. acestea fiind declarate poprite în măsura necesară realizării obligaţiei înscrise în titlul executoriu. indisponibilizarea se face în limitele şi condiţiile arătate de acest articol. însoţită de o copie de pe titlul executoriu.dacă poprirea fusese anterior înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. precum şi codul de înregistrare fiscală. deci nu este liberatorie pentru terţ. . .civ.1-5 C. a sumelor ori bunurilor mobile incorporale datorate de terţ. . . ajutoare pentru incapacitate de muncă etc.

urmând ca după ce creditorul află noul loc de muncă al debitorului să informeze unitatea. înscrisurile prin care s-a înfiinţat poprirea (adresa de poprire şi copia titlului executoriu). alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Dacă debitorul părăseşte unitatea. terţ poprit. dacă obiectul urmăririi sunt bunuri mobile incorporale. într-o atare ipoteză unitatea de la care debitorul pleacă fiind obligată să trimită unităţii ce reprezintă noul loc de muncă al debitorului sau. aceasta urmând a-i fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa pe care el le-a indicat. cheltuielile trimiterii căzând în sarcina debitorului. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor de la data scadenţei lor. organului de ocrotire socială.debitorul este dator să înmâneze recipisa de consemnare a sumei executorului judecătoresc. de la data primirii înscrisurilor. având însă şi obligaţia de a 57 . terţul poprit este obligat să consemneze la CEC suma de bani ori. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. să le indisponibilizeze şi să trimită dovada executorului. . să-i plătească în mod direct creditorului suma ce i se datorează. care va proceda la trimiterea înscrisurilor către acest nou loc de muncă.în termen de 15 zile de la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi. .dacă creanţa creditorului priveşte o sumă datorată cu titlu de pensie de întreţinere.când asupra aceleiaşi sume sunt înfiinţate mai multe popriri. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. acesta urmând să-l înştiinţeze pe terţul poprit. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru cauză de moarte. . acestea devenind. poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat. terţul poprit este obligat ca. terţul poprit va proceda conform celor arătate mai sus.în cazul în care creanţa creditorului priveşte sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere. . după caz. iar aceasta nu cunoaşte noul lui loc de muncă. în acelaşi termen. iar executarea se face asupra salariului sau altor venituri periodice ale debitorului.

Eliberarea (distribuirea) sumei de bani consemnate . . precum şi sumele poprite de fiecare. Suma obţinută printr-o asemenea valorificare va putea fi. . . eliberată sau distribuită către creditori.aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra bunurilor mobile incorporale ce s-ar afla în păstrarea unor unităţi specializate. însă ţinând seama de regulile prevăzute în legile speciale privitoare la aceste bunuri. însă doar după trecerea a 15 zile de la primirea de către el a dovezii de consemnare a sumei la CEC. 58 .dacă sumele de bani poprite se află în conturi bancare. băncii fiindu-i interzisă. iar sumele cuvenite creditorilor sunt mai mari decât suma urmărită. după caz.562-571 C. mai întâi. efectuarea oricărei plăţi sau a altei operaţiuni care ar putea diminua suma indisponibilizată.când sunt înfiinţate mai multe popriri. inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire. afară de cazurile în care prin lege s-ar stabili altfel.va fi făcută de executor. . executorul va face distribuirea conform dispoziţiilor art. cât şi cele provenite din încasările viitoare. .când poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale executorul trebuie.civ.pr. pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi.când debitorul este titular de conturi bancare. se indisponibilizează în măsura necesară realizării creanţei.comunica executorului judecătoresc ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. atât sumele existente în contul debitorului la data comunicării adresei de poprire. cât şi încasările viitoare. până la achitarea integrală a obligaţiei înscrise în titlul executoriu. să realizeze valorificarea acestora urmând procedura aplicabilă vânzării bunurilor mobile aflate în posesia debitorului.

în limita creanţei. putând dispune şi amendarea cu 200 .cererea de validare se soluţionează cu citarea părţilor (creditor. prin sentinţă se va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc. 59 . pe calea executării silite.instanţa de executare poate fi sesizată.cel care formulează cererea de validare are sarcina de a dovedi că terţul poprit îi datorează creanţa debitorului. . debitor sau de organul de executare. patrimoniul lui va putea fi urmărit.1000 lei a terţului care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile.dacă o asemenea dovadă nu a fost făcută. de creditor.b) Validarea popririi . . inclusiv în cazul în care. .dacă o asemenea dovadă este făcută. a liberat-o debitorului poprit. creditorul putând alege oricare din formele de executare silită indirectă permise de lege. în loc să consemneze suma urmăribilă.sentinţa este susceptibilă de atacare cu apel. terţ poprit). debitor. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma pretinsă de creditor sau să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale.este dispusă de instanţa de executare atunci când terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în urma înfiinţării popririi. . suma datorată debitorului. . prin cerere.dacă nici după validarea popririi terţul nu înţelege a-şi executa obligaţia. instanţa va pronunţa o sentinţă prin care dispune validarea popririi. obligând terţul poprit să-i plătească creditorului. respectiv recurs în condiţiile dreptului comun. . .

atunci când creditorul deţine un titlu executoriu.imobilele prin natura lor. sub condiţia de a se afla în circuitul civil. . însă bunurile trebuie să se afle în proprietatea sa).1. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI . Definiţie: este acea formă de executare silită indirectă prin care se valorifică bunurile imobile ale debitorului pentru ca din suma rezultată creditorul să poată fi îndestulat. el poate urmări fructele neculese ori recoltele prinse de rădăcini ce se află în proprietatea debitorului său (debitorul poate fi şi uzufructuar al fondului. URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 4. .Capitolul 3. Capitolul 4. de asemenea.urmărirea silită a unor asemenea fructe sau recolte nu se poate face decât în maximum 6 săptămâni înaintea coacerii lor.vânzarea la licitaţie urmează. 60 . însă numai odată cu fondul pe care îl deservesc. somaţia de plată trebuind însă să-i fie comunicată debitorului cu cel puţin 2 zile înaintea începerii urmăririi propriu-zise. .înfiinţarea sechestrului se face după regulile specifice urmăririi silite a bunurilor mobile. .468-470 C. . fiind posibilă fie vânzarea fructelor sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini.pot face obiectul urmăririi silite imobiliare: .imobilele prin destinaţie (art.). regulile specifice vânzării bunurilor mobile.civ. fie după ce vor fi culese.

precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii ei în cartea funciară. solicitându-i executarea voluntară a obligaţiei. 4.1 C. 61 . precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. . pe lângă denumirea şi sediul organului de executare. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol.conform art.când sunt supuse urmăririi mai multe imobile. putând fi însă supuse urmăririi.imobilele prin obiectul la care se aplică (uzufructul imobilelor şi dreptul de servitute. Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie . Somaţia va cuprinde şi datele de identificare ale imobilului. se va trece la vânzarea imobilului arătat în procesul-verbal. . .civ. încheind un proces-verbal de situaţie care va cuprinde.pr.2. identificarea imobilului. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea. precum şi o descriere cât mai detaliată a imobilului supus urmăririi.489 alin. procedura de vânzare trebuie îndeplinită pentru fiecare în parte. totodată menţionând că.dreptul de superficie. urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor.executorul se va deplasa la imobil. acesta fiind dator să indice în cuprinsul cererii şi imobilul a cărui valorificare o doreşte. executorul îl va soma pe debitor. în caz contrar. . drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită). în mod separat. . semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.ulterior încheierii procesului-verbal de situaţie..pentru pornirea executării este necesară formularea unei cereri de către creditor.

dobânzilor la aceasta şi cheltuielilor de executare.orice act de închiriere. 62 . alte modalităţi permise de lege. . vânzarea la licitaţie publică.executorul judecătoresc are obligaţia de a-i solicita biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat imobilul să înscrie somaţia în cartea funciară. .notarea somaţiei în cartea funciară indisponibilizează imobilul urmărit.civ.orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale (drepturile de proprietate sau dezmembrăminte ale acestora) este inopozabil creditorului şi adjudecatarului. . precum şi de cazul în care aceştia s-au declarat de acord cu acest act ori dacă debitorul sau dobânditorul subsecvent al imobilului a consemnat sumele ce corespund valorii integrale a creanţei.pr. doar revocarea lor printr-o acţiune pauliană.2 C. Vânzarea imobilului .431 alin.. ei putând eventual cere. în sensul că: . de arendare ori de cesiune de venituri făcut de debitor sau de dobânditorul subsecvent nu îi este opozabil creditorului urmăritor sau adjudecatarului. actele făcute înaintea notării somaţiei în cartea funciară le sunt însă opozabile. orice chirie sau arendă plătită debitorului înainte de scadenţă îi este opozabilă creditorului urmăritor sau adjudecatarului doar dacă este constatată prin act scris cu data certă. în condiţiile legii.imobilul ce face obiectul urmăririi poate fi vândut în una din următoarele modalităţi: vânzarea directă.3.indiferent de comunicarea ori necomunicarea somaţiei. vânzarea de către debitorul însuşi conform art. afară de cazurile expres prevăzute de lege. 4..

procedura de vânzare nu poate începe înainte de trecerea a 15 zile (calculate după sistemul exclusiv) de la primirea somaţiei. Vânzarea la licitaţie . . efectuarea cheltuielilor. 63 . dacă apreciază ca necesar pentru buna administrare a imobilului (încasarea veniturilor.4. separat de valoarea imobilului şi valoarea acestor drepturi. .dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. uz.poate fi numit administrator-sechestru creditorul.când este numit un altul decât debitorul. după care vor fi citaţi la termenele ce s-au fixat pentru vânzarea imobilului. prin expertize se va stabili.din momentul emiterii somaţiei executorul poate. . . să numească un administrator-sechestru. reprezentare în litigii etc. iar în lipsa acestui acord se va solicita unui expert stabilirea valorii de circulaţie a bunului.4. titularii unor asemenea drepturi urmând a fi înştiinţaţi de către executor cu privire la existenţa urmăririi. . ori dacă o solicită creditorul. executorul îi va fixa o remuneraţie în raport cu activitatea depusă.preţul imobilului va fi stabilit de executor cu acordul părţilor (creditor şi debitor).). Stabilirea prin expertiză nu este necesară dacă valoarea acestor drepturi se găsea deja determinată şi înscrisă în cartea funciară. totodată fără ca debitorul să fi făcut plata datoriei. .executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi eventualele sarcini care grevează imobilul. stabilind şi modalitatea de plată a ei. debitorul sau oricare altă persoană fizică sau juridică.

executorul va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie. sau la orice altă instituţie bancară. . .civ. . . la locul situării imobilului. . alături de debitor. o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care imobilul a fost evaluat. precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia (dacă este altul decât acela al situării imobilului).participarea la licitaţie este precedată de formularea ofertei de cumpărare la care va fi ataşată recipisa. nici mai lung de 60 zile. instanţa de executare putându-l obliga şi la plata de despăgubiri.504 alin. prealabil termenului stabilit pentru vânzare. . .sunt exoneraţi de plata cauţiunii creditorii ce deţin creanţe în rang util. o copie de pe publicaţia de vânzare trebuie depusă şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare. precum şi coproprietarii.participanţii la licitaţie sunt datori să depună la Trezoreria Statului.despre data. . la acela al instanţei de executare.revocarea administratorului-sechestru va putea fi dispusă de executor la cererea oricărei persoane interesate. ai imobilului.1 C.la cererea oricărei persoane interesate. calculat de la data afişării publicaţiei de vânzare la locul stabilit pentru desfăşurarea licitaţiei. ora şi locul vânzării debitorul va fi înştiinţat prin grija executorului.. . elementele ei de conţinut fiind cele stabilite prin art.în termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului.. în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite în sarcina sa. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – S.când urmărirea poartă asupra imobilului unui minor sau pus sub interdicţie.A. la dispoziţia executorului.publicaţia de vânzare va fi afişată de executor la propriul său sediu. executorul va întocmi publicaţia de vânzare.pr. la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul.termenul stabilit pentru vânzare nu va putea fi nici mai scurt de 30 zile. 64 .

de la cel fixat prin licitaţie. vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct.licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite. scăzut cu valoarea acestor drepturi astfel cum a fost stabilită prin expertiză ori. la cererea debitorului sau a creditorului. .în lipsa unui asemenea preţ de ofertă.vânzarea se face în mod public. pentru fiecare parcelă în parte. . în lipsa unei asemenea indicări urmând a fi stabilit de executor. îl depăşeşte pe cel arătat în publicaţia de vânzare. Totuşi. ordinea vânzării este cea stabilită de debitor. oferit fiind de un licitator. 65 .vânzarea se poate face: la sediul organului de executare. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. licitaţia va porni de la preţul arătat în publicaţia de vânzare. separat. în orice alt loc cu privire la care se apreciază că ar înlesni valorificarea. în lipsă. la locul situării imobilului. după caz. fiind distinctă pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. ca vânzarea să se facă deodată pentru mai multe corpuri de proprietate sau. la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau.când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat. .oferirea spre vânzare va fi făcută de executor. dimpotrivă. la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări. pornindu-se de la preţul care. executorul va relua licitaţia în aceeaşi zi. . . la înscrierea lor în cartea funciară. uz. oferind imobilul liber de aceste drepturi. executorul poate dispune.când datorită existenţei unor asemenea drepturi nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. . prin strigări succesive. .. dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu o unică ipotecă ori dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele. In comune. al instanţei de executare.

la acest nou termen licitaţia începe de la un preţ de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. acesta nu va putea să-şi adjudece bunul la un preţ mai mic de 75% din cel de evaluare. vânzarea se va amâna pentru un nou termen ce nu va putea depăşi 60 zile. . chiar dacă există un singur ofertant. urmând a se face şi o nouă publicaţie de licitaţie. .când adjudecatar este un creditor el va putea să depună în contul preţului propria sa creanţă. Primul adjudecatar are posibilitatea de a achita la noul termen de licitaţie preţul oferit iniţial. în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. primul adjudecatar urmând să suporte cheltuielile noii licitaţii şi eventuala scădere de preţ. 66 . . şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. Când există creditori cu creanţe prioritare celei a adjudecatarului.dacă nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat.dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul legal. imobilul se va vinde. până la concurenţa preţului de adjudecare.când participantul la licitaţie este un creditor urmăritor sau intervenient. acesta este ţinut să depună. caz în care este obligat să suporte numai cheltuielile noii licitaţii. şi care trebuie semnat de executor. ..executorul îl va declara adjudecatar pe cel care a oferit preţul conform celor de mai sus.executorul este obligat să întocmească un proces-verbal privitor la desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. iar dacă aceasta este mai redusă decât preţul. iar dacă nici acesta nu se obţine. şi diferenţa necesară. scăzând din el valoarea cauţiunii depuse anterior licitaţiei. debitor şi de adjudecatar. . la acelaşi termen. creditor.adjudecatarul trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului în termen de cel mult 30 zile calculat de la data vânzării. . . în caz de preţ egal urmând a fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului. imobilul se va scoate din nou la vânzare. la cel mai mare preţ oferit.

numărul 4. stabilind avansul. în lipsa unui acord al creditorilor. următoarele: . . şi creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului.adjudecatarul dobândeşte dreptul real supus urmăririi. în cazul vânzării în rate.pr.pr. va putea.un exemplar al actului de adjudecare se va preda. elementele lui de conţinut fiind cele arătate de art. . până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare. . c) C. precum şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art.. Efectele adjudecării sunt. dacă acesta nu va plăti la scadenţă ratele datorate.. executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a se înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului. Actul de adjudecare şi efectele adjudecării . bunul nu va putea fi înstrăinat sau grevat mai înainte de plata integrală a preţului.. cuantumul lor şi data scadenţei. în cazul vânzării în rate. 401 alin.civ. a avansului. . .dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate.516 C. când.un exemplar al actului de adjudecare se va preda adjudecatarului constituind titlul său de proprietate asupra imobilului.civ.adjudecatarul poate pretinde posesia bunului. să încuviinţeze plata preţului în rate.5. 67 . executorul va întocmi actul de adjudecare.adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de bun.la cererea adjudecatarului executorul ratelor. 1 lit. afară de cazul în care cumpărarea s-a făcut cu plata preţului în rate.după plata integrală a preţului sau. . cu acordul creditorului. în principal.adjudecatarul are dreptul la fructe.

totală sau parţială. Când averea debitorului nu este suficientă. vezi art. la solicitarea adjudecatarului. conform art. totală sau parţială.civ.când cererea în evicţiune este introdusă anterior împărţirii preţului adjudecării. adjudecatarul îi va putea urmări şi pe creditorii ce au încasat preţul adjudecării. 2 C.civ. orice cerere de evicţiune.pr.pr.civ. instanţa de executare.3 C. în limita sumei ce au încasat-o. va putea să 68 .3 C.. .pr. titularii acestora din urmă putându-le realiza exclusiv din preţul obţinut prin vânzare. sarcinile ce prevalează imobilul se sting la plata ultimei rate.. . .de la data adjudecării adjudecatarul datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (dacă a cumpărat cu aceste sarcini. 4.de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului. orice cerere de evicţiune. imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini ce au garantat drepturi de creanţe.. privitoare la imobilul adjudecat poate fi făcută în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în CF.Conform art.509 alin.520 alin.adjudecatarul are dreptul să fie garantat contra evicţiunii de către debitorul urmărit. .).6. . Când preţul adjudecării se plăteşte în rate.dacă adjudecatarul a fost evins total sau parţial.509 alin.pentru imobilele deja înscrise în cartea funciară. Cererea în evicţiune privind imobilul adjudecat . este stinsă dacă de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul anterior ale dreptului înscris în folosul terţului au trecut cel puţin 3 ani. însă numai dacă adjudecarea s-a făcut cu păstrarea acestor drepturi. . însă numai în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară în baza actului de adjudecare. el îl poate acţiona pe debitor pentru despăgubiri.se vor menţine drepturile reale întabulate ulterior înscrierii în CF a vreunei ipoteci.

valorificarea dreptului. .suspende. terţul nu încercase. în caz contrar existând autoritate de lucru judecat. anterior. 69 .cererea în evicţiune va putea fi pornită doar dacă. cu sau fără cauţiune. împărţeala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune. pe calea contestaţiei la executare.

.

precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor. creanţele reprezentând cheltuieli de judecată. se distribuie între creditori până la realizarea integrală (dacă este posibil) a drepturilor lor. prevenirea îmbolnăvirilor. creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. depunând titlurile lor de creanţă până la data întocmirii de către executorul judecătoresc a procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare.distribuirea sau eliberarea sunt făcute de executorul judecătoresc. afară de cazurile în care legea ar prevedea expres altfel: 1. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. suma rămasă disponibilă urmând a se preda debitorului. precum şi veniturile debitorului. executorul procedează la distribuirea sumei conform următoarei ordini de preferinţă. sumele cuvenite şomerilor. pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. pensiile. cât şi aceia care au intervenit în timpul executării. . .Capitolul 5. pentru maternitate. 2. pentru incapacitate temporară de muncă. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită.participă la distribuirea sumei atât creditorul ori creditorii urmăritori (deci cei care au pornit executarea silită). . ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. potrivit legii. ajutoarele de deces acordate în cadrul asigurărilor sociale. . ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ .suma de bani realizată prin executarea silită indirectă. precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte.când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori ori dacă pe timpul executării au depus titlurile de creanţă şi alţi creditori. refacerea sau întărirea sănătăţii.

3. creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; 6. creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; 7. creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; 8. creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; 9. alte creanţe. - dacă există creditori care deţin drepturi de gaj ori ipotecă sau privilegii conservate în condiţiile legii asupra bunului vândut, la distribuirea sumei creanţele lor vor fi plătite după cele menţionate la punctul 1 de mai sus; - ordinea de preferinţă acordată creanţei principale va fi urmată şi de sumele reprezentând dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume accesorii creanţei principale; - în cazul în care unul din titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va solicita instanţei în circumscripţia căreia se face executarea să stabilească suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Instanţa hotărăşte cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă doar recursului;

72

- eliberarea sau distribuirea sumei obţinute prin urmărire se va putea face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei şi sub condiţia citării debitorului şi a creditorilor urmăritori sau intervenienţi; - cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care va fi semnat inclusiv de persoanele interesate şi care sunt prezente; - partea nemulţumită de modalitatea de eliberare sau distribuire a sumelor este îndreptăţită să-i solicite executorului să consemneze obiecţiunile sale, putând face şi contestaţie la executare în termen de 3 zile de la întocmirea procesului-verbal, la instanţa de executare; - formularea contestaţiei suspendă de drept eliberarea sau distribuirea sumei; - judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

73

Titlul III. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE
- conform art.572 C.pr.civ., în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bună-voie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile; - toate formele de executare silită directe presupun somarea debitorului prealabil executării silite propriu-zise, însă atunci când creditorul justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor de mai sus să se facă de îndată şi fără somaţie.

Capitolul 2. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE
- dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a preda un bun mobil determinat prin calitate şi cantitate, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului,

în caz de refuz putând solicita sprijinul agenţilor forţei publice pentru al pune pe creditor în drepturile sale. debitorul obligat la a părăsi sau preda un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie.executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal care să ateste îndeplinirea executării. Capitolul 4. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE .dacă în termen de 10 zile de la primirea somaţiei debitorul refuză să îndeplinească obligaţia de a o face arătată în titlul executoriu şi care nu presupune faptul personal al debitorului. . 580/5) .580/2. executorul judecătoresc se va deplasa la imobil. Capitolul 3. cerându-i debitorului să-l părăsească de îndată. .580/4.dacă în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. executorul va numi.ridicându-l de la debitor sau de la terţul care îl deţine şi predându-l creditorului conform cu drepturile acestuia stabilite prin titlul executoriu. un custode căruia îi va încredinţa bunurile. pe cheltuiala debitorului. Procesul-verbal astfel întocmit constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.civ.când în imobil se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării silite şi pe care debitorul nu le ridică singur. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE (art.pr.despre îndeplinirea executării executorul va întocmi un proces-verbal având conţinutul stabilit de art. . creditorul poate: 76 .388 C.

prin încheiere. el poate cere instanţei de executare obligarea debitorului la a-i plăti daune-interese. să îndeplinească obligaţia el însuşi sau prin alte persoane. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. jandarmerie.dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu. .: demolarea unui gard).în scopul acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de a face intuitu personae. creditorul poate cere şi obligarea 77 . . .când executarea obligaţiei implică faptul personal al debitorului ( este cazul obligaţiilor intuitu personae). prin încheiere executorie supusă doar recursului. dacă natura obligaţiei permite aceasta (ex. prin încheiere irevocabilă. . dacă debitorul se opune. obligarea debitorului la plata unei amenzi civile în favoarea statului. prin cerere. la cererea creditorului. instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu. In acest caz. prin încheiere irevocabilă . pe cheltuiala debitorului.în acest caz. . creditorul a fost prejudiciat. aceasta se poate realiza prin aplicarea mijlocului de constrângere indirectă al unei amenzi civile.a) să solicite executorului prin cerere executarea silită a obligaţiei. în cuantum de 20 lei până la 50 lei.în aceste două ipoteze executarea obligaţiei se va putea face şi cu ajutorul organelor de poliţie.când prin întârzierea în executarea obligaţiei de mai sus. Instanţa va dispune cu citarea părţilor. cu citarea părţilor. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. instanţa va hotărî. . Instanţa judecătorească va judeca cererea cu citarea părţilor. b) să solicite instanţei de executare să îl autorizeze. creditorul va solicita instanţei de executare.

amenda civilă aplicată debitorului va putea fi anulată.prin dispoziţie expresă legiuitorul a prevăzut că pentru neexecutarea obligaţiilor ce nu ar putea fi îndeplinite de o altă persoană decât debitorul nu se pot acorda daune cominatorii. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. prin încheiere irevocabilă. printr-o încheiere supusă doar recursului. în tot sau în parte. lucrările realizate de acesta prin nerespectarea obligaţiei. creditorul va putea solicita instanţei de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. pentru alte motive temeinice. .se realizează prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor specifice executării obligaţiilor de a face. instanţa pronunţându-se cu citarea părţilor.când debitorul nu a respectat o obligaţie de a nu face. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE . 78 . . Capitolul 5. după caz. pe cheltuiala debitorului. ori redusă. . sus-arătate. pe cale de contestaţie la executare.debitorului la plata de daune interese. dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau.

...................3..........3....6............................3....3..4...............3........................................... 3 1...... Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată.............3.....................2. Procurorul . Obligaţii specifice creditorului........ Conflictul de competenţă ......4..3........... 7 1.................. 14 1.....3..3..... Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului ......... DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ........ NOŢIUNI GENERALE.............................1.......................... Modalităţile şi formele executării silite...........................................2.....3.....3.... 16 Capitolul 3..................2.... Recuzarea ...3..................... TITLURILE EXECUTORII .. 10 1.. 11 1............. 15 Capitolul 2.. 9 1.......3. 9 1..4........... Drepturi specifice creditorului.. 14 1..2.. 13 1..........3..................3.........1... Atribuţiile executorului judecătoresc ...Cuprins Titlul I....... 3 1.. 6 1....6.....3..3..............3....... 17 ....... 4 1.......1.............................1..............1............3...5.........2.......................................5.......... Părţile.................................................. 12 1.................. 12 1............. 9 1................................... Participanţii la executarea silită ....1........................1....3.5..... Instanţa judecătorească .1.................3................. Identificarea părţilor...........3............................3........... 8 1..1..........2.........3.......................................3......3......3............... PARTEA GENERALĂ ..3................... Terţii . 14 1.. Definiţie .................................................................. 3 1.. Competenţa materială şi teritorială ...... 4 1.......................................... 4 1... Organul de executare ................. 9 1.... Răspunderea executorului judecătoresc .................................. Obligaţii specifice debitorului ......... 3 Capitolul 1...................................2.................................................................................. 15 1................ Definiţie .......1..... Coparticiparea procesuală....1............. Competenţa executorilor judecătoreşti...................................................3......

.. 51 Capitolul 2... Contestaţia la executare............................................................................. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI............. 55 80 ...................... 54 2......... 53 2... POPRIREA ................... 39 6............................3........ 24 4......................... Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat ................................. 43 1............4..........4................ Hotărârea judecătorească în calitate de titlu executoriu . 41 Titlul II.................. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ.2........3............4.....5.................................... 22 4....... 42 1.............. 53 2............. Subiectele popririi .......... 42 Capitolul 1..............................4.......................... OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE............. 22 4....... Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) 33 4.........................1................................ Termenul de exercitare a contestaţiei la executare ... Definiţie . INTOARCEREA EXECUTĂRII .1.................. 43 1...... temporizează sau sting executarea silită ..... 17 3.......2........1.............. Înştiinţarea prealabilă a debitorului ....................... Procedura de judecată ......4........................... Bunuri exceptate de lege de la urmărire ............................................2.......................... 53 2............3..........4......4......... 32 4.......... 20 Capitolul 4........................1............... Valorificarea bunurilor urmărite......................................7.6. 37 Capitolul 6....................4........................................ 17 3.. UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ....... Identificarea şi sechestrarea bunurilor .... Instanţa competentă să judece contestaţia la executare ..... 31 4..... Cererea de executare silită ...................... 23 4... Regimul juridic al veniturilor debitorului ............ Titlul executoriu european ... EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ ............. 38 6............................. 46 1................................ Suspendarea executării silite........................... 35 Capitolul 5......................... Definiţie ..1........................ 34 4...................2....................................................... URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE .... 29 4................ Obiectul popririi ..... Procedura popririi ................................................3..3............. Definiţie ......2...4..........3.... Incidente care împiedică...............

...........2.................... URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI ..... Vânzarea imobilului..... 71 Titlul III................................................4................................. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE ... Definiţie ......................................... ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ ........ 78 81 ................................................................... 75 Capitolul 1.................................. 63 4.1................... EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE . Vânzarea la licitaţie....... URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE ........ 75 Capitolul 3................5.. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE .. 76 Capitolul 4.... 67 Capitolul 5.... EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ ...... Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie............. 61 4...................................... Actul de adjudecare şi efectele adjudecării......... 60 4..........3............................................... 62 4........................................................ NOŢIUNI GENERALE..Capitolul 3.......... 60 Capitolul 4.. 75 Capitolul 2. 60 4... 76 Capitolul 5.................... PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE...................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->