Executare Silita

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA Facultatea de Drept

EXECUTAREA SILITĂ - suport de curs Asist. univ. drd. Valentin Mitea

Cluj-Napoca 2007

Titlul I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Definiţie
Executarea silită reprezintă, de regulă, cea de-a doua fază a procesului civil, desemnând procedura prin care creditorul, ca titular al unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, îl constrânge cu concursul organelor competente pe debitorul său care nu-şi execută de bună-voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, asigurându-se astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. - obişnuit, executarea silită este consecutivă fazei judecăţii.

1.2. Modalităţile şi formele executării silite în sistemul Codului
de procedură civilă, ca drept comun al executării silite - Modalităţile executării silite sunt: A. Executarea silită directă – este modalitatea de executare în cadrul căreia creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei ce-i revine debitorului conform titlului executoriu. Formele executării silite directe sunt: predarea silită a bunurilor mobile (art.575-577 C.pr.civ.), predarea silită a bunurilor imobile (578580/1 C.pr.civ.), executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face (art.580/2-580/5 C.pr.civ.);

B. Executarea silită indirectă este modalitatea de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să se îndestuleze din sumele obţinute prin vânzarea bunurilor imobile sau mobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de către un terţ. Formele executării silite indirecte sunt: urmărirea bunurilor mobile (art.411-449 C.pr.civ.); poprirea (art.452-461 C.pr.civ.); urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini (art.463466, 469-470 C.pr.civ.); urmărirea silită a bunurilor imobile (art.488-523 C.pr.civ.).

1.3. Participanţii la executarea silită
- ca activitate complexă, executarea silită implică participarea mai multor subiecţi ce săvârşesc acte de procedură în temeiul cărora se nasc, se modifică şi se sting raporturi juridice execuţionale; - vom reţine, deci, că executarea silită presupune participarea părţilor, a instanţei judecătoreşti (numită de executare), a organelor de executare (executorul judecătoresc, dar şi unele organe de executare prevăzute în legi speciale), uneori a procurorului şi a unor terţi.

1.3.1. Părţile 1.3.1.1. Identificarea părţilor - în faza executării silite ele sunt denumite creditor (zis şi creditor urmăritor, cel care este titular al dreptului arătat în titlul executoriu) şi debitor 4

sub aspectul laturii active. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. în afară de debitorul propriu-zis mai pot fi supuşi urmăririi moştenitorii debitorului defunct. atunci când legea prevede expres aceasta (ex. prin acelaşi titlu executoriu. .. cel care.: art. precum şi garanţii.de la această regulă există şi unele excepţii: . precum şi în acele cazuri când printr-o lege specială se prevede expres.45 alin. precum şi că nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală.).civ.la nivel execuţional. din oficiu. deci numai cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea minorilor. .ultim C.453 alin. . conform art.civ. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului decedat. în afară de titularul dreptului înscris în titlul executoriu.sub aspectul laturii pasive.civ. ceea ce înseamnă că nici o persoană nu poate urmări pe o alta decât în realizarea unui drept ce-i aparţine.moştenitorii universali sau cu titlu universal ce au acceptat moştenirea pur şi simplu răspund cu întreaga lor 5 . precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. creditorii creditorului (în aplicarea art.(zis şi debitor urmărit.2 C. a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăruţilor. stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. este ţinut de îndeplinirea obligaţiei căreia îi corespunde dreptul creditorului).pr.pr. regula este aceea că dreptul creditorului şi obligaţia debitorului sunt personale. de îndată ce hotărârea a devenit executorie potrivit legii). . când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. mai pot avea calitatea de urmăritori: succesorii universali.974 C. instanţa de judecată din oficiu. procurorul.

executarea începută anterior se suspendă până la desemnarea ocrotitorului lor legal (art. când cu bunul s-a garantat (gaj sau ipotecă) creanţa de realizat).pr.moştenitorii cu titlu particular sunt susceptibili de urmărire doar atunci când obligaţia de care era ţinut defunctul se află în legătură cu bunul obiect al legatului (ex.2 C. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data notificării (art. sub sancţiunea nulităţii.civ.1 C.).avere.când executarea silită nu se afla începută la data morţii debitorului.când debitorul a decedat în timpul executării silite. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data acestei încunoştinţări. . 1. pe numele acesteia. Coparticiparea procesuală 6 .civ.când printre moştenitori sunt minori.pr.3.2. în vreme ce acceptanţii sub beneficiu de inventar răspund doar în limita activului succesoral.397 alin. decât după o prealabilă încunoştinţare colectivă a lor făcută la locul deschiderii succesiunii.397 alin. . titlurile executorii nu se vor putea executa împotriva moştenitorilor. . executarea anterior începută va putea continua împotriva moştenitorilor săi ce au capacitate deplină de exerciţiu numai după notificarea lor prealabilă.).1. la locul deschiderii succesiunii. .

nu poate însă exista.coparticiparea pasivă. formele de executare silită putând fi îndeplinite doar distinct pentru fiecare dintre debitori..în ce priveşte coparticiparea procesuală în faza executării silite.dreptul de a fi înştiinţaţi despre începerea executării. pot conveni. precum şi că aceştia pot stabili ca vânzarea bunurilor 7 .dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare. .dreptul de a cunoaşte actele aflate la dosarul execuţional. în sensul unei pluralităţi de debitori urmăriţi. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. în sensul că mai mulţi creditori pot urmări pe acelaşi debitor. statuează că debitorul şi creditorul.dreptul de a participa la executare personal sau prin reprezentant. în tot cursul executării silite. . în principal.371/4 C. . sub supravegherea organelor de executare.dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apărării drepturilor şi intereselor lor.civ. Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului Drepturile comune creditorului şi debitorului sunt.1. ca aceasta să se efectueze. . . în tot sau în parte.dreptul de a tranzacţiona cu privire la alegerea formei de executare şi la obiectul ei (ex: art. căci executarea silită are caracter unipersonal şi unipatrimonial. 1. precum şi cu privire la săvârşirea principalelor acte procedurale ce marchează desfăşurarea ei. .3. următoarele: .pr. aceasta poate fi numai activă.3.

Obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului sunt. ca principal drept specific creditorului. 1.supuse urmăririi să se prin bună-învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege). pe acela de a alege.obligaţia de a avansa sumele necesare efectuării unui act de procedură a cărui efectuare o solicită.obligaţia de a-şi exercita drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului recunoscut de lege. care se referă generic la veniturile şi bunurile debitorului. 407.).civ.civ. . 409 C. precum şi dispoziţiile art. dacă acesta nu trebuie efectuat din oficiu.371/3 C.1718 şi 1719 C. în principal.4.pr.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor făcute în timpul executării. următoarele: . în cazul executării silite indirecte. Drepturi specifice creditorului Vom reţine.1.3. 8 . forma concretă de executare..civil).406. acest din urmă text statuând însă şi că pot fi supuse executării silite doar bunurile urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor (vezi art.pr. în sensul că creditorul este îndreptăţit a stabili bunurile care să fie supuse executării (mobile sau imobile) din dreptul de gaj general al creditorilor (art. .

vom reţine.1.2. ca principală obligaţie. . întotdeauna. în afara cazurilor când legea dispune altfel”.1. Competenţa materială şi teritorială .2 C.1.3. „ instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. 1. în încăperile ce reprezintă domiciliul. . întâi de toate. Obligaţii specifice creditorului . .din interpretarea alin. 9 .3. coroborat cu alin.3.1.2. privitoare la competenţa executorului judecătoresc. reşedinţa sau sediul unei persoane. pe aceea de a avansa sumele necesare efectuării din oficiu a actelor de executare.).5.3. Instanţa judecătorească 1. în cazul urmăririi silite a bunurilor.civ.2.obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile în frauda creditorilor săi. . Obligaţii specifice debitorului Se remarcă. este competentă judecătoria de la locul situării bunurilor.373 alin.civ. iar pentru celelalte cazuri. inclusiv atunci când executarea silită a încetat ca urmare a efectuării voluntare a plăţii în cursul executării silite.1 al aceluiaşi articol. următoarele: . 1.384 /1 C.6. judecătoria în a cărei rază teritorială se face executarea.obligaţia de a nu se împotrivi organelor de executare. în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti. . competentă material este judecătoria.din punct de vedere al competenţei teritoriale este de observat că.conform art. accesul la bunurile sale. rezultă că.pr.pr. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită (art.obligaţia de a suporta cheltuielile de executare..obligaţia de a permite organelor de executare.

. . precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti.3.1.în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite. în principal. de îndată. la cererea executorului judecătoresc sau a persoanei interesate. după cum poate solicita oricăror instituţii. . reunirea executărilor silite pornite împotriva aceloraşi bunuri. .pr. reşedinţa sau sediul unei persoane.108/1 şi 108/2 C. la cererea persoanei interesate. Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată Sunt.autorizează intrarea executorului judecătoresc în încăperile ce reprezintă domiciliul. următoarele: . . .încuviinţează.2. . .civ.soluţionează contestaţiile la executare. în cazurile urgente. 10 .dispune. inclusiv băncilor şi oricăror persoane. efectuarea executării silite inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele stabilite de lege.hotărăşte asupra cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită. cu intenţie sau din culpă. chiar dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel. a pricinuit amânarea executării silite prin una din faptele prevăzute de art.2.la cererea părţii interesate obligă pe cel care. să-i comunice. măsura sancţionatorie a aplicării unei amenzi civile.solicită (acest drept fiind recunoscut şi executorului judecătoresc) celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi orice informaţie necesară efectuării executării. poate lua. în scris.

Organul de executare 11 .dispune.decide asupra cererii. . în caz de nevoie. înfiinţarea popririi în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.stabileşte. 1. din oficiu. . când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. . formulate de debitor sau altă persoană interesată. cuantumul amenzii civile pe care debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face intuitu personae trebuie să o plătească statului. dispune ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. pentru încetarea sau suspendarea urmăririi silite indirecte.stabileşte valoarea bunului mobil sau imobil ce trebuie predat de către debitor şi care nu se mai află în fiinţă. decide. ca obligaţia de predare de bunuri sau alte obligaţii de a face să fie executate fără somaţie.hotărăşte asupra cererii de validare a popririi.autorizează creditorul să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia de a face a cărei executare este refuzată de debitor.3. în limitele legii.soluţionează contestaţiile cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate prin executare. pe zi de întârziere. în caz de neexecutare. urgenţă sau pericol.3. . . . vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.. . mobiliare sau imobiliare.în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor mobile supuse executării silite indirecte.

în sistemul Codului de procedură civilă organul de executare este reprezentat.1. Atribuţiile executorului judecătoresc sunt. . .2.3. există şi alte categorii de organe de executare. următoarele: 1) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. în principal. 4) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe. 1. Executorul judecătoresc 1. 12 .coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti sunt exercitate de Ministerul Justiţiei. fiind de excepţie situaţia în care instanţa capătă asemenea atribuţii.pentru serviciul prestat executorul judecătoresc are dreptul la onorariu.3.în limitele şi condiţiile prevăzute de legi speciale. precum şi numărul de înregistrare şi data. în regulă. de executorul judecătoresc. Definiţie . 2) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare.3. cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.3. . în limitele competenţelor legale. nivelul minim al acestuia fiind stabilit de Ministerul Justiţiei.actul îndeplinit de executorul judecătoresc.este organul ce are ca principală atribuţie îndeplinirea serviciului de interes public al executării silite a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. . el putând însă îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege în competenţa sa. purtând semnătura şi ştampila acestuia.. 3) comunicarea actelor de procedură.

7) întocmirea proceselor-verbale de constatare. . 6) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. 9) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa sa. potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.5) competenţa aparţine executorului din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare. Competenţa executorilor judecătoreşti . caz în care este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea.în cazul prevăzut la pct. . 13 .5) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească (sechestrul asigurător.1) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei unde urmează a se face executarea. potrivit legii. sechestrul judiciar. în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor. Când bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii.3. .în toate celelalte cazuri. competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. afară de cazul când urmărirea silită s-ar face asupra unor bunuri. biletelor la ordin şi a cecurilor.în cazul de la pct. 1.în cazul prevăzut la pct. a protestului de neplată a cambiilor.6) competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială se va face constatarea. poprirea asigurătorie).3.3. 8) întocmirea. competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc învestit de partea interesată.

. Recuzarea executorului judecătoresc .. 2.când intervine între birouri situate în circumscripţii diferite.poate fi: . şi 9 C.când conflictul de competenţă intervine între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii . 1. cele dintre birourile executorilor se soluţionează prin încheiere irevocabilă.spre deosebire de procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă ivite între instanţele judecătoreşti. 8.5.27 pct. 6.6. executorul împotriva căruia recuzarea a fost cerută putând însă declara că se abţine. . nu sunt supuse nici unei căi de atac.încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare va arăta măsura în care actele îndeplinite de executorul recuzat urmează a fi păstrate.încheierea prin care s-a respins abţinerea.1. 5.civ.4.3.penală 14 . cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare.3. precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea. Conflictul de competenţă . . . se soluţionează de acea judecătorie.1. .3.se poate face în ipotezele prevăzute de art. .pr.3. 1.între executorii judecătoreşti pot interveni conflicte de competenţă. 3.3. Răspunderea executorului judecătoresc . la sesizarea părţii interesate.3. competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.competenţa de soluţionare a cererii de recuzare aparţine instanţei de executare. acestea putând fi pozitive sau negative.

iar nu al debitorului.civ. Terţii Uneori.custodele (în cazul urmăririi silite mobiliare). că pentru protecţia unor asemenea persoane procurorul va putea formula şi contestaţie la executare.conform art. . . va putea ataca cu apel sau recurs hotărârea dată într-o contestaţie la executare. să ceară punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor. întoarcerea executării. în condiţiile legii. precum: .civilă (în condiţiile legii civile pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale. va putea cere recuzarea executorului judecătoresc sau soluţionarea conflictelor de competenţă ivite între birourile executorilor şi. va putea face toate actele procedurale execuţionale recunoscute de lege. procurorul poate. Procurorul . când este cazul. va putea solicita. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor.4. 1. implicit.45 alin.5. .. precum şi în alte eventuale cazuri expres prevăzute prin norme speciale.terţul care.3.pr. inclusiv solicitarea învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu.disciplinară .. pretinde că bunul urmărit este al lui. formulând contestaţie la executare. în genere. la executarea silită pot participa şi terţe persoane. 15 .ultim C.rezultă.terţul poprit. 1. administratorul – sechestru (în cazul urmăririi silite imobiliare).3.

4 C.civ.civ. inclusiv cu al altor acte.creditorii neurmăritori care. lichidă şi exigibilă”.este certă (art. chiar neautentice. Capitolul 2.379 alin. emanate de la debitor.1 C. . debitorul poate cere anularea titlului executoriu sau a formelor de executare. .pr.) creanţa al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau care este determinabil cu ajutorul actului de creanţă.este lichidă (art.3 C. „nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă. . . DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ Caracterul creanţelor puse în executare Conform art.379 alin. emanate de la debitor sau recunoscute de el.pr. Sancţiuni – când creanţa nu este certă sau exigibilă.când creanţa nu este lichidă.379 alin. fie şi neautentice. chiar dacă pentru această determinare este necesară efectuarea unor calcule.civ.. executarea silită se va amâna până la determinarea cuantumului.) creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte înscrisuri.. 16 .este exigibilă acea creanţă cu privire la care termenul de plată a ei s-a împlinit. înfăţişându-şi titlul de creanţă solicită a fi avuţi în vedere la distribuirea preţului. recunoscute de el sau opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau stipulaţiilor cuprinse în actul de creanţă.pr.

. constituie titlu executoriu. alte cazuri prevăzute de lege (ex. . potrivit legii.278 C.pr.1. există situaţii în care unele hotărâri judecătoreşti. despăgubiri pentru accidente de muncă. 17 . 3.: întabularea unui drept în cartea funciară). alcătuit cu respectarea cerinţelor stabilite de lege. executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care. precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale. . pot fi puse în executare (a se vedea cazurile de execuţie vremelnică de drept – art.pe de altă parte. plantaţii. strămutare de hotare. deşi nu sunt definitive. există situaţii de excepţie în care este necesar ca hotărârea să fie neapărat irevocabilă: desfiinţare de construcţii. TITLURILE EXECUTORII 3. executoriu Hotărârea judecătorească în calitate de titlu Pentru a putea fi pusă în executare.totuşi.2. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. precum şi a sumelor cuvenite. permite executarea silită a creanţei pe care o constată.civ. Definiţie: Titlul executoriu este înscrisul care. hotărârea judecătorească trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie definitivă .civ.: plata salariilor sau altor drepturi provenite din raporturile juridice de muncă. lucrări cu aşezare fixă. potrivit legii.372 C.conform art.pr.Capitolul 3. şomerilor.

dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice.despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale. numai în ceea ce priveşte posesiunea.pr. cazul încheierilor premergătoare date în temeiul art.pr.totuşi. punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului. b) hotărârea să fie învestită cu formula executorie prevăzută de art. .potrivit art. De asemenea. respectiv de la comunicare (pentru creditorul lipsă). pricini privitoare la posesiune. unele categorii de hotărâri judecătoreşti nu trebuie învestite cu formula executorie.270 C.civ. în orice alte cazuri prevăzute de lege.374 C. a se vedea: situaţiile în care se poate acorda execuţia vremelnică judecătorească („faţă cu temeinicia vădită a dreptului.pr.269 C.împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formula executorie creditorul poate declara recurs în 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). purtând menţiunea că este 18 .).civ..civ..civ. .învestirea cu formula executorie este o cerinţă de ordine publică. cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează prin încheiere de către preşedintele primei instanţe. starea de insolvabilitate a debitorului sau existenţa unei primejdii vădite în caz de întârziere a executării”). prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare sau plata de despăgubiri etc. încheierile executorii. reparaţii grabnice. precum: hotărârile date cu executare vremelnică (art.373/3 C. debitorul putând invoca nelegalitatea învestirii sau lipsa ei doar pe calea contestaţiei la executare.. .civ. în cazul prevăzut de art.pr.pr. hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită şi care. .108/4 C.

irevocabilă. cu privire la efectele hotărârilor judecătoreşti străine. cererile formulate în acest scop de 19 . trebuie să se facă dovada că pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond partea a fost legal citată. . a) În ce priveşte recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. între România şi statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea.). c) Hotărârile judecătoreşti străine care nu sunt executate voluntar pot fi puse în executare pe teritoriul României în temeiul încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea sau unde domiciliază partea în contra căreia se face executarea la cererea părţii interesate (exequatur). Notă.există reciprocitate. de asemenea. 44/2001(CE). executarea unei hotărâri judecătoreşti străine se încuviinţează în următoarele condiţii: . . . 720/9 C. precum şi că actul de sesizare a instanţei i s-a comunicat în timp util.hotărârea este executorie potrivit legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. .civ. fie şi de fapt. că părţii i s-a creat posibilitatea de a exercita calea de atac. . constituie titlu executoriu fără efectuarea altor formalităţi (art. . în condiţiile Regulamentului nr.dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul.dreptul a obţine executarea silită nu este prescris potrivit legii române.hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunţată.de regulă.hotărârea a fost pronunţată de o instanţă competentă.pr.

prin Legea nr. .în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Titlul executoriu european . .către cei interesaţi sunt de competenţa tribunalului. executoriu potrivit legii române. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 191/2007 s-a stabilit că titlurile executorii privind drepturi de 20 . 57 din Regulamentul nr. 2201/2003. b) În ce priveşte regulile aplicabile în cazul hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti: cererile pentru recunoaşterea. se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic. hotărârea pronunţată putând fi atacată numai cu recurs. 3. hotărârea pronunţată de acesta fiind supusă numai recursului.în cazul în care.3. precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. 44/2001. competenţa de a emite certificatul îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. În cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. potrivit art. competenţa de a emite certificatul îi aparţine primei instanţe. sunt de competenţa tribunalului. competenţa de a emite certificatele necesare îi aparţine primei instanţe.în scopul de a se facilita executarea silită între ţările Uniunii Europene. în termen de 15 zile de la comunicare.

constituite potrivit legii române. 805/2004. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (CE).în cazul în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească. . la cererea părţii interesate. 21 . prin încheiere. .în cazul în care titlul executoriu este un alt act autentic. debitorul poate solicita instanţei competente să dispună retragerea certificatului în cazul în care acesta ar fi fost emis fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Regulamentul nr.creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată.în termen de o lună de la comunicarea acestuia. respectiv de la comunicare (pentru creditorul care a lipsit). Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supus niciunei căi de atac. certificarea este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. certificarea este de competenţa primei instanţe. inclusiv cea care constată o tranzacţie judiciară sau o altă învoială a părţilor în condiţiile legii. iar aceea prin care cererea a fost respinsă poate fi atacată cu recurs de către creditor în termen de 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). . Instanţa dispune printr-o încheiere ce poate fi atacată separat cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. pot fi certificate.instanţa se pronunţă asupra cererii de eliberare a certificatului fără citarea părţilor. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. . ca titluri executorii europene.

pr. UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ 4. menţiunea că creanţa este certă. dispoziţiile art. precum şi. ea trebuie să cuprindă: arătarea executorului judecătoresc căruia i se solicită efectuarea executării. Cererea de executare silită .civ. arătarea titlului executoriu. dovada calităţii de reprezentant (legal. numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) creditorului şi debitorului. emanând de la creditor.1. 22 . privitoare la cererile în justiţie în general. Astfel. obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu. semnătura. convenţional sau judiciar). declanşează executarea silită. .Capitolul 4. numele şi domiciliul reprezentantului.în lipsa unor dispoziţii legale care să o vizeze expres. cât priveşte determinarea elementelor ei de conţinut.reprezintă actul de procedură care. când este cazul. lichidă şi exigibilă.cererea se depune la executorul judecătoresc ales de creditor cu observarea regulilor de competenţă. cu precizarea formei de executare silită pe care o alege). cererii de executare silită îi sunt aplicabile. . .la cerere se vor anexa titlul executoriu (în copie). când partea înţelege a acţiona printr-un reprezentant. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI.82-84 C. menţiunea că debitorul refuză a-şi îndeplini obligaţia în mod voluntar.

573 C.4.în ceea ce priveşte termenul în care debitorul este dator a-şi îndeplini voluntar obligaţia. acesta diferă în funcţie de forma executării silite: o zi în cazul urmăririi bunurilor mobile şi predării silite a bunurilor mobile. .somaţia va cuprinde: .data emiterii somaţiei şi nr.2.denumirea şi sediul organului de executare.civ.arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează a se face executarea. .387 C.pr. Înştiinţarea prealabilă a debitorului . .382 C. 2 zile în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini.semnătura şi ştampila organului de executare. . afară de cazurile când legea prevede altfel.. .ultim C. .civ.581 alin.. dosarului de executare. în ipoteza aplicării art.înştiinţarea debitorului prin somaţie nu este necesară când legea prevede o asemenea posibilitate (ex. în cazul ordonanţei preşedinţiale .).pr.civ. 5 zile în cazul predării silite a bunurilor imobile.numele şi domiciliul / denumirea şi sediul debitorului. în cazul decăderii debitorului din termenul de graţie – art. dacă instanţa dispune. . . numai după ce se va comunica debitorului o somaţie la care se anexează o copie a titlului executoriu. executarea silită poate începe.conform art. 15 zile în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile.pr.comunicarea somaţiei se face conform regulilor stabilite de lege pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură în general (art.civ).pr.art. nu este necesară.pr. 10 zile în cazul executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de nu face.91-100 C.civ. ..termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia. 23 .

cazul hotărârilor cu executare vremelnică de drept. afară de situaţiile în care recursul este suspensiv de executare.pr. în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare termenul general de prescripţie este de 10 ani.în caz de forţă majoră. când începe a curge de la data pronunţării hotărârii irevocabile. .când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României. dimpotrivă.4.ca excepţie. .în condiţiile legii. iar acestea se află pe picior de război. .reglementarea generală a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este oferită de dispoziţiile art. . cursul prescripţiei poate fi suspendat sau întrerupt. Incidente care împiedică.405-405/3 C. administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel ordonanţa preşedinţială. .între părinţi sau tutore şi cel ce se află sub ocrotirea lor.civ. ori. între curator şi acei pe care îi reprezintă.3. de la data rămânerii lor definitive.cursul prescripţiei se suspendă: .termenul general de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este de 3 ani..termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită (în cazul hotărârii judecătoreşti. temporizează sau sting executarea silită A) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: . încheierile 24 . precum şi între orice altă persoană care. în temeiul legii sau al hotărârii judecătoreşti.: executorii). . . când hotărârile primei instanţe sunt executorii (ex.

. .cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal şi cât timp pentru cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost desemnat cel care să-i încuviinţeze actele. . . în condiţiile art.cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire. prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. se va socoti şi timpul scurs anterior. . chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.2 C. el reluându-se la încetarea acestei cauze. însoţite de titlul executoriu. a datoriei.pe data depunerii cererii de executare silită. în orice mod.civ. Prescripţia nu se suspendă atâta timp cât suspendarea s-a dispus la cererea creditorului urmăritor.între soţi în timpul căsătoriei. 25 .Efectul suspendării prescripţiei este acela de oprire a cursului prescripţiei pe timpul cât dăinuie cauza de suspendare. .în alte cazuri prevăzute de lege.453 alin. înainte de începerea executării silite sau în timpul acesteia.pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare.administrate.Cursul prescripţiei se întrerupe: .pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. . .pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent. la reluare. a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii.pe data îndeplinirii de către debitor.pr. .. .

B) Suspendarea executării silite .492 alin. după caz.civ. însă numai pentru 8 zile. urmând a fi admisă doar în cazul în care împiedicarea creditorului de a acţiona s-a datorat unor motive temeinice..în cazul în care.1 C.Suspendarea legală intervine: .Întreruperea prescripţiei are ca efect ştergerea prescripţiei începute înainte de apariţia cauzei de întrerupere şi curgerea unui nou termen. exercitându-se recursul sau. .în alte cazuri prevăzute de lege. . . ea intervenind: atunci când creditorul solicită aceasta. . . .poate fi voluntară sau legală. când printre moştenitori sunt minori.Suspendarea voluntară concretizează principiul disponibilităţii.în cazul declarării apelului în termenul legal. până la numirea reprezentantului legal.până la soluţionarea cererii formulată de debitorul terenului ipotecat în condiţiile art.2 C. survenită după pornirea executării silite.371/6 alin.în cazul morţii debitorului. contestaţia în anulare ori revizuirea. . instanţa a dispus suspendarea executării hotărârii ce reprezintă titlu executoriu şi care face obiectul acestor căi de atac.Repunerea în termenul de prescripţie poate fi cerută instanţei de executare de creditor în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.pr. după caz. 26 .pe data depunerii cererii de reluare a executării în condiţiile art.pr. (când s-au descoperit noi bunuri ale debitorului). atunci când debitorul sau altă persoană interesată au depus valoarea ce se cere ori. .civ. a bunului reclamat.

.civ.civ.521 C.). datorită inactivităţii creditorului.este o sancţiune procedurală care are ca efect desfiinţarea actelor de executare.în cazul în care terţul ce se pretinde proprietar al bunului imobil urmărit a formulat.1 C. C) Perimarea executării silite .termenul de perimare nu curge dacă actul de executare trebuia îndeplinit din oficiu.civ. dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare.în cazul admiterii cererii formulate în cadrul urmăririi silite imobiliare de debitor pentru ca plata datoriei să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale debitorului pe timp de 6 luni (art. .).Perimarea are ca efect desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză.pr. .499 alin.389 alin. o cerere de evicţiune. executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei..2 C. fără să fi urmat alte asemenea acte.. dacă s-a solicitat şi obţinut şi suspendarea executării silite.pr. 27 . . la solicitarea adjudecatarului. instanţa de executare va putea să dispună. . suspendarea împărţelii preţului până la judecarea cererii de evicţiune (art. .în cazul în care executarea silită a fost suspendată din alte motive decât la cererea creditorului.conform art. termenul de perimare curge de la data încetării suspendării.în cazul formulării contestaţiei la executare.pr. înainte de împărţirea preţului adjudecării.

.dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu.executarea silită nu se poate face decât în zilele lucrătoare şi. . E) Alte impedimente care pot surveni în timpul executării silite. .încetarea executării silite este un incident procedural care. nu înainte de ora 6 şi după ora 20. Totuşi.creditorul a renunţat la executare. menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea din obligaţie ce a fost executată. executorul va restitui creditorului titlul executoriu.executarea silită nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri. intervine în următoarele cazuri: . . . potrivit legii. oricum. menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor.a fost desfiinţat titlul executoriu. . executarea silită începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. s-au achitat cheltuielile de executare.acordarea unui termen de graţie în beneficiul debitorului de către instanţa care a judecat pricina. şi în aceste cazuri.termenul stabilit de lege pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului. iar în cazurile urgente preşedintele instanţei de executare va putea încuviinţa efectuarea executării inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele sus-arătate.imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile. împiedicând sau temporizând executarea silită sunt: . În acest caz executorul va urma a preda debitorului titlul executoriu. precum şi alte sume datorate potrivit legii.D) Încetarea executării silite . afară de situaţia în care imobilul urmărit este proprietatea comună a celor de mai sus şi a unei 28 .

.civ.2 C.în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat.civ.civ. Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărţeala (art. iar obligaţia înscrisă în titlul executoriu este comună (art. . efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire se refuză.4.491 C.).este mijlocul procedural specific fazei executării silite a procesului civil prin intermediul căruia persoanele vătămate prin executare sau interesate ori.pr. .493 C. obligarea executorului la începerea executării ori lămurirea titlului executoriu. aflate în posesiunea debitorului (art. contestaţia la executare are fie caracterul unei căi de atac specifice executării silite (când este exercitată de creditor sau debitor). în anumite condiţii.pr. dobânditorul acestui bun. care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară.sub aspectul naturii sale juridice.beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune în cazul fidejusiunii.). Contestaţia la executare Definiţie: .).492 alin. anularea titlului executoriu. procurorul solicită instanţei anularea ori îndreptarea unor acte de executare. . anularea ori încetarea executării silite însăşi.pr. poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie. ei trebuind să ceară mai întâi împărţeala acestora.persoane cu capacitate de exerciţiu deplină. 4.creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună. fie al unei acţiuni civile (când este exercitată de un terţ 29 .

astfel fiind. întinderii sau aplicării titlului executoriu (caz în care ia forma contestaţiei la titlu). pentru aceasta părţilor fiindu-le recunoscute în faza judecăţii. precum: nerespectarea dispoziţiilor 30 . ci pentru a aceea a debitorului şi în raport cu care ei nu sunt ţinuţi a răspunde.prin contestaţia la titlu este pus în discuţie însuşi titlul executoriu. după caz. pot introduce contestaţie la executare creditorul sau debitorul. precum. precum şi orice terţe persoane care pretind că li se urmăresc bunuri nu pentru propria lor obligaţie.civ.pr.399 C.conform art. . Obiectul contestaţiei la executare: . contestaţia la executare poate avea ca obiect fie lămurirea înţelesului. fie urmărirea silită însăşi (caz în care este denumită contestaţie la executare propriu-zisă).399 C. prin lege. căci acesta se află intrat în puterea lucrului judecat (dacă este o hotărâre judecătorească). Prin urmare. contestaţia la executare poate fi făcută de către „cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”.potrivit dispoziţiilor art. însă nu sub aspectul validităţii sale de fond. . ci doar în scopul lămuririi.civ. 4.1. acţiunea în revendicare ori cea posesorie sau acţiunea confesorie de uzufruct. 4.4..4.ce se pretinde proprietar al bunului ori bunurilor ce fac obiectul executării silite sau invocă un alt drept real cu privire la acestea). al clarificării înţelesului ori întinderii lui sau precizării limitelor lui de aplicare. nu s-ar putea pune în discuţie legalitatea ori temeinicia titlului.2.pr. Subiectele contestaţiei la executare . căile de atac.prin contestaţia la executare propriu-zisă sunt puse în discuţie aspecte de nelegalitate ale executării silite. . .la îndemâna terţilor stau însă şi alte mijloace de apărare.

neobservarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de timp şi formă cerute în legătură cu efectuarea executării. ulterior rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătoreşti puse în executare. refuzul nejustificat executorului judecătoresc de a îndeplini un anume act de executare sau de a porni executarea silită. intervenirea. art.3.4. urmărirea unor bunuri care nu-i aparţin debitorului. 4. Totuşi. De asemenea. întinderea şi valabilitatea creanţei) împotriva titlului executoriu. perimarea executării silite.ultim C.) ce au intervenit după rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii. nelichid sau neexigibil al creanţei creditorului. acestea nu puteau fi invocate în faza judecăţii. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare 31 . dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac. a unei cauze de stingere a obligaţiei debitorului etc. apărări de fond (privitoare la existenţa. ulterioare somaţiei. după care se poate trece la efectuarea actelor propriu-zise pentru executare. ipoteza invocării ca apărări de fond a unor cauze de stingere a obligaţiei consemnate în titlul executoriu (precum plata voluntară.civ. în cadrul contestaţiei la executare.399 alin.pr. căci. prescripţia dreptului de a cere executarea silită. nerespectarea termenelor. trebuie admisă ca excepţie. stabileşte că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca. caracterul incert. depăşirea limitelor în care pot fi urmărite veniturile băneşti.regula este că printr-o contestaţie la executare nu se poate modifica nici în totul şi nici în parte titlul executoriu ce întemeiază urmărirea. urmărirea unor bunuri declarate de lege ori de părţi ca insesizabile. obiectiv. chiar dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanţă judecătorească. compensaţia etc. . ca excepţie.privitoare la învestirea cu formulă executorie a titlului executorii.

cel interesat a primit. dacă se solicită lămurirea înţelesului. .conform art.4. Totuşi.contestaţia privitoare la înţelesul.contestaţia la titlu privitoare la dispoziţiile cu caracter civil cuprinse într-o hotărâre judecătorească penală se soluţionează de către instanţa penală care a pronunţat hotărârea ce se execută. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit.contestaţia la executare propriu-zisă privitoare la executarea dispoziţiilor cu caracter civil dintr-o hotărâre penală se soluţionează de către instanţa civilă de executare. după caz.pr. comunicarea (terţul poprit) ori înştiinţarea (debitorul poprit) privind înfiinţarea popririi..401 C.astfel.4. . 32 .stabilirea instanţei competente este influenţată de obiectul contestaţiei la executare. .contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare. competenţa de soluţionare îi aparţine instanţei de executare.civ. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice. 4. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare .. întinderii sau aplicării unui titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie. la organul de jurisdicţie. contestaţia la executare propriu-zisă se introduce la instanţa de executare. în genere. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: . întinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestaţia la titlu) se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută ori. . .

cele ale reprezentantului. . Neintroducerea contestaţiei de către terţ în acest termen atrage decăderea lui din dreptul de a formula contestaţie la executare.pr. dacă este cazul. 33 . 4. privitoare la cererile în justiţie în general. acţiunea posesorie etc.) pentru protecţia dreptului său. se va alătura la cerere şi dovada calităţii de reprezentant.pr. că asupra bunului supus urmăririi deţine un drept real.1 C. termenul de 15 zile curge de la data când s-a efectuat vânzarea bunului (în cazul executării silite indirecte) ori de la data predării silite (în cazul executării silite directe) a bunului.82-84 C. însă terţului îi rămâne deschisă calea unei acţiuni de drept comun (revendicare.. contestatorul poate solicita repunerea în termenul de exercitare a contestaţiei la executare. numele şi domiciliul (sediul şi denumirea) contestatorului şi ale intimatului ori intimaţilor.4. în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie. al executorului.în condiţiile art.. .debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori. întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.civ. motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei. dovezile care susţin contestaţia şi semnătura.în lipsa unor prevederi legale exprese rămân aplicabile dispoziţiile art.civ. Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) . ceea ce înseamnă că ea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei.când o terţă persoană pretinde.contestaţia privind lămurirea înţelesului.5. de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare.103 alin. prin contestaţia la executare ce o formulează. . obiectul (ce anume contestă).

termenele fixate de instanţă trebuie să fie scurte. anularea ori lămurirea titlului executoriu.părţile se citează.. de către partea interesată şi împărţirea bunurilor comune. anularea ori încetarea executării silite însăşi.civ. . la cererea celui interesat.402 C.hotărârea dată în soluţionarea unei contestaţii la titlu este supusă căilor de atac recunoscute de lege împotriva hotărârii reprezentând titlul executoriu. . Procedura de judecată .6.la depunerea contestaţiei se va face şi dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar. se judecă . efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată de executorul judecătoresc. fie propriu-zisă fie la titlu. reţinem că în cazul admiterii contestaţiei instanţa dispune.sub aspectul efectelor. după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă. când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă. . . ea poate fi atacată inclusiv cu apel atunci când este formulată de un terţ care se pretinde titular al unui drept real asupra bunului urmărit sau când prin contestaţie s-a solicitat. . următorul: . după caz: anularea actului de executare contestat. 4.hotărârea (sentinţa) dată în primă instanţă cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă este atacabilă doar cu recurs. contestaţia la executare. la plata de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. totuşi. taxa de timbru se restituie.pr.4. îndreptarea. calculate în raport cu dispoziţiile legii. .. In caz de admitere a contestaţiei.potrivit art. a acestui act.în cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat. Regimul procedural al judecăţii este. 34 .judecata se face de urgenţă şi cu precădere. în principal. de regulă. când este posibil.

instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere executorie susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea ei cu părţile.403 C. .afară de cazurile în care legea ar stabili altfel. pieririi sau deprecierii”) se va putea suspenda doar distribuirea preţului. dacă s-a plătit cauţiunea stabilită de lege. în sarcina contestatorului. 35 . o cauţiune. preşedintele instanţei poate dispune fără citarea părţilor. . permite instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei ca până la soluţionarea acesteia sau a altei cereri privind executarea silită să dispună suspendarea judecăţii. prin încheiere. .instanţa va putea dispune şi obligarea lui la plata unei amenzi civile de la 50 la 700 lei.cauţiunea ce trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. . dacă este cazul.civ.când bunurile supuse urmăririi sunt perisabile („supuse stricăciunii. Suspendarea executării silite .4.art. cauţiunea depusă fiind deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă. . Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.în cazuri urgente. prealabil dispunerii suspendării instanţa este datoare să stabilească. 4.7.pr. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare. însă nu şi vânzarea bunurilor.

.

2 C. mituieşte executorul judecătoresc pentru a face o executare silită nelegală). Într-o asemenea situaţie.Capitolul 5. urmărirea silită asupra bunurilor imobile). sub aspectul restabilirii situaţiei anterioare trebuiesc făcute următoarele precizări: a) conform regulii afirmate de art. actualizate în raport cu rata inflaţiei. b) această regulă nu este însă de aplicaţie generală. precum şi în cazul popririi titlurilor de valoare. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini. în favoarea debitorului. în principiu. . restabilirea situaţiei anterioare executării silite întrucât titlul executoriu sau executarea silită însăşi au fost desfiinţate.civ. repunerea în situaţia anterioară ia forma restituirii către debitor a bunului ce a făcut obiectul urmăririi. deoarece în cazul urmăririi bunurilor mobile. bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit (concret. vânzarea fiind desfiinţată ori de câte ori adjudecatarul a fost de rea-credinţă. a sumei rezultate din vânzare. INTOARCEREA EXECUTĂRII . 2) a existat fraudă din partea terţului adjudecatar (ex. vom avea în vedere că: . poprirea ce poartă asupra unor sume de bani. când: 1) adjudecatar este creditorul. repunerea în situaţia anterioară se realizează prin restituirea de către creditor.404/1 alin.pr. este vorba de: executarea silită directă. Fac excepţie situaţiile de urmărire silită a bunurilor imobile.În ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de întoarcere a executării..desemnează.

când titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicţional decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acest organ ori de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege ori. . a instanţei judecătoreşti competente potrivit dreptului comun.pot fi supuse executării silite veniturile şi bunurile debitorului. la instanţa competentă potrivit regulilor generale în materie de competenţă. iar hotărârea reprezintă titlul executoriu. recurs sau care a judecat o cale de atac de retractare) ori executarea silită însăşi (ex. printr-o cerere. . ea se va putea obţine prin sesizarea. la cererea părţii. .restabilirea situaţiei anterioare nu se realizează de drept. . măsura va putea fi luată. Capitolul 6.: instanţa ce a soluţionat contestaţia la executare).instanţa competentă să soluţioneze această cerere este cea care a desfiinţat titlul executoriu (instanţa de apel. însă nu a dispus şi întoarcerea executării.. ea va putea fi cerută în condiţiile dreptului comun. de către instanţa ce rejudecă fondul după casare. deşi este prevăzută.când instanţa de recurs a hotărât casarea cu trimitere. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE .când întoarcerea executării nu s-a dispus în condiţiile de mai sus. 38 . nu s-a luat această măsură. însă numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorilor şi sub condiţia ca legea sau părţile să nu le fi declarat neurmăribile. fiind necesar ca debitorul îndreptăţit să formuleze o cerere cu acest obiect.

. bunurile cumpărate în rate. deci. obiectul executării silite este reprezentat de oricare dintre bunurile urmăribile aflate în patrimoniul debitorului la momentul executării. b) Bunuri insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. şi insesizabile (ex.bunuri inalienabile temporar şi. fiind de excepţie situaţia în care pot fi supuse urmăririi bunuri aparţinând unor terţi (ex. . acestea având caracter direct personal. sub acest aspect. Bunuri exceptate de lege de la urmărire Vom distinge. conform HG nr. din fondul locativ de stat. obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei arătate în titlul executoriu. caz în care cumpărarea nu poate fi făcută fără autorizarea prealabilă a CEC.: poprirea asupra salariului).rezultă. conform Decretului-Lege nr.61/1990. .: locuinţele cumpărate prin creditare.1. prin aceasta. fiind posibilă inclusiv urmărirea bunurilor viitoare (ex. cu următoarele distincţii: 39 . 6.în cazul executării silite directe.dreptul de uz şi dreptul de abitaţie.în cazul executării silite indirecte.280/1990).: imobilul ipotecat de către debitor şi vândut unui terţ).. după cum urmează: a) Bunuri insesizabile (exceptate de la urmărire) datorită caracterului lor inalienabil: . că numai bunurile aflate în patrimoniul debitorului pot face obiectul executării silite.

bunuri supuse unei insesizabilităţi condiţionate şi relative. inclusiv animalele de muncă.. furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului. b.1. animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă. şi anume: . precum şi obiectele de cult religios. .2.bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. alimentele necesare până la noua recoltă. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor putea fi urmărite. inventarul agricol. sens în care avem în vedere că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi urmărite decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi doar pentru obligaţii de întreţinere. iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura..bunuri supuse unei insesizabilităţi necondiţionate (în sensul că este fără interes dacă debitorul mai deţine ori nu şi alte bunuri urmăribile) şi absolute (în sensul că este fără însemnătate felul creanţei). c) Bunuri insesizabile în temeiul voinţei părţilor 40 . în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură. dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. amenzi sau alte creanţe privilegiate asupra imobilelor. .alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni. .combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă. afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei.b. chirii.

2. în tot sau în parte. pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale. cealaltă făcând obiect al urmăririi). Regimul juridic al veniturilor debitorului În ce priveşte veniturile debitorului. precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: . 41 .astfel.. prin norme speciale. ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege. adică doar o parte a acestora nu poate fi urmărită.pr. art.până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii. . prevede că în tot cursul executării silite. 6. creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze. 371/4 C. doar asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului.dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume. afară de cazul când legea prevede.civ. . sub supraveghea organului de executare.până la ½ din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. distingem între: a) Venituri supuse unei insesizabilităţi absolute. pot fi urmărite. urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului.salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă. Astfel: . . în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. altfel. dar parţiale (parţiale.

Titlul II. mai sus-arătate. Sancţiunea nerespectării celor de mai sus este nulitatea urmăririi silite. afară de cazurile când legea ar dispune altfel. nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale. stabilite potrivit legii. ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav.b) Venituri supuse unei insesizabilităţi relative şi parţiale .civ. compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale. care nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. Aceste venituri vor putea fi urmărite în limita a ½ din cuantumul lor. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ Capitolul 1. ca de altfel şi a veniturilor insesizabile absolut şi parţial. precum şi sumele cuvenite şomerilor.. se va realiza cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. bursele de studii acordate de stat. diurnele.astfel. ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă.pr. ajutoarele de maternitate şi cele acordate în caz de deces. iar distribuirea lor. c) Venituri insesizabile absolut şi total .563 C. precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE 42 .întră în această categorie alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii.

lucrătorul de poliţie. c) distribuirea sumei obţinute prin vânzare. .dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă sau când refuză să deschidă uşile camerelor ori ale mobilelor sau dacă nici debitorul. sub sancţiunea nulităţii. nu sunt prezenţi. iar acesta nu şi-a executat voluntar şi în totul obligaţia ce-i revine potrivit titlului executoriu. solicitându-i să plătească ceea ce datorează.1. Identificarea şi sechestrarea bunurilor . 1. . va proceda la identificarea bunurilor. . executorul judecătoresc trebuie să fie. constatând refuzul debitorului de a plăti.2. nici o rudă care să-l reprezinte. executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare se va deplasa la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile.cunoaşte următoarele etape: a) identificarea şi sechestrarea bunurilor. . după care.executorul va proceda la somarea verbală a debitorului.este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul tinde la realizarea creanţei sale prin vânzarea bunurilor mobile ale debitorului. fiind suficientă înlocuirea lor cu doi martori având deplină capacitate de exerciţiu.când acest acord al părţilor nu se poate realiza. b) vânzarea bunurilor. executorul judecătoresc va solicita efectuarea unei expertize de stabilire a valorii lor de circulaţie. precum şi la evaluarea lor cu acordul creditorului şi debitorului. Definiţie . .dacă se constată că a trecut o zi de la comunicarea somaţiei către debitor.după ce uşile s-au deschis în condiţiile de mai sus.1. inclusiv la locul deţinerii lor de către un terţ. însoţit de un lucrător de poliţie ori de primar sau un ajutor al acestuia. o copie a raportului de expertiză urmând a fi comunicată debitorului. primarul sau ajutorul său se pot retrage. 43 .

creditorul neavând obligaţia de a fi prezent la efectuarea acestor acte de executare. sub sancţiunea unei amenzi civile de la 200 lei la 1000 lei. . însă având dreptul de a participa. când a fost de faţă.arătarea locului.menţiunea că debitorul a fost somat verbal să plătească. totodată..pr. precum şi de toate persoanele ce au participat la urmărire. .arătarea.acest proces-verbal trebuie să fie semnat de executorul judecătoresc. după aprecierea executorului judecătoresc. prenumele şi domiciliul părţilor. din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe tot timpul cât durează executarea. dacă doreşte. conform procedurii arătate de art. întocmirea procesului-verbal marchează momentul sechestrării bunurilor urmărite.108/3108/5 C.civ. având şi semnificaţia începutului executării silite propriuzise. a bunurilor cu privire la care creditorul a arătat că doreşte a fi urmărite. 44 .descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecărui bun. în cazul în care fapta nu constituie infracţiune. când este cazul.enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face urmărirea. . .executorul judecătoresc va întocmi de îndată un proces-verbal. zilei şi orei când s-a făcut urmărirea. . dacă aceasta este cu putinţă.deschiderea camerelor şi obiectelor de mobilier trebuie făcută treptat. ale executorului judecătoresc. care va cuprinde: . debitorul putând fi obligat inclusiv la plata unor eventuale despăgubiri cauzate creditorului. . . precum şi ale altor persoane care au fost de faţă la urmărire. precum şi răspunsul lui.numele.

când este cazul. însă acesta se va putea îndestula cu precădere la finele executării. Prin urmare. cât şi creditorul sunt de acord. . precum şi celelalte cheltuieli pe care le presupune ridicarea bunurilor vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor.sechestrul simplu presupune lăsarea bunurilor în custodia debitorului. după cum. pietre preţioase. titluri de valoare. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. .sechestrul dispus de executorul judecătoresc poate fi: simplu. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. 2) creditorul se opune lăsării bunurilor în custodia debitorului întrucât există pericolul ca debitorul să înstrăineze.când custode este o altă persoană decât debitorul. la domiciliul său. însă pe fiecare dintre ele ori pe uşa camerei sau dulapului în care se află se va aplica sigiliu. însă numai dacă atât debitorul. din suma obţinută prin vânzarea bunurilor. bunurile rămân deci la debitor.sechestrul cu ridicata presupune încredinţarea bunurilor unui terţ numit custode şi poate fi dispus dacă: 1) debitorul refuză să primească bunurile în custodie ori nu este prezent la înfiinţarea sechestrului. . acestea nu-şi pierd din valoare prin întrebuinţare. ele n-ar pierde din valoare ca urmare a folosirii. aceasta are dreptul la o remuneraţie stabilită de executorul judecătoresc avându-se drept criteriu activitatea depusă de custode. când el lipseşte.debitorul va putea folosi bunurile sechestrate numai dacă.sechestrul cu sigilii.un exemplar al procesului-verbal se lasă debitorului sau. un exemplar se va lăsa şi custodelui.când bunurile supuse sechestrării sunt sume în lei sau valută. obiecte din metale preţioase. Remuneraţia acordată custodelui. . chiar dacă. obiecte de artă. .. . . faţă de natura lor. cu sigilii sau cu ridicata. înfiinţarea unui sechestru cu sigilii exclude posibilitatea ca debitorul să poată folosi bunurile. prin natura lor. iar prin sechestrare au fost lăsate în custodia debitorului. colecţii 45 . poate fi dispus de executor doar dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze.

prin expertiză. în sensul că bunurile se depun cel târziu a doua zi la unităţi specializate. . în acest caz. precum şi numele executorului judecătoresc ce face urmărirea.valorificarea bunurilor sechestrate se poate face într-una din următoarele modalităţi: . va arăta în procesul-verbal această împrejurare. Vânzarea făcută de către debitor 46 . sechestrarea acestora se face întotdeauna cu ridicata.alte modalităţi prevăzute de lege. .potrivit legii.vânzarea directă de către executorul judecătoresc. plăteşte preţul cerut.dacă executorul judecătoresc constată că bunurile mobile ale debitorului au fost deja sechestrate în cadrul unei alte executări silite. . 1. semnarea procesului-verbal de sechestru urmând a fi făcută.2. executorul poate proceda. manifestându-şi voinţa de a cumpăra.vânzarea făcută de debitor. b.1. . . cu acceptul ambelor părţi.vânzarea bunurilor la licitaţie publică.valoroase sau alte asemenea bunuri. în lipsă. şi de funcţionarul ce a primit bunurile. b. la valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul stabilit prin acordul creditorului şi debitorului sau. declarând şi el urmărite aceste bunuri. Vânzarea directă – constă în vânzarea bunului către un terţ care.3. Valorificarea bunurilor urmărite .

va putea fi scurtat de către executor din oficiu atunci când sunt supuse vânzării bunuri perisabile. nici în mai mult de două luni calculat de la data procesului-verbal de sechestru ori. art.pr.acest termen va putea fi scurtat sau prelungit atunci când creditorul şi debitorul o solicită de comun acord. executorul judecătoresc este obligat să fixeze data. .431 alin.. Vânzarea la licitaţie publică Regimul procedural ataşat acestei modalităţi de vânzare presupune. următoarele: . în principal. . . b.în termen de o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru ori. indicând numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) potenţialului cumpărător.conform art.pr. precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus.locul vânzării este acela unde se află bunurile sechestrate sau.sub aspectul termenului de vânzare.civ. dacă şi creditorul este de acord.civ. . însă nu şi pe creditor. de asemeni.. executorul judecătoresc va putea. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. un altul stabilit de către executor. de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul.despre acestea executorul îl va înştiinţa pe debitor.în acest caz.434 C. când există motive temeinice. după caz. în termen de o zi de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul propus. ora şi locul licitaţiei. să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. însă aceasta nu s-a realizat. în cazul în care i se încuviinţase debitorului efectuarea vânzării. dispune că vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni.2 C.3. 47 . .

executorul va întocmi publicaţia de vânzare. când s-a numit un custode. cel stabilit prin expertiză). .în ziua stabilită pentru vânzare. de primarul localităţii ori de un ajutor al acestora. în aceleaşi condiţii. poate participa la licitaţie orice persoană (inclusiv creditorii urmăritori sau intervenienţii) care. cel mai târziu până la începerea licitaţiei. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la orice altă instituţie bancară. precum şi atunci când data. . el va preda bunurile către executor.când bunurile au fost sechestrate cu sigilii.în regulă. locul sau ora vânzării au fost schimbate de către autoritatea competentă. se vor face alte publicaţii şi anunţuri. executorul va fi însoţit de un lucrător de poliţie. . 48 .când datorită formulării unei contestaţii sau dacă părţile au convenit. . dacă bunurile se află în altă localitate. executorul se va deplasa la locul unde se află bunurile. la dispoziţia executorului judecătoresc. . se vor rupe sigiliile. bunurile oferite spre vânzare şi preţul de începere a licitaţiei pentru fiecare dintre ele (preţul stabilit prin acordul părţilor ori. . când el lipseşte. el urmând a-l recupera din sumele obţinute prin vânzare. a consemnat la Trezoreria Statului.. primind de la acesta chitanţă liberatorie. ora şi locul licitaţiei.publicaţia de vânzare va arăta: data. iar atunci când se apreciază ca necesar vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie. .costul acestor publicaţii şi anunţuri va fi avansat de către creditor.cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru licitaţie.publicaţia de vânzare va fi afişată la locul licitaţiei. cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere. la sediul organului de executare al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi la cel al instanţei de executare.

. adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ. sub condiţia de a fi serios. acesta oferind spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună. .dacă adjudecatarul nu depune preţul de îndată ori în termenul ce i-a fost acordat de executor. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior celui al creditorului adjudecatar. în numerar.după adjudecarea bunului. dacă adjudecatar este creditorul urmăritor. . o parte din ea. Totuşi. precum şi 49 . bunurile ar fi vândute. . oferă preţul cel mai mare. va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit. . acesta nu poate dobândi bunul la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei. cu ordin de plată sau prin orice alt instrument legal de plată. făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări. fiind posibilă şi valorificarea bunului printr-o altă formă de vânzare. în funcţie de natura şi destinaţia lor.preţul de începere a licitaţiei este cel arătat în publicaţiile de vânzare. el va putea depune în contul preţului întreaga sa creanţă ori. după caz. sumele de bani obţinute.când adjudecatar este un creditor urmăritor sau intervenient. executorul judecătoresc îi va putea acorda adjudecatarului un termen de până la 5 zile în interiorul căruia să depună suma. . păstrând dovada consemnării.dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei. la cel mai mare preţ oferit. de îndată.validitatea vânzării nu este afectată dacă a existat un singur ofertant. primul adjudecatar va suporta costurile celei de-a doua vânzări.executorul este obligat să consemneze. în acest caz. . licitaţia se va relua. adjudecatar urmând a fi declarat acela care după trei strigări succesive.- vânzarea se face în mod public de către executorul judecătoresc. în caz de preţ egal. la acelaşi termen.

. predarea bunului se va face doar după plata preţului. în cazul titlurilor de credit normative (ex.din momentul plăţii integrale a preţului.când adjudecatarului i s-a acordat un termen de plată.după închiderea licitaţiei executorul va întocmi un proces-verbal care va descrie desfăşurarea acesteia şi rezultatul ei. proces-verbal ce va fi semnat de executor.această dovadă constituie titlu de proprietate. depusă de primul adjudecatar anterior licitaţiei. .vânzarea făcută în condiţiile de mai sus are ca principal efect transmiterea către adjudecatar a dreptului de proprietate asupra bunului (bunurilor).: acţiunile nominative) adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său în temeiul unei copii legalizate de pe procesul-verbal menţionat mai sus. 50 . . . numele adjudecatarului.închiderea licitaţiei are loc de îndată ce sumele obţinute prin vânzare sunt suficiente pentru îndestularea creditorilor şi acoperirea cheltuielilor de executare.eventuala scădere a preţului.când adjudecatar a fost creditorul. însă până la predare adjudecatarul suportă riscul pieririi bunului (res perit domino). adjudecatarul este îndreptăţit la a-i fi predat bunul. . . . . bunul adjudecat şi preţul adjudecării. ele pot fi reţinute din cauţiunea de 10% din preţ. aceste sume urmând a fi constatate de executor printr-un proces-verbal cu valoare de titlu executoriu.executorul judecătoresc îi va elibera fiecăruia dintre adjudecatari o dovadă care va face menţiune despre data şi locul licitaţiei. . vânzarea va putea fi desfiinţată „dacă există temei de nulitate”. creditor. debitor şi adjudecatar.desfiinţarea vânzării la licitaţie va putea fi dispusă împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul doar dacă a existat fraudă din partea acestuia.

atribuirea se va face cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului le poate prelua în contul creanţei sale la preţul de începere a licitaţiei.1. creditorul va prelua bunul doar dacă depune.pr.când mai mulţi creditori declară că doresc să preia bunul. bunurile rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrării lor.563 şi 564 C.dacă preţul este mai mare decât valoarea creanţei. diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei. . orice creditor care. . Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat . dacă nici astfel bunurile nu au putut fi valorificate.4.civ. la data preluării ori în termenul acordat de executor.dacă bunul (bunurile) nu s-au putut vinde. potrivit legii.. In interiorul acestui termen executorul poate proceda la o nouă valorificare a bunurilor. ele se restituie debitorului. când nici creditorul nu doreşte preluarea. 51 .

.

fie pentru că . ci acela al raporturilor juridice existente la data formulării cererii: un raport juridic existent între creditorul popritor şi debitorul poprit.cererea de poprire poate fi formulată şi de creditorul creditorului (art.45 alin.calitatea de creditor popritor o pot avea atât creditorii chirografari. .civ. ambele fiind raporturi de obligaţie. precum şi de procuror.poprirea presupune. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor (art. .pr. cât şi cei care se bucură de o garanţie reală sau personală ori de privilegii. .).pr. . însă acesta din urmă numai pentru apărarea intereselor minorilor. . în sensul că debitorul poprit datorează creditorului popritor. Subiectele popririi .Capitolul 2. iar terţul poprit îi datorează debitorului poprit. Definiţie. debitorul poprit şi terţul poprit. 2. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta o le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data formulării cererii de poprire.1. fie pentru că mai mulţi creditori pornesc procedura împotriva unui singur debitor.2. POPRIREA 2. un alt raport juridic existent între debitorul poprit şi terţul poprit. obişnuit.974 C.de esenţa popririi nu este însă numărul subiectelor.civ.creditorului popritor îi revine obligaţia de a dovedi atât propria sa calitate.procedura popririi nu exclude pluralitatea creditorilor. trei subiecte: creditorul popritor.ultim C. Poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani.). cât şi pe aceea a debitorului poprit şi a terţului poprit.

.terţ poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are calitatea de debitoare a debitorului poprit.. de asemenea.civ. 54 .563 şi urm. biletul la ordin şi. 2.pr.în situaţia pluralităţii creditorilor.. iar când este cazul şi cu respectarea art.409 C. obiectul popririi poate reprezentat de: sumele de bani pe care debitorul poprit le are de primit de la terţul poprit. . care pot face obiect al popririi deşi nu sunt însă exigibile.3. însă plata efectivă va fi făcută de terţul poprit doar pe măsura ce vor deveni exigibile.civ.452 C.. titlurile de valoare deţinute de terţi (titluri de împrumut.la poprirea pornită de un singur creditor se alătură alţi creditori ai debitorului poprit.debitor poprit este persoana fizică sau juridică ţinută de îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu şi care are calitatea de creditor al terţului poprit. Obiectul popririi . salariile) ale debitorului. distribuirea sumei deţinute de terţul poprit se va face conform art. efectele de comerţ (cambia. . C. însă plata efectivă a unor asemenea creanţe va fi făcută doar în momentul exigibilităţii lor. contul curent sau alte bunuri mobile incorporale). şi veniturile periodice (ex. în genere. .pot fi urmărite.civ.pot forma obiect al popririi şi sumele datorate în viitor debitorului (cele care corespund unor creanţe neajunse încă la scadenţă).nu sunt însă supuse executării silite prin poprire: . acţiuni sau obligaţiuni emise de societăţile comerciale).de pe temeiul art.sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. . . cecul.pr.pr.

în regulă.în scopul înfiinţării popririi. şi eliberarea sau distribuirea sumelor) şi o alta. . de îndată ce a devenit executorie hotărârea prin care s-a dispus obligarea debitorului la a-i plăti creditorului sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii ori sume datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi. 83 C. . .sumele necesare plăţii drepturilor salariale. şi care presupune sesizarea instanţei de executare. înfiinţarea popririi este dispusă de instanţa de fond din oficiu..întotdeauna obligatorie – a înfiinţării popririi (incluzând. este executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.organul competent să soluţioneze această cerere. dobânzi şi cheltuieli de judecată).4. deci să dispună înfiinţarea popririi. creditorul este dator să formuleze o cerere de poprire care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 2. Procedura popririi . a cărei parcurgere este condiţionată de conduita terţului poprit – validarea popririi.82.sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte. vătămarea 55 .presupune două faze: una .civ.pr.. a) Înfiinţarea popririi .cu caracter de excepţie. să arate titlul executoriu în temeiul căruia se solicită poprirea şi valoarea creanţei (capital.

integrităţii corporale sau a sănătăţii.copia de pe titlul executoriu va fi certificată de executor că este conformă cu titlul executoriu. indisponibilizarea se face în limitele şi condiţiile arătate de acest articol. care va putea fi urmărit în continuare.). .indisponibilizarea sumelor de bani ori.despre înfiinţarea popririi va fi înştiinţat şi debitorul. în măsura necesară realizării creanţei creditorului popritor. terţului – care din acest moment devine poprit – i se va pune în vedere interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează sau pe care i le va datora în viitor. acestea fiind declarate poprite în măsura necesară realizării obligaţiei înscrise în titlul executoriu. deci nu este liberatorie pentru terţ. în acest caz. întreaga valoare a creanţei.adresa de înfiinţare a popririi trebuie să cuprindă numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori.poprirea se înfiinţează fără somaţie printr-o adresă. a bunurilor obiect al popririi va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială.409 alin.civ. pentru persoanele juridice. . . de către executor. . denumirea şi sediul lor. a sumelor ori bunurilor mobile incorporale datorate de terţ. însoţită de o copie de pe titlul executoriu. la dispoziţia creditorului popritor. . . . .pr.dacă poprirea are ca obiect venituri dintre acelea arătate de art.1-5 C.efectul înfiinţării popririi este reprezentat de indisponibilizarea.dacă poprirea fusese anterior înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. ajutoare pentru incapacitate de muncă etc. comunicată terţului. . precum şi codul de înregistrare fiscală.prin adresa de poprire. astfel că orice plată pe care el io face debitorului n-ar putea fi opusă creditorului. (salarii. în genere. terţului poprit i se va comunica o copie certificată de pe titlul executoriu. 56 .

îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare.în cazul în care creanţa creditorului priveşte sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere. iar executarea se face asupra salariului sau altor venituri periodice ale debitorului. dacă obiectul urmăririi sunt bunuri mobile incorporale. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor de la data scadenţei lor.dacă creanţa creditorului priveşte o sumă datorată cu titlu de pensie de întreţinere. urmând ca după ce creditorul află noul loc de muncă al debitorului să informeze unitatea. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte.debitorul este dator să înmâneze recipisa de consemnare a sumei executorului judecătoresc. în acelaşi termen. înscrisurile prin care s-a înfiinţat poprirea (adresa de poprire şi copia titlului executoriu). . vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. având însă şi obligaţia de a 57 . . terţul poprit este obligat să consemneze la CEC suma de bani ori. aceasta urmând a-i fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa pe care el le-a indicat. terţul poprit va proceda conform celor arătate mai sus. acesta urmând să-l înştiinţeze pe terţul poprit. care va proceda la trimiterea înscrisurilor către acest nou loc de muncă. terţ poprit. să le indisponibilizeze şi să trimită dovada executorului. terţul poprit este obligat ca. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru cauză de moarte.când asupra aceleiaşi sume sunt înfiinţate mai multe popriri. Dacă debitorul părăseşte unitatea.în termen de 15 zile de la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi. cheltuielile trimiterii căzând în sarcina debitorului. într-o atare ipoteză unitatea de la care debitorul pleacă fiind obligată să trimită unităţii ce reprezintă noul loc de muncă al debitorului sau. după caz. . poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat. să-i plătească în mod direct creditorului suma ce i se datorează. organului de ocrotire socială. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. iar aceasta nu cunoaşte noul lui loc de muncă. acestea devenind. . de la data primirii înscrisurilor.

58 . băncii fiindu-i interzisă. pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi. până la achitarea integrală a obligaţiei înscrise în titlul executoriu. însă doar după trecerea a 15 zile de la primirea de către el a dovezii de consemnare a sumei la CEC.562-571 C. Suma obţinută printr-o asemenea valorificare va putea fi.dacă sumele de bani poprite se află în conturi bancare. însă ţinând seama de regulile prevăzute în legile speciale privitoare la aceste bunuri. afară de cazurile în care prin lege s-ar stabili altfel. . precum şi sumele poprite de fiecare. . atât sumele existente în contul debitorului la data comunicării adresei de poprire. se indisponibilizează în măsura necesară realizării creanţei. .va fi făcută de executor. cât şi încasările viitoare. să realizeze valorificarea acestora urmând procedura aplicabilă vânzării bunurilor mobile aflate în posesia debitorului.pr.civ. după caz.comunica executorului judecătoresc ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori.când debitorul este titular de conturi bancare. inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire. executorul va face distribuirea conform dispoziţiilor art.aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra bunurilor mobile incorporale ce s-ar afla în păstrarea unor unităţi specializate.când sunt înfiinţate mai multe popriri. . . Eliberarea (distribuirea) sumei de bani consemnate . cât şi cele provenite din încasările viitoare. eliberată sau distribuită către creditori. iar sumele cuvenite creditorilor sunt mai mari decât suma urmărită.când poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale executorul trebuie. efectuarea oricărei plăţi sau a altei operaţiuni care ar putea diminua suma indisponibilizată. mai întâi.

dacă nici după validarea popririi terţul nu înţelege a-şi executa obligaţia. prin sentinţă se va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc.cererea de validare se soluţionează cu citarea părţilor (creditor. . prin cerere.cel care formulează cererea de validare are sarcina de a dovedi că terţul poprit îi datorează creanţa debitorului. terţ poprit). instanţa va pronunţa o sentinţă prin care dispune validarea popririi. putând dispune şi amendarea cu 200 . pe calea executării silite. obligând terţul poprit să-i plătească creditorului. debitor sau de organul de executare. . . de creditor. . în loc să consemneze suma urmăribilă. 59 . debitor.b) Validarea popririi . .este dispusă de instanţa de executare atunci când terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în urma înfiinţării popririi. .1000 lei a terţului care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile. a liberat-o debitorului poprit. patrimoniul lui va putea fi urmărit. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma pretinsă de creditor sau să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale.dacă o asemenea dovadă nu a fost făcută. în limita creanţei.instanţa de executare poate fi sesizată. respectiv recurs în condiţiile dreptului comun. inclusiv în cazul în care.dacă o asemenea dovadă este făcută. .sentinţa este susceptibilă de atacare cu apel. suma datorată debitorului. creditorul putând alege oricare din formele de executare silită indirectă permise de lege.

fie după ce vor fi culese. . URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 4.vânzarea la licitaţie urmează. . fiind posibilă fie vânzarea fructelor sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini. Definiţie: este acea formă de executare silită indirectă prin care se valorifică bunurile imobile ale debitorului pentru ca din suma rezultată creditorul să poată fi îndestulat.urmărirea silită a unor asemenea fructe sau recolte nu se poate face decât în maximum 6 săptămâni înaintea coacerii lor. 60 .înfiinţarea sechestrului se face după regulile specifice urmăririi silite a bunurilor mobile. de asemenea. însă bunurile trebuie să se afle în proprietatea sa). Capitolul 4. .1.468-470 C. el poate urmări fructele neculese ori recoltele prinse de rădăcini ce se află în proprietatea debitorului său (debitorul poate fi şi uzufructuar al fondului. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI . sub condiţia de a se afla în circuitul civil.pot face obiectul urmăririi silite imobiliare: . însă numai odată cu fondul pe care îl deservesc.imobilele prin destinaţie (art.imobilele prin natura lor. somaţia de plată trebuind însă să-i fie comunicată debitorului cu cel puţin 2 zile înaintea începerii urmăririi propriu-zise. regulile specifice vânzării bunurilor mobile.Capitolul 3. . .atunci când creditorul deţine un titlu executoriu.civ.).

. solicitându-i executarea voluntară a obligaţiei. executorul îl va soma pe debitor.dreptul de superficie. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol. în mod separat. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. putând fi însă supuse urmăririi. precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. procedura de vânzare trebuie îndeplinită pentru fiecare în parte.civ. pe lângă denumirea şi sediul organului de executare. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea. semnătura şi ştampila executorului judecătoresc. .executorul se va deplasa la imobil.când sunt supuse urmăririi mai multe imobile. . . totodată menţionând că.pentru pornirea executării este necesară formularea unei cereri de către creditor. încheind un proces-verbal de situaţie care va cuprinde. precum şi o descriere cât mai detaliată a imobilului supus urmăririi.489 alin. acesta fiind dator să indice în cuprinsul cererii şi imobilul a cărui valorificare o doreşte.conform art. .. urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor.1 C.imobilele prin obiectul la care se aplică (uzufructul imobilelor şi dreptul de servitute.pr. se va trece la vânzarea imobilului arătat în procesul-verbal.ulterior încheierii procesului-verbal de situaţie. Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie . acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită). Somaţia va cuprinde şi datele de identificare ale imobilului.2. identificarea imobilului. 61 . în caz contrar. 4. precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii ei în cartea funciară.

. afară de cazurile expres prevăzute de lege.notarea somaţiei în cartea funciară indisponibilizează imobilul urmărit. 62 . vânzarea la licitaţie publică. .orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale (drepturile de proprietate sau dezmembrăminte ale acestora) este inopozabil creditorului şi adjudecatarului. dobânzilor la aceasta şi cheltuielilor de executare. .civ. Vânzarea imobilului . 4.431 alin.indiferent de comunicarea ori necomunicarea somaţiei. în condiţiile legii.orice act de închiriere.imobilul ce face obiectul urmăririi poate fi vândut în una din următoarele modalităţi: vânzarea directă. alte modalităţi permise de lege. vânzarea de către debitorul însuşi conform art. precum şi de cazul în care aceştia s-au declarat de acord cu acest act ori dacă debitorul sau dobânditorul subsecvent al imobilului a consemnat sumele ce corespund valorii integrale a creanţei.executorul judecătoresc are obligaţia de a-i solicita biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat imobilul să înscrie somaţia în cartea funciară. orice chirie sau arendă plătită debitorului înainte de scadenţă îi este opozabilă creditorului urmăritor sau adjudecatarului doar dacă este constatată prin act scris cu data certă. ei putând eventual cere.pr. doar revocarea lor printr-o acţiune pauliană.2 C. de arendare ori de cesiune de venituri făcut de debitor sau de dobânditorul subsecvent nu îi este opozabil creditorului urmăritor sau adjudecatarului... actele făcute înaintea notării somaţiei în cartea funciară le sunt însă opozabile. în sensul că: .3.

după care vor fi citaţi la termenele ce s-au fixat pentru vânzarea imobilului. stabilind şi modalitatea de plată a ei.preţul imobilului va fi stabilit de executor cu acordul părţilor (creditor şi debitor). prin expertize se va stabili. Stabilirea prin expertiză nu este necesară dacă valoarea acestor drepturi se găsea deja determinată şi înscrisă în cartea funciară. . .poate fi numit administrator-sechestru creditorul. reprezentare în litigii etc.4.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. totodată fără ca debitorul să fi făcut plata datoriei. titularii unor asemenea drepturi urmând a fi înştiinţaţi de către executor cu privire la existenţa urmăririi.4.din momentul emiterii somaţiei executorul poate. .). . executorul îi va fixa o remuneraţie în raport cu activitatea depusă. separat de valoarea imobilului şi valoarea acestor drepturi.când este numit un altul decât debitorul. . să numească un administrator-sechestru. debitorul sau oricare altă persoană fizică sau juridică. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci.procedura de vânzare nu poate începe înainte de trecerea a 15 zile (calculate după sistemul exclusiv) de la primirea somaţiei. uz.executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi eventualele sarcini care grevează imobilul. efectuarea cheltuielilor. ori dacă o solicită creditorul. . 63 . Vânzarea la licitaţie . iar în lipsa acestui acord se va solicita unui expert stabilirea valorii de circulaţie a bunului. dacă apreciază ca necesar pentru buna administrare a imobilului (încasarea veniturilor.

. prealabil termenului stabilit pentru vânzare.. . .. sau la orice altă instituţie bancară.când urmărirea poartă asupra imobilului unui minor sau pus sub interdicţie. executorul va întocmi publicaţia de vânzare.publicaţia de vânzare va fi afişată de executor la propriul său sediu. . o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care imobilul a fost evaluat.în termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului. instanţa de executare putându-l obliga şi la plata de despăgubiri. în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite în sarcina sa.1 C.participarea la licitaţie este precedată de formularea ofertei de cumpărare la care va fi ataşată recipisa. ora şi locul vânzării debitorul va fi înştiinţat prin grija executorului. la acela al instanţei de executare. la dispoziţia executorului. 64 .A. precum şi coproprietarii. la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul.despre data.pr. o copie de pe publicaţia de vânzare trebuie depusă şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare. executorul va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie. ai imobilului. . precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia (dacă este altul decât acela al situării imobilului).sunt exoneraţi de plata cauţiunii creditorii ce deţin creanţe în rang util. . nici mai lung de 60 zile. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – S. la locul situării imobilului.la cererea oricărei persoane interesate. . .termenul stabilit pentru vânzare nu va putea fi nici mai scurt de 30 zile. . calculat de la data afişării publicaţiei de vânzare la locul stabilit pentru desfăşurarea licitaţiei.participanţii la licitaţie sunt datori să depună la Trezoreria Statului. elementele ei de conţinut fiind cele stabilite prin art.civ. alături de debitor.revocarea administratorului-sechestru va putea fi dispusă de executor la cererea oricărei persoane interesate.504 alin.

la înscrierea lor în cartea funciară.oferirea spre vânzare va fi făcută de executor. oferind imobilul liber de aceste drepturi. fiind distinctă pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. . dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu o unică ipotecă ori dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele. ca vânzarea să se facă deodată pentru mai multe corpuri de proprietate sau. oferit fiind de un licitator.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. în lipsa unei asemenea indicări urmând a fi stabilit de executor.. licitaţia va porni de la preţul arătat în publicaţia de vânzare. scăzut cu valoarea acestor drepturi astfel cum a fost stabilită prin expertiză ori. în lipsă. după caz. îl depăşeşte pe cel arătat în publicaţia de vânzare. 65 .licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite. vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul. executorul va relua licitaţia în aceeaşi zi.când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat.vânzarea se face în mod public. . ordinea vânzării este cea stabilită de debitor. . uz. în orice alt loc cu privire la care se apreciază că ar înlesni valorificarea. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. executorul poate dispune.în lipsa unui asemenea preţ de ofertă. prin strigări succesive. pentru fiecare parcelă în parte. la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau. de la cel fixat prin licitaţie.vânzarea se poate face: la sediul organului de executare. dimpotrivă. In comune. pornindu-se de la preţul care. . Totuşi. . la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări. . al instanţei de executare. la locul situării imobilului. separat. la cererea debitorului sau a creditorului.când datorită existenţei unor asemenea drepturi nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. .

. . şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. în caz de preţ egal urmând a fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului. imobilul se va scoate din nou la vânzare.când participantul la licitaţie este un creditor urmăritor sau intervenient. . creditor. chiar dacă există un singur ofertant.adjudecatarul trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului în termen de cel mult 30 zile calculat de la data vânzării. Când există creditori cu creanţe prioritare celei a adjudecatarului.la acest nou termen licitaţia începe de la un preţ de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. scăzând din el valoarea cauţiunii depuse anterior licitaţiei.dacă nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat. 66 . iar dacă aceasta este mai redusă decât preţul.când adjudecatar este un creditor el va putea să depună în contul preţului propria sa creanţă. . şi care trebuie semnat de executor. vânzarea se va amâna pentru un nou termen ce nu va putea depăşi 60 zile. imobilul se va vinde. Primul adjudecatar are posibilitatea de a achita la noul termen de licitaţie preţul oferit iniţial. caz în care este obligat să suporte numai cheltuielile noii licitaţii. iar dacă nici acesta nu se obţine. urmând a se face şi o nouă publicaţie de licitaţie. şi diferenţa necesară.executorul este obligat să întocmească un proces-verbal privitor la desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. . primul adjudecatar urmând să suporte cheltuielile noii licitaţii şi eventuala scădere de preţ. acesta este ţinut să depună. în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. la acelaşi termen. la cel mai mare preţ oferit.. . până la concurenţa preţului de adjudecare.executorul îl va declara adjudecatar pe cel care a oferit preţul conform celor de mai sus. acesta nu va putea să-şi adjudece bunul la un preţ mai mic de 75% din cel de evaluare. debitor şi de adjudecatar. .dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul legal.

. următoarele: . când.. în cazul vânzării în rate.516 C.civ. . până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare.după plata integrală a preţului sau.. va putea.adjudecatarul are dreptul la fructe. 401 alin. executorul va întocmi actul de adjudecare.civ.adjudecatarul poate pretinde posesia bunului. 67 . Actul de adjudecare şi efectele adjudecării . c) C.pr. numărul 4..un exemplar al actului de adjudecare se va preda adjudecatarului constituind titlul său de proprietate asupra imobilului.pr. să încuviinţeze plata preţului în rate. cuantumul lor şi data scadenţei.un exemplar al actului de adjudecare se va preda. afară de cazul în care cumpărarea s-a făcut cu plata preţului în rate.la cererea adjudecatarului executorul ratelor.adjudecatarul dobândeşte dreptul real supus urmăririi. elementele lui de conţinut fiind cele arătate de art. . a avansului.dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate. în cazul vânzării în rate.5. precum şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art. . cu acordul creditorului.adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de bun. în principal. . 1 lit. Efectele adjudecării sunt. stabilind avansul. în lipsa unui acord al creditorilor. . executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a se înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului. bunul nu va putea fi înstrăinat sau grevat mai înainte de plata integrală a preţului. şi creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului. dacă acesta nu va plăti la scadenţă ratele datorate.

. sarcinile ce prevalează imobilul se sting la plata ultimei rate. la solicitarea adjudecatarului.Conform art.dacă adjudecatarul a fost evins total sau parţial. însă numai în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară în baza actului de adjudecare. .civ.3 C. însă numai dacă adjudecarea s-a făcut cu păstrarea acestor drepturi.se vor menţine drepturile reale întabulate ulterior înscrierii în CF a vreunei ipoteci. Cererea în evicţiune privind imobilul adjudecat . .6. . în limita sumei ce au încasat-o. imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini ce au garantat drepturi de creanţe.. titularii acestora din urmă putându-le realiza exclusiv din preţul obţinut prin vânzare. .de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului. Când averea debitorului nu este suficientă.509 alin.509 alin.când cererea în evicţiune este introdusă anterior împărţirii preţului adjudecării. conform art.). privitoare la imobilul adjudecat poate fi făcută în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în CF. vezi art. orice cerere de evicţiune..civ. Când preţul adjudecării se plăteşte în rate.3 C.520 alin. totală sau parţială. el îl poate acţiona pe debitor pentru despăgubiri. instanţa de executare.de la data adjudecării adjudecatarul datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (dacă a cumpărat cu aceste sarcini.adjudecatarul are dreptul să fie garantat contra evicţiunii de către debitorul urmărit. orice cerere de evicţiune. este stinsă dacă de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul anterior ale dreptului înscris în folosul terţului au trecut cel puţin 3 ani.pr.pr. adjudecatarul îi va putea urmări şi pe creditorii ce au încasat preţul adjudecării. 4.pr. totală sau parţială. 2 C. .pentru imobilele deja înscrise în cartea funciară..civ. va putea să 68 .

69 .cererea în evicţiune va putea fi pornită doar dacă. pe calea contestaţiei la executare. anterior. . terţul nu încercase. în caz contrar existând autoritate de lucru judecat. împărţeala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune. valorificarea dreptului.suspende. cu sau fără cauţiune.

.

suma de bani realizată prin executarea silită indirectă. pentru maternitate.participă la distribuirea sumei atât creditorul ori creditorii urmăritori (deci cei care au pornit executarea silită). creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. . pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. depunând titlurile lor de creanţă până la data întocmirii de către executorul judecătoresc a procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare. . sumele cuvenite şomerilor. precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. executorul procedează la distribuirea sumei conform următoarei ordini de preferinţă. afară de cazurile în care legea ar prevedea expres altfel: 1. cât şi aceia care au intervenit în timpul executării. creanţele reprezentând cheltuieli de judecată.distribuirea sau eliberarea sunt făcute de executorul judecătoresc. potrivit legii. pentru incapacitate temporară de muncă. ajutoarele de deces acordate în cadrul asigurărilor sociale. . pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ . se distribuie între creditori până la realizarea integrală (dacă este posibil) a drepturilor lor.când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori ori dacă pe timpul executării au depus titlurile de creanţă şi alţi creditori. precum şi veniturile debitorului. refacerea sau întărirea sănătăţii. suma rămasă disponibilă urmând a se preda debitorului. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. . ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. pensiile. prevenirea îmbolnăvirilor. 2. precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor.Capitolul 5.

3. creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; 6. creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; 7. creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; 8. creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; 9. alte creanţe. - dacă există creditori care deţin drepturi de gaj ori ipotecă sau privilegii conservate în condiţiile legii asupra bunului vândut, la distribuirea sumei creanţele lor vor fi plătite după cele menţionate la punctul 1 de mai sus; - ordinea de preferinţă acordată creanţei principale va fi urmată şi de sumele reprezentând dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume accesorii creanţei principale; - în cazul în care unul din titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va solicita instanţei în circumscripţia căreia se face executarea să stabilească suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Instanţa hotărăşte cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă doar recursului;

72

- eliberarea sau distribuirea sumei obţinute prin urmărire se va putea face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei şi sub condiţia citării debitorului şi a creditorilor urmăritori sau intervenienţi; - cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care va fi semnat inclusiv de persoanele interesate şi care sunt prezente; - partea nemulţumită de modalitatea de eliberare sau distribuire a sumelor este îndreptăţită să-i solicite executorului să consemneze obiecţiunile sale, putând face şi contestaţie la executare în termen de 3 zile de la întocmirea procesului-verbal, la instanţa de executare; - formularea contestaţiei suspendă de drept eliberarea sau distribuirea sumei; - judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

73

Titlul III. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE
- conform art.572 C.pr.civ., în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bună-voie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile; - toate formele de executare silită directe presupun somarea debitorului prealabil executării silite propriu-zise, însă atunci când creditorul justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor de mai sus să se facă de îndată şi fără somaţie.

Capitolul 2. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE
- dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a preda un bun mobil determinat prin calitate şi cantitate, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului,

.dacă în termen de 5 zile de la primirea somaţiei.dacă în termen de 10 zile de la primirea somaţiei debitorul refuză să îndeplinească obligaţia de a o face arătată în titlul executoriu şi care nu presupune faptul personal al debitorului. . un custode căruia îi va încredinţa bunurile.când în imobil se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării silite şi pe care debitorul nu le ridică singur. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. pe cheltuiala debitorului.executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal care să ateste îndeplinirea executării. .ridicându-l de la debitor sau de la terţul care îl deţine şi predându-l creditorului conform cu drepturile acestuia stabilite prin titlul executoriu.despre îndeplinirea executării executorul va întocmi un proces-verbal având conţinutul stabilit de art. Capitolul 3.580/4. în caz de refuz putând solicita sprijinul agenţilor forţei publice pentru al pune pe creditor în drepturile sale. cerându-i debitorului să-l părăsească de îndată.580/2. Procesul-verbal astfel întocmit constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. 580/5) . creditorul poate: 76 . executorul va numi. executorul judecătoresc se va deplasa la imobil.pr. Capitolul 4. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE (art. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE . debitorul obligat la a părăsi sau preda un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie.civ.388 C.

să îndeplinească obligaţia el însuşi sau prin alte persoane.a) să solicite executorului prin cerere executarea silită a obligaţiei.în scopul acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de a face intuitu personae.în aceste două ipoteze executarea obligaţiei se va putea face şi cu ajutorul organelor de poliţie. dacă natura obligaţiei permite aceasta (ex. prin încheiere executorie supusă doar recursului. creditorul va solicita instanţei de executare.în acest caz. Instanţa va dispune cu citarea părţilor. prin încheiere. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. jandarmerie. el poate cere instanţei de executare obligarea debitorului la a-i plăti daune-interese. prin încheiere irevocabilă . aceasta se poate realiza prin aplicarea mijlocului de constrângere indirectă al unei amenzi civile. instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu. In acest caz. obligarea debitorului la plata unei amenzi civile în favoarea statului. instanţa va hotărî. dacă debitorul se opune. .dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu. prin încheiere irevocabilă.când executarea obligaţiei implică faptul personal al debitorului ( este cazul obligaţiilor intuitu personae). b) să solicite instanţei de executare să îl autorizeze.: demolarea unui gard). la cererea creditorului. creditorul a fost prejudiciat. pe cheltuiala debitorului. creditorul poate cere şi obligarea 77 . . în cuantum de 20 lei până la 50 lei. . Instanţa judecătorească va judeca cererea cu citarea părţilor. . prin cerere. . .când prin întârzierea în executarea obligaţiei de mai sus. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. cu citarea părţilor.

pentru alte motive temeinice. instanţa pronunţându-se cu citarea părţilor. .prin dispoziţie expresă legiuitorul a prevăzut că pentru neexecutarea obligaţiilor ce nu ar putea fi îndeplinite de o altă persoană decât debitorul nu se pot acorda daune cominatorii. creditorul va putea solicita instanţei de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. prin încheiere irevocabilă. sus-arătate.se realizează prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor specifice executării obligaţiilor de a face. pe cale de contestaţie la executare.când debitorul nu a respectat o obligaţie de a nu face. . Capitolul 5.amenda civilă aplicată debitorului va putea fi anulată. . pe cheltuiala debitorului.debitorului la plata de daune interese. în tot sau în parte. ori redusă. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. 78 . dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau. după caz. printr-o încheiere supusă doar recursului. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE . lucrările realizate de acesta prin nerespectarea obligaţiei.

.......................................................1....3.........2......... Drepturi specifice creditorului..3...........1.. Competenţa materială şi teritorială .......... 9 1.................3.. 4 1.... TITLURILE EXECUTORII ....................................... Atribuţiile executorului judecătoresc .........................3........................................ 3 1..3.. 9 1.......1....................... 13 1........................1.............................5.. 4 1.....3............. Recuzarea ..... 15 Capitolul 2............... Terţii .......................3..........3........................... Identificarea părţilor......2..... Obligaţii specifice debitorului ........Cuprins Titlul I...... 11 1....................... Modalităţile şi formele executării silite..3..................... 6 1......5......... Instanţa judecătorească ..6.............................................................. 14 1.......3.....2..............1............3........ 8 1...... 7 1.................... Procurorul ......1...... 9 1...... 10 1.................4..3.....................3................2..............3.............3..........1.. Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului ....... Obligaţii specifice creditorului........3.2............. PARTEA GENERALĂ .......3.............. 3 Capitolul 1.. Conflictul de competenţă ......1.........1............................................ Definiţie ..........3............................................3........... Participanţii la executarea silită . Răspunderea executorului judecătoresc .................5.........................................3......... 3 1.....3...........................2.........1... 17 .. NOŢIUNI GENERALE..3.....3.......... 3 1... Organul de executare ..... Definiţie ...... 12 1...................... 16 Capitolul 3...... 12 1........................... 14 1...............................3...2........... Coparticiparea procesuală......3..........3.. Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată............................ Competenţa executorilor judecătoreşti............. 14 1...................................... Părţile......... 9 1................. 15 1..4.6......................................................... 4 1....4.. DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ...3.................1.....3.......................3..

..................... Cererea de executare silită .................6.1............................. Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) 33 4.............................. 22 4.................. 46 1.................... Titlul executoriu european .......................... 22 4................................4....................................................... EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ . Subiectele popririi ........3.............4..................2............ UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ..........................1.4............................3...... 53 2.... URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE ................... Hotărârea judecătorească în calitate de titlu executoriu ...................................... 42 1..........................................3.......1........... CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ......................4....... OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE..............3..... Înştiinţarea prealabilă a debitorului .. Incidente care împiedică................................. Regimul juridic al veniturilor debitorului ...... 20 Capitolul 4............................. 17 3..... 34 4.......2............ Bunuri exceptate de lege de la urmărire ......... Definiţie ........................ 54 2......... 23 4........2....4.....4........ Definiţie .........7................. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI......................4................ Instanţa competentă să judece contestaţia la executare .. Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat ...... 43 1..... 42 Capitolul 1........ Identificarea şi sechestrarea bunurilor .......................... INTOARCEREA EXECUTĂRII .... 53 2..................................................................... Procedura popririi .................................2.................................... 31 4........... 43 1.... 38 6..................................... POPRIREA ............4........................ 41 Titlul II....5. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare ...3...................... Suspendarea executării silite...................... 37 Capitolul 6........... Obiectul popririi ............1................ 29 4.................................1. 17 3.... 55 80 ....... Valorificarea bunurilor urmărite......................... 32 4...... temporizează sau sting executarea silită ...2............. 24 4... Contestaţia la executare.................. Definiţie ...........................4. 35 Capitolul 5...................3. 51 Capitolul 2............ 39 6.......... 53 2............. Procedura de judecată ........

2.......... PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE................ 75 Capitolul 1. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ ................................. 75 Capitolul 2............ Vânzarea imobilului.......................1.. Vânzarea la licitaţie................. ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ ... 75 Capitolul 3.... PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE ............................................................................... 60 4.... Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie...... Actul de adjudecare şi efectele adjudecării... 76 Capitolul 4................................................. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE ..........................Capitolul 3. NOŢIUNI GENERALE............. URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE ......................... EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE . 61 4...........5...3... 76 Capitolul 5.............................. 78 81 ..................... Definiţie ............................... 60 Capitolul 4...... 62 4....................................................... 67 Capitolul 5........... 60 4................ 71 Titlul III............. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI .. 63 4...................4..........................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful