UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA Facultatea de Drept

EXECUTAREA SILITĂ - suport de curs Asist. univ. drd. Valentin Mitea

Cluj-Napoca 2007

Titlul I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Definiţie
Executarea silită reprezintă, de regulă, cea de-a doua fază a procesului civil, desemnând procedura prin care creditorul, ca titular al unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, îl constrânge cu concursul organelor competente pe debitorul său care nu-şi execută de bună-voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, asigurându-se astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. - obişnuit, executarea silită este consecutivă fazei judecăţii.

1.2. Modalităţile şi formele executării silite în sistemul Codului
de procedură civilă, ca drept comun al executării silite - Modalităţile executării silite sunt: A. Executarea silită directă – este modalitatea de executare în cadrul căreia creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei ce-i revine debitorului conform titlului executoriu. Formele executării silite directe sunt: predarea silită a bunurilor mobile (art.575-577 C.pr.civ.), predarea silită a bunurilor imobile (578580/1 C.pr.civ.), executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face (art.580/2-580/5 C.pr.civ.);

B. Executarea silită indirectă este modalitatea de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să se îndestuleze din sumele obţinute prin vânzarea bunurilor imobile sau mobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de către un terţ. Formele executării silite indirecte sunt: urmărirea bunurilor mobile (art.411-449 C.pr.civ.); poprirea (art.452-461 C.pr.civ.); urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini (art.463466, 469-470 C.pr.civ.); urmărirea silită a bunurilor imobile (art.488-523 C.pr.civ.).

1.3. Participanţii la executarea silită
- ca activitate complexă, executarea silită implică participarea mai multor subiecţi ce săvârşesc acte de procedură în temeiul cărora se nasc, se modifică şi se sting raporturi juridice execuţionale; - vom reţine, deci, că executarea silită presupune participarea părţilor, a instanţei judecătoreşti (numită de executare), a organelor de executare (executorul judecătoresc, dar şi unele organe de executare prevăzute în legi speciale), uneori a procurorului şi a unor terţi.

1.3.1. Părţile 1.3.1.1. Identificarea părţilor - în faza executării silite ele sunt denumite creditor (zis şi creditor urmăritor, cel care este titular al dreptului arătat în titlul executoriu) şi debitor 4

civ. precum şi că nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. . regula este aceea că dreptul creditorului şi obligaţia debitorului sunt personale. mai pot avea calitatea de urmăritori: succesorii universali. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. cel care. precum şi în acele cazuri când printr-o lege specială se prevede expres. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. .453 alin. procurorul. a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăruţilor. conform art.974 C. precum şi garanţii.ultim C. .de la această regulă există şi unele excepţii: .civ.pr. atunci când legea prevede expres aceasta (ex.(zis şi debitor urmărit. . instanţa de judecată din oficiu. este ţinut de îndeplinirea obligaţiei căreia îi corespunde dreptul creditorului). cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului decedat. ceea ce înseamnă că nici o persoană nu poate urmări pe o alta decât în realizarea unui drept ce-i aparţine. în afară de debitorul propriu-zis mai pot fi supuşi urmăririi moştenitorii debitorului defunct. stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. din oficiu.).moştenitorii universali sau cu titlu universal ce au acceptat moştenirea pur şi simplu răspund cu întreaga lor 5 .45 alin. creditorii creditorului (în aplicarea art. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte.pr.2 C. deci numai cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea minorilor.sub aspectul laturii active.civ. de îndată ce hotărârea a devenit executorie potrivit legii).sub aspectul laturii pasive. în afară de titularul dreptului înscris în titlul executoriu.la nivel execuţional.: art. prin acelaşi titlu executoriu..

).2 C. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data acestei încunoştinţări.). pe numele acesteia. Coparticiparea procesuală 6 . . . . 1.avere.2. în vreme ce acceptanţii sub beneficiu de inventar răspund doar în limita activului succesoral.pr.când printre moştenitori sunt minori.397 alin. executarea anterior începută va putea continua împotriva moştenitorilor săi ce au capacitate deplină de exerciţiu numai după notificarea lor prealabilă. când cu bunul s-a garantat (gaj sau ipotecă) creanţa de realizat).pr.moştenitorii cu titlu particular sunt susceptibili de urmărire doar atunci când obligaţia de care era ţinut defunctul se află în legătură cu bunul obiect al legatului (ex.civ.1 C.când executarea silită nu se afla începută la data morţii debitorului. la locul deschiderii succesiunii. .3. decât după o prealabilă încunoştinţare colectivă a lor făcută la locul deschiderii succesiunii. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data notificării (art. titlurile executorii nu se vor putea executa împotriva moştenitorilor.1.când debitorul a decedat în timpul executării silite. executarea începută anterior se suspendă până la desemnarea ocrotitorului lor legal (art. sub sancţiunea nulităţii.civ.397 alin.

3.în ce priveşte coparticiparea procesuală în faza executării silite.. formele de executare silită putând fi îndeplinite doar distinct pentru fiecare dintre debitori.dreptul de a tranzacţiona cu privire la alegerea formei de executare şi la obiectul ei (ex: art. . căci executarea silită are caracter unipersonal şi unipatrimonial.pr. în principal. precum şi că aceştia pot stabili ca vânzarea bunurilor 7 . . . .coparticiparea pasivă. .371/4 C. precum şi cu privire la săvârşirea principalelor acte procedurale ce marchează desfăşurarea ei. în tot sau în parte.3. ca aceasta să se efectueze. în sensul unei pluralităţi de debitori urmăriţi. statuează că debitorul şi creditorul.civ. Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului Drepturile comune creditorului şi debitorului sunt.dreptul de a cunoaşte actele aflate la dosarul execuţional. .dreptul de a participa la executare personal sau prin reprezentant. următoarele: . aceasta poate fi numai activă.dreptul de a fi înştiinţaţi despre începerea executării. pot conveni. nu poate însă exista.1. în tot cursul executării silite. sub supravegherea organelor de executare. 1.dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apărării drepturilor şi intereselor lor.dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. în sensul că mai mulţi creditori pot urmări pe acelaşi debitor.

pe acela de a alege. în cazul executării silite indirecte. dacă acesta nu trebuie efectuat din oficiu. 8 . .pr. Drepturi specifice creditorului Vom reţine.obligaţia de a-şi exercita drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului recunoscut de lege. în sensul că creditorul este îndreptăţit a stabili bunurile care să fie supuse executării (mobile sau imobile) din dreptul de gaj general al creditorilor (art.4. 1.obligaţia de a avansa sumele necesare efectuării unui act de procedură a cărui efectuare o solicită. următoarele: . forma concretă de executare.).civ.1. Obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului sunt. 409 C. 407.3.supuse urmăririi să se prin bună-învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege).civil). . acest din urmă text statuând însă şi că pot fi supuse executării silite doar bunurile urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor (vezi art. care se referă generic la veniturile şi bunurile debitorului. ca principal drept specific creditorului.406. în principal. precum şi dispoziţiile art.371/3 C.pr.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor făcute în timpul executării..civ.1718 şi 1719 C.

384 /1 C.pr. inclusiv atunci când executarea silită a încetat ca urmare a efectuării voluntare a plăţii în cursul executării silite. pe aceea de a avansa sumele necesare efectuării din oficiu a actelor de executare.).obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile în frauda creditorilor săi. în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti.2. accesul la bunurile sale. Obligaţii specifice debitorului Se remarcă.. coroborat cu alin. . următoarele: .pr.din interpretarea alin. privitoare la competenţa executorului judecătoresc. 1.3.obligaţia de a suporta cheltuielile de executare.6. în cazul urmăririi silite a bunurilor. Competenţa materială şi teritorială .vom reţine. . competentă material este judecătoria.5.3.2 C.din punct de vedere al competenţei teritoriale este de observat că.2. „ instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. Instanţa judecătorească 1.3. rezultă că. judecătoria în a cărei rază teritorială se face executarea.civ. reşedinţa sau sediul unei persoane.obligaţia de a permite organelor de executare. în afara cazurilor când legea dispune altfel”. iar pentru celelalte cazuri. 1. . în încăperile ce reprezintă domiciliul.1.1.conform art. Obligaţii specifice creditorului .373 alin. ca principală obligaţie. 9 .civ. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită (art. întâi de toate.1. . întotdeauna.1.obligaţia de a nu se împotrivi organelor de executare.2. este competentă judecătoria de la locul situării bunurilor.3. .1 al aceluiaşi articol.

în principal. chiar dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel.1.2.2. . reunirea executărilor silite pornite împotriva aceloraşi bunuri. să-i comunice.civ.dispune.autorizează intrarea executorului judecătoresc în încăperile ce reprezintă domiciliul. în cazurile urgente. următoarele: ..la cererea părţii interesate obligă pe cel care.pr.3. după cum poate solicita oricăror instituţii.hotărăşte asupra cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită. efectuarea executării silite inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele stabilite de lege.solicită (acest drept fiind recunoscut şi executorului judecătoresc) celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi orice informaţie necesară efectuării executării. în scris. poate lua. reşedinţa sau sediul unei persoane. . măsura sancţionatorie a aplicării unei amenzi civile. de îndată. a pricinuit amânarea executării silite prin una din faptele prevăzute de art.încuviinţează. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti. . la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare. . 10 .în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. cu intenţie sau din culpă. la cererea executorului judecătoresc sau a persoanei interesate.108/1 şi 108/2 C. inclusiv băncilor şi oricăror persoane.soluţionează contestaţiile la executare. Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată Sunt. . . . la cererea persoanei interesate. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite.

pentru încetarea sau suspendarea urmăririi silite indirecte.în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor mobile supuse executării silite indirecte. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. .decide asupra cererii. cuantumul amenzii civile pe care debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face intuitu personae trebuie să o plătească statului. . . .. din oficiu. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Organul de executare 11 . pe zi de întârziere. în limitele legii. . formulate de debitor sau altă persoană interesată.soluţionează contestaţiile cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate prin executare. mobiliare sau imobiliare. urgenţă sau pericol.stabileşte. decide. . vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. înfiinţarea popririi în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.3. în caz de neexecutare.stabileşte valoarea bunului mobil sau imobil ce trebuie predat de către debitor şi care nu se mai află în fiinţă. ca obligaţia de predare de bunuri sau alte obligaţii de a face să fie executate fără somaţie. dispune ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul.dispune. în caz de nevoie.autorizează creditorul să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia de a face a cărei executare este refuzată de debitor. .hotărăşte asupra cererii de validare a popririi.3. 1.

este organul ce are ca principală atribuţie îndeplinirea serviciului de interes public al executării silite a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. . . nivelul minim al acestuia fiind stabilit de Ministerul Justiţiei. este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. în limitele competenţelor legale. există şi alte categorii de organe de executare. el putând însă îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege în competenţa sa.3. Definiţie . cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.în limitele şi condiţiile prevăzute de legi speciale. 1.actul îndeplinit de executorul judecătoresc. fiind de excepţie situaţia în care instanţa capătă asemenea atribuţii. următoarele: 1) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. 3) comunicarea actelor de procedură.2.în sistemul Codului de procedură civilă organul de executare este reprezentat. .coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti sunt exercitate de Ministerul Justiţiei. de executorul judecătoresc.. 4) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe.pentru serviciul prestat executorul judecătoresc are dreptul la onorariu. 2) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare.3. 12 . în principal. în regulă. . purtând semnătura şi ştampila acestuia.3.3. Atribuţiile executorului judecătoresc sunt. Executorul judecătoresc 1.1. precum şi numărul de înregistrare şi data.

biletelor la ordin şi a cecurilor. 6) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc învestit de partea interesată.5) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească (sechestrul asigurător.în cazul prevăzut la pct.1) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei unde urmează a se face executarea. 9) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa sa. Competenţa executorilor judecătoreşti . afară de cazul când urmărirea silită s-ar face asupra unor bunuri.6) competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială se va face constatarea. potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. 13 . Când bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii. 1. sechestrul judiciar.în cazul de la pct.5) competenţa aparţine executorului din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare. . 8) întocmirea. .în toate celelalte cazuri. poprirea asigurătorie).3. competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. .în cazul prevăzut la pct.3. în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor. 7) întocmirea proceselor-verbale de constatare. potrivit legii. caz în care este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. a protestului de neplată a cambiilor.3.

se soluţionează de acea judecătorie.3. . .încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare va arăta măsura în care actele îndeplinite de executorul recuzat urmează a fi păstrate. nu sunt supuse nici unei căi de atac.5. Răspunderea executorului judecătoresc .spre deosebire de procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă ivite între instanţele judecătoreşti.4.între executorii judecătoreşti pot interveni conflicte de competenţă. Recuzarea executorului judecătoresc . 5.6.se poate face în ipotezele prevăzute de art.27 pct. .1.3.pr.3.3. .când intervine între birouri situate în circumscripţii diferite.când conflictul de competenţă intervine între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii .civ. cele dintre birourile executorilor se soluţionează prin încheiere irevocabilă. la sesizarea părţii interesate.penală 14 . 3. 6. .3.încheierea prin care s-a respins abţinerea.competenţa de soluţionare a cererii de recuzare aparţine instanţei de executare. acestea putând fi pozitive sau negative.1. precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea. cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare. 1. 2.poate fi: . 1.. şi 9 C. competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat. . executorul împotriva căruia recuzarea a fost cerută putând însă declara că se abţine. Conflictul de competenţă .3. 8.

.civilă (în condiţiile legii civile pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.pr. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor. va putea cere recuzarea executorului judecătoresc sau soluţionarea conflictelor de competenţă ivite între birourile executorilor şi. iar nu al debitorului. întoarcerea executării. în condiţiile legii. să ceară punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor. .rezultă.3.5. 15 . la executarea silită pot participa şi terţe persoane. va putea face toate actele procedurale execuţionale recunoscute de lege. .conform art. 1. va putea ataca cu apel sau recurs hotărârea dată într-o contestaţie la executare. precum şi în alte eventuale cazuri expres prevăzute prin norme speciale. inclusiv solicitarea învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu. pretinde că bunul urmărit este al lui.45 alin.. Procurorul .terţul care.civ. Terţii Uneori. precum: . în genere. formulând contestaţie la executare.. când este cazul. administratorul – sechestru (în cazul urmăririi silite imobiliare).disciplinară .terţul poprit.custodele (în cazul urmăririi silite mobiliare).4. că pentru protecţia unor asemenea persoane procurorul va putea formula şi contestaţie la executare. va putea solicita. 1. procurorul poate. implicit.ultim C.3.

Sancţiuni – când creanţa nu este certă sau exigibilă. înfăţişându-şi titlul de creanţă solicită a fi avuţi în vedere la distribuirea preţului.379 alin. . emanate de la debitor sau recunoscute de el.când creanţa nu este lichidă. chiar dacă pentru această determinare este necesară efectuarea unor calcule.379 alin. . recunoscute de el sau opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau stipulaţiilor cuprinse în actul de creanţă.civ.este exigibilă acea creanţă cu privire la care termenul de plată a ei s-a împlinit. .1 C. 16 . „nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă.este certă (art..4 C.pr. DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ Caracterul creanţelor puse în executare Conform art.civ. emanate de la debitor. debitorul poate cere anularea titlului executoriu sau a formelor de executare.pr. executarea silită se va amâna până la determinarea cuantumului.) creanţa al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau care este determinabil cu ajutorul actului de creanţă.) creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte înscrisuri. lichidă şi exigibilă”.. fie şi neautentice. chiar neautentice. .civ.creditorii neurmăritori care.este lichidă (art.379 alin.pr. Capitolul 2. inclusiv cu al altor acte.3 C.

lucrări cu aşezare fixă.. strămutare de hotare. 17 .pr. constituie titlu executoriu. . . plantaţii.2. hotărârea judecătorească trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie definitivă . rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. alcătuit cu respectarea cerinţelor stabilite de lege. deşi nu sunt definitive.: întabularea unui drept în cartea funciară). pot fi puse în executare (a se vedea cazurile de execuţie vremelnică de drept – art.372 C.civ. Definiţie: Titlul executoriu este înscrisul care. executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care.pe de altă parte. există situaţii în care unele hotărâri judecătoreşti. 3. şomerilor. există situaţii de excepţie în care este necesar ca hotărârea să fie neapărat irevocabilă: desfiinţare de construcţii. potrivit legii.1.totuşi.civ. permite executarea silită a creanţei pe care o constată.: plata salariilor sau altor drepturi provenite din raporturile juridice de muncă. alte cazuri prevăzute de lege (ex.Capitolul 3. precum şi a sumelor cuvenite.278 C. despăgubiri pentru accidente de muncă. executoriu Hotărârea judecătorească în calitate de titlu Pentru a putea fi pusă în executare. TITLURILE EXECUTORII 3. potrivit legii.pr.conform art. precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale.

civ. . dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice..învestirea cu formula executorie este o cerinţă de ordine publică. .374 C. .108/4 C.civ. a se vedea: situaţiile în care se poate acorda execuţia vremelnică judecătorească („faţă cu temeinicia vădită a dreptului. precum: hotărârile date cu executare vremelnică (art. prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare sau plata de despăgubiri etc. . în orice alte cazuri prevăzute de lege.civ.pr..despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale. purtând menţiunea că este 18 .). în cazul prevăzut de art.împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formula executorie creditorul poate declara recurs în 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). De asemenea. pricini privitoare la posesiune.270 C.pr.civ.pr. încheierile executorii. debitorul putând invoca nelegalitatea învestirii sau lipsa ei doar pe calea contestaţiei la executare. numai în ceea ce priveşte posesiunea. cazul încheierilor premergătoare date în temeiul art. hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită şi care. cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează prin încheiere de către preşedintele primei instanţe.. punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului.potrivit art. unele categorii de hotărâri judecătoreşti nu trebuie învestite cu formula executorie.totuşi.civ.373/3 C. b) hotărârea să fie învestită cu formula executorie prevăzută de art.pr. reparaţii grabnice. starea de insolvabilitate a debitorului sau existenţa unei primejdii vădite în caz de întârziere a executării”).269 C. respectiv de la comunicare (pentru creditorul lipsă).pr.

civ. constituie titlu executoriu fără efectuarea altor formalităţi (art. . .hotărârea a fost pronunţată de o instanţă competentă. trebuie să se facă dovada că pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond partea a fost legal citată. Notă.dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul. că părţii i s-a creat posibilitatea de a exercita calea de atac. . între România şi statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea.de regulă.irevocabilă. fie şi de fapt. a) În ce priveşte recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene.dreptul a obţine executarea silită nu este prescris potrivit legii române. în condiţiile Regulamentului nr. 720/9 C. . de asemenea.hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunţată.pr. executarea unei hotărâri judecătoreşti străine se încuviinţează în următoarele condiţii: . .există reciprocitate. cererile formulate în acest scop de 19 . 44/2001(CE). precum şi că actul de sesizare a instanţei i s-a comunicat în timp util.hotărârea este executorie potrivit legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. cu privire la efectele hotărârilor judecătoreşti străine. .). c) Hotărârile judecătoreşti străine care nu sunt executate voluntar pot fi puse în executare pe teritoriul României în temeiul încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea sau unde domiciliază partea în contra căreia se face executarea la cererea părţii interesate (exequatur).

competenţa de a emite certificatele necesare îi aparţine primei instanţe. 44/2001.în cazul în care. competenţa de a emite certificatul îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. 57 din Regulamentul nr. hotărârea pronunţată putând fi atacată numai cu recurs. executoriu potrivit legii române. în termen de 15 zile de la comunicare. sunt de competenţa tribunalului.către cei interesaţi sunt de competenţa tribunalului.3. . În cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. b) În ce priveşte regulile aplicabile în cazul hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti: cererile pentru recunoaşterea.în scopul de a se facilita executarea silită între ţările Uniunii Europene. potrivit art. 2201/2003. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. Titlul executoriu european .în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. hotărârea pronunţată de acesta fiind supusă numai recursului. 3. 191/2007 s-a stabilit că titlurile executorii privind drepturi de 20 . prin Legea nr. se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic. . precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. competenţa de a emite certificatul îi aparţine primei instanţe.

certificarea este de competenţa primei instanţe. debitorul poate solicita instanţei competente să dispună retragerea certificatului în cazul în care acesta ar fi fost emis fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Regulamentul nr.instanţa se pronunţă asupra cererii de eliberare a certificatului fără citarea părţilor. Instanţa dispune printr-o încheiere ce poate fi atacată separat cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. constituite potrivit legii române.creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată. pot fi certificate. inclusiv cea care constată o tranzacţie judiciară sau o altă învoială a părţilor în condiţiile legii.în cazul în care titlul executoriu este un alt act autentic. certificarea este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. ca titluri executorii europene. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (CE).în termen de o lună de la comunicarea acestuia. 21 . la cererea părţii interesate. . 805/2004. prin încheiere. respectiv de la comunicare (pentru creditorul care a lipsit). . Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supus niciunei căi de atac. iar aceea prin care cererea a fost respinsă poate fi atacată cu recurs de către creditor în termen de 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). . . în condiţiile prevederilor Regulamentului nr.în cazul în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească.

Capitolul 4. numele şi domiciliul reprezentantului. arătarea titlului executoriu. obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu. 22 . . precum şi.civ. cu precizarea formei de executare silită pe care o alege). UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ 4. ea trebuie să cuprindă: arătarea executorului judecătoresc căruia i se solicită efectuarea executării. dovada calităţii de reprezentant (legal. dispoziţiile art.reprezintă actul de procedură care. emanând de la creditor. menţiunea că debitorul refuză a-şi îndeplini obligaţia în mod voluntar. când partea înţelege a acţiona printr-un reprezentant. privitoare la cererile în justiţie în general.în lipsa unor dispoziţii legale care să o vizeze expres. Cererea de executare silită . . când este cazul. Astfel. menţiunea că creanţa este certă. declanşează executarea silită. numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) creditorului şi debitorului. semnătura. cererii de executare silită îi sunt aplicabile. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI.pr.82-84 C. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ. cât priveşte determinarea elementelor ei de conţinut. .1.la cerere se vor anexa titlul executoriu (în copie). lichidă şi exigibilă.cererea se depune la executorul judecătoresc ales de creditor cu observarea regulilor de competenţă. convenţional sau judiciar).

. numai după ce se va comunica debitorului o somaţie la care se anexează o copie a titlului executoriu. 23 .pr.comunicarea somaţiei se face conform regulilor stabilite de lege pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură în general (art. . dosarului de executare.civ. în cazul ordonanţei preşedinţiale .data emiterii somaţiei şi nr. .581 alin.pr.91-100 C.conform art. acesta diferă în funcţie de forma executării silite: o zi în cazul urmăririi bunurilor mobile şi predării silite a bunurilor mobile.civ. în cazul decăderii debitorului din termenul de graţie – art. . . .civ. .art. în ipoteza aplicării art.pr. 5 zile în cazul predării silite a bunurilor imobile.ultim C.numele şi domiciliul / denumirea şi sediul debitorului..înştiinţarea debitorului prin somaţie nu este necesară când legea prevede o asemenea posibilitate (ex.pr.termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia. 2 zile în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini.semnătura şi ştampila organului de executare.pr.382 C.civ.arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează a se face executarea.387 C. . nu este necesară. executarea silită poate începe. .2. 10 zile în cazul executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de nu face.civ). dacă instanţa dispune.4. 15 zile în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile.573 C.în ceea ce priveşte termenul în care debitorul este dator a-şi îndeplini voluntar obligaţia. ..). Înştiinţarea prealabilă a debitorului .somaţia va cuprinde: . afară de cazurile când legea prevede altfel.denumirea şi sediul organului de executare.

în temeiul legii sau al hotărârii judecătoreşti. .în condiţiile legii. încheierile 24 .. .: executorii).cursul prescripţiei se suspendă: . dimpotrivă.ca excepţie.termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită (în cazul hotărârii judecătoreşti.civ.termenul general de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este de 3 ani. ori. când începe a curge de la data pronunţării hotărârii irevocabile.când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României.între părinţi sau tutore şi cel ce se află sub ocrotirea lor. cazul hotărârilor cu executare vremelnică de drept.în caz de forţă majoră. . când hotărârile primei instanţe sunt executorii (ex. precum şi între orice altă persoană care.reglementarea generală a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este oferită de dispoziţiile art. .pr. de la data rămânerii lor definitive. cursul prescripţiei poate fi suspendat sau întrerupt. .4. afară de situaţiile în care recursul este suspensiv de executare.3. temporizează sau sting executarea silită A) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: .405-405/3 C. iar acestea se află pe picior de război. administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel ordonanţa preşedinţială. Incidente care împiedică. . între curator şi acei pe care îi reprezintă. . în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare termenul general de prescripţie este de 10 ani.

25 .pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare.pe data depunerii cererii de executare silită.cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire. în orice mod. . a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii.. însoţite de titlul executoriu. . înainte de începerea executării silite sau în timpul acesteia. . . .cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal şi cât timp pentru cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost desemnat cel care să-i încuviinţeze actele.administrate.pr. . Prescripţia nu se suspendă atâta timp cât suspendarea s-a dispus la cererea creditorului urmăritor.Cursul prescripţiei se întrerupe: . se va socoti şi timpul scurs anterior.Efectul suspendării prescripţiei este acela de oprire a cursului prescripţiei pe timpul cât dăinuie cauza de suspendare.în alte cazuri prevăzute de lege.civ. el reluându-se la încetarea acestei cauze. . prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate.pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. . la reluare.pe data îndeplinirii de către debitor.între soţi în timpul căsătoriei. .2 C.453 alin.pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent. în condiţiile art. chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent. a datoriei. .

Suspendarea voluntară concretizează principiul disponibilităţii.în alte cazuri prevăzute de lege. când printre moştenitori sunt minori. . 26 . . după caz. .în cazul în care. contestaţia în anulare ori revizuirea. după caz.poate fi voluntară sau legală.492 alin.pe data depunerii cererii de reluare a executării în condiţiile art. instanţa a dispus suspendarea executării hotărârii ce reprezintă titlu executoriu şi care face obiectul acestor căi de atac. B) Suspendarea executării silite .1 C. .371/6 alin. urmând a fi admisă doar în cazul în care împiedicarea creditorului de a acţiona s-a datorat unor motive temeinice.în cazul morţii debitorului.civ. survenită după pornirea executării silite.Întreruperea prescripţiei are ca efect ştergerea prescripţiei începute înainte de apariţia cauzei de întrerupere şi curgerea unui nou termen. . . (când s-au descoperit noi bunuri ale debitorului).2 C.până la soluţionarea cererii formulată de debitorul terenului ipotecat în condiţiile art.Suspendarea legală intervine: . atunci când debitorul sau altă persoană interesată au depus valoarea ce se cere ori. însă numai pentru 8 zile. a bunului reclamat. ea intervenind: atunci când creditorul solicită aceasta. exercitându-se recursul sau.Repunerea în termenul de prescripţie poate fi cerută instanţei de executare de creditor în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. . până la numirea reprezentantului legal..pr. .în cazul declarării apelului în termenul legal.civ.pr.

pr.pr.pr. fără să fi urmat alte asemenea acte. înainte de împărţirea preţului adjudecării. suspendarea împărţelii preţului până la judecarea cererii de evicţiune (art.. dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare.). la solicitarea adjudecatarului.521 C. datorită inactivităţii creditorului.1 C.389 alin..termenul de perimare nu curge dacă actul de executare trebuia îndeplinit din oficiu. . termenul de perimare curge de la data încetării suspendării. . . executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei. o cerere de evicţiune. .499 alin.civ.civ.în cazul admiterii cererii formulate în cadrul urmăririi silite imobiliare de debitor pentru ca plata datoriei să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale debitorului pe timp de 6 luni (art.în cazul în care executarea silită a fost suspendată din alte motive decât la cererea creditorului. instanţa de executare va putea să dispună.conform art.este o sancţiune procedurală care are ca efect desfiinţarea actelor de executare.2 C.). C) Perimarea executării silite .în cazul formulării contestaţiei la executare. 27 .în cazul în care terţul ce se pretinde proprietar al bunului imobil urmărit a formulat. dacă s-a solicitat şi obţinut şi suspendarea executării silite. .civ. .Perimarea are ca efect desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză.

s-au achitat cheltuielile de executare.executarea silită nu se poate face decât în zilele lucrătoare şi. .dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu. În acest caz executorul va urma a preda debitorului titlul executoriu. . menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor. .imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile. şi în aceste cazuri. . precum şi alte sume datorate potrivit legii. executarea silită începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. .creditorul a renunţat la executare.acordarea unui termen de graţie în beneficiul debitorului de către instanţa care a judecat pricina. intervine în următoarele cazuri: .încetarea executării silite este un incident procedural care. E) Alte impedimente care pot surveni în timpul executării silite. . împiedicând sau temporizând executarea silită sunt: . oricum. iar în cazurile urgente preşedintele instanţei de executare va putea încuviinţa efectuarea executării inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele sus-arătate. Totuşi.executarea silită nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri.D) Încetarea executării silite . nu înainte de ora 6 şi după ora 20. menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea din obligaţie ce a fost executată.termenul stabilit de lege pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului.a fost desfiinţat titlul executoriu. executorul va restitui creditorului titlul executoriu. potrivit legii. afară de situaţia în care imobilul urmărit este proprietatea comună a celor de mai sus şi a unei 28 .

493 C. .persoane cu capacitate de exerciţiu deplină. 4.). efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire se refuză. obligarea executorului la începerea executării ori lămurirea titlului executoriu. ei trebuind să ceară mai întâi împărţeala acestora. Contestaţia la executare Definiţie: . aflate în posesiunea debitorului (art. procurorul solicită instanţei anularea ori îndreptarea unor acte de executare. contestaţia la executare are fie caracterul unei căi de atac specifice executării silite (când este exercitată de creditor sau debitor).în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat.pr. Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărţeala (art. . iar obligaţia înscrisă în titlul executoriu este comună (art.). .civ.pr. .).civ.4. anularea titlului executoriu.pr. poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie. fie al unei acţiuni civile (când este exercitată de un terţ 29 .creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună.492 alin.civ. care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară.este mijlocul procedural specific fazei executării silite a procesului civil prin intermediul căruia persoanele vătămate prin executare sau interesate ori.491 C.beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune în cazul fidejusiunii. anularea ori încetarea executării silite însăşi.sub aspectul naturii sale juridice. dobânditorul acestui bun. în anumite condiţii.2 C.

Prin urmare. pentru aceasta părţilor fiindu-le recunoscute în faza judecăţii. . ci pentru a aceea a debitorului şi în raport cu care ei nu sunt ţinuţi a răspunde.399 C. contestaţia la executare poate avea ca obiect fie lămurirea înţelesului. Obiectul contestaţiei la executare: . fie urmărirea silită însăşi (caz în care este denumită contestaţie la executare propriu-zisă). 4.pr. 4. după caz.ce se pretinde proprietar al bunului ori bunurilor ce fac obiectul executării silite sau invocă un alt drept real cu privire la acestea). .conform art. întinderii sau aplicării titlului executoriu (caz în care ia forma contestaţiei la titlu). precum: nerespectarea dispoziţiilor 30 .astfel fiind.pr. al clarificării înţelesului ori întinderii lui sau precizării limitelor lui de aplicare. . nu s-ar putea pune în discuţie legalitatea ori temeinicia titlului. căci acesta se află intrat în puterea lucrului judecat (dacă este o hotărâre judecătorească). .prin contestaţia la titlu este pus în discuţie însuşi titlul executoriu. Subiectele contestaţiei la executare . pot introduce contestaţie la executare creditorul sau debitorul.potrivit dispoziţiilor art. însă nu sub aspectul validităţii sale de fond. contestaţia la executare poate fi făcută de către „cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”. ci doar în scopul lămuririi.prin contestaţia la executare propriu-zisă sunt puse în discuţie aspecte de nelegalitate ale executării silite.la îndemâna terţilor stau însă şi alte mijloace de apărare.1. precum şi orice terţe persoane care pretind că li se urmăresc bunuri nu pentru propria lor obligaţie.. precum. prin lege.civ.4.4.399 C.2. căile de atac.civ. acţiunea în revendicare ori cea posesorie sau acţiunea confesorie de uzufruct.

ulterioare somaţiei. apărări de fond (privitoare la existenţa. trebuie admisă ca excepţie.civ. obiectiv. De asemenea. depăşirea limitelor în care pot fi urmărite veniturile băneşti. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare 31 .ultim C. a unei cauze de stingere a obligaţiei debitorului etc.3.pr. 4. Totuşi. . după care se poate trece la efectuarea actelor propriu-zise pentru executare.regula este că printr-o contestaţie la executare nu se poate modifica nici în totul şi nici în parte titlul executoriu ce întemeiază urmărirea. chiar dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanţă judecătorească. stabileşte că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca. refuzul nejustificat executorului judecătoresc de a îndeplini un anume act de executare sau de a porni executarea silită. nerespectarea termenelor.privitoare la învestirea cu formulă executorie a titlului executorii.399 alin. în cadrul contestaţiei la executare.4. dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac. prescripţia dreptului de a cere executarea silită. ipoteza invocării ca apărări de fond a unor cauze de stingere a obligaţiei consemnate în titlul executoriu (precum plata voluntară. ca excepţie. căci. întinderea şi valabilitatea creanţei) împotriva titlului executoriu. acestea nu puteau fi invocate în faza judecăţii. compensaţia etc. neobservarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de timp şi formă cerute în legătură cu efectuarea executării. ulterior rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătoreşti puse în executare. caracterul incert.) ce au intervenit după rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii. urmărirea unor bunuri declarate de lege ori de părţi ca insesizabile. intervenirea. nelichid sau neexigibil al creanţei creditorului. urmărirea unor bunuri care nu-i aparţin debitorului. art. perimarea executării silite.

. competenţa de soluţionare îi aparţine instanţei de executare. contestaţia la executare propriu-zisă se introduce la instanţa de executare.4.contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.4. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: .astfel. după caz. . la organul de jurisdicţie.pr. întinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestaţia la titlu) se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută ori. întinderii sau aplicării unui titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie. comunicarea (terţul poprit) ori înştiinţarea (debitorul poprit) privind înfiinţarea popririi. .stabilirea instanţei competente este influenţată de obiectul contestaţiei la executare. . în genere.civ. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice.contestaţia la titlu privitoare la dispoziţiile cu caracter civil cuprinse într-o hotărâre judecătorească penală se soluţionează de către instanţa penală care a pronunţat hotărârea ce se execută.cel interesat a primit. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit.conform art. .contestaţia privitoare la înţelesul.. Totuşi. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare . . 32 .contestaţia la executare propriu-zisă privitoare la executarea dispoziţiilor cu caracter civil dintr-o hotărâre penală se soluţionează de către instanţa civilă de executare. dacă se solicită lămurirea înţelesului.401 C. 4.

numele şi domiciliul (sediul şi denumirea) contestatorului şi ale intimatului ori intimaţilor.civ. dacă este cazul. .pr. cele ale reprezentantului. contestatorul poate solicita repunerea în termenul de exercitare a contestaţiei la executare.4.în condiţiile art.. .103 alin.civ. dovezile care susţin contestaţia şi semnătura.82-84 C.) pentru protecţia dreptului său. 4. termenul de 15 zile curge de la data când s-a efectuat vânzarea bunului (în cazul executării silite indirecte) ori de la data predării silite (în cazul executării silite directe) a bunului. se va alătura la cerere şi dovada calităţii de reprezentant. întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită. . motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei. obiectul (ce anume contestă). prin contestaţia la executare ce o formulează.1 C. Neintroducerea contestaţiei de către terţ în acest termen atrage decăderea lui din dreptul de a formula contestaţie la executare.în lipsa unor prevederi legale exprese rămân aplicabile dispoziţiile art. de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare. privitoare la cererile în justiţie în general. 33 .când o terţă persoană pretinde. al executorului. însă terţului îi rămâne deschisă calea unei acţiuni de drept comun (revendicare. Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) .. ceea ce înseamnă că ea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei. în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie. că asupra bunului supus urmăririi deţine un drept real.debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori.contestaţia privind lămurirea înţelesului.5.pr. acţiunea posesorie etc.

civ.potrivit art. Regimul procedural al judecăţii este. .la depunerea contestaţiei se va face şi dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar. . de regulă. următorul: . când este posibil. de către partea interesată şi împărţirea bunurilor comune. îndreptarea.4. anularea ori lămurirea titlului executoriu. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată de executorul judecătoresc.în cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat. .. a acestui act.sub aspectul efectelor. 4.hotărârea dată în soluţionarea unei contestaţii la titlu este supusă căilor de atac recunoscute de lege împotriva hotărârii reprezentând titlul executoriu. . fie propriu-zisă fie la titlu. calculate în raport cu dispoziţiile legii.402 C. Procedura de judecată . când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă. ea poate fi atacată inclusiv cu apel atunci când este formulată de un terţ care se pretinde titular al unui drept real asupra bunului urmărit sau când prin contestaţie s-a solicitat. reţinem că în cazul admiterii contestaţiei instanţa dispune. . anularea ori încetarea executării silite însăşi. totuşi.. la plata de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. se judecă . după caz: anularea actului de executare contestat. în principal.6. .judecata se face de urgenţă şi cu precădere. 34 . contestaţia la executare. la cererea celui interesat.pr. taxa de timbru se restituie. după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă.părţile se citează. In caz de admitere a contestaţiei.termenele fixate de instanţă trebuie să fie scurte.hotărârea (sentinţa) dată în primă instanţă cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă este atacabilă doar cu recurs.

Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.când bunurile supuse urmăririi sunt perisabile („supuse stricăciunii.cauţiunea ce trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. cauţiunea depusă fiind deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă. preşedintele instanţei poate dispune fără citarea părţilor. însă nu şi vânzarea bunurilor. . o cauţiune.403 C.civ. Suspendarea executării silite . dacă s-a plătit cauţiunea stabilită de lege. în sarcina contestatorului. .afară de cazurile în care legea ar stabili altfel. 4. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare. dacă este cazul.pr. 35 .4. permite instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei ca până la soluţionarea acesteia sau a altei cereri privind executarea silită să dispună suspendarea judecăţii.instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere executorie susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea ei cu părţile.instanţa va putea dispune şi obligarea lui la plata unei amenzi civile de la 50 la 700 lei.7. prealabil dispunerii suspendării instanţa este datoare să stabilească. . pieririi sau deprecierii”) se va putea suspenda doar distribuirea preţului. prin încheiere. . .în cazuri urgente.art.

.

INTOARCEREA EXECUTĂRII . restabilirea situaţiei anterioare executării silite întrucât titlul executoriu sau executarea silită însăşi au fost desfiinţate.În ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de întoarcere a executării. în principiu. Într-o asemenea situaţie. Fac excepţie situaţiile de urmărire silită a bunurilor imobile. b) această regulă nu este însă de aplicaţie generală. urmărirea silită asupra bunurilor imobile).2 C. deoarece în cazul urmăririi bunurilor mobile. precum şi în cazul popririi titlurilor de valoare. mituieşte executorul judecătoresc pentru a face o executare silită nelegală). bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit (concret. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini. vânzarea fiind desfiinţată ori de câte ori adjudecatarul a fost de rea-credinţă.civ. 2) a existat fraudă din partea terţului adjudecatar (ex. repunerea în situaţia anterioară ia forma restituirii către debitor a bunului ce a făcut obiectul urmăririi.Capitolul 5. .desemnează. este vorba de: executarea silită directă. vom avea în vedere că: . în favoarea debitorului. poprirea ce poartă asupra unor sume de bani. când: 1) adjudecatar este creditorul.404/1 alin.pr. repunerea în situaţia anterioară se realizează prin restituirea de către creditor.. actualizate în raport cu rata inflaţiei. sub aspectul restabilirii situaţiei anterioare trebuiesc făcute următoarele precizări: a) conform regulii afirmate de art. a sumei rezultate din vânzare.

iar hotărârea reprezintă titlul executoriu. fiind necesar ca debitorul îndreptăţit să formuleze o cerere cu acest obiect.pot fi supuse executării silite veniturile şi bunurile debitorului. . ea va putea fi cerută în condiţiile dreptului comun.restabilirea situaţiei anterioare nu se realizează de drept. recurs sau care a judecat o cale de atac de retractare) ori executarea silită însăşi (ex. măsura va putea fi luată.: instanţa ce a soluţionat contestaţia la executare). a instanţei judecătoreşti competente potrivit dreptului comun.instanţa competentă să soluţioneze această cerere este cea care a desfiinţat titlul executoriu (instanţa de apel. Capitolul 6. de către instanţa ce rejudecă fondul după casare.. însă nu a dispus şi întoarcerea executării. nu s-a luat această măsură. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE . 38 . deşi este prevăzută. însă numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorilor şi sub condiţia ca legea sau părţile să nu le fi declarat neurmăribile.când instanţa de recurs a hotărât casarea cu trimitere. printr-o cerere. . iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege ori. ea se va putea obţine prin sesizarea. .când titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicţional decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acest organ ori de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. . la instanţa competentă potrivit regulilor generale în materie de competenţă.când întoarcerea executării nu s-a dispus în condiţiile de mai sus. la cererea părţii.

: poprirea asupra salariului). fiind de excepţie situaţia în care pot fi supuse urmăririi bunuri aparţinând unor terţi (ex.în cazul executării silite directe. acestea având caracter direct personal. conform Decretului-Lege nr. . sub acest aspect.: locuinţele cumpărate prin creditare. bunurile cumpărate în rate.1. obiectul executării silite este reprezentat de oricare dintre bunurile urmăribile aflate în patrimoniul debitorului la momentul executării.. cu următoarele distincţii: 39 . după cum urmează: a) Bunuri insesizabile (exceptate de la urmărire) datorită caracterului lor inalienabil: .280/1990). şi insesizabile (ex.în cazul executării silite indirecte. din fondul locativ de stat. obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei arătate în titlul executoriu.bunuri inalienabile temporar şi. deci.61/1990.dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. b) Bunuri insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. conform HG nr. 6. caz în care cumpărarea nu poate fi făcută fără autorizarea prealabilă a CEC. că numai bunurile aflate în patrimoniul debitorului pot face obiectul executării silite. prin aceasta. Bunuri exceptate de lege de la urmărire Vom distinge. .rezultă. fiind posibilă inclusiv urmărirea bunurilor viitoare (ex.: imobilul ipotecat de către debitor şi vândut unui terţ). .

inclusiv animalele de muncă. amenzi sau alte creanţe privilegiate asupra imobilelor. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor putea fi urmărite. alimentele necesare până la noua recoltă.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale.. inventarul agricol.b. şi anume: . furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului.alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni. . dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. c) Bunuri insesizabile în temeiul voinţei părţilor 40 . animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă. chirii.bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale. . în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură. ..bunuri supuse unei insesizabilităţi condiţionate şi relative. sens în care avem în vedere că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi urmărite decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi doar pentru obligaţii de întreţinere.2.1.combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă. afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei. b. iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura.bunuri supuse unei insesizabilităţi necondiţionate (în sensul că este fără interes dacă debitorul mai deţine ori nu şi alte bunuri urmăribile) şi absolute (în sensul că este fără însemnătate felul creanţei). precum şi obiectele de cult religios.

adică doar o parte a acestora nu poate fi urmărită. prevede că în tot cursul executării silite.veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. afară de cazul când legea prevede. 6. Astfel: . dar parţiale (parţiale. art.până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii. . prin norme speciale. altfel.dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume. distingem între: a) Venituri supuse unei insesizabilităţi absolute.pr.până la ½ din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze.salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului. . pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale. 371/4 C. cealaltă făcând obiect al urmăririi). pot fi urmărite.2.astfel. 41 .civ. Regimul juridic al veniturilor debitorului În ce priveşte veniturile debitorului. ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege. în tot sau în parte. doar asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. sub supraveghea organului de executare. . precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: ..

nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale.civ. c) Venituri insesizabile absolut şi total . EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ Capitolul 1. Sancţiunea nerespectării celor de mai sus este nulitatea urmăririi silite. se va realiza cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. diurnele. Titlul II. ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă.întră în această categorie alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii. ajutoarele de maternitate şi cele acordate în caz de deces. ca de altfel şi a veniturilor insesizabile absolut şi parţial. care nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. afară de cazurile când legea ar dispune altfel.b) Venituri supuse unei insesizabilităţi relative şi parţiale . URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE 42 . stabilite potrivit legii.astfel. bursele de studii acordate de stat.563 C. mai sus-arătate.. Aceste venituri vor putea fi urmărite în limita a ½ din cuantumul lor.pr. iar distribuirea lor. ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav. compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale. precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială. precum şi sumele cuvenite şomerilor.

solicitându-i să plătească ceea ce datorează. după care.cunoaşte următoarele etape: a) identificarea şi sechestrarea bunurilor. executorul judecătoresc va solicita efectuarea unei expertize de stabilire a valorii lor de circulaţie. iar acesta nu şi-a executat voluntar şi în totul obligaţia ce-i revine potrivit titlului executoriu.dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă sau când refuză să deschidă uşile camerelor ori ale mobilelor sau dacă nici debitorul. însoţit de un lucrător de poliţie ori de primar sau un ajutor al acestuia. .1. precum şi la evaluarea lor cu acordul creditorului şi debitorului. o copie a raportului de expertiză urmând a fi comunicată debitorului. c) distribuirea sumei obţinute prin vânzare. va proceda la identificarea bunurilor. primarul sau ajutorul său se pot retrage. nu sunt prezenţi.după ce uşile s-au deschis în condiţiile de mai sus. sub sancţiunea nulităţii. fiind suficientă înlocuirea lor cu doi martori având deplină capacitate de exerciţiu. 1.dacă se constată că a trecut o zi de la comunicarea somaţiei către debitor.2. . . executorul judecătoresc trebuie să fie. constatând refuzul debitorului de a plăti.când acest acord al părţilor nu se poate realiza. lucrătorul de poliţie. .executorul va proceda la somarea verbală a debitorului. executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare se va deplasa la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile.este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul tinde la realizarea creanţei sale prin vânzarea bunurilor mobile ale debitorului. inclusiv la locul deţinerii lor de către un terţ. 43 .1. nici o rudă care să-l reprezinte. b) vânzarea bunurilor. . Definiţie . Identificarea şi sechestrarea bunurilor .

arătarea locului. prenumele şi domiciliul părţilor.enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face urmărirea. însă având dreptul de a participa.civ.arătarea. dacă doreşte. din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe tot timpul cât durează executarea. sub sancţiunea unei amenzi civile de la 200 lei la 1000 lei. având şi semnificaţia începutului executării silite propriuzise. 44 . totodată.numele.108/3108/5 C.descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecărui bun. întocmirea procesului-verbal marchează momentul sechestrării bunurilor urmărite. a bunurilor cu privire la care creditorul a arătat că doreşte a fi urmărite. . . . creditorul neavând obligaţia de a fi prezent la efectuarea acestor acte de executare. când este cazul. dacă aceasta este cu putinţă. precum şi răspunsul lui. care va cuprinde: . .acest proces-verbal trebuie să fie semnat de executorul judecătoresc. ale executorului judecătoresc. . .pr. zilei şi orei când s-a făcut urmărirea. după aprecierea executorului judecătoresc. când a fost de faţă. . debitorul putând fi obligat inclusiv la plata unor eventuale despăgubiri cauzate creditorului. în cazul în care fapta nu constituie infracţiune.executorul judecătoresc va întocmi de îndată un proces-verbal.deschiderea camerelor şi obiectelor de mobilier trebuie făcută treptat.. conform procedurii arătate de art.menţiunea că debitorul a fost somat verbal să plătească. precum şi ale altor persoane care au fost de faţă la urmărire. precum şi de toate persoanele ce au participat la urmărire.

sechestrul simplu presupune lăsarea bunurilor în custodia debitorului. la domiciliul său. aceasta are dreptul la o remuneraţie stabilită de executorul judecătoresc avându-se drept criteriu activitatea depusă de custode. după cum. pietre preţioase. cu sigilii sau cu ridicata. însă pe fiecare dintre ele ori pe uşa camerei sau dulapului în care se află se va aplica sigiliu.un exemplar al procesului-verbal se lasă debitorului sau. 2) creditorul se opune lăsării bunurilor în custodia debitorului întrucât există pericolul ca debitorul să înstrăineze.debitorul va putea folosi bunurile sechestrate numai dacă. din suma obţinută prin vânzarea bunurilor. cât şi creditorul sunt de acord. însă acesta se va putea îndestula cu precădere la finele executării.. . însă numai dacă atât debitorul. titluri de valoare. colecţii 45 . acestea nu-şi pierd din valoare prin întrebuinţare. . să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate.când bunurile supuse sechestrării sunt sume în lei sau valută. . Remuneraţia acordată custodelui. precum şi celelalte cheltuieli pe care le presupune ridicarea bunurilor vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor. bunurile rămân deci la debitor.sechestrul cu ridicata presupune încredinţarea bunurilor unui terţ numit custode şi poate fi dispus dacă: 1) debitorul refuză să primească bunurile în custodie ori nu este prezent la înfiinţarea sechestrului. . un exemplar se va lăsa şi custodelui.sechestrul dispus de executorul judecătoresc poate fi: simplu.când custode este o altă persoană decât debitorul. faţă de natura lor. . poate fi dispus de executor doar dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze. când el lipseşte. Prin urmare.sechestrul cu sigilii. . când este cazul. . înfiinţarea unui sechestru cu sigilii exclude posibilitatea ca debitorul să poată folosi bunurile. chiar dacă. obiecte din metale preţioase. prin natura lor. ele n-ar pierde din valoare ca urmare a folosirii. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. iar prin sechestrare au fost lăsate în custodia debitorului. obiecte de artă.

la valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul stabilit prin acordul creditorului şi debitorului sau. şi de funcţionarul ce a primit bunurile.alte modalităţi prevăzute de lege.2. prin expertiză.3.vânzarea bunurilor la licitaţie publică. declarând şi el urmărite aceste bunuri. . Vânzarea făcută de către debitor 46 . manifestându-şi voinţa de a cumpăra. în lipsă. . în acest caz. Vânzarea directă – constă în vânzarea bunului către un terţ care.valorificarea bunurilor sechestrate se poate face într-una din următoarele modalităţi: .vânzarea directă de către executorul judecătoresc. .valoroase sau alte asemenea bunuri. b.1.potrivit legii.vânzarea făcută de debitor. b. executorul poate proceda. va arăta în procesul-verbal această împrejurare. sechestrarea acestora se face întotdeauna cu ridicata. în sensul că bunurile se depun cel târziu a doua zi la unităţi specializate. cu acceptul ambelor părţi. plăteşte preţul cerut. precum şi numele executorului judecătoresc ce face urmărirea. . . Valorificarea bunurilor urmărite .dacă executorul judecătoresc constată că bunurile mobile ale debitorului au fost deja sechestrate în cadrul unei alte executări silite. semnarea procesului-verbal de sechestru urmând a fi făcută. 1.

precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus. nici în mai mult de două luni calculat de la data procesului-verbal de sechestru ori.acest termen va putea fi scurtat sau prelungit atunci când creditorul şi debitorul o solicită de comun acord.sub aspectul termenului de vânzare.pr.conform art. dispune că vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni. un altul stabilit de către executor. . însă nu şi pe creditor. art.civ.despre acestea executorul îl va înştiinţa pe debitor.civ.pr. executorul judecătoresc este obligat să fixeze data. . ora şi locul licitaţiei. după caz. 47 .în acest caz.431 alin. în cazul în care i se încuviinţase debitorului efectuarea vânzării. . în principal. indicând numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) potenţialului cumpărător.. . debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. următoarele: .434 C. va putea fi scurtat de către executor din oficiu atunci când sunt supuse vânzării bunuri perisabile. de asemeni. însă aceasta nu s-a realizat. . să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate.. dacă şi creditorul este de acord.2 C.3. executorul judecătoresc va putea.locul vânzării este acela unde se află bunurile sechestrate sau. Vânzarea la licitaţie publică Regimul procedural ataşat acestei modalităţi de vânzare presupune. de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul. când există motive temeinice.în termen de o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru ori. b. în termen de o zi de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul propus.

. locul sau ora vânzării au fost schimbate de către autoritatea competentă.publicaţia de vânzare va fi afişată la locul licitaţiei.în regulă. se vor face alte publicaţii şi anunţuri. bunurile oferite spre vânzare şi preţul de începere a licitaţiei pentru fiecare dintre ele (preţul stabilit prin acordul părţilor ori. cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere. cel mai târziu până la începerea licitaţiei.cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru licitaţie. a consemnat la Trezoreria Statului. el urmând a-l recupera din sumele obţinute prin vânzare. executorul va întocmi publicaţia de vânzare. cel stabilit prin expertiză). la dispoziţia executorului judecătoresc. primind de la acesta chitanţă liberatorie. . . când el lipseşte. . ora şi locul licitaţiei. . de primarul localităţii ori de un ajutor al acestora. el va preda bunurile către executor. 48 . precum şi atunci când data.costul acestor publicaţii şi anunţuri va fi avansat de către creditor.în ziua stabilită pentru vânzare. iar atunci când se apreciază ca necesar vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie. se vor rupe sigiliile.. la sediul organului de executare al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi la cel al instanţei de executare.când bunurile au fost sechestrate cu sigilii. executorul va fi însoţit de un lucrător de poliţie.când datorită formulării unei contestaţii sau dacă părţile au convenit. . când s-a numit un custode. executorul se va deplasa la locul unde se află bunurile.publicaţia de vânzare va arăta: data. în aceleaşi condiţii. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la orice altă instituţie bancară. dacă bunurile se află în altă localitate. . poate participa la licitaţie orice persoană (inclusiv creditorii urmăritori sau intervenienţii) care.

când adjudecatar este un creditor urmăritor sau intervenient.- vânzarea se face în mod public de către executorul judecătoresc. după caz. păstrând dovada consemnării. de îndată. în caz de preţ egal. adjudecatar urmând a fi declarat acela care după trei strigări succesive. fiind posibilă şi valorificarea bunului printr-o altă formă de vânzare.validitatea vânzării nu este afectată dacă a existat un singur ofertant. bunurile ar fi vândute. în funcţie de natura şi destinaţia lor. în numerar. dacă adjudecatar este creditorul urmăritor.executorul este obligat să consemneze. . făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări. cu ordin de plată sau prin orice alt instrument legal de plată. . la cel mai mare preţ oferit. . va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit. în acest caz. . oferă preţul cel mai mare. precum şi 49 . licitaţia se va relua. executorul judecătoresc îi va putea acorda adjudecatarului un termen de până la 5 zile în interiorul căruia să depună suma.dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior celui al creditorului adjudecatar.după adjudecarea bunului. la acelaşi termen. primul adjudecatar va suporta costurile celei de-a doua vânzări. Totuşi. o parte din ea.preţul de începere a licitaţiei este cel arătat în publicaţiile de vânzare. adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ. . . . sumele de bani obţinute. el va putea depune în contul preţului întreaga sa creanţă ori. sub condiţia de a fi serios. acesta oferind spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună. acesta nu poate dobândi bunul la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei.dacă adjudecatarul nu depune preţul de îndată ori în termenul ce i-a fost acordat de executor.

executorul judecătoresc îi va elibera fiecăruia dintre adjudecatari o dovadă care va face menţiune despre data şi locul licitaţiei. . .vânzarea făcută în condiţiile de mai sus are ca principal efect transmiterea către adjudecatar a dreptului de proprietate asupra bunului (bunurilor). 50 . creditor. predarea bunului se va face doar după plata preţului.desfiinţarea vânzării la licitaţie va putea fi dispusă împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul doar dacă a existat fraudă din partea acestuia. bunul adjudecat şi preţul adjudecării. adjudecatarul este îndreptăţit la a-i fi predat bunul.când adjudecatar a fost creditorul. .din momentul plăţii integrale a preţului.după închiderea licitaţiei executorul va întocmi un proces-verbal care va descrie desfăşurarea acesteia şi rezultatul ei. proces-verbal ce va fi semnat de executor. aceste sume urmând a fi constatate de executor printr-un proces-verbal cu valoare de titlu executoriu.: acţiunile nominative) adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său în temeiul unei copii legalizate de pe procesul-verbal menţionat mai sus.eventuala scădere a preţului. .când adjudecatarului i s-a acordat un termen de plată. . numele adjudecatarului. . în cazul titlurilor de credit normative (ex.închiderea licitaţiei are loc de îndată ce sumele obţinute prin vânzare sunt suficiente pentru îndestularea creditorilor şi acoperirea cheltuielilor de executare. depusă de primul adjudecatar anterior licitaţiei. . ele pot fi reţinute din cauţiunea de 10% din preţ. debitor şi adjudecatar. . vânzarea va putea fi desfiinţată „dacă există temei de nulitate”. însă până la predare adjudecatarul suportă riscul pieririi bunului (res perit domino).această dovadă constituie titlu de proprietate. .

atribuirea se va face cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art.dacă bunul (bunurile) nu s-au putut vinde. diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei. bunurile rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrării lor. orice creditor care.când mai mulţi creditori declară că doresc să preia bunul. ele se restituie debitorului. . potrivit legii. creditorul va prelua bunul doar dacă depune.4. când nici creditorul nu doreşte preluarea.pr.dacă preţul este mai mare decât valoarea creanţei. dacă nici astfel bunurile nu au putut fi valorificate.civ..1. Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat .563 şi 564 C. . In interiorul acestui termen executorul poate proceda la o nouă valorificare a bunurilor. la data preluării ori în termenul acordat de executor. 51 . putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului le poate prelua în contul creanţei sale la preţul de începere a licitaţiei.

.

.2.cererea de poprire poate fi formulată şi de creditorul creditorului (art. debitorul poprit şi terţul poprit.pr. un alt raport juridic existent între debitorul poprit şi terţul poprit. precum şi de procuror. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta o le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data formulării cererii de poprire.calitatea de creditor popritor o pot avea atât creditorii chirografari.procedura popririi nu exclude pluralitatea creditorilor.ultim C. 2. iar terţul poprit îi datorează debitorului poprit.). Definiţie. cât şi pe aceea a debitorului poprit şi a terţului poprit. fie pentru că . POPRIREA 2.civ. .974 C. ambele fiind raporturi de obligaţie. însă acesta din urmă numai pentru apărarea intereselor minorilor.de esenţa popririi nu este însă numărul subiectelor.creditorului popritor îi revine obligaţia de a dovedi atât propria sa calitate. . în sensul că debitorul poprit datorează creditorului popritor. trei subiecte: creditorul popritor. .pr.). cât şi cei care se bucură de o garanţie reală sau personală ori de privilegii.Capitolul 2. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor (art. obişnuit.civ. Poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani.45 alin.1. . ci acela al raporturilor juridice existente la data formulării cererii: un raport juridic existent între creditorul popritor şi debitorul poprit. Subiectele popririi . fie pentru că mai mulţi creditori pornesc procedura împotriva unui singur debitor.poprirea presupune.

3.în situaţia pluralităţii creditorilor. cecul.civ.terţ poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are calitatea de debitoare a debitorului poprit.la poprirea pornită de un singur creditor se alătură alţi creditori ai debitorului poprit. contul curent sau alte bunuri mobile incorporale). titlurile de valoare deţinute de terţi (titluri de împrumut. biletul la ordin şi.nu sunt însă supuse executării silite prin poprire: .pr. de asemenea. .civ. însă plata efectivă va fi făcută de terţul poprit doar pe măsura ce vor deveni exigibile. iar când este cazul şi cu respectarea art. .. salariile) ale debitorului.409 C.pot forma obiect al popririi şi sumele datorate în viitor debitorului (cele care corespund unor creanţe neajunse încă la scadenţă). 54 .sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. obiectul popririi poate reprezentat de: sumele de bani pe care debitorul poprit le are de primit de la terţul poprit.de pe temeiul art. distribuirea sumei deţinute de terţul poprit se va face conform art..debitor poprit este persoana fizică sau juridică ţinută de îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu şi care are calitatea de creditor al terţului poprit.pr. în genere. însă plata efectivă a unor asemenea creanţe va fi făcută doar în momentul exigibilităţii lor. . . efectele de comerţ (cambia. 2. acţiuni sau obligaţiuni emise de societăţile comerciale).452 C.563 şi urm. Obiectul popririi .civ.pot fi urmărite. şi veniturile periodice (ex. . care pot face obiect al popririi deşi nu sunt însă exigibile.. .pr. C.

să arate titlul executoriu în temeiul căruia se solicită poprirea şi valoarea creanţei (capital.82. 83 C.sumele necesare plăţii drepturilor salariale.întotdeauna obligatorie – a înfiinţării popririi (incluzând. .presupune două faze: una .în scopul înfiinţării popririi. deci să dispună înfiinţarea popririi. . şi care presupune sesizarea instanţei de executare.organul competent să soluţioneze această cerere. a cărei parcurgere este condiţionată de conduita terţului poprit – validarea popririi. de îndată ce a devenit executorie hotărârea prin care s-a dispus obligarea debitorului la a-i plăti creditorului sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii ori sume datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. vătămarea 55 . înfiinţarea popririi este dispusă de instanţa de fond din oficiu.civ.. este executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.pr. dobânzi şi cheltuieli de judecată).cu caracter de excepţie.sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte. creditorul este dator să formuleze o cerere de poprire care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art.4. . Procedura popririi . 2. a) Înfiinţarea popririi . dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi.. în regulă. şi eliberarea sau distribuirea sumelor) şi o alta.

terţului – care din acest moment devine poprit – i se va pune în vedere interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează sau pe care i le va datora în viitor. . precum şi codul de înregistrare fiscală. . pentru persoanele juridice.). care va putea fi urmărit în continuare. astfel că orice plată pe care el io face debitorului n-ar putea fi opusă creditorului. denumirea şi sediul lor.integrităţii corporale sau a sănătăţii. indisponibilizarea se face în limitele şi condiţiile arătate de acest articol.copia de pe titlul executoriu va fi certificată de executor că este conformă cu titlul executoriu. deci nu este liberatorie pentru terţ. a sumelor ori bunurilor mobile incorporale datorate de terţ.efectul înfiinţării popririi este reprezentat de indisponibilizarea.adresa de înfiinţare a popririi trebuie să cuprindă numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori. a bunurilor obiect al popririi va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială. . însoţită de o copie de pe titlul executoriu. ajutoare pentru incapacitate de muncă etc. terţului poprit i se va comunica o copie certificată de pe titlul executoriu. . . . în măsura necesară realizării creanţei creditorului popritor.409 alin. . (salarii. acestea fiind declarate poprite în măsura necesară realizării obligaţiei înscrise în titlul executoriu. .despre înfiinţarea popririi va fi înştiinţat şi debitorul. de către executor.pr. .dacă poprirea fusese anterior înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu.dacă poprirea are ca obiect venituri dintre acelea arătate de art. la dispoziţia creditorului popritor. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.prin adresa de poprire.1-5 C. în acest caz. în genere.civ.indisponibilizarea sumelor de bani ori. întreaga valoare a creanţei. 56 .poprirea se înfiinţează fără somaţie printr-o adresă. comunicată terţului.

având însă şi obligaţia de a 57 . iar executarea se face asupra salariului sau altor venituri periodice ale debitorului. înscrisurile prin care s-a înfiinţat poprirea (adresa de poprire şi copia titlului executoriu). de la data primirii înscrisurilor. cheltuielile trimiterii căzând în sarcina debitorului. Dacă debitorul părăseşte unitatea. acestea devenind. în acelaşi termen. organului de ocrotire socială. terţul poprit va proceda conform celor arătate mai sus. iar aceasta nu cunoaşte noul lui loc de muncă. . . dacă obiectul urmăririi sunt bunuri mobile incorporale. care va proceda la trimiterea înscrisurilor către acest nou loc de muncă.dacă creanţa creditorului priveşte o sumă datorată cu titlu de pensie de întreţinere.în cazul în care creanţa creditorului priveşte sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere. . poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat. . terţ poprit.când asupra aceleiaşi sume sunt înfiinţate mai multe popriri. terţul poprit este obligat să consemneze la CEC suma de bani ori. îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. să le indisponibilizeze şi să trimită dovada executorului. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru cauză de moarte. într-o atare ipoteză unitatea de la care debitorul pleacă fiind obligată să trimită unităţii ce reprezintă noul loc de muncă al debitorului sau. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor de la data scadenţei lor. aceasta urmând a-i fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa pe care el le-a indicat. terţul poprit este obligat ca. acesta urmând să-l înştiinţeze pe terţul poprit. urmând ca după ce creditorul află noul loc de muncă al debitorului să informeze unitatea. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. să-i plătească în mod direct creditorului suma ce i se datorează.debitorul este dator să înmâneze recipisa de consemnare a sumei executorului judecătoresc. după caz.în termen de 15 zile de la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi.

pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi. după caz. însă ţinând seama de regulile prevăzute în legile speciale privitoare la aceste bunuri. mai întâi. cât şi încasările viitoare. efectuarea oricărei plăţi sau a altei operaţiuni care ar putea diminua suma indisponibilizată.aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra bunurilor mobile incorporale ce s-ar afla în păstrarea unor unităţi specializate.când sunt înfiinţate mai multe popriri. eliberată sau distribuită către creditori. însă doar după trecerea a 15 zile de la primirea de către el a dovezii de consemnare a sumei la CEC.comunica executorului judecătoresc ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. să realizeze valorificarea acestora urmând procedura aplicabilă vânzării bunurilor mobile aflate în posesia debitorului. se indisponibilizează în măsura necesară realizării creanţei. atât sumele existente în contul debitorului la data comunicării adresei de poprire. inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire. afară de cazurile în care prin lege s-ar stabili altfel. executorul va face distribuirea conform dispoziţiilor art. . cât şi cele provenite din încasările viitoare.când debitorul este titular de conturi bancare.dacă sumele de bani poprite se află în conturi bancare. 58 .civ. precum şi sumele poprite de fiecare. Eliberarea (distribuirea) sumei de bani consemnate . băncii fiindu-i interzisă.când poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale executorul trebuie.562-571 C. . . iar sumele cuvenite creditorilor sunt mai mari decât suma urmărită. . până la achitarea integrală a obligaţiei înscrise în titlul executoriu. Suma obţinută printr-o asemenea valorificare va putea fi.va fi făcută de executor. .pr.

b) Validarea popririi . 59 . inclusiv în cazul în care.cererea de validare se soluţionează cu citarea părţilor (creditor. putând dispune şi amendarea cu 200 . obligând terţul poprit să-i plătească creditorului. suma datorată debitorului. debitor sau de organul de executare. prin cerere. creditorul putând alege oricare din formele de executare silită indirectă permise de lege. .cel care formulează cererea de validare are sarcina de a dovedi că terţul poprit îi datorează creanţa debitorului. . în limita creanţei.dacă o asemenea dovadă este făcută.dacă o asemenea dovadă nu a fost făcută. pe calea executării silite. . a liberat-o debitorului poprit.instanţa de executare poate fi sesizată. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma pretinsă de creditor sau să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale. respectiv recurs în condiţiile dreptului comun. debitor. în loc să consemneze suma urmăribilă. .sentinţa este susceptibilă de atacare cu apel. . instanţa va pronunţa o sentinţă prin care dispune validarea popririi. prin sentinţă se va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc. patrimoniul lui va putea fi urmărit.este dispusă de instanţa de executare atunci când terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în urma înfiinţării popririi. terţ poprit). .dacă nici după validarea popririi terţul nu înţelege a-şi executa obligaţia. . de creditor.1000 lei a terţului care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile.

însă bunurile trebuie să se afle în proprietatea sa). regulile specifice vânzării bunurilor mobile. . . URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 4. însă numai odată cu fondul pe care îl deservesc.vânzarea la licitaţie urmează.urmărirea silită a unor asemenea fructe sau recolte nu se poate face decât în maximum 6 săptămâni înaintea coacerii lor. Capitolul 4.Capitolul 3. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI . somaţia de plată trebuind însă să-i fie comunicată debitorului cu cel puţin 2 zile înaintea începerii urmăririi propriu-zise. fie după ce vor fi culese. . fiind posibilă fie vânzarea fructelor sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini. el poate urmări fructele neculese ori recoltele prinse de rădăcini ce se află în proprietatea debitorului său (debitorul poate fi şi uzufructuar al fondului.468-470 C. sub condiţia de a se afla în circuitul civil.pot face obiectul urmăririi silite imobiliare: .civ.).înfiinţarea sechestrului se face după regulile specifice urmăririi silite a bunurilor mobile.1. . de asemenea. 60 .atunci când creditorul deţine un titlu executoriu. Definiţie: este acea formă de executare silită indirectă prin care se valorifică bunurile imobile ale debitorului pentru ca din suma rezultată creditorul să poată fi îndestulat.imobilele prin natura lor. .imobilele prin destinaţie (art.

pr. 61 . drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. acesta fiind dator să indice în cuprinsul cererii şi imobilul a cărui valorificare o doreşte..pentru pornirea executării este necesară formularea unei cereri de către creditor. semnătura şi ştampila executorului judecătoresc. . 4. .când sunt supuse urmăririi mai multe imobile. în caz contrar.executorul se va deplasa la imobil.dreptul de superficie.civ. identificarea imobilului. totodată menţionând că. urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. . Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie . precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii ei în cartea funciară. putând fi însă supuse urmăririi. în mod separat.489 alin. .2. procedura de vânzare trebuie îndeplinită pentru fiecare în parte. pe lângă denumirea şi sediul organului de executare. se va trece la vânzarea imobilului arătat în procesul-verbal. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol. executorul îl va soma pe debitor. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea.ulterior încheierii procesului-verbal de situaţie. acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită).conform art. precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. precum şi o descriere cât mai detaliată a imobilului supus urmăririi. . Somaţia va cuprinde şi datele de identificare ale imobilului. încheind un proces-verbal de situaţie care va cuprinde. solicitându-i executarea voluntară a obligaţiei.imobilele prin obiectul la care se aplică (uzufructul imobilelor şi dreptul de servitute.1 C.

Vânzarea imobilului .orice act de închiriere.civ.imobilul ce face obiectul urmăririi poate fi vândut în una din următoarele modalităţi: vânzarea directă.orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale (drepturile de proprietate sau dezmembrăminte ale acestora) este inopozabil creditorului şi adjudecatarului.pr. în sensul că: .431 alin. alte modalităţi permise de lege.. . de arendare ori de cesiune de venituri făcut de debitor sau de dobânditorul subsecvent nu îi este opozabil creditorului urmăritor sau adjudecatarului. 62 .executorul judecătoresc are obligaţia de a-i solicita biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat imobilul să înscrie somaţia în cartea funciară. precum şi de cazul în care aceştia s-au declarat de acord cu acest act ori dacă debitorul sau dobânditorul subsecvent al imobilului a consemnat sumele ce corespund valorii integrale a creanţei.3.2 C. doar revocarea lor printr-o acţiune pauliană. vânzarea la licitaţie publică. ei putând eventual cere. . .indiferent de comunicarea ori necomunicarea somaţiei. vânzarea de către debitorul însuşi conform art.notarea somaţiei în cartea funciară indisponibilizează imobilul urmărit.. actele făcute înaintea notării somaţiei în cartea funciară le sunt însă opozabile. afară de cazurile expres prevăzute de lege. dobânzilor la aceasta şi cheltuielilor de executare. 4. în condiţiile legii. orice chirie sau arendă plătită debitorului înainte de scadenţă îi este opozabilă creditorului urmăritor sau adjudecatarului doar dacă este constatată prin act scris cu data certă.

dacă apreciază ca necesar pentru buna administrare a imobilului (încasarea veniturilor. . debitorul sau oricare altă persoană fizică sau juridică. după care vor fi citaţi la termenele ce s-au fixat pentru vânzarea imobilului. . să numească un administrator-sechestru. totodată fără ca debitorul să fi făcut plata datoriei.din momentul emiterii somaţiei executorul poate.când este numit un altul decât debitorul. Stabilirea prin expertiză nu este necesară dacă valoarea acestor drepturi se găsea deja determinată şi înscrisă în cartea funciară. titularii unor asemenea drepturi urmând a fi înştiinţaţi de către executor cu privire la existenţa urmăririi. 63 . .4. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci.).preţul imobilului va fi stabilit de executor cu acordul părţilor (creditor şi debitor). . efectuarea cheltuielilor.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. separat de valoarea imobilului şi valoarea acestor drepturi.4. . executorul îi va fixa o remuneraţie în raport cu activitatea depusă. prin expertize se va stabili.executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi eventualele sarcini care grevează imobilul. uz. ori dacă o solicită creditorul.poate fi numit administrator-sechestru creditorul. iar în lipsa acestui acord se va solicita unui expert stabilirea valorii de circulaţie a bunului. . stabilind şi modalitatea de plată a ei.procedura de vânzare nu poate începe înainte de trecerea a 15 zile (calculate după sistemul exclusiv) de la primirea somaţiei. Vânzarea la licitaţie . reprezentare în litigii etc.

participarea la licitaţie este precedată de formularea ofertei de cumpărare la care va fi ataşată recipisa. . o copie de pe publicaţia de vânzare trebuie depusă şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare. la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul. ora şi locul vânzării debitorul va fi înştiinţat prin grija executorului.participanţii la licitaţie sunt datori să depună la Trezoreria Statului. . .despre data. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – S.termenul stabilit pentru vânzare nu va putea fi nici mai scurt de 30 zile. elementele ei de conţinut fiind cele stabilite prin art. precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia (dacă este altul decât acela al situării imobilului).în termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului. calculat de la data afişării publicaţiei de vânzare la locul stabilit pentru desfăşurarea licitaţiei.publicaţia de vânzare va fi afişată de executor la propriul său sediu. .revocarea administratorului-sechestru va putea fi dispusă de executor la cererea oricărei persoane interesate. în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite în sarcina sa.civ. o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care imobilul a fost evaluat.1 C.la cererea oricărei persoane interesate.504 alin. . 64 . .pr. la dispoziţia executorului. instanţa de executare putându-l obliga şi la plata de despăgubiri. precum şi coproprietarii. alături de debitor. nici mai lung de 60 zile. .A.. . ai imobilului. . la acela al instanţei de executare. executorul va întocmi publicaţia de vânzare. sau la orice altă instituţie bancară.sunt exoneraţi de plata cauţiunii creditorii ce deţin creanţe în rang util. prealabil termenului stabilit pentru vânzare. la locul situării imobilului. executorul va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie..când urmărirea poartă asupra imobilului unui minor sau pus sub interdicţie.

la locul situării imobilului. oferit fiind de un licitator. ordinea vânzării este cea stabilită de debitor. executorul poate dispune.vânzarea se face în mod public. oferind imobilul liber de aceste drepturi. în orice alt loc cu privire la care se apreciază că ar înlesni valorificarea. . după caz. .în lipsa unui asemenea preţ de ofertă. fiind distinctă pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. Totuşi.oferirea spre vânzare va fi făcută de executor.vânzarea se poate face: la sediul organului de executare. îl depăşeşte pe cel arătat în publicaţia de vânzare. la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. . . pornindu-se de la preţul care. scăzut cu valoarea acestor drepturi astfel cum a fost stabilită prin expertiză ori. în lipsă. In comune. prin strigări succesive. al instanţei de executare. 65 . .când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat. în lipsa unei asemenea indicări urmând a fi stabilit de executor.licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite. licitaţia va porni de la preţul arătat în publicaţia de vânzare. dimpotrivă. vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul. . ca vânzarea să se facă deodată pentru mai multe corpuri de proprietate sau. . pentru fiecare parcelă în parte.când datorită existenţei unor asemenea drepturi nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. la înscrierea lor în cartea funciară. la cererea debitorului sau a creditorului. separat. de la cel fixat prin licitaţie. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau.. dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu o unică ipotecă ori dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele. executorul va relua licitaţia în aceeaşi zi. uz.

şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. Primul adjudecatar are posibilitatea de a achita la noul termen de licitaţie preţul oferit iniţial. iar dacă aceasta este mai redusă decât preţul. şi diferenţa necesară. Când există creditori cu creanţe prioritare celei a adjudecatarului. urmând a se face şi o nouă publicaţie de licitaţie. la acelaşi termen. vânzarea se va amâna pentru un nou termen ce nu va putea depăşi 60 zile.dacă nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat. caz în care este obligat să suporte numai cheltuielile noii licitaţii. acesta nu va putea să-şi adjudece bunul la un preţ mai mic de 75% din cel de evaluare. 66 . .când participantul la licitaţie este un creditor urmăritor sau intervenient. la cel mai mare preţ oferit..executorul îl va declara adjudecatar pe cel care a oferit preţul conform celor de mai sus.dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul legal. . . în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. în caz de preţ egal urmând a fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului. chiar dacă există un singur ofertant. şi care trebuie semnat de executor. . . imobilul se va scoate din nou la vânzare. debitor şi de adjudecatar. scăzând din el valoarea cauţiunii depuse anterior licitaţiei. .când adjudecatar este un creditor el va putea să depună în contul preţului propria sa creanţă. până la concurenţa preţului de adjudecare. creditor. acesta este ţinut să depună. . iar dacă nici acesta nu se obţine.la acest nou termen licitaţia începe de la un preţ de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.executorul este obligat să întocmească un proces-verbal privitor la desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. imobilul se va vinde. primul adjudecatar urmând să suporte cheltuielile noii licitaţii şi eventuala scădere de preţ.adjudecatarul trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului în termen de cel mult 30 zile calculat de la data vânzării.

pr. bunul nu va putea fi înstrăinat sau grevat mai înainte de plata integrală a preţului.adjudecatarul dobândeşte dreptul real supus urmăririi. 1 lit. Efectele adjudecării sunt. cu acordul creditorului. numărul 4. a avansului. şi creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului. c) C. în lipsa unui acord al creditorilor.un exemplar al actului de adjudecare se va preda adjudecatarului constituind titlul său de proprietate asupra imobilului..dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate.516 C. . afară de cazul în care cumpărarea s-a făcut cu plata preţului în rate.un exemplar al actului de adjudecare se va preda. executorul va întocmi actul de adjudecare.civ. . dacă acesta nu va plăti la scadenţă ratele datorate. .. următoarele: . cuantumul lor şi data scadenţei.adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de bun. 401 alin. când. să încuviinţeze plata preţului în rate. . stabilind avansul. precum şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art. ..adjudecatarul are dreptul la fructe. în cazul vânzării în rate. Actul de adjudecare şi efectele adjudecării .după plata integrală a preţului sau. 67 . executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a se înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului. elementele lui de conţinut fiind cele arătate de art. în cazul vânzării în rate. până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare.la cererea adjudecatarului executorul ratelor.5.pr. în principal.civ. .adjudecatarul poate pretinde posesia bunului. va putea.

de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului.civ. Cererea în evicţiune privind imobilul adjudecat . însă numai dacă adjudecarea s-a făcut cu păstrarea acestor drepturi.civ. el îl poate acţiona pe debitor pentru despăgubiri.3 C. adjudecatarul îi va putea urmări şi pe creditorii ce au încasat preţul adjudecării. totală sau parţială.pr. . orice cerere de evicţiune.). . titularii acestora din urmă putându-le realiza exclusiv din preţul obţinut prin vânzare. . .civ.când cererea în evicţiune este introdusă anterior împărţirii preţului adjudecării. la solicitarea adjudecatarului. Când preţul adjudecării se plăteşte în rate.Conform art.se vor menţine drepturile reale întabulate ulterior înscrierii în CF a vreunei ipoteci.509 alin.pr. totală sau parţială. .dacă adjudecatarul a fost evins total sau parţial..pentru imobilele deja înscrise în cartea funciară.. în limita sumei ce au încasat-o. instanţa de executare. orice cerere de evicţiune.520 alin. este stinsă dacă de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul anterior ale dreptului înscris în folosul terţului au trecut cel puţin 3 ani. însă numai în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară în baza actului de adjudecare.pr.de la data adjudecării adjudecatarul datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (dacă a cumpărat cu aceste sarcini. vezi art. va putea să 68 .6.. privitoare la imobilul adjudecat poate fi făcută în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în CF. 2 C. .3 C.adjudecatarul are dreptul să fie garantat contra evicţiunii de către debitorul urmărit.509 alin. Când averea debitorului nu este suficientă. 4. conform art. imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini ce au garantat drepturi de creanţe. sarcinile ce prevalează imobilul se sting la plata ultimei rate.

. cu sau fără cauţiune.suspende. valorificarea dreptului. pe calea contestaţiei la executare. în caz contrar existând autoritate de lucru judecat. împărţeala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune. 69 . terţul nu încercase. anterior.cererea în evicţiune va putea fi pornită doar dacă.

.

. precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. executorul procedează la distribuirea sumei conform următoarei ordini de preferinţă. ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ .suma de bani realizată prin executarea silită indirectă. cât şi aceia care au intervenit în timpul executării. precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor. pentru maternitate. pensiile. suma rămasă disponibilă urmând a se preda debitorului.Capitolul 5. 2. se distribuie între creditori până la realizarea integrală (dacă este posibil) a drepturilor lor. ajutoarele de deces acordate în cadrul asigurărilor sociale.distribuirea sau eliberarea sunt făcute de executorul judecătoresc. sumele cuvenite şomerilor. . depunând titlurile lor de creanţă până la data întocmirii de către executorul judecătoresc a procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare. ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. afară de cazurile în care legea ar prevedea expres altfel: 1. creanţele reprezentând cheltuieli de judecată. creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. refacerea sau întărirea sănătăţii. potrivit legii. precum şi veniturile debitorului.când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori ori dacă pe timpul executării au depus titlurile de creanţă şi alţi creditori. pentru incapacitate temporară de muncă. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. . . pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. prevenirea îmbolnăvirilor.participă la distribuirea sumei atât creditorul ori creditorii urmăritori (deci cei care au pornit executarea silită).

3. creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; 6. creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; 7. creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; 8. creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; 9. alte creanţe. - dacă există creditori care deţin drepturi de gaj ori ipotecă sau privilegii conservate în condiţiile legii asupra bunului vândut, la distribuirea sumei creanţele lor vor fi plătite după cele menţionate la punctul 1 de mai sus; - ordinea de preferinţă acordată creanţei principale va fi urmată şi de sumele reprezentând dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume accesorii creanţei principale; - în cazul în care unul din titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va solicita instanţei în circumscripţia căreia se face executarea să stabilească suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Instanţa hotărăşte cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă doar recursului;

72

- eliberarea sau distribuirea sumei obţinute prin urmărire se va putea face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei şi sub condiţia citării debitorului şi a creditorilor urmăritori sau intervenienţi; - cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care va fi semnat inclusiv de persoanele interesate şi care sunt prezente; - partea nemulţumită de modalitatea de eliberare sau distribuire a sumelor este îndreptăţită să-i solicite executorului să consemneze obiecţiunile sale, putând face şi contestaţie la executare în termen de 3 zile de la întocmirea procesului-verbal, la instanţa de executare; - formularea contestaţiei suspendă de drept eliberarea sau distribuirea sumei; - judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

73

Titlul III. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE
- conform art.572 C.pr.civ., în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bună-voie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile; - toate formele de executare silită directe presupun somarea debitorului prealabil executării silite propriu-zise, însă atunci când creditorul justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor de mai sus să se facă de îndată şi fără somaţie.

Capitolul 2. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE
- dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a preda un bun mobil determinat prin calitate şi cantitate, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului,

388 C. cerându-i debitorului să-l părăsească de îndată.când în imobil se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării silite şi pe care debitorul nu le ridică singur. pe cheltuiala debitorului. . EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE (art.despre îndeplinirea executării executorul va întocmi un proces-verbal având conţinutul stabilit de art. executorul judecătoresc se va deplasa la imobil. executorul va numi.pr.dacă în termen de 10 zile de la primirea somaţiei debitorul refuză să îndeplinească obligaţia de a o face arătată în titlul executoriu şi care nu presupune faptul personal al debitorului. un custode căruia îi va încredinţa bunurile.580/4.580/2.civ. . . creditorul poate: 76 . stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. Procesul-verbal astfel întocmit constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. Capitolul 3.ridicându-l de la debitor sau de la terţul care îl deţine şi predându-l creditorului conform cu drepturile acestuia stabilite prin titlul executoriu.dacă în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. în caz de refuz putând solicita sprijinul agenţilor forţei publice pentru al pune pe creditor în drepturile sale. 580/5) .executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal care să ateste îndeplinirea executării. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE . Capitolul 4. debitorul obligat la a părăsi sau preda un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie.

creditorul a fost prejudiciat.când executarea obligaţiei implică faptul personal al debitorului ( este cazul obligaţiilor intuitu personae). cu citarea părţilor.în acest caz. b) să solicite instanţei de executare să îl autorizeze. . stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. prin cerere. dacă debitorul se opune. prin încheiere irevocabilă . pe cheltuiala debitorului.a) să solicite executorului prin cerere executarea silită a obligaţiei.dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu. Instanţa va dispune cu citarea părţilor. . Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. Instanţa judecătorească va judeca cererea cu citarea părţilor. el poate cere instanţei de executare obligarea debitorului la a-i plăti daune-interese. . în cuantum de 20 lei până la 50 lei. să îndeplinească obligaţia el însuşi sau prin alte persoane. . prin încheiere irevocabilă. instanţa va hotărî.când prin întârzierea în executarea obligaţiei de mai sus. aceasta se poate realiza prin aplicarea mijlocului de constrângere indirectă al unei amenzi civile. . In acest caz. prin încheiere.în scopul acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de a face intuitu personae. prin încheiere executorie supusă doar recursului. . creditorul poate cere şi obligarea 77 . creditorul va solicita instanţei de executare. instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu.: demolarea unui gard). obligarea debitorului la plata unei amenzi civile în favoarea statului. la cererea creditorului. dacă natura obligaţiei permite aceasta (ex. jandarmerie.în aceste două ipoteze executarea obligaţiei se va putea face şi cu ajutorul organelor de poliţie.

EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE .prin dispoziţie expresă legiuitorul a prevăzut că pentru neexecutarea obligaţiilor ce nu ar putea fi îndeplinite de o altă persoană decât debitorul nu se pot acorda daune cominatorii. 78 .când debitorul nu a respectat o obligaţie de a nu face. dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau. în tot sau în parte. prin încheiere irevocabilă. creditorul va putea solicita instanţei de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. lucrările realizate de acesta prin nerespectarea obligaţiei. .debitorului la plata de daune interese. sus-arătate. Capitolul 5. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. instanţa pronunţându-se cu citarea părţilor. pe cheltuiala debitorului. pe cale de contestaţie la executare.se realizează prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor specifice executării obligaţiilor de a face. ori redusă.amenda civilă aplicată debitorului va putea fi anulată. pentru alte motive temeinice. . . printr-o încheiere supusă doar recursului. după caz.

...5.................................... 14 1..........Cuprins Titlul I.........................3.3.3........... Modalităţile şi formele executării silite................3........1.2......................3....3....... Răspunderea executorului judecătoresc ............... Competenţa materială şi teritorială .3................3.................................. 17 ...........3........ Părţile....2.............2...............................3... Definiţie ........... 15 Capitolul 2......................................... Procurorul ...................... Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată............ DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ... 3 1.3...................6... 12 1........... 7 1......................... 14 1.............1........3.. 9 1.......................... 8 1..1.............. Organul de executare .....3..1...................... 10 1................... PARTEA GENERALĂ ....... Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului ....................................................... 14 1.........3................................................................ Drepturi specifice creditorului........3............................................ Identificarea părţilor. TITLURILE EXECUTORII ........... 4 1...........3.. Terţii .........3.................................................................................. 3 1.................... Coparticiparea procesuală........3........1...3.....6........... 15 1...........................2.........4..3. Competenţa executorilor judecătoreşti.......3.......1.................3. Recuzarea ............ NOŢIUNI GENERALE....2.........4.................... 4 1............. Atribuţiile executorului judecătoresc ..... Instanţa judecătorească ...................... 13 1........1............3............ 12 1...............4................................1.......................... Obligaţii specifice creditorului.....3... Conflictul de competenţă ....1.........................5....... 3 1.. Obligaţii specifice debitorului .3......... Definiţie ............ 9 1..................1............3. 9 1..............5.......3....................1.......3.. Participanţii la executarea silită ..................... 4 1............. 16 Capitolul 3.... 6 1. 11 1.................2........... 3 Capitolul 1.............3... 9 1.2.................

............... 17 3........... 41 Titlul II.........3...... Obiectul popririi ..........................................1.. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare ...... 53 2...... Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) 33 4........... 43 1.......... 35 Capitolul 5............. INTOARCEREA EXECUTĂRII .........3.......................2.........................1.... Valorificarea bunurilor urmărite....................................1...4..... Titlul executoriu european ...4....1. 31 4. 24 4....................................... ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI........... 54 2...4........... Subiectele popririi ....... URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE ................................................................. 20 Capitolul 4........ 43 1............... CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ................................. UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ..... 38 6.............4.................. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare .............. Procedura popririi .......................4..... EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ .....2.........................................3............................................................ Incidente care împiedică...............................2........ 29 4.............................. Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat ......................... Definiţie ..... Identificarea şi sechestrarea bunurilor . Înştiinţarea prealabilă a debitorului .................. 37 Capitolul 6......... 53 2.. Suspendarea executării silite......................................................... 17 3.............................. 42 Capitolul 1..........2..... 53 2.........6........ Cererea de executare silită ................. Definiţie .4...... Contestaţia la executare.................2..... Definiţie ........4.. Regimul juridic al veniturilor debitorului ....7.............5.........4................ 55 80 ......... temporizează sau sting executarea silită .................. 22 4....................................... 42 1.....................3.. Procedura de judecată . 34 4... 46 1..1...3............................. 23 4.....................................................................4.................. 22 4............... 32 4........... POPRIREA ..................... Hotărârea judecătorească în calitate de titlu executoriu ........... OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE.... 39 6........... 51 Capitolul 2......................................3..... Bunuri exceptate de lege de la urmărire ...............................

63 4............... 60 4......................... Definiţie ....................................................... URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI ............ EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE ..... Vânzarea imobilului.................... URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE ............... PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE............................... 60 4............................Capitolul 3................ Actul de adjudecare şi efectele adjudecării..... 75 Capitolul 3...................................4. Vânzarea la licitaţie.................... PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE ......................... 62 4...................................... EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ ............... 61 4.................... 67 Capitolul 5....................... NOŢIUNI GENERALE...... 78 81 ... EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE ........ 75 Capitolul 1..... 76 Capitolul 5..................... 76 Capitolul 4.1..........5.. Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie.....2............................... ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ ......... 60 Capitolul 4........... 75 Capitolul 2...................... 71 Titlul III..................3...................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful