UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA Facultatea de Drept

EXECUTAREA SILITĂ - suport de curs Asist. univ. drd. Valentin Mitea

Cluj-Napoca 2007

Titlul I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Definiţie
Executarea silită reprezintă, de regulă, cea de-a doua fază a procesului civil, desemnând procedura prin care creditorul, ca titular al unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, îl constrânge cu concursul organelor competente pe debitorul său care nu-şi execută de bună-voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, asigurându-se astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. - obişnuit, executarea silită este consecutivă fazei judecăţii.

1.2. Modalităţile şi formele executării silite în sistemul Codului
de procedură civilă, ca drept comun al executării silite - Modalităţile executării silite sunt: A. Executarea silită directă – este modalitatea de executare în cadrul căreia creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei ce-i revine debitorului conform titlului executoriu. Formele executării silite directe sunt: predarea silită a bunurilor mobile (art.575-577 C.pr.civ.), predarea silită a bunurilor imobile (578580/1 C.pr.civ.), executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face (art.580/2-580/5 C.pr.civ.);

B. Executarea silită indirectă este modalitatea de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să se îndestuleze din sumele obţinute prin vânzarea bunurilor imobile sau mobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de către un terţ. Formele executării silite indirecte sunt: urmărirea bunurilor mobile (art.411-449 C.pr.civ.); poprirea (art.452-461 C.pr.civ.); urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini (art.463466, 469-470 C.pr.civ.); urmărirea silită a bunurilor imobile (art.488-523 C.pr.civ.).

1.3. Participanţii la executarea silită
- ca activitate complexă, executarea silită implică participarea mai multor subiecţi ce săvârşesc acte de procedură în temeiul cărora se nasc, se modifică şi se sting raporturi juridice execuţionale; - vom reţine, deci, că executarea silită presupune participarea părţilor, a instanţei judecătoreşti (numită de executare), a organelor de executare (executorul judecătoresc, dar şi unele organe de executare prevăzute în legi speciale), uneori a procurorului şi a unor terţi.

1.3.1. Părţile 1.3.1.1. Identificarea părţilor - în faza executării silite ele sunt denumite creditor (zis şi creditor urmăritor, cel care este titular al dreptului arătat în titlul executoriu) şi debitor 4

2 C. precum şi în acele cazuri când printr-o lege specială se prevede expres. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. în afară de debitorul propriu-zis mai pot fi supuşi urmăririi moştenitorii debitorului defunct. în afară de titularul dreptului înscris în titlul executoriu. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond. deci numai cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea minorilor.la nivel execuţional. stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.: art.civ. regula este aceea că dreptul creditorului şi obligaţia debitorului sunt personale.sub aspectul laturii active. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului decedat. atunci când legea prevede expres aceasta (ex. precum şi că nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală.pr. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. precum şi garanţii. de îndată ce hotărârea a devenit executorie potrivit legii).ultim C.civ.sub aspectul laturii pasive. mai pot avea calitatea de urmăritori: succesorii universali. procurorul. ceea ce înseamnă că nici o persoană nu poate urmări pe o alta decât în realizarea unui drept ce-i aparţine.moştenitorii universali sau cu titlu universal ce au acceptat moştenirea pur şi simplu răspund cu întreaga lor 5 . creditorii creditorului (în aplicarea art. prin acelaşi titlu executoriu. .974 C. cel care. .. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. din oficiu. conform art.). . a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăruţilor. instanţa de judecată din oficiu.pr. .civ.453 alin.(zis şi debitor urmărit. este ţinut de îndeplinirea obligaţiei căreia îi corespunde dreptul creditorului).de la această regulă există şi unele excepţii: .45 alin.

când debitorul a decedat în timpul executării silite.397 alin. .pr.397 alin. 1.2. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data acestei încunoştinţări. titlurile executorii nu se vor putea executa împotriva moştenitorilor. .avere.).civ.moştenitorii cu titlu particular sunt susceptibili de urmărire doar atunci când obligaţia de care era ţinut defunctul se află în legătură cu bunul obiect al legatului (ex.1 C.când executarea silită nu se afla începută la data morţii debitorului.3. .1. pe numele acesteia.când printre moştenitori sunt minori.2 C.pr. în vreme ce acceptanţii sub beneficiu de inventar răspund doar în limita activului succesoral. executarea anterior începută va putea continua împotriva moştenitorilor săi ce au capacitate deplină de exerciţiu numai după notificarea lor prealabilă. Coparticiparea procesuală 6 . executarea începută anterior se suspendă până la desemnarea ocrotitorului lor legal (art. când cu bunul s-a garantat (gaj sau ipotecă) creanţa de realizat). urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data notificării (art. la locul deschiderii succesiunii. decât după o prealabilă încunoştinţare colectivă a lor făcută la locul deschiderii succesiunii. . sub sancţiunea nulităţii.civ.).

dreptul de a participa la executare personal sau prin reprezentant.în ce priveşte coparticiparea procesuală în faza executării silite. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. precum şi că aceştia pot stabili ca vânzarea bunurilor 7 .dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare. precum şi cu privire la săvârşirea principalelor acte procedurale ce marchează desfăşurarea ei. . următoarele: .3. ca aceasta să se efectueze. statuează că debitorul şi creditorul. căci executarea silită are caracter unipersonal şi unipatrimonial. nu poate însă exista. în principal. .civ. . în sensul că mai mulţi creditori pot urmări pe acelaşi debitor.dreptul de a fi înştiinţaţi despre începerea executării.. sub supravegherea organelor de executare. . formele de executare silită putând fi îndeplinite doar distinct pentru fiecare dintre debitori.1. aceasta poate fi numai activă. Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului Drepturile comune creditorului şi debitorului sunt.pr. pot conveni.3.coparticiparea pasivă.371/4 C. în tot cursul executării silite.dreptul de a cunoaşte actele aflate la dosarul execuţional. în tot sau în parte. . 1.dreptul de a tranzacţiona cu privire la alegerea formei de executare şi la obiectul ei (ex: art.dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apărării drepturilor şi intereselor lor. în sensul unei pluralităţi de debitori urmăriţi. .

Obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului sunt. în cazul executării silite indirecte. pe acela de a alege.371/3 C. Drepturi specifice creditorului Vom reţine.supuse urmăririi să se prin bună-învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege).civ. următoarele: . 8 .pr. în sensul că creditorul este îndreptăţit a stabili bunurile care să fie supuse executării (mobile sau imobile) din dreptul de gaj general al creditorilor (art.civil)..). precum şi dispoziţiile art. . ca principal drept specific creditorului. . care se referă generic la veniturile şi bunurile debitorului. dacă acesta nu trebuie efectuat din oficiu.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor făcute în timpul executării. 409 C.4.1.406.1718 şi 1719 C. forma concretă de executare. acest din urmă text statuând însă şi că pot fi supuse executării silite doar bunurile urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor (vezi art.3. în principal.civ.obligaţia de a-şi exercita drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului recunoscut de lege.obligaţia de a avansa sumele necesare efectuării unui act de procedură a cărui efectuare o solicită. 1.pr. 407.

pe aceea de a avansa sumele necesare efectuării din oficiu a actelor de executare.1 al aceluiaşi articol. iar pentru celelalte cazuri.conform art. Instanţa judecătorească 1. reşedinţa sau sediul unei persoane. inclusiv atunci când executarea silită a încetat ca urmare a efectuării voluntare a plăţii în cursul executării silite.obligaţia de a suporta cheltuielile de executare.3.3. în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti. .1.2. în încăperile ce reprezintă domiciliul. 1. accesul la bunurile sale.obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile în frauda creditorilor săi.din interpretarea alin. 1.vom reţine. competentă material este judecătoria.384 /1 C.3. este competentă judecătoria de la locul situării bunurilor. 9 . rezultă că. Obligaţii specifice debitorului Se remarcă.2 C..din punct de vedere al competenţei teritoriale este de observat că.3. Obligaţii specifice creditorului .6. coroborat cu alin.pr.). în afara cazurilor când legea dispune altfel”.civ.pr.5. . întâi de toate.1. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită (art.373 alin. privitoare la competenţa executorului judecătoresc. . Competenţa materială şi teritorială .2. .civ.2. ca principală obligaţie.1. „ instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.obligaţia de a permite organelor de executare. . judecătoria în a cărei rază teritorială se face executarea.obligaţia de a nu se împotrivi organelor de executare. următoarele: . întotdeauna.1. în cazul urmăririi silite a bunurilor.

2. .hotărăşte asupra cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită. la cererea executorului judecătoresc sau a persoanei interesate. .civ. . măsura sancţionatorie a aplicării unei amenzi civile.108/1 şi 108/2 C. reunirea executărilor silite pornite împotriva aceloraşi bunuri. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite.pr. reşedinţa sau sediul unei persoane.în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată Sunt. inclusiv băncilor şi oricăror persoane. de îndată.3. la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare. . a pricinuit amânarea executării silite prin una din faptele prevăzute de art. să-i comunice.încuviinţează. . chiar dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel. în scris. în principal. la cererea persoanei interesate. efectuarea executării silite inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele stabilite de lege. .2.dispune. 10 .1.autorizează intrarea executorului judecătoresc în încăperile ce reprezintă domiciliul. următoarele: . .la cererea părţii interesate obligă pe cel care.solicită (acest drept fiind recunoscut şi executorului judecătoresc) celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi orice informaţie necesară efectuării executării. poate lua.. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti. în cazurile urgente.soluţionează contestaţiile la executare. după cum poate solicita oricăror instituţii. cu intenţie sau din culpă.

în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor mobile supuse executării silite indirecte. cuantumul amenzii civile pe care debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face intuitu personae trebuie să o plătească statului. ca obligaţia de predare de bunuri sau alte obligaţii de a face să fie executate fără somaţie. urgenţă sau pericol.hotărăşte asupra cererii de validare a popririi. formulate de debitor sau altă persoană interesată. . decide. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.autorizează creditorul să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia de a face a cărei executare este refuzată de debitor. pentru încetarea sau suspendarea urmăririi silite indirecte. .3..soluţionează contestaţiile cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate prin executare. în caz de nevoie. din oficiu. . vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. 1. . mobiliare sau imobiliare.dispune. . .3.stabileşte. în limitele legii. Organul de executare 11 .decide asupra cererii. dispune ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. în caz de neexecutare. pe zi de întârziere. . înfiinţarea popririi în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.stabileşte valoarea bunului mobil sau imobil ce trebuie predat de către debitor şi care nu se mai află în fiinţă. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte.

Atribuţiile executorului judecătoresc sunt. nivelul minim al acestuia fiind stabilit de Ministerul Justiţiei. în limitele competenţelor legale.1. 3) comunicarea actelor de procedură.în sistemul Codului de procedură civilă organul de executare este reprezentat. 4) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe. el putând însă îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege în competenţa sa. este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.este organul ce are ca principală atribuţie îndeplinirea serviciului de interes public al executării silite a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. Definiţie . în regulă. purtând semnătura şi ştampila acestuia. . de executorul judecătoresc. .2.coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti sunt exercitate de Ministerul Justiţiei. fiind de excepţie situaţia în care instanţa capătă asemenea atribuţii. Executorul judecătoresc 1.actul îndeplinit de executorul judecătoresc.3. cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. 12 . 2) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare. în principal. următoarele: 1) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.3.în limitele şi condiţiile prevăzute de legi speciale.3. . . 1.3..pentru serviciul prestat executorul judecătoresc are dreptul la onorariu. există şi alte categorii de organe de executare. precum şi numărul de înregistrare şi data.

8) întocmirea.în cazul prevăzut la pct. a protestului de neplată a cambiilor. Competenţa executorilor judecătoreşti . afară de cazul când urmărirea silită s-ar face asupra unor bunuri. competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc învestit de partea interesată. biletelor la ordin şi a cecurilor. 6) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.5) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească (sechestrul asigurător. competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.5) competenţa aparţine executorului din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare. 9) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa sa.în toate celelalte cazuri. 13 . Când bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii. 1. potrivit legii.în cazul de la pct. caz în care este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. 7) întocmirea proceselor-verbale de constatare. în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor.1) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei unde urmează a se face executarea.3. . . sechestrul judiciar. .6) competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială se va face constatarea.3.3.în cazul prevăzut la pct. poprirea asigurătorie).

Conflictul de competenţă . se soluţionează de acea judecătorie.încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare va arăta măsura în care actele îndeplinite de executorul recuzat urmează a fi păstrate.3. cele dintre birourile executorilor se soluţionează prin încheiere irevocabilă. .între executorii judecătoreşti pot interveni conflicte de competenţă.. executorul împotriva căruia recuzarea a fost cerută putând însă declara că se abţine. . Recuzarea executorului judecătoresc .competenţa de soluţionare a cererii de recuzare aparţine instanţei de executare.pr. 6. 5. precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea.încheierea prin care s-a respins abţinerea. . Răspunderea executorului judecătoresc .1. 3.27 pct. 1. competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat. 2.3.când intervine între birouri situate în circumscripţii diferite.când conflictul de competenţă intervine între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii . nu sunt supuse nici unei căi de atac.4.se poate face în ipotezele prevăzute de art.penală 14 . 8.3.3.1.5. acestea putând fi pozitive sau negative.3.3.6. şi 9 C. . cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare.spre deosebire de procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă ivite între instanţele judecătoreşti. 1. la sesizarea părţii interesate.civ.poate fi: . . .

în condiţiile legii. Procurorul .terţul poprit.civ.3. că pentru protecţia unor asemenea persoane procurorul va putea formula şi contestaţie la executare. iar nu al debitorului.conform art. inclusiv solicitarea învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu. întoarcerea executării. precum şi în alte eventuale cazuri expres prevăzute prin norme speciale.3. ..ultim C. formulând contestaţie la executare. procurorul poate.civilă (în condiţiile legii civile pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale. va putea ataca cu apel sau recurs hotărârea dată într-o contestaţie la executare.disciplinară .rezultă. .terţul care. . când este cazul.45 alin.5. va putea cere recuzarea executorului judecătoresc sau soluţionarea conflictelor de competenţă ivite între birourile executorilor şi. va putea face toate actele procedurale execuţionale recunoscute de lege.. pretinde că bunul urmărit este al lui. la executarea silită pot participa şi terţe persoane. în genere. 15 . persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor. Terţii Uneori. 1. va putea solicita. implicit.custodele (în cazul urmăririi silite mobiliare).4. 1. precum: .pr. administratorul – sechestru (în cazul urmăririi silite imobiliare). să ceară punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor.

este lichidă (art. fie şi neautentice.379 alin. chiar neautentice.pr. inclusiv cu al altor acte.civ.pr. DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ Caracterul creanţelor puse în executare Conform art.379 alin.1 C.4 C..) creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte înscrisuri. . înfăţişându-şi titlul de creanţă solicită a fi avuţi în vedere la distribuirea preţului. . „nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă.) creanţa al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau care este determinabil cu ajutorul actului de creanţă.creditorii neurmăritori care. emanate de la debitor.3 C. executarea silită se va amâna până la determinarea cuantumului. Capitolul 2.pr. recunoscute de el sau opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau stipulaţiilor cuprinse în actul de creanţă.379 alin. Sancţiuni – când creanţa nu este certă sau exigibilă. . 16 . emanate de la debitor sau recunoscute de el..când creanţa nu este lichidă. debitorul poate cere anularea titlului executoriu sau a formelor de executare. .civ. lichidă şi exigibilă”.este certă (art. chiar dacă pentru această determinare este necesară efectuarea unor calcule.este exigibilă acea creanţă cu privire la care termenul de plată a ei s-a împlinit.civ.

executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care. despăgubiri pentru accidente de muncă.pr.: întabularea unui drept în cartea funciară). şomerilor. potrivit legii. hotărârea judecătorească trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie definitivă . 17 . strămutare de hotare.. precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale. pot fi puse în executare (a se vedea cazurile de execuţie vremelnică de drept – art.pe de altă parte.totuşi. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii.1.372 C. precum şi a sumelor cuvenite.civ. . executoriu Hotărârea judecătorească în calitate de titlu Pentru a putea fi pusă în executare. deşi nu sunt definitive. lucrări cu aşezare fixă. plantaţii. .278 C. alcătuit cu respectarea cerinţelor stabilite de lege.: plata salariilor sau altor drepturi provenite din raporturile juridice de muncă.conform art.pr. există situaţii în care unele hotărâri judecătoreşti. potrivit legii. 3. Definiţie: Titlul executoriu este înscrisul care. TITLURILE EXECUTORII 3. există situaţii de excepţie în care este necesar ca hotărârea să fie neapărat irevocabilă: desfiinţare de construcţii. alte cazuri prevăzute de lege (ex.Capitolul 3. constituie titlu executoriu.2. permite executarea silită a creanţei pe care o constată.civ.

precum: hotărârile date cu executare vremelnică (art.pr. hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită şi care.373/3 C.374 C. respectiv de la comunicare (pentru creditorul lipsă). b) hotărârea să fie învestită cu formula executorie prevăzută de art.108/4 C. . De asemenea.pr. cazul încheierilor premergătoare date în temeiul art.împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formula executorie creditorul poate declara recurs în 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). pricini privitoare la posesiune.269 C.pr.pr. .civ.. prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare sau plata de despăgubiri etc. debitorul putând invoca nelegalitatea învestirii sau lipsa ei doar pe calea contestaţiei la executare. punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului.270 C. în cazul prevăzut de art. numai în ceea ce priveşte posesiunea.civ. încheierile executorii.civ.potrivit art. reparaţii grabnice. . în orice alte cazuri prevăzute de lege.despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale. unele categorii de hotărâri judecătoreşti nu trebuie învestite cu formula executorie. purtând menţiunea că este 18 .civ.civ. dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice. cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează prin încheiere de către preşedintele primei instanţe.totuşi.învestirea cu formula executorie este o cerinţă de ordine publică. a se vedea: situaţiile în care se poate acorda execuţia vremelnică judecătorească („faţă cu temeinicia vădită a dreptului. ..pr..). starea de insolvabilitate a debitorului sau existenţa unei primejdii vădite în caz de întârziere a executării”).

cererile formulate în acest scop de 19 .irevocabilă. . trebuie să se facă dovada că pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond partea a fost legal citată.hotărârea este executorie potrivit legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. . executarea unei hotărâri judecătoreşti străine se încuviinţează în următoarele condiţii: . constituie titlu executoriu fără efectuarea altor formalităţi (art.există reciprocitate.civ. . Notă. .dreptul a obţine executarea silită nu este prescris potrivit legii române. . fie şi de fapt.). 720/9 C. în condiţiile Regulamentului nr. precum şi că actul de sesizare a instanţei i s-a comunicat în timp util. între România şi statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea. c) Hotărârile judecătoreşti străine care nu sunt executate voluntar pot fi puse în executare pe teritoriul României în temeiul încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea sau unde domiciliază partea în contra căreia se face executarea la cererea părţii interesate (exequatur). a) În ce priveşte recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene.de regulă. că părţii i s-a creat posibilitatea de a exercita calea de atac.hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunţată. 44/2001(CE). cu privire la efectele hotărârilor judecătoreşti străine.dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul. .hotărârea a fost pronunţată de o instanţă competentă.pr. de asemenea.

în scopul de a se facilita executarea silită între ţările Uniunii Europene.în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. sunt de competenţa tribunalului.3. hotărârea pronunţată putând fi atacată numai cu recurs. 2201/2003. competenţa de a emite certificatul îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic. în termen de 15 zile de la comunicare. . în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. competenţa de a emite certificatele necesare îi aparţine primei instanţe. executoriu potrivit legii române. potrivit art. prin Legea nr.către cei interesaţi sunt de competenţa tribunalului. 57 din Regulamentul nr. b) În ce priveşte regulile aplicabile în cazul hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti: cererile pentru recunoaşterea. 44/2001. precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. În cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. hotărârea pronunţată de acesta fiind supusă numai recursului. . Titlul executoriu european . competenţa de a emite certificatul îi aparţine primei instanţe. 3. 191/2007 s-a stabilit că titlurile executorii privind drepturi de 20 .în cazul în care.

. . 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (CE).în termen de o lună de la comunicarea acestuia. pot fi certificate. . Instanţa dispune printr-o încheiere ce poate fi atacată separat cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. la cererea părţii interesate. constituite potrivit legii române. .în cazul în care titlul executoriu este un alt act autentic. respectiv de la comunicare (pentru creditorul care a lipsit). 21 . Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supus niciunei căi de atac. prin încheiere. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. certificarea este de competenţa primei instanţe. certificarea este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. ca titluri executorii europene.creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată.în cazul în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească. iar aceea prin care cererea a fost respinsă poate fi atacată cu recurs de către creditor în termen de 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). inclusiv cea care constată o tranzacţie judiciară sau o altă învoială a părţilor în condiţiile legii.instanţa se pronunţă asupra cererii de eliberare a certificatului fără citarea părţilor. debitorul poate solicita instanţei competente să dispună retragerea certificatului în cazul în care acesta ar fi fost emis fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Regulamentul nr. 805/2004.

obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu. cererii de executare silită îi sunt aplicabile. 22 . dovada calităţii de reprezentant (legal. semnătura. menţiunea că debitorul refuză a-şi îndeplini obligaţia în mod voluntar. . UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ 4. privitoare la cererile în justiţie în general. convenţional sau judiciar). lichidă şi exigibilă. precum şi. numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) creditorului şi debitorului. . când este cazul.la cerere se vor anexa titlul executoriu (în copie).pr. dispoziţiile art. emanând de la creditor. numele şi domiciliul reprezentantului. cu precizarea formei de executare silită pe care o alege). menţiunea că creanţa este certă. declanşează executarea silită. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ. cât priveşte determinarea elementelor ei de conţinut.1.civ. Astfel. .reprezintă actul de procedură care. când partea înţelege a acţiona printr-un reprezentant. Cererea de executare silită . arătarea titlului executoriu.Capitolul 4.cererea se depune la executorul judecătoresc ales de creditor cu observarea regulilor de competenţă. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI. ea trebuie să cuprindă: arătarea executorului judecătoresc căruia i se solicită efectuarea executării.în lipsa unor dispoziţii legale care să o vizeze expres.82-84 C.

pr. . numai după ce se va comunica debitorului o somaţie la care se anexează o copie a titlului executoriu.91-100 C. în cazul ordonanţei preşedinţiale . . în ipoteza aplicării art.civ. dosarului de executare.pr. afară de cazurile când legea prevede altfel. . 2 zile în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini.pr.înştiinţarea debitorului prin somaţie nu este necesară când legea prevede o asemenea posibilitate (ex. 15 zile în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile..art.pr.arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează a se face executarea.. . . 23 . dacă instanţa dispune.semnătura şi ştampila organului de executare.ultim C. 10 zile în cazul executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de nu face.387 C. . acesta diferă în funcţie de forma executării silite: o zi în cazul urmăririi bunurilor mobile şi predării silite a bunurilor mobile.somaţia va cuprinde: .2.în ceea ce priveşte termenul în care debitorul este dator a-şi îndeplini voluntar obligaţia..).civ.denumirea şi sediul organului de executare. nu este necesară.conform art. .4.civ).civ.382 C.pr. .581 alin.comunicarea somaţiei se face conform regulilor stabilite de lege pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură în general (art. în cazul decăderii debitorului din termenul de graţie – art.573 C.termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia.civ. .numele şi domiciliul / denumirea şi sediul debitorului. Înştiinţarea prealabilă a debitorului . executarea silită poate începe. 5 zile în cazul predării silite a bunurilor imobile.data emiterii somaţiei şi nr.

cursul prescripţiei poate fi suspendat sau întrerupt.3.. Incidente care împiedică.pr. încheierile 24 . dimpotrivă. când hotărârile primei instanţe sunt executorii (ex. temporizează sau sting executarea silită A) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: . .în caz de forţă majoră. . iar acestea se află pe picior de război. ori. afară de situaţiile în care recursul este suspensiv de executare. cazul hotărârilor cu executare vremelnică de drept.405-405/3 C.: executorii).cursul prescripţiei se suspendă: .când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României. . între curator şi acei pe care îi reprezintă.între părinţi sau tutore şi cel ce se află sub ocrotirea lor. . în temeiul legii sau al hotărârii judecătoreşti. administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel ordonanţa preşedinţială. de la data rămânerii lor definitive. . precum şi între orice altă persoană care.termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită (în cazul hotărârii judecătoreşti.în condiţiile legii.ca excepţie. când începe a curge de la data pronunţării hotărârii irevocabile. .civ. .4.reglementarea generală a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este oferită de dispoziţiile art.termenul general de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este de 3 ani. în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare termenul general de prescripţie este de 10 ani.

civ. însoţite de titlul executoriu.pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. în condiţiile art. la reluare. . . el reluându-se la încetarea acestei cauze. .pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare. . .administrate. se va socoti şi timpul scurs anterior. Prescripţia nu se suspendă atâta timp cât suspendarea s-a dispus la cererea creditorului urmăritor.453 alin.în alte cazuri prevăzute de lege. .între soţi în timpul căsătoriei. 25 . înainte de începerea executării silite sau în timpul acesteia. a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii.Efectul suspendării prescripţiei este acela de oprire a cursului prescripţiei pe timpul cât dăinuie cauza de suspendare. . .cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal şi cât timp pentru cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost desemnat cel care să-i încuviinţeze actele.2 C. chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent. în orice mod.pe data îndeplinirii de către debitor.pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent.. . prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. a datoriei.cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire.pe data depunerii cererii de executare silită.pr. .Cursul prescripţiei se întrerupe: .

în cazul morţii debitorului. B) Suspendarea executării silite .civ. după caz.pr.până la soluţionarea cererii formulată de debitorul terenului ipotecat în condiţiile art. .492 alin. instanţa a dispus suspendarea executării hotărârii ce reprezintă titlu executoriu şi care face obiectul acestor căi de atac. .pr.în cazul declarării apelului în termenul legal. a bunului reclamat.Suspendarea legală intervine: . (când s-au descoperit noi bunuri ale debitorului). . . . . contestaţia în anulare ori revizuirea.1 C..Repunerea în termenul de prescripţie poate fi cerută instanţei de executare de creditor în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.pe data depunerii cererii de reluare a executării în condiţiile art.civ. când printre moştenitori sunt minori.Suspendarea voluntară concretizează principiul disponibilităţii.în cazul în care.Întreruperea prescripţiei are ca efect ştergerea prescripţiei începute înainte de apariţia cauzei de întrerupere şi curgerea unui nou termen. însă numai pentru 8 zile. survenită după pornirea executării silite. urmând a fi admisă doar în cazul în care împiedicarea creditorului de a acţiona s-a datorat unor motive temeinice. exercitându-se recursul sau. . atunci când debitorul sau altă persoană interesată au depus valoarea ce se cere ori.371/6 alin. ea intervenind: atunci când creditorul solicită aceasta.poate fi voluntară sau legală.în alte cazuri prevăzute de lege.2 C. . 26 . până la numirea reprezentantului legal. după caz.

civ.pr. C) Perimarea executării silite .civ.2 C. . fără să fi urmat alte asemenea acte. . . suspendarea împărţelii preţului până la judecarea cererii de evicţiune (art. . la solicitarea adjudecatarului. dacă s-a solicitat şi obţinut şi suspendarea executării silite. înainte de împărţirea preţului adjudecării.).este o sancţiune procedurală care are ca efect desfiinţarea actelor de executare.Perimarea are ca efect desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză.521 C.civ. ..în cazul în care executarea silită a fost suspendată din alte motive decât la cererea creditorului.). dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare.termenul de perimare nu curge dacă actul de executare trebuia îndeplinit din oficiu.conform art.pr. 27 . datorită inactivităţii creditorului.499 alin.în cazul admiterii cererii formulate în cadrul urmăririi silite imobiliare de debitor pentru ca plata datoriei să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale debitorului pe timp de 6 luni (art.. termenul de perimare curge de la data încetării suspendării.pr. executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei.1 C. . o cerere de evicţiune.389 alin.în cazul formulării contestaţiei la executare. instanţa de executare va putea să dispună.în cazul în care terţul ce se pretinde proprietar al bunului imobil urmărit a formulat.

a fost desfiinţat titlul executoriu.executarea silită nu se poate face decât în zilele lucrătoare şi.dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu.D) Încetarea executării silite . oricum. . împiedicând sau temporizând executarea silită sunt: . .imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile. Totuşi. potrivit legii. precum şi alte sume datorate potrivit legii. iar în cazurile urgente preşedintele instanţei de executare va putea încuviinţa efectuarea executării inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele sus-arătate.acordarea unui termen de graţie în beneficiul debitorului de către instanţa care a judecat pricina.termenul stabilit de lege pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului. şi în aceste cazuri.încetarea executării silite este un incident procedural care. menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor. menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea din obligaţie ce a fost executată. . executorul va restitui creditorului titlul executoriu. afară de situaţia în care imobilul urmărit este proprietatea comună a celor de mai sus şi a unei 28 . s-au achitat cheltuielile de executare. E) Alte impedimente care pot surveni în timpul executării silite. intervine în următoarele cazuri: . . executarea silită începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. .executarea silită nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri. În acest caz executorul va urma a preda debitorului titlul executoriu.creditorul a renunţat la executare. nu înainte de ora 6 şi după ora 20. .

este mijlocul procedural specific fazei executării silite a procesului civil prin intermediul căruia persoanele vătămate prin executare sau interesate ori.). poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie. anularea titlului executoriu. .creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună. aflate în posesiunea debitorului (art. ei trebuind să ceară mai întâi împărţeala acestora.beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune în cazul fidejusiunii.persoane cu capacitate de exerciţiu deplină.4. 4. iar obligaţia înscrisă în titlul executoriu este comună (art.491 C.).civ. care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară.493 C.pr.în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat. . procurorul solicită instanţei anularea ori îndreptarea unor acte de executare. .sub aspectul naturii sale juridice.). dobânditorul acestui bun. în anumite condiţii. contestaţia la executare are fie caracterul unei căi de atac specifice executării silite (când este exercitată de creditor sau debitor). obligarea executorului la începerea executării ori lămurirea titlului executoriu.pr. Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărţeala (art. fie al unei acţiuni civile (când este exercitată de un terţ 29 .civ.civ. .pr. Contestaţia la executare Definiţie: .492 alin. anularea ori încetarea executării silite însăşi. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire se refuză.2 C.

4. Subiectele contestaţiei la executare . precum. contestaţia la executare poate fi făcută de către „cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”. căci acesta se află intrat în puterea lucrului judecat (dacă este o hotărâre judecătorească). Prin urmare.civ. nu s-ar putea pune în discuţie legalitatea ori temeinicia titlului. . precum şi orice terţe persoane care pretind că li se urmăresc bunuri nu pentru propria lor obligaţie.conform art.ce se pretinde proprietar al bunului ori bunurilor ce fac obiectul executării silite sau invocă un alt drept real cu privire la acestea). prin lege. ci doar în scopul lămuririi.399 C. 4.2.1.civ.prin contestaţia la titlu este pus în discuţie însuşi titlul executoriu.399 C.potrivit dispoziţiilor art. fie urmărirea silită însăşi (caz în care este denumită contestaţie la executare propriu-zisă).4. 4.pr. căile de atac. precum: nerespectarea dispoziţiilor 30 . . acţiunea în revendicare ori cea posesorie sau acţiunea confesorie de uzufruct.prin contestaţia la executare propriu-zisă sunt puse în discuţie aspecte de nelegalitate ale executării silite.pr. pentru aceasta părţilor fiindu-le recunoscute în faza judecăţii. după caz. însă nu sub aspectul validităţii sale de fond. întinderii sau aplicării titlului executoriu (caz în care ia forma contestaţiei la titlu). al clarificării înţelesului ori întinderii lui sau precizării limitelor lui de aplicare. pot introduce contestaţie la executare creditorul sau debitorul. contestaţia la executare poate avea ca obiect fie lămurirea înţelesului. . ..la îndemâna terţilor stau însă şi alte mijloace de apărare. ci pentru a aceea a debitorului şi în raport cu care ei nu sunt ţinuţi a răspunde. Obiectul contestaţiei la executare: .astfel fiind.

intervenirea. chiar dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanţă judecătorească. întinderea şi valabilitatea creanţei) împotriva titlului executoriu.privitoare la învestirea cu formulă executorie a titlului executorii. ipoteza invocării ca apărări de fond a unor cauze de stingere a obligaţiei consemnate în titlul executoriu (precum plata voluntară.4. apărări de fond (privitoare la existenţa. Totuşi. dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac. urmărirea unor bunuri declarate de lege ori de părţi ca insesizabile.regula este că printr-o contestaţie la executare nu se poate modifica nici în totul şi nici în parte titlul executoriu ce întemeiază urmărirea. compensaţia etc.civ. trebuie admisă ca excepţie. neobservarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de timp şi formă cerute în legătură cu efectuarea executării.pr. nerespectarea termenelor. depăşirea limitelor în care pot fi urmărite veniturile băneşti. art. . obiectiv. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare 31 . ca excepţie. ulterior rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătoreşti puse în executare. după care se poate trece la efectuarea actelor propriu-zise pentru executare. refuzul nejustificat executorului judecătoresc de a îndeplini un anume act de executare sau de a porni executarea silită. stabileşte că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca. De asemenea. nelichid sau neexigibil al creanţei creditorului. acestea nu puteau fi invocate în faza judecăţii. urmărirea unor bunuri care nu-i aparţin debitorului.3. în cadrul contestaţiei la executare. perimarea executării silite. 4.399 alin. a unei cauze de stingere a obligaţiei debitorului etc. caracterul incert. ulterioare somaţiei. căci.ultim C.) ce au intervenit după rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii. prescripţia dreptului de a cere executarea silită.

pr. .civ. Totuşi. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: . după caz. întinderii sau aplicării unui titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie. întinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestaţia la titlu) se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută ori. .contestaţia privitoare la înţelesul.. .stabilirea instanţei competente este influenţată de obiectul contestaţiei la executare. 4. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice. 32 .cel interesat a primit.4. competenţa de soluţionare îi aparţine instanţei de executare. .conform art. comunicarea (terţul poprit) ori înştiinţarea (debitorul poprit) privind înfiinţarea popririi. contestaţia la executare propriu-zisă se introduce la instanţa de executare. în genere.contestaţia la executare propriu-zisă privitoare la executarea dispoziţiilor cu caracter civil dintr-o hotărâre penală se soluţionează de către instanţa civilă de executare. dacă se solicită lămurirea înţelesului..401 C. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare .contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit.4.astfel. . la organul de jurisdicţie.contestaţia la titlu privitoare la dispoziţiile cu caracter civil cuprinse într-o hotărâre judecătorească penală se soluţionează de către instanţa penală care a pronunţat hotărârea ce se execută.

civ.82-84 C. termenul de 15 zile curge de la data când s-a efectuat vânzarea bunului (în cazul executării silite indirecte) ori de la data predării silite (în cazul executării silite directe) a bunului. motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei. dacă este cazul.în condiţiile art. Neintroducerea contestaţiei de către terţ în acest termen atrage decăderea lui din dreptul de a formula contestaţie la executare. Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) .103 alin.4. contestatorul poate solicita repunerea în termenul de exercitare a contestaţiei la executare.debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori. al executorului. acţiunea posesorie etc. privitoare la cererile în justiţie în general. de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare. obiectul (ce anume contestă).) pentru protecţia dreptului său.când o terţă persoană pretinde.. .civ.pr.5. . că asupra bunului supus urmăririi deţine un drept real. cele ale reprezentantului. dovezile care susţin contestaţia şi semnătura. 33 . întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.contestaţia privind lămurirea înţelesului.1 C. numele şi domiciliul (sediul şi denumirea) contestatorului şi ale intimatului ori intimaţilor.în lipsa unor prevederi legale exprese rămân aplicabile dispoziţiile art.pr. 4. ceea ce înseamnă că ea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei.. se va alătura la cerere şi dovada calităţii de reprezentant. . prin contestaţia la executare ce o formulează. însă terţului îi rămâne deschisă calea unei acţiuni de drept comun (revendicare. în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.

.. In caz de admitere a contestaţiei. după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă. fie propriu-zisă fie la titlu. calculate în raport cu dispoziţiile legii. taxa de timbru se restituie. Procedura de judecată .sub aspectul efectelor.4. reţinem că în cazul admiterii contestaţiei instanţa dispune. ea poate fi atacată inclusiv cu apel atunci când este formulată de un terţ care se pretinde titular al unui drept real asupra bunului urmărit sau când prin contestaţie s-a solicitat. . a acestui act. . se judecă .pr.la depunerea contestaţiei se va face şi dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar.hotărârea dată în soluţionarea unei contestaţii la titlu este supusă căilor de atac recunoscute de lege împotriva hotărârii reprezentând titlul executoriu. următorul: .judecata se face de urgenţă şi cu precădere. 34 .potrivit art.termenele fixate de instanţă trebuie să fie scurte.6.hotărârea (sentinţa) dată în primă instanţă cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă este atacabilă doar cu recurs. când este posibil.402 C. contestaţia la executare. anularea ori lămurirea titlului executoriu. după caz: anularea actului de executare contestat. 4.părţile se citează.în cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat.. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată de executorul judecătoresc. la cererea celui interesat. îndreptarea.civ. când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă. de regulă. . la plata de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. de către partea interesată şi împărţirea bunurilor comune. anularea ori încetarea executării silite însăşi. în principal. totuşi. . . Regimul procedural al judecăţii este.

4. în sarcina contestatorului. .art. însă nu şi vânzarea bunurilor. 35 . . Suspendarea executării silite . preşedintele instanţei poate dispune fără citarea părţilor. .instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere executorie susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea ei cu părţile.când bunurile supuse urmăririi sunt perisabile („supuse stricăciunii.instanţa va putea dispune şi obligarea lui la plata unei amenzi civile de la 50 la 700 lei.7.4. prealabil dispunerii suspendării instanţa este datoare să stabilească. . dacă s-a plătit cauţiunea stabilită de lege. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. o cauţiune. .403 C. cauţiunea depusă fiind deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă.cauţiunea ce trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani.pr. pieririi sau deprecierii”) se va putea suspenda doar distribuirea preţului. prin încheiere.afară de cazurile în care legea ar stabili altfel. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare.civ. permite instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei ca până la soluţionarea acesteia sau a altei cereri privind executarea silită să dispună suspendarea judecăţii. dacă este cazul.în cazuri urgente.

.

mituieşte executorul judecătoresc pentru a face o executare silită nelegală). când: 1) adjudecatar este creditorul. b) această regulă nu este însă de aplicaţie generală. repunerea în situaţia anterioară ia forma restituirii către debitor a bunului ce a făcut obiectul urmăririi. deoarece în cazul urmăririi bunurilor mobile.desemnează.În ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de întoarcere a executării. 2) a existat fraudă din partea terţului adjudecatar (ex. repunerea în situaţia anterioară se realizează prin restituirea de către creditor. . precum şi în cazul popririi titlurilor de valoare.pr. Fac excepţie situaţiile de urmărire silită a bunurilor imobile.civ. în favoarea debitorului. actualizate în raport cu rata inflaţiei. vânzarea fiind desfiinţată ori de câte ori adjudecatarul a fost de rea-credinţă. este vorba de: executarea silită directă. sub aspectul restabilirii situaţiei anterioare trebuiesc făcute următoarele precizări: a) conform regulii afirmate de art. a sumei rezultate din vânzare. restabilirea situaţiei anterioare executării silite întrucât titlul executoriu sau executarea silită însăşi au fost desfiinţate.. urmărirea silită asupra bunurilor imobile). bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit (concret. vom avea în vedere că: . în principiu.404/1 alin. INTOARCEREA EXECUTĂRII . Într-o asemenea situaţie. poprirea ce poartă asupra unor sume de bani. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini.2 C.Capitolul 5.

: instanţa ce a soluţionat contestaţia la executare). însă numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorilor şi sub condiţia ca legea sau părţile să nu le fi declarat neurmăribile. Capitolul 6.instanţa competentă să soluţioneze această cerere este cea care a desfiinţat titlul executoriu (instanţa de apel.restabilirea situaţiei anterioare nu se realizează de drept. . printr-o cerere. la instanţa competentă potrivit regulilor generale în materie de competenţă. nu s-a luat această măsură. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE . la cererea părţii. deşi este prevăzută..pot fi supuse executării silite veniturile şi bunurile debitorului. recurs sau care a judecat o cale de atac de retractare) ori executarea silită însăşi (ex.când titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicţional decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acest organ ori de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. măsura va putea fi luată. a instanţei judecătoreşti competente potrivit dreptului comun. iar hotărârea reprezintă titlul executoriu. . de către instanţa ce rejudecă fondul după casare. ea se va putea obţine prin sesizarea. însă nu a dispus şi întoarcerea executării. fiind necesar ca debitorul îndreptăţit să formuleze o cerere cu acest obiect. . ea va putea fi cerută în condiţiile dreptului comun. .când întoarcerea executării nu s-a dispus în condiţiile de mai sus.când instanţa de recurs a hotărât casarea cu trimitere. 38 . iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege ori.

1. obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei arătate în titlul executoriu. fiind de excepţie situaţia în care pot fi supuse urmăririi bunuri aparţinând unor terţi (ex.: locuinţele cumpărate prin creditare. acestea având caracter direct personal. deci.: poprirea asupra salariului). din fondul locativ de stat. .: imobilul ipotecat de către debitor şi vândut unui terţ). . fiind posibilă inclusiv urmărirea bunurilor viitoare (ex. b) Bunuri insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite.rezultă.61/1990. obiectul executării silite este reprezentat de oricare dintre bunurile urmăribile aflate în patrimoniul debitorului la momentul executării.dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. sub acest aspect. 6.în cazul executării silite directe. că numai bunurile aflate în patrimoniul debitorului pot face obiectul executării silite. prin aceasta.280/1990).în cazul executării silite indirecte..bunuri inalienabile temporar şi. . Bunuri exceptate de lege de la urmărire Vom distinge. cu următoarele distincţii: 39 . şi insesizabile (ex. conform HG nr. caz în care cumpărarea nu poate fi făcută fără autorizarea prealabilă a CEC. după cum urmează: a) Bunuri insesizabile (exceptate de la urmărire) datorită caracterului lor inalienabil: . bunurile cumpărate în rate. conform Decretului-Lege nr.

sens în care avem în vedere că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi urmărite decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi doar pentru obligaţii de întreţinere. în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor putea fi urmărite.1.combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă. animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă.b. inventarul agricol.2.bunuri supuse unei insesizabilităţi necondiţionate (în sensul că este fără interes dacă debitorul mai deţine ori nu şi alte bunuri urmăribile) şi absolute (în sensul că este fără însemnătate felul creanţei).bunuri supuse unei insesizabilităţi condiţionate şi relative. afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei. furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului. . amenzi sau alte creanţe privilegiate asupra imobilelor.. dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. alimentele necesare până la noua recoltă. precum şi obiectele de cult religios. .. iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura.bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale. . inclusiv animalele de muncă.alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni. c) Bunuri insesizabile în temeiul voinţei părţilor 40 . chirii.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. b. şi anume: .

Astfel: .2. 41 .civ.. precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: . creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze.veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă.până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii. urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului. art. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului.până la ½ din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. sub supraveghea organului de executare.salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă. . prevede că în tot cursul executării silite.pr. . adică doar o parte a acestora nu poate fi urmărită. doar asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. în tot sau în parte. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. dar parţiale (parţiale.astfel.dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume. distingem între: a) Venituri supuse unei insesizabilităţi absolute. 6. cealaltă făcând obiect al urmăririi). pot fi urmărite. pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale. prin norme speciale. . ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege. Regimul juridic al veniturilor debitorului În ce priveşte veniturile debitorului. 371/4 C. altfel. afară de cazul când legea prevede.

ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav. Aceste venituri vor putea fi urmărite în limita a ½ din cuantumul lor. mai sus-arătate. care nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. Sancţiunea nerespectării celor de mai sus este nulitatea urmăririi silite. afară de cazurile când legea ar dispune altfel.563 C.pr. compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale. diurnele.b) Venituri supuse unei insesizabilităţi relative şi parţiale .. precum şi sumele cuvenite şomerilor.întră în această categorie alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii. se va realiza cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. Titlul II. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ Capitolul 1. ca de altfel şi a veniturilor insesizabile absolut şi parţial. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE 42 . c) Venituri insesizabile absolut şi total . ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă. precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială.astfel. bursele de studii acordate de stat. ajutoarele de maternitate şi cele acordate în caz de deces. iar distribuirea lor. stabilite potrivit legii. nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale.civ.

executorul va proceda la somarea verbală a debitorului. .este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul tinde la realizarea creanţei sale prin vânzarea bunurilor mobile ale debitorului. 1. executorul judecătoresc trebuie să fie. 43 . c) distribuirea sumei obţinute prin vânzare. nu sunt prezenţi. după care. executorul judecătoresc va solicita efectuarea unei expertize de stabilire a valorii lor de circulaţie. executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare se va deplasa la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile. solicitându-i să plătească ceea ce datorează. b) vânzarea bunurilor. însoţit de un lucrător de poliţie ori de primar sau un ajutor al acestuia. fiind suficientă înlocuirea lor cu doi martori având deplină capacitate de exerciţiu.1. .dacă se constată că a trecut o zi de la comunicarea somaţiei către debitor. Identificarea şi sechestrarea bunurilor .după ce uşile s-au deschis în condiţiile de mai sus. constatând refuzul debitorului de a plăti. iar acesta nu şi-a executat voluntar şi în totul obligaţia ce-i revine potrivit titlului executoriu.1. nici o rudă care să-l reprezinte. lucrătorul de poliţie.când acest acord al părţilor nu se poate realiza. .2. sub sancţiunea nulităţii. o copie a raportului de expertiză urmând a fi comunicată debitorului. .dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă sau când refuză să deschidă uşile camerelor ori ale mobilelor sau dacă nici debitorul.cunoaşte următoarele etape: a) identificarea şi sechestrarea bunurilor. . precum şi la evaluarea lor cu acordul creditorului şi debitorului. primarul sau ajutorul său se pot retrage. Definiţie . va proceda la identificarea bunurilor. inclusiv la locul deţinerii lor de către un terţ.

dacă aceasta este cu putinţă. întocmirea procesului-verbal marchează momentul sechestrării bunurilor urmărite. conform procedurii arătate de art. . debitorul putând fi obligat inclusiv la plata unor eventuale despăgubiri cauzate creditorului. precum şi răspunsul lui. când este cazul. . care va cuprinde: . zilei şi orei când s-a făcut urmărirea. după aprecierea executorului judecătoresc. totodată.executorul judecătoresc va întocmi de îndată un proces-verbal.acest proces-verbal trebuie să fie semnat de executorul judecătoresc. dacă doreşte. .enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face urmărirea. prenumele şi domiciliul părţilor. din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe tot timpul cât durează executarea. în cazul în care fapta nu constituie infracţiune.menţiunea că debitorul a fost somat verbal să plătească.. când a fost de faţă. .deschiderea camerelor şi obiectelor de mobilier trebuie făcută treptat. creditorul neavând obligaţia de a fi prezent la efectuarea acestor acte de executare. precum şi de toate persoanele ce au participat la urmărire. 44 . ale executorului judecătoresc.numele.108/3108/5 C.pr.arătarea locului. a bunurilor cu privire la care creditorul a arătat că doreşte a fi urmărite. însă având dreptul de a participa. având şi semnificaţia începutului executării silite propriuzise. .civ. precum şi ale altor persoane care au fost de faţă la urmărire. .descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecărui bun. . sub sancţiunea unei amenzi civile de la 200 lei la 1000 lei.arătarea.

Prin urmare. . după cum. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. pietre preţioase. precum şi celelalte cheltuieli pe care le presupune ridicarea bunurilor vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor. . obiecte din metale preţioase. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. . Remuneraţia acordată custodelui.sechestrul dispus de executorul judecătoresc poate fi: simplu. iar prin sechestrare au fost lăsate în custodia debitorului.sechestrul cu ridicata presupune încredinţarea bunurilor unui terţ numit custode şi poate fi dispus dacă: 1) debitorul refuză să primească bunurile în custodie ori nu este prezent la înfiinţarea sechestrului. însă numai dacă atât debitorul. însă pe fiecare dintre ele ori pe uşa camerei sau dulapului în care se află se va aplica sigiliu. . chiar dacă.când custode este o altă persoană decât debitorul.debitorul va putea folosi bunurile sechestrate numai dacă. când este cazul. titluri de valoare. din suma obţinută prin vânzarea bunurilor. însă acesta se va putea îndestula cu precădere la finele executării. la domiciliul său. obiecte de artă. poate fi dispus de executor doar dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze.sechestrul cu sigilii. când el lipseşte. prin natura lor. aceasta are dreptul la o remuneraţie stabilită de executorul judecătoresc avându-se drept criteriu activitatea depusă de custode. . un exemplar se va lăsa şi custodelui. colecţii 45 . . bunurile rămân deci la debitor.sechestrul simplu presupune lăsarea bunurilor în custodia debitorului. 2) creditorul se opune lăsării bunurilor în custodia debitorului întrucât există pericolul ca debitorul să înstrăineze.. . ele n-ar pierde din valoare ca urmare a folosirii.când bunurile supuse sechestrării sunt sume în lei sau valută. faţă de natura lor. acestea nu-şi pierd din valoare prin întrebuinţare. cât şi creditorul sunt de acord.un exemplar al procesului-verbal se lasă debitorului sau. cu sigilii sau cu ridicata. înfiinţarea unui sechestru cu sigilii exclude posibilitatea ca debitorul să poată folosi bunurile.

3. . Valorificarea bunurilor urmărite .vânzarea bunurilor la licitaţie publică. . plăteşte preţul cerut.alte modalităţi prevăzute de lege. sechestrarea acestora se face întotdeauna cu ridicata.vânzarea făcută de debitor. declarând şi el urmărite aceste bunuri.1. Vânzarea făcută de către debitor 46 . executorul poate proceda.vânzarea directă de către executorul judecătoresc. b.valorificarea bunurilor sechestrate se poate face într-una din următoarele modalităţi: . Vânzarea directă – constă în vânzarea bunului către un terţ care. . .2.valoroase sau alte asemenea bunuri. prin expertiză.dacă executorul judecătoresc constată că bunurile mobile ale debitorului au fost deja sechestrate în cadrul unei alte executări silite. la valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul stabilit prin acordul creditorului şi debitorului sau. şi de funcţionarul ce a primit bunurile. b. în acest caz. va arăta în procesul-verbal această împrejurare. precum şi numele executorului judecătoresc ce face urmărirea. semnarea procesului-verbal de sechestru urmând a fi făcută. . manifestându-şi voinţa de a cumpăra. în lipsă. în sensul că bunurile se depun cel târziu a doua zi la unităţi specializate. cu acceptul ambelor părţi.potrivit legii. 1.

executorul judecătoresc va putea.civ. . Vânzarea la licitaţie publică Regimul procedural ataşat acestei modalităţi de vânzare presupune.sub aspectul termenului de vânzare. în termen de o zi de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul propus.2 C.pr. de asemeni. de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul.despre acestea executorul îl va înştiinţa pe debitor. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. indicând numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) potenţialului cumpărător. dispune că vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni. . dacă şi creditorul este de acord.3. precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus. următoarele: . .431 alin. . executorul judecătoresc este obligat să fixeze data.434 C. va putea fi scurtat de către executor din oficiu atunci când sunt supuse vânzării bunuri perisabile. 47 . când există motive temeinice.conform art.acest termen va putea fi scurtat sau prelungit atunci când creditorul şi debitorul o solicită de comun acord. în cazul în care i se încuviinţase debitorului efectuarea vânzării.locul vânzării este acela unde se află bunurile sechestrate sau. art. însă nu şi pe creditor.civ. după caz.pr.. ora şi locul licitaţiei. să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. b. în principal. însă aceasta nu s-a realizat. un altul stabilit de către executor.în acest caz. nici în mai mult de două luni calculat de la data procesului-verbal de sechestru ori.. .în termen de o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru ori.

executorul se va deplasa la locul unde se află bunurile.publicaţia de vânzare va fi afişată la locul licitaţiei.publicaţia de vânzare va arăta: data. în aceleaşi condiţii. . el urmând a-l recupera din sumele obţinute prin vânzare. bunurile oferite spre vânzare şi preţul de începere a licitaţiei pentru fiecare dintre ele (preţul stabilit prin acordul părţilor ori. .costul acestor publicaţii şi anunţuri va fi avansat de către creditor. executorul va fi însoţit de un lucrător de poliţie. cel mai târziu până la începerea licitaţiei. cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere. de primarul localităţii ori de un ajutor al acestora. a consemnat la Trezoreria Statului. iar atunci când se apreciază ca necesar vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie. el va preda bunurile către executor. precum şi atunci când data. ora şi locul licitaţiei. poate participa la licitaţie orice persoană (inclusiv creditorii urmăritori sau intervenienţii) care. locul sau ora vânzării au fost schimbate de către autoritatea competentă. 48 . dacă bunurile se află în altă localitate.în regulă. când el lipseşte. executorul va întocmi publicaţia de vânzare. se vor face alte publicaţii şi anunţuri. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la orice altă instituţie bancară. .când bunurile au fost sechestrate cu sigilii. . .când datorită formulării unei contestaţii sau dacă părţile au convenit. la sediul organului de executare al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi la cel al instanţei de executare. primind de la acesta chitanţă liberatorie. .. când s-a numit un custode. se vor rupe sigiliile.în ziua stabilită pentru vânzare.cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru licitaţie. la dispoziţia executorului judecătoresc. . cel stabilit prin expertiză).

în numerar. la acelaşi termen. licitaţia se va relua. . bunurile ar fi vândute.când adjudecatar este un creditor urmăritor sau intervenient. în acest caz. oferă preţul cel mai mare. Totuşi. o parte din ea. acesta oferind spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună. sub condiţia de a fi serios. executorul judecătoresc îi va putea acorda adjudecatarului un termen de până la 5 zile în interiorul căruia să depună suma. de îndată. păstrând dovada consemnării. la cel mai mare preţ oferit. . cu ordin de plată sau prin orice alt instrument legal de plată. . făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări. .validitatea vânzării nu este afectată dacă a existat un singur ofertant. . dacă adjudecatar este creditorul urmăritor.dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei. adjudecatar urmând a fi declarat acela care după trei strigări succesive. acesta nu poate dobândi bunul la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei. precum şi 49 . el va putea depune în contul preţului întreaga sa creanţă ori. .preţul de începere a licitaţiei este cel arătat în publicaţiile de vânzare.executorul este obligat să consemneze.- vânzarea se face în mod public de către executorul judecătoresc. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior celui al creditorului adjudecatar. va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit. . adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ. în funcţie de natura şi destinaţia lor. după caz.dacă adjudecatarul nu depune preţul de îndată ori în termenul ce i-a fost acordat de executor. fiind posibilă şi valorificarea bunului printr-o altă formă de vânzare. în caz de preţ egal. primul adjudecatar va suporta costurile celei de-a doua vânzări.după adjudecarea bunului. sumele de bani obţinute.

: acţiunile nominative) adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său în temeiul unei copii legalizate de pe procesul-verbal menţionat mai sus. . creditor. . debitor şi adjudecatar. predarea bunului se va face doar după plata preţului. 50 . vânzarea va putea fi desfiinţată „dacă există temei de nulitate”. . depusă de primul adjudecatar anterior licitaţiei. proces-verbal ce va fi semnat de executor. în cazul titlurilor de credit normative (ex. numele adjudecatarului. .desfiinţarea vânzării la licitaţie va putea fi dispusă împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul doar dacă a existat fraudă din partea acestuia.când adjudecatarului i s-a acordat un termen de plată. .din momentul plăţii integrale a preţului. bunul adjudecat şi preţul adjudecării.când adjudecatar a fost creditorul. .executorul judecătoresc îi va elibera fiecăruia dintre adjudecatari o dovadă care va face menţiune despre data şi locul licitaţiei. însă până la predare adjudecatarul suportă riscul pieririi bunului (res perit domino). adjudecatarul este îndreptăţit la a-i fi predat bunul. . .eventuala scădere a preţului. .după închiderea licitaţiei executorul va întocmi un proces-verbal care va descrie desfăşurarea acesteia şi rezultatul ei.vânzarea făcută în condiţiile de mai sus are ca principal efect transmiterea către adjudecatar a dreptului de proprietate asupra bunului (bunurilor). aceste sume urmând a fi constatate de executor printr-un proces-verbal cu valoare de titlu executoriu.această dovadă constituie titlu de proprietate. ele pot fi reţinute din cauţiunea de 10% din preţ.închiderea licitaţiei are loc de îndată ce sumele obţinute prin vânzare sunt suficiente pentru îndestularea creditorilor şi acoperirea cheltuielilor de executare.

atribuirea se va face cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. la data preluării ori în termenul acordat de executor. 51 . bunurile rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrării lor. putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului le poate prelua în contul creanţei sale la preţul de începere a licitaţiei. când nici creditorul nu doreşte preluarea. potrivit legii.1.când mai mulţi creditori declară că doresc să preia bunul. diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei.. dacă nici astfel bunurile nu au putut fi valorificate.dacă bunul (bunurile) nu s-au putut vinde. . Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat . orice creditor care. .dacă preţul este mai mare decât valoarea creanţei. creditorul va prelua bunul doar dacă depune.563 şi 564 C. ele se restituie debitorului.pr.civ.4. In interiorul acestui termen executorul poate proceda la o nouă valorificare a bunurilor.

.

.civ.974 C. . în sensul că debitorul poprit datorează creditorului popritor. cât şi cei care se bucură de o garanţie reală sau personală ori de privilegii. debitorul poprit şi terţul poprit.ultim C. fie pentru că mai mulţi creditori pornesc procedura împotriva unui singur debitor. .Capitolul 2. Definiţie. fie pentru că .). trei subiecte: creditorul popritor. .pr. ambele fiind raporturi de obligaţie.civ.poprirea presupune.cererea de poprire poate fi formulată şi de creditorul creditorului (art.calitatea de creditor popritor o pot avea atât creditorii chirografari.creditorului popritor îi revine obligaţia de a dovedi atât propria sa calitate. Subiectele popririi . precum şi de procuror. . persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor (art.). obişnuit. 2.1. Poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani.pr. iar terţul poprit îi datorează debitorului poprit. un alt raport juridic existent între debitorul poprit şi terţul poprit.45 alin.2. POPRIREA 2.procedura popririi nu exclude pluralitatea creditorilor. cât şi pe aceea a debitorului poprit şi a terţului poprit.de esenţa popririi nu este însă numărul subiectelor. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta o le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data formulării cererii de poprire. însă acesta din urmă numai pentru apărarea intereselor minorilor. ci acela al raporturilor juridice existente la data formulării cererii: un raport juridic existent între creditorul popritor şi debitorul poprit.

.pr.civ.debitor poprit este persoana fizică sau juridică ţinută de îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu şi care are calitatea de creditor al terţului poprit.la poprirea pornită de un singur creditor se alătură alţi creditori ai debitorului poprit. .3. distribuirea sumei deţinute de terţul poprit se va face conform art. cecul. Obiectul popririi . salariile) ale debitorului.pr. .. . de asemenea. 54 .409 C. 2. obiectul popririi poate reprezentat de: sumele de bani pe care debitorul poprit le are de primit de la terţul poprit. .452 C.în situaţia pluralităţii creditorilor.pot fi urmărite. titlurile de valoare deţinute de terţi (titluri de împrumut.563 şi urm.nu sunt însă supuse executării silite prin poprire: .pr. în genere. . contul curent sau alte bunuri mobile incorporale).. însă plata efectivă va fi făcută de terţul poprit doar pe măsura ce vor deveni exigibile.pot forma obiect al popririi şi sumele datorate în viitor debitorului (cele care corespund unor creanţe neajunse încă la scadenţă). care pot face obiect al popririi deşi nu sunt însă exigibile. efectele de comerţ (cambia. însă plata efectivă a unor asemenea creanţe va fi făcută doar în momentul exigibilităţii lor.sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. biletul la ordin şi.civ. şi veniturile periodice (ex. . iar când este cazul şi cu respectarea art. C. acţiuni sau obligaţiuni emise de societăţile comerciale).de pe temeiul art.terţ poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are calitatea de debitoare a debitorului poprit.civ.

82.. creditorul este dator să formuleze o cerere de poprire care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. dobânzi şi cheltuieli de judecată). a) Înfiinţarea popririi .organul competent să soluţioneze această cerere. . să arate titlul executoriu în temeiul căruia se solicită poprirea şi valoarea creanţei (capital.sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte.4.în scopul înfiinţării popririi. este executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. şi care presupune sesizarea instanţei de executare. . vătămarea 55 . 83 C.sumele necesare plăţii drepturilor salariale.. în regulă.presupune două faze: una . Procedura popririi .cu caracter de excepţie. înfiinţarea popririi este dispusă de instanţa de fond din oficiu.întotdeauna obligatorie – a înfiinţării popririi (incluzând.civ. a cărei parcurgere este condiţionată de conduita terţului poprit – validarea popririi. dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi. 2. şi eliberarea sau distribuirea sumelor) şi o alta. deci să dispună înfiinţarea popririi.pr. de îndată ce a devenit executorie hotărârea prin care s-a dispus obligarea debitorului la a-i plăti creditorului sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii ori sume datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. .

denumirea şi sediul lor. . indisponibilizarea se face în limitele şi condiţiile arătate de acest articol. la dispoziţia creditorului popritor.despre înfiinţarea popririi va fi înştiinţat şi debitorul. în acest caz.pr.1-5 C. în măsura necesară realizării creanţei creditorului popritor.civ. care va putea fi urmărit în continuare.efectul înfiinţării popririi este reprezentat de indisponibilizarea.indisponibilizarea sumelor de bani ori. terţului – care din acest moment devine poprit – i se va pune în vedere interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează sau pe care i le va datora în viitor. a bunurilor obiect al popririi va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială.prin adresa de poprire. acestea fiind declarate poprite în măsura necesară realizării obligaţiei înscrise în titlul executoriu. .integrităţii corporale sau a sănătăţii. . . deci nu este liberatorie pentru terţ. precum şi codul de înregistrare fiscală. . când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. astfel că orice plată pe care el io face debitorului n-ar putea fi opusă creditorului.). . 56 . însoţită de o copie de pe titlul executoriu. de către executor. . .dacă poprirea fusese anterior înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu.adresa de înfiinţare a popririi trebuie să cuprindă numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori. pentru persoanele juridice.poprirea se înfiinţează fără somaţie printr-o adresă.copia de pe titlul executoriu va fi certificată de executor că este conformă cu titlul executoriu.409 alin. (salarii. în genere. a sumelor ori bunurilor mobile incorporale datorate de terţ. întreaga valoare a creanţei.dacă poprirea are ca obiect venituri dintre acelea arătate de art. terţului poprit i se va comunica o copie certificată de pe titlul executoriu. comunicată terţului. . ajutoare pentru incapacitate de muncă etc.

. . alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru cauză de moarte.în cazul în care creanţa creditorului priveşte sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere. într-o atare ipoteză unitatea de la care debitorul pleacă fiind obligată să trimită unităţii ce reprezintă noul loc de muncă al debitorului sau. acestea devenind. să le indisponibilizeze şi să trimită dovada executorului.dacă creanţa creditorului priveşte o sumă datorată cu titlu de pensie de întreţinere. aceasta urmând a-i fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa pe care el le-a indicat. în acelaşi termen. terţul poprit este obligat ca. acesta urmând să-l înştiinţeze pe terţul poprit. terţul poprit este obligat să consemneze la CEC suma de bani ori. îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. . care va proceda la trimiterea înscrisurilor către acest nou loc de muncă. poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat. . având însă şi obligaţia de a 57 . cheltuielile trimiterii căzând în sarcina debitorului. dacă obiectul urmăririi sunt bunuri mobile incorporale. terţul poprit va proceda conform celor arătate mai sus. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. înscrisurile prin care s-a înfiinţat poprirea (adresa de poprire şi copia titlului executoriu).debitorul este dator să înmâneze recipisa de consemnare a sumei executorului judecătoresc. terţ poprit.în termen de 15 zile de la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi. de la data primirii înscrisurilor. organului de ocrotire socială. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. iar executarea se face asupra salariului sau altor venituri periodice ale debitorului. să-i plătească în mod direct creditorului suma ce i se datorează. după caz. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor de la data scadenţei lor.când asupra aceleiaşi sume sunt înfiinţate mai multe popriri. Dacă debitorul părăseşte unitatea. urmând ca după ce creditorul află noul loc de muncă al debitorului să informeze unitatea. iar aceasta nu cunoaşte noul lui loc de muncă.

cât şi încasările viitoare. însă ţinând seama de regulile prevăzute în legile speciale privitoare la aceste bunuri.dacă sumele de bani poprite se află în conturi bancare. atât sumele existente în contul debitorului la data comunicării adresei de poprire. Eliberarea (distribuirea) sumei de bani consemnate .comunica executorului judecătoresc ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. băncii fiindu-i interzisă.562-571 C. cât şi cele provenite din încasările viitoare. după caz.aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra bunurilor mobile incorporale ce s-ar afla în păstrarea unor unităţi specializate. . afară de cazurile în care prin lege s-ar stabili altfel. . . Suma obţinută printr-o asemenea valorificare va putea fi.civ. 58 . . se indisponibilizează în măsura necesară realizării creanţei. însă doar după trecerea a 15 zile de la primirea de către el a dovezii de consemnare a sumei la CEC. să realizeze valorificarea acestora urmând procedura aplicabilă vânzării bunurilor mobile aflate în posesia debitorului. iar sumele cuvenite creditorilor sunt mai mari decât suma urmărită.când sunt înfiinţate mai multe popriri. efectuarea oricărei plăţi sau a altei operaţiuni care ar putea diminua suma indisponibilizată. pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi. .va fi făcută de executor.când poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale executorul trebuie. până la achitarea integrală a obligaţiei înscrise în titlul executoriu. eliberată sau distribuită către creditori. executorul va face distribuirea conform dispoziţiilor art.pr.când debitorul este titular de conturi bancare. precum şi sumele poprite de fiecare. inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire. mai întâi.

1000 lei a terţului care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile.b) Validarea popririi .dacă o asemenea dovadă nu a fost făcută. suma datorată debitorului. inclusiv în cazul în care.este dispusă de instanţa de executare atunci când terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în urma înfiinţării popririi. în limita creanţei. debitor. pe calea executării silite. în loc să consemneze suma urmăribilă. . a liberat-o debitorului poprit. instanţa va pronunţa o sentinţă prin care dispune validarea popririi. prin cerere.instanţa de executare poate fi sesizată. putând dispune şi amendarea cu 200 . . respectiv recurs în condiţiile dreptului comun. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma pretinsă de creditor sau să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale. de creditor. creditorul putând alege oricare din formele de executare silită indirectă permise de lege. debitor sau de organul de executare.cererea de validare se soluţionează cu citarea părţilor (creditor.sentinţa este susceptibilă de atacare cu apel.dacă nici după validarea popririi terţul nu înţelege a-şi executa obligaţia. . terţ poprit). .dacă o asemenea dovadă este făcută. patrimoniul lui va putea fi urmărit. . obligând terţul poprit să-i plătească creditorului. . . prin sentinţă se va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc. 59 .cel care formulează cererea de validare are sarcina de a dovedi că terţul poprit îi datorează creanţa debitorului.

468-470 C. Definiţie: este acea formă de executare silită indirectă prin care se valorifică bunurile imobile ale debitorului pentru ca din suma rezultată creditorul să poată fi îndestulat. fie după ce vor fi culese.1. fiind posibilă fie vânzarea fructelor sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini.înfiinţarea sechestrului se face după regulile specifice urmăririi silite a bunurilor mobile. regulile specifice vânzării bunurilor mobile.atunci când creditorul deţine un titlu executoriu. el poate urmări fructele neculese ori recoltele prinse de rădăcini ce se află în proprietatea debitorului său (debitorul poate fi şi uzufructuar al fondului. . . .urmărirea silită a unor asemenea fructe sau recolte nu se poate face decât în maximum 6 săptămâni înaintea coacerii lor. însă bunurile trebuie să se afle în proprietatea sa). .imobilele prin destinaţie (art.imobilele prin natura lor.Capitolul 3. însă numai odată cu fondul pe care îl deservesc.civ. somaţia de plată trebuind însă să-i fie comunicată debitorului cu cel puţin 2 zile înaintea începerii urmăririi propriu-zise. sub condiţia de a se afla în circuitul civil.vânzarea la licitaţie urmează. de asemenea.pot face obiectul urmăririi silite imobiliare: . . 60 . URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 4. Capitolul 4. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI .).

totodată menţionând că.dreptul de superficie. identificarea imobilului. în mod separat. .489 alin. acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită).pentru pornirea executării este necesară formularea unei cereri de către creditor. pe lângă denumirea şi sediul organului de executare. procedura de vânzare trebuie îndeplinită pentru fiecare în parte. 61 . precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. încheind un proces-verbal de situaţie care va cuprinde. semnătura şi ştampila executorului judecătoresc. Somaţia va cuprinde şi datele de identificare ale imobilului.2.când sunt supuse urmăririi mai multe imobile.conform art.pr. solicitându-i executarea voluntară a obligaţiei.. . precum şi o descriere cât mai detaliată a imobilului supus urmăririi. urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. acesta fiind dator să indice în cuprinsul cererii şi imobilul a cărui valorificare o doreşte. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol. . titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea. executorul îl va soma pe debitor. .ulterior încheierii procesului-verbal de situaţie. putând fi însă supuse urmăririi.imobilele prin obiectul la care se aplică (uzufructul imobilelor şi dreptul de servitute. se va trece la vânzarea imobilului arătat în procesul-verbal. 4.executorul se va deplasa la imobil. în caz contrar.1 C. precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii ei în cartea funciară. Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie . drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente.civ. .

indiferent de comunicarea ori necomunicarea somaţiei.pr.orice act de închiriere. actele făcute înaintea notării somaţiei în cartea funciară le sunt însă opozabile.civ.imobilul ce face obiectul urmăririi poate fi vândut în una din următoarele modalităţi: vânzarea directă. în sensul că: . 4. . alte modalităţi permise de lege.notarea somaţiei în cartea funciară indisponibilizează imobilul urmărit. doar revocarea lor printr-o acţiune pauliană. în condiţiile legii. Vânzarea imobilului .431 alin.2 C..3. precum şi de cazul în care aceştia s-au declarat de acord cu acest act ori dacă debitorul sau dobânditorul subsecvent al imobilului a consemnat sumele ce corespund valorii integrale a creanţei.orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale (drepturile de proprietate sau dezmembrăminte ale acestora) este inopozabil creditorului şi adjudecatarului. ei putând eventual cere. . 62 .executorul judecătoresc are obligaţia de a-i solicita biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat imobilul să înscrie somaţia în cartea funciară. de arendare ori de cesiune de venituri făcut de debitor sau de dobânditorul subsecvent nu îi este opozabil creditorului urmăritor sau adjudecatarului. vânzarea la licitaţie publică. orice chirie sau arendă plătită debitorului înainte de scadenţă îi este opozabilă creditorului urmăritor sau adjudecatarului doar dacă este constatată prin act scris cu data certă.. dobânzilor la aceasta şi cheltuielilor de executare. . vânzarea de către debitorul însuşi conform art. afară de cazurile expres prevăzute de lege.

. totodată fără ca debitorul să fi făcut plata datoriei. . uz. titularii unor asemenea drepturi urmând a fi înştiinţaţi de către executor cu privire la existenţa urmăririi. după care vor fi citaţi la termenele ce s-au fixat pentru vânzarea imobilului. stabilind şi modalitatea de plată a ei. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. prin expertize se va stabili. . dacă apreciază ca necesar pentru buna administrare a imobilului (încasarea veniturilor. iar în lipsa acestui acord se va solicita unui expert stabilirea valorii de circulaţie a bunului.4. .procedura de vânzare nu poate începe înainte de trecerea a 15 zile (calculate după sistemul exclusiv) de la primirea somaţiei. executorul îi va fixa o remuneraţie în raport cu activitatea depusă. reprezentare în litigii etc.poate fi numit administrator-sechestru creditorul. debitorul sau oricare altă persoană fizică sau juridică. să numească un administrator-sechestru. . separat de valoarea imobilului şi valoarea acestor drepturi.când este numit un altul decât debitorul.).preţul imobilului va fi stabilit de executor cu acordul părţilor (creditor şi debitor). Vânzarea la licitaţie .4. Stabilirea prin expertiză nu este necesară dacă valoarea acestor drepturi se găsea deja determinată şi înscrisă în cartea funciară. 63 . ori dacă o solicită creditorul.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct.executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi eventualele sarcini care grevează imobilul. .din momentul emiterii somaţiei executorul poate. efectuarea cheltuielilor.

executorul va întocmi publicaţia de vânzare.despre data.la cererea oricărei persoane interesate. .. 64 . precum şi coproprietarii. la acela al instanţei de executare. . în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite în sarcina sa.publicaţia de vânzare va fi afişată de executor la propriul său sediu.revocarea administratorului-sechestru va putea fi dispusă de executor la cererea oricărei persoane interesate. la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul. calculat de la data afişării publicaţiei de vânzare la locul stabilit pentru desfăşurarea licitaţiei.pr. alături de debitor. . . instanţa de executare putându-l obliga şi la plata de despăgubiri. nici mai lung de 60 zile. executorul va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie.civ.participanţii la licitaţie sunt datori să depună la Trezoreria Statului. elementele ei de conţinut fiind cele stabilite prin art. la locul situării imobilului. precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia (dacă este altul decât acela al situării imobilului). .când urmărirea poartă asupra imobilului unui minor sau pus sub interdicţie. prealabil termenului stabilit pentru vânzare.participarea la licitaţie este precedată de formularea ofertei de cumpărare la care va fi ataşată recipisa. .504 alin.1 C. la dispoziţia executorului. o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care imobilul a fost evaluat. ora şi locul vânzării debitorul va fi înştiinţat prin grija executorului.în termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului. o copie de pe publicaţia de vânzare trebuie depusă şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare. sau la orice altă instituţie bancară.A. . la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – S.termenul stabilit pentru vânzare nu va putea fi nici mai scurt de 30 zile. .. .sunt exoneraţi de plata cauţiunii creditorii ce deţin creanţe în rang util. ai imobilului.

în lipsă.când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat. .când datorită existenţei unor asemenea drepturi nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. la înscrierea lor în cartea funciară.. ca vânzarea să se facă deodată pentru mai multe corpuri de proprietate sau. uz. In comune. dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu o unică ipotecă ori dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele.oferirea spre vânzare va fi făcută de executor. în lipsa unei asemenea indicări urmând a fi stabilit de executor. . vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul. oferit fiind de un licitator. la cererea debitorului sau a creditorului. pentru fiecare parcelă în parte.licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite.vânzarea se poate face: la sediul organului de executare. . oferind imobilul liber de aceste drepturi. pornindu-se de la preţul care. dimpotrivă. la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări. la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau. . Totuşi. separat. prin strigări succesive. . . de la cel fixat prin licitaţie. fiind distinctă pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. în orice alt loc cu privire la care se apreciază că ar înlesni valorificarea.în lipsa unui asemenea preţ de ofertă. ordinea vânzării este cea stabilită de debitor. al instanţei de executare. la locul situării imobilului. licitaţia va porni de la preţul arătat în publicaţia de vânzare. 65 . îl depăşeşte pe cel arătat în publicaţia de vânzare. executorul poate dispune. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. scăzut cu valoarea acestor drepturi astfel cum a fost stabilită prin expertiză ori.vânzarea se face în mod public. . executorul va relua licitaţia în aceeaşi zi. după caz.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct.

când adjudecatar este un creditor el va putea să depună în contul preţului propria sa creanţă. Când există creditori cu creanţe prioritare celei a adjudecatarului.la acest nou termen licitaţia începe de la un preţ de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. creditor. . . iar dacă aceasta este mai redusă decât preţul. .. în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. la cel mai mare preţ oferit. la acelaşi termen.dacă nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat. şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. . acesta nu va putea să-şi adjudece bunul la un preţ mai mic de 75% din cel de evaluare.dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul legal. . primul adjudecatar urmând să suporte cheltuielile noii licitaţii şi eventuala scădere de preţ. chiar dacă există un singur ofertant. şi care trebuie semnat de executor. .când participantul la licitaţie este un creditor urmăritor sau intervenient. . Primul adjudecatar are posibilitatea de a achita la noul termen de licitaţie preţul oferit iniţial. vânzarea se va amâna pentru un nou termen ce nu va putea depăşi 60 zile. iar dacă nici acesta nu se obţine. până la concurenţa preţului de adjudecare. 66 . debitor şi de adjudecatar.executorul este obligat să întocmească un proces-verbal privitor la desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. acesta este ţinut să depună.executorul îl va declara adjudecatar pe cel care a oferit preţul conform celor de mai sus. imobilul se va vinde. urmând a se face şi o nouă publicaţie de licitaţie.adjudecatarul trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului în termen de cel mult 30 zile calculat de la data vânzării. şi diferenţa necesară. în caz de preţ egal urmând a fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului. caz în care este obligat să suporte numai cheltuielile noii licitaţii. scăzând din el valoarea cauţiunii depuse anterior licitaţiei. imobilul se va scoate din nou la vânzare.

în cazul vânzării în rate.un exemplar al actului de adjudecare se va preda. până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare. .adjudecatarul poate pretinde posesia bunului. în lipsa unui acord al creditorilor. să încuviinţeze plata preţului în rate. executorul va întocmi actul de adjudecare. executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a se înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului.. 67 . va putea. cu acordul creditorului. cuantumul lor şi data scadenţei. numărul 4.pr.un exemplar al actului de adjudecare se va preda adjudecatarului constituind titlul său de proprietate asupra imobilului.516 C. . a avansului. elementele lui de conţinut fiind cele arătate de art. 1 lit. Actul de adjudecare şi efectele adjudecării . .la cererea adjudecatarului executorul ratelor.5. bunul nu va putea fi înstrăinat sau grevat mai înainte de plata integrală a preţului. c) C. următoarele: . 401 alin. .adjudecatarul are dreptul la fructe. afară de cazul în care cumpărarea s-a făcut cu plata preţului în rate. în cazul vânzării în rate..civ. în principal. când.adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de bun. dacă acesta nu va plăti la scadenţă ratele datorate. precum şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art.după plata integrală a preţului sau. şi creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului.civ..pr. . .adjudecatarul dobândeşte dreptul real supus urmăririi. Efectele adjudecării sunt. stabilind avansul.dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate.

. Când averea debitorului nu este suficientă. titularii acestora din urmă putându-le realiza exclusiv din preţul obţinut prin vânzare. vezi art. Când preţul adjudecării se plăteşte în rate. totală sau parţială. însă numai în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară în baza actului de adjudecare..509 alin.. 2 C. va putea să 68 . .civ. Cererea în evicţiune privind imobilul adjudecat .3 C.de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului. . sarcinile ce prevalează imobilul se sting la plata ultimei rate.Conform art.de la data adjudecării adjudecatarul datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (dacă a cumpărat cu aceste sarcini.civ.509 alin. adjudecatarul îi va putea urmări şi pe creditorii ce au încasat preţul adjudecării. conform art.6.520 alin. la solicitarea adjudecatarului. instanţa de executare. privitoare la imobilul adjudecat poate fi făcută în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în CF. totală sau parţială. imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini ce au garantat drepturi de creanţe. însă numai dacă adjudecarea s-a făcut cu păstrarea acestor drepturi. el îl poate acţiona pe debitor pentru despăgubiri. .3 C.dacă adjudecatarul a fost evins total sau parţial.pr. 4. .pr.pentru imobilele deja înscrise în cartea funciară. orice cerere de evicţiune. este stinsă dacă de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul anterior ale dreptului înscris în folosul terţului au trecut cel puţin 3 ani.când cererea în evicţiune este introdusă anterior împărţirii preţului adjudecării. în limita sumei ce au încasat-o. orice cerere de evicţiune.pr.).adjudecatarul are dreptul să fie garantat contra evicţiunii de către debitorul urmărit..civ. .se vor menţine drepturile reale întabulate ulterior înscrierii în CF a vreunei ipoteci.

valorificarea dreptului.suspende. în caz contrar existând autoritate de lucru judecat. pe calea contestaţiei la executare. anterior. cu sau fără cauţiune.cererea în evicţiune va putea fi pornită doar dacă. . împărţeala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune. terţul nu încercase. 69 .

.

pensiile.când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori ori dacă pe timpul executării au depus titlurile de creanţă şi alţi creditori. precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor.suma de bani realizată prin executarea silită indirectă. . creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. pentru incapacitate temporară de muncă. ajutoarele de deces acordate în cadrul asigurărilor sociale. pentru maternitate. precum şi veniturile debitorului. 2. creanţele reprezentând cheltuieli de judecată. ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ . executorul procedează la distribuirea sumei conform următoarei ordini de preferinţă. pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie.Capitolul 5. cât şi aceia care au intervenit în timpul executării. ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. depunând titlurile lor de creanţă până la data întocmirii de către executorul judecătoresc a procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare.participă la distribuirea sumei atât creditorul ori creditorii urmăritori (deci cei care au pornit executarea silită). prevenirea îmbolnăvirilor. afară de cazurile în care legea ar prevedea expres altfel: 1. refacerea sau întărirea sănătăţii. potrivit legii.distribuirea sau eliberarea sunt făcute de executorul judecătoresc. suma rămasă disponibilă urmând a se preda debitorului. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. se distribuie între creditori până la realizarea integrală (dacă este posibil) a drepturilor lor. . precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. . sumele cuvenite şomerilor. .

3. creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; 6. creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; 7. creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; 8. creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; 9. alte creanţe. - dacă există creditori care deţin drepturi de gaj ori ipotecă sau privilegii conservate în condiţiile legii asupra bunului vândut, la distribuirea sumei creanţele lor vor fi plătite după cele menţionate la punctul 1 de mai sus; - ordinea de preferinţă acordată creanţei principale va fi urmată şi de sumele reprezentând dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume accesorii creanţei principale; - în cazul în care unul din titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va solicita instanţei în circumscripţia căreia se face executarea să stabilească suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Instanţa hotărăşte cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă doar recursului;

72

- eliberarea sau distribuirea sumei obţinute prin urmărire se va putea face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei şi sub condiţia citării debitorului şi a creditorilor urmăritori sau intervenienţi; - cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care va fi semnat inclusiv de persoanele interesate şi care sunt prezente; - partea nemulţumită de modalitatea de eliberare sau distribuire a sumelor este îndreptăţită să-i solicite executorului să consemneze obiecţiunile sale, putând face şi contestaţie la executare în termen de 3 zile de la întocmirea procesului-verbal, la instanţa de executare; - formularea contestaţiei suspendă de drept eliberarea sau distribuirea sumei; - judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

73

Titlul III. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE
- conform art.572 C.pr.civ., în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bună-voie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile; - toate formele de executare silită directe presupun somarea debitorului prealabil executării silite propriu-zise, însă atunci când creditorul justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor de mai sus să se facă de îndată şi fără somaţie.

Capitolul 2. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE
- dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a preda un bun mobil determinat prin calitate şi cantitate, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului,

un custode căruia îi va încredinţa bunurile.580/2. . executorul judecătoresc se va deplasa la imobil. 580/5) . Capitolul 3. în caz de refuz putând solicita sprijinul agenţilor forţei publice pentru al pune pe creditor în drepturile sale. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE (art. pe cheltuiala debitorului. cerându-i debitorului să-l părăsească de îndată. creditorul poate: 76 .580/4.executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal care să ateste îndeplinirea executării. . Procesul-verbal astfel întocmit constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.despre îndeplinirea executării executorul va întocmi un proces-verbal având conţinutul stabilit de art.dacă în termen de 5 zile de la primirea somaţiei.pr. executorul va numi.dacă în termen de 10 zile de la primirea somaţiei debitorul refuză să îndeplinească obligaţia de a o face arătată în titlul executoriu şi care nu presupune faptul personal al debitorului.când în imobil se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării silite şi pe care debitorul nu le ridică singur. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE .civ.388 C. Capitolul 4. debitorul obligat la a părăsi sau preda un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie. .ridicându-l de la debitor sau de la terţul care îl deţine şi predându-l creditorului conform cu drepturile acestuia stabilite prin titlul executoriu.

prin încheiere irevocabilă . Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. el poate cere instanţei de executare obligarea debitorului la a-i plăti daune-interese.în acest caz. Instanţa judecătorească va judeca cererea cu citarea părţilor. . la cererea creditorului. prin încheiere. aceasta se poate realiza prin aplicarea mijlocului de constrângere indirectă al unei amenzi civile. . . jandarmerie. pe cheltuiala debitorului. In acest caz. creditorul va solicita instanţei de executare.a) să solicite executorului prin cerere executarea silită a obligaţiei. dacă natura obligaţiei permite aceasta (ex.în aceste două ipoteze executarea obligaţiei se va putea face şi cu ajutorul organelor de poliţie. creditorul poate cere şi obligarea 77 . instanţa va hotărî. prin încheiere irevocabilă. prin cerere. Instanţa va dispune cu citarea părţilor. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. b) să solicite instanţei de executare să îl autorizeze. obligarea debitorului la plata unei amenzi civile în favoarea statului. .când executarea obligaţiei implică faptul personal al debitorului ( este cazul obligaţiilor intuitu personae). .când prin întârzierea în executarea obligaţiei de mai sus. să îndeplinească obligaţia el însuşi sau prin alte persoane. cu citarea părţilor. instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu.în scopul acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de a face intuitu personae. . prin încheiere executorie supusă doar recursului. creditorul a fost prejudiciat. în cuantum de 20 lei până la 50 lei.dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu.: demolarea unui gard). dacă debitorul se opune.

când debitorul nu a respectat o obligaţie de a nu face. sus-arătate. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. creditorul va putea solicita instanţei de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. lucrările realizate de acesta prin nerespectarea obligaţiei. Capitolul 5.se realizează prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor specifice executării obligaţiilor de a face. instanţa pronunţându-se cu citarea părţilor. 78 . în tot sau în parte.amenda civilă aplicată debitorului va putea fi anulată. . după caz. ori redusă. pe cheltuiala debitorului. printr-o încheiere supusă doar recursului. prin încheiere irevocabilă. pe cale de contestaţie la executare. pentru alte motive temeinice. dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau.prin dispoziţie expresă legiuitorul a prevăzut că pentru neexecutarea obligaţiilor ce nu ar putea fi îndeplinite de o altă persoană decât debitorul nu se pot acorda daune cominatorii. . EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE .debitorului la plata de daune interese. .

...... Modalităţile şi formele executării silite............1............................3......................2.............. NOŢIUNI GENERALE................... 7 1........................3...... 9 1...............1....... Recuzarea .5................... Răspunderea executorului judecătoresc .................3..3....... Competenţa materială şi teritorială ........................ Identificarea părţilor.........3.3..3.......................3................6.........5........ 6 1............ 12 1.................... Drepturi specifice creditorului................................... 4 1...........................................................3......3........3......................1. Coparticiparea procesuală...1.. 14 1...................... Organul de executare ..... 12 1.....3......... 14 1..........................4... Părţile.......3..............3.... Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată................ Obligaţii specifice debitorului ..........3...................................................3....3.. 17 ....... 16 Capitolul 3.... 3 Capitolul 1...... 4 1.. Atribuţiile executorului judecătoresc ......1...................................3.......... Competenţa executorilor judecătoreşti.......3.........5.............3....1........ 14 1... 11 1. 3 1................3.................................................................... Terţii ................1..........................3... Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului ..................3........................................3....2... Conflictul de competenţă .... 13 1.. 15 Capitolul 2.....1.2...........3...........3....3....... 9 1.......................................... 9 1......1...........4.4.. DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ........2.. 10 1.............. Obligaţii specifice creditorului......1................................... 4 1.... 3 1............... 3 1..............................................2...... PARTEA GENERALĂ .............2. Procurorul ........1............................ TITLURILE EXECUTORII .............. Participanţii la executarea silită ..........3......6........ 9 1................3............... Definiţie .... 15 1.........................Cuprins Titlul I.. Instanţa judecătorească ............................ 8 1.................2.................. Definiţie .........

............................................................ Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) 33 4...4.................... Regimul juridic al veniturilor debitorului ...................... 43 1....2.......3........7............2... Identificarea şi sechestrarea bunurilor ..................................... Contestaţia la executare...................................3.1...... Hotărârea judecătorească în calitate de titlu executoriu ..... 35 Capitolul 5......... Definiţie .... ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI........ 34 4..1......1.................................................... 29 4.. 42 Capitolul 1... 37 Capitolul 6............ Cererea de executare silită .......... Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat ..4..................................... 53 2............ OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE............ 20 Capitolul 4........................4...................... Subiectele popririi ..........2........... Procedura de judecată ....... Suspendarea executării silite.................... 42 1.......3........ 22 4........ 53 2................................ 54 2.............................. 46 1..... 39 6.............. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ.............................................2................4........ 55 80 ...... 53 2..... Termenul de exercitare a contestaţiei la executare ................ 41 Titlul II....... 24 4............1.......... Instanţa competentă să judece contestaţia la executare .......................................3..................... Valorificarea bunurilor urmărite..................4.................................... 38 6....... temporizează sau sting executarea silită ....................... Titlul executoriu european ........ 32 4..................3...............6..................................................... Bunuri exceptate de lege de la urmărire ....4............. 22 4..........4................2.................1...... Definiţie ......... Definiţie .......... POPRIREA ................. 23 4..3.. Procedura popririi ............. 43 1..4..... 17 3......................... 17 3...... Obiectul popririi .................................. 31 4................................... UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ................... Înştiinţarea prealabilă a debitorului ..................... INTOARCEREA EXECUTĂRII ................. Incidente care împiedică........5.. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE .......................................................... 51 Capitolul 2......4. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ ...............

.......... Vânzarea imobilului.... NOŢIUNI GENERALE. 60 4.. 61 4........................................ 60 Capitolul 4........................................3....... Vânzarea la licitaţie................. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE .......................... 75 Capitolul 3......... EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ ....Capitolul 3......................... 75 Capitolul 1....... 76 Capitolul 5........................... 76 Capitolul 4.. 78 81 .... Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie...................... 63 4... EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE .................................... ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ .5..... Definiţie . 62 4......4............... Actul de adjudecare şi efectele adjudecării............ PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE.............................................. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE ..... 71 Titlul III....... URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI .........2........................................................... 67 Capitolul 5.........................1..... 75 Capitolul 2.................................................................. 60 4......... URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE ..................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful