UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA Facultatea de Drept

EXECUTAREA SILITĂ - suport de curs Asist. univ. drd. Valentin Mitea

Cluj-Napoca 2007

Titlul I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Definiţie
Executarea silită reprezintă, de regulă, cea de-a doua fază a procesului civil, desemnând procedura prin care creditorul, ca titular al unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, îl constrânge cu concursul organelor competente pe debitorul său care nu-şi execută de bună-voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, asigurându-se astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. - obişnuit, executarea silită este consecutivă fazei judecăţii.

1.2. Modalităţile şi formele executării silite în sistemul Codului
de procedură civilă, ca drept comun al executării silite - Modalităţile executării silite sunt: A. Executarea silită directă – este modalitatea de executare în cadrul căreia creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei ce-i revine debitorului conform titlului executoriu. Formele executării silite directe sunt: predarea silită a bunurilor mobile (art.575-577 C.pr.civ.), predarea silită a bunurilor imobile (578580/1 C.pr.civ.), executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face (art.580/2-580/5 C.pr.civ.);

B. Executarea silită indirectă este modalitatea de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să se îndestuleze din sumele obţinute prin vânzarea bunurilor imobile sau mobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de către un terţ. Formele executării silite indirecte sunt: urmărirea bunurilor mobile (art.411-449 C.pr.civ.); poprirea (art.452-461 C.pr.civ.); urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini (art.463466, 469-470 C.pr.civ.); urmărirea silită a bunurilor imobile (art.488-523 C.pr.civ.).

1.3. Participanţii la executarea silită
- ca activitate complexă, executarea silită implică participarea mai multor subiecţi ce săvârşesc acte de procedură în temeiul cărora se nasc, se modifică şi se sting raporturi juridice execuţionale; - vom reţine, deci, că executarea silită presupune participarea părţilor, a instanţei judecătoreşti (numită de executare), a organelor de executare (executorul judecătoresc, dar şi unele organe de executare prevăzute în legi speciale), uneori a procurorului şi a unor terţi.

1.3.1. Părţile 1.3.1.1. Identificarea părţilor - în faza executării silite ele sunt denumite creditor (zis şi creditor urmăritor, cel care este titular al dreptului arătat în titlul executoriu) şi debitor 4

civ. în afară de titularul dreptului înscris în titlul executoriu. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. deci numai cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea minorilor..pr. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. conform art. precum şi garanţii. procurorul.: art.civ. precum şi în acele cazuri când printr-o lege specială se prevede expres. prin acelaşi titlu executoriu.).ultim C.2 C.45 alin.974 C. stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.453 alin. precum şi că nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. cel care.sub aspectul laturii active. instanţa de judecată din oficiu. este ţinut de îndeplinirea obligaţiei căreia îi corespunde dreptul creditorului).pr. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului decedat. atunci când legea prevede expres aceasta (ex. . de îndată ce hotărârea a devenit executorie potrivit legii). ceea ce înseamnă că nici o persoană nu poate urmări pe o alta decât în realizarea unui drept ce-i aparţine.de la această regulă există şi unele excepţii: . . mai pot avea calitatea de urmăritori: succesorii universali. în afară de debitorul propriu-zis mai pot fi supuşi urmăririi moştenitorii debitorului defunct. din oficiu.(zis şi debitor urmărit. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond.civ. regula este aceea că dreptul creditorului şi obligaţia debitorului sunt personale. creditorii creditorului (în aplicarea art.la nivel execuţional.moştenitorii universali sau cu titlu universal ce au acceptat moştenirea pur şi simplu răspund cu întreaga lor 5 . a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăruţilor. .sub aspectul laturii pasive. .

1.397 alin.). urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data notificării (art.avere. .397 alin.pr. . când cu bunul s-a garantat (gaj sau ipotecă) creanţa de realizat).1. în vreme ce acceptanţii sub beneficiu de inventar răspund doar în limita activului succesoral.civ.2 C. . pe numele acesteia.când executarea silită nu se afla începută la data morţii debitorului.când debitorul a decedat în timpul executării silite.3. titlurile executorii nu se vor putea executa împotriva moştenitorilor.1 C. sub sancţiunea nulităţii.când printre moştenitori sunt minori. executarea anterior începută va putea continua împotriva moştenitorilor săi ce au capacitate deplină de exerciţiu numai după notificarea lor prealabilă.civ. executarea începută anterior se suspendă până la desemnarea ocrotitorului lor legal (art. decât după o prealabilă încunoştinţare colectivă a lor făcută la locul deschiderii succesiunii.moştenitorii cu titlu particular sunt susceptibili de urmărire doar atunci când obligaţia de care era ţinut defunctul se află în legătură cu bunul obiect al legatului (ex. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data acestei încunoştinţări. la locul deschiderii succesiunii. . Coparticiparea procesuală 6 .2.).pr.

dreptul de a cunoaşte actele aflate la dosarul execuţional. în tot sau în parte. .pr.coparticiparea pasivă.3. statuează că debitorul şi creditorul. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. . nu poate însă exista.dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apărării drepturilor şi intereselor lor. aceasta poate fi numai activă.dreptul de a fi înştiinţaţi despre începerea executării.dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare. precum şi cu privire la săvârşirea principalelor acte procedurale ce marchează desfăşurarea ei.în ce priveşte coparticiparea procesuală în faza executării silite. ca aceasta să se efectueze.dreptul de a tranzacţiona cu privire la alegerea formei de executare şi la obiectul ei (ex: art.. . în tot cursul executării silite. formele de executare silită putând fi îndeplinite doar distinct pentru fiecare dintre debitori. căci executarea silită are caracter unipersonal şi unipatrimonial.dreptul de a participa la executare personal sau prin reprezentant.1. sub supravegherea organelor de executare. următoarele: . .civ.3. în sensul că mai mulţi creditori pot urmări pe acelaşi debitor. în sensul unei pluralităţi de debitori urmăriţi. 1. pot conveni. precum şi că aceştia pot stabili ca vânzarea bunurilor 7 .371/4 C. în principal. Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului Drepturile comune creditorului şi debitorului sunt. . .

4. precum şi dispoziţiile art.obligaţia de a avansa sumele necesare efectuării unui act de procedură a cărui efectuare o solicită. pe acela de a alege.supuse urmăririi să se prin bună-învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege).dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor făcute în timpul executării.371/3 C. următoarele: .). Drepturi specifice creditorului Vom reţine.civil). 1. 407. 409 C. . care se referă generic la veniturile şi bunurile debitorului. în principal. forma concretă de executare.1.obligaţia de a-şi exercita drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului recunoscut de lege. acest din urmă text statuând însă şi că pot fi supuse executării silite doar bunurile urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor (vezi art.. Obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului sunt.3.1718 şi 1719 C. în sensul că creditorul este îndreptăţit a stabili bunurile care să fie supuse executării (mobile sau imobile) din dreptul de gaj general al creditorilor (art.406.pr.pr.civ. dacă acesta nu trebuie efectuat din oficiu. . ca principal drept specific creditorului. în cazul executării silite indirecte.civ. 8 .

Obligaţii specifice creditorului .1.vom reţine. întâi de toate. întotdeauna.din interpretarea alin. pe aceea de a avansa sumele necesare efectuării din oficiu a actelor de executare.2. ca principală obligaţie. .obligaţia de a permite organelor de executare.din punct de vedere al competenţei teritoriale este de observat că.1. în cazul urmăririi silite a bunurilor.1.373 alin.1 al aceluiaşi articol.2 C. următoarele: .6.civ. inclusiv atunci când executarea silită a încetat ca urmare a efectuării voluntare a plăţii în cursul executării silite. Competenţa materială şi teritorială . . judecătoria în a cărei rază teritorială se face executarea. Obligaţii specifice debitorului Se remarcă.civ. privitoare la competenţa executorului judecătoresc. 1.1. în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti.3.pr. .3.obligaţia de a nu se împotrivi organelor de executare. este competentă judecătoria de la locul situării bunurilor. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită (art.pr.obligaţia de a suporta cheltuielile de executare.obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile în frauda creditorilor săi. în afara cazurilor când legea dispune altfel”.384 /1 C.2. reşedinţa sau sediul unei persoane. accesul la bunurile sale. competentă material este judecătoria. .2. iar pentru celelalte cazuri.conform art. 9 . în încăperile ce reprezintă domiciliul.5.3.3. 1. „ instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. .. rezultă că.). Instanţa judecătorească 1. coroborat cu alin.

. efectuarea executării silite inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele stabilite de lege.pr. .încuviinţează.soluţionează contestaţiile la executare.hotărăşte asupra cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită. în principal.1.dispune. la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.3. în cazurile urgente. poate lua.108/1 şi 108/2 C. la cererea executorului judecătoresc sau a persoanei interesate. reşedinţa sau sediul unei persoane.2. .solicită (acest drept fiind recunoscut şi executorului judecătoresc) celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi orice informaţie necesară efectuării executării.autorizează intrarea executorului judecătoresc în încăperile ce reprezintă domiciliul.în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. în scris. reunirea executărilor silite pornite împotriva aceloraşi bunuri. măsura sancţionatorie a aplicării unei amenzi civile.2. inclusiv băncilor şi oricăror persoane.. cu intenţie sau din culpă. după cum poate solicita oricăror instituţii. . a pricinuit amânarea executării silite prin una din faptele prevăzute de art. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite.la cererea părţii interesate obligă pe cel care. chiar dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel.civ. . precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti. următoarele: . de îndată. la cererea persoanei interesate. . . 10 . Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată Sunt. să-i comunice.

formulate de debitor sau altă persoană interesată. urgenţă sau pericol. decide. din oficiu. mobiliare sau imobiliare.soluţionează contestaţiile cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate prin executare.autorizează creditorul să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia de a face a cărei executare este refuzată de debitor. în caz de neexecutare. 1.hotărăşte asupra cererii de validare a popririi.stabileşte valoarea bunului mobil sau imobil ce trebuie predat de către debitor şi care nu se mai află în fiinţă.stabileşte. pe zi de întârziere.în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor mobile supuse executării silite indirecte. . înfiinţarea popririi în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.dispune. . . ..3. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. pentru încetarea sau suspendarea urmăririi silite indirecte.3. . în caz de nevoie. în limitele legii.decide asupra cererii. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. Organul de executare 11 . ca obligaţia de predare de bunuri sau alte obligaţii de a face să fie executate fără somaţie. . cuantumul amenzii civile pe care debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face intuitu personae trebuie să o plătească statului. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. dispune ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. .

de executorul judecătoresc. 4) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe. 1. în regulă. 3) comunicarea actelor de procedură.în limitele şi condiţiile prevăzute de legi speciale.1. în limitele competenţelor legale. există şi alte categorii de organe de executare. purtând semnătura şi ştampila acestuia. Atribuţiile executorului judecătoresc sunt. .pentru serviciul prestat executorul judecătoresc are dreptul la onorariu.. Definiţie .3.3. 12 . cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. precum şi numărul de înregistrare şi data. . nivelul minim al acestuia fiind stabilit de Ministerul Justiţiei. este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. în principal. Executorul judecătoresc 1. . următoarele: 1) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. 2) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare.coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti sunt exercitate de Ministerul Justiţiei.3.2. fiind de excepţie situaţia în care instanţa capătă asemenea atribuţii. .în sistemul Codului de procedură civilă organul de executare este reprezentat. el putând însă îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege în competenţa sa.3.actul îndeplinit de executorul judecătoresc.este organul ce are ca principală atribuţie îndeplinirea serviciului de interes public al executării silite a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.

6) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.3.în cazul de la pct.3. . în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor.5) competenţa aparţine executorului din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare. caz în care este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea.în cazul prevăzut la pct. 9) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa sa.3. Competenţa executorilor judecătoreşti . 13 . . competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.1) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei unde urmează a se face executarea. 7) întocmirea proceselor-verbale de constatare.în cazul prevăzut la pct. a protestului de neplată a cambiilor. potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. sechestrul judiciar. 1. 8) întocmirea. potrivit legii. Când bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii.5) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească (sechestrul asigurător. .în toate celelalte cazuri.6) competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială se va face constatarea. afară de cazul când urmărirea silită s-ar face asupra unor bunuri. biletelor la ordin şi a cecurilor. competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc învestit de partea interesată. poprirea asigurătorie).

când intervine între birouri situate în circumscripţii diferite.4.civ. şi 9 C. 5. la sesizarea părţii interesate.3. .1. Recuzarea executorului judecătoresc .5. 3. .poate fi: . acestea putând fi pozitive sau negative.3.3. . 8. 1. Conflictul de competenţă .penală 14 . cele dintre birourile executorilor se soluţionează prin încheiere irevocabilă. cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare.3. 2. Răspunderea executorului judecătoresc .pr.încheierea prin care s-a respins abţinerea..27 pct. . precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea.competenţa de soluţionare a cererii de recuzare aparţine instanţei de executare.când conflictul de competenţă intervine între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii . executorul împotriva căruia recuzarea a fost cerută putând însă declara că se abţine.3. 6.1.între executorii judecătoreşti pot interveni conflicte de competenţă. nu sunt supuse nici unei căi de atac.3. competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat. 1. se soluţionează de acea judecătorie.încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare va arăta măsura în care actele îndeplinite de executorul recuzat urmează a fi păstrate.se poate face în ipotezele prevăzute de art. . .6.spre deosebire de procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă ivite între instanţele judecătoreşti.

va putea solicita. când este cazul.ultim C. procurorul poate. în condiţiile legii. 1. inclusiv solicitarea învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu. să ceară punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor.rezultă. precum: .civ. .civilă (în condiţiile legii civile pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale. 1. administratorul – sechestru (în cazul urmăririi silite imobiliare).terţul care. formulând contestaţie la executare.5. la executarea silită pot participa şi terţe persoane.. pretinde că bunul urmărit este al lui. va putea cere recuzarea executorului judecătoresc sau soluţionarea conflictelor de competenţă ivite între birourile executorilor şi. precum şi în alte eventuale cazuri expres prevăzute prin norme speciale.custodele (în cazul urmăririi silite mobiliare). Procurorul . . 15 . întoarcerea executării.3.pr. .terţul poprit.3. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor. în genere.45 alin.disciplinară . implicit. iar nu al debitorului. va putea ataca cu apel sau recurs hotărârea dată într-o contestaţie la executare.conform art.4. Terţii Uneori.. că pentru protecţia unor asemenea persoane procurorul va putea formula şi contestaţie la executare. va putea face toate actele procedurale execuţionale recunoscute de lege.

379 alin. emanate de la debitor sau recunoscute de el.pr. fie şi neautentice.379 alin. 16 .1 C.4 C.este lichidă (art.pr. .este exigibilă acea creanţă cu privire la care termenul de plată a ei s-a împlinit.este certă (art.) creanţa al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau care este determinabil cu ajutorul actului de creanţă. inclusiv cu al altor acte. emanate de la debitor. Capitolul 2. . „nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă. DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ Caracterul creanţelor puse în executare Conform art.) creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte înscrisuri.creditorii neurmăritori care. lichidă şi exigibilă”.3 C. înfăţişându-şi titlul de creanţă solicită a fi avuţi în vedere la distribuirea preţului.civ.când creanţa nu este lichidă. chiar dacă pentru această determinare este necesară efectuarea unor calcule. debitorul poate cere anularea titlului executoriu sau a formelor de executare.. executarea silită se va amâna până la determinarea cuantumului. recunoscute de el sau opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau stipulaţiilor cuprinse în actul de creanţă.pr. Sancţiuni – când creanţa nu este certă sau exigibilă.civ.. . .379 alin.civ. chiar neautentice.

civ. executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care. Definiţie: Titlul executoriu este înscrisul care. 17 . despăgubiri pentru accidente de muncă. hotărârea judecătorească trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie definitivă . potrivit legii. . alcătuit cu respectarea cerinţelor stabilite de lege. deşi nu sunt definitive. plantaţii.pe de altă parte.: întabularea unui drept în cartea funciară). precum şi a sumelor cuvenite.pr. executoriu Hotărârea judecătorească în calitate de titlu Pentru a putea fi pusă în executare.conform art. şomerilor. pot fi puse în executare (a se vedea cazurile de execuţie vremelnică de drept – art. 3. alte cazuri prevăzute de lege (ex.372 C. . există situaţii în care unele hotărâri judecătoreşti.civ.Capitolul 3. constituie titlu executoriu. există situaţii de excepţie în care este necesar ca hotărârea să fie neapărat irevocabilă: desfiinţare de construcţii. permite executarea silită a creanţei pe care o constată. potrivit legii.2.1.: plata salariilor sau altor drepturi provenite din raporturile juridice de muncă. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii.. precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale.pr. lucrări cu aşezare fixă. TITLURILE EXECUTORII 3. strămutare de hotare.totuşi.278 C.

pr. starea de insolvabilitate a debitorului sau existenţa unei primejdii vădite în caz de întârziere a executării”). a se vedea: situaţiile în care se poate acorda execuţia vremelnică judecătorească („faţă cu temeinicia vădită a dreptului.374 C. . numai în ceea ce priveşte posesiunea. debitorul putând invoca nelegalitatea învestirii sau lipsa ei doar pe calea contestaţiei la executare.despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale. purtând menţiunea că este 18 . punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului.pr.civ. . în cazul prevăzut de art.civ. hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită şi care.pr. cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează prin încheiere de către preşedintele primei instanţe.373/3 C.270 C. . dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice. ..potrivit art.civ.civ. precum: hotărârile date cu executare vremelnică (art.pr.împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formula executorie creditorul poate declara recurs în 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). în orice alte cazuri prevăzute de lege..). pricini privitoare la posesiune. respectiv de la comunicare (pentru creditorul lipsă). De asemenea. unele categorii de hotărâri judecătoreşti nu trebuie învestite cu formula executorie..civ. b) hotărârea să fie învestită cu formula executorie prevăzută de art.pr.108/4 C. încheierile executorii.totuşi.învestirea cu formula executorie este o cerinţă de ordine publică. reparaţii grabnice.269 C. prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare sau plata de despăgubiri etc. cazul încheierilor premergătoare date în temeiul art.

de asemenea. Notă. . .pr. . 720/9 C.de regulă.există reciprocitate. cu privire la efectele hotărârilor judecătoreşti străine. precum şi că actul de sesizare a instanţei i s-a comunicat în timp util.hotărârea este executorie potrivit legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. 44/2001(CE). . fie şi de fapt. trebuie să se facă dovada că pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond partea a fost legal citată. între România şi statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea.irevocabilă. executarea unei hotărâri judecătoreşti străine se încuviinţează în următoarele condiţii: . .dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul.civ.hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunţată. a) În ce priveşte recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. constituie titlu executoriu fără efectuarea altor formalităţi (art. în condiţiile Regulamentului nr. că părţii i s-a creat posibilitatea de a exercita calea de atac. . c) Hotărârile judecătoreşti străine care nu sunt executate voluntar pot fi puse în executare pe teritoriul României în temeiul încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea sau unde domiciliază partea în contra căreia se face executarea la cererea părţii interesate (exequatur).dreptul a obţine executarea silită nu este prescris potrivit legii române. cererile formulate în acest scop de 19 .hotărârea a fost pronunţată de o instanţă competentă.).

în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 191/2007 s-a stabilit că titlurile executorii privind drepturi de 20 . În cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. .în cazul în care. competenţa de a emite certificatul îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului.către cei interesaţi sunt de competenţa tribunalului. b) În ce priveşte regulile aplicabile în cazul hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti: cererile pentru recunoaşterea. 44/2001. potrivit art. competenţa de a emite certificatele necesare îi aparţine primei instanţe. competenţa de a emite certificatul îi aparţine primei instanţe. 3. în termen de 15 zile de la comunicare. Titlul executoriu european . prin Legea nr.în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. sunt de competenţa tribunalului. 2201/2003. hotărârea pronunţată de acesta fiind supusă numai recursului. 57 din Regulamentul nr. . precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. hotărârea pronunţată putând fi atacată numai cu recurs.în scopul de a se facilita executarea silită între ţările Uniunii Europene. se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic.3. executoriu potrivit legii române.

Instanţa dispune printr-o încheiere ce poate fi atacată separat cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. ca titluri executorii europene. inclusiv cea care constată o tranzacţie judiciară sau o altă învoială a părţilor în condiţiile legii. . iar aceea prin care cererea a fost respinsă poate fi atacată cu recurs de către creditor în termen de 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (CE).în termen de o lună de la comunicarea acestuia. 805/2004. debitorul poate solicita instanţei competente să dispună retragerea certificatului în cazul în care acesta ar fi fost emis fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Regulamentul nr.creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată. . prin încheiere. constituite potrivit legii române. respectiv de la comunicare (pentru creditorul care a lipsit). Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supus niciunei căi de atac. . 21 . în condiţiile prevederilor Regulamentului nr.în cazul în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească.în cazul în care titlul executoriu este un alt act autentic. certificarea este de competenţa primei instanţe. la cererea părţii interesate. certificarea este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. .instanţa se pronunţă asupra cererii de eliberare a certificatului fără citarea părţilor. pot fi certificate.

82-84 C.la cerere se vor anexa titlul executoriu (în copie).Capitolul 4. numele şi domiciliul reprezentantului. ea trebuie să cuprindă: arătarea executorului judecătoresc căruia i se solicită efectuarea executării. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI. obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu. arătarea titlului executoriu. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ. dispoziţiile art. 22 . menţiunea că debitorul refuză a-şi îndeplini obligaţia în mod voluntar. .reprezintă actul de procedură care. când este cazul. când partea înţelege a acţiona printr-un reprezentant. lichidă şi exigibilă. declanşează executarea silită. Astfel. Cererea de executare silită . cât priveşte determinarea elementelor ei de conţinut.în lipsa unor dispoziţii legale care să o vizeze expres. privitoare la cererile în justiţie în general.1. semnătura. cererii de executare silită îi sunt aplicabile. precum şi.civ. numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) creditorului şi debitorului. UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ 4. emanând de la creditor. convenţional sau judiciar).cererea se depune la executorul judecătoresc ales de creditor cu observarea regulilor de competenţă. dovada calităţii de reprezentant (legal. menţiunea că creanţa este certă. cu precizarea formei de executare silită pe care o alege).pr. . .

pr. .numele şi domiciliul / denumirea şi sediul debitorului. nu este necesară. .pr. 10 zile în cazul executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de nu face.. executarea silită poate începe. .573 C.pr. .semnătura şi ştampila organului de executare.civ.pr..pr. .382 C.civ.2.data emiterii somaţiei şi nr. în cazul decăderii debitorului din termenul de graţie – art. în ipoteza aplicării art.387 C.denumirea şi sediul organului de executare. numai după ce se va comunica debitorului o somaţie la care se anexează o copie a titlului executoriu. .arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează a se face executarea.91-100 C.termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia. în cazul ordonanţei preşedinţiale . afară de cazurile când legea prevede altfel.conform art. Înştiinţarea prealabilă a debitorului .ultim C. . acesta diferă în funcţie de forma executării silite: o zi în cazul urmăririi bunurilor mobile şi predării silite a bunurilor mobile. 2 zile în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini.în ceea ce priveşte termenul în care debitorul este dator a-şi îndeplini voluntar obligaţia.). dosarului de executare.civ.art.581 alin. .somaţia va cuprinde: ..4. 15 zile în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile.civ. 5 zile în cazul predării silite a bunurilor imobile.civ). . dacă instanţa dispune. 23 .înştiinţarea debitorului prin somaţie nu este necesară când legea prevede o asemenea posibilitate (ex.comunicarea somaţiei se face conform regulilor stabilite de lege pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură în general (art.

: executorii).în caz de forţă majoră.4. .3. cursul prescripţiei poate fi suspendat sau întrerupt.când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României.în condiţiile legii. .. de la data rămânerii lor definitive. între curator şi acei pe care îi reprezintă.termenul general de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este de 3 ani. . administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel ordonanţa preşedinţială. . ori. cazul hotărârilor cu executare vremelnică de drept. precum şi între orice altă persoană care. Incidente care împiedică. .civ. iar acestea se află pe picior de război. afară de situaţiile în care recursul este suspensiv de executare.cursul prescripţiei se suspendă: . . încheierile 24 . dimpotrivă.termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită (în cazul hotărârii judecătoreşti. în temeiul legii sau al hotărârii judecătoreşti. când începe a curge de la data pronunţării hotărârii irevocabile. când hotărârile primei instanţe sunt executorii (ex.ca excepţie. în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare termenul general de prescripţie este de 10 ani. .reglementarea generală a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este oferită de dispoziţiile art. temporizează sau sting executarea silită A) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: .între părinţi sau tutore şi cel ce se află sub ocrotirea lor.405-405/3 C.pr.

pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent.pe data îndeplinirii de către debitor.Cursul prescripţiei se întrerupe: . în orice mod. . a datoriei. Prescripţia nu se suspendă atâta timp cât suspendarea s-a dispus la cererea creditorului urmăritor. la reluare.între soţi în timpul căsătoriei.civ. .pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare. . . . însoţite de titlul executoriu. a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii.pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu.2 C.cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal şi cât timp pentru cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost desemnat cel care să-i încuviinţeze actele..pe data depunerii cererii de executare silită.cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire.453 alin. se va socoti şi timpul scurs anterior. . 25 . prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate.pr. .în alte cazuri prevăzute de lege. chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.Efectul suspendării prescripţiei este acela de oprire a cursului prescripţiei pe timpul cât dăinuie cauza de suspendare. înainte de începerea executării silite sau în timpul acesteia. . în condiţiile art. . .administrate. el reluându-se la încetarea acestei cauze.

Repunerea în termenul de prescripţie poate fi cerută instanţei de executare de creditor în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.în alte cazuri prevăzute de lege. însă numai pentru 8 zile. după caz.Suspendarea legală intervine: . a bunului reclamat. instanţa a dispus suspendarea executării hotărârii ce reprezintă titlu executoriu şi care face obiectul acestor căi de atac. .în cazul declarării apelului în termenul legal.492 alin. B) Suspendarea executării silite .pe data depunerii cererii de reluare a executării în condiţiile art. contestaţia în anulare ori revizuirea.pr. urmând a fi admisă doar în cazul în care împiedicarea creditorului de a acţiona s-a datorat unor motive temeinice.2 C.1 C.Întreruperea prescripţiei are ca efect ştergerea prescripţiei începute înainte de apariţia cauzei de întrerupere şi curgerea unui nou termen. survenită după pornirea executării silite. până la numirea reprezentantului legal.poate fi voluntară sau legală. .civ. .civ. 26 . . după caz. .Suspendarea voluntară concretizează principiul disponibilităţii..în cazul în care. . când printre moştenitori sunt minori.371/6 alin. (când s-au descoperit noi bunuri ale debitorului).până la soluţionarea cererii formulată de debitorul terenului ipotecat în condiţiile art. ea intervenind: atunci când creditorul solicită aceasta. exercitându-se recursul sau.pr. . atunci când debitorul sau altă persoană interesată au depus valoarea ce se cere ori. .în cazul morţii debitorului.

în cazul formulării contestaţiei la executare.)..în cazul în care executarea silită a fost suspendată din alte motive decât la cererea creditorului. . .pr.civ. . C) Perimarea executării silite . o cerere de evicţiune. termenul de perimare curge de la data încetării suspendării. dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare.2 C..pr.în cazul admiterii cererii formulate în cadrul urmăririi silite imobiliare de debitor pentru ca plata datoriei să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale debitorului pe timp de 6 luni (art. .în cazul în care terţul ce se pretinde proprietar al bunului imobil urmărit a formulat. 27 . la solicitarea adjudecatarului.conform art. suspendarea împărţelii preţului până la judecarea cererii de evicţiune (art.521 C. executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei.civ. dacă s-a solicitat şi obţinut şi suspendarea executării silite.termenul de perimare nu curge dacă actul de executare trebuia îndeplinit din oficiu.1 C.Perimarea are ca efect desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză.389 alin. instanţa de executare va putea să dispună.499 alin. . .civ.este o sancţiune procedurală care are ca efect desfiinţarea actelor de executare. datorită inactivităţii creditorului.).pr. înainte de împărţirea preţului adjudecării. fără să fi urmat alte asemenea acte.

executarea silită nu se poate face decât în zilele lucrătoare şi. potrivit legii.a fost desfiinţat titlul executoriu. menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor. În acest caz executorul va urma a preda debitorului titlul executoriu.imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile. E) Alte impedimente care pot surveni în timpul executării silite. s-au achitat cheltuielile de executare. menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea din obligaţie ce a fost executată. afară de situaţia în care imobilul urmărit este proprietatea comună a celor de mai sus şi a unei 28 .D) Încetarea executării silite .creditorul a renunţat la executare. oricum.dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu. . intervine în următoarele cazuri: . şi în aceste cazuri. .încetarea executării silite este un incident procedural care. . împiedicând sau temporizând executarea silită sunt: . nu înainte de ora 6 şi după ora 20.acordarea unui termen de graţie în beneficiul debitorului de către instanţa care a judecat pricina. . iar în cazurile urgente preşedintele instanţei de executare va putea încuviinţa efectuarea executării inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele sus-arătate.executarea silită nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri. executorul va restitui creditorului titlul executoriu. . executarea silită începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare.termenul stabilit de lege pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului. Totuşi. precum şi alte sume datorate potrivit legii. .

care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară. aflate în posesiunea debitorului (art.491 C. dobânditorul acestui bun. poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie.).civ.în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat. iar obligaţia înscrisă în titlul executoriu este comună (art. procurorul solicită instanţei anularea ori îndreptarea unor acte de executare.pr.civ. Contestaţia la executare Definiţie: .). fie al unei acţiuni civile (când este exercitată de un terţ 29 .sub aspectul naturii sale juridice. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire se refuză.4. ei trebuind să ceară mai întâi împărţeala acestora. în anumite condiţii. .persoane cu capacitate de exerciţiu deplină.2 C.pr. . 4.pr. anularea titlului executoriu. .beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune în cazul fidejusiunii.492 alin. anularea ori încetarea executării silite însăşi.).civ. Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărţeala (art. .este mijlocul procedural specific fazei executării silite a procesului civil prin intermediul căruia persoanele vătămate prin executare sau interesate ori.493 C. contestaţia la executare are fie caracterul unei căi de atac specifice executării silite (când este exercitată de creditor sau debitor).creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună. obligarea executorului la începerea executării ori lămurirea titlului executoriu.

. pentru aceasta părţilor fiindu-le recunoscute în faza judecăţii.2. ci pentru a aceea a debitorului şi în raport cu care ei nu sunt ţinuţi a răspunde. 4. precum şi orice terţe persoane care pretind că li se urmăresc bunuri nu pentru propria lor obligaţie.399 C. întinderii sau aplicării titlului executoriu (caz în care ia forma contestaţiei la titlu). Obiectul contestaţiei la executare: . contestaţia la executare poate fi făcută de către „cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”. . însă nu sub aspectul validităţii sale de fond.astfel fiind.4.civ.4. căci acesta se află intrat în puterea lucrului judecat (dacă este o hotărâre judecătorească).399 C.potrivit dispoziţiilor art. acţiunea în revendicare ori cea posesorie sau acţiunea confesorie de uzufruct.conform art. căile de atac. contestaţia la executare poate avea ca obiect fie lămurirea înţelesului.pr.la îndemâna terţilor stau însă şi alte mijloace de apărare.prin contestaţia la titlu este pus în discuţie însuşi titlul executoriu. nu s-ar putea pune în discuţie legalitatea ori temeinicia titlului. pot introduce contestaţie la executare creditorul sau debitorul.civ. . după caz.pr. . prin lege. Subiectele contestaţiei la executare . 4. precum.1. fie urmărirea silită însăşi (caz în care este denumită contestaţie la executare propriu-zisă).prin contestaţia la executare propriu-zisă sunt puse în discuţie aspecte de nelegalitate ale executării silite.ce se pretinde proprietar al bunului ori bunurilor ce fac obiectul executării silite sau invocă un alt drept real cu privire la acestea). Prin urmare. ci doar în scopul lămuririi. precum: nerespectarea dispoziţiilor 30 .. al clarificării înţelesului ori întinderii lui sau precizării limitelor lui de aplicare.

în cadrul contestaţiei la executare. depăşirea limitelor în care pot fi urmărite veniturile băneşti. dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac.privitoare la învestirea cu formulă executorie a titlului executorii.4.) ce au intervenit după rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii. De asemenea. ulterior rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătoreşti puse în executare. perimarea executării silite. intervenirea.regula este că printr-o contestaţie la executare nu se poate modifica nici în totul şi nici în parte titlul executoriu ce întemeiază urmărirea. compensaţia etc. acestea nu puteau fi invocate în faza judecăţii. urmărirea unor bunuri declarate de lege ori de părţi ca insesizabile. apărări de fond (privitoare la existenţa. după care se poate trece la efectuarea actelor propriu-zise pentru executare. refuzul nejustificat executorului judecătoresc de a îndeplini un anume act de executare sau de a porni executarea silită. obiectiv.399 alin. căci. chiar dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanţă judecătorească. ulterioare somaţiei. nelichid sau neexigibil al creanţei creditorului. art. urmărirea unor bunuri care nu-i aparţin debitorului. a unei cauze de stingere a obligaţiei debitorului etc. 4.3. ipoteza invocării ca apărări de fond a unor cauze de stingere a obligaţiei consemnate în titlul executoriu (precum plata voluntară. nerespectarea termenelor. Totuşi. neobservarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de timp şi formă cerute în legătură cu efectuarea executării. întinderea şi valabilitatea creanţei) împotriva titlului executoriu. stabileşte că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca. caracterul incert.ultim C. ca excepţie.pr. . prescripţia dreptului de a cere executarea silită.civ. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare 31 . trebuie admisă ca excepţie.

. . contestaţia la executare propriu-zisă se introduce la instanţa de executare.contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.pr. . .contestaţia la titlu privitoare la dispoziţiile cu caracter civil cuprinse într-o hotărâre judecătorească penală se soluţionează de către instanţa penală care a pronunţat hotărârea ce se execută. competenţa de soluţionare îi aparţine instanţei de executare.. . 32 .conform art. la organul de jurisdicţie.4..401 C.contestaţia la executare propriu-zisă privitoare la executarea dispoziţiilor cu caracter civil dintr-o hotărâre penală se soluţionează de către instanţa civilă de executare.contestaţia privitoare la înţelesul.astfel. în genere. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: . comunicarea (terţul poprit) ori înştiinţarea (debitorul poprit) privind înfiinţarea popririi. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare . 4. întinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestaţia la titlu) se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută ori.cel interesat a primit. Totuşi. după caz.4. întinderii sau aplicării unui titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie.stabilirea instanţei competente este influenţată de obiectul contestaţiei la executare. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit.civ. dacă se solicită lămurirea înţelesului.

dacă este cazul. întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.5.civ.când o terţă persoană pretinde.4. ceea ce înseamnă că ea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei. motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei. se va alătura la cerere şi dovada calităţii de reprezentant. de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare. în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.în condiţiile art. că asupra bunului supus urmăririi deţine un drept real. numele şi domiciliul (sediul şi denumirea) contestatorului şi ale intimatului ori intimaţilor.103 alin. prin contestaţia la executare ce o formulează.pr. Neintroducerea contestaţiei de către terţ în acest termen atrage decăderea lui din dreptul de a formula contestaţie la executare. privitoare la cererile în justiţie în general. Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) . .1 C. .. .82-84 C.contestaţia privind lămurirea înţelesului.) pentru protecţia dreptului său. contestatorul poate solicita repunerea în termenul de exercitare a contestaţiei la executare. însă terţului îi rămâne deschisă calea unei acţiuni de drept comun (revendicare.în lipsa unor prevederi legale exprese rămân aplicabile dispoziţiile art.pr. 33 .civ. obiectul (ce anume contestă). cele ale reprezentantului.debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori.. acţiunea posesorie etc. 4. termenul de 15 zile curge de la data când s-a efectuat vânzarea bunului (în cazul executării silite indirecte) ori de la data predării silite (în cazul executării silite directe) a bunului. dovezile care susţin contestaţia şi semnătura. al executorului.

taxa de timbru se restituie. de regulă.4. a acestui act.părţile se citează. Procedura de judecată . anularea ori lămurirea titlului executoriu. totuşi. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată de executorul judecătoresc. In caz de admitere a contestaţiei. îndreptarea. după caz: anularea actului de executare contestat.402 C. se judecă . când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă. . la plata de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării.6.judecata se face de urgenţă şi cu precădere. la cererea celui interesat.civ. contestaţia la executare.sub aspectul efectelor.la depunerea contestaţiei se va face şi dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar. reţinem că în cazul admiterii contestaţiei instanţa dispune. . calculate în raport cu dispoziţiile legii.hotărârea (sentinţa) dată în primă instanţă cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă este atacabilă doar cu recurs. fie propriu-zisă fie la titlu. . după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă. în principal. când este posibil.pr.termenele fixate de instanţă trebuie să fie scurte. . următorul: .. . 4. Regimul procedural al judecăţii este. de către partea interesată şi împărţirea bunurilor comune. .hotărârea dată în soluţionarea unei contestaţii la titlu este supusă căilor de atac recunoscute de lege împotriva hotărârii reprezentând titlul executoriu. anularea ori încetarea executării silite însăşi. 34 .potrivit art.în cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat.. ea poate fi atacată inclusiv cu apel atunci când este formulată de un terţ care se pretinde titular al unui drept real asupra bunului urmărit sau când prin contestaţie s-a solicitat.

dacă s-a plătit cauţiunea stabilită de lege.instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere executorie susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea ei cu părţile.4. .pr. dacă este cazul. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.7. 4. pieririi sau deprecierii”) se va putea suspenda doar distribuirea preţului.cauţiunea ce trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. . permite instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei ca până la soluţionarea acesteia sau a altei cereri privind executarea silită să dispună suspendarea judecăţii.afară de cazurile în care legea ar stabili altfel. preşedintele instanţei poate dispune fără citarea părţilor. Suspendarea executării silite .când bunurile supuse urmăririi sunt perisabile („supuse stricăciunii. cauţiunea depusă fiind deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă. 35 .403 C.instanţa va putea dispune şi obligarea lui la plata unei amenzi civile de la 50 la 700 lei. prin încheiere. o cauţiune. prealabil dispunerii suspendării instanţa este datoare să stabilească.art. .civ.în cazuri urgente. . în sarcina contestatorului. însă nu şi vânzarea bunurilor. . suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare.

.

. actualizate în raport cu rata inflaţiei. repunerea în situaţia anterioară se realizează prin restituirea de către creditor. este vorba de: executarea silită directă.Capitolul 5.civ.pr. restabilirea situaţiei anterioare executării silite întrucât titlul executoriu sau executarea silită însăşi au fost desfiinţate. . în principiu. în favoarea debitorului. urmărirea silită asupra bunurilor imobile). deoarece în cazul urmăririi bunurilor mobile. mituieşte executorul judecătoresc pentru a face o executare silită nelegală). Fac excepţie situaţiile de urmărire silită a bunurilor imobile. vânzarea fiind desfiinţată ori de câte ori adjudecatarul a fost de rea-credinţă. a sumei rezultate din vânzare. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini. când: 1) adjudecatar este creditorul. bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit (concret.404/1 alin. Într-o asemenea situaţie. b) această regulă nu este însă de aplicaţie generală. INTOARCEREA EXECUTĂRII . sub aspectul restabilirii situaţiei anterioare trebuiesc făcute următoarele precizări: a) conform regulii afirmate de art. precum şi în cazul popririi titlurilor de valoare. vom avea în vedere că: . 2) a existat fraudă din partea terţului adjudecatar (ex. repunerea în situaţia anterioară ia forma restituirii către debitor a bunului ce a făcut obiectul urmăririi. poprirea ce poartă asupra unor sume de bani.2 C.În ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de întoarcere a executării.desemnează.

recurs sau care a judecat o cale de atac de retractare) ori executarea silită însăşi (ex.restabilirea situaţiei anterioare nu se realizează de drept.când instanţa de recurs a hotărât casarea cu trimitere.când titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicţional decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acest organ ori de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. nu s-a luat această măsură. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE .: instanţa ce a soluţionat contestaţia la executare).. . a instanţei judecătoreşti competente potrivit dreptului comun. Capitolul 6. 38 . ea se va putea obţine prin sesizarea. . iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege ori. la cererea părţii. . fiind necesar ca debitorul îndreptăţit să formuleze o cerere cu acest obiect. de către instanţa ce rejudecă fondul după casare. însă numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorilor şi sub condiţia ca legea sau părţile să nu le fi declarat neurmăribile. ea va putea fi cerută în condiţiile dreptului comun. deşi este prevăzută.instanţa competentă să soluţioneze această cerere este cea care a desfiinţat titlul executoriu (instanţa de apel. măsura va putea fi luată.când întoarcerea executării nu s-a dispus în condiţiile de mai sus. însă nu a dispus şi întoarcerea executării. printr-o cerere. iar hotărârea reprezintă titlul executoriu. .pot fi supuse executării silite veniturile şi bunurile debitorului. la instanţa competentă potrivit regulilor generale în materie de competenţă.

obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei arătate în titlul executoriu.. fiind posibilă inclusiv urmărirea bunurilor viitoare (ex.61/1990. că numai bunurile aflate în patrimoniul debitorului pot face obiectul executării silite. după cum urmează: a) Bunuri insesizabile (exceptate de la urmărire) datorită caracterului lor inalienabil: . caz în care cumpărarea nu poate fi făcută fără autorizarea prealabilă a CEC. sub acest aspect. acestea având caracter direct personal. conform HG nr.1. deci. . fiind de excepţie situaţia în care pot fi supuse urmăririi bunuri aparţinând unor terţi (ex. cu următoarele distincţii: 39 . Bunuri exceptate de lege de la urmărire Vom distinge. conform Decretului-Lege nr. .rezultă. . obiectul executării silite este reprezentat de oricare dintre bunurile urmăribile aflate în patrimoniul debitorului la momentul executării.bunuri inalienabile temporar şi. bunurile cumpărate în rate.: imobilul ipotecat de către debitor şi vândut unui terţ).280/1990).în cazul executării silite directe.în cazul executării silite indirecte.dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. prin aceasta. b) Bunuri insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. şi insesizabile (ex.: poprirea asupra salariului). 6. din fondul locativ de stat.: locuinţele cumpărate prin creditare.

b. c) Bunuri insesizabile în temeiul voinţei părţilor 40 . iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura. afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei. animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă.alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni.. alimentele necesare până la noua recoltă.1.bunuri supuse unei insesizabilităţi necondiţionate (în sensul că este fără interes dacă debitorul mai deţine ori nu şi alte bunuri urmăribile) şi absolute (în sensul că este fără însemnătate felul creanţei). . . amenzi sau alte creanţe privilegiate asupra imobilelor. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor putea fi urmărite. inclusiv animalele de muncă. în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. inventarul agricol. chirii.bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale. şi anume: . .. dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. b.bunuri supuse unei insesizabilităţi condiţionate şi relative.combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă. precum şi obiectele de cult religios.2. sens în care avem în vedere că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi urmărite decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi doar pentru obligaţii de întreţinere. furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului.

civ. prevede că în tot cursul executării silite.2. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. altfel..până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii. . 371/4 C.până la ½ din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului.astfel. Astfel: . creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. afară de cazul când legea prevede. în tot sau în parte.dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume. pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale.pr. ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege. doar asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă. prin norme speciale. adică doar o parte a acestora nu poate fi urmărită. 6. 41 . sub supraveghea organului de executare. precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: .salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă. Regimul juridic al veniturilor debitorului În ce priveşte veniturile debitorului. art. . dar parţiale (parţiale. pot fi urmărite. distingem între: a) Venituri supuse unei insesizabilităţi absolute. . cealaltă făcând obiect al urmăririi).

civ. se va realiza cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. diurnele. compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale. precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială. ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă. Aceste venituri vor putea fi urmărite în limita a ½ din cuantumul lor. afară de cazurile când legea ar dispune altfel. ajutoarele de maternitate şi cele acordate în caz de deces.563 C. care nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. iar distribuirea lor.astfel.b) Venituri supuse unei insesizabilităţi relative şi parţiale .pr. ca de altfel şi a veniturilor insesizabile absolut şi parţial. mai sus-arătate. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE 42 . ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav. Titlul II.întră în această categorie alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii. c) Venituri insesizabile absolut şi total . bursele de studii acordate de stat. nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale. stabilite potrivit legii. precum şi sumele cuvenite şomerilor. Sancţiunea nerespectării celor de mai sus este nulitatea urmăririi silite.. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ Capitolul 1.

Identificarea şi sechestrarea bunurilor . executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare se va deplasa la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile. nu sunt prezenţi. o copie a raportului de expertiză urmând a fi comunicată debitorului. solicitându-i să plătească ceea ce datorează. sub sancţiunea nulităţii. lucrătorul de poliţie.2. Definiţie . constatând refuzul debitorului de a plăti. după care. b) vânzarea bunurilor. primarul sau ajutorul său se pot retrage. va proceda la identificarea bunurilor.cunoaşte următoarele etape: a) identificarea şi sechestrarea bunurilor.dacă se constată că a trecut o zi de la comunicarea somaţiei către debitor.după ce uşile s-au deschis în condiţiile de mai sus.executorul va proceda la somarea verbală a debitorului.1.este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul tinde la realizarea creanţei sale prin vânzarea bunurilor mobile ale debitorului.dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă sau când refuză să deschidă uşile camerelor ori ale mobilelor sau dacă nici debitorul.când acest acord al părţilor nu se poate realiza. 1. executorul judecătoresc trebuie să fie.1. 43 . însoţit de un lucrător de poliţie ori de primar sau un ajutor al acestuia. iar acesta nu şi-a executat voluntar şi în totul obligaţia ce-i revine potrivit titlului executoriu. . . inclusiv la locul deţinerii lor de către un terţ. c) distribuirea sumei obţinute prin vânzare. . executorul judecătoresc va solicita efectuarea unei expertize de stabilire a valorii lor de circulaţie. nici o rudă care să-l reprezinte. . fiind suficientă înlocuirea lor cu doi martori având deplină capacitate de exerciţiu. precum şi la evaluarea lor cu acordul creditorului şi debitorului. .

. în cazul în care fapta nu constituie infracţiune.arătarea. conform procedurii arătate de art.arătarea locului. . . având şi semnificaţia începutului executării silite propriuzise. .acest proces-verbal trebuie să fie semnat de executorul judecătoresc. care va cuprinde: . întocmirea procesului-verbal marchează momentul sechestrării bunurilor urmărite. precum şi ale altor persoane care au fost de faţă la urmărire. creditorul neavând obligaţia de a fi prezent la efectuarea acestor acte de executare.executorul judecătoresc va întocmi de îndată un proces-verbal. sub sancţiunea unei amenzi civile de la 200 lei la 1000 lei. dacă doreşte.descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecărui bun. totodată.pr. din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe tot timpul cât durează executarea. ale executorului judecătoresc. .deschiderea camerelor şi obiectelor de mobilier trebuie făcută treptat.108/3108/5 C. .. după aprecierea executorului judecătoresc. a bunurilor cu privire la care creditorul a arătat că doreşte a fi urmărite. 44 . . însă având dreptul de a participa. precum şi răspunsul lui. debitorul putând fi obligat inclusiv la plata unor eventuale despăgubiri cauzate creditorului.menţiunea că debitorul a fost somat verbal să plătească.enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face urmărirea. precum şi de toate persoanele ce au participat la urmărire. zilei şi orei când s-a făcut urmărirea. dacă aceasta este cu putinţă.numele. prenumele şi domiciliul părţilor.civ. când este cazul. când a fost de faţă.

. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. după cum.debitorul va putea folosi bunurile sechestrate numai dacă. însă numai dacă atât debitorul. cu sigilii sau cu ridicata. bunurile rămân deci la debitor. prin natura lor. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. ele n-ar pierde din valoare ca urmare a folosirii. . . chiar dacă.sechestrul simplu presupune lăsarea bunurilor în custodia debitorului. faţă de natura lor. obiecte de artă. titluri de valoare. precum şi celelalte cheltuieli pe care le presupune ridicarea bunurilor vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor. când este cazul.când custode este o altă persoană decât debitorul. aceasta are dreptul la o remuneraţie stabilită de executorul judecătoresc avându-se drept criteriu activitatea depusă de custode. 2) creditorul se opune lăsării bunurilor în custodia debitorului întrucât există pericolul ca debitorul să înstrăineze. din suma obţinută prin vânzarea bunurilor.. pietre preţioase.sechestrul cu ridicata presupune încredinţarea bunurilor unui terţ numit custode şi poate fi dispus dacă: 1) debitorul refuză să primească bunurile în custodie ori nu este prezent la înfiinţarea sechestrului. însă acesta se va putea îndestula cu precădere la finele executării. înfiinţarea unui sechestru cu sigilii exclude posibilitatea ca debitorul să poată folosi bunurile. Prin urmare.sechestrul cu sigilii. un exemplar se va lăsa şi custodelui. . la domiciliul său. .sechestrul dispus de executorul judecătoresc poate fi: simplu. când el lipseşte. colecţii 45 . însă pe fiecare dintre ele ori pe uşa camerei sau dulapului în care se află se va aplica sigiliu.când bunurile supuse sechestrării sunt sume în lei sau valută. Remuneraţia acordată custodelui. iar prin sechestrare au fost lăsate în custodia debitorului. . obiecte din metale preţioase. . cât şi creditorul sunt de acord.un exemplar al procesului-verbal se lasă debitorului sau. acestea nu-şi pierd din valoare prin întrebuinţare. poate fi dispus de executor doar dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze.

alte modalităţi prevăzute de lege. Valorificarea bunurilor urmărite . şi de funcţionarul ce a primit bunurile.1. . 1.vânzarea făcută de debitor. în lipsă. b. plăteşte preţul cerut. . la valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul stabilit prin acordul creditorului şi debitorului sau. .vânzarea directă de către executorul judecătoresc.valorificarea bunurilor sechestrate se poate face într-una din următoarele modalităţi: .potrivit legii. manifestându-şi voinţa de a cumpăra. . sechestrarea acestora se face întotdeauna cu ridicata.dacă executorul judecătoresc constată că bunurile mobile ale debitorului au fost deja sechestrate în cadrul unei alte executări silite. b. semnarea procesului-verbal de sechestru urmând a fi făcută. precum şi numele executorului judecătoresc ce face urmărirea. .2. executorul poate proceda.valoroase sau alte asemenea bunuri. declarând şi el urmărite aceste bunuri. Vânzarea făcută de către debitor 46 . prin expertiză. Vânzarea directă – constă în vânzarea bunului către un terţ care. cu acceptul ambelor părţi.vânzarea bunurilor la licitaţie publică.3. în sensul că bunurile se depun cel târziu a doua zi la unităţi specializate. va arăta în procesul-verbal această împrejurare. în acest caz.

în termen de o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru ori.în acest caz. 47 . precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus. Vânzarea la licitaţie publică Regimul procedural ataşat acestei modalităţi de vânzare presupune. dispune că vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni. . . b. va putea fi scurtat de către executor din oficiu atunci când sunt supuse vânzării bunuri perisabile.acest termen va putea fi scurtat sau prelungit atunci când creditorul şi debitorul o solicită de comun acord. însă nu şi pe creditor.pr. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. indicând numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) potenţialului cumpărător. nici în mai mult de două luni calculat de la data procesului-verbal de sechestru ori..conform art. . după caz. dacă şi creditorul este de acord.. executorul judecătoresc va putea. art. în termen de o zi de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul propus. următoarele: .431 alin.pr.2 C. de asemeni. în cazul în care i se încuviinţase debitorului efectuarea vânzării. . când există motive temeinice. de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul. .civ.despre acestea executorul îl va înştiinţa pe debitor. ora şi locul licitaţiei. executorul judecătoresc este obligat să fixeze data.civ.3. însă aceasta nu s-a realizat. să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. în principal. un altul stabilit de către executor.434 C.locul vânzării este acela unde se află bunurile sechestrate sau.sub aspectul termenului de vânzare.

dacă bunurile se află în altă localitate. . . el urmând a-l recupera din sumele obţinute prin vânzare.cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru licitaţie. cel stabilit prin expertiză). în aceleaşi condiţii. 48 ..când datorită formulării unei contestaţii sau dacă părţile au convenit. când s-a numit un custode.publicaţia de vânzare va arăta: data. . poate participa la licitaţie orice persoană (inclusiv creditorii urmăritori sau intervenienţii) care.în ziua stabilită pentru vânzare. executorul va întocmi publicaţia de vânzare. . el va preda bunurile către executor. la dispoziţia executorului judecătoresc. primind de la acesta chitanţă liberatorie. precum şi atunci când data. executorul se va deplasa la locul unde se află bunurile. la sediul organului de executare al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi la cel al instanţei de executare. de primarul localităţii ori de un ajutor al acestora. . .publicaţia de vânzare va fi afişată la locul licitaţiei.în regulă. cel mai târziu până la începerea licitaţiei.când bunurile au fost sechestrate cu sigilii. ora şi locul licitaţiei. locul sau ora vânzării au fost schimbate de către autoritatea competentă. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la orice altă instituţie bancară. iar atunci când se apreciază ca necesar vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie.costul acestor publicaţii şi anunţuri va fi avansat de către creditor. executorul va fi însoţit de un lucrător de poliţie. când el lipseşte. se vor face alte publicaţii şi anunţuri. . bunurile oferite spre vânzare şi preţul de începere a licitaţiei pentru fiecare dintre ele (preţul stabilit prin acordul părţilor ori. a consemnat la Trezoreria Statului. cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere. se vor rupe sigiliile.

la cel mai mare preţ oferit.- vânzarea se face în mod public de către executorul judecătoresc. adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ. în acest caz. după caz. acesta oferind spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună. dacă adjudecatar este creditorul urmăritor.preţul de începere a licitaţiei este cel arătat în publicaţiile de vânzare. acesta nu poate dobândi bunul la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei.după adjudecarea bunului. o parte din ea.când adjudecatar este un creditor urmăritor sau intervenient. primul adjudecatar va suporta costurile celei de-a doua vânzări. licitaţia se va relua. Totuşi. va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit.validitatea vânzării nu este afectată dacă a existat un singur ofertant. sub condiţia de a fi serios. precum şi 49 . . oferă preţul cel mai mare. . la acelaşi termen. făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări. . executorul judecătoresc îi va putea acorda adjudecatarului un termen de până la 5 zile în interiorul căruia să depună suma. . el va putea depune în contul preţului întreaga sa creanţă ori. adjudecatar urmând a fi declarat acela care după trei strigări succesive. sumele de bani obţinute. în caz de preţ egal.dacă adjudecatarul nu depune preţul de îndată ori în termenul ce i-a fost acordat de executor. păstrând dovada consemnării. bunurile ar fi vândute. . de îndată. . în numerar.dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior celui al creditorului adjudecatar. .executorul este obligat să consemneze. în funcţie de natura şi destinaţia lor. cu ordin de plată sau prin orice alt instrument legal de plată. fiind posibilă şi valorificarea bunului printr-o altă formă de vânzare.

creditor.executorul judecătoresc îi va elibera fiecăruia dintre adjudecatari o dovadă care va face menţiune despre data şi locul licitaţiei. aceste sume urmând a fi constatate de executor printr-un proces-verbal cu valoare de titlu executoriu.această dovadă constituie titlu de proprietate. vânzarea va putea fi desfiinţată „dacă există temei de nulitate”. proces-verbal ce va fi semnat de executor. bunul adjudecat şi preţul adjudecării. ele pot fi reţinute din cauţiunea de 10% din preţ.după închiderea licitaţiei executorul va întocmi un proces-verbal care va descrie desfăşurarea acesteia şi rezultatul ei. . predarea bunului se va face doar după plata preţului.: acţiunile nominative) adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său în temeiul unei copii legalizate de pe procesul-verbal menţionat mai sus. . în cazul titlurilor de credit normative (ex. însă până la predare adjudecatarul suportă riscul pieririi bunului (res perit domino).când adjudecatarului i s-a acordat un termen de plată. debitor şi adjudecatar. . . depusă de primul adjudecatar anterior licitaţiei.vânzarea făcută în condiţiile de mai sus are ca principal efect transmiterea către adjudecatar a dreptului de proprietate asupra bunului (bunurilor). .din momentul plăţii integrale a preţului. . . numele adjudecatarului.închiderea licitaţiei are loc de îndată ce sumele obţinute prin vânzare sunt suficiente pentru îndestularea creditorilor şi acoperirea cheltuielilor de executare. adjudecatarul este îndreptăţit la a-i fi predat bunul. .când adjudecatar a fost creditorul. 50 .eventuala scădere a preţului. .desfiinţarea vânzării la licitaţie va putea fi dispusă împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul doar dacă a existat fraudă din partea acestuia.

dacă nici astfel bunurile nu au putut fi valorificate. putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului le poate prelua în contul creanţei sale la preţul de începere a licitaţiei. bunurile rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrării lor. creditorul va prelua bunul doar dacă depune. In interiorul acestui termen executorul poate proceda la o nouă valorificare a bunurilor.563 şi 564 C.4.pr. .când mai mulţi creditori declară că doresc să preia bunul. 51 . potrivit legii.dacă bunul (bunurile) nu s-au putut vinde. Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat . . atribuirea se va face cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art.1. diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei. ele se restituie debitorului.civ.. orice creditor care. la data preluării ori în termenul acordat de executor.dacă preţul este mai mare decât valoarea creanţei. când nici creditorul nu doreşte preluarea.

.

titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta o le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data formulării cererii de poprire. ci acela al raporturilor juridice existente la data formulării cererii: un raport juridic existent între creditorul popritor şi debitorul poprit.974 C.ultim C.Capitolul 2.pr.). Definiţie.cererea de poprire poate fi formulată şi de creditorul creditorului (art. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor (art.pr. iar terţul poprit îi datorează debitorului poprit. ambele fiind raporturi de obligaţie. . debitorul poprit şi terţul poprit. un alt raport juridic existent între debitorul poprit şi terţul poprit.poprirea presupune. cât şi pe aceea a debitorului poprit şi a terţului poprit.45 alin. cât şi cei care se bucură de o garanţie reală sau personală ori de privilegii.1.). . Subiectele popririi . fie pentru că mai mulţi creditori pornesc procedura împotriva unui singur debitor.2. . trei subiecte: creditorul popritor.civ. obişnuit. 2. POPRIREA 2. precum şi de procuror. în sensul că debitorul poprit datorează creditorului popritor. .calitatea de creditor popritor o pot avea atât creditorii chirografari.procedura popririi nu exclude pluralitatea creditorilor. .creditorului popritor îi revine obligaţia de a dovedi atât propria sa calitate. Poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani.civ.de esenţa popririi nu este însă numărul subiectelor. fie pentru că . însă acesta din urmă numai pentru apărarea intereselor minorilor.

pr. .452 C.pot forma obiect al popririi şi sumele datorate în viitor debitorului (cele care corespund unor creanţe neajunse încă la scadenţă). însă plata efectivă a unor asemenea creanţe va fi făcută doar în momentul exigibilităţii lor.sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie.pr. salariile) ale debitorului. .de pe temeiul art.3... în genere. iar când este cazul şi cu respectarea art. 54 . distribuirea sumei deţinute de terţul poprit se va face conform art.civ.debitor poprit este persoana fizică sau juridică ţinută de îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu şi care are calitatea de creditor al terţului poprit.la poprirea pornită de un singur creditor se alătură alţi creditori ai debitorului poprit. C. acţiuni sau obligaţiuni emise de societăţile comerciale). însă plata efectivă va fi făcută de terţul poprit doar pe măsura ce vor deveni exigibile. . Obiectul popririi . .. care pot face obiect al popririi deşi nu sunt însă exigibile. 2. . biletul la ordin şi.nu sunt însă supuse executării silite prin poprire: . efectele de comerţ (cambia.în situaţia pluralităţii creditorilor. contul curent sau alte bunuri mobile incorporale).pr. obiectul popririi poate reprezentat de: sumele de bani pe care debitorul poprit le are de primit de la terţul poprit.409 C. şi veniturile periodice (ex. cecul. de asemenea.civ. .civ. titlurile de valoare deţinute de terţi (titluri de împrumut.563 şi urm.pot fi urmărite.terţ poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are calitatea de debitoare a debitorului poprit.

. dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi. dobânzi şi cheltuieli de judecată).cu caracter de excepţie. şi care presupune sesizarea instanţei de executare.pr.civ. . Procedura popririi . de îndată ce a devenit executorie hotărârea prin care s-a dispus obligarea debitorului la a-i plăti creditorului sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii ori sume datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. 83 C. vătămarea 55 . este executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. deci să dispună înfiinţarea popririi.presupune două faze: una . creditorul este dator să formuleze o cerere de poprire care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. să arate titlul executoriu în temeiul căruia se solicită poprirea şi valoarea creanţei (capital.întotdeauna obligatorie – a înfiinţării popririi (incluzând. . înfiinţarea popririi este dispusă de instanţa de fond din oficiu.4.sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte.organul competent să soluţioneze această cerere.. . a) Înfiinţarea popririi .82. 2.în scopul înfiinţării popririi. a cărei parcurgere este condiţionată de conduita terţului poprit – validarea popririi.sumele necesare plăţii drepturilor salariale. şi eliberarea sau distribuirea sumelor) şi o alta. în regulă.

despre înfiinţarea popririi va fi înştiinţat şi debitorul. a bunurilor obiect al popririi va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială. pentru persoanele juridice. .dacă poprirea fusese anterior înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu. care va putea fi urmărit în continuare. .poprirea se înfiinţează fără somaţie printr-o adresă.).copia de pe titlul executoriu va fi certificată de executor că este conformă cu titlul executoriu. precum şi codul de înregistrare fiscală. terţului poprit i se va comunica o copie certificată de pe titlul executoriu.efectul înfiinţării popririi este reprezentat de indisponibilizarea. a sumelor ori bunurilor mobile incorporale datorate de terţ. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.adresa de înfiinţare a popririi trebuie să cuprindă numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori. . ajutoare pentru incapacitate de muncă etc. terţului – care din acest moment devine poprit – i se va pune în vedere interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează sau pe care i le va datora în viitor. în acest caz. indisponibilizarea se face în limitele şi condiţiile arătate de acest articol. . deci nu este liberatorie pentru terţ. (salarii.civ. în măsura necesară realizării creanţei creditorului popritor. astfel că orice plată pe care el io face debitorului n-ar putea fi opusă creditorului.1-5 C. .indisponibilizarea sumelor de bani ori. acestea fiind declarate poprite în măsura necesară realizării obligaţiei înscrise în titlul executoriu. la dispoziţia creditorului popritor. 56 . comunicată terţului. de către executor. denumirea şi sediul lor.pr.409 alin. .dacă poprirea are ca obiect venituri dintre acelea arătate de art. în genere.integrităţii corporale sau a sănătăţii. . însoţită de o copie de pe titlul executoriu. . .prin adresa de poprire. întreaga valoare a creanţei.

Dacă debitorul părăseşte unitatea. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. . urmând ca după ce creditorul află noul loc de muncă al debitorului să informeze unitatea. de la data primirii înscrisurilor. iar aceasta nu cunoaşte noul lui loc de muncă. în acelaşi termen. terţul poprit este obligat să consemneze la CEC suma de bani ori. care va proceda la trimiterea înscrisurilor către acest nou loc de muncă. iar executarea se face asupra salariului sau altor venituri periodice ale debitorului. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru cauză de moarte. terţul poprit va proceda conform celor arătate mai sus. poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat. dacă obiectul urmăririi sunt bunuri mobile incorporale. . să-i plătească în mod direct creditorului suma ce i se datorează. . după caz. având însă şi obligaţia de a 57 .debitorul este dator să înmâneze recipisa de consemnare a sumei executorului judecătoresc. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. înscrisurile prin care s-a înfiinţat poprirea (adresa de poprire şi copia titlului executoriu).în termen de 15 zile de la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi. terţ poprit. într-o atare ipoteză unitatea de la care debitorul pleacă fiind obligată să trimită unităţii ce reprezintă noul loc de muncă al debitorului sau. terţul poprit este obligat ca. acestea devenind. .dacă creanţa creditorului priveşte o sumă datorată cu titlu de pensie de întreţinere.în cazul în care creanţa creditorului priveşte sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere. cheltuielile trimiterii căzând în sarcina debitorului. acesta urmând să-l înştiinţeze pe terţul poprit. să le indisponibilizeze şi să trimită dovada executorului. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor de la data scadenţei lor. aceasta urmând a-i fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa pe care el le-a indicat.când asupra aceleiaşi sume sunt înfiinţate mai multe popriri. organului de ocrotire socială.

pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi. până la achitarea integrală a obligaţiei înscrise în titlul executoriu. . băncii fiindu-i interzisă. Suma obţinută printr-o asemenea valorificare va putea fi.dacă sumele de bani poprite se află în conturi bancare.va fi făcută de executor. să realizeze valorificarea acestora urmând procedura aplicabilă vânzării bunurilor mobile aflate în posesia debitorului.când sunt înfiinţate mai multe popriri.pr. eliberată sau distribuită către creditori. cât şi cele provenite din încasările viitoare.civ. . . 58 . . se indisponibilizează în măsura necesară realizării creanţei. afară de cazurile în care prin lege s-ar stabili altfel. mai întâi.aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra bunurilor mobile incorporale ce s-ar afla în păstrarea unor unităţi specializate.562-571 C. inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire. după caz. executorul va face distribuirea conform dispoziţiilor art. cât şi încasările viitoare. . iar sumele cuvenite creditorilor sunt mai mari decât suma urmărită.comunica executorului judecătoresc ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. Eliberarea (distribuirea) sumei de bani consemnate . precum şi sumele poprite de fiecare.când poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale executorul trebuie. însă doar după trecerea a 15 zile de la primirea de către el a dovezii de consemnare a sumei la CEC. atât sumele existente în contul debitorului la data comunicării adresei de poprire. însă ţinând seama de regulile prevăzute în legile speciale privitoare la aceste bunuri. efectuarea oricărei plăţi sau a altei operaţiuni care ar putea diminua suma indisponibilizată.când debitorul este titular de conturi bancare.

prin cerere.b) Validarea popririi . patrimoniul lui va putea fi urmărit.este dispusă de instanţa de executare atunci când terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în urma înfiinţării popririi. creditorul putând alege oricare din formele de executare silită indirectă permise de lege. putând dispune şi amendarea cu 200 . .1000 lei a terţului care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile. . debitor sau de organul de executare.dacă o asemenea dovadă este făcută. obligând terţul poprit să-i plătească creditorului. . a liberat-o debitorului poprit. .dacă o asemenea dovadă nu a fost făcută. prin sentinţă se va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc. în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma pretinsă de creditor sau să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale.sentinţa este susceptibilă de atacare cu apel.dacă nici după validarea popririi terţul nu înţelege a-şi executa obligaţia. în loc să consemneze suma urmăribilă. . debitor.cererea de validare se soluţionează cu citarea părţilor (creditor. pe calea executării silite. suma datorată debitorului. în limita creanţei. . . respectiv recurs în condiţiile dreptului comun.instanţa de executare poate fi sesizată. de creditor. inclusiv în cazul în care. terţ poprit). 59 . instanţa va pronunţa o sentinţă prin care dispune validarea popririi.cel care formulează cererea de validare are sarcina de a dovedi că terţul poprit îi datorează creanţa debitorului.

. el poate urmări fructele neculese ori recoltele prinse de rădăcini ce se află în proprietatea debitorului său (debitorul poate fi şi uzufructuar al fondului.pot face obiectul urmăririi silite imobiliare: . de asemenea.imobilele prin natura lor. însă bunurile trebuie să se afle în proprietatea sa).468-470 C.). .înfiinţarea sechestrului se face după regulile specifice urmăririi silite a bunurilor mobile. regulile specifice vânzării bunurilor mobile. URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 4.1.civ. fie după ce vor fi culese.vânzarea la licitaţie urmează. 60 .imobilele prin destinaţie (art. . somaţia de plată trebuind însă să-i fie comunicată debitorului cu cel puţin 2 zile înaintea începerii urmăririi propriu-zise. . sub condiţia de a se afla în circuitul civil. .urmărirea silită a unor asemenea fructe sau recolte nu se poate face decât în maximum 6 săptămâni înaintea coacerii lor.atunci când creditorul deţine un titlu executoriu. însă numai odată cu fondul pe care îl deservesc. Definiţie: este acea formă de executare silită indirectă prin care se valorifică bunurile imobile ale debitorului pentru ca din suma rezultată creditorul să poată fi îndestulat.Capitolul 3. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI . Capitolul 4. fiind posibilă fie vânzarea fructelor sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini.

imobilele prin obiectul la care se aplică (uzufructul imobilelor şi dreptul de servitute.489 alin. identificarea imobilului. solicitându-i executarea voluntară a obligaţiei. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. . în mod separat.ulterior încheierii procesului-verbal de situaţie.. Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie . în caz contrar. precum şi o descriere cât mai detaliată a imobilului supus urmăririi. . . totodată menţionând că. acesta fiind dator să indice în cuprinsul cererii şi imobilul a cărui valorificare o doreşte. se va trece la vânzarea imobilului arătat în procesul-verbal. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol. pe lângă denumirea şi sediul organului de executare. procedura de vânzare trebuie îndeplinită pentru fiecare în parte.dreptul de superficie.1 C. .pr.civ. executorul îl va soma pe debitor.conform art.executorul se va deplasa la imobil. Somaţia va cuprinde şi datele de identificare ale imobilului. precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea. semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.pentru pornirea executării este necesară formularea unei cereri de către creditor. 4. putând fi însă supuse urmăririi. urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor.când sunt supuse urmăririi mai multe imobile.2. 61 . încheind un proces-verbal de situaţie care va cuprinde. precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii ei în cartea funciară. . acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită).

dobânzilor la aceasta şi cheltuielilor de executare.imobilul ce face obiectul urmăririi poate fi vândut în una din următoarele modalităţi: vânzarea directă.orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale (drepturile de proprietate sau dezmembrăminte ale acestora) este inopozabil creditorului şi adjudecatarului.orice act de închiriere.. 62 .3. doar revocarea lor printr-o acţiune pauliană. .431 alin. ei putând eventual cere. vânzarea la licitaţie publică.. 4. în condiţiile legii. de arendare ori de cesiune de venituri făcut de debitor sau de dobânditorul subsecvent nu îi este opozabil creditorului urmăritor sau adjudecatarului.pr.executorul judecătoresc are obligaţia de a-i solicita biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat imobilul să înscrie somaţia în cartea funciară.indiferent de comunicarea ori necomunicarea somaţiei.civ. actele făcute înaintea notării somaţiei în cartea funciară le sunt însă opozabile. afară de cazurile expres prevăzute de lege. Vânzarea imobilului . orice chirie sau arendă plătită debitorului înainte de scadenţă îi este opozabilă creditorului urmăritor sau adjudecatarului doar dacă este constatată prin act scris cu data certă. alte modalităţi permise de lege. . . vânzarea de către debitorul însuşi conform art.notarea somaţiei în cartea funciară indisponibilizează imobilul urmărit. precum şi de cazul în care aceştia s-au declarat de acord cu acest act ori dacă debitorul sau dobânditorul subsecvent al imobilului a consemnat sumele ce corespund valorii integrale a creanţei.2 C. în sensul că: .

dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct.procedura de vânzare nu poate începe înainte de trecerea a 15 zile (calculate după sistemul exclusiv) de la primirea somaţiei. . 63 . Stabilirea prin expertiză nu este necesară dacă valoarea acestor drepturi se găsea deja determinată şi înscrisă în cartea funciară.când este numit un altul decât debitorul. reprezentare în litigii etc.din momentul emiterii somaţiei executorul poate. executorul îi va fixa o remuneraţie în raport cu activitatea depusă.preţul imobilului va fi stabilit de executor cu acordul părţilor (creditor şi debitor). stabilind şi modalitatea de plată a ei.4. .4. dacă apreciază ca necesar pentru buna administrare a imobilului (încasarea veniturilor. . uz.executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi eventualele sarcini care grevează imobilul. .poate fi numit administrator-sechestru creditorul. efectuarea cheltuielilor. . să numească un administrator-sechestru. . totodată fără ca debitorul să fi făcut plata datoriei. iar în lipsa acestui acord se va solicita unui expert stabilirea valorii de circulaţie a bunului. titularii unor asemenea drepturi urmând a fi înştiinţaţi de către executor cu privire la existenţa urmăririi. ori dacă o solicită creditorul. abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. Vânzarea la licitaţie . separat de valoarea imobilului şi valoarea acestor drepturi. după care vor fi citaţi la termenele ce s-au fixat pentru vânzarea imobilului. debitorul sau oricare altă persoană fizică sau juridică.). prin expertize se va stabili.

prealabil termenului stabilit pentru vânzare. ora şi locul vânzării debitorul va fi înştiinţat prin grija executorului. . sau la orice altă instituţie bancară. .504 alin. . o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care imobilul a fost evaluat.participarea la licitaţie este precedată de formularea ofertei de cumpărare la care va fi ataşată recipisa. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – S. executorul va întocmi publicaţia de vânzare. elementele ei de conţinut fiind cele stabilite prin art. precum şi coproprietarii. nici mai lung de 60 zile. la locul situării imobilului. instanţa de executare putându-l obliga şi la plata de despăgubiri. . la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul..pr. ai imobilului. alături de debitor. executorul va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie..în termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului. . precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia (dacă este altul decât acela al situării imobilului).la cererea oricărei persoane interesate.despre data. . . .participanţii la licitaţie sunt datori să depună la Trezoreria Statului.A. în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite în sarcina sa.sunt exoneraţi de plata cauţiunii creditorii ce deţin creanţe în rang util. calculat de la data afişării publicaţiei de vânzare la locul stabilit pentru desfăşurarea licitaţiei. .publicaţia de vânzare va fi afişată de executor la propriul său sediu.termenul stabilit pentru vânzare nu va putea fi nici mai scurt de 30 zile.când urmărirea poartă asupra imobilului unui minor sau pus sub interdicţie. o copie de pe publicaţia de vânzare trebuie depusă şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare.1 C.civ. la acela al instanţei de executare. la dispoziţia executorului.revocarea administratorului-sechestru va putea fi dispusă de executor la cererea oricărei persoane interesate. 64 .

licitaţia va porni de la preţul arătat în publicaţia de vânzare.vânzarea se face în mod public. pornindu-se de la preţul care. 65 . de la cel fixat prin licitaţie.licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite. . . prin strigări succesive. la înscrierea lor în cartea funciară. executorul poate dispune. ca vânzarea să se facă deodată pentru mai multe corpuri de proprietate sau. Totuşi. dimpotrivă. ordinea vânzării este cea stabilită de debitor. oferind imobilul liber de aceste drepturi. oferit fiind de un licitator.când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat..dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. îl depăşeşte pe cel arătat în publicaţia de vânzare. . în lipsa unei asemenea indicări urmând a fi stabilit de executor. pentru fiecare parcelă în parte. . dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu o unică ipotecă ori dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele. . după caz.vânzarea se poate face: la sediul organului de executare. la cererea debitorului sau a creditorului. separat.când datorită existenţei unor asemenea drepturi nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. la locul situării imobilului.oferirea spre vânzare va fi făcută de executor. al instanţei de executare.în lipsa unui asemenea preţ de ofertă. . vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul. executorul va relua licitaţia în aceeaşi zi. In comune. la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări. în orice alt loc cu privire la care se apreciază că ar înlesni valorificarea. . abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. scăzut cu valoarea acestor drepturi astfel cum a fost stabilită prin expertiză ori. la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau. uz. fiind distinctă pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. în lipsă.

. primul adjudecatar urmând să suporte cheltuielile noii licitaţii şi eventuala scădere de preţ. şi care trebuie semnat de executor.când participantul la licitaţie este un creditor urmăritor sau intervenient.executorul este obligat să întocmească un proces-verbal privitor la desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. în caz de preţ egal urmând a fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului. Când există creditori cu creanţe prioritare celei a adjudecatarului.. . creditor. chiar dacă există un singur ofertant. imobilul se va scoate din nou la vânzare. debitor şi de adjudecatar.dacă nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat. urmând a se face şi o nouă publicaţie de licitaţie.dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul legal. 66 . şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. imobilul se va vinde. în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. acesta este ţinut să depună. iar dacă aceasta este mai redusă decât preţul. . Primul adjudecatar are posibilitatea de a achita la noul termen de licitaţie preţul oferit iniţial.adjudecatarul trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului în termen de cel mult 30 zile calculat de la data vânzării. . iar dacă nici acesta nu se obţine.când adjudecatar este un creditor el va putea să depună în contul preţului propria sa creanţă. caz în care este obligat să suporte numai cheltuielile noii licitaţii. . la cel mai mare preţ oferit. şi diferenţa necesară. la acelaşi termen. până la concurenţa preţului de adjudecare. scăzând din el valoarea cauţiunii depuse anterior licitaţiei. acesta nu va putea să-şi adjudece bunul la un preţ mai mic de 75% din cel de evaluare. vânzarea se va amâna pentru un nou termen ce nu va putea depăşi 60 zile.executorul îl va declara adjudecatar pe cel care a oferit preţul conform celor de mai sus. .la acest nou termen licitaţia începe de la un preţ de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. .

Actul de adjudecare şi efectele adjudecării .adjudecatarul are dreptul la fructe. . cu acordul creditorului.dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate.adjudecatarul dobândeşte dreptul real supus urmăririi. precum şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 alin.după plata integrală a preţului sau. 1 lit. bunul nu va putea fi înstrăinat sau grevat mai înainte de plata integrală a preţului. . numărul 4. elementele lui de conţinut fiind cele arătate de art. şi creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului.civ. cuantumul lor şi data scadenţei. va putea. . Efectele adjudecării sunt.adjudecatarul poate pretinde posesia bunului. a avansului.pr. c) C. în principal. 67 . executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a se înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului. în lipsa unui acord al creditorilor.. în cazul vânzării în rate. dacă acesta nu va plăti la scadenţă ratele datorate.5.un exemplar al actului de adjudecare se va preda. în cazul vânzării în rate.. executorul va întocmi actul de adjudecare. să încuviinţeze plata preţului în rate.civ.pr.516 C. când..la cererea adjudecatarului executorul ratelor. următoarele: . . stabilind avansul. până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare.un exemplar al actului de adjudecare se va preda adjudecatarului constituind titlul său de proprietate asupra imobilului.adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de bun. afară de cazul în care cumpărarea s-a făcut cu plata preţului în rate. . .

se vor menţine drepturile reale întabulate ulterior înscrierii în CF a vreunei ipoteci. .3 C. . privitoare la imobilul adjudecat poate fi făcută în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în CF. totală sau parţială. însă numai în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară în baza actului de adjudecare.civ. .509 alin.pentru imobilele deja înscrise în cartea funciară. la solicitarea adjudecatarului. orice cerere de evicţiune. el îl poate acţiona pe debitor pentru despăgubiri.6. Când averea debitorului nu este suficientă.509 alin.civ.pr. imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini ce au garantat drepturi de creanţe.adjudecatarul are dreptul să fie garantat contra evicţiunii de către debitorul urmărit. titularii acestora din urmă putându-le realiza exclusiv din preţul obţinut prin vânzare. este stinsă dacă de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul anterior ale dreptului înscris în folosul terţului au trecut cel puţin 3 ani.civ. . adjudecatarul îi va putea urmări şi pe creditorii ce au încasat preţul adjudecării. 4.de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului. sarcinile ce prevalează imobilul se sting la plata ultimei rate. 2 C.3 C.520 alin. conform art..Conform art. Cererea în evicţiune privind imobilul adjudecat .când cererea în evicţiune este introdusă anterior împărţirii preţului adjudecării.de la data adjudecării adjudecatarul datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (dacă a cumpărat cu aceste sarcini. vezi art. . Când preţul adjudecării se plăteşte în rate.). în limita sumei ce au încasat-o...pr. .pr. orice cerere de evicţiune.dacă adjudecatarul a fost evins total sau parţial. însă numai dacă adjudecarea s-a făcut cu păstrarea acestor drepturi. totală sau parţială. instanţa de executare. va putea să 68 .

69 . în caz contrar existând autoritate de lucru judecat.suspende.cererea în evicţiune va putea fi pornită doar dacă. terţul nu încercase. anterior. pe calea contestaţiei la executare. . valorificarea dreptului. împărţeala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune. cu sau fără cauţiune.

.

cât şi aceia care au intervenit în timpul executării. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. suma rămasă disponibilă urmând a se preda debitorului.distribuirea sau eliberarea sunt făcute de executorul judecătoresc. depunând titlurile lor de creanţă până la data întocmirii de către executorul judecătoresc a procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare. ajutoarele de deces acordate în cadrul asigurărilor sociale. pentru maternitate. ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. executorul procedează la distribuirea sumei conform următoarei ordini de preferinţă.când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori ori dacă pe timpul executării au depus titlurile de creanţă şi alţi creditori. . prevenirea îmbolnăvirilor. precum şi veniturile debitorului. precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. .Capitolul 5. ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ . sumele cuvenite şomerilor. se distribuie între creditori până la realizarea integrală (dacă este posibil) a drepturilor lor. creanţele reprezentând cheltuieli de judecată. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. pentru incapacitate temporară de muncă.suma de bani realizată prin executarea silită indirectă. pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. potrivit legii. refacerea sau întărirea sănătăţii. pensiile. .participă la distribuirea sumei atât creditorul ori creditorii urmăritori (deci cei care au pornit executarea silită). precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor. 2. afară de cazurile în care legea ar prevedea expres altfel: 1. .

3. creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; 6. creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; 7. creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; 8. creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; 9. alte creanţe. - dacă există creditori care deţin drepturi de gaj ori ipotecă sau privilegii conservate în condiţiile legii asupra bunului vândut, la distribuirea sumei creanţele lor vor fi plătite după cele menţionate la punctul 1 de mai sus; - ordinea de preferinţă acordată creanţei principale va fi urmată şi de sumele reprezentând dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume accesorii creanţei principale; - în cazul în care unul din titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va solicita instanţei în circumscripţia căreia se face executarea să stabilească suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Instanţa hotărăşte cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă doar recursului;

72

- eliberarea sau distribuirea sumei obţinute prin urmărire se va putea face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei şi sub condiţia citării debitorului şi a creditorilor urmăritori sau intervenienţi; - cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care va fi semnat inclusiv de persoanele interesate şi care sunt prezente; - partea nemulţumită de modalitatea de eliberare sau distribuire a sumelor este îndreptăţită să-i solicite executorului să consemneze obiecţiunile sale, putând face şi contestaţie la executare în termen de 3 zile de la întocmirea procesului-verbal, la instanţa de executare; - formularea contestaţiei suspendă de drept eliberarea sau distribuirea sumei; - judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

73

Titlul III. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE
- conform art.572 C.pr.civ., în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bună-voie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile; - toate formele de executare silită directe presupun somarea debitorului prealabil executării silite propriu-zise, însă atunci când creditorul justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor de mai sus să se facă de îndată şi fără somaţie.

Capitolul 2. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE
- dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a preda un bun mobil determinat prin calitate şi cantitate, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului,

. pe cheltuiala debitorului.580/4.388 C.pr. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE (art.580/2.dacă în termen de 10 zile de la primirea somaţiei debitorul refuză să îndeplinească obligaţia de a o face arătată în titlul executoriu şi care nu presupune faptul personal al debitorului. Capitolul 3.civ. Procesul-verbal astfel întocmit constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE .despre îndeplinirea executării executorul va întocmi un proces-verbal având conţinutul stabilit de art. cerându-i debitorului să-l părăsească de îndată.executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal care să ateste îndeplinirea executării.ridicându-l de la debitor sau de la terţul care îl deţine şi predându-l creditorului conform cu drepturile acestuia stabilite prin titlul executoriu. executorul judecătoresc se va deplasa la imobil. creditorul poate: 76 . stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. Capitolul 4. debitorul obligat la a părăsi sau preda un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie. un custode căruia îi va încredinţa bunurile. în caz de refuz putând solicita sprijinul agenţilor forţei publice pentru al pune pe creditor în drepturile sale. 580/5) .dacă în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. . . executorul va numi.când în imobil se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării silite şi pe care debitorul nu le ridică singur.

creditorul poate cere şi obligarea 77 . . prin încheiere irevocabilă . stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. In acest caz. Instanţa va dispune cu citarea părţilor.în aceste două ipoteze executarea obligaţiei se va putea face şi cu ajutorul organelor de poliţie. jandarmerie. creditorul a fost prejudiciat. . b) să solicite instanţei de executare să îl autorizeze.în scopul acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de a face intuitu personae. aceasta se poate realiza prin aplicarea mijlocului de constrângere indirectă al unei amenzi civile. . obligarea debitorului la plata unei amenzi civile în favoarea statului. . creditorul va solicita instanţei de executare. pe cheltuiala debitorului. Instanţa judecătorească va judeca cererea cu citarea părţilor. instanţa va hotărî.a) să solicite executorului prin cerere executarea silită a obligaţiei.în acest caz. el poate cere instanţei de executare obligarea debitorului la a-i plăti daune-interese. instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu. prin încheiere. .dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu. în cuantum de 20 lei până la 50 lei. prin încheiere executorie supusă doar recursului. cu citarea părţilor.când prin întârzierea în executarea obligaţiei de mai sus. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. să îndeplinească obligaţia el însuşi sau prin alte persoane. dacă natura obligaţiei permite aceasta (ex.: demolarea unui gard). .când executarea obligaţiei implică faptul personal al debitorului ( este cazul obligaţiilor intuitu personae). la cererea creditorului. prin cerere. dacă debitorul se opune. prin încheiere irevocabilă.

ori redusă. instanţa pronunţându-se cu citarea părţilor.amenda civilă aplicată debitorului va putea fi anulată. pe cheltuiala debitorului. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE .debitorului la plata de daune interese. .prin dispoziţie expresă legiuitorul a prevăzut că pentru neexecutarea obligaţiilor ce nu ar putea fi îndeplinite de o altă persoană decât debitorul nu se pot acorda daune cominatorii. . creditorul va putea solicita instanţei de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. . pe cale de contestaţie la executare. în tot sau în parte. după caz. prin încheiere irevocabilă. sus-arătate. dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau. lucrările realizate de acesta prin nerespectarea obligaţiei. printr-o încheiere supusă doar recursului. Capitolul 5.când debitorul nu a respectat o obligaţie de a nu face. 78 .se realizează prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor specifice executării obligaţiilor de a face. pentru alte motive temeinice.

..................1...............3...... DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ.1....... Modalităţile şi formele executării silite.............................3....3.....1................... 3 Capitolul 1................6......... 3 1...................................3....1....... 4 1............1............................ Identificarea părţilor.... 10 1..........5........... Instanţa judecătorească ......3...... 12 1.. Părţile......... Recuzarea .... 15 1...............................................Cuprins Titlul I......3............3.... Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului . 12 1...3........................3........3........................1.....................2.1..................................... 17 ............ 13 1..3.. Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată........................................... Terţii ...... 9 1.................. Competenţa materială şi teritorială ............................. 15 Capitolul 2................... 4 1.................... Răspunderea executorului judecătoresc ......................... PARTEA GENERALĂ .....................3.........2..... 4 1..1.2...........................................................1......3......... 11 1... 14 1........1........................3........... 3 1........ Definiţie .... NOŢIUNI GENERALE........2........................3......................4...... 14 1.. 14 1.................. 6 1.......2........ Participanţii la executarea silită ..3.....3.................... 3 1................................3....................... Procurorul ...... 7 1...... 9 1...... 9 1.....3.. 8 1............5................................2............................ Drepturi specifice creditorului................3.. Organul de executare ........... Conflictul de competenţă ......... 9 1........3....... Obligaţii specifice creditorului.........................................5..3...........................3.3.....2...............4.....................................4.................... Competenţa executorilor judecătoreşti............................3........ Definiţie .. Atribuţiile executorului judecătoresc .....3...3.....3............................ Obligaţii specifice debitorului ............................1. 16 Capitolul 3......... Coparticiparea procesuală.. TITLURILE EXECUTORII .......3.6........

....2.................... 20 Capitolul 4..........................................................................4...... 51 Capitolul 2.............................4.............................. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE ...........1................... 23 4....... 24 4...............4.......................... 42 1..................4............... 32 4...........2. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ ...... CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ..... 17 3............... INTOARCEREA EXECUTĂRII ............................ 22 4... 42 Capitolul 1... 37 Capitolul 6............ 53 2............ Înştiinţarea prealabilă a debitorului ...................... 17 3....4................................................. Titlul executoriu european ...................................................................................................... 53 2.. 39 6.................. Bunuri exceptate de lege de la urmărire ...........................7............1......................... 38 6...............................3..........3. 55 80 .............. Subiectele popririi ......1.......... Instanţa competentă să judece contestaţia la executare ......3...2.......2...........................5.....3................................ POPRIREA ........ Termenul de exercitare a contestaţiei la executare ...................................................................... Identificarea şi sechestrarea bunurilor .............4............................................. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI...... 22 4.... Definiţie . 35 Capitolul 5..... Definiţie ....1.... 31 4............1..................6..4........ 46 1.......2... Definiţie .......4...........3...................... 43 1............. 29 4................... 34 4.................................. 43 1...........3.. Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) 33 4......... Cererea de executare silită .......... temporizează sau sting executarea silită ....................................................... Procedura de judecată .... Incidente care împiedică....... 54 2. Suspendarea executării silite.................... Regimul juridic al veniturilor debitorului ........ 53 2...... Contestaţia la executare.... UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ.................................... Obiectul popririi ........... Procedura popririi ...... OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE...... Valorificarea bunurilor urmărite.4.. Hotărârea judecătorească în calitate de titlu executoriu ......... 41 Titlul II.. Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat ...................

................................4............ 75 Capitolul 2.... Vânzarea imobilului...... EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ ......... URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE ..........2........ PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE....... NOŢIUNI GENERALE......... 76 Capitolul 4................. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE ...................... 63 4.................... ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ ..... 71 Titlul III... Definiţie ........... 60 Capitolul 4...................................................................... Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie........................... 60 4...... 62 4...................................................................... 75 Capitolul 1.................................... URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI .................... EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE .. 75 Capitolul 3..... 76 Capitolul 5........... Vânzarea la licitaţie.........Capitolul 3............. 67 Capitolul 5. 78 81 ........ 61 4.......................5.............3........ 60 4.........................................................1.............. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE . Actul de adjudecare şi efectele adjudecării......