UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA Facultatea de Drept

EXECUTAREA SILITĂ - suport de curs Asist. univ. drd. Valentin Mitea

Cluj-Napoca 2007

Titlul I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Definiţie
Executarea silită reprezintă, de regulă, cea de-a doua fază a procesului civil, desemnând procedura prin care creditorul, ca titular al unui drept recunoscut printr-un titlu executoriu, îl constrânge cu concursul organelor competente pe debitorul său care nu-şi execută de bună-voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire, asigurându-se astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. - obişnuit, executarea silită este consecutivă fazei judecăţii.

1.2. Modalităţile şi formele executării silite în sistemul Codului
de procedură civilă, ca drept comun al executării silite - Modalităţile executării silite sunt: A. Executarea silită directă – este modalitatea de executare în cadrul căreia creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei ce-i revine debitorului conform titlului executoriu. Formele executării silite directe sunt: predarea silită a bunurilor mobile (art.575-577 C.pr.civ.), predarea silită a bunurilor imobile (578580/1 C.pr.civ.), executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face (art.580/2-580/5 C.pr.civ.);

B. Executarea silită indirectă este modalitatea de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să se îndestuleze din sumele obţinute prin vânzarea bunurilor imobile sau mobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de către un terţ. Formele executării silite indirecte sunt: urmărirea bunurilor mobile (art.411-449 C.pr.civ.); poprirea (art.452-461 C.pr.civ.); urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini (art.463466, 469-470 C.pr.civ.); urmărirea silită a bunurilor imobile (art.488-523 C.pr.civ.).

1.3. Participanţii la executarea silită
- ca activitate complexă, executarea silită implică participarea mai multor subiecţi ce săvârşesc acte de procedură în temeiul cărora se nasc, se modifică şi se sting raporturi juridice execuţionale; - vom reţine, deci, că executarea silită presupune participarea părţilor, a instanţei judecătoreşti (numită de executare), a organelor de executare (executorul judecătoresc, dar şi unele organe de executare prevăzute în legi speciale), uneori a procurorului şi a unor terţi.

1.3.1. Părţile 1.3.1.1. Identificarea părţilor - în faza executării silite ele sunt denumite creditor (zis şi creditor urmăritor, cel care este titular al dreptului arătat în titlul executoriu) şi debitor 4

deci numai cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea minorilor.civ. conform art. .de la această regulă există şi unele excepţii: . creditorii creditorului (în aplicarea art. . a persoanelor puse sub interdicţie şi a dispăruţilor. regula este aceea că dreptul creditorului şi obligaţia debitorului sunt personale.la nivel execuţional.moştenitorii universali sau cu titlu universal ce au acceptat moştenirea pur şi simplu răspund cu întreaga lor 5 .: art.pr. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. în afară de debitorul propriu-zis mai pot fi supuşi urmăririi moştenitorii debitorului defunct.civ. cel care. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului decedat.ultim C. precum şi în acele cazuri când printr-o lege specială se prevede expres.45 alin.pr. mai pot avea calitatea de urmăritori: succesorii universali.453 alin. stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii. . procurorul. este ţinut de îndeplinirea obligaţiei căreia îi corespunde dreptul creditorului).974 C. atunci când legea prevede expres aceasta (ex. înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond.(zis şi debitor urmărit. din oficiu.2 C. precum şi că nimeni nu poate fi urmărit decât pentru datoria sa personală.sub aspectul laturii pasive. prin acelaşi titlu executoriu. ceea ce înseamnă că nici o persoană nu poate urmări pe o alta decât în realizarea unui drept ce-i aparţine.civ. . precum şi garanţii. de îndată ce hotărârea a devenit executorie potrivit legii). în afară de titularul dreptului înscris în titlul executoriu.sub aspectul laturii active.). instanţa de judecată din oficiu. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.

urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data acestei încunoştinţări.când debitorul a decedat în timpul executării silite. pe numele acesteia.pr.moştenitorii cu titlu particular sunt susceptibili de urmărire doar atunci când obligaţia de care era ţinut defunctul se află în legătură cu bunul obiect al legatului (ex.2. sub sancţiunea nulităţii. 1. Coparticiparea procesuală 6 . când cu bunul s-a garantat (gaj sau ipotecă) creanţa de realizat).pr.).civ. la locul deschiderii succesiunii. .). decât după o prealabilă încunoştinţare colectivă a lor făcută la locul deschiderii succesiunii. . . în vreme ce acceptanţii sub beneficiu de inventar răspund doar în limita activului succesoral.1 C.avere.2 C.când executarea silită nu se afla începută la data morţii debitorului. executarea anterior începută va putea continua împotriva moştenitorilor săi ce au capacitate deplină de exerciţiu numai după notificarea lor prealabilă. titlurile executorii nu se vor putea executa împotriva moştenitorilor.când printre moştenitori sunt minori.civ.397 alin.397 alin. executarea începută anterior se suspendă până la desemnarea ocrotitorului lor legal (art. urmată de trecerea unui interval de 8 zile de la data notificării (art.3.1. .

în sensul unei pluralităţi de debitori urmăriţi.371/4 C. în sensul că mai mulţi creditori pot urmări pe acelaşi debitor.dreptul de a tranzacţiona cu privire la alegerea formei de executare şi la obiectul ei (ex: art.dreptul de a participa la executare personal sau prin reprezentant.3.pr.dreptul de a fi înştiinţaţi despre începerea executării.civ.dreptul de a cunoaşte actele aflate la dosarul execuţional. Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului Drepturile comune creditorului şi debitorului sunt. ca aceasta să se efectueze. pot conveni. aceasta poate fi numai activă. în tot cursul executării silite. .1. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului. în principal.dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apărării drepturilor şi intereselor lor. sub supravegherea organelor de executare. . nu poate însă exista. formele de executare silită putând fi îndeplinite doar distinct pentru fiecare dintre debitori. statuează că debitorul şi creditorul. .. căci executarea silită are caracter unipersonal şi unipatrimonial.coparticiparea pasivă. 1. precum şi cu privire la săvârşirea principalelor acte procedurale ce marchează desfăşurarea ei. în tot sau în parte. . .3.în ce priveşte coparticiparea procesuală în faza executării silite.dreptul ca declaraţiile lor să fie consemnate în actele încheiate de organele de executare. următoarele: . . precum şi că aceştia pot stabili ca vânzarea bunurilor 7 .

.1718 şi 1719 C.371/3 C. în principal. 407. forma concretă de executare. . 409 C. dacă acesta nu trebuie efectuat din oficiu.406. . 8 . Obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului sunt.pr. ca principal drept specific creditorului.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor făcute în timpul executării. pe acela de a alege. 1.pr.civ.3.4. precum şi dispoziţiile art.civil). următoarele: .1. în sensul că creditorul este îndreptăţit a stabili bunurile care să fie supuse executării (mobile sau imobile) din dreptul de gaj general al creditorilor (art.civ.obligaţia de a-şi exercita drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului recunoscut de lege. în cazul executării silite indirecte. Drepturi specifice creditorului Vom reţine.).supuse urmăririi să se prin bună-învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege). acest din urmă text statuând însă şi că pot fi supuse executării silite doar bunurile urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor (vezi art.obligaţia de a avansa sumele necesare efectuării unui act de procedură a cărui efectuare o solicită. care se referă generic la veniturile şi bunurile debitorului.

3. coroborat cu alin. competentă material este judecătoria.1.1.2.obligaţia de a nu se împotrivi organelor de executare. este competentă judecătoria de la locul situării bunurilor.pr. iar pentru celelalte cazuri. 9 .civ. 1. următoarele: .2.). întâi de toate. în afara cazurilor când legea dispune altfel”.civ. rezultă că.pr. în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti.3.obligaţia de a nu-şi înstrăina bunurile în frauda creditorilor săi.3.din punct de vedere al competenţei teritoriale este de observat că.obligaţia de a suporta cheltuielile de executare. .1. inclusiv atunci când executarea silită a încetat ca urmare a efectuării voluntare a plăţii în cursul executării silite. .1.. Obligaţii specifice creditorului .obligaţia de a permite organelor de executare. judecătoria în a cărei rază teritorială se face executarea.conform art. Instanţa judecătorească 1.1 al aceluiaşi articol.3. ca principală obligaţie.373 alin.5.2. 1. „ instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.6. .2 C. . în încăperile ce reprezintă domiciliul.384 /1 C. întotdeauna. Obligaţii specifice debitorului Se remarcă. privitoare la competenţa executorului judecătoresc.vom reţine. . în cazul urmăririi silite a bunurilor. Competenţa materială şi teritorială .din interpretarea alin. reşedinţa sau sediul unei persoane. accesul la bunurile sale. pe aceea de a avansa sumele necesare efectuării din oficiu a actelor de executare. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită (art.

pr. a pricinuit amânarea executării silite prin una din faptele prevăzute de art. . Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată Sunt.încuviinţează. . .108/1 şi 108/2 C.1. la cererea persoanei interesate.dispune. . la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare. reunirea executărilor silite pornite împotriva aceloraşi bunuri. efectuarea executării silite inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele stabilite de lege. poate lua.soluţionează contestaţiile la executare. să-i comunice. reşedinţa sau sediul unei persoane. datele şi informaţiile necesare realizării executării silite. . după cum poate solicita oricăror instituţii.civ.2. inclusiv băncilor şi oricăror persoane.hotărăşte asupra cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită. . . măsura sancţionatorie a aplicării unei amenzi civile. în scris. în cazurile urgente.3. la cererea executorului judecătoresc sau a persoanei interesate. precum şi în orice alte locuri aflate în legătură cu executarea silită a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti. următoarele: .la cererea părţii interesate obligă pe cel care. în principal. de îndată.. chiar dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel. 10 .solicită (acest drept fiind recunoscut şi executorului judecătoresc) celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi orice informaţie necesară efectuării executării. cu intenţie sau din culpă.2.în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.autorizează intrarea executorului judecătoresc în încăperile ce reprezintă domiciliul.

decide.decide asupra cererii. pentru încetarea sau suspendarea urmăririi silite indirecte. din oficiu.3. urgenţă sau pericol. . .. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.stabileşte.soluţionează contestaţiile cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate prin executare. pe zi de întârziere. . cuantumul amenzii civile pe care debitorul unei obligaţii de a face sau de a nu face intuitu personae trebuie să o plătească statului. .hotărăşte asupra cererii de validare a popririi.dispune.3.autorizează creditorul să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia de a face a cărei executare este refuzată de debitor. precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. .în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor mobile supuse executării silite indirecte. în caz de nevoie. mobiliare sau imobiliare. în limitele legii. ca obligaţia de predare de bunuri sau alte obligaţii de a face să fie executate fără somaţie. dispune ca odată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. . în caz de neexecutare.stabileşte valoarea bunului mobil sau imobil ce trebuie predat de către debitor şi care nu se mai află în fiinţă. Organul de executare 11 . vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. formulate de debitor sau altă persoană interesată. 1. . înfiinţarea popririi în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii.

3.coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti sunt exercitate de Ministerul Justiţiei. . de executorul judecătoresc. el putând însă îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege în competenţa sa. în regulă.3. în principal.. fiind de excepţie situaţia în care instanţa capătă asemenea atribuţii.1. Executorul judecătoresc 1. . nivelul minim al acestuia fiind stabilit de Ministerul Justiţiei. 4) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe.în limitele şi condiţiile prevăzute de legi speciale. Atribuţiile executorului judecătoresc sunt. precum şi numărul de înregistrare şi data. există şi alte categorii de organe de executare. . în limitele competenţelor legale.3. este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. 12 . purtând semnătura şi ştampila acestuia. următoarele: 1) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii. 3) comunicarea actelor de procedură. Definiţie . cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.în sistemul Codului de procedură civilă organul de executare este reprezentat. .pentru serviciul prestat executorul judecătoresc are dreptul la onorariu.actul îndeplinit de executorul judecătoresc.este organul ce are ca principală atribuţie îndeplinirea serviciului de interes public al executării silite a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.2. 1.3. 2) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare.

Când bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii. potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. . 6) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. 1. .3. biletelor la ordin şi a cecurilor. poprirea asigurătorie).3. 9) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa sa. . potrivit legii.în cazul prevăzut la pct. Competenţa executorilor judecătoreşti .1) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei unde urmează a se face executarea. a protestului de neplată a cambiilor.în cazul de la pct.5) competenţa aparţine executorului din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare.6) competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială se va face constatarea. 13 . sechestrul judiciar. 7) întocmirea proceselor-verbale de constatare.5) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească (sechestrul asigurător.în toate celelalte cazuri. competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc învestit de partea interesată.3.în cazul prevăzut la pct. în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor. caz în care este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. afară de cazul când urmărirea silită s-ar face asupra unor bunuri. 8) întocmirea.

pr.penală 14 .spre deosebire de procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă ivite între instanţele judecătoreşti.5.4. 3.3. la sesizarea părţii interesate. 6.27 pct. nu sunt supuse nici unei căi de atac. precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea. .6.3. Răspunderea executorului judecătoresc . se soluţionează de acea judecătorie.civ. .3.când intervine între birouri situate în circumscripţii diferite. . cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare. cele dintre birourile executorilor se soluţionează prin încheiere irevocabilă.3. executorul împotriva căruia recuzarea a fost cerută putând însă declara că se abţine. 5.1.între executorii judecătoreşti pot interveni conflicte de competenţă.încheierea prin care s-a respins abţinerea.3. 8.poate fi: . şi 9 C. .competenţa de soluţionare a cererii de recuzare aparţine instanţei de executare.1. competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat. 1. Conflictul de competenţă . acestea putând fi pozitive sau negative.se poate face în ipotezele prevăzute de art.încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare va arăta măsura în care actele îndeplinite de executorul recuzat urmează a fi păstrate. .când conflictul de competenţă intervine între birourile executorilor judecătoreşti situate în circumscripţia aceleiaşi judecătorii . Recuzarea executorului judecătoresc . 1.. . 2.3.

la executarea silită pot participa şi terţe persoane. iar nu al debitorului. 1.disciplinară .. va putea solicita.rezultă.3.civilă (în condiţiile legii civile pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale. inclusiv solicitarea învestirii cu formulă executorie a titlului executoriu.4. să ceară punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor. în condiţiile legii.pr. 1. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor. formulând contestaţie la executare.3. Procurorul . administratorul – sechestru (în cazul urmăririi silite imobiliare). Terţii Uneori. .5.terţul care.45 alin. întoarcerea executării. când este cazul. . 15 . va putea ataca cu apel sau recurs hotărârea dată într-o contestaţie la executare..terţul poprit. va putea cere recuzarea executorului judecătoresc sau soluţionarea conflictelor de competenţă ivite între birourile executorilor şi. . va putea face toate actele procedurale execuţionale recunoscute de lege. precum: .civ.custodele (în cazul urmăririi silite mobiliare). pretinde că bunul urmărit este al lui. procurorul poate. implicit.conform art. precum şi în alte eventuale cazuri expres prevăzute prin norme speciale.ultim C. în genere. că pentru protecţia unor asemenea persoane procurorul va putea formula şi contestaţie la executare.

inclusiv cu al altor acte. chiar neautentice.pr. 16 . DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ Caracterul creanţelor puse în executare Conform art.) creanţa al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau care este determinabil cu ajutorul actului de creanţă..1 C.3 C. .) creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte înscrisuri. Capitolul 2. recunoscute de el sau opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau stipulaţiilor cuprinse în actul de creanţă.este exigibilă acea creanţă cu privire la care termenul de plată a ei s-a împlinit.este certă (art..este lichidă (art.pr.când creanţa nu este lichidă. lichidă şi exigibilă”. fie şi neautentice. înfăţişându-şi titlul de creanţă solicită a fi avuţi în vedere la distribuirea preţului. .civ.4 C.creditorii neurmăritori care. Sancţiuni – când creanţa nu este certă sau exigibilă.379 alin. emanate de la debitor.379 alin. . emanate de la debitor sau recunoscute de el. „nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă. chiar dacă pentru această determinare este necesară efectuarea unor calcule. . debitorul poate cere anularea titlului executoriu sau a formelor de executare.pr. executarea silită se va amâna până la determinarea cuantumului.civ.379 alin.civ.

: întabularea unui drept în cartea funciară). despăgubiri pentru accidente de muncă.Capitolul 3. . şomerilor. potrivit legii.1. 17 . executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care. există situaţii de excepţie în care este necesar ca hotărârea să fie neapărat irevocabilă: desfiinţare de construcţii. precum şi a sumelor cuvenite.pr. . constituie titlu executoriu. plantaţii.civ.2.pr. alte cazuri prevăzute de lege (ex. pot fi puse în executare (a se vedea cazurile de execuţie vremelnică de drept – art.278 C.civ.: plata salariilor sau altor drepturi provenite din raporturile juridice de muncă. potrivit legii.pe de altă parte. strămutare de hotare.conform art. precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale.372 C. permite executarea silită a creanţei pe care o constată. executoriu Hotărârea judecătorească în calitate de titlu Pentru a putea fi pusă în executare. deşi nu sunt definitive. hotărârea judecătorească trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie definitivă . TITLURILE EXECUTORII 3. lucrări cu aşezare fixă. există situaţii în care unele hotărâri judecătoreşti. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii. 3. Definiţie: Titlul executoriu este înscrisul care..totuşi. alcătuit cu respectarea cerinţelor stabilite de lege.

. cazul încheierilor premergătoare date în temeiul art. hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită şi care. precum: hotărârile date cu executare vremelnică (art.civ.civ. cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează prin încheiere de către preşedintele primei instanţe. .373/3 C. b) hotărârea să fie învestită cu formula executorie prevăzută de art.pr. punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului.totuşi.270 C..despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale. prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare sau plata de despăgubiri etc. .civ.pr. debitorul putând invoca nelegalitatea învestirii sau lipsa ei doar pe calea contestaţiei la executare. .împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formula executorie creditorul poate declara recurs în 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). starea de insolvabilitate a debitorului sau existenţa unei primejdii vădite în caz de întârziere a executării”). în cazul prevăzut de art.pr. în orice alte cazuri prevăzute de lege. respectiv de la comunicare (pentru creditorul lipsă). unele categorii de hotărâri judecătoreşti nu trebuie învestite cu formula executorie.învestirea cu formula executorie este o cerinţă de ordine publică. De asemenea.269 C.108/4 C.. purtând menţiunea că este 18 .pr. încheierile executorii.civ.374 C. reparaţii grabnice. numai în ceea ce priveşte posesiunea. pricini privitoare la posesiune.pr.potrivit art. dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice. a se vedea: situaţiile în care se poate acorda execuţia vremelnică judecătorească („faţă cu temeinicia vădită a dreptului..civ.).

de regulă. 44/2001(CE).dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul.există reciprocitate. executarea unei hotărâri judecătoreşti străine se încuviinţează în următoarele condiţii: . fie şi de fapt. c) Hotărârile judecătoreşti străine care nu sunt executate voluntar pot fi puse în executare pe teritoriul României în temeiul încuviinţării date de tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea sau unde domiciliază partea în contra căreia se face executarea la cererea părţii interesate (exequatur). a) În ce priveşte recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. trebuie să se facă dovada că pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond partea a fost legal citată.civ. constituie titlu executoriu fără efectuarea altor formalităţi (art. .hotărârea a fost pronunţată de o instanţă competentă. .irevocabilă. în condiţiile Regulamentului nr. cererile formulate în acest scop de 19 . Notă.hotărârea este executorie potrivit legii statului în care s-a pronunţat hotărârea. precum şi că actul de sesizare a instanţei i s-a comunicat în timp util.dreptul a obţine executarea silită nu este prescris potrivit legii române. 720/9 C. cu privire la efectele hotărârilor judecătoreşti străine. că părţii i s-a creat posibilitatea de a exercita calea de atac.pr. . între România şi statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea.).hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunţată. . de asemenea. . .

hotărârea pronunţată putând fi atacată numai cu recurs.în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene.în cazul în care.în scopul de a se facilita executarea silită între ţările Uniunii Europene. 3. . 57 din Regulamentul nr. hotărârea pronunţată de acesta fiind supusă numai recursului. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. potrivit art. 44/2001. competenţa de a emite certificatele necesare îi aparţine primei instanţe. în termen de 15 zile de la comunicare. Titlul executoriu european . executoriu potrivit legii române.3. competenţa de a emite certificatul îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. 191/2007 s-a stabilit că titlurile executorii privind drepturi de 20 .către cei interesaţi sunt de competenţa tribunalului. se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene a unui act autentic. prin Legea nr. . b) În ce priveşte regulile aplicabile în cazul hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti: cererile pentru recunoaşterea. 2201/2003. competenţa de a emite certificatul îi aparţine primei instanţe. În cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în România şi pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un alt stat membru al Uniunii Europene. sunt de competenţa tribunalului.

la cererea părţii interesate.în termen de o lună de la comunicarea acestuia. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (CE). respectiv de la comunicare (pentru creditorul care a lipsit). . . pot fi certificate. . iar aceea prin care cererea a fost respinsă poate fi atacată cu recurs de către creditor în termen de 5 zile de la pronunţare (pentru creditorul prezent). ca titluri executorii europene. Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supus niciunei căi de atac. 21 .creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată. 805/2004. certificarea este de competenţa primei instanţe. prin încheiere. debitorul poate solicita instanţei competente să dispună retragerea certificatului în cazul în care acesta ar fi fost emis fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Regulamentul nr. constituite potrivit legii române. în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. . inclusiv cea care constată o tranzacţie judiciară sau o altă învoială a părţilor în condiţiile legii.în cazul în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească. certificarea este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. Instanţa dispune printr-o încheiere ce poate fi atacată separat cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.în cazul în care titlul executoriu este un alt act autentic.instanţa se pronunţă asupra cererii de eliberare a certificatului fără citarea părţilor.

declanşează executarea silită. dovada calităţii de reprezentant (legal. emanând de la creditor.civ. numele şi domiciliul reprezentantului. precum şi. cu precizarea formei de executare silită pe care o alege).1. cererii de executare silită îi sunt aplicabile. . Cererea de executare silită . ea trebuie să cuprindă: arătarea executorului judecătoresc căruia i se solicită efectuarea executării. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ.cererea se depune la executorul judecătoresc ales de creditor cu observarea regulilor de competenţă.pr. Astfel. lichidă şi exigibilă.reprezintă actul de procedură care. când este cazul. . 22 . menţiunea că debitorul refuză a-şi îndeplini obligaţia în mod voluntar. privitoare la cererile în justiţie în general.în lipsa unor dispoziţii legale care să o vizeze expres. semnătura. când partea înţelege a acţiona printr-un reprezentant. cât priveşte determinarea elementelor ei de conţinut. numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) creditorului şi debitorului. . UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ 4. ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI. convenţional sau judiciar). dispoziţiile art. obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu. menţiunea că creanţa este certă.Capitolul 4. arătarea titlului executoriu.82-84 C.la cerere se vor anexa titlul executoriu (în copie).

comunicarea somaţiei se face conform regulilor stabilite de lege pentru citarea şi comunicarea actelor de procedură în general (art.573 C. 5 zile în cazul predării silite a bunurilor imobile.civ. 10 zile în cazul executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de nu face. în cazul ordonanţei preşedinţiale . 2 zile în cazul urmăririi silite a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini.civ). afară de cazurile când legea prevede altfel.4.. numai după ce se va comunica debitorului o somaţie la care se anexează o copie a titlului executoriu.art. . dacă instanţa dispune. .denumirea şi sediul organului de executare.arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează a se face executarea. . .numele şi domiciliul / denumirea şi sediul debitorului.civ. executarea silită poate începe.387 C.termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia. dosarului de executare.pr.pr. Înştiinţarea prealabilă a debitorului . .pr.91-100 C. 15 zile în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile. în ipoteza aplicării art.2. .semnătura şi ştampila organului de executare. .pr.în ceea ce priveşte termenul în care debitorul este dator a-şi îndeplini voluntar obligaţia. acesta diferă în funcţie de forma executării silite: o zi în cazul urmăririi bunurilor mobile şi predării silite a bunurilor mobile.pr.data emiterii somaţiei şi nr..ultim C.somaţia va cuprinde: .civ. nu este necesară. .înştiinţarea debitorului prin somaţie nu este necesară când legea prevede o asemenea posibilitate (ex.581 alin. .).civ.conform art. 23 .382 C. în cazul decăderii debitorului din termenul de graţie – art..

de la data rămânerii lor definitive. .4.405-405/3 C. afară de situaţiile în care recursul este suspensiv de executare. ori. în temeiul legii sau al hotărârii judecătoreşti. administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel ordonanţa preşedinţială. . în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare termenul general de prescripţie este de 10 ani. . Incidente care împiedică.în caz de forţă majoră.în condiţiile legii. dimpotrivă.pr..termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită (în cazul hotărârii judecătoreşti.ca excepţie. când începe a curge de la data pronunţării hotărârii irevocabile.: executorii). când hotărârile primei instanţe sunt executorii (ex. cazul hotărârilor cu executare vremelnică de drept. .reglementarea generală a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este oferită de dispoziţiile art.între părinţi sau tutore şi cel ce se află sub ocrotirea lor.când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României. .civ. încheierile 24 . iar acestea se află pe picior de război. .termenul general de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este de 3 ani.cursul prescripţiei se suspendă: . . temporizează sau sting executarea silită A) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: . cursul prescripţiei poate fi suspendat sau întrerupt. precum şi între orice altă persoană care.3. între curator şi acei pe care îi reprezintă.

în orice mod.Efectul suspendării prescripţiei este acela de oprire a cursului prescripţiei pe timpul cât dăinuie cauza de suspendare. . a datoriei. . . în condiţiile art.pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent.civ. . se va socoti şi timpul scurs anterior.453 alin.pr.între soţi în timpul căsătoriei. prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. la reluare.pe data depunerii cererii de executare silită. . înainte de începerea executării silite sau în timpul acesteia.cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire. 25 .. .pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. Prescripţia nu se suspendă atâta timp cât suspendarea s-a dispus la cererea creditorului urmăritor.pe data îndeplinirii de către debitor.cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal şi cât timp pentru cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost desemnat cel care să-i încuviinţeze actele. însoţite de titlul executoriu. chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent. . .2 C. el reluându-se la încetarea acestei cauze.pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare. a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii.administrate. .Cursul prescripţiei se întrerupe: .în alte cazuri prevăzute de lege. .

. urmând a fi admisă doar în cazul în care împiedicarea creditorului de a acţiona s-a datorat unor motive temeinice. .în alte cazuri prevăzute de lege.1 C. 26 .în cazul declarării apelului în termenul legal.pr. . .poate fi voluntară sau legală. contestaţia în anulare ori revizuirea. după caz. (când s-au descoperit noi bunuri ale debitorului).pe data depunerii cererii de reluare a executării în condiţiile art.în cazul în care. a bunului reclamat. instanţa a dispus suspendarea executării hotărârii ce reprezintă titlu executoriu şi care face obiectul acestor căi de atac.pr..371/6 alin.Repunerea în termenul de prescripţie poate fi cerută instanţei de executare de creditor în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. când printre moştenitori sunt minori.Întreruperea prescripţiei are ca efect ştergerea prescripţiei începute înainte de apariţia cauzei de întrerupere şi curgerea unui nou termen. după caz. atunci când debitorul sau altă persoană interesată au depus valoarea ce se cere ori. ea intervenind: atunci când creditorul solicită aceasta.civ.Suspendarea legală intervine: . survenită după pornirea executării silite.până la soluţionarea cererii formulată de debitorul terenului ipotecat în condiţiile art.492 alin. însă numai pentru 8 zile. . B) Suspendarea executării silite . exercitându-se recursul sau.Suspendarea voluntară concretizează principiul disponibilităţii.civ. .în cazul morţii debitorului. . . până la numirea reprezentantului legal.2 C.

. C) Perimarea executării silite . . o cerere de evicţiune.). dacă s-a solicitat şi obţinut şi suspendarea executării silite.este o sancţiune procedurală care are ca efect desfiinţarea actelor de executare.389 alin.civ. fără să fi urmat alte asemenea acte. executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei. .în cazul în care executarea silită a fost suspendată din alte motive decât la cererea creditorului.1 C.termenul de perimare nu curge dacă actul de executare trebuia îndeplinit din oficiu. .în cazul admiterii cererii formulate în cadrul urmăririi silite imobiliare de debitor pentru ca plata datoriei să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale debitorului pe timp de 6 luni (art.pr. datorită inactivităţii creditorului. .civ.pr. la solicitarea adjudecatarului. . instanţa de executare va putea să dispună.Perimarea are ca efect desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză.conform art.499 alin. dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare.civ.în cazul formulării contestaţiei la executare.pr. suspendarea împărţelii preţului până la judecarea cererii de evicţiune (art. înainte de împărţirea preţului adjudecării. termenul de perimare curge de la data încetării suspendării.521 C.în cazul în care terţul ce se pretinde proprietar al bunului imobil urmărit a formulat.)..2 C. 27 . .

Totuşi. .executarea silită nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri. . nu înainte de ora 6 şi după ora 20. potrivit legii. E) Alte impedimente care pot surveni în timpul executării silite. afară de situaţia în care imobilul urmărit este proprietatea comună a celor de mai sus şi a unei 28 .D) Încetarea executării silite . executorul va restitui creditorului titlul executoriu.a fost desfiinţat titlul executoriu.dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu.creditorul a renunţat la executare. şi în aceste cazuri. menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor. executarea silită începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. .executarea silită nu se poate face decât în zilele lucrătoare şi. oricum. iar în cazurile urgente preşedintele instanţei de executare va putea încuviinţa efectuarea executării inclusiv în zilele nelucrătoare ori la alte ore decât cele sus-arătate. s-au achitat cheltuielile de executare. .încetarea executării silite este un incident procedural care. împiedicând sau temporizând executarea silită sunt: .acordarea unui termen de graţie în beneficiul debitorului de către instanţa care a judecat pricina.termenul stabilit de lege pentru înştiinţarea prealabilă a debitorului. În acest caz executorul va urma a preda debitorului titlul executoriu. menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea din obligaţie ce a fost executată. . precum şi alte sume datorate potrivit legii. . intervine în următoarele cazuri: .imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile.

. obligarea executorului la începerea executării ori lămurirea titlului executoriu.492 alin.beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune în cazul fidejusiunii. .este mijlocul procedural specific fazei executării silite a procesului civil prin intermediul căruia persoanele vătămate prin executare sau interesate ori. care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară. dobânditorul acestui bun.). .). .491 C. anularea titlului executoriu.pr.2 C. 4.pr.sub aspectul naturii sale juridice.creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună. ei trebuind să ceară mai întâi împărţeala acestora. procurorul solicită instanţei anularea ori îndreptarea unor acte de executare. în anumite condiţii. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire se refuză.persoane cu capacitate de exerciţiu deplină.în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat.4. fie al unei acţiuni civile (când este exercitată de un terţ 29 . anularea ori încetarea executării silite însăşi.493 C. poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie.civ. iar obligaţia înscrisă în titlul executoriu este comună (art.civ.pr. contestaţia la executare are fie caracterul unei căi de atac specifice executării silite (când este exercitată de creditor sau debitor).). Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate fără a mai fi necesar să ceară împărţeala (art. Contestaţia la executare Definiţie: .civ. aflate în posesiunea debitorului (art.

precum şi orice terţe persoane care pretind că li se urmăresc bunuri nu pentru propria lor obligaţie.. 4. ci doar în scopul lămuririi. .399 C.prin contestaţia la titlu este pus în discuţie însuşi titlul executoriu. contestaţia la executare poate fi făcută de către „cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”. 4.1.4. . nu s-ar putea pune în discuţie legalitatea ori temeinicia titlului. . ci pentru a aceea a debitorului şi în raport cu care ei nu sunt ţinuţi a răspunde.399 C. prin lege. acţiunea în revendicare ori cea posesorie sau acţiunea confesorie de uzufruct.pr. precum: nerespectarea dispoziţiilor 30 .prin contestaţia la executare propriu-zisă sunt puse în discuţie aspecte de nelegalitate ale executării silite. întinderii sau aplicării titlului executoriu (caz în care ia forma contestaţiei la titlu). pentru aceasta părţilor fiindu-le recunoscute în faza judecăţii. căci acesta se află intrat în puterea lucrului judecat (dacă este o hotărâre judecătorească). al clarificării înţelesului ori întinderii lui sau precizării limitelor lui de aplicare. pot introduce contestaţie la executare creditorul sau debitorul.la îndemâna terţilor stau însă şi alte mijloace de apărare.potrivit dispoziţiilor art.conform art. precum.2. .civ. fie urmărirea silită însăşi (caz în care este denumită contestaţie la executare propriu-zisă). Subiectele contestaţiei la executare .pr. însă nu sub aspectul validităţii sale de fond. Prin urmare. Obiectul contestaţiei la executare: .ce se pretinde proprietar al bunului ori bunurilor ce fac obiectul executării silite sau invocă un alt drept real cu privire la acestea). după caz.4. căile de atac.civ. contestaţia la executare poate avea ca obiect fie lămurirea înţelesului.astfel fiind.

apărări de fond (privitoare la existenţa.4. prescripţia dreptului de a cere executarea silită.399 alin. urmărirea unor bunuri care nu-i aparţin debitorului.3. intervenirea. De asemenea. Totuşi. . obiectiv. refuzul nejustificat executorului judecătoresc de a îndeplini un anume act de executare sau de a porni executarea silită.) ce au intervenit după rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii. ipoteza invocării ca apărări de fond a unor cauze de stingere a obligaţiei consemnate în titlul executoriu (precum plata voluntară. depăşirea limitelor în care pot fi urmărite veniturile băneşti. chiar dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre dată de o instanţă judecătorească. 4. ulterioare somaţiei. urmărirea unor bunuri declarate de lege ori de părţi ca insesizabile. stabileşte că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca. a unei cauze de stingere a obligaţiei debitorului etc. nelichid sau neexigibil al creanţei creditorului.pr. perimarea executării silite. ulterior rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătoreşti puse în executare. dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac. căci.privitoare la învestirea cu formulă executorie a titlului executorii. compensaţia etc. caracterul incert. acestea nu puteau fi invocate în faza judecăţii. după care se poate trece la efectuarea actelor propriu-zise pentru executare. ca excepţie. nerespectarea termenelor. întinderea şi valabilitatea creanţei) împotriva titlului executoriu.regula este că printr-o contestaţie la executare nu se poate modifica nici în totul şi nici în parte titlul executoriu ce întemeiază urmărirea. în cadrul contestaţiei la executare. neobservarea dispoziţiilor legale privitoare la condiţiile de timp şi formă cerute în legătură cu efectuarea executării. Instanţa competentă să judece contestaţia la executare 31 .ultim C. trebuie admisă ca excepţie. art.civ.

4.4.cel interesat a primit. întinderea sau aplicarea titlului executoriu (contestaţia la titlu) se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută ori. competenţa de soluţionare îi aparţine instanţei de executare. Termenul de exercitare a contestaţiei la executare .contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.contestaţia la titlu privitoare la dispoziţiile cu caracter civil cuprinse într-o hotărâre judecătorească penală se soluţionează de către instanţa penală care a pronunţat hotărârea ce se execută.. în genere. Totuşi. comunicarea (terţul poprit) ori înştiinţarea (debitorul poprit) privind înfiinţarea popririi.401 C.stabilirea instanţei competente este influenţată de obiectul contestaţiei la executare.contestaţia privitoare la înţelesul. la organul de jurisdicţie. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: . dacă se solicită lămurirea înţelesului.civ. .astfel. 32 . după caz. . contestaţia la executare propriu-zisă se introduce la instanţa de executare.4. . . Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice.conform art.contestaţia la executare propriu-zisă privitoare la executarea dispoziţiilor cu caracter civil dintr-o hotărâre penală se soluţionează de către instanţa civilă de executare. întinderii sau aplicării unui titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie.. .pr.

cele ale reprezentantului.. contestatorul poate solicita repunerea în termenul de exercitare a contestaţiei la executare. privitoare la cererile în justiţie în general. 4. ceea ce înseamnă că ea trebuie să cuprindă: arătarea instanţei. termenul de 15 zile curge de la data când s-a efectuat vânzarea bunului (în cazul executării silite indirecte) ori de la data predării silite (în cazul executării silite directe) a bunului.4. dacă este cazul.103 alin. însă terţului îi rămâne deschisă calea unei acţiuni de drept comun (revendicare. .pr.1 C. acţiunea posesorie etc. numele şi domiciliul (sediul şi denumirea) contestatorului şi ale intimatului ori intimaţilor.5. în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.civ. motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei. Neintroducerea contestaţiei de către terţ în acest termen atrage decăderea lui din dreptul de a formula contestaţie la executare.în condiţiile art.civ.82-84 C.în lipsa unor prevederi legale exprese rămân aplicabile dispoziţiile art. 33 .pr. întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită..) pentru protecţia dreptului său. . prin contestaţia la executare ce o formulează. că asupra bunului supus urmăririi deţine un drept real. obiectul (ce anume contestă). . Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) . de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare.debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori.când o terţă persoană pretinde.contestaţia privind lămurirea înţelesului. dovezile care susţin contestaţia şi semnătura. se va alătura la cerere şi dovada calităţii de reprezentant. al executorului.

judecata se face de urgenţă şi cu precădere. In caz de admitere a contestaţiei.la depunerea contestaţiei se va face şi dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar. reţinem că în cazul admiterii contestaţiei instanţa dispune.hotărârea dată în soluţionarea unei contestaţii la titlu este supusă căilor de atac recunoscute de lege împotriva hotărârii reprezentând titlul executoriu. în principal. următorul: ... la plata de despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. după caz: anularea actului de executare contestat. . . anularea ori încetarea executării silite însăşi. . se judecă .termenele fixate de instanţă trebuie să fie scurte.sub aspectul efectelor.pr. Procedura de judecată . a acestui act. 4. la cererea celui interesat. de regulă. fie propriu-zisă fie la titlu. . contestaţia la executare. când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă. când este posibil. de către partea interesată şi împărţirea bunurilor comune.potrivit art.părţile se citează.în cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat. calculate în raport cu dispoziţiile legii. 34 . ea poate fi atacată inclusiv cu apel atunci când este formulată de un terţ care se pretinde titular al unui drept real asupra bunului urmărit sau când prin contestaţie s-a solicitat. anularea ori lămurirea titlului executoriu. Regimul procedural al judecăţii este.civ.hotărârea (sentinţa) dată în primă instanţă cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă este atacabilă doar cu recurs. . totuşi.402 C. taxa de timbru se restituie. îndreptarea.4. . după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă. efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată de executorul judecătoresc.6.

cauţiunea ce trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. .instanţa va putea dispune şi obligarea lui la plata unei amenzi civile de la 50 la 700 lei. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare. . .instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere executorie susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea ei cu părţile. preşedintele instanţei poate dispune fără citarea părţilor. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.art.civ. permite instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei ca până la soluţionarea acesteia sau a altei cereri privind executarea silită să dispună suspendarea judecăţii.403 C.în cazuri urgente. prealabil dispunerii suspendării instanţa este datoare să stabilească. . Suspendarea executării silite . dacă s-a plătit cauţiunea stabilită de lege. pieririi sau deprecierii”) se va putea suspenda doar distribuirea preţului. însă nu şi vânzarea bunurilor.7.când bunurile supuse urmăririi sunt perisabile („supuse stricăciunii. cauţiunea depusă fiind deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă. dacă este cazul. o cauţiune. 4. . în sarcina contestatorului.4.pr.afară de cazurile în care legea ar stabili altfel. prin încheiere. 35 .

.

mituieşte executorul judecătoresc pentru a face o executare silită nelegală). actualizate în raport cu rata inflaţiei. INTOARCEREA EXECUTĂRII . în principiu. . când: 1) adjudecatar este creditorul. sub aspectul restabilirii situaţiei anterioare trebuiesc făcute următoarele precizări: a) conform regulii afirmate de art. în favoarea debitorului. vânzarea fiind desfiinţată ori de câte ori adjudecatarul a fost de rea-credinţă.desemnează. Fac excepţie situaţiile de urmărire silită a bunurilor imobile. b) această regulă nu este însă de aplicaţie generală.În ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de întoarcere a executării. restabilirea situaţiei anterioare executării silite întrucât titlul executoriu sau executarea silită însăşi au fost desfiinţate.pr. este vorba de: executarea silită directă. vom avea în vedere că: . a sumei rezultate din vânzare. a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini.. 2) a existat fraudă din partea terţului adjudecatar (ex.404/1 alin. Într-o asemenea situaţie. repunerea în situaţia anterioară ia forma restituirii către debitor a bunului ce a făcut obiectul urmăririi. poprirea ce poartă asupra unor sume de bani. urmărirea silită asupra bunurilor imobile).Capitolul 5. repunerea în situaţia anterioară se realizează prin restituirea de către creditor.civ.2 C. deoarece în cazul urmăririi bunurilor mobile. bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit (concret. precum şi în cazul popririi titlurilor de valoare.

însă numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorilor şi sub condiţia ca legea sau părţile să nu le fi declarat neurmăribile. iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare nu este prevăzută de lege ori.când instanţa de recurs a hotărât casarea cu trimitere. . la instanţa competentă potrivit regulilor generale în materie de competenţă. Capitolul 6.când titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicţional decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acest organ ori de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. ea va putea fi cerută în condiţiile dreptului comun. printr-o cerere. . măsura va putea fi luată. fiind necesar ca debitorul îndreptăţit să formuleze o cerere cu acest obiect. . însă nu a dispus şi întoarcerea executării.restabilirea situaţiei anterioare nu se realizează de drept.instanţa competentă să soluţioneze această cerere este cea care a desfiinţat titlul executoriu (instanţa de apel. a instanţei judecătoreşti competente potrivit dreptului comun. la cererea părţii. deşi este prevăzută. iar hotărârea reprezintă titlul executoriu. de către instanţa ce rejudecă fondul după casare. recurs sau care a judecat o cale de atac de retractare) ori executarea silită însăşi (ex. nu s-a luat această măsură.când întoarcerea executării nu s-a dispus în condiţiile de mai sus. ea se va putea obţine prin sesizarea. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE .pot fi supuse executării silite veniturile şi bunurile debitorului.: instanţa ce a soluţionat contestaţia la executare).. . 38 .

: locuinţele cumpărate prin creditare.: imobilul ipotecat de către debitor şi vândut unui terţ).în cazul executării silite indirecte. . deci. acestea având caracter direct personal. şi insesizabile (ex. .: poprirea asupra salariului).rezultă.bunuri inalienabile temporar şi. fiind de excepţie situaţia în care pot fi supuse urmăririi bunuri aparţinând unor terţi (ex. fiind posibilă inclusiv urmărirea bunurilor viitoare (ex. că numai bunurile aflate în patrimoniul debitorului pot face obiectul executării silite. b) Bunuri insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. prin aceasta.280/1990). conform HG nr. cu următoarele distincţii: 39 . 6. sub acest aspect. obiectul executării silite este reprezentat de oricare dintre bunurile urmăribile aflate în patrimoniul debitorului la momentul executării. . din fondul locativ de stat.61/1990.. obiectul executării silite coincide cu obiectul obligaţiei arătate în titlul executoriu. caz în care cumpărarea nu poate fi făcută fără autorizarea prealabilă a CEC. Bunuri exceptate de lege de la urmărire Vom distinge.în cazul executării silite directe. bunurile cumpărate în rate.dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. după cum urmează: a) Bunuri insesizabile (exceptate de la urmărire) datorită caracterului lor inalienabil: .1. conform Decretului-Lege nr.

precum şi obiectele de cult religios. b. iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura. furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului. afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei. c) Bunuri insesizabile în temeiul voinţei părţilor 40 . inclusiv animalele de muncă. .bunuri supuse unei insesizabilităţi condiţionate şi relative.bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale.alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni..b. şi anume: . sens în care avem în vedere că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi urmărite decât numai în lipsa altor bunuri urmăribile şi doar pentru obligaţii de întreţinere. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor putea fi urmărite.combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru trei luni de iarnă. alimentele necesare până la noua recoltă.bunuri supuse unei insesizabilităţi necondiţionate (în sensul că este fără interes dacă debitorul mai deţine ori nu şi alte bunuri urmăribile) şi absolute (în sensul că este fără însemnătate felul creanţei). dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel. .2.1. inventarul agricol. .bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. chirii. animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă. amenzi sau alte creanţe privilegiate asupra imobilelor. în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură..

Astfel: . prevede că în tot cursul executării silite. distingem între: a) Venituri supuse unei insesizabilităţi absolute.. urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului.pr. afară de cazul când legea prevede. creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze.până la ½ din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii.civ. pot fi urmărite. art.dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume.veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă. adică doar o parte a acestora nu poate fi urmărită. altfel.până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii. doar asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. Regimul juridic al veniturilor debitorului În ce priveşte veniturile debitorului. . 6. precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite: . ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege. . pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie.astfel. în tot sau în parte. cealaltă făcând obiect al urmăririi).2. prin norme speciale. 41 . 371/4 C. . sub supraveghea organului de executare. dar parţiale (parţiale. numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului.salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă.

stabilite potrivit legii. precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială. se va realiza cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. mai sus-arătate. ajutoarele de maternitate şi cele acordate în caz de deces.. Aceste venituri vor putea fi urmărite în limita a ½ din cuantumul lor.astfel. c) Venituri insesizabile absolut şi total .b) Venituri supuse unei insesizabilităţi relative şi parţiale . ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav.pr. compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale. Sancţiunea nerespectării celor de mai sus este nulitatea urmăririi silite. bursele de studii acordate de stat. precum şi sumele cuvenite şomerilor. ca de altfel şi a veniturilor insesizabile absolut şi parţial.civ. iar distribuirea lor.563 C.întră în această categorie alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii. Titlul II. URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE 42 . diurnele. afară de cazurile când legea ar dispune altfel. ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă. care nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ Capitolul 1. nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale.

1. . . fiind suficientă înlocuirea lor cu doi martori având deplină capacitate de exerciţiu. precum şi la evaluarea lor cu acordul creditorului şi debitorului.dacă se constată că a trecut o zi de la comunicarea somaţiei către debitor.este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul tinde la realizarea creanţei sale prin vânzarea bunurilor mobile ale debitorului. însoţit de un lucrător de poliţie ori de primar sau un ajutor al acestuia. b) vânzarea bunurilor. executorul judecătoresc va solicita efectuarea unei expertize de stabilire a valorii lor de circulaţie.după ce uşile s-au deschis în condiţiile de mai sus. 43 . Definiţie . c) distribuirea sumei obţinute prin vânzare. după care. inclusiv la locul deţinerii lor de către un terţ. lucrătorul de poliţie.1.executorul va proceda la somarea verbală a debitorului.când acest acord al părţilor nu se poate realiza. nu sunt prezenţi. 1.2. iar acesta nu şi-a executat voluntar şi în totul obligaţia ce-i revine potrivit titlului executoriu. Identificarea şi sechestrarea bunurilor .dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta refuză să le deschidă sau când refuză să deschidă uşile camerelor ori ale mobilelor sau dacă nici debitorul. executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare se va deplasa la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile. solicitându-i să plătească ceea ce datorează.cunoaşte următoarele etape: a) identificarea şi sechestrarea bunurilor. nici o rudă care să-l reprezinte. va proceda la identificarea bunurilor. o copie a raportului de expertiză urmând a fi comunicată debitorului. sub sancţiunea nulităţii. primarul sau ajutorul său se pot retrage. constatând refuzul debitorului de a plăti. executorul judecătoresc trebuie să fie. . . .

prenumele şi domiciliul părţilor. care va cuprinde: .menţiunea că debitorul a fost somat verbal să plătească. în cazul în care fapta nu constituie infracţiune. zilei şi orei când s-a făcut urmărirea. precum şi răspunsul lui. . creditorul neavând obligaţia de a fi prezent la efectuarea acestor acte de executare. .108/3108/5 C.executorul judecătoresc va întocmi de îndată un proces-verbal. totodată.enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face urmărirea. precum şi de toate persoanele ce au participat la urmărire. precum şi ale altor persoane care au fost de faţă la urmărire. întocmirea procesului-verbal marchează momentul sechestrării bunurilor urmărite. sub sancţiunea unei amenzi civile de la 200 lei la 1000 lei. ale executorului judecătoresc.arătarea. . după aprecierea executorului judecătoresc. când este cazul. însă având dreptul de a participa.arătarea locului. având şi semnificaţia începutului executării silite propriuzise. dacă aceasta este cu putinţă. a bunurilor cu privire la care creditorul a arătat că doreşte a fi urmărite. 44 . .numele.deschiderea camerelor şi obiectelor de mobilier trebuie făcută treptat.acest proces-verbal trebuie să fie semnat de executorul judecătoresc. când a fost de faţă.pr. conform procedurii arătate de art. din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe tot timpul cât durează executarea. . dacă doreşte. debitorul putând fi obligat inclusiv la plata unor eventuale despăgubiri cauzate creditorului..civ.descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecărui bun. . .

însă acesta se va putea îndestula cu precădere la finele executării. ele n-ar pierde din valoare ca urmare a folosirii. înfiinţarea unui sechestru cu sigilii exclude posibilitatea ca debitorul să poată folosi bunurile.când custode este o altă persoană decât debitorul. un exemplar se va lăsa şi custodelui. bunurile rămân deci la debitor. poate fi dispus de executor doar dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze. din suma obţinută prin vânzarea bunurilor. . titluri de valoare. acestea nu-şi pierd din valoare prin întrebuinţare. chiar dacă. însă pe fiecare dintre ele ori pe uşa camerei sau dulapului în care se află se va aplica sigiliu. după cum.sechestrul dispus de executorul judecătoresc poate fi: simplu. obiecte din metale preţioase. pietre preţioase. cu sigilii sau cu ridicata. .debitorul va putea folosi bunurile sechestrate numai dacă. Remuneraţia acordată custodelui.sechestrul simplu presupune lăsarea bunurilor în custodia debitorului. 2) creditorul se opune lăsării bunurilor în custodia debitorului întrucât există pericolul ca debitorul să înstrăineze. iar prin sechestrare au fost lăsate în custodia debitorului. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate. la domiciliul său. . faţă de natura lor. . aceasta are dreptul la o remuneraţie stabilită de executorul judecătoresc avându-se drept criteriu activitatea depusă de custode. obiecte de artă.sechestrul cu ridicata presupune încredinţarea bunurilor unui terţ numit custode şi poate fi dispus dacă: 1) debitorul refuză să primească bunurile în custodie ori nu este prezent la înfiinţarea sechestrului. când el lipseşte. . Prin urmare. precum şi celelalte cheltuieli pe care le presupune ridicarea bunurilor vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor. . cât şi creditorul sunt de acord.un exemplar al procesului-verbal se lasă debitorului sau. să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate.sechestrul cu sigilii. colecţii 45 . prin natura lor. . când este cazul. însă numai dacă atât debitorul..când bunurile supuse sechestrării sunt sume în lei sau valută.

vânzarea directă de către executorul judecătoresc. semnarea procesului-verbal de sechestru urmând a fi făcută. Vânzarea făcută de către debitor 46 .2. în acest caz.3. cu acceptul ambelor părţi.valorificarea bunurilor sechestrate se poate face într-una din următoarele modalităţi: . . plăteşte preţul cerut. la valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul stabilit prin acordul creditorului şi debitorului sau.potrivit legii. declarând şi el urmărite aceste bunuri. precum şi numele executorului judecătoresc ce face urmărirea.valoroase sau alte asemenea bunuri. . prin expertiză. sechestrarea acestora se face întotdeauna cu ridicata. . Valorificarea bunurilor urmărite . şi de funcţionarul ce a primit bunurile. b. manifestându-şi voinţa de a cumpăra. în sensul că bunurile se depun cel târziu a doua zi la unităţi specializate. .dacă executorul judecătoresc constată că bunurile mobile ale debitorului au fost deja sechestrate în cadrul unei alte executări silite. b.1.vânzarea bunurilor la licitaţie publică.vânzarea făcută de debitor. executorul poate proceda. Vânzarea directă – constă în vânzarea bunului către un terţ care.alte modalităţi prevăzute de lege. . 1. va arăta în procesul-verbal această împrejurare. în lipsă.

pr.2 C. nici în mai mult de două luni calculat de la data procesului-verbal de sechestru ori. . Vânzarea la licitaţie publică Regimul procedural ataşat acestei modalităţi de vânzare presupune. .conform art. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite. . însă aceasta nu s-a realizat.în termen de o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru ori. art. .în acest caz. de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul. însă nu şi pe creditor.431 alin..434 C. executorul judecătoresc este obligat să fixeze data.despre acestea executorul îl va înştiinţa pe debitor. în termen de o zi de la data la care potenţialul cumpărător se obligase a consemna preţul propus. precum şi termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus. un altul stabilit de către executor. b.civ. când există motive temeinice. dispune că vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni. următoarele: . . 47 .acest termen va putea fi scurtat sau prelungit atunci când creditorul şi debitorul o solicită de comun acord. executorul judecătoresc va putea. în principal.3..civ.locul vânzării este acela unde se află bunurile sechestrate sau.pr. dacă şi creditorul este de acord. să-i încuviinţeze debitorului să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate.sub aspectul termenului de vânzare. indicând numele şi domiciliul (denumirea şi sediul) potenţialului cumpărător. ora şi locul licitaţiei. în cazul în care i se încuviinţase debitorului efectuarea vânzării. după caz. de asemeni. va putea fi scurtat de către executor din oficiu atunci când sunt supuse vânzării bunuri perisabile.

a consemnat la Trezoreria Statului.publicaţia de vânzare va arăta: data. de primarul localităţii ori de un ajutor al acestora. bunurile oferite spre vânzare şi preţul de începere a licitaţiei pentru fiecare dintre ele (preţul stabilit prin acordul părţilor ori. . se vor rupe sigiliile. . . cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere. el va preda bunurile către executor. . .. . precum şi atunci când data. cel stabilit prin expertiză).în ziua stabilită pentru vânzare. la dispoziţia executorului judecătoresc. se vor face alte publicaţii şi anunţuri. . executorul va fi însoţit de un lucrător de poliţie. el urmând a-l recupera din sumele obţinute prin vânzare. la sediul organului de executare al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi la cel al instanţei de executare.cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru licitaţie. ora şi locul licitaţiei. primind de la acesta chitanţă liberatorie.în regulă.publicaţia de vânzare va fi afişată la locul licitaţiei. locul sau ora vânzării au fost schimbate de către autoritatea competentă. cel mai târziu până la începerea licitaţiei. poate participa la licitaţie orice persoană (inclusiv creditorii urmăritori sau intervenienţii) care. 48 .costul acestor publicaţii şi anunţuri va fi avansat de către creditor.când datorită formulării unei contestaţii sau dacă părţile au convenit.când bunurile au fost sechestrate cu sigilii. în aceleaşi condiţii. când el lipseşte. executorul se va deplasa la locul unde se află bunurile. dacă bunurile se află în altă localitate. executorul va întocmi publicaţia de vânzare. la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la orice altă instituţie bancară. când s-a numit un custode. iar atunci când se apreciază ca necesar vânzarea va fi anunţată şi într-un ziar de largă circulaţie.

oferă preţul cel mai mare.executorul este obligat să consemneze. o parte din ea. . adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ. în numerar. licitaţia se va relua. adjudecatar urmând a fi declarat acela care după trei strigări succesive. sumele de bani obţinute. în caz de preţ egal. după caz. de îndată. precum şi 49 .după adjudecarea bunului.dacă adjudecatarul nu depune preţul de îndată ori în termenul ce i-a fost acordat de executor. el va putea depune în contul preţului întreaga sa creanţă ori. . va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit. iar la urmărire nu participă alţi creditori ori aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior celui al creditorului adjudecatar. în acest caz. acesta oferind spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună. .- vânzarea se face în mod public de către executorul judecătoresc. făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi suprasolicitări.dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei.când adjudecatar este un creditor urmăritor sau intervenient. . primul adjudecatar va suporta costurile celei de-a doua vânzări. sub condiţia de a fi serios. fiind posibilă şi valorificarea bunului printr-o altă formă de vânzare. bunurile ar fi vândute. păstrând dovada consemnării. acesta nu poate dobândi bunul la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei. . . la cel mai mare preţ oferit.preţul de începere a licitaţiei este cel arătat în publicaţiile de vânzare. .validitatea vânzării nu este afectată dacă a existat un singur ofertant. la acelaşi termen. dacă adjudecatar este creditorul urmăritor. executorul judecătoresc îi va putea acorda adjudecatarului un termen de până la 5 zile în interiorul căruia să depună suma. Totuşi. în funcţie de natura şi destinaţia lor. cu ordin de plată sau prin orice alt instrument legal de plată.

vânzarea făcută în condiţiile de mai sus are ca principal efect transmiterea către adjudecatar a dreptului de proprietate asupra bunului (bunurilor). . . depusă de primul adjudecatar anterior licitaţiei.când adjudecatarului i s-a acordat un termen de plată. proces-verbal ce va fi semnat de executor. .: acţiunile nominative) adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele său în temeiul unei copii legalizate de pe procesul-verbal menţionat mai sus. creditor. .după închiderea licitaţiei executorul va întocmi un proces-verbal care va descrie desfăşurarea acesteia şi rezultatul ei.executorul judecătoresc îi va elibera fiecăruia dintre adjudecatari o dovadă care va face menţiune despre data şi locul licitaţiei. predarea bunului se va face doar după plata preţului.când adjudecatar a fost creditorul.eventuala scădere a preţului. vânzarea va putea fi desfiinţată „dacă există temei de nulitate”. în cazul titlurilor de credit normative (ex. însă până la predare adjudecatarul suportă riscul pieririi bunului (res perit domino).din momentul plăţii integrale a preţului. 50 . aceste sume urmând a fi constatate de executor printr-un proces-verbal cu valoare de titlu executoriu.desfiinţarea vânzării la licitaţie va putea fi dispusă împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul doar dacă a existat fraudă din partea acestuia. adjudecatarul este îndreptăţit la a-i fi predat bunul.această dovadă constituie titlu de proprietate.închiderea licitaţiei are loc de îndată ce sumele obţinute prin vânzare sunt suficiente pentru îndestularea creditorilor şi acoperirea cheltuielilor de executare. . . . . ele pot fi reţinute din cauţiunea de 10% din preţ. . debitor şi adjudecatar. bunul adjudecat şi preţul adjudecării. numele adjudecatarului.

civ. diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei. . atribuirea se va face cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite de art. dacă nici astfel bunurile nu au putut fi valorificate. bunurile rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrării lor.dacă bunul (bunurile) nu s-au putut vinde. ele se restituie debitorului. Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat . orice creditor care. 51 .când mai mulţi creditori declară că doresc să preia bunul. putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului le poate prelua în contul creanţei sale la preţul de începere a licitaţiei.dacă preţul este mai mare decât valoarea creanţei. . la data preluării ori în termenul acordat de executor.. când nici creditorul nu doreşte preluarea.pr. potrivit legii.563 şi 564 C.4. creditorul va prelua bunul doar dacă depune. In interiorul acestui termen executorul poate proceda la o nouă valorificare a bunurilor.1.

.

fie pentru că mai mulţi creditori pornesc procedura împotriva unui singur debitor. .pr.creditorului popritor îi revine obligaţia de a dovedi atât propria sa calitate. în sensul că debitorul poprit datorează creditorului popritor. .poprirea presupune.974 C. . .2. Poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani.calitatea de creditor popritor o pot avea atât creditorii chirografari.). debitorul poprit şi terţul poprit. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta o le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data formulării cererii de poprire.procedura popririi nu exclude pluralitatea creditorilor.45 alin. ci acela al raporturilor juridice existente la data formulării cererii: un raport juridic existent între creditorul popritor şi debitorul poprit. persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor (art. Definiţie.de esenţa popririi nu este însă numărul subiectelor. cât şi pe aceea a debitorului poprit şi a terţului poprit. ambele fiind raporturi de obligaţie. 2. un alt raport juridic existent între debitorul poprit şi terţul poprit. iar terţul poprit îi datorează debitorului poprit. POPRIREA 2. trei subiecte: creditorul popritor.pr.ultim C. Subiectele popririi . .civ. cât şi cei care se bucură de o garanţie reală sau personală ori de privilegii. precum şi de procuror.1.Capitolul 2.cererea de poprire poate fi formulată şi de creditorul creditorului (art. obişnuit. însă acesta din urmă numai pentru apărarea intereselor minorilor. fie pentru că .civ.).

însă plata efectivă va fi făcută de terţul poprit doar pe măsura ce vor deveni exigibile.409 C. C..sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. obiectul popririi poate reprezentat de: sumele de bani pe care debitorul poprit le are de primit de la terţul poprit.pr. în genere.civ. . salariile) ale debitorului. titlurile de valoare deţinute de terţi (titluri de împrumut. distribuirea sumei deţinute de terţul poprit se va face conform art. . biletul la ordin şi. şi veniturile periodice (ex. însă plata efectivă a unor asemenea creanţe va fi făcută doar în momentul exigibilităţii lor.pr.452 C.civ. 2.pr.în situaţia pluralităţii creditorilor.debitor poprit este persoana fizică sau juridică ţinută de îndeplinirea obligaţiei înscrise în titlul executoriu şi care are calitatea de creditor al terţului poprit. de asemenea.de pe temeiul art. . cecul.nu sunt însă supuse executării silite prin poprire: . .pot fi urmărite. Obiectul popririi .la poprirea pornită de un singur creditor se alătură alţi creditori ai debitorului poprit. efectele de comerţ (cambia.563 şi urm.. 54 . . care pot face obiect al popririi deşi nu sunt însă exigibile. .pot forma obiect al popririi şi sumele datorate în viitor debitorului (cele care corespund unor creanţe neajunse încă la scadenţă).3.civ..terţ poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are calitatea de debitoare a debitorului poprit. iar când este cazul şi cu respectarea art. acţiuni sau obligaţiuni emise de societăţile comerciale). contul curent sau alte bunuri mobile incorporale).

civ. şi care presupune sesizarea instanţei de executare.pr.organul competent să soluţioneze această cerere.cu caracter de excepţie. este executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. a) Înfiinţarea popririi .sumele necesare plăţii drepturilor salariale.presupune două faze: una . şi eliberarea sau distribuirea sumelor) şi o alta. deci să dispună înfiinţarea popririi. vătămarea 55 . de îndată ce a devenit executorie hotărârea prin care s-a dispus obligarea debitorului la a-i plăti creditorului sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii ori sume datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. .sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte.4. a cărei parcurgere este condiţionată de conduita terţului poprit – validarea popririi.întotdeauna obligatorie – a înfiinţării popririi (incluzând.în scopul înfiinţării popririi.82. înfiinţarea popririi este dispusă de instanţa de fond din oficiu.. dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi. 2. creditorul este dator să formuleze o cerere de poprire care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. .. dobânzi şi cheltuieli de judecată). 83 C. să arate titlul executoriu în temeiul căruia se solicită poprirea şi valoarea creanţei (capital. în regulă. Procedura popririi . .

. .409 alin. de către executor. a bunurilor obiect al popririi va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială. 56 . comunicată terţului.copia de pe titlul executoriu va fi certificată de executor că este conformă cu titlul executoriu. . însoţită de o copie de pe titlul executoriu.prin adresa de poprire. astfel că orice plată pe care el io face debitorului n-ar putea fi opusă creditorului. . la dispoziţia creditorului popritor. terţului – care din acest moment devine poprit – i se va pune în vedere interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează sau pe care i le va datora în viitor. (salarii.).dacă poprirea fusese anterior înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu.civ.indisponibilizarea sumelor de bani ori. în genere. pentru persoanele juridice. întreaga valoare a creanţei. deci nu este liberatorie pentru terţ. terţului poprit i se va comunica o copie certificată de pe titlul executoriu.poprirea se înfiinţează fără somaţie printr-o adresă. când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. . . denumirea şi sediul lor.pr.integrităţii corporale sau a sănătăţii. indisponibilizarea se face în limitele şi condiţiile arătate de acest articol. ajutoare pentru incapacitate de muncă etc.dacă poprirea are ca obiect venituri dintre acelea arătate de art. .adresa de înfiinţare a popririi trebuie să cuprindă numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori. precum şi codul de înregistrare fiscală.1-5 C. care va putea fi urmărit în continuare. acestea fiind declarate poprite în măsura necesară realizării obligaţiei înscrise în titlul executoriu. în măsura necesară realizării creanţei creditorului popritor.efectul înfiinţării popririi este reprezentat de indisponibilizarea. .despre înfiinţarea popririi va fi înştiinţat şi debitorul. în acest caz. a sumelor ori bunurilor mobile incorporale datorate de terţ. .

. având însă şi obligaţia de a 57 .în termen de 15 zile de la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi. cheltuielile trimiterii căzând în sarcina debitorului. terţul poprit este obligat să consemneze la CEC suma de bani ori. . înscrisurile prin care s-a înfiinţat poprirea (adresa de poprire şi copia titlului executoriu). vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. organului de ocrotire socială.dacă creanţa creditorului priveşte o sumă datorată cu titlu de pensie de întreţinere. acesta urmând să-l înştiinţeze pe terţul poprit. dacă obiectul urmăririi sunt bunuri mobile incorporale. terţ poprit. . terţul poprit va proceda conform celor arătate mai sus. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. după caz. care va proceda la trimiterea înscrisurilor către acest nou loc de muncă. urmând ca după ce creditorul află noul loc de muncă al debitorului să informeze unitatea. terţul poprit este obligat ca. îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare. .debitorul este dator să înmâneze recipisa de consemnare a sumei executorului judecătoresc.în cazul în care creanţa creditorului priveşte sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. de la data primirii înscrisurilor. iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor de la data scadenţei lor. Dacă debitorul părăseşte unitatea. poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat. în acelaşi termen. aceasta urmând a-i fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa pe care el le-a indicat. să le indisponibilizeze şi să trimită dovada executorului. alocaţie pentru copii sau despăgubiri pentru cauză de moarte.când asupra aceleiaşi sume sunt înfiinţate mai multe popriri. într-o atare ipoteză unitatea de la care debitorul pleacă fiind obligată să trimită unităţii ce reprezintă noul loc de muncă al debitorului sau. iar aceasta nu cunoaşte noul lui loc de muncă. să-i plătească în mod direct creditorului suma ce i se datorează. iar executarea se face asupra salariului sau altor venituri periodice ale debitorului. acestea devenind.

însă doar după trecerea a 15 zile de la primirea de către el a dovezii de consemnare a sumei la CEC.când poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale executorul trebuie. să realizeze valorificarea acestora urmând procedura aplicabilă vânzării bunurilor mobile aflate în posesia debitorului. .civ. . efectuarea oricărei plăţi sau a altei operaţiuni care ar putea diminua suma indisponibilizată. însă ţinând seama de regulile prevăzute în legile speciale privitoare la aceste bunuri.comunica executorului judecătoresc ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori. executorul va face distribuirea conform dispoziţiilor art. 58 . .pr. atât sumele existente în contul debitorului la data comunicării adresei de poprire. precum şi sumele poprite de fiecare. cât şi încasările viitoare. afară de cazurile în care prin lege s-ar stabili altfel. inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire. eliberată sau distribuită către creditori. băncii fiindu-i interzisă.dacă sumele de bani poprite se află în conturi bancare. mai întâi. Suma obţinută printr-o asemenea valorificare va putea fi. .când debitorul este titular de conturi bancare.562-571 C. se indisponibilizează în măsura necesară realizării creanţei. Eliberarea (distribuirea) sumei de bani consemnate .va fi făcută de executor. .când sunt înfiinţate mai multe popriri. după caz. cât şi cele provenite din încasările viitoare.aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra bunurilor mobile incorporale ce s-ar afla în păstrarea unor unităţi specializate. pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi. iar sumele cuvenite creditorilor sunt mai mari decât suma urmărită. până la achitarea integrală a obligaţiei înscrise în titlul executoriu.

instanţa va pronunţa o sentinţă prin care dispune validarea popririi. a liberat-o debitorului poprit. prin sentinţă se va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc. putând dispune şi amendarea cu 200 . . în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma pretinsă de creditor sau să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale. de creditor. patrimoniul lui va putea fi urmărit. prin cerere. . în loc să consemneze suma urmăribilă. suma datorată debitorului.b) Validarea popririi .cel care formulează cererea de validare are sarcina de a dovedi că terţul poprit îi datorează creanţa debitorului. respectiv recurs în condiţiile dreptului comun. . .dacă o asemenea dovadă este făcută. 59 .sentinţa este susceptibilă de atacare cu apel. creditorul putând alege oricare din formele de executare silită indirectă permise de lege. terţ poprit). pe calea executării silite. . debitor sau de organul de executare.dacă o asemenea dovadă nu a fost făcută.este dispusă de instanţa de executare atunci când terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în urma înfiinţării popririi.1000 lei a terţului care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile. inclusiv în cazul în care. obligând terţul poprit să-i plătească creditorului. . debitor.dacă nici după validarea popririi terţul nu înţelege a-şi executa obligaţia. în limita creanţei.cererea de validare se soluţionează cu citarea părţilor (creditor.instanţa de executare poate fi sesizată. .

însă bunurile trebuie să se afle în proprietatea sa). Capitolul 4. 60 . de asemenea. URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI . fie după ce vor fi culese. .imobilele prin natura lor.468-470 C.înfiinţarea sechestrului se face după regulile specifice urmăririi silite a bunurilor mobile.). URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 4.atunci când creditorul deţine un titlu executoriu. . fiind posibilă fie vânzarea fructelor sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini. .civ.pot face obiectul urmăririi silite imobiliare: .Capitolul 3. însă numai odată cu fondul pe care îl deservesc.urmărirea silită a unor asemenea fructe sau recolte nu se poate face decât în maximum 6 săptămâni înaintea coacerii lor.imobilele prin destinaţie (art. .1. sub condiţia de a se afla în circuitul civil. regulile specifice vânzării bunurilor mobile. somaţia de plată trebuind însă să-i fie comunicată debitorului cu cel puţin 2 zile înaintea începerii urmăririi propriu-zise. el poate urmări fructele neculese ori recoltele prinse de rădăcini ce se află în proprietatea debitorului său (debitorul poate fi şi uzufructuar al fondului. Definiţie: este acea formă de executare silită indirectă prin care se valorifică bunurile imobile ale debitorului pentru ca din suma rezultată creditorul să poată fi îndestulat. .vânzarea la licitaţie urmează.

dreptul de superficie. .conform art. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente.executorul se va deplasa la imobil. . titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea. identificarea imobilului. procedura de vânzare trebuie îndeplinită pentru fiecare în parte. solicitându-i executarea voluntară a obligaţiei. construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol. Somaţia va cuprinde şi datele de identificare ale imobilului. 4.489 alin. Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie . totodată menţionând că.imobilele prin obiectul la care se aplică (uzufructul imobilelor şi dreptul de servitute. executorul îl va soma pe debitor. pe lângă denumirea şi sediul organului de executare. . precum şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii ei în cartea funciară.ulterior încheierii procesului-verbal de situaţie. acesta din urmă numai odată cu fondul dominant căruia îi profită). precum şi o descriere cât mai detaliată a imobilului supus urmăririi.2. precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile.1 C. se va trece la vânzarea imobilului arătat în procesul-verbal. .când sunt supuse urmăririi mai multe imobile.civ. acesta fiind dator să indice în cuprinsul cererii şi imobilul a cărui valorificare o doreşte. putând fi însă supuse urmăririi. .pentru pornirea executării este necesară formularea unei cereri de către creditor. 61 .. în mod separat.pr. urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. încheind un proces-verbal de situaţie care va cuprinde. în caz contrar. semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

precum şi de cazul în care aceştia s-au declarat de acord cu acest act ori dacă debitorul sau dobânditorul subsecvent al imobilului a consemnat sumele ce corespund valorii integrale a creanţei. în sensul că: . în condiţiile legii.civ. actele făcute înaintea notării somaţiei în cartea funciară le sunt însă opozabile. vânzarea de către debitorul însuşi conform art.431 alin. 4. .executorul judecătoresc are obligaţia de a-i solicita biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat imobilul să înscrie somaţia în cartea funciară. afară de cazurile expres prevăzute de lege. alte modalităţi permise de lege. . Vânzarea imobilului .orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale (drepturile de proprietate sau dezmembrăminte ale acestora) este inopozabil creditorului şi adjudecatarului. ei putând eventual cere.3. doar revocarea lor printr-o acţiune pauliană.indiferent de comunicarea ori necomunicarea somaţiei.. vânzarea la licitaţie publică. de arendare ori de cesiune de venituri făcut de debitor sau de dobânditorul subsecvent nu îi este opozabil creditorului urmăritor sau adjudecatarului. .pr. dobânzilor la aceasta şi cheltuielilor de executare.imobilul ce face obiectul urmăririi poate fi vândut în una din următoarele modalităţi: vânzarea directă..orice act de închiriere. orice chirie sau arendă plătită debitorului înainte de scadenţă îi este opozabilă creditorului urmăritor sau adjudecatarului doar dacă este constatată prin act scris cu data certă. 62 .notarea somaţiei în cartea funciară indisponibilizează imobilul urmărit.2 C.

abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci.când este numit un altul decât debitorul. . separat de valoarea imobilului şi valoarea acestor drepturi. . prin expertize se va stabili. uz. dacă apreciază ca necesar pentru buna administrare a imobilului (încasarea veniturilor. executorul îi va fixa o remuneraţie în raport cu activitatea depusă.executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi eventualele sarcini care grevează imobilul. .dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct.procedura de vânzare nu poate începe înainte de trecerea a 15 zile (calculate după sistemul exclusiv) de la primirea somaţiei. efectuarea cheltuielilor.4. după care vor fi citaţi la termenele ce s-au fixat pentru vânzarea imobilului. iar în lipsa acestui acord se va solicita unui expert stabilirea valorii de circulaţie a bunului. . debitorul sau oricare altă persoană fizică sau juridică. totodată fără ca debitorul să fi făcut plata datoriei.preţul imobilului va fi stabilit de executor cu acordul părţilor (creditor şi debitor).din momentul emiterii somaţiei executorul poate. . ori dacă o solicită creditorul. reprezentare în litigii etc.poate fi numit administrator-sechestru creditorul. stabilind şi modalitatea de plată a ei. Vânzarea la licitaţie . să numească un administrator-sechestru. .).4. 63 . Stabilirea prin expertiză nu este necesară dacă valoarea acestor drepturi se găsea deja determinată şi înscrisă în cartea funciară. titularii unor asemenea drepturi urmând a fi înştiinţaţi de către executor cu privire la existenţa urmăririi.

executorul va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie.participanţii la licitaţie sunt datori să depună la Trezoreria Statului. precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia (dacă este altul decât acela al situării imobilului).sunt exoneraţi de plata cauţiunii creditorii ce deţin creanţe în rang util. alături de debitor. . o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care imobilul a fost evaluat. ai imobilului. executorul va întocmi publicaţia de vânzare.revocarea administratorului-sechestru va putea fi dispusă de executor la cererea oricărei persoane interesate. elementele ei de conţinut fiind cele stabilite prin art.. . ora şi locul vânzării debitorul va fi înştiinţat prin grija executorului. .despre data. instanţa de executare putându-l obliga şi la plata de despăgubiri. în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite în sarcina sa.participarea la licitaţie este precedată de formularea ofertei de cumpărare la care va fi ataşată recipisa. . la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – S.504 alin. .civ. la dispoziţia executorului. . calculat de la data afişării publicaţiei de vânzare la locul stabilit pentru desfăşurarea licitaţiei. la acela al instanţei de executare.publicaţia de vânzare va fi afişată de executor la propriul său sediu. o copie de pe publicaţia de vânzare trebuie depusă şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare..în termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului. precum şi coproprietarii. la locul situării imobilului.la cererea oricărei persoane interesate. . 64 . sau la orice altă instituţie bancară. .1 C. la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul. nici mai lung de 60 zile. prealabil termenului stabilit pentru vânzare.A.pr.termenul stabilit pentru vânzare nu va putea fi nici mai scurt de 30 zile. .când urmărirea poartă asupra imobilului unui minor sau pus sub interdicţie.

.când datorită existenţei unor asemenea drepturi nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior. oferind imobilul liber de aceste drepturi. în lipsă. . vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul. . la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau. uz. oferit fiind de un licitator. dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu o unică ipotecă ori dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele. dimpotrivă. .. al instanţei de executare. Totuşi. ca vânzarea să se facă deodată pentru mai multe corpuri de proprietate sau. 65 .vânzarea se poate face: la sediul organului de executare.oferirea spre vânzare va fi făcută de executor. fiind distinctă pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. . în orice alt loc cu privire la care se apreciază că ar înlesni valorificarea. la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări. . abitaţie sau servitute întabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. scăzut cu valoarea acestor drepturi astfel cum a fost stabilită prin expertiză ori. separat. executorul poate dispune. In comune. la locul situării imobilului.în lipsa unui asemenea preţ de ofertă. la cererea debitorului sau a creditorului. . licitaţia va porni de la preţul arătat în publicaţia de vânzare. executorul va relua licitaţia în aceeaşi zi. prin strigări succesive.când corpurile de proprietate sau parcelele se vând separat.licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite.dacă imobilul este grevat de un drept de uzufruct. pentru fiecare parcelă în parte. în lipsa unei asemenea indicări urmând a fi stabilit de executor. îl depăşeşte pe cel arătat în publicaţia de vânzare.vânzarea se face în mod public. ordinea vânzării este cea stabilită de debitor. după caz. de la cel fixat prin licitaţie. pornindu-se de la preţul care. la înscrierea lor în cartea funciară.

adjudecatarul trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului în termen de cel mult 30 zile calculat de la data vânzării. . până la concurenţa preţului de adjudecare. iar dacă nici acesta nu se obţine.executorul este obligat să întocmească un proces-verbal privitor la desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. 66 . debitor şi de adjudecatar. scăzând din el valoarea cauţiunii depuse anterior licitaţiei. . şi care trebuie semnat de executor. . urmând a se face şi o nouă publicaţie de licitaţie. Primul adjudecatar are posibilitatea de a achita la noul termen de licitaţie preţul oferit iniţial.când participantul la licitaţie este un creditor urmăritor sau intervenient. chiar dacă există un singur ofertant.când adjudecatar este un creditor el va putea să depună în contul preţului propria sa creanţă. la cel mai mare preţ oferit. la acelaşi termen.. acesta este ţinut să depună. iar dacă aceasta este mai redusă decât preţul.executorul îl va declara adjudecatar pe cel care a oferit preţul conform celor de mai sus. vânzarea se va amâna pentru un nou termen ce nu va putea depăşi 60 zile. şi diferenţa necesară. acesta nu va putea să-şi adjudece bunul la un preţ mai mic de 75% din cel de evaluare. caz în care este obligat să suporte numai cheltuielile noii licitaţii.dacă nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat. imobilul se va scoate din nou la vânzare.dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul legal. . .la acest nou termen licitaţia începe de la un preţ de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. creditor. . în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. . şi suma necesară pentru plata creanţelor lor. Când există creditori cu creanţe prioritare celei a adjudecatarului. imobilul se va vinde. în caz de preţ egal urmând a fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului. primul adjudecatar urmând să suporte cheltuielile noii licitaţii şi eventuala scădere de preţ.

516 C. Efectele adjudecării sunt. până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare. să încuviinţeze plata preţului în rate. bunul nu va putea fi înstrăinat sau grevat mai înainte de plata integrală a preţului. în cazul vânzării în rate. dacă acesta nu va plăti la scadenţă ratele datorate. . 67 .adjudecatarul are dreptul la fructe.civ. stabilind avansul. afară de cazul în care cumpărarea s-a făcut cu plata preţului în rate. în principal. .adjudecatarul poate pretinde posesia bunului. următoarele: . şi creditorului urmăritor pentru a-i servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului. va putea.un exemplar al actului de adjudecare se va preda adjudecatarului constituind titlul său de proprietate asupra imobilului.adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de bun. 401 alin. 1 lit. .dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate.un exemplar al actului de adjudecare se va preda. Actul de adjudecare şi efectele adjudecării . în lipsa unui acord al creditorilor.pr. precum şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art.. elementele lui de conţinut fiind cele arătate de art. c) C. cuantumul lor şi data scadenţei. .5. . a avansului. cu acordul creditorului. când. în cazul vânzării în rate.pr.după plata integrală a preţului sau.la cererea adjudecatarului executorul ratelor. executorul va întocmi actul de adjudecare. numărul 4.civ. .adjudecatarul dobândeşte dreptul real supus urmăririi. executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a se înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului...

.pr. . orice cerere de evicţiune.pr. .civ. Cererea în evicţiune privind imobilul adjudecat . imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini ce au garantat drepturi de creanţe.. va putea să 68 . instanţa de executare. Când preţul adjudecării se plăteşte în rate.Conform art. sarcinile ce prevalează imobilul se sting la plata ultimei rate. Când averea debitorului nu este suficientă.pr. 2 C.se vor menţine drepturile reale întabulate ulterior înscrierii în CF a vreunei ipoteci.adjudecatarul are dreptul să fie garantat contra evicţiunii de către debitorul urmărit.de la data adjudecării adjudecatarul datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (dacă a cumpărat cu aceste sarcini.pentru imobilele deja înscrise în cartea funciară. orice cerere de evicţiune. .. privitoare la imobilul adjudecat poate fi făcută în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în CF..520 alin.dacă adjudecatarul a fost evins total sau parţial. la solicitarea adjudecatarului.când cererea în evicţiune este introdusă anterior împărţirii preţului adjudecării. vezi art. însă numai în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară în baza actului de adjudecare. . conform art. totală sau parţială. în limita sumei ce au încasat-o.3 C.509 alin.).6.civ. . totală sau parţială.de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului. adjudecatarul îi va putea urmări şi pe creditorii ce au încasat preţul adjudecării. 4. el îl poate acţiona pe debitor pentru despăgubiri.civ. este stinsă dacă de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul anterior ale dreptului înscris în folosul terţului au trecut cel puţin 3 ani.3 C.509 alin. însă numai dacă adjudecarea s-a făcut cu păstrarea acestor drepturi. titularii acestora din urmă putându-le realiza exclusiv din preţul obţinut prin vânzare.

cu sau fără cauţiune.cererea în evicţiune va putea fi pornită doar dacă. anterior. în caz contrar existând autoritate de lucru judecat. 69 . valorificarea dreptului. .suspende. împărţeala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune. pe calea contestaţiei la executare. terţul nu încercase.

.

ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. . .participă la distribuirea sumei atât creditorul ori creditorii urmăritori (deci cei care au pornit executarea silită). suma rămasă disponibilă urmând a se preda debitorului. pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. . se distribuie între creditori până la realizarea integrală (dacă este posibil) a drepturilor lor. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. refacerea sau întărirea sănătăţii. cât şi aceia care au intervenit în timpul executării. prevenirea îmbolnăvirilor. depunând titlurile lor de creanţă până la data întocmirii de către executorul judecătoresc a procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare.Capitolul 5. . ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ . precum şi veniturile debitorului. precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. pentru incapacitate temporară de muncă. precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor. pensiile. pentru maternitate. executorul procedează la distribuirea sumei conform următoarei ordini de preferinţă.distribuirea sau eliberarea sunt făcute de executorul judecătoresc. afară de cazurile în care legea ar prevedea expres altfel: 1. creanţele reprezentând cheltuieli de judecată.când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori ori dacă pe timpul executării au depus titlurile de creanţă şi alţi creditori. ajutoarele de deces acordate în cadrul asigurărilor sociale. 2.suma de bani realizată prin executarea silită indirectă. pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită. creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. potrivit legii. sumele cuvenite şomerilor.

3. creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; 6. creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; 7. creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; 8. creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; 9. alte creanţe. - dacă există creditori care deţin drepturi de gaj ori ipotecă sau privilegii conservate în condiţiile legii asupra bunului vândut, la distribuirea sumei creanţele lor vor fi plătite după cele menţionate la punctul 1 de mai sus; - ordinea de preferinţă acordată creanţei principale va fi urmată şi de sumele reprezentând dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume accesorii creanţei principale; - în cazul în care unul din titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plăti o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigură plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va solicita instanţei în circumscripţia căreia se face executarea să stabilească suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Instanţa hotărăşte cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă doar recursului;

72

- eliberarea sau distribuirea sumei obţinute prin urmărire se va putea face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei şi sub condiţia citării debitorului şi a creditorilor urmăritori sau intervenienţi; - cu privire la modul de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care va fi semnat inclusiv de persoanele interesate şi care sunt prezente; - partea nemulţumită de modalitatea de eliberare sau distribuire a sumelor este îndreptăţită să-i solicite executorului să consemneze obiecţiunile sale, putând face şi contestaţie la executare în termen de 3 zile de la întocmirea procesului-verbal, la instanţa de executare; - formularea contestaţiei suspendă de drept eliberarea sau distribuirea sumei; - judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

73

Titlul III. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ

Capitolul 1. NOŢIUNI GENERALE
- conform art.572 C.pr.civ., în cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bună-voie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile; - toate formele de executare silită directe presupun somarea debitorului prealabil executării silite propriu-zise, însă atunci când creditorul justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor de mai sus să se facă de îndată şi fără somaţie.

Capitolul 2. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE
- dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a preda un bun mobil determinat prin calitate şi cantitate, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului,

580/2. Capitolul 4.580/4. Capitolul 3. Procesul-verbal astfel întocmit constituie titlu executoriu în privinţa cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.388 C.civ. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE . debitorul obligat la a părăsi sau preda un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie.despre îndeplinirea executării executorul va întocmi un proces-verbal având conţinutul stabilit de art.dacă în termen de 10 zile de la primirea somaţiei debitorul refuză să îndeplinească obligaţia de a o face arătată în titlul executoriu şi care nu presupune faptul personal al debitorului. stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. .executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal care să ateste îndeplinirea executării. în caz de refuz putând solicita sprijinul agenţilor forţei publice pentru al pune pe creditor în drepturile sale. EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE (art. pe cheltuiala debitorului. . 580/5) . executorul judecătoresc se va deplasa la imobil. executorul va numi. creditorul poate: 76 .pr. cerându-i debitorului să-l părăsească de îndată.dacă în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. . un custode căruia îi va încredinţa bunurile.ridicându-l de la debitor sau de la terţul care îl deţine şi predându-l creditorului conform cu drepturile acestuia stabilite prin titlul executoriu.când în imobil se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării silite şi pe care debitorul nu le ridică singur.

creditorul va solicita instanţei de executare.când prin întârzierea în executarea obligaţiei de mai sus. .a) să solicite executorului prin cerere executarea silită a obligaţiei. . să îndeplinească obligaţia el însuşi sau prin alte persoane.: demolarea unui gard). prin încheiere executorie supusă doar recursului. prin încheiere irevocabilă . b) să solicite instanţei de executare să îl autorizeze.în aceste două ipoteze executarea obligaţiei se va putea face şi cu ajutorul organelor de poliţie. creditorul poate cere şi obligarea 77 . creditorul a fost prejudiciat. . în cuantum de 20 lei până la 50 lei. jandarmerie. instanţa va hotărî. instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. la cererea creditorului. dacă debitorul se opune. stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. aceasta se poate realiza prin aplicarea mijlocului de constrângere indirectă al unei amenzi civile. prin încheiere irevocabilă.dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu. prin cerere. pe cheltuiala debitorului. prin încheiere.când executarea obligaţiei implică faptul personal al debitorului ( este cazul obligaţiilor intuitu personae). In acest caz. Instanţa va dispune cu citarea părţilor. dacă natura obligaţiei permite aceasta (ex. Instanţa judecătorească va judeca cererea cu citarea părţilor. .în acest caz. . obligarea debitorului la plata unei amenzi civile în favoarea statului. el poate cere instanţei de executare obligarea debitorului la a-i plăti daune-interese.în scopul acoperirii prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de a face intuitu personae. cu citarea părţilor. .

pe cale de contestaţie la executare. Instanţa va judeca cererea cu citarea părţilor. printr-o încheiere supusă doar recursului. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE . 78 . Capitolul 5.debitorului la plata de daune interese. .prin dispoziţie expresă legiuitorul a prevăzut că pentru neexecutarea obligaţiilor ce nu ar putea fi îndeplinite de o altă persoană decât debitorul nu se pot acorda daune cominatorii. creditorul va putea solicita instanţei de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane. sus-arătate. pentru alte motive temeinice.când debitorul nu a respectat o obligaţie de a nu face. . dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau. ori redusă. prin încheiere irevocabilă. în tot sau în parte. lucrările realizate de acesta prin nerespectarea obligaţiei.se realizează prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor specifice executării obligaţiilor de a face. instanţa pronunţându-se cu citarea părţilor.amenda civilă aplicată debitorului va putea fi anulată. pe cheltuiala debitorului. după caz. .

........2........4.........4............. Identificarea părţilor...............3.................. 9 1................. TITLURILE EXECUTORII ....... Recuzarea ..................................................................................... Organul de executare .......3............3.........................3.. 14 1.3. 11 1............ 15 1.................................... 3 1.......................... Coparticiparea procesuală.................................................... PARTEA GENERALĂ ..... 3 Capitolul 1...........3........................ Obligaţii specifice debitorului .......3... 15 Capitolul 2.............................................................................................................2.........3......1..................................... Drepturi specifice creditorului.. 3 1..............................2......5..........1............................... Participanţii la executarea silită ..................................... Părţile...................................................3......1...................1......3..... Instanţa judecătorească .3. 13 1.............3....................3...................... Definiţie ..... 12 1......................1......... Conflictul de competenţă .............. Procurorul .... 16 Capitolul 3................3... Atribuţiile şi prerogativele instanţei de judecată.... Obligaţii specifice creditorului...................2.................................3.....1................2................1..3....3................ Definiţie .....4.........................3....3..6.... 14 1.........2.. 17 .1.....3.... 4 1.. 9 1............... 12 1.... Competenţa materială şi teritorială . 14 1.1......3.................. NOŢIUNI GENERALE..........Cuprins Titlul I............3....... Atribuţiile executorului judecătoresc ..5................................3......... Drepturile şi obligaţiile comune ale creditorului şi debitorului ...3........................... 9 1........... 7 1... Modalităţile şi formele executării silite.. 10 1.5.... Competenţa executorilor judecătoreşti............................................3..... 8 1......2...1.......3...... DREPTUL DE A PORNI EXECUTAREA SILITĂ...................6........3..............3...........3.. 9 1...... 4 1. 3 1.......... Răspunderea executorului judecătoresc ... Terţii .... 4 1..1............ 6 1....

. 51 Capitolul 2.............5..4......4.............3.............3............................................. Definiţie ........................................2.................... 53 2........................ Definiţie .....................2..1..4..... 42 Capitolul 1............................... Definiţie ........................... 42 1...4.... 54 2..... 43 1..........................4................. Cererea de contestaţie la executare (elemente de conţinut) 33 4.. 20 Capitolul 4.............. 53 2................... 31 4......... Obiectul popririi . 24 4... 32 4................4................ Imposibilitatea vânzării bunului sechestrat ............3.. 41 Titlul II.................. 22 4............ 17 3.......... temporizează sau sting executarea silită ............................. CEREREA DE EXECUTARE SILITĂ......... Termenul de exercitare a contestaţiei la executare .......................................... 38 6. OBIECTUL EXECUTĂRII SILITE. 55 80 ...... Subiectele popririi ...........................................1......1... Regimul juridic al veniturilor debitorului ................... EXECUTAREA SILITĂ INDIRECTĂ ..4........ Titlul executoriu european .......................... Suspendarea executării silite.... 43 1... 53 2........................ 23 4........... 34 4..... Instanţa competentă să judece contestaţia la executare .........3...6.................... ÎNŞTIINŢAREA PREALABILĂ A DEBITORULUI.........7... Bunuri exceptate de lege de la urmărire .....2.. 29 4....................................... Cererea de executare silită ................ INTOARCEREA EXECUTĂRII ........ Valorificarea bunurilor urmărite...................... Procedura de judecată ..................................................... UNELE INCIDENTE LA EXECUTAREA SILITĂ......................................... Incidente care împiedică...............2.. 46 1................ 17 3.. 35 Capitolul 5.....................1. Procedura popririi ... 22 4............1...4.... 39 6..........................................................................3................ Înştiinţarea prealabilă a debitorului .....4.......................3................................................... POPRIREA ....................................... URMĂRIREA BUNURILOR MOBILE ............. Hotărârea judecătorească în calitate de titlu executoriu ..............2.............................................. Identificarea şi sechestrarea bunurilor ....................... Contestaţia la executare....... 37 Capitolul 6............

...........1.... NOŢIUNI GENERALE........4........ URMĂRIREA SILITĂ A FRUCTELOR NECULESE ŞI A RECOLTELOR PRINSE DE RĂDĂCINI .......... URMĂRIREA SILITĂ ASUPRA BUNURILOR IMOBILE .............. 62 4.... Formalităţile premergătoare vânzării la licitaţie................. Vânzarea la licitaţie... Definiţie .. 75 Capitolul 2...............................................3..Capitolul 3.................. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE .. EXECUTAREA SILITĂ DIRECTĂ ............................ 60 4......................... 60 Capitolul 4................................. 61 4.............. PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE...................... 76 Capitolul 5............... EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAŢII DE A FACE .........2........................... 75 Capitolul 3....................................................................... 67 Capitolul 5............ ELIBERAREA ŞI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITĂ .. 60 4.................. 63 4............... 71 Titlul III............... Actul de adjudecare şi efectele adjudecării...... EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR DE A NU FACE ................... Vânzarea imobilului................. 75 Capitolul 1............................ 76 Capitolul 4.......................5......................... 78 81 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful