Sunteți pe pagina 1din 3

I.

Scrieţi, pe foaia de examen, literele corespunzătoare următoarelor fapte istorice


ordonându-le cronologic:
a) retragerea aureliană
b) descoperirea Americii de către Columb
c) domnia lui Burebista
d) călătoria lui Nicolae Milescu în China
e) Apariţia lucrării Studii româneşti a lui Robert Roesler

Raspuns:
1) domnia lui Burebista (82-44 î.Hr.)
2) retragerea aureliană (271 d.Hr.)
3) descoperirea Americii de către Columb (1492)
4) călătoria lui Nicolae Milescu în China (1675-1678)
5) Apariţia lucrării Studii româneşti a lui Robert Roesler (1871)

II. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:


"Ştiu că existenţa unui asemenea drum poate fi dovedită pe temeiul că Pământul are
forma unei sfere. Vă trimit o hartă pe care sunt însemnate ţărmurile şi insulele voastre, de unde
trebuie să navigaţi fără încetare spre apus. Nu vă miraţi că eu arăt la apus ţările unde cresc
mirodeniile, în timp ce de obicei ele sunt arătate la răsărit, fiindcă oamenii care vor naviga
necontenit spre apus vor ajunge în ţările răsăritene dincolo de ocean, în cealaltă emisferă ".
Scrisoarea lui Paolo Toscanelli către Cristofor Columb

Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe:


a) Despre ce drum este vorba în text?
b) Care sunt ţările de unde europenii aduceau mirodeniile?
c) Cine este descoperitorul drumului spre ţara mirodeniilor?
d) Prezentaţi consecinţele călătoriilor lui Columb spre Apus.

a) În acest text este vorba despre un drum spre Indii şi spre insula Cipangu (Japonia).
Cristofor Columb a cunoscut harta și scrisoarea celebrului medic și astronom Paolo Toscanelli, ce a
fost trimisă unui preot portughez în 1474.
b) Ţările de unde aduceau mirodeniile europenii erau India şi China.
c) Descoperitorul drumului spre ţara mirodeniilor este Vasco da Gama.
d) Una din consecinţele călătoriilor lui Columb spre Apus este că populaţiile descoperite au
intrat în mentalul european sub numele de indieni. A deschis calea europenilor către două noi
continente şi a constituit o sursă de materii prime şi minerale care a transformat radical economia
Europei. Totodată, descoperirea lui a provocat distrugerea civilizaţiilor amerindiene. Pe termen lung,
ea a mai contribuit la formarea unor noi naţiuni în emisfera vestică, total diferite faţă de naţiunile
indiene care au ocupat cândva aceste regiuni, ceea ce a afectat în mare măsură naţiunile Lumii
Vechi.

III. Redactaţi, în aproximativ o pagină, un text cu caracter istoric, în care să integraţi


următorii termeni referitori la istoria românilor:
geto-daci, Aurelian, romanizare, 106 d.Hr., etnogeneză, migratori, teorie istoriografică
Popor de origine indo-europeană, daco-geţii au reprezentat ramura nordică a tracilor,
diferenţiindu-se de aceştia în perioada Epocii Fierului. Erau numiţi geţi în izvoarele scrise greceşti şi
daci în cele romane. Până în secolul I î.H., când şi-au constituit un stat propriu şi au fost organizaţi în
triburi. Geto-dacii au intrat contact cu lumea romană, preluând elemente ale culturii materiale şi
spirituale ale acesteia, încă dinainte de instaurarea stăpânirii imperiale în zona dunăreană.
Ameninţarea romană directă a început să se manifeste din timpul regelui Burebista, întemeietorul
statului dac (82-44 î.Hr.). Unificarea triburilor geto-dace a fost realizată atât pe cale paşnică cât şi
prin forţa armelor. Burebista a beneficiat de sprijinul direct acordat de marele preot al cultului
zalmoxian, Deceneu. Legăturile daco-romane s-au intensificat în secolele I î.Hr. – I d.Hr., dar, după
instaurarea stăpânirii imperiale pe teritoriul locuit de geto-daci, s-a trecut la o nouă etapă,
manifestată printr-o romanizare intensă. Conflictele daco-romane se reiau odată cu urcarea pe tronul
Romei a lui Traian (98-117). În anul 101 izbucneşte primul război daco-roman (101-102). Decebal
este înfrânt la Tapae. În iarna 101/102 luptă împotriva romanilor în Moesia, alături de aliaţii săi,
burii şi sarmaţii, dar este nevoit să încheie pace. Între anii 105 şi 106 d.Hr. se desfăşoară cel de-al
doilea război daco-roman. Întreaga Dacie este cucerită, rezistenţa dacilor este înfrântă. Decebal se
sinucide (106). Dacia devine provincie romană.
Principalul rezultat al romanizării a fost formarea unui nou popor – daco-roman. Atunci când
împăratul Aurelian a decis retragerea armatei şi administraţiei din provincia imperială Dacia, din
raţiuni strategice, în anul 271 d.Hr., majoritatea populaţiei nu a părăsit acest teritoriu şi a continuat să
trăiască la nord de Dunăre.
Etnogeneza românească a fost un proces complex, desfăşurat de-a lungul mai multor secole, al
cărui rezultat a fost apariţia unui popor neolatin (înrudit, prin aceasta cu italienii, spaniolii, francezii,
portughezii), singurul moştenitor al romanităţii orientale. Chiar dacă, în primul mileniu creştin, în
zona nord-dunăreană s-au perindat numeroase populaţii migratoare (huni, vizigoţi, gepizi, avari,
slavi, bulgari etc.), populaţia daco-romană a continuat să trăiască pe acest teritoriu, dovadă fiind
numeroasele descoperiri arheologice, dar şi o serie de mărturii scrise.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în secolul al XIX-lea au fost formulate o serie de teorii
istoriografice referitoare la procesul etnogenezei româneşti, care porneau de la contestarea
continuităţii de locuire a populaţiei autohtone la nordul Dunării.

IV. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre "Mari descoperiri geografice în
secolele XV-XVI" pe baza următorului plan:

• menţionarea a două cauze ale descoperirilor;


• precizarea a două trasee parcurse de marii exploratori în secolul al XVI-lea;
• menţionarea a doi exploratori şi a unor noi drumuri descoperite;
• prezentarea consecinţelor descoperirilor geografice.

Mari descoperiri geografice în secolele XV-XVI

Marile descoperiri geografice din a doua jumătate a secolului al XV-lea şi din secolul al XVI-
lea au constituit o etapă decisivă în domeniul cunoaşterii globului pământesc, ale căror multiple
consecinţe, pe plan economic şi social, politic şi ştiinţific, au exercitat o însemnată înrâurire asupra
dezvoltării societăţii.
Cauzele marilor descoperiri geografice. În sec al XV-lea, XVI-lea oraşele continuă să se
dezvolte; comerţul între ţările europene cât şi cel cu ţările din afară Europei se lărgeşte. Burghezia
dornică de câştiguri obţine materii prime ieftine metale preţioase mirodenii etc. Multe din aceste
mărfuri provenite din India şi China erau aduse în Europa de către negustori bizantini şi italieni care
le cumpărau de arabi. Drumul lung şi nesigur ca şi numeroase vămi făceau ca aceste mărfuri să fie
rare şi foarte scumpe. Pe de altă parte primejdia turcească ameninţa existenţa vechiului drum
comercial dintre Europa şi Orient. Încercările de a găsi un nou drum pe mare spre India au contribuit
la marile descoperiri geografice.
Prima călătorie în jurul pământului (1519-1522) a lui Magellan. Amerigo Vespucci susţinea
că se poate ajunge în Asia ocolindu-se noul continent pe la sud. Acest plan a fost îndeplinit de către
navigatorul portughez Magellan aflat în slujba Spaniei. O flotă condusă de Magellan alcătuită din 5
corăbii părăseşte în 1519 Spania ocoleşte America de sud trecând spre Oceanul Pacific prin
strâmtoarea care îi poartă numele (Magellan). Străbătând oceanul căruia el i-a dat numele de
"Pacific" a ajuns după o călătorie foarte grea în insulele Filipine. Aici Magellan şi o parte din
marinari au murit în lupta cu băştinaşii. Expediţia şi-a continuat drumul sub conducerea unui ajutor
de-al său ajungând în Europa numai cu o singură corabie "Victoria" şi 18 oameni. Cea mai mare
parte a echipajului pierise. Aşa s-a terminat prima călătorie în jurul lumii care a dovedit că pământul
este rotund.
Descoperirea Americii (1492). Descoperirea Americii se leagă numele marelui navigator
Cristofor Columb. Originar din Genova Columb era fiul unui ţesător sărac. Din tinereţe s-a simţit
atras de mare şi s-a făcut navigator. Dobândind o mare experienţă el a devenit un bun căpitan iscusit
cârmaci şi astronom.
Columb era convins că pământul este rotund şi socotea că se poate ajunge în Orient traversând
Oceanul Atlantic. Ideea aceasta părea pentru mulţi de nerealizat. După multe greutăţi şi încercări
reuşeşte să obţină sprijinul monarhiei spaniole. În zorii zilei de 3 august 1492 Columb a dat ordin să
se ridice pânzele şi a plecat cu 3 corăbii din Spania (portul Paloş). A navigat pe Oceanul Atlantic
spre apus şi după 70 de zile de călătorie a ajuns pe o insulă di arhipelagul Bahama pe care a numit-o
San-Salvador; drumul spre America peste Oceanul Atlantic era astfel descoperit. Apoi şi-a continuat
drumul descoperind insulele Cuba şi Haiti. Columb a fost convins că a atins ţărmurile Indiei şi
niciodată nu a bănuit că a descoperit un nou continent. Din această cauză locuitorii din aceste
ţinuturi au fost numiţi indieni iar insulele descoperite în America Centrală Indiile apusene.
Cristofor Columb a făcut patru călătorii el a fost primul care a traversat Oceanul Atlantic a
ajuns în insulele din Mediterana Americană şi a început descoperirea continentului Americii. Cu
toate acestea din cauza intrigilor de la curtea regală a fost adus în lanţuri în Spania. Marele
învingător a murit în 1506 sărac şi uitat de contemporanii săi.
Ceva mai târziu un alt navigator Amerigo Vespucci a dovedit că teritoriile descoperite sunt
ţinuturi noi necunoscute cărora li s-a dat numele de America după numele său.

Descoperirile geografice, noutatea şi abundenţa produselor importate în Europa, afluxul unor


mari cantităţi de metale preţioase şi începutul expansiunii coloniale au avut repercusiuni adânci şi
multiple asupra dezvoltării statelor europene.
Descoperirile geografice au deplasat căile şi centrele comerciale. În locul Mediteranei şi
Balticei, mări închise, Atlanticul devine centrul comercial al lumii. Portugalia, Spania, Franţa,
Anglia devin principalele puteri economice şi comerciale. Veneţia este silită să se mărginească la
comerţul cu Imperiul otoman.
Descoperirile geografice relevă Europei posibilităţile economice ale Americii. După perioada
de cucerire, spaniolii încep să pună în valoare solul coloniilor lor, aclimatizează plantele (grâul,
orzul, orezul, lămâii, măslinii, portocalii) şi animalele (calul, asinul, boul, capra şi oaia), necunoscute
în Lumea Nouă şi trimit agricultori şi muncitori experţi în arta irigaţiei. Ei răspândesc în Europa
plantele specifice ale Americii: tutunul, porumbul, roşiile şi cartofii.
Descoperirile geografice au arătat omenirii măsura exactă a globului pământesc.

Sofronia Ciprian
Clasa a XII-a A