Sunteți pe pagina 1din 5

Auditat – organizaţie în care se realizează auditul.

Auditor – persoana care are competenţa de a efectua un audit.

Note :

Pentru efectuarea unui audit al calităţii, auditorul trebuie sa fie AUTORIZAT PENTRU ACEL AUDIT.

Un auditor desemnat să conducă un audit al calităţii, este denumit „AUDITOR ŞEF”.

Auditul calităţii – proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi


de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite
criteriile de audit.

Comentarii. Cuvintele cheie, redate cu caractere mari, se interpretează astfel :

PROCES SISTEMATIC, pentru că auditul calităţii se desfăşoară PLANIFICAT, în baza :

programului de audit

planului de audit

listelor (chestionarelor) de audit

rapoartelor de audit, ş.a.

PROCES INDEPENDENT, se referă la faptul că auditurile calităţii sunt efectuate de personal care nu
are responsabilităţi directe în zonele aflate în curs de auditare.
Independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor
în activitatea care este în curs de desfăşurare (v. SR EN ISO
19011 / 2003, pct. 3.1, Nota 1).

DOVEZI DE AUDIT – ÎNREGISTRĂRI, DECLARAŢII DESPRE FAPTE SAU ALTE INFORMAŢII


CARE SUNT RELEVANTE ÎN RAPORT CU CRITERIILE
DE AUDIT ŞI VERIFICABILE. Dovezile de audit pot fi
cantitative sau calitative.

CRITERII DE AUDIT – ANSAMBLU DE POLITICI, PROCEDURI SAU CERINŢE.

Criteriile de audit sunt stabilite în funcţie de natura, obiectivele şi scopurile urmarite. De


exemplu, există criterii diferite pentru fiecare din auditurile calităţii de mai jos :

„Auditul sistemului de management al calităţii” are la bază SR EN ISO 9001 / 2001.

„Auditul conformităţii produsului” are la baza specificaţia produsului respectiv şi cerinţele


reglementărilor în vigoare.

„Auditul calităţii procesului” are la bază specificaţiile de execuţie a proceselor.

„Auditul de mediu” are la bază cerinţele SR EN ISO 14001 / 2005; etc.

Auditului, clientul – persoana sau organizaţia care solicită un audit.

Note. Clientul poate fi :


Auditatul care doreşte auditarea ;

Un beneficiar, care doreşte să auditeze un furnizor utilizând proprii săi auditori sau o terţă parte ;

O agenţie sau organizaţie de profil independentă autorizată să determine dacă se asigură controlul
adecvat al produselor sau serviciilor furnizate (de ex : organisme de reglementare acreditate pentru
alimente, medicamente, domenii speciale (nuclear, etc), sau alte organisme de reglementare).

O agenţie independentă, în vederea certificării auditatului.

Auditului, concluziile – rezultat al unui audit furnizat de dchipa de audit, după luarea în
considerare a obiectivelor de audit şi a tuturor constatarilor de audit.

Auditului, constatări ale – rezultatele evaluării dovezilor de audit, colectate în raport cu


criteriile de audit.

Calitatea – este „măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc


cerinţele”. Termenul este definit de SR EN ISO 9000:2001 Calitate –Vocabular, unde sunt
prezentate şi câteva note explicative.

Din punct de vedere istoric, putem considera că prima lege despre calitate este o lege a
calităţii construcţiilor din celebrul “cod al lui Hammurapi”! Mai aproape de mileniul nostru,
în anii ’50, apar primele standarde obligatorii şi legi privind securitatea produselor de larg
consum. Primii paşi către promovarea standardelor internaţionale ca documente de referinţă,
au fost astfel făcuţi. Anii 1950-1960 fac trecerea de la apogeul utilizării metodelor statistice şi
fiabilităţii, la asigurarea calităţii. În acei ani sigla Societăţii Americane pentru Controlul
Calităţii (ASQC) includea, ca element central, un simbol statistic. ASQC promova controlul
(statistic al) calităţii iar logo-ul său era “Calitate prin metode ştiinţifice”.

Contextul economic actual a determinat apariţia conceptului de calitate a


produselor/serviciilor şi, mai nou, a mediului sau a sănătăţii şi securităţii muncii, deoarece
mai mulţi factori favorizanţi au generat-o, şi anume:

1. Creşterea gradului de conştientizare a organizaţiilor privind necesitatea unui sistem de


management, în cadrul căruia se stabilesc politici şi obiective şi se desfăşoară activităţi
coordonate pentru a orienta şi controla organizaţia din punct de vedere al calităţii mediului,
sănătăţii şi securităţii în muncă, al conformităţii produselor etc.

2. Îmbunătăţirea performanţei personalului organizaţiilor şi a consultanţilor, implicaţi în


documentarea şi implementarea unui sistem de management.

3. Deschiderea manifestată de organismele de certificare, care prin modul de acţiune adaugă


valoare eforturilor organizaţiilor privind certificarea sistemelor de management/conformităţii
produselor.

4. Exemplul oferit de organizaţiile care au finalizat acest proces, datorat în tot mai mare
măsură implicării tot mai evidente a managementului la cel mai înalt nivel.

5. Apariţia unui cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea
conformităţii şi supravegherea pieţei pentru produsele introduse pe piaţă şi/sau utilizate în
România, din domeniile reglementate (Legea nr. 608/2001).

6. Cerinţele standardelor structurate în totalitate pe principiul abordării bazate pe proces şi pe


metodologia PDCA (planifică, desfăşoară, controlează, acţionează pentru îmbunătăţire).
7. Stabilirea de obiective şi acţiuni planificate la niveluri relevante din organizaţii, prin
aplicarea de politici şi strategii.

Calitatea produselor/serviciilor reprezintă gradul de utilitate a bunului economic oferit,


măsură în care, prin ansamblul caracteristicilor sale tehnice şi economice, satisface nevoia
pentru care a fost creat fără să afecteze sănătatea, securitatea vieţii oamenilor şi animalelor şi
fără să afecteze mediul înconjurător.

Aprecierea calităţii produselor/serviciilor se face pe baza unui ansamblu de


caracteristici definitorii, ce constau în:

- caracteristicile tehnice, caracterizate prin proprietăţile intrinseci ale produsului/serviciului,

determinată de concepţia constructiv-funcţională şi structura produsului/serviciului respectiv:

- caracteristicile economice;

- caracteristicile psihosenzoriale, ergonomice şi estetice;

- caracteristicile de disponibilitate.

Din cauza diversificării rapide a produselor şi serviciilor, precum şi a apariţiei unui


mare număr de produse/servicii noi în afara certificatului de calitate şi a certificatului de
garanţie oferit de producător, a apărut necesitatea utilizării unei noi practici privind
confirmarea calităţii produselor/serviciilor, practici care sunt menite a conduce la creşterea
încrederii dintre agenţii comerciali din zone diferite, precum şi a încrederii consumatorului în
produsele/serviciile pe care le utilizează.

În consecinţă, noile practici ce pot garanta utilizatorului calitatea


produselor/serviciilor achiziţionate, au impus apariţia sistemului de certificare a
conformităţii produselor / serviciilor / personalului de către organisme de terţă parte.

Aceasta a condus la creşterea încrederii între partenerii comerciali din diferite ţări şi, în
special, asigurarea încrederii consumatorului privind siguranţa produselor/serviciilor pe care
le achiziţionează.

Cerinţă – nevoie sau aşteptare care este declarată, în general implicită sau obligatorie.

Nota 1: "În general implicit" are înţelesul că aceasta reprezintă o practică internă sau o obişnuinţă pentru
organizaţie (3.3.1), pentru clienţii (3.3.5) acesteia şi pentru alte părţi interesate (3.3.7), la care nevoia sau
aşteptarea luată în considerare este implicită.

Nota 2. Pentru a desemna un tip specific de cerinţe, ca de exemplu cerinţe pentru produs, cerinţe ale
managementului calităţii, cerinţe ale clientului, poate fi utilizat un calificativ.

Nota 3. O cerinţă specificată este aceea care este declarată, de exemplu, într-un document (3.7.2).

Nota 4. Cerinţele pot fi enunţate de diferite părţi interesate (3.3.7).

Nota 5. Această definiţie diferă de cea indicată în 3.12.1 din partea 2:2004 a Directivelor ISO/IEC. (cerinţă =
exprimare în conţinutul unui document prin care se transmit criteriile ce urmează a fi îndeplinite dacă va fi
declarată conformitatea cu documentul şi faţă de care nu sunt permise abateri).
Dovezi obiective – date care susţin că ceva există sau este adevărat.

Notă : Dovada obiectivă poate fi obţinută prin observare, măsurare, încercare sau prin alte mijloace.

Eficacitate – Măsura în care sunt realizate activităţile planificate şi sunt obţinute rezultatele
planificate.

Eficienţa – Relaţia dintre rezultul obţinute şi resursele utilizate.

Înregistrare – Document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale
activităţilor realizate.

Management, sistem de – Sistem prin care se stabileşte politica şi obiectivele, şi prin care se
îndeplinesc acele obiective.

Notă. Un sistem de management al unei organizaţii poate include diferite sisteme de management cum ar fi un
sistem de management al calităţii, un sistem de management financiar, un sistem de management de mediu, etc.

Managementul calităţii – Activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie în


ceea ce priveşte calitatea.

Nota 1. În general orientarea şi controlul calităţii include stabilirea politicii referitoare la calitate şi a obiectivelor
calităţii, a planificării calităţii, a controlului calităţii, a asigurării calităţii şi a îmbunătăţirii calităţii.

Neconformitate - NEÎNDEPLINIREA UNEI CERINŢE

Notă : Definiţia se aplică în cazul în abaterii sau absenţei uneia sau mai multor caracteristici de calitate sau
elemente ale unui SMC faţă de condiţiile specificate.

Neconformitate majoră - absenţa totală, nefuncţionarea unui element al sistemului sau


neimplementarea unuia sau mai multor elemente ale sistemului calităţii.

Elemente tipice :

Politica şi procedurile firmei nu sunt definite şi documentate la un nivel corespunzător, care să permită
utilizarea lor ca referinţă / bază pentru examinarea modului de aplicare şi executare a cerinţelor de
certificare.

Sistemul documentat nu este compatibil cu politica în domeniul calităţii şi / sau cu cerinţele specificate.

Absenţa sau totala disfuncţionalitate a SMC, SMM, SMSI etc; LIPSA IMPLEMENTĂRII unui astfel de
sistem.

Prevederile din Manualul Calităţii şi procedurile scrise nu se aplică.

Un element/funcţie sau o cerinţă specifică a standardului de referinţă nu a fost tratat(ă) / menţionat(ă).


Înregistrările calităţii nu sunt corespunzătoare şi nu pot demonstra în mod obiectiv implementarea
efectivă, funcţionarea şi eficienţă.

Nota : în acest caz, la auditurile externe nu se recomandă certificarea.

Neconformitate minoră – deficienţe (omisiuni, neclarităţi, nerespectarea succesiunii logice de


desfăşurare a activităţilor / proceselor, etc.) izolate sau întâmplătoare în conţinutul sau în
aplicarea procedurilor sau înregistrărilor, care pot conduce la disfuncţii ale sistemului DE
MANAGEMENT al calităţii dacă nu sunt corectate (sau chiar la eşecul sistemului).

Exemple tipice de neconformităţi minore :

Există evidente abateri în aplicarea prevederilor unor proceduri.

Cazuri izolate de echipamente de inspecţie, măsurare şi încercare cu termenele de etalonare depăşite sau
care nu prezintă stadiul etalonarii (termenul de valabilitate …).

Exemple izolate ale lipsei semnăturilor pe documente şi înregistrări, care nu afectează imediat/direct
calitatea.

Înregistrări ale calităţii incomplete, astfel încât nu pot dovedi funcţionarea continuă a sistemului.

Notă :

Din experienţă a rezultat că se admit, în principiu, maxim 3 neconformităţi minore pentru o cerinţă a
sistemului de management al calităţii.

Un număr semnificativ de neconformităţi minore de acelaşi fel reprezintă ( se transformă într-o )


neconformitate majoră.

Un număr excesiv de neconformităţi minore (maximum = 60 ), determină echipa de audit de terţă parte să
nu recomande certificarea, iar pe echipa de audit intern o obligă să prezinte conducerii propunerea de
analizare în profunzime a SMC documentat.

Observaţie - constatare a faptelor, facută în timpul unui audit al calităţii şi susţinută de dovezi
obiective.

Proces - Ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune, care transformă intrări în ieşiri.

Nota 1: Intrările unui proces sunt de regulă ieşiri ale altor procese.

Nota 2: Procesele din cadrul unei organizaţii sunt de regulă planificate şi efectuate în condiţii controlate pentru a
adăuga valoare.

Nota 3: Un proces pentru care conformitatea produsului rezultat nu poate fi verificată prompt sau economic
este în mod frecvent desemnat ca fiind un „proces special”.

Proiectare şi dezvoltare = Ansamblul de procese care transformă cerinţele în caracteristici


specificate sau în specificaţia unui produs, proces sau sistem.