Sunteți pe pagina 1din 43

BUSINESS PRESS CONSTRUCT

Personalit`\i marcante din Rom@nia

Cartea de Aur
a Constructorilor

Bucure]ti
30 Septembrie 2008

CMYK
Cuv#nt \nainte

Lansarea "C`r]ii de Aur a Constructorilor" î[i


propune s` solidarizeze într-o simbioz` fireasc`
toate domeniile conexe ce concord` la dezvolta-
rea [i consolidarea acestor activit`]i de tradi]ie –
CONSTRUC}IILE.
"Cartea de Aur a Constructorilor" este o
oglind` a recunoa[terii tuturor genera]iilor de con-
structori din ]ara noastr`, con]inând mesajul men-
torilor acestui domeniu, aprecierile speciali[tilor,
prezent`ri ale realiz`rilor acestora, profiluri de com-
panii [i date de identificare necesare comunic`rii
[i imaginii.
Lucrarea este structurat` în [ase capitole:
Construc]iile \n România [i speciali[ti de elit`;
Proiectare-A Arhitectur`-DDesign; Construc]ii civile [i
industriale. Construc]ii infrastructur` – drumuri-
poduri; Construc]ii hidrotehnice; Utilaje [i echi-
pamente pentru construc]ii; Materiale de con-
struc]ii, izola]ii, instala]ii [i activit`]i conexe. În
fiecare capitol exist` pagini dedicate imaginii [i
promov`rii societ`]ilor din domeniul construc]ii-
lor, adresate tuturor celor care s-au al`turat aces-
tui proiect.

Redac]ia
Business Press

Business Press Construct 2008 5

CMYK
Prefa]`

Este suficient s` \]i imaginezi, pentru o clip`, casa \n care ]i-ar pl`cea s` locuie[ti,
ora[ul \n care ]i-ai dori s` te plimbi, autostrada pe care s` circuli civilizat, biroul \n care s`-
]i desf`[ori activitatea, pentru a vedea ce univers al frumosului, al confortului [i al utilului
\]i confer`, generic spus, construc]iile. Pentru ca inventivitatea [i crea]ia arhitec]ilor s`
prind` via]`, trebuie ca al]ii s` o pun` \n oper`, anume constructorii. Ace[ti oameni minu-
na]i, ale c`ror realiz`ri confirm` valoarea [colii rom#ne[ti \n domeniu, sunt \ntr-o lupt` per-
manent` cu timpul pentru c` [tiu c` \n urma lor r`m#ne ceva trainic. Pentru ca talentul
amintit s` poat` ie[i la lumin`, s` poat` fi c#t mai deplin valorificat, el trebuie s` fie \nso]it
de un \ntreg arsenal de unelte [i materiale, unele inedite, altele perfec]ionate conform
cerin]elor omului modern. De asemenea, solu]iile de ultim` or` care utilizeaz` materiale
de calitate superioar` sunt absolut necesare pentru dezvoltarea acestui sector al con-
struc]iilor. Desigur c`, f`r` aptitudinea de a construi, nu poate fi conceput` o economie
dinamic`, o industrie caracterizat` de o dezvoltare alert`, cele dou` afl#ndu-se \ntr-o re-
la]ie de permanent` interdependen]`. Cu alte cuvinte, construc]iile constituie o ramur`
creatoare de pie]e de desfacere \n alte sfere ale economiei, iar dezvoltarea lor reprezint`
una din priorit`]ile majore ale Rom#niei de azi. Colaborarea direct` dintre arhitec]i, proiec-
tan]i, constructori, utilaji[ti, comercian]i de materiale [i tehnologii va permite ca aspectul
ora[elor rom#ne[ti s` se apropie tot mai mult de cel occidental.
Construc]iile mobilizeaz`, practic, numeroase ramuri ale industriei: de la siderurgie [i
industria materialelor de construc]ii p#n` la electrotehnic` [i, mai nou, electronic`, auto-
matic` [i informatic`.
|n ]ara noastr`, domeniul construc]iilor pune \n eviden]`, ast`zi, specificul tranzi]iei.
Dac` sectorul de stat stagneaz`, fiind un adev`rat izvor de probleme economice, sectorul
privat al construc]iilor cunoa[te o dezvoltare dinamic`, \n ciuda multor dificult`]i cu care
se confrunt`. Construc]iile nu valorific` numai poten]ele industriale ale unei ]`ri, ci [i mun-
ca \nalt calificat` a lucr`torilor din acest domeniu: de la speciali[ti p#n` la ultimul execu-
tant.
Pove[ti de via]`, sacrificii, greut`]i [i, \n cele din urm`, satisfac]ii [i reu[ite. Metaforic
vorbind, acestea sunt c#teva sinonime pentru to]i cei ce pot fi inclu[i \n r#ndul oamenilor
de afaceri one[ti. Constructorii sunt primii care se num`r` printre ei, fiind aceia care, prin
exemplul personal, constituie un \ndemn la curaj, echilibru [i profesionalism. Acesta este
[i motivul pentru care Business Press organizeaz`, \n fiecare an, decernarea Premiilor
Business Press Construct, iar acum, \n an aniversar, lanseaz` "Cartea de Aur a
Constructorilor", \n semn de respect pentru toate realiz`rile constructorilor, dar [i \n semn
de omagiu pentru genera]iile trecute de constructori.

Geo BELDIMAN
Director general

Business Press Construct 2008 7

CMYK
CAPITOLUL
I

Construc\iile [n Rom@nia

Speciali]ti de elit`

Business Press Construct 2008 13

CMYK
Construc]iile \n România

Inginerii constructori,
adev`ra\ii ctitori ai Rom@niei

Ingineria, \n ansamblul ei, este o [tiin- de 1989, a fost real în întreaga via]` eco- Inginerul Anghel Saligny, inginerul Elie
]` multidimensional` care cuprinde toate nomic`, el fiind elementul principal al dez- Radu [i al]ii au început [i realizat multe lu-
aspectele necesare elabor`rii [i punerii în volt`rii economice, de care depindea buna cr`ri de construc]ii – ei fiind întemeietorii
oper` a marilor proiecte de infrastructur`, a[ezare a societ`]ii, datorit` sim]ului s`u ingineriei române[ti a construc]iilor.
industriale, sociale sau de orice natur`, în tehnic [i economic, combinat dup` caz [i Un alt exemplu este inginerul Tiberiu
care crea]ia [tiin]ific` [i cuno[tintele se îm- cu însu[iri administrative. Un exemplu \n Eremia, una dintre cele mai reprezentative
bin` cu inova]ia tehnic` [i concep]ia teh- acest sens este Anghel Saligny, care, între figuri ale tehnicii române[ti, care a ]inut în
nologic`, ob]inându-se astfel lucr`ri de alte multe lucr`ri, a construit marele pod anul 1903 prima conferin]` despre betoa-
mare utilitate [i eficien]` economic`. peste Dun`re de la Cernavod`, cel mai ne, la Asocia]ia pentru Înaintarea [i R`s-
"Ingineria este o mare profesie. Este lung din Europa \n anul 1895, contribuind pândirea {tiin]elor în România.
fascina]ia de a vedea cum o pl`smuire a i- astfel la transformarea profund` din socie- Academicianul inginer Aurel Bele[
magina]iei se transform` cu ajutorul [tiin]ei tatea româneasc`. declara în anul 1970: "Apar]in unei gene-
într-un plan pe hârtie, ca apoi s` se mate- Din p`cate, \n societatea modern` de ra]ii care a apucat chiar începuturile beto-
rializeze în piatr` sau metal. Ca apoi s` dup` anul 1990, inginerii nu sunt cuprin[i nului armat la noi în ]ar`. Asta înseamn`
creeze locuri de munc` [i locuin]e pentru în tumultul creator productiv, cu toate c` ei c` am asistat, în fond, la evolu]ia [tiin]ei
oameni, duc#nd ulterior la cre[terea stan- au avut [i au un rol esen]ial, fapt de care construc]iei din domeniu [i fac afirma]ia
dardului de via]` [i la sporirea confortului. se ]ine seama în ]`rile dezvoltate. întemeiat` pe ideea c` marea dezvoltare a
Acesta este înaltul privilegiu al inginerului" |n antichitate, \n zona ]`rii noastre, re- [tiin]ei de a construi s-a petrecut mai ales
– spunea Herbert Clarck Hoover, fost pre- aliz`ri deosebite au avut inginerul Apolodor odat` cu începutul acestui secol".
[edinte al SUA (1929-1933). Tot domnia sa din Damasc (60-125 d. Hr.), constructorul Înaltul profesionalism al inginerilor ro-
mai declara: "Marea responsabilitate a in- podului de piatr` de 1135 m peste Dun`re mâni se remarc` [i în proiectarea [i con-
ginerului, în compara]ie cu cei de alt` pro- la Drobeta-Turnu Severin, în anul 105 d.Hr. struirea barajelor [i amenaj`rilor hidroe-
fesie, este c` operele lui se afl` sub v`zul [i împ`ratul Constantin cel Mare care, \n nergetice de pe Bistri]a, Arge[, Olt, Lotru,
tuturor. Ac]iunile lui se concretizeaz`, pas anul 328, a inaugurat podul de piatr` peste Dun`re [i Some[, un aport deosebit având
cu pas, în material palpabil. El nu-[i poate Dun`re între Sucidava (Celeiu) – sat din o- inginerii Dimitrie Leonida, Dorin Pavel, Ra-
îngropa gre[elile, ca medicul. El nu le poa- ra[ul Corabia, jud. Olt – [i Oescus (Ghi- du Priscu, Cristea Mateescu, Nicolae M`-
te face nev`zute [i nu poate da vina pe ju- ghen-Bulgaria). nescu [i mul]i al]ii.
dec`tor, ca avocatul. El nu poate, ca politi- |ntre anii 1879-1881 inginerul Dimitrie De asemenea, combinatele siderurgi-
cianul, s`-[i ascund` lipsurile dând vina pe Frunz` a proiectat [i condus lucr`rile pri- ce, uzinele metalurgice, chimice etc. sunt
opozi]ie, sperând c` oamenii vor uita. Ingi- mei linii ferate, construit` exclusiv de ro- tot rodul concep]iei [i muncii a numero[i
nerul, pur [i simplu, nu poate nega c` el a mâni: linia Buz`u-M`r`[e[ti. Inginerul Ion ingineri români. Activit`]ile pluridisciplinare
gre[it. Dac` lucrarea nu este bun`, e con- G. Cantacuzino, asumându-[i execu]ia u- din ansamblul economiei [i al vie]ii de-
damnat." nui lot din aceast` construc]ie, a devenit pri- monstreaz` marea cuprindere a [tiin]ei in-
Rolul inginerului \n Rom#nia, înainte mul antreprenor român de lucr`ri publice. gineriei.
Business Press Construct 2008 15

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

"Podurile viitorului pe
Dun`rea de Jos"
Interviu cu domnul ing. Gheorghe Buzuloiu
– Stimate domnule ing. Gheorghe de pe uscat pe ap`. |n acest fel au Ca urmare a particip`rii efective
Buzuloiu, de ce considera]i domeniul ap`rut construc]iile hidrotehnice [i po- la realizarea acestui pod, ca [ef de
construc]iilor important [i vital într-oo durile (construc]ii). proiect pentru asisten]a tehnic` [i ela-
societate? |n prezent, societatea a evoluat, borarea proiectelor la execu]ia lucr`-
– De la apari]ia omului pe p`- cerin]ele [i dorin]ele au crescut, unel- rilor, cunosc#nd etapele parcurse
m#nt, se poate spune c` preocuparea tele s-au perfec]ionat, au ap`rut noi pentru realizarea lui, care au dep`[it
lui s-a orientat spre realizarea de con- materiale [i tehnologii de execu]ie per- 50 de ani [i datorit` num`rului redus
struc]ii. Dac` la \nceput omul a locuit formante la \ndem#na omului, care de travers`ri ale Dun`rii pe teritoriul
\n pe[teri naturale, odat` cu l`rgirea continu` s` realizeze construc]ii pen- Rom#niei, am apreciat c` este nece-
orizontului c`tre alte spa]ii, a fost obli- tru cl`diri, drumuri [i poduri, preocu- sar` o analiz` a oportunit`]ilor care s`
gat s`-[i amenajeze un ad`post pen- pare care determin` domeniul con- motiveze \n viitor realizarea unor noi
tru protec]ia \mpotriva agresiunii ani- struc]iilor s` r`m#n` vital pentru dez- travers`ri permanente de cale ferat`,
malelor, a mediului [i, de ce nu, pentru voltarea [i viabilitatea societ`]ii. rutiere sau mixte.
intimitate. Astfel au ap`rut locuin]ele Comparativ cu alte domenii de Pornind de la aceast` idee, \n a-
(construc]iile). activitate, domeniul construc]iilor, prin nul 1988, cu ocazia s`rb`toririi a 35
Primele ad`posturi rudimentare e- diversitatea lui are o evolu]ie mai len- de ani de la \nfiin]area IPTANA – Insti-
rau improvizate din materiale locale la t`, fiind dependent de \ndem#narea, tutul de Proiect`ri, Transporturi Auto,
\ndem#n`, \n principal arbu[ti, crengi creativitatea [i, de ce nu, de necesi- Navale [i Aeriene, am publicat pentru
de copaci etc. Calitatea [i siguran]a tatea particip`rii efective [i a contribu- prima dat` \n Buletinul Informativ al
construc]iilor s-a dezvoltat \n timp, pa- ]iei omului, prin munca sa. institutului, articolul "Considera]iuni cu
ralel cu \ndem#narea oamenilor [i \m- privire la oportunitatea realiz`rii unor
bun`t`]irea uneltelor. Cu siguran]` c` – Care au fost argumentele ce noi travers`ri permanente ale Dun`-
uneltele de t`iere din catogoria topoa- v-aau determinat s` publica]i cartea "Po- rii", articol ap`rut [i \n num`rul 5 al
relor au fost primele mijloace la \nde- durile viitorului pe Dun`rea de Jos"? Revistei Transporturilor din anul 1990.
m#na omului ce au r`mas [i p#n` \n – Primul contact cu Dun`rea l-am |n aceast` prim` redactare au fost f`-
prezent (toporul, barda [i tesla). avut \n anul 1954, ca angajat la |ntre- cute aprecieri pentru realizarea unor
Nevoia de a se deplasa, pentru a- prinderea de Construc]ii 172 Br`ila [i travers`ri permanente ale Dun`rii la
gonisirea hranei a obligat omul s` par- mai t#rziu \n anul 1959 ca proiectant, Tulcea, Gala]i, Br`ila [i C`l`ra[i.
curg` distan]e mari, adesea cu obsta- c#nd au fost reluate studiile pentru L`rgirea preocup`rilor pentru rea-
cole (r#uri sau v`i ad#nci), pentru de- realizarea unui pod peste Dun`re la lizarea unor noi travers`ri permanente
p`[irea lor fiind obliga]i s` foloseasc` Giurgeni – Vadu Oii. |n calitate de in- m-a determinat s` dezvolt articolul,
treceri naturale sau s` amenajeze tra- giner proiectant, [ef al unui colectiv de odat` cu extinderea aprecierilor f`cu-
vers`ri locale. La \nceput din liane, din proiectare din Institutul de Proiect`ri, te pentru amplasamentele Gala]i, Br`-
arbori pr`v`li]i peste obstacole, mai Transporturi [i Telecomunica]ii, am a- ila [i Sulina de pe teritoriul rom#nesc
t#rziu pun]i din lemn care ofereau mai plicat un studiu de amplasament pen- al Dun`rii, Turnu M`gurele – Nicopole,
mult` siguran]` [i apoi poduri (con- tru realizarea unor travers`ri cu poduri Bechet – Oreahova [i Calafat – Vidin \n
struc]ii). rutiere la Gala]i, Br`ila, Giurgeni, Cer- rela]iile cu Bulgaria [i Moldova Nou`
Odat` cu dezvoltarea comunit`]i- navod` [i C`l`ra[i. \n rela]iile cu Iugoslavia.
lor [i apari]ia ro]ii [i folosirea animale- A fost ales amplasamentul Giur- Pornind de la realitatea c` Rom#-
lor pentru trac]iune, au crescut [i ne- geni – Vadu Oii, a[ezat \n centrul de nia, riveran` Dun`rii pe 1075 km, are
voile de transport de hran`, de mate- greutate al rutelor de transport spre cel mai redus num`r de travers`ri per-
riale [i, de ce nu, de oameni. Aceast` Constan]a, acesta av#nd o valoare de manente [i de la existen]a unor studii
activitate a cerut trecerea de la poteci investi]ie redus`. Primele studii [i a- [i aprecieri publicate \n articole [i \n
la drumuri (construc]ii). precieri cu privire la realizarea unui publica]ii separate, am considerat c`
Traversarea r#urilor, a b`l]ilor [i pod peste Dun`re \n zona Giurgeni au pentru o abordare mai u[oar` a tema-
lacurilor a impus amenajarea unor mij- fost f`cute \n anul 1915, reluate \n ticii este util ca toate aceste puncte de
loace plutitoare [i astfel au ap`rut plu- 1937, 1942, 1959 – 1961 [i \n faza fi- vedere s` fie concentrate \ntr-o publi-
tele [i b`rcile, precum [i nevoia de a- nal` \n 1966, podul fiind dat \n folosin- ca]ie unic`. Astfel, \n anul 2006, am
menajare a malurilor pentru trecerea ]` \n decembrie 1970. editat cartea "Podurile viitorului pe
16 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]iile \n România
Dun`rea de Jos", care a ob]inut pre- podurile de cale ferat`, probabil ar fi struc]iilor va r`m#ne o activitate per-
miul AGIR 2006. Cartea cuprinde [i orientat traseul autostr`zii Bucure[ti- manent` cu o evolu]ie favorabil` [i si-
un capitol de prezentare a podurilor Constan]a spre traversarea Dun`rii gur`, fapt ce determin` o preocupare
realizate peste Dun`re, \ncep#nd cu po- pe podul existent la Giurgeni. permanent` pentru dezvoltarea activi-
dul Traian de la Drobeta-Turnu Severin. t`]ii de cercetare, proiectare, realiza-
P#n` \n prezent, audien]a publica- – Ce sfaturi da]i tinerilor ingineri rea de materiale noi, performante [i
]iei este nesemnificativ`, cu toate c`, constructori [i care este mesajul vis- de \mbun`t`]irea tehnologiei de exe-
elaborarea studiilor pentru realizarea a-vvis de acest domeniu? cu]ie.
unor lucr`ri de infrastructur` este o – Activitatea \n domeniul con- Recomand tinerilor care sunt \n
activitate de durat`. Aceste lucr`ri re- struc]iilor, \n special a lucr`rilor de in- etapa de preg`tire sau de alegere a
prezint` un factor determinant \n dez- frastructur` este determinant` \n dez- profesiei, domeniul construc]iilor care
voltarea economic` [i social` a zone- voltarea economic` [i social` a unui le poate asigura cu certitudine o sigu-
lor aferente [i \n majoritatea cazurilor stat, at#t \n prezent, c#t [i \n viitor, si- ran]` [i perspectiv` pentru viitor. De
\n rela]iile interna]ionale. tua]ie ce impune permanent realiza- asemenea, tinerilor ingineri construc-
Prin pozi]ia ei, Rom#nia, cu ob- rea de capacit`]i cu o rat` de cre[tere tori le sugerez s` se implice \n c#t mai
stacolul principal Dun`rea, este pun- pozitiv`. mare m`sur` profesional [i afectiv \n
tea de leg`tur` \n rela]ia Nord-Sud. |n De asemenea, este [tiut c` [i ce- aceast` activitate, pornind de la faptul
acest sens, putem men]iona c` reali- le mai performante construc]ii au o du- c` la \nceputul realiz`rii construc]iilor,
zarea sectorului de autostrad` Fe- rat` de viabilitate limitat` [i c` pe du- de la etapa idee-vis, se ajunge la eta-
te[ti-Cernavod`, la promovarea c`ru- rata folosin]ei sau exploat`rii au nevo- pa final` de realizare a acestora.
ia am contribuit \n mod esen]ial, a fa- ie de lucr`ri de \ntre]inere, repara]ii, Se mai poate spune, c` nu exist`
vorizat realizarea autostr`zii Bucu- reabilitare sau modernizare, activitate meserie bun` sau rea, exist` numai
re[ti-Constan]a pe cel mai scurt tra- care, de asemenea, are o rat` de dez- meserii bine f`cute, care duc \ntotdea-
seu. Nerealizarea \n paralel a sectorul voltare pozitiv`. |n aceste condi]ii, a- una la rezultate profesionale [i mate-
de autostrad` Fete[ti-Cernavod` cu preciez c` activitatea \n domeniul con- riale favorabile.

Business Press Construct 2008 17

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Ing. Elie Radu


(1853 – 1931)
Inginer constructor de poduri [i [ose- dup` Marea Unire din 1918. În Ministerul
le, pedagog [i academician, Elie Radu Lucr`rilor Publice a avansat continuu, o-
s-a dovedit un lupt`tor pentru drepturile cupâd func]ii ca subdirector, director [i di-
profesionale ale inginerilor, stimulând [i rector general, ajungând la gradul de ingi-
îndrumând crea]ia inginereasc`. ner inspector general clasa I. A construit
Elie Radu a v`zut lumina zilei la 20 650 km de c`i ferate dup` concep]ii pro-
aprilie 1853, la Boto[ani. Dup` absolvirea prii. Unul dintre cele mai importante trasee
[colii primare [i a gimnaziului la Boto[ani, de cale ferat` realizate de el este linia
a fost trimis la Ia[i ca s`-[i continue studii- Târgu Ocna – Com`ne[ti – Palanca. A
le la Academia Mih`ilean`. Tat`l s`u, om proiectat [i realizat numeroase poduri din
receptiv pentru progres [i înv`]`tur`, l-a beton armat [i tabliere metalice, o realiza-
încurajat în hot`rârea lui de a deveni ingi- re deosebit` fiind considerat` legarea ma- creat un stil unic, pur rom#nesc, \n con-
ner. Astfel, tân`rul Elie a plecat la Bru- lurilor Siretului prin opt poduri. În 1889, Elie struc]ia sta]iilor de cale ferat` – p#n` la
xelles, în anul 1872, unde a urmat cursu- Radu realizeaz` o sta]ie de captare a a- acel moment, copiate dup` modele en-
rile la [coala Politehnic`, pe care a absol- pei subterane la Bragadiru, unic` în Euro- gleze[ti sau germane. Elegan]a deosebi-
ivit-o în 1877, ob]inând tiltlul de inginer pa, [i prima re]ea de alimentare a ora[ului t`, tr`inicia materialelor folosite (piatr`,
diplomat. În decembrie 1877, dup` întoar- Bucure[ti. Ulterior a mai realizat [i ali- caramid` [i lemn), elementele decorative
cerea în ]ar`, [i-a realizat visul adoles- mentarea cu ap` a ora[elor Boto[ani, inspirate din arta popular` rom#neasc`,
cen]ei intrând în serviciul Ministerului Lu- Sinaia, Drobeta Turnu-Severin, Târgovi[- s`lile de a[teptare mari, cu plafoane reali-
cr`rilor Publice, unde a debutat ca inginer te [i Ia[i. Tot lui i se datoreaz` proiectarea zate din lemn [i cu decora]iuni aurite, la
al`turi de Anghel Saligny, la controlul lini- [i construirea a 60 de cl`diri de g`ri, re- care se adaug` utilizarea c`r`mizii de
ei ferate Ploie[ti-Predeal. marcabile fiind cele de la Curtea de Ar- Ciurea [i a ancadramentelor de piatr` la
Inginerul Elie Radu a contribuit la con- ge[, Com`ne[ti [i Gala]i. ferestre [i u[i sunt tot at#tea "semn`turi"
struirea [oselelor transcarpatice, realizate Cl`dirile proiectate de Elie Radu au ale celebrului arhitect. Remarcabil este [i
faptul c` \n proiectele sale a ]inut cont [i
de specificul arhitectural al fiec`rei regi-
uni.
Pe l#ng` construc]iile feroviare, ope-
ra academicianului Elie Radu cuprinde [i
[osele (C`l`ra[i – Lehliu, Moroieni – Si-
naia, T#rgu Jiu – Frontiera Veche (C#rli-
gul Caprei), Lotru – C#ineni, Com`ne[ti –
Palanga, T#rgu Ocna – Sl`nic, Todire[ti –
Tibana, H#rl`u – Dolhasca), precum [i 20
de km de poduri rutiere [i feroviare.
De asemenea, sub conducerea sa a
fost proiectat` [i realizat` construc]ia cl`-
dirii Ministerului Lucr`rilor Publice, în pre-
zent Prim`ria Capitalei, Casa Personalu-
lui din Sinaia [i B`ile Mamaia.
În 1894, a fost numit profesor la
[coala Na]ional` de Poduri [i Construc]ii
Civile, unde a predat cursurile de Trigono-
metrie, Poduri [i Construc]ii Civile. La înfi-
in]area [colii Politehnice din Bucure[ti, în
1920, a predat aici cursurile: Procedee
generale de construc]ii [i Edilitate – curs
ce se referea la canalizarea [i aprovizio-
narea cu ap` a centrelor urbane. Având în
vedere realiz`rile sale importante, Acade-
mia Român` l-a ales Membru de Onoare
în anul 1927. De asemenea, a de]inut
func]ia de pre[edinte al Societ`]ii Politeh-
nice în anii 1898, 1903 [i 1904.
Dup` o munc` neîntrerupt`, s-a stins
din via]` la 10 octombrie 1931, la vârsta
de 78 de ani, l`sând în urm` o oper` pen-
tru eternitate.
18 Business Press Construct 2008

CMYK
Speciali[ti de elitã

Ing. Anghel I. Saligny


(1854 – 1925)
Inginerul Anghel Saligny, reprezint` o mei asocia]ii durabile a inginerilor rom#ni,
adev`rat` legend` a istoriei marilor con- "Societatea Politehnic`", av#nd ca pre[e-
structori ai C`ilor Ferate din Rom#nia. S-a dinte pe ing. Dimitrie Frunz` [i printre cei
n`scut la 19 aprilie 1854 \n satul {erb`- 52 de membri fondatori pe inginerul Anghel
ne[ti, judetul Gala]i, ca fiu al profesorului Saligny. |ntre anii 1895 – 1897 [i 1910 – 1911
Alfred S. Saligny, de origine francez`, sta- a fost pre[edinte al acestei societ`]i. Prin per-
bilit \n 1845 \n Moldova, la Foc[ani, fonda- sonalitatea sa a m`rit num`rul de membri [i
tor al unui pension particular pentru educa- a ridicat prestigiul acesteia \n opinia public`.
rea copiilor proveni]i din familii bogate. |n anul 1883 a fost numit inginer [ef la
Anghel Saligny [i-a f`cut clasele prima- Serviciul de c`i ferate [i poduri, \n aceast`
re la pensionul \nfiin]at de tat`l s`u, dup` calitate proiect#nd [i construind numeroase
care a urmat cursurile gimnaziale la Foc- poduri metalice, \nlocuind astfel podurile exe-
[ani [i cursul superior al liceului din Potsdam. cutate necorespunz`tor de companiile str`-
Fiind atras de astronomie, s-a \nscris la Uni- ine, dintre care cel mai important a fost cel
versitatea din Berlin, unde l-a avut ca profe- de peste Siret, de la Cosme[ti, de 430 m lun- \n 1886 [i la care a reu[it ing. A. Saligny.
sor pe celebrul L. Helmholtz, iar ulterior a ur- gime. Numit [ef al Serviciului docuri \n anul Timp de doi ani, \nconjurat de fo[tii s`i stu-
mat cursurile de inginerie la {coala Superi- 1884, func]ie \n care a lucrat p#n` \n anul den]i de la {coala de Poduri [i {osele din
oar` Tehnic` Charlottenburg din Germania 1901, inginerul Anghel Saligny a proiectat Bucure[ti, a lucrat la definitivarea proiectu-
(1870-1874), la care predau ilu[trii profesori [i construit silozurile de beton armat de la lui, care constituie un exemplu de precizie.
ingineri constructori Schwedler [i Franzius. Br`ila (1888) [i Galati (1889), construc]ii ca- La 9 noiembrie 1890 s-a pus piatra funda-
Dup` ob]inerea diplomei de inginer con- re exist` [i ast`zi, situ#ndu-se \n avangar- mental` a construc]iei podului, care a fost
structor \n anul 1875, a lucrat la construc]ia da constructorilor din timpul s`u. inaugurat la 14 septembrie 1895.
c`ii ferate Cottbus – Frankfurt pe Oder, sub Av#nd un talent de crea]ie tehnic` de- La momentul inaugur`rii era cel mai
conducerea prof. G. Mehrtens. |ntors \n ]a- osebit, el a proiectat [i construit primele po- lung pod din Europa (4088m) [i al treilea
r`, a fost numit la 1 ianuarie 1876 inginer or- duri cu destina]ie dubl` din ]ara noastr`, pen- ca m`rime din lume. |n afara podului prin-
dinar clasa a III-a, \n Serviciul poduri [i [o- tru calea ferat` [i [osea. A construit poduri cipal peste Dun`re, a fost executat podul
sele din Ministerul Lucr`rilor Publice, sub \n lungime de 1.100 m pe linia Buz`u-M`- peste bra]ul Borcea, cu trei deschideri de
conducerea ing. Gh. Duca. Lucr`rile de e- r`[e[ti, de 535 m pe linia Filia[i-Tg.Jiu, de c#te 140 m [i viaducte av#nd 60 de des-
xecu]ie a c`ilor ferate din Principatele Ro- 482 m pe linia Bac`u-Piatra Neam] [i de chideri de 42-60 m. Pentru aceast` lucrare
m#ne[ti erau concesionate unor firme str`- 4088 m pe linia Fete[ti-Cernavod`. La con- a fost realizat un impresionant volum de
ine, inginerii rom#ni fiind \n acele timpuri an- struirea podurilor, ing. Anghel Saligny a in- excava]ii, 62.000 de metri cubi de s`p`turi
gaja]i numai ca supraveghetori de lucr`ri. trodus numeroase inova]ii, care au st#rnit pentru funda]ie, p#n` la 30 m ad#ncime
Saligny a fost printre aceia care au luptat pen- interesul speciali[tilor din str`inatate. Pen- sub ap`, peste 100.000 de metri cubi de
tru preluarea concesiunilor de construc]ie tru picioarele de poduri a folosit tuburi me- zid`rie pentru pile, utiliz#ndu-se 1.600 de
a c`ilor ferate de c`tre firme rom#ne[ti. talice de diametru mare. Studiile tehnico- vagoane de o]el. Aceast` grandioas` lu-
|n anul 1879, dup` o campanie de pre- economice, \ntocmite de Saligny pentru fi- crare este utilizat` [i ast`zi, dup` mai bine
s` sus]inut`, \n care Saligny a avut un rol ecare lucrare, r`m#n de referin]`. de o sut` de ani de func]ionare, [i poate fi
important, se \ncredin]eaz` pentru prima da- Cea mai cunoscut` lucrare a sa, apre- admirat` pentru frumuse]ea ei artistic`.
t` inginerilor rom#ni construirea liniei fera- ciat` \n toat` lumea, exemplu de tehnic` ire- O alt` lucrare important`, construc]ia
te Buz`u-M`r`[e[ti, care s-a realizat \n con- pro[abil`, este linia ferat` Fete[ti-Cerna- portului Constan]a, \nceput` de inginerul
di]ii tehnice [i economice foarte bune. La 18 vod`, care trece peste zonele ml`[tinoase Gh. Duca a fost continuat` p#n` la finaliza-
octombrie 1881, c#nd s-a inaugurat prima [i traverseaz` Dun`rea. Proiectul pentru con- re de A. Saligny, care a executat [i cele trei
linie ferat` construit` de rom#ni, \n prezen- struirea acestui tronson de cale ferat` a silozuri \n sistemul celulelor din elemente
]a regelui Carol I, s-a hot`r#t \nfiin]area pri- constituit un concurs \n 1883, care s-a repetat prefabricate (1906-1910).
Activitatea didactic` a lui Saligny a \n-
ceput \n 1884, c#nd a fost numit la {coala
Na]ional` de Poduri [i {osele din Bucu-
re[ti, [ef al Catedrei de poduri. El a p`r`sit
catedra \n 1914.
A de]inut func]ii importante \n Ministe-
rul Lucr`rilor Publice [i aceea de ministru
\n anii 1918-1919. Recunoscut ca un mare
inginer al timpului, a fost decorat cu ordinul
Ofi]er al Legiunii de Onoare \n grad de ma-
re ofi]er, de c`tre Fran]a, \n anul 1908.
A fost ales membru corespondent al
Academiei Rom#ne la 31 martie 1892,
membru titular la 7 aprilie 1897, vicepre[e-
dinte \ntre 26 martie 1901-23 martie 1904
[i pre[edinte \ntre 18 aprilie 1907-25 mai
Podul de la Cernavod` 1910, fiind primul inginer \n aceast` func]ie.
A \ncetat din via]` la 17 iunie 1925.
Business Press Construct 2008 19

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Ing. Mihail

Erba]u

(1942 – 2004)
"Trebuie s` ai curajul s` drum necunoscut, f`r` a avea pierdut unul dintre constructorii
faci afirma]ii imperfecte, s` nici un ban, doar experien]a, pri- de elit`, iar noi am pierdut pen-
renun]i la a-]i atribui meritul de ceperea [i entuziasmul nostru" tru totdeauna un prieten ce ne-
a fi f`cut tot ceea ce se putea – MIHAIL ERBA{U, Business a fost ca un p`rinte. Acum, du-
face, de a fi spus tot ceea ce se Press, august 2003. p` patru ani de la moartea o-
putea spune, \ntr-un cuv#nt, de |ncep#nd cu anul 1999, SCC mului de afaceri MIHAIL ERBA-
a-]i sacrifica orgoliul \n favoa- ERBA{U SA a cunoscut o cre[- {U, o lacrim` de aducere amin-
rea dorin]ei de a te face util [i tere spectaculoas` a cifrei de te ne inund` obrazul. Am \nv`-
de a \mbun`t`]i mersul progre- afaceri. Seriozitatea, competen- ]at s` comemor`m cu decen]`
sului" – LAVOISIER. ]a tehnic` [i managerial` au [i respect personalit`]ile mar-
MIHAIL ERBA{U s-a n`s- propulsat compania \n mijlocul cante ce ne-au p`r`sit [i care
cut la 1 noiembrie 1942 \n co- celor mai mari proiecte din Ro- de-a lungul \ntregii activit`]i au
muna L`unele de Sus \n jude- m#nia, proiecte c#[tigate \n ur- slujit cu credin]` un ideal. Am
]ul Arge[ [i a absolvit Faculta- ma unor licita]ii interna]ionale. \nv`]at c` mai presus de via]`,
tea de Construc]ii Hidrotehnice De o modestie exemplar`, de orgolii [i de interese este e-
din Bucure[ti \n anul 1971. |n domnul MIHAIL ERBA{U nu a ternitatea.
perioada 1971 – 1990 a lucrat, acceptat statutul de lider, fiind |n fiecare an, pe data de 21
ca inginer constructor, la Între- de p`rere c` recunoa[terea [i iunie ne vom aminti cu durere
prinderea de Construc]ii Edilita- respectul pe pia]a construc]iilor \n suflet de cel pe care l-am
re [i Drumuri Bucure[ti, parcur- sunt determinate de realizarea cunoscut cu to]ii ca o personali-
g#nd toate treptele ierarhiei, \n- la termen a contractelor, de ca- tate marcant` a mediului de a-
cep#nd cu [ef de punct de lu- litatea lucr`rilor, de seriozitatea faceri rom#nesc. Colectivul re-
cru p#n` la func]ia de director. [i profesionalismul impuse de dac]iei Business Press va p`s-
Aceasta este, pe scurt, bio- \ntreaga echip` a societ`]ii. tra vie imaginea inginerului MI-
grafia domnului MIHAIL ERBA- Urm#nd principiile bunicului HAIL ERBA{U, un lucru fiind
{U, ajuns \n timp un cunoscut om s`u, MIHAIL ERBA{U s-a con- cert, l-am pierdut nu numai pe
de afaceri [i pre[edinte al socie- siderat un om \mplinit, av#nd o inginerul de carier`, colaborato-
t`]ii SCC ERBA{U SA, un brand so]ie extraordinar`, care i-a rul [i prietenul MIHAIL ERBA{U,
\n economia rom#neasc`. fost al`turi tot timpul [i i-a ridi- ci [i pe omul MIHAIL ERBA{U,
"Societatea de construc]ii cat moralul atunci c#nd era de- pe cel c`ruia nu-i vom uita nici
ERBA{U este rodul curajului pe primat sau stresat de proble- numele, nici amintirile, nici pri-
care l-am avut \n 1990, c#nd, mele cotidiene [i doi fii de care virile, nici z#mbetul [i optimis-
\mpreun` cu doar trei ingineri [i era foarte m#ndru. mul, nici \ncuraj`rile [i sfaturile
30 de lucr`tori, am pornit pe un |n anul 2004, Rom#nia a p`rinte[ti.
20 Business Press Construct 2008

CMYK
Speciali[ti de elitã

Ing. Petru C`linescu


(1932 – 2006)
N`scut pe 3 aprilie 1932 \n Bucu- Ca urmare a muncii neobosite, dar
re[ti, ing. Petru C`linescu, a absolvit [i a rezultatelor profesionale, ing. Petru
Liceul Mihai Viteazu [i Institutul de C`i C`linescu a fost decorat cu "Meritul
Ferate, Poduri [i Tunele din Bucure[ti, Ceferistului" (1984) [i cu "Titlul de O-
\ntre anii 1951-1956, fiind unul dintre noare" pentru finalizarea podurilor du-
studen]ii de excep]ie. Dup` absolvirea n`rene Fete[ti-Cernavod`, \n anul
facult`]ii, \n 1956, a activat \n cadrul 1987.
Ministerului de Construc]ii – |ntreprin- A fost una dintre personalit`]ile re-
derea de Prefabricate Progresul, ca in- prezentative ale genera]iei sale de in- fiind singurele care au deconspirat tre-
giner constructor, respectiv [ef control gineri constructori, mentorul unor lu- cerea sa \n nefiin]` \n anul 2006.
tehnic de calitate. Un an mai t#rziu es- cr`ri speciale de art` de interes na]io- "Domnul Petru C`linescu, inginer
te angajatul Trustului de Construc]ii al nal c`rora le-a dedicat \ntreaga sa ac- talentat [i bine preg`tit profesional, cu
Capitalei ca inginer constructor, [ef de tivitate de peste 35 de ani. Profesiona- profunde cuno[tin]e teoretice [i prac-
lot [i [ef de [antier. lismul de cinci stele [i munca ne\ntre- tice dob#ndite \n cei peste 32 de ani de
La \nceputul anului 1959 este rupt` au fost coordonatele vie]ii sale, activitate \n cadrul ISPCF, a parcurs
transferat \n Ministerul Transporturilor de la care nu s-a ab`tut nici un minut [i toate treptele ierarhice, de la inginer
[i Telecomunica]iilor, la Institutul de care i-au umplut existen]a p#n` c#nd, proiectant \ncep`tor p#n` la inginer
Proiect`ri C`i Ferate, unde a activat pe nedrept, a trebuit s` pl`teasc`, ur- proiectant principal, \n vremuri \n care
peste 32 de ani, \n func]iile de inginer mare a neobositei sale activit`]i, tribu- aceste grada]ii se dob#ndeau \n urma
proiectant, inginer proiectant principal, tul suprem. |n via]a de familie a fost un unor concursuri serioase [i exigente.
[ef colectiv, inginer proiectant [ef, func- so] [i tat` model, s`dind cu fiecare zi o |n toat` aceast` perioad` a participat
]ii care l-au mobilizat \n coordonarea u- floare a dragostei, respectului [i cin- cu devotament la proiectarea tuturor
nor lucr`ri de poduri, c`i ferate [i tu- stei, oferind \n acela[i timp mai mult lucr`rilor de art` importante realizate
nele, de mare importan]` pentru Ro- dec#t poate a primit vreodat`. Modest pe calea ferat`, culmin#nd cu noile po-
m#nia. Coordonator de proiect pentru prin educa]ie, [i-a iubit semenii mai duri peste Dun`re, dintre Fete[ti [i
mul]i dintre studen]ii Facult`]ii de C`i mult dec#t pe sine, [i-a respectat co- Cernavod`. Cu mult profesionalism [i
Ferate, Drumuri [i Poduri, ing. Petru lectivul [i [i-a idolatrizat familia, pilda d`ruire, a participat nemijlocit la pro-
C`linescu a fost coautor al multor lu- sa fiind c`l`uz` pentru mul]i dintre ti- iectarea infrastructurii acestor poduri,
cr`ri de specialitate, dar [i promotorul nerii s`i colegi. Inginerul Petru C`lines- conduc#nd \ntre 1979 [i 1990 colecti-
unor inven]ii [i inova]ii, semn#nd \n cu a fost un om de mare angajament [i vul de ingineri speciali[ti, proiectan]i,
cartea de aur a constructorilor podari cuv#nt, un caracter deosebit [i un su- desenatori care a avut sarcina proiec-
din Rom#nia, al`turi de mari personali- flet sensibil, nobil [i onest. A p`r`sit t`rii suprastructurii podurilor dun`rene.
t`]i din domeniu. via]a a[a cum a tr`it, urmele suferin]ei Om \nzestrat cu o deosebit` bun`-
tate sufleteasc`, a fost iubit de majori-
tatea celor care l-au cunoscut [i care-l
alintau cu diminutivul }u]u. Onestitatea
[i delicate]ea sufleteasc` a celui care
a fost ing. Petru C`linescu nu i-au per-
mis s` intre \n jocurile de culise [i intri-
gile care au urmat Revolu]iei. Ca s` \n-
]elege]i mai bine cine a fost ing. Petru
C`linescu trebuie subliniat c` el nu a
fost implicat \n activit`]i politice, astfel
c` gestul s`u de a nu se implica \n e-
venimentele din Decembrie 1989 a fost
interpretat de noi, cei care l-am cunos-
cut foarte bine, ca fiind al omului care
nu a acceptat \nlocuirea unor activi[ti
privilegia]i cu al]ii. Bl#nd [i \n]eleg`tor,
inginerul Petru C`linescu a r`mas \n
memoria oamenilor care l-au cunoscut,
colegi [i colaboratori, o figur` luminoa-
s`, un profesionist de excep]ie [i un e-
xemplu demn de urmat." – inginer
Toader MIHALI – I.S.P.C.F.
Business Press Construct 2008 21

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Ing. Ef t enie
Dane\i
(1949 – 1999)

"Paul vine, Paul pleac`, noi "din p`mânt ai fost creat [i \n [antier, [ef de [antier [i direc-
de la Paula bani primim" – a- p`mânt vei merge" spune Sfân- tor, iar \n ultimii 11 ani director
cesta este titlul unui interviu re- ta Scriptur`, f`r` s` iei cu tine general al societ`]ii OVERSEAS
alizat \n februarie 1998, ce ne a- nimic din ceea ce ai agonisit. CONDA, specializat` \n execu]ii
minte[te cu nostalgie discu]ia pur- Inginerul constructor Eftenie Da- de construc]ii civile [i industri-
tat` cu regretatul om de afaceri, ne]i, trecut \n lumea etern`, r`- ale, realizând lucr`ri de la te-
inginerul constructor Eftenie Da- m#ne una dintre personalit`]ile melie p#n` la forma final` la un
ne]i. reprezentative ale genera]iei sa- nivel de cinci stele.
Ing. Eftenie Dane]i s-a n`scut le de speciali[ti. Activitatea intens` [i mun-
\n Bucure[ti, la 16 decembrie 1949, Meseriei sale de credin]` i-a ca neîntrerupt` au fost coordo-
fiind absolvent al {colii tehnice dedicat întreaga activitate, de natele vie]ii sale, i-au umplut e-
“Staco” [i al Facult`]ii de Construc- peste 25 de ani, de inginer, to- xisten]a [i i-au dat sens, pân`
]ii Civile, Industriale [i Agricole. pograf [ef – compartiment To- când a trebuit s` pl`teasc`, ca
Totul este o de[ert`ciune – po, [ef de serviciu, [ef de lot urmare a acestei neobosite acti-
vit`]i, tributul suprem. |n via]a
de familie a fost un so] [i un ta-
t` model; nu [i-a neglijat nicio-
dat` \ndatoririle. {i-a iubit fiul [i
i-a s`dit în suflet calit`]i speci-
ale demne de urmat, exemplul
vie]ii lui constituind pentru to]i o
pild`. A fost un om de cuvânt,
un caracter deosebit [i un su-
fletist. A p`r`sit via]a a[a cum a
tr`it, \n aceea[i pozi]ie vertica-
l`, trec#nd \n nefiin]` în vara a-
nului 1999.
Continuarea activit`]ii pe ca-
re a ini]iat-o ing. Eftenie Dane]i
este asigurat` ast`zi de fiul s`u,
Mihnea Ionu] Dane]i, directorul
general al societ`]ii OVERSEAS
CONDA, urma[ \n profesia de
credin]` a tat`lui.
22 Business Press Construct 2008

CMYK
{nv`\`m@ntul
superior de construc\ii
din Rom@nia

Specializ`ri ]i discipline

Business Press Construct 2008 23

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Universitatea Tehnic`
de Construc\ii
Bucure]ti
Î
nv`]`mântul superior de Ion St`nculescu [i al]ii, care prin al doilea, de masterat.
construc]ii din România a str`daniile [i realiz`rile lor au pus |n prezent, câteva mii de ab-
luat fiin]` în anul 1864 prin bazele [tiin]ei [i tehnicii române[ti solven]i ai Universit`]ii Tehnice de
deschiderea la Bucure[ti a "{colii în construc]ii. Construc]ii Bucure[ti activeaz` în
de Poduri [i {osele, Mine [i Universitatea Tehnic` de Con - SUA, Canada, Germania, Fran]a,
Arhitectur`", transformat` în 1867 struc]ii din Bucure[ti (UTCB) are Italia, Spania, Israel, Africa de Sud
în "{coala de Poduri, {osele [i drept scop principal formarea spe- etc., preg`tirea solid` dobândit`
Mine" [i ulterior, în 1888, în ciali[tilor cu preg`tire superioar` în d#ndu-le posibilitatea s` se inte-
"{coala Na]ional` de Poduri [i construc]ii, instala]ii, ma[ini [i utila- greze [i s` se adapteze rapid la
{osele". Mai târziu, în anul 1921, je pentru construc]ii, ingineria me- condi]iile [i metodele de lucru din
aceasta a devenit [coala Politehni - diului, geodezie, precum [i în do- alte ]`ri. Pretutindeni, inginerii con-
c` din Bucure[ti, preg`tirea ingi- menii conexe, cum ar fi acela de structori forma]i la Bucure[ti sunt
nerilor constructori f`cându-se în traducere [i interpretare cu specific cota]i ca fiind cei mai buni profe-
cadrul Sec]iei de Construc]ii, denu- tehnic. UTCB dispune în prezent sioni[ti din domeniu.
mit` din 1938 Facultatea de Con- Colegiul de conducere al Uni-
struc]ii. În anul 1948, ca urmare a versit`]ii Tehnice de Construc]ii Bu-
Reformei Înv`]`mântului, Faculta- cure[ti este format din: prof. univ.
tea de Construc]ii s-a desprins din dr. ing. Johan NEUNER (rector),
[coala Politehnic` (devenit` Insti- prof. univ. dr. ing. Petre P~TRU}
tutul Politehnic) transformându-se (pre[edinte), prof. univ. dr. ing. An -
într-o institu]ie de înv`]`mânt su- ton CHIRIC~, prof. univ. dr. ing.
perior de sine-st`t`toare, numit` Anton ANTON, prof. univ. dr. ing.
"Institutul de Construc]ii" din Bucu- Mihail TOMA (prorectori), prof. univ.
re[ti. Începând cu anul universitar dr. ing. Radu DROBOT (secretar [ti-
1994-11995, Institutul de Construc]ii de un corp profesoral de elit` care in]ific al senatului). Facult`]ile din ca-
a devenit Universitatea Tehnic` de s-a eviden]iat atât prin rezultatele drul UTCB sunt conduse de: prof.
Construc]ii Bucure[ti. activit`]ii didactice [i de cercetare, univ. dr. ing. Daniela Ionela Euge-
{coala de construc]ii din Bucu- cât [i prin participarea nemijlocit` nia PREDA (decan Facultatea de
re[ti a format, de-a lungul timpului, la cele mai importante construc]ii Construc]ii Civile, Industriale [i A-
aproximativ 40.000 de ingineri spe- realizate în ]ara noastr`: 157 de gricole), prof. univ. dr. ing. Ioan BICA
ciali[ti, sub îndrumarea unor profe - profesori, 122 de conferen]iari, 1007 (decan Facultatea de Hidrotehni-
sori [i academicieni de renume ca: [efi de lucr`ri, 198 de asisten]i [i c`), prof. univ. dr. ing. Mihai DICU
Spiru Haret, Anghel Saligny, Elie preparatori. (decan Facultatea de C`i Ferate,
Radu, Gheorghe }i]eica, David E- Facult`]ile din cadrul Universi- Drumuri [i Poduri), prof. univ. dr.
manuel, Traian Lalescu, Andrei Io- t`]ii Tehnice de Construc]ii Bucu- ing. {erban LAZ~R (decan Facul-
achimescu, Gheorghe Filipescu, Ion Construc]ii Civile, Industriale
re[ti (C tatea de Instala]ii), prof. univ. dr.
Ionescu, N. Vasilescu Karpen, Au- [i Agricole; C`i Ferate, Drumuri [i ing. Ion DAVID (decan Facultatea
rel Bele[, Cristea Mateescu, Dumi- Poduri; Instala]ii; Utilaj Tehnologic; de Utilaj Tehnologic) [i prof. univ.
tru Dumitrescu, {tefan B`lan, Mi- Geodezie; Hidrotehnic`) ofer` o pre- dr. ing. Dumitru ONOSE (decan
hail Hangan, Victor Popescu, Ale- g`tire universitar` atât pentru pri- Facultatea de Geodezie).
xandru Steopoe, Radu Pri[cu, Emil mul ciclu, de licen]` cu durata de 4 Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 124,
Botea, Alexandru Gheorghiu, An- ani, în urma c`ruia se ob]ine califi- sector 2, Bucure[ti. Tel.: 021.242.
drei Caracostea, Panaite Mazilu, carea de inginer, cât [i pentru ciclul 12.08. Fax: 021.242.07.81.
24 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]iile \n România

Facultatea de Construc\ii
Civile, Industriale
]i Agricole – UTCB
F
acultatea de Construc]ii Civile, Industriale (CCIA), \n cadrul facult`]ii au fost înfiin]ate alte do-
[i Agricole este continuatoarea direct` a u`: Inginerie Economic` \n Construc]ii (IEC) [i
tradi]iilor {colii Na]ionale de Poduri [i {o- Inginerie Urban` [i Dezvoltare Regional` (IUDR).
sele din Bucure[ti, prima [coal` superioar` tehnic` Din 1994 s-au organizat cicluri de studii apro-
din ]ar`, în cadrul c`reia studen]ii constructori erau fundate cu durata de 1 an pentru urm`toarele spe-
preg`ti]i în trei sec]ii: construc]ii, hidrotehnic` [i c`i cializ`ri: ingineria structurilor de construc]ii, ingine-
de comunica]ii. ria geotehnic`, metode avansate \n calculul con-
|n urma reformei înv`]`mântului din anul 1948 struc]iilor, management \n construc]ii [i tehnologii
Facultatea de Construc]ii Civile [i Industriale a în- speciale \n construc]ii.
deplinit un rol important în preg`tirea cadrelor teh- |n scopul desf`[ur`rii activit`]ii didactice [i de
nice superioare de constructori. |n 1968, au luat fi- cercetare [tiin]ific`, Facultatea de Construc]ii Civi-
in]` sec]iile de subingineri zi [i seral ale facult`]ii, le, Industriale [i Agricole dispune de un patrimoniu
iar în 1975 denumirea s-a schimbat în "Facultatea alc`tuit din construc]ii [i terenuri, laboratoare cu
de Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole", subli- dot`rile aferente [i biblioteca cu fondul de carte,
niindu-se astfel locul care-i revine în formarea de periodice [i standarde.
ingineri [i subingineri constructori pentru activitatea Activitatea de cercetare [tiin]ific` a cadrelor di-
de proiectare, cercetare [i executare a construc]ii- dactice se desf`[oar` în principal \n cadrul cate-
lor civile, social-culturale, industriale [i agrozooteh- drelor, utilizând dotarea tehnic` a acestora: re]elele
nice. locale de calculatoare [i laboratoarele (laboratorul
|n vederea asigur`rii speciali[tilor la noile con- de calcul [i informatic`, laboratorul catedrei Con-
di]ii socio-economice, \n anul 1994, pe l#ng` spe- struc]ii de Beton Armat, laboratorul de Construc]ii
cializarea Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole Metalice [i laboratorul de Dinamic`).
Colectivul profesoral al facult`]ii, format din pro-
fesori, conferen]iari, lectori, asisten]i [i preparatori
universitari, este \mp`r]it \n 15 catedre: Construc]ii
Civile Inginerie Urban` [i Tehnologie; Construc]ii
de Beton Armat; Construc]ii Metalice; Mecanic`,
Static` [i Dinamica Construc]iilor; Geometrie Des-
criptiv`, Desen Tehnic [i Infografic`; Management;
Rezisten]a Materialelor; Geotehnic` [i Funda]ii; Ma-
tematic` [i Informatic`; Limbi Str`ine [i Comuni-
care; Fizic`; Chimie [i Materiale de Construc]ii; So-
cio-uumane; Educa]ie Fizic`; Ma[ini de Construc]ii.
Echipa de conducere a Facult`]ii de Construc]ii
Civile, Industriale [i Agricole este format` din: prof.
univ. dr. ing. Daniela Ionela Eugenia PREDA (de-
can), prof. univ. dr. mat. Romic` TRANDAFIR, conf.
univ. dr. ing. Radu V~C~REANU, conf. univ. dr. ing.
Daniel STOICA (prodecani) [i S.l. univ. dr. ing. Va-
lentina MANEA (secretar [tiin]ific).
Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 122-124, sector 2, Bu-
cure[ti. Telefon: 021.242.12.08. Fax: 021.242.08.68.
Business Press Construct 2008 25

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Facultatea de C`i Ferate,


Drumuri ]i Poduri – UTCB
|
nv`]`m#ntul tehnic superior sonalitatea inginerului Anghel Sa- tatea Tehnic` de Construc]ii Bucu-
din Rom#nia \[i are originea ligny, care \n perioada sf#r[itului re[ti cu 6 facult`]i, una din aces-
\nc` din vremea domnitoru- de secol s-a remarcat prin reali- tea fiind Facultatea de C`i Ferate,
lui Barbu {tirbei care la 1850 a e- zarea unor lucr`ri inginere[ti de Drumuri [i Poduri, care \n prezent
laborat un "plan de organizare a excep]ie pentru acel timp: Podul preg`te[te speciali[ti pentru dome-
\nv`]`m#ntului ingineresc". |n ba- de la Cernavod`, cel mai lung pod niul construc]iilor \n transporturi,
za acestuia, \n ianuarie 1851 s-a metalic din Europa continental` \n num`rul mediu de studen]i variind
deschis {coala de Poduri [i {ose- acel moment – anul 1895, Silozu- \ntre 600 [i 700.
le, c`reia i-a fost conferit titlul de rile din portul Constan]a, bazine |n decursul timpului Faculta-
facultate. Ini]ial, aceasta a fost or- pentru exportul petrolului [i alte lu- tea de C`i Ferate, Drumuri [i Po-
ganizat` pe trei sec]iuni: poduri [i cr`ri portuare. Pentru realizarea duri a fost condus` de cadre di-
[osele; topografie; arhitectur`. acestor lucr`ri inginerul Anghel dactice de mare valoare care prin
|n evolu]ia \nv`]`m#ntului su- Saligny a apelat la absolven]i ai aportul lor au ridicat prestigiul fa-
perior tehnic din ]ara noastr`, un {colii Na]ionale de Poduri [i {o- cult`]ii: prof. univ. dr. ing. Iosif Craus,
moment important l-a reprezentat sele, care au probat cu aceast` o- prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel, prof.
reorganizarea {colii de Poduri [i cazie calitatea preg`tirii ingine- univ. dr. ing. Ilie Gheorghe, prof. univ.
{osele, \n anul 1881, l-a care ingi- re[ti care se realiza \n Rom#nia. dr. ing. Radu Petre Ionel, prof.
nerul Gheorghe Duca a avut o Dup` cel de-al II-lea r`zboi mon- univ. dr. ing. Virgil Fierbin]eanu, prof.
contribu]ie deosebit`. Sub condu- dial, a \nceput un proces \ndelun- univ. dr. ing. Nicolae Popa [i prof.
cerea sa, institu]ia [i-a schimbat gat de modific`ri a unit`]ilor de \n- univ. dr. ing. Chiric` Anton.
denumirea \n {coala Na]ional` de v`]`m#nt superior de Construc]ii |n prezent, colectivul de con-
Poduri [i {osele. Prin eforturile [i Arhitectur`, astfel \nc#t \n anul ducere al facult`]ii este format din:
corpului profesoral din acel timp, 1959 \nva]`m#ntul superior de prof. univ. dr. ing. Mihai DICU (de-
planul de \nv`]`m#nt a fost \m- construc]ii era organizat sub de- can), conf. univ. dr. ing. Teodora
bog`]it cu discipline de specialita- numirea de Institutul de Construc- LABI{ CRE}U (prodecan) [i conf.
te inginereasc`: mecanic`, dru- ]ii Bucure[ti. |n cadrul acestuia univ. dr. ing. Ionu] Radu R~C~NEL
muri, poduri, drumuri de fier, hi- func]iona Facultatea de C`i Fera- (secretar [tiin]ific).
draulic` etc. te, Drumuri [i Poduri cu dou` sec- Adresa: B-dul Lacul Tei nr.
Printre profesorii care au pre- ]ii: CFDP [i Geodezie. 122 – 124, sector 2, Bucure[ti.
dat la {coala Na]ional` de Poduri Dup` 1993, Institulul de Con- Telefon: 021.242.12.08. Fax: 021.
[i {osele trebuie men]ionat` per- struc]ii Bucure[ti devine Universi- 242.07.77.
26 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]iile \n România

Facultatea
de
Instala\ii
UTCB
F
acultatea de Instala]ii c` realizarea instala]iilor de în- |n prezent, absolven]ii Facult`]ii
din cadrul Universit`]ii c`lzire, ventilare [i condi]ionare de Instala]ii sunt urm`ri]i de fir-
Tehnice de Construc]ii a aerului, de alimentare cu ap`, me înc` de pe b`ncile facult`]ii,
Bucure[ti este o facultate de stat, cu gaze naturale, electrice [i de iar salariile pe care le ob]in sunt
acreditat`, cu tradi]ie de circa 60 iluminat, acustice [i de automati- atractive. În plus, profesia permi-
de ani în domeniu. zare. Siguran]a înseamn` pro- te crearea de firme proprii, pen-
|nv`]`mântul tehnic superior tec]ia împotriva incendiilor, siste- tru care preg`tirea managerial`
care formeaz` ingineri în dome- me de alarmare, urm`rire video din facultate ofer` cuno[tiin]e
niul Instala]ii, din cadrul dome- etc. Facilit`]ile sunt reprezentate solide.
niului fundamental {tiin]e ingine- de ascensoare, elevatoare, tele- Corpul profesoral universitar
re[ti, a \nceput la Institutul de Con- fonie, re]ele pentru conectarea cal- al Facult`]ii de Instala]ii, format
struc]ii Bucure[ti \n octombrie culatoarelor etc. din 138 de cadre didactice (37
1949. Facultatea de Instala]ii o- Astfel, pentru preg`tirea ingi- de profesori, 36 de conferen]iari,
fer` \n prezent dou` specializ`ri nerului de instala]ii sunt necesa- 26 [efi de lucr`ri/lectori, 29 de
acreditate, respectiv: Instala]ii pen- re, în continuarea disciplinelor fun- asisten]i [i 10 preparatori) este
tru construc]ii [i Instala]ii [i echi- damentale – matematic`, fizic`, structurat pe catedre [i colecti-
pamente pentru protec]ia atmos- chimie, desen, calculatoare etc., ve, astfel: Instala]ii; Termotehni-
ferei. Din 1952 exist` [i cursuri discipline formative în domeniile c`; Electrotehnic`; Luminotehni-
la înv`]`mântul seral, iar din a- termic, hidraulic [i electric, nelip- c`; Hidraulic`; Matematic`; Limbi
nul 1994 cursurile de zi ale spe- sind din planurile de \nv`]`m#nt moderne; Chimie; Mecanic`; Fi-
cializ`rii de Instala]ii pentru con- discipline precum Termotehnica zic`; Inginerie Sanitar` [i Pro-
struc]ii se pot urma integral [i în [i aparate termice, Hidraulica [i tec]ia Apelor; Construc]ii; Mana-
limba francez`, prin colaborarea ma[ini hidraulice, Electrotehnica gement; Rezisten]`; Topografie;
facult`]ii cu Departamentul de In- [i ma[ini electrice. În acest mod Prelucr`ri mecanice [i Organe de
ginerie în limbi str`ine [i comuni- este creat suportul disciplinelor ma[ini; Discipline Socio-U Umane;
care din Universitatea Tehnic` de de specialitate: Instala]ii de în- Educa]ie Fizic`.
Construc]ii Bucure[ti. c`lzire, Re]ele termice, Instala]ii Conducerea facult`]ii este a-
Inginerul de instala]ii este pre- de ventilare [i climatizare, Insta- sigurat` de prof. univ. dr. ing. {er-
g`tit pentru activit`]i interesante la]ii frigorifice, Instala]ii sanitare ban LAZ~R (decan), conf. univ.
care sunt [i vor fi mereu [i \n ori- [i de gaze, Instala]i electrice, In- dr. ing. Rodica FRUNZULIC~,
ce loc necesare. Într-adev`r, con- stala]ii de iluminat, Automatiz`ri prof. univ. dr. ing. Liviu DRU-
struc]iile sunt create pentru oa- etc. GHEAN (prodecani) [i conf. univ.
meni, spre a fi locuite, vizitate sau Dezvoltarea domeniului, co- dr. mat. Camelia GAVRIL~ (se-
utilizate ca spa]ii pentru lucru. relat` cu buna preg`tire oferit` cretar [tiin]ific).
|ns`, instala]iile pentru construc- la nivel de licen]` inginerului de Adresa: B-dul Pache Proto-
]ii asigur` confortul, siguran]a [i instala]ii, au condus la existen]a popescu nr. 66, sector 2, Bucu-
facililit`]ile necesare ocupan]ilor unei solicit`ri deosebite de ab- re[ti. Telefon: 021.252.46.20. Fax:
sau vizitatorilor. Confortul impli- solven]i din partea angajatorilor. 021.252.68.80.
Business Press Construct 2008 27

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Facultatea de Geodezie – UTCB


F
acultatea de Geodezie p#nd cu anul 2006, odat` cu alini- m`rirea comport`rii construc]iilor.
din cadrul Universit`]ii erea programelor analitice cu ce- O importan]` crescând`, cu o
Tehnice de Construc]ii le europene, durata studiilor de li- influen]` [i un impact social ma-
Bucure[ti este una dintre cele cen]` este de 4 ani prin speciali- jor, o are activitatea specialistului
mai importante facult`]i tehnice zarea MTC: M`sur`tori Terestre geodez în planificarea, dezvolta-
din Rom#nia, singura \n acest do- [i Cadastru. rea [i reabilitarea propriet`]ilor
meniu, cu o bogat` istorie care Specializarea M`suratori Te- imobiliare, lucr`rilor cadastrale,
\ncepe \nc` din anul 1813 cu pri- restre [i Cadastru preg`te[te stabilirea valorii [i gestiunea pro-
ma [coal` de ingineri hotarnici [i speciali[ti pentru proiectarea, im- priet`]ilor imobiliare.
continu` p#n` \n prezent.
|n cadrul Politehnicii Bucu-
re[ti (\nfiin]at` \n anul 1921 prin
transformarea {colii Na]ionale de
Poduri [i {osele) disciplinele de
Topografie [i chiar de Geodezie
(cu un capitol de Fotogrametrie)
au constituit materii de baz` pen-
tru sec]iile [i facult`]ile de con-
struc]ii, mine, silvicultur`, exist#nd
[i o specialitate distinct` de Ca -
dastru (\n cadrul c`reia se predau
[i unele discipline de specialitate
care d`deau dreptul de ob]inere
a diplomei de inginer cadastral).
Odat` cu reforma \nv`]`m#n-
tului, din anul 1948, la Ia[i s-a inau-
gurat Institutul de M`sur`tori Te -
restre, prima {coal` din ]ara noas-
tr` care preg`tea speciali[ti cu
studii superioare (ingineri geodezi)
pentru a rezolva problemele din plementarea [i exploatarea sis- Facultatea de Geodezie dis-
domeniile topografiei, geodeziei, temelor informa]ionale geografice pune de un corp profesoral t#n`r,
fotogrametriei [i cartografiei, cu precum [i colectarea, stocarea, de \nalt` calificare, format din: 10
un num`r de circa 100 de studen]i. analiza [i vizualizarea datelor în profesori, 15 conferen]iari [i 20
|n 1951 institutul este transfe- cadrul acestor sisteme. [efi de lucr`ri [i asisten]i. Ace[tia
rat la Gala]i ca Facultate de M` - Folosind ultimele tehnologii alc`tuiesc structura celor dou` ca-
sur`tori Terestre, denumire sub din domeniu, speciali[tii geodezi tedre: Geodezie [i Fotogrametrie;
care a func]ionat p#n` \n 1952, trebuie s` asigure produc]ia de Topografie [i Cadastru.
c#nd [i-a schimbat denumirea \n h`r]i, planuri, documenta]ii, repre- La conducerea facult`]ii se a-
Facultatea de Geodezie Gala]i. |n zent`ri grafice [i rapoarte specifi- fl` o echip` format` din: prof. univ.
anul 1955 aceasta a fost transfe- ce la nivelul teritoriului na]ional. dr. ing. Dumitru ONOSE (decan),
rat` la Bucure[ti ca Sec]ie de Ge - În responsabilitatea lor intr`, conf. univ. dr. ing. Constantin MAR-
odezie a Facult`]ii de Drumuri [i de asemenea, determinarea po- CU (prodecan) [i conf. univ. dr. ing.
Poduri, iar \n 1991 ea redevine zi]iei obiectelor în spa]iu, precum Ricu TURCANU (secretar [tiin]i-
Facultate de Geodezie \n cadrul [i determinarea pozi]iei [i a ca- fic).
Institutului de Construc]ii Bucu- racteristicilor fizice [i geometrice Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 122
re[ti (\n prezent Universitatea ale lucr`rilor inginere[ti aflate pe, – 124, sector 2, Bucure[ti. Tele-
Tehnic` de Construc]ii Bucure[ti), sub sau deasupra suprafe]ei tere- fon: 021.242.12.08. Fax: 021.242.
cu durata studiilor de 5 ani. |nce- stre, trasarea, m`surarea [i ur- 07.81.
28 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]iile \n România

H
idrotehnica s-a dezvoltat
\nc` de acum 4000 – 5000
de ani \n Asia Mic`, India,
Egipt [i China prin amenaj`rile de ba-
raje, apeducte, diguri de protec]ie \m-
Facultatea de
potriva rev`rs`rii apelor mari, b`i pu-
blice, canalizari etc. Mai t#rziu, dome-
niul cunoa[te o dezvoltare deosebit`
\n Grecia [i \n Roma Antic`.
Secolele urm`toare au adus noi
Hidrotehnic`
dezvolt`ri teoretice [i aplicative ale a-
cestui domeniu, diversific#nd metode-
le [i tehnicile de studiu, de calcul [i de
realizare practic`. |n Rom#nia, primele
lucr`ri importante cu specific hidroteh-
UTCB
construie[te programul educa]ional, are ca obiectiv formarea speciali[tilor
nic au fost realizate cu multe secole \n de cercetare [i consultan]` urm`rind \n protec]ia factorilor de mediu (apa,
urm`: mori de ap`, elevatoare, alimen- solu]ionarea problemelor actuale ale aerul [i solul). |n contextul actual al
t`ri cu ap`, canaliz`ri, \ndiguiri, acumu- gestiunii resurselor de ap` [i ale ingi- integr`rii europene, capitolul "Mediu"
l`ri, canale navigabile, lucr`ri de iriga- neriei mediului. |n prezent, oferta edu- reprezint` o prioritate. O problem` de
]ii [i desec`ri etc. ca]ional` a facult`]ii este structurat` mare actualitate o constituie [i ap`ra-
Hidrotehnica este ast`zi un dome- pe patru specializ`ri, acoperind armo- rea \mpotriva dezastrelor naturale, \n
niu tehnic complex, oferind competen- nios cerin]ele domeniului: Inginerie Sa- general, [i a inunda]iilor, \n special.
]e multiple, de la cele specifice ingine- nitar` [i Protec]ia Mediului; Amenaj`ri Specializarea Automatic` [i Infor-
riei civile, la cele legate de gestiunea [i Construc]ii Hidrotehnice; Ingineria matic` Aplicat` formeaz` ingineri a-
resurselor de ap` sau de protec]ia Mediului; Automatic` [i Informatic` v#nd competen]e specifice domeniu-
mediului. Aplicat`. lui Ingineria Sistemelor pentru activi-
Facultatea de Hidrotehnic` din Specializarea Amenaj`ri [i Con- t`]i de creare [i administrare de siste-
Universitatea Tehnic` de Construc]ii struc]ii Hidrotehnice are ca obiectiv me informatice, sisteme automate \n
Bucure[ti \[i are originea, ca speciali- formarea speciali[tilor pentru proiec- construc]ii [i de sisteme de date geo-
zare, \n vechea {coal` Politehnic` din tarea, execu]ia [i exploatarea lucr`- spa]iale.
Bucure[ti care s-a fondat pe scheletul rilor hidrotehnice. Acestea sunt lucr`ri Corpul profesoral al Facult`]ii de
[i din baza material` a {colii Na]io- de dimensiuni [i costuri mari, care tre- Hidrotehnic` este \mp`r]it \n patru ca-
nale de Poduri [i {osele, una din pri- buie s` aib` o durat` de via]` impor- tedre (Construc]ii Hidrotehnice; Hidra-
mele institu]ii de \nv`]`m#nt superior tant` [i o fiabilitate ridicat`. ulic` [i Protec]ia Mediului; Inginerie
din Rom#nia, \nfiin]at` \n 1896. Facul- Specializarea Inginerie Sanitar` Sanitar` [i Protec]ia Apelor; Geoteh-
tatea de Hidrotehnic` a luat na[tere \n [i Protec]ia Apelor – ISPM este con- nic` [i Funda]ii) [i 12 colective de dis-
1949 c#nd s-a \nfiin]at Institutul de tinuatoarea specializ`rilor de Edilitate cipline.
Construc]ii, iar sec]ia de hidrotehnic` (1903 – 1948) [i Aliment`ri cu Ap` [i Decanatul facult`]ii este condus
a devenit facultate a acestui institut. Canaliz`ri (1948 – 1989). Lucr`rile de de prof. univ. dr. ing. Ioan BICA (de-
Cu o bogat` tradi]ie [i un corp pro- aliment`ri cu ap` [i canaliz`ri au c`- can), prof. univ. dr. ing. Radu S@R-
fesoral de prestigiu, Facultatea de Hi- p`tat un av#nt deosebit \n ultimii ani GHIU}~ (prodecan) [i prof. univ. dr.
drotehnic` este acreditat` pentru toa- datorit` insuficientei dezvolt`ri ale a- ing. Loretta BATALI (secretar [tiin]ific).
te ciclurile de \nv`]`m#nt superior – cestora [i finan]`rilor multiple venite Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 122 –
licen]`, masterat [i doctorat. din fonduri externe. 124, sector 2, Bucure[ti. Telefon: 021.
Facultatea de Hidrotehnic` \[i Specializarea Ingineria Mediului 242.12.08. Fax: 021.242.07.81.

Business Press Construct 2008 29

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Facultatea de Utilaj
Tehnologic – UTCB
F
acultatea de Utilaj Teh- Canada, Germania, Fran]a, Ita- terialelor [i elementelor prefabri-
nologic din UTCB, fon- lia, Spania, Grecia, Israel, Aus- cate pentru construc]ii.
dat` în 1951, este o fa- tralia etc. fiind cota]i printre cei Specializarea Ingineria [i ma-
cultate de stat, acreditat` [i cu mai buni profesioni[ti în domenii- nagementul resurselor tehnologi-
tradi]ie în înv`]`m#ntul superior le lor de activitate. ce pentru construc]ii – domeniul
tehnic din Rom#nia. Facultatea Profilul de baz` al facult`]ii inginerie mecanic` – \[i propune
dispune de un corp profesoral de este cel mecanic. Acestuia i s-au misiunea didactic` de a preg`ti
elit` format din 75 de cadre di- subordonat structura organiza- ingineri speciali[ti capabili ca în
dactice – peste 60 doctori în [ti- toric`, specializarea personalului activitatea profesional` s` con-
in]e, care de-a lungul timpului s- didactic [i de laborator, precum ceap` [i s` conduc` procese [i
au afirmat prin rezultatele activi- [i dot`rile facult`]ii. Specializa- tehnologii complexe de construc-
t`]ilor profesionale, didactice, de rea Utilaj tehnologic pentru con- ]ii-montaj [i s` asigure exploata-
cercetare [tiin]ific` [i prin partici- struc]ii – domeniul inginerie me- rea ma[inilor [i echipamentelor
parea nemijlocit` la proiecte ma- canic` – constituie specializarea utilizate \n construc]ii.
jore realizate în ]ara noastr`. cu care a luat fiin]` sec]ia de uti- Laboratoare de referin]` ale
De asemenea, facultatea se laj în anul 1951. Misiunea ei di- facult`]ii sunt: Ac]ion`ri Hidrauli-
bucur` de o larg` recunoa[tere dactic` const` \n preg`tirea de ce [i Pneumatice; Ma[ini de ridi-
\n ]ar` [i în str`in`tate, fiind par- ingineri mecanici de concep]ie, cat; Tehnologia fabric`rii [i Ma-
tener` în diferite programe inter- de produc]ie [i de exploatare \n [ini-uunelte; Tribologie [i Mente-
na]ionale printre care Programul domeniile: ma[ini, utilaje [i echi- nan]`; Toleran]e [i Control di-
Socrates – Erasmus, care cuprin- pamente pentru lucr`ri de con- mensional; Studiul materialelor;
de [i schimburi de studen]i între struc]ii-montaj, sisteme de me- Electrotehnic`; Informatic`; Mo-
universit`]ile cu tradi]ie din Euro- canizare a lucr`rilor de construc- toare termice, toate dotate cu e-
pa. În prezent, un mare num`r de ]ii civile, industriale [i c`i de co- chipamentele necesare desf`[u-
absolven]i ai Facult`]ii de Utilaj munica]ii, ma[ini [i instala]ii pen- r`rii activit`]ii studen]ilor [i ca-
Tehnologic activeaz` în SUA, tru exploatarea [i fabricarea ma- drelor didactice.
Cadrele didactice ale Facul-
t`]ii de Utilaj Tehnologic alc`tu-
iesc cele trei catedre: Ma[ini de
Construc]ii; Tehnologie Mecani-
c` [i Organe de Ma[ini; Mecani-
c` Tehnic` [i Mecanisme.
Consiliul facult`]ii este prezi-
dat de decan, iar conducerea e-
xecutiv` este asigurat` de c`tre
Biroul consiliului, care are urm`-
toarea componen]`: prof. univ. dr.
ing. ION DAVID (decan), prof. univ.
dr. ing. VALENTIN {OIMU{AN
(prodecan) [i conf. univ. dr. ing.
ANTON DAVIDESCU (secretar [ti-
in]ific).
Adresa: Calea Plevnei nr. 59,
sector 5, Bucure[ti. Telefon: 021.
315.82.00/01. Fax: 021.315.82. 95.
30 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]iile \n România

Î Facultatea de Construc\ii
n baza Decretului – Lege
nr. 989 din 13 noiembrie
1941, la Politehnica "Gh.
Asachi" din Ia[i a luat fiin]` Fa-
cultatea de Construc]ii. În "Mo-
nitorul Oficial" din 23 mai 1942,
s-a publicat organizarea facul-
]i Instala\ii
t`]ii având specializarea gene-
ral` de inginer constructor, cu-
prinzând 6 posturi de profesor
[i 6 de conferen]iar pentru dis-
Universitatea Tehnic`
ciplinele generale, 4 posturi de
profesor pentru disciplinele de
specialitate (Poduri I lemn [i
zid`rie, Poduri II construc]ii me-
"Gh. Asachi" Ia]i
talice, C`i ferate, Drumuri), pre- denumirea, \n prezent statutul specializ`ri: din domeniul ingi-
cum [i un num`r de 5 posturi fiind: Facultatea de Construc]ii [i neriei civile – Construc]ii Civile,
de conferen]iar pentru discipli- Instala]ii din cadrul Universit`]ii Industriale [i Agricole; C`i Fe-
nele de specialitate (Desen pen- Tehnice "Gh. Asachi" din Ia[i. rate, Drumuri, Poduri sau din
tru construc]ii, Topografie, geo- Corpul profesoral al facult`- domeniul ingineriei instala]iilor
dezie [i cadastru, Tehnologia ]ii compus din profesori [i con- – Instala]ii pentru Construc]ii.
materialelor de construc]ii, Ar- feren]iari doctori ingineri, [efi Colectivul de conducere al
hitectur`, Naviga]ii [i îmbun`- de lucr`ri, asisten]i [i prepara- Facult`]ii de Construc]ii [i In-
t`]iri funciare). În anii urm`tori tori ingineri, este structurat pe stala]ii a Universit`]ii Tehnice
s-au ad`ugat disciplinele de [ase catedre, astfel: Catedra "Gh. Asachi" din Ia[i este for-
Construc]ii civile, Geotehnic`, de Beton, Materiale, Tehnolo- mat din: prof. dr. ing. Nicolae
Beton armat, Funda]ii, Urba- gie [i Organizare; Catedra de }~RANU (decan), conf. dr. ing.
nism. Cu aceast` organizare, C`i de Comunica]ii [i Funda]ii; {tefan C@RLAN, conf. dr. ing.
facultatea a func]ionat pân` la Catedra de Construc]ii Civile [i Vasilic` CIOCAN, prof. dr. ing.
reforma înv`]`mântului din Industriale; Catedra de Geo- Fideliu P~ULE}-C CR~INICEANU
anul 1948. metrie Descriptiv` [i Desen (prodecani) [i conf. dr. ing. Iri-
De-a lungul timpului Facul- Tehnic; Catedra de Instala]ii na LUNGU (secretar [tiin]ific).
atea de Construc]ii, ca [i Poli- pentru Construc]ii; Catedra de Adresa: B-dul Dimitrie Man-
tehnica "Gh. Asachi" [i-au schim- Mecanica Construc]iilor. geron nr. 43, loc. Ia[i, jud. Ia[i.
bat \n mai multe r#nduri loca]ia Studen]ii facult`]ii pot opta Telefon: 0232.254.638. Fax:
(Cern`u]i, Turnu-Severin), dar [i pentru una din urm`toarele trei 0232.233.368.
Business Press Construct 2008 31

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Facultatea de
Construc\ii
Universitatea
Transilvania
Bra]ov
Î
nv`]`m#ntul superior de le facult`]ii un loc de munc` stabil
construc]ii în Bra[ov are o în cadrul unor companii de profil
vechime de 34 de ani, \n din zon` [i perspective reale de
1972 înfiin]#ndu-se în cadrul Uni- afirmare [i promovare, într-un do-
versit`]ii Transilvania dou` sec]ii meniu de activitate cu mari posi-
de subingineri cu durata de 4 ani, bilit`]ii de absor]ie a for]ei de mun-
la specializ`rile Construc]ii Civile, c` [i dezvoltare, at#t în ]ara noas-
Industriale [i Agricole [i Instala]ii tr` c#t [i în str`in`tate.
pentru Construc]ii. |ncep#nd cu anul 2003, \n ca-
Aceste specializ`ri au func]io- drul facult`]ii a fost autorizat`
nat p#n` în anul 1993, fiind absol- func]ionarea specializ`rii C`i Fe-
vite de un num`r de peste 800 de rate, Drumuri [i Poduri (CFDP), cu
subingineri, a c`ror preg`tire este durata de 5 ani. Din 2005 func]io-
deosebit de apreciat` în cadrul neaz` [i studii de masterat. În
companiilor în care ace[tia î[i des- acest fel paleta de preg`tire a ca-
f`[oar` activitatea. Anul 1991 a drelor cu studii superioare din do-
reprezentat începutul unei noi e- meniul construc]iilor este acoperi-
tape, prin înfiin]area sec]iilor de t` în \ntregime, iar absolven]ii fa-
specializare de ingineri cu durata cult`]ii au o gama [i mai larg` de
studiilor de 5 ani: Construc]ii Civi- posibilit`]i de a accede la domenii de Masterat, autorizate de Minis-
le, Industriale [i Agricole (CCIA) [i tehnice, pentru a c`ror preg`tire nu terul Educa]iei, în urm`toarele
Instala]ii pentru Construc]ii (IC). mai este necesar` cheltuirea unor specializ`ri: "Reabilitarea [i con-
În aceast an, a 17-a promo]ie importante resurse materiale. solidarea construc]iilor" [i "Moder-
de ingineri constructori [i a 9-a Preg`tirea profesional` \n Fa- nizarea energetic` a cl`dirilor".
promo]ie de ingineri instala]ii pen- cultatea de Construc]ii din cadrul Cele 47 de cadre didactice ale
tru construc]ii p`r`sesc amfitea- Universit`]ii "Transilvania" din Facult`]ii de Construc]ii alc`tuiesc
trele facult`]ii, preg`tirea dob#ndi- Bra[ov este structurat` pe dome- dou` catedre: Catedra de Con-
t` asigur#ndu-le înc` de pe b`nci- nii [i specializ`ri. Astfel în cadrul struc]ii [i Catedra de Instala]ii.
ciclului I de studii sunt preg`ti]i in- Conducerea este asigurat` de c`-
gineri în urm`toarele domenii de tre prof. dr. ing. Ioan TUNS (de-
licen]` [i specializ`ri: Domeniul can), conf. dr. ing. Nicolae D~S-
"Inginerie civil`" (specializ`ri: con- C~LESCU (prodecan) [i conf. dr.
struc]ii civile, industriale [i agri- ing. Paraschiva MIZGAN (secre-
cole; c`i ferate, drumuri [i poduri); tar [tiintific).
Domeniul "Instala]ii" (specializa- Adresa: Str. Turnului nr. 5, loc.
rea: instala]ii pentru construc]ii). Bra[ov, jud. Bra[ov. Telefon/Fax:
Facultatea organizeaz` [i cursuri 0268.548.228.
32 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]iile \n România

Facultatea de Construc\ii
]i Instala\ii
Universitatea Tehnic`
Cluj-Napoca
F
acultatea de Construc]ii domeniul economic adiacent. Do-
[i Instala]ii din cadrul Uni- meniul Instala]ii formeaz` specia-
versit`]ii Tehnice Cluj- li[ti \n proiectarea, execu]ia, ex-
Napoca, \nfiin]at` \n anul 1953, ploatarea instala]iilor tehnico-sani-
formeaz` speciali[ti \n proiecta- tare [i de gaze, instala]iilor de \n-
rea, execu]ia, \ntre]inerea, reabili- c`lzire, instala]iilor de ventilare [i
tarea [i modernizarea construc]ii- climatizare, instala]iilor frigorifice,
lor, instala]iilor, c`ilor ferate, dru- instala]iilor electrice [i de automa-
murilor [i podurilor. tizare aferente construc]iilor civile,
Perfec]ionarea activit`]ii di- industriale [i agricole. Domeniul
dactice, l`rgirea domeniului de cu- Geodezie cu specializarea M`su-
noa[tere, schimburile de expe- r`tori terestre [i cadastru formea-
rien]` [i cooperare interna]ional`, z` speciali[ti \n activitatea de ela-
programele de cercetare \n parte- borare a documenta]iilor cadas-
neriat cu universit`]i din ]ar` [i trale ale localit`]ilor urbane [i ru-
str`in`tate, reprezint` preocup`ri rale, a terenurilor agricole [i fondu-
majore ale \ntregului colectiv al fa- lui forestier [i amenajarea lucr`-
cult`]ii. rilor de construc]ii.
|ncep#nd cu anul 2005, Facul- Corpul profesoral al Facult`]ii
tatea de Construc]ii [i Instala]ii din de Construc]ii [i Instala]ii din ca-
Cluj-NNapoca formeaz` ingineri di- drul Universit`]ii Tehnice Cluj-N Na-
ploma]i \n domeniul construc]iilor poca este structurat pe catedre,
[i instala]iilor \n cadrul a 3 domenii astfel: Cl`diri Civile [i Funda]ii; Con-
[i 6 specializ`ri, pe durata a 4 ani struc]ii de Beton Armat [i Con-
de studii. Domeniul Construc]ii ci- struc]ii Metalice; Mecanica Con-
vile, industriale [i agricole formea- struc]iilor; Instala]ii pentru Con-
z` speciali[ti \n sectorul proiec- struc]ii; C`i ferate, Drumuri, Po-
t`rii, execu]iei, \ntre]inerii [i rea- duri; Bazele Instala]iilor.
bilit`rii unei variet`]i \nsemnate de Conducerea facult`]ii este asi-
construc]ii. Domeniul C`i ferate, gurat` de c`tre: prof. dr. ing. Horia-
drumuri [i poduri formeaz` spe- Aurel ANDREICA (decan), conf. dr.
ciali[ti \n vederea dezvolt`rii infra- ing. Viorel Gheorghe DRAGO{,
structurii [i \n special a autostr`- conf. dr. ing. Carmen CHIRA (pro-
zilor, drumurilor, podurilor [i c`ilor decani) [i prof. dr. ing. Daniela MA-
ferate. Domeniul Inginerie [i Ma- NEA (secretar [tiintific).
nagement formeaz` speciali[ti \n Adresa: Str. G. Bari]iu nr. 25,
domeniul proiect`rii, execu]iei, ex- loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj. Telefon:
ploat`rii construc]iilor civile, indus- 0264.401.250. Telefon/fax: 0264.
triale, agricole [i o perfec]ionare \n 594.967.
Business Press Construct 2008 33

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Facultatea de Construc\ii
Universitatea
“Politehnic`” Timi]oara
{
coala Politehnic` din Timi[oara a func]ionat informare, dezvoltare [i receptivitate. Marele dasc`l,
cu Facultatea de Electromecanic`, pân` în Iuliu Ha]ieganu, obi[nuia s` spun` c` "Valoarea pro-
anul 1941, când prin Decretul Lege nr. 3134/ fesorilor st` în valoarea elevilor s`i".
11 noiembrie 1941 al Consiliului de Mini[tri, s-a înfiin- În prezent, în facultate studiaz` peste 1700 de
]at Facultatea de Construc]ii cu specializarea Con- studen]i la înv`]`mântul de lung` [i scurt` durat`, din
struc]ii civile [i industriale. Dup` reforma înv`]`mân- care peste 200 sunt studen]i cu tax`, preg`tirea a-
tului din 1948, înv`]`mântul de construc]ii din Timi- cestora fiind asigurat` de 168 de cadre didactice.
[oara a cunoscut o dezvoltare [i o diversificare con- Facultatea de Construc]ii din cadrul Universit`]ii
tinu` în ceea ce prive[te forma de înv`]`mânt (zi, “Politehnice” Timi[oara are un colegiu de conducere
seral, f`r` frecven]`), durata studiilor (lung`, scurt` compus din: prof. dr. ing. Gheorghe LUCACI (decan),
durat`), condi]iile de admitere precum [i sec]iile de prof. dr. ing. Ioan BORZA, conf. dr. ing. Raul ZAHA-
specializare. RIA (prodecani) [i conf. dr. ing. Carmen GRECEA
|ncep#nd cu anul 1948, în cadrul facult`]ii au func- (secretar [tiin]ific).
]ionat dou` sec]ii de specializare (Construc]ii civile [i Adresa: str. Traian Lalescu nr. 2, loc. Timi[oara.
industriale; Construc]ii hidrotehnice), iar ulterior s-au Jud. Timi[. Telefon: 0256.404.000. Fax: 0256.404.010.
mai ad`ugat [i altele: Aliment`ri cu ap`, C`i ferate,
drumuri [i poduri, Îmbun`t`]iri funciare, Instala]ii pen-
tru construc]ii, Geodezie, Cadastru [i Arhitectur`.
Din anul universitar 1993-1994 în cadrul Facult`-
]ii de Construc]ii Timi[oara func]ioneaz` [i înv`]`-
mântul de scurt` durat`, astfel: \n 1993 s-a înfiin]at
Colegiul de comunicare profesional`, în 1994 Cole-
giul tehnic de construc]ii cu specializ`rile: Tehnologia
construc]iilor [i Organizarea [i economia construc-
]iilor, în anul 1998, Colegiul de arhitectur`, iar în 1999
Colegiul de drumuri [i poduri.
Facultatea de Construc]ii are în prezent un nu-
m`r de 7 domenii de specializare în înv`]`mântul de
lung` durat` de 5 ani [i 5 domenii de specializare la
înv`]`mântul de scurt` durat` de 3 ani.
Pân` în anul 2001, când au trecut 60 de ani de la
înfiin]area facult`]ii, au absolvit 12.480 de speciali[ti,
din care: ingineri, arhitec]i, subingineri, conductori ar-
hitec]i, absolven]i ai colegiului tehnic, absolven]i ai
colegiului de comunicare profesional`, absolven]i de
studii aprofundate – master.
În toat` aceast` perioad` to]i factorii implica]i în
formarea speciali[tilor din domeniul construc]iilor au
militat pentru un înv`]`mânt universitar deschis, pre-
zent în fr`mânt`rile vie]ii în a[a fel încât specialistul
s` se integreze în crizele [i schimb`rile vie]ii reale,
s` anticipeze [i s` g`seasc` solu]ii prin inventivitate,
34 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]iile \n România

Facultatea de Arhitectur` ]i Construc\ii


Universitatea din Oradea
F
acultatea de Arhitectur`
[i Construc]ii din cadrul
Universit`]ii din Oradea,
\nfiin]at` \n mai 2002, prin des-
prindere de Facultatea de Protec-
]ia Mediului, [i-a \nceput activita-
tea \n anul universitar 2002 –
2003.
Prin cele patru specializ`ri, ca-
drele didactice ale facult`]ii preg`-
tesc ingineri speciali[ti [i arhitec]i,
astfel: specializarea Inginerie Sa-
nitar` [i Protec]ia Mediului are ca
misiune principal` formarea de
speciali[ti cu înalt` calificare în
activitatea de proiectare, execu]ie
[i exploatare a construc]iilor [i in-
stala]iilor aferente sistemelor de
alimentare cu ap` [i canalizare a
localit`]ilor (construc]ii hidroedili-
tare). ce ale ]`rii, op]iunile proaspe]ilor tea existen]ei specializ`rii Arhitec-
Prin specificul s`u, specializa- absolven]i de liceu [i baza mate- tur`.
rea este situat` la grani]a dintre rial` disponibil`, justific` \nfiin]a- Absolven]ii de Arhitectur` sunt
alte specializ`ri din domeniul Ingi- rea unei noi specializ`ri din dome- forma]i ca arhitec]i, preg`ti]i s` des-
nerie Civil`, [i anume: Construc]ii niul Inginerie Civil`, [i anume: Con- f`[oare o activitate complex` de
Civile, Industriale [i Agricole; Ingi- struc]ii Civile, Industriale [i Agrico- proiectare: studii [i proiecte de ar-
nerie Urban` [i Dezvoltare Regio- le. Absolven]ii acestei specializ`ri hitectur`, urbanism, amenaj`ri in-
nal`; Construc]ii Hidrotehnice. Tot- sunt forma]i ca ingineri speciali- terioare, mobilier [i restaur`ri. Prin
odat`, prin cuno[tin]ele ob]inute za]i, \n principal, \n activitatea de con]inutul programelor analitice [i
de studen]i în domeniul protec]iei proiectare [i execu]ie a construc- activit`]ii la plan[et`, la cursuri [i
mediului, specializarea se înrude[- ]iilor, ca o premis` indispensabil` practic` studen]easc`, se asigur`
te cu Ingineria Mediului. a asigur`rii siguran]ei \n exploata- preg`tirea absolven]ilor astfel în-
Specializarea Cadastru din ca- re a acestora [i a unui nivel de ca- cât ace[tia s` r`spund` bine com-
drul facult`]ii reprezint` o sec]ie ai litate corespunz`tor cerin]elor ac- plexit`]ii problemelor de proiecta-
c`rei absolven]i \[i vor g`si u[or tuale, at#t sub aspectul respect`rii re ivite în exercitarea meseriei de
de lucru pe pia]a muncii; cererea prevederilor legale, c#t [i a preten- arhitect.
de speciali[ti \n cadastru este ma- ]iilor din ce \n ce mai ridicate ale Activitatea din cadrul Facult`-
re [i existen]a specializ`rii este pe beneficiarilor. ]ii de Arhitectur` [i Construc]ii
deplin justificat`. Dup` decembrie Nevoia tot mai mare de spe- Oradea se desf`[oar` pe trei ca-
1989, s-a realizat o schimbare fun- ciali[ti \n domeniul arhitecturii [i tedre, astfel: Construc]ii; Topogra-
damental` \n organizarea politic` urbanismului este motivat` de rit- fie-G
Geodezie; Arhitectur`. Condu-
juridic` a societ`]ii noastre, reve- mul sus]inut al construc]iilor \n a- cerea este asigurat` de conf. dr.
nindu-se la regimul juridic de cir- ceast` parte a ]`rii. Cadrul arhi- ing. Aurora Carmen MANCIA (de-
cula]ie a terenurilor pe principiile tectural [i urbanistic remarcabil al can) [i S.I. dr. ing. Dan GOMBO{
libert`]ii contractuale a consensu- municipiilor [i ora[elor din nord- (prodecan).
alismului, \n baza Constitu]iei Ro- vestul Transilvaniei, precum [i Adresa: Str. Barbu {tef`nescu
m#niei din anul 1991. perspectivele de dezvoltare ca o Delavrancea nr. 4, loc. Oradea, jud.
Diversificarea \nv`]`m#ntului adev`rat` metropol` ale acestui Bihor. Telefon: 0259.408.447. Tele-
rom#nesc, nevoile social-economi- ora[, spun mult despre necesita- fon/Fax: 0359.803.447.

Business Press Construct 2008 35

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Universitatea de Arhitectur`
]i Urbanism "Ion Mincu" Bucure]ti
|nv`]`m#ntul de Arhitectur` l#nd-o \n grad cu universitatea [i
din Rom#nia a fost \nfiin]at \n te- p`str#ndu-i titulatura de Academia
meiul decretului dat de domnitorul de Arhitectur`, noua lege regle-
Alexandru Ioan Cuza la 1 octom- menta totodat` [i dreptul purt`rii
brie 1864, cu denumirea de "{coa- titlului [i al exercit`rii profesiei de
la de Pon]i [i {osele, de Mine [i arhitect \n Rom#nia. Academia de
Arhitectur`". Aceast` prim` sec]ie Arhitectur` a func]ionat sub recto-
de arhitectur` a [colii de Belle Ar- ratul profesorului Petre Antonescu
te din Bucure[ti, a disp`rut \n scurt p#n` \n 1938. Din toamna anului
timp, din lipsa fondurilor [i a elevi- 1938, f`r` s`-[i modifice profilul,
lor. |n aprilie 1891, Comitetul de dar regrup#ndu-[i disciplinele, A-
Conducere al Societ`]ii Arhitec]ilor cademia de Arhitectur` a fost \n-
Rom#ni, a luat hot`r#rea s` con- globat` cu o titulatur` nou` – Fa-
stituie, sub auspiciile sale, o [coa- cultatea de Arhitectur`, \n ramurile
l` particular` de arhitectur`. Apro- de \nv`]`m#nt ale Politehnicii din \n Institutul de Construc]ii, nou \n-
bat` \n august 1892 [i tutelat` de Bucure[ti. Pentru preg`tirea spe- fiin]at prin restructurarea Politeh-
Alexandru Or`scu, {coala de Ar- nicii. |n urma unei noi modific`ri,
hitectur` a Societ`]ii Arhitec]ilor prin decret \n 1952, Facultatea de
Rom#ni a func]ionat cu regularita- Arhitectur` a fost scoas` de sub
te timp de 5 ani, fiind oficializat` tutela Institutului de Construc]ii, a-
ca \nv`]`m#nt de stat, sub denu- cord#ndu-i-se statut de indepen-
mirea de {coala Na]ional` de Ar- den]` sub titulatura actual` de Uni-
hitectur`, sec]ie a [colii de Belle versitatea de Arhitectur` [i Urba-
Arte din Bucure[ti, prin reforma \n- nism "Ion Mincu".
v`]`m#ntului ini]iat` de ministrul |n prezent, conducerea opera-
Spiru Haret, \n decembrie 1897. tiv` a universit`]ii este asigurat`
Ulterior, printr-o decizie ministe- de: prof. dr. arh. Emil Barbu PO-
rial`, \n toamna anului 1904, arhi- PESCU (pre[edinte), prof. dr. arh.
tectura a fost scoas` de sub tutela {tefan SCAFA UDRI{TE (rector),
[colii de Belle Arte, cre#ndu-se {coa- prof. dr. arh. Rodica CRI{AN, prof.
la Superioar` de Arhitectur`, ca in- ciali[tilor \n construc]ia [i recon- dr. arh. Dan Corneliu {ERBAN (pro-
stitu]ie independent` de \nv`]`m#nt struc]ia ora[elor, a fost \nfiin]at` [i rectori) [i prof. dr. arh. Nicolae
superior, cu un director propriu, \n a func]ionat pe l#ng` Facultatea LASCU (cancelar). |n schimb, cor-
persoana domnului Emil Pangrati. de Arhitectur`, din 1943 p#n` \n pul profesoral al facult`]ilor este
|nv`]`m#ntul de arhitectur` [i- 1948, o sec]ie de specializare \n condus de: prof. dr. arh. Zeno BOG-
a c`p`tat pentru prima oar` o lege Urbanism, sub conducerea profe- D~ESCU (decan al Facult`]ii de
a sa proprie \n mai 1932. Echiva- sorului Duiliu Marcu. Arhitectur`), prof. dr. arh. Alexan-
Desprins` din cadrul Politeh- dru M. SANDU (decan al Facult`]ii
nicii \n urma reformei \nv`]`m#n- de Urbanism), conf. dr. arh. Iulius
tului din 1948, Facultatea de Arhi- IONESCU (decan al Facult`]ii de
tectur` a devenit institu]ie inde- Arhitectur` de Interior) [i prof. dr.
pendent` de \nv`]`m#nt superior, arh. Hanna DERER (director al De-
cu titulatura Institutul de Arhitec- partamentului Studii Avansate).
tur`. Dup` o scurt` perioad` de Adresa: str. Academiei nr. 18-
independen]`, \n octombrie 1949 20, sector 1, Bucure[ti. Tel.: 021.
Institutul a fost \ncorporat cu nu- 315.54.82, 021.307.71.33. Fax: 021.
mele de Facultatea de Arhitectur` 312.39.54.
36 Business Press Construct 2008

CMYK
CAPITOLUL
II

Proiectare
Arhitectur`-Design

Business Press Construct 2008 39

CMYK
Proiectare – Arhitecturã – Design

Etapele
realiz`rii
unui proiect
Documenta]ia complex` ce cuprinde capitole scrise companie specializat` \n domeniul respectiv, care dispu-
[i plan[e formeaz` un proiect. Acesta este format din trei ne de speciali[ti, precum: arhitec]i (absolven]i ai Facult`-
faze distincte: Proiectul pentru Autoriza]ia de Construire ]ii de Arhitectur`), ingineri de structuri (absolven]i ai
(PAC) – care con]ine o serie documente [i plan[e impu- Facult`]ii de Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole), in-
se de lege, ce cuprind informa]iile necesare pentru ca au- gineri de instala]ii (absolven]i ai Facult`]ii de Instala]ii)
torit`]ile abilitate s` poat` emite autoriza]ia de construire; etc.
Proiectul Tehnic (PT) – pentru faza \n care beneficiarul Astfel, elaborarea unui proiect, pune \n ac]iune toate
demareaz` ac]iunea de licita]ie \n vederea alegerii firmei cele trei specializ`ri, care fac o continu` coordonare \ntre
de execu]ie care s` construiasc` imobilul pe baza proiec- proiectele lor. La conducerea echipelor de proiectare se
tului; Proiectul \n faza Detalii de Execu]ie (DE) – proiectul afl` proiectantul general, reprezentat, conform legii de
de execu]ie propriu-zis care con]ine toate plan[ele [i de- c`tre proiectantul de arhitectur`. Activitatea acestuia con-
taliile necesare execu]iei [i care este cea mai ampl` faz` st` \n stabilirea designului cl`dirii (volumetrie, form`, fini-
a proiectului. saje interioare, exterioare, fa]ade etc.) [i \mbinarea func-
Practic, proiectul, cu fiecare dintre fazele sale, este ]iunilor ce trebuie asigurate (spa]ii tehnice, spa]ii de circu-
compus din trei subproiecte: proiect de arhitectur`, pro- la]ie, ghene, izola]ii etc.).
iect de structur` de rezisten]` [i proiect de instala]ii (ter- De men]ionat c`, \ntotdeauna, beneficiarul are con-
mice, ventila]ie, electrice [i sanitare), fiecare dintre aces- tract direct cu proiectantul de arhitectur` (cu arhitectul),
tea fiind elaborat de c`tre un proiectant de specialitate. nefiind necesar ca el s` colaboreze [i cu proiectan]ii de
Investitorii \n cl`diri, fie ele construc]ii civile sau in- instala]ii [i de structuri. Prefer` contractul cu arhitectul, a-
dustriale, trebuie s` acorde o aten]ie deosebit` tuturor e- cesta ocup#ndu-se mai departe de tot ce este nevoie, el
lementelor importante \nc` din faza studiului de fezabili- fiind proiectantul general [i [eful de proiect.
tate sau de proiect, astfel \nc#t desf`[urarea etapei de |n urma solicit`rilor [i dorin]elor beneficiarului, arhi-
proiectare [i, ulterior, execu]ia s` fie cursive. tectul elaboreaz` un concept pentru proiect, urm#nd ca
|ntreaga ac]iune, const` de fapt \ntr-o bun` colabo- acesta s` fie aprobat de c`tre beneficiar. Pe baza aces-
rare [i munc` \n echip` a arhitectului, inginerului de re- tui concept, proiectantul de structuri elaboreaz` o tem`
zisten]` [i a inginerului de instala]ii. Desigur c`, atunci pentru studiul geotehnic al amplasamentului, iar cel de
c#nd ne referim la "proiectant", vorbim de fapt despre o instala]ii preg`te[te planul cu traseele instala]iilor viitoa-
rei loca]ii.
Dup` acceptarea conceptului de c`tre beneficiar,
proiectantul de arhitectur` \l dezvolt`, \ntocmind tema de
proiect, pe baza c`reia proiectan]ii de rezisten]` [i insta-
la]ii \[i \ncep activitatea \n cadrul proiectului. De aici \n-
colo \ncepe colaborarea \ntre proiectan]i, care \[i pun de
acord obliga]iile pe care fiecare trebuie s` le respecte din
punct de vedre al designului, rezisten]ei, siguran]ei [i
spa]iului necesar pentru traseele de instala]ii. Aceast`
colaborare reprezint` un proces complex, care, \n func]ie
de dificultatea proiectului se poate \ntinde pe perioade
mai scurte sau mai lungi.
Aceast` etap` reprezint` de fapt proiectul propriu-zis
[i trebuie s` aib` ca rezultat final un pachet complet [i
complex, pe baza c`ruia s` se poat` executa investi]ia,
care nu trebuie privit` ca o simpl` cl`dire. Ea este o ma[i-
n`rie compus` din mii de piese asamblate cu grij`, care,
\n final, trebuie s` func]ioneze \ntr-o simbioz` perfect`.
Business Press Construct 2008 41

CMYK
CAPITOLUL
III

Construc\ii civile
]i industriale

Construc\ii infrastructur`
– drumuri-poduri –

Business Press Construct 2008 55

CMYK
Construc]ii civile [i industriale

Principalele condi\ii tehnice


[n realizarea unei construc\ii
Ramura tehnicii care se ocup` cu astfel încât aspectul exterior s` fie co- pere]ilor, tavanelor sau a altor ele-
proiectarea, execu]ia, între]inerea [i relat cu con]inutul) [i economice (ba- mente de construc]ii, având rol este-
exploatarea diferitor structuri sau lu- zat pe consumul de materiale, urm`- tic, igienic [i de protec]ie împotriva a-
cr`ri de infrastructur` poart` denumi- rindu-se ca totalul costurilor cl`dirii s` gen]ilor exteriori (intemperii, radia]ii
rea de CONSTRUC}II. Acestea pot fi fie cât mai mic). etc.) sau interiori (ap` [i vapori de a-
clasificate în func]ie de obiectivele ur- Elementul de construc]ie care se p`), a gazelor, focului [i a altor agen]i
m`rite: proiectare, prescrip]ii tehnice, afl` în contact direct cu terenul este chimici [i mecanici din mediul ambi-
eviden]` economic` sau statistic`, pla- funda]ia, care transmite terenului toa- ant; zugr`veli [i vopsitorii – se aplic`
nificarea [i organizarea lucr`rilor, do- te for]ele cu care ac]ioneaz` construc- pe suprafa]a elementelor de construc-
cumentare etc. Omogenitatea clasifi- ]ia. Funda]ia este partea principal` a ]ie ca un strat sub]ire dintr-o suspen-
c`rii se asigur` prin gruparea asem`- structurii de rezisten]` a cl`dirii prin in- sie de pigmen]i în ap` pentru zugr`-
n`toare de elemente principale comu- termediul c`reia se realizeaz` încas- veli [i ulei sau emulsie pentru vopsito-
ne proiect`rii [i execu]iei. În clasifica- trarea în p`mânt. Deoarece p`mântul rii. Acestea se execut` în scopul men-
rea func]ional` sau dup` destina]ie, de fundare are caracteristici inferioare ]inerii stratului suport în condi]ii de igi-
construc]iile se grupeaz` din punct de celor ale materialelor de construc]ii fo- en`, al protej`rii hidrofuge, ignifuge [i
vedere al cerin]elor func]ionale [i am- losite, pentru realizarea funda]iilor for- anticorozive, cât [i pentru a crea un
plasamentului geografic \n construc]ii ma lor este în general evazat`. Capa- aspect decorativ; tâmpl`ria – ferestre-
de cl`diri [i construc]ii inginere[ti. Cl`- citatea portant` a terenului este pre- le [i u[ile sunt elemente de construc-
dirile sau construc]iile civile, industria- siunea maxim` pe care o poate supor- ]ie care asigur` iluminarea [i ventila-
le [i agricole ad`postesc oameni [i ta terenul de fundare, f`r` a exista pe- rea natural` a înc`perilor, accesul în
entit`]i animale, precum [i activitatea ricolul ruperii acesteia sau a unor ta- cl`dire precum [i leg`tura pe orizon-
omeneasc` de intemperiile meteorolo- s`ri care s` pericliteze construc]ia. tal` între diferite înc`peri ale con-
gice (viscol, ger, vânt, ploaie, ar[i]a soa- De asemenea, alte elemente prin- struc]iilor. Tâmpl`ria se realizeaz` din
relui etc.) f`când posibil` adaptarea la cipale care \ntregesc realizarea unei lemn, metal sau materiale plastice, iar
mediul geografic [i climateric atât de lucr`ri de construc]ii sunt: pere]ii (zi- elementele auxiliare, fixate pe u[i, for-
variat. Construc]iile inginere[ti sunt durile) – elemente de construc]ii verti- meaz` feroneria care asigur` exploa-
toate celelalte construc]ii, c`i de co- cale care îndeplinesc numeroase tarea acestora.
munica]ii terestre [i pe ap`, construc- func]ii; stâlpii – elemente de construc- Materiale de construc]ii reprezin-
]iile hidrotehnice [i subterane, liniile ]ii verticale, realiza]i din lemn, zid`rie, t` totalitatea materialelor care contri-
de transport ale energiei electrice etc. beton sau metal care preiau diferite buie la execu]ia unei construc]ii. Sta-
Fiecare construc]ie sau element sarcini; acoperi[ul – închide cl`direa bilitatea acestora necesit` cunoa[te-
de construc]ie trebuie s` satisfac` un la partea superioar`, cu scopul de a o rea propriet`]ilor lor fizico-mecanice [i
ansamblu de condi]ii tehnice sau ce- proteja împotriva intemperiilor; sc`rile chimice, cât [i comportarea la diferite-
rin]e tehnico-economice principale, – asigur` leg`tura pe vertical` între le ac]iuni [i agen]i distructivi la care
care privesc durabilitatea în timp, re- diferite nivele ale cl`dirii, precum [i în- sunt supuse în timpul punerii în oper`
zisten]a la foc, rezisten]a [i stabilita- tre trotuar [i interiorul cl`dirii prin ele- [i a exploat`rii.
tea construc]iei, condi]ii fizice [i igieni- mente orizontale denumite trepte, a- Lemnul este unul din cele mai
ce, arhitectonice, economico-organiza- [ezate denivelat unele în raport cu al- vechi materiale de construc]ie, fiind
torice etc. tele (de regul` echidistant). folosit pentru structuri de rezisten]`,
Structura de rezisten]` a unei cl`- În cadrul unei construc]ii, lucr`rile acoperi[uri, finisaje cât [i pentru cofra-
diri reprezint` un ansamblu de elemen- de finisaj au un rol constructiv, func]io- je la betoane. Ca material de rezisten-
te de construc]ii, asamblate astfel în- nal, decorativ [i igienico-sanitar, exe- ]`, acesta prezint` o serie de avanta-
cât s` asigure stabilitatea [i durabilita- cutându-se, în general, dup` ce în- je [i anume: se prelucreaz` u[or, se
tea cl`dirii. Proiectarea structurii de re- treaga cl`dire la ro[u (funda]ii, pere]i asambleaz` u[or cu buloane, scoabe,
zisten]` a unei cl`diri este un proces [i acoperi[) a fost terminat`. Finisaje- cuie etc.; se manipuleaz` u[or dato-
complex, solu]ia aleas` trebuind s` în- le cuprind lucr`ri de: pardoseli – deli- rit` greut`]ii specifice reduse; este un
deplineasc` un set de cerin]e de ba- miteaz` cl`direa la partea inferioar` [i bun izolator termic [i fonic; are un as-
z`: inginere[ti (s` aib` siguran]a sa- se aplic` pe partea superioar` a plan- pect frumos. Un alt material cu tradi]ie,
tisf`c`toare în ceea ce prive[te stabi- [eelor, având o structur` diferit` în ca- folosit foarte des în construc]ii datorit`
litatea de form` [i pozi]ie, fiind ex- drul aceleia[i loca]ii, în func]ie de sco- calit`]ilor sale, este piatra natural`. A-
ploatabil` în condi]ii optime), arhitec- pul pe care aceasta trebuie s` îl înde- ceasta reprezint` amestecuri naturale
turale (structura s` corespund` func]i- plineasc`; tencuieli – elemente de fini- de minerale care formeaz` rocile
unii ei [i s` prezinte calit`]i estetice, saj care se aplic` pe suprafa]a brut` a [i substan]ele solide omogene fizico-

Business Press Construct 2008 57

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
chimice, av#nd o structur` cristalin` Datorit` calit`]ilor sale, metalul biant, care în unele cazuri pot produce
sau amorf`. este folosit în construc]ii la cele mai degradarea lor, se realizeaz` diferite
Betonul este o piatr` artificial`, ob- diverse elemente de rezisten]` (stâlpi, lucr`ri de izola]ie. Acestea pot fi: izo-
]inut prin înt`rirea unui amestec omo- grinzi, plan[ee), tâmpl`rie (u[i [i fe- la]ii hidrofuge sau hidroizola]ii care au
gen din liant, agregat [i ap`. În betoa- restre), rezervoare, elemente de con- rolul de a împiedica p`trunderea apei
ne, partea activ` este liantul iar partea struc]ii etc. Din categoria metalelor, în în interiorul cl`dirii sau în elementele
practic inert` este amestecul de nisip construc]ii se folosesc în mod curent: de construc]ie; izola]ii termice sau ter-
[i pietri[ sau piatr` spart`, numit [i a- o]elul, fonta, zincul, cuprul [i aluminiul. moizola]ii care au rolul de a reduce
gregat. Betonul simplu, asemenea pie- Sticla este un amestec complex pierderile de c`ldur` prin elementele
trei naturale, rezist` bine la uzur` [i în care componen]ii principali sunt: bi- cl`dirii astfel încât în interiorul con-
compresiune dar are rezisten]e mici la oxidul de siliciu [i silica]i, complec[i struc]iilor s` se realizeze condi]ii de
întindere (de 15-20 ori mai mici decât de sodiu, potasiu, calciu, plumb. În confort termic; izola]ii fonice care au
rezisten]a la compresiune). Betonul ar- construc]ii se folose[te sticla pentru: rolul de a atenua transmisia sunetelor
mat se ob]ine prin asocierea ra]ional` diverse tipuri de geamuri cu grosimi prin elemente de construc]ii [i insta-
a betonului simplu cu arm`turi de o]el diferite, pentru ferestre; geamuri ri- la]ii în scopul realiz`rii confortului a-
sub form` de bare, plase sudate sau glate [i armate pentru luminatoare [i custic.

profiluri care conlucreaz` cu betonul. depozite, care au grosimi mari [i fa]a Materialele hidroizolante utilizate
În aceast` asociere, arm`turile au ro- striat`; geamuri triplex [i securit – sti- curent în lucr`rile de construc]ii sunt:
lul de a prelua în totalitate eforturile de cla are dezavantajul c` la lovire se bitumurile, masele bituminoase pre-
întindere. Betoanele sunt foarte varia- sparge în a[chii t`ioase astfel încât parate din bitumuri [i materiale bitumi-
te în privin]a propriet`]ilor tehnice, din pentru evitarea accidentelor se folo- noase în suluri.
cauza marii variet`]i a naturii compo- sesc fie geamuri armate fie triplex sau Acestea sunt, \n ansamblu, prin-
nen]ilor [i a raportului acestora în a- securit; dale pentru pere]i lumino[i, tip cipalele condi]ii tehnice de care trebu-
mestecul de beton. Dintre clasific`rile Nevada; profilit pentru pere]i; geamuri ie s` ]in` seama fiecare constructor \n
betoanelor, cele mai importante sunt termopan [i izolat cu calit`]i termoizo- realizarea obiectivelor sale. Desigur,
acelea care se refer` la caracteristici- lante; c`r`mizi din sticl`, ]igle de sticl` exist` detalii mult mai ample ale actu-
le lor tehnice [i anume: greutatea spe- etc. lui de construc]ie, pe care, speciali[tii
cific` aparent`, rezisten]a mecanic` Pentru protec]ia elementelor de din acest domeniu le cunosc \n am`-
[i permeabilitatea. construc]ii la ac]iunea mediului am- nunt.
58 Business Press Construct 2008

CMYK
CAPITOLUL
IV

Construc\ii hidrotehnice

Business Press Construct 2008 93

CMYK
Construc]ii hidrotehnice

Prof. ing. Dorin Pavel


(1900 – 1979)
remarcabil` monografie intitulat`: "Plan ge- "Arhitectura apelor", \n care profesorul po-
neral d'amenagement des forces hydrau- veste[te cu savoare clipele vie]ii sale.
liques en Roumanie" ("Plan general de ame- Se poate afirma c` profesorul [i ingi-
najare a for]elor hidraulice ale României"), nerul Dorin Pavel este cea mai mare per-
lucrare ce se dovede[te util` [i \n prezent. sonalitate din domeniile hidroenergeticii,
Dup` contribu]ii hot`r#toare \n reali- hidraulicii, construc]iilor hidrotehnice, ame-
zarea lucr`rilor de amenajare a lacurilor naj`rilor de r#uri [i aliment`rilor cu ap`, de-
din zona Bucure[tiului (Buftea, Mogo[oaia, oarece s-a ridicat la acela[i nivel pe toate
B`neasa, Her`str`u, Floreasca [i Tei), a con- planurile, inclusiv pe cel didactic [i al cer-
dus proiectarea pentru amenajarea B#rza- cet`rii tehnico-[tiin]ifice.
vei, Nerei, Semenicului, Goznei [i Timi[u- Num`rul mare de genera]ii de stu-
lui, pentru ca mai apoi, \n calitate de con- den]i [i doctoranzi preg`ti]i [i \ndruma]i de
duc`tor de proiecte \n cadrul ISPI [i ISPH, personalitatea complex` a profesorului, o-
s`-[i poat` vedea transformate \n realitate mului de [tiin]` [i inginerului Dorin Pavel
proiectele de amenajare a r#ului Sadu [i a au constituit puternica for]` ce a f`cut posi-
cascadelor hidroelectrice ale Bistri]ei, Ar- bil` dezvoltarea hidroenergetic` [i hidro-
Inginerul Dorin Pavel, o somitate \n do- ge[ului, Oltului, Some[ului [i Sebe[ului. tehnic` rapid` a Rom#niei moderne.
meniul hidroenergeticii [i construc]iilor hi- |ncununarea succesului g#ndirii tehni- Pentru prestigiul [i demnitatea pe ca-
drotehnice, s-a n`scut la 31 mai 1900 \n lo- ce a profesorului Dorin Pavel r`m#ne gran- re [i le-a creat printr-o munc` necurmat` [i
calitatea Sebe[ – Alba \ntr-o familie de \n- dioasa lucrare de la Por]ile de Fier, care re- tenace, comparat` cu st#nca pe care [i-a
v`]`tori. Dorin Pavel, care pe linie matern` zolv` radical naviga]ia pe Dun`re \n zona amplasat barajele, pentru \ncrederea [i dra-
era nepotul filozofului [i poetului Lucian respectiv`, pun#nd la dispozi]ia Rom#niei gostea pe care a purtat-o mereu [tiin]ei ro-
Blaga, avea s` devin` unul dintre cei mai [i Iugoslaviei peste 2200 MW putere insta- m#ne[ti, \l putem include pe profesorul Do-
remarcabili ingineri rom#ni ai secolului XX. lat`, \n condi]ii economice foarte avantajoase. rin Pavel, \n galeria marilor ingineri pe care
A urmat [coala [i gimnaziul la Sebe[, |n activitatea didactic`, profesorul Do- i-a dat Rom#nia: George Constantinescu,
liceul la Kun Kollegium din Or`[tie, des`- rin Pavel a condus peste 45 de genera]ii Anghel Saligny, Elie Radu, Ion Ionescu,
v#r[indu-[i preg`tirea la Facultatea de Elec- de studen]i. De remarcat este prestigioasa Dimitrie Leonida, Cristea Mateescu, Emil
trotehnic` a Politehnicii din Zurich. La v#r- activitate [tiin]ific`, public#nd peste 15.000 Prager, Dumitru Dumitrescu [i mul]i al]ii.
sta de 25 de ani, \[i lua doctoratul, deschi- de pagini \n 23 de manuale didactice, 44 Dorin Pavel s-a stins din via]` la 6 iu-
z#ndu-i-se remarcabile perspective de a de c`r]i [i monografii tehnice, 140 de arti- lie 1979, la Bucure[ti, fiind \nmorm#ntat \n
r`m#ne \n \nv`]`m#ntul politehnic elve]ian, cole puse la dispozi]ia tehnicii rom#ne[ti [i comuna Lancr`m – Alba. |ncep#nd cu anul
perspective pe care nu le-a \mbr`]i[at, \n- str`ine. Pentru rezultatele ob]inute \n lunga 2001, la Sebe[ se desf`[oar` "Conferin]a
torc#ndu-se pe plaiurile natale. sa activitate, profesorul [i inginerul Dorin na]ional` Profesorul Dorin Pavel – fonda-
Dorin Pavel [i-a \nceput cariera de in- Pavel a fost distins cu numeroase medalii torul hidroenergeticii rom#ne[ti", la care
giner la Societatea Anonim` Rom#n` Elec- at#t pe plan na]ional, c#t [i interna]ional, particip` reprezentan]i de seam` ai ingine-
trica (1925-1929), a fost membru [i secre- \ntre care ordinul "Meritul [tiin]ific" [i titlul rimii rom#ne[ti care se \ntrunesc anual \n
tar al Institutului Rom#n de Energie (1927- de profesor emerit. |n anul 1976, a v`zut luna mai pentru a omagia personalitatea
1945), director adjunct pe [antierul Hidro- lumina tiparului lucrarea autobiografic` profesorului Dorin Pavel.
centralei Dobre[ti (1929-1934), membru al
Societ`]ii Politehnica, vicepre[edinte al
Cercului aeronautic [i pre[edinte al Cercu-
lui hidrotehnic (1928-1937), director tehnic
la Uzinele Comunale Bucure[ti (1934-
1941), membru corespondent din 1934 [i
membru titular (1936-1949) al Academiei
de {tiin]e din Rom#nia, vicepre[edinte al
Societ`]ii Rom#ne de Fizic` (1936-1937),
inginer [ef la Uzinele Metalurgice [i Dome-
niile din Re[i]a pentru [antierele B#rzava,
Nera, Semenic, Timi[ [i Re[i]a (1924-1951),
inginer [ef [i apoi consilier la Institutul de
Studii [i Proiect`ri Hidroenergetice din Bu-
cure[ti, pre[edintele Comisiei Tehnice de
Investi]ii [i membru \n Consiliul {tiin]ific al Mi-
nisterului Energiei Electrice (1949-1971), pre-
cum [i membru permanent al Consiliului
Na]ional al Apelor din 1953 p#n` la sf#r[i-
tul vie]ii sale.
Concomitent, a desf`[urat o intens` ac-
tivitate didactic` \n \nv`]`m#ntul superior,
dedic#ndu-[i o mare parte din timp studii- Barajul Por]ile de Fier
lor apelor ]`rii. A publicat, \n anul 1933, o
Business Press Construct 2008 95

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor

Aportul construc\iilor
hidrotehnice
la dezvoltarea României
Primele încerc`ri de concepere a ale României din anul 1950, de aceea, terului Transporturilor Navale [i Aeri-
unor lucr`ri hidrotehnice de ansamblu, administra]ia a fost nevoit` s` recu- ene (MTNA). Acest institut a elaborat
în România, au fost reprezentate de noasc` lipsa unor capacit`]i de exe- primele planuri de amenajare integra-
proiectele întocmite cu mijloace proprii cu]ie suficiente, [i s` revizuiasc` pre- l` a apelor din România în perioada
de diferi]i ingineri români, printre aces- vederile planului. În 1954 au fost între- 1951 – 1955. Colectivul de elaborare
tea reg`sindu-se studiile pentru îndi- rupte lucr`rile la toate hidrocentralele a acestor planuri era condus de ing.
guirea luncii Dun`rii ale prof. Anghel care fuseser` începute, afar` de cele Gheorghe Scodihor. Într-o perioad` în
Saligny [i studiile unui canal magistral trei men]ionate anterior, amenaj`rile res- care majoritatea resurselor umane [i
din Siret pentru irigarea B`r`ganului pective fiind executate dup` anul 1960. materiale din domeniul hidrotehnic
ale prof. Alexandru Davidescu. De[i În anul 1949 autorit`]ile din Ro- erau dirijate spre Ministerul Energiei
aceste studii nu se ocupau de proble- mânia au ini]iat construc]ia canalului Electrice pentru centralele hidroelec-
mele de ansamblu ale unor bazine hi- de naviga]ie Dun`re – Marea Neagr`, trice din Planul de Electrificare sau
drografice, prin m`rimea teritoriilor stu- dar asemenea lucr`rilor hidrotehnice spre Direc]ia General` a Canalului pen-
diate [i prin complexitatea probleme- din Planul de Electrificare [i în acest tru Canalul Dun`re – Marea Neagr`,
lor abordate ele dep`[eau cadrul unor caz posibilit`]ile tehnice [i economice IPACA nu a avut nici personalul, nici
proiecte, având ca obiect rezolvarea ale ]`rii au fost subapreciate [i cu finan]area necesar` pentru realizarea
unor probleme locale. Privite din pris- toate eforturile f`cute, lucr`rile au fost unor planuri viabile. Lipsite de studii
ma unei viziuni moderne, studiile do- abandonate în 1954. Ele au fost relua- de teren care s` furnizeze datele de
vedeau o mare m`iestrie a acestor pi- te în perioada 1965 – 1970, odat` cu baz` necesare [i chiar de posibilit`]ile
onieri în domeniul construc]iilor hidro- sistemul de iriga]ii de pe Valea Carasu, de a face recunoa[teri de teren, studi-
tehnice. Pe de alt` parte îns`, studiile iar canalul navigabil a fost executat cu ile elaborate de IPACA constituiau mai
scot în eviden]` [i lipsa unei adânciri un deceniu mai târziu. mult un exerci]iu teoretic cu pu]ine a-
a problemelor de gospod`rire a ape- La pu]in timp dup` aprobarea Pla- plica]ii practice. Totu[i ele au servit la
lor, care în mare parte erau fie ignora- nului de Electrificare a fost înfiin]at In- o identificare a problemelor pe care
te, fie tratate insuficient. stitutul pentru Planurile de Amenajare planurile de amenajare trebuiau s` le
Dup` cel de al doilea r`zboi mon- Integral` a Cursurilor de Ap` (IPACA), rezolve [i au pus bazele Planului Na-
dial a fost ini]iat` elaborarea Planului subordonat Direc]iei Generale Hidro- ]ional de Amenajare a Apelor de mai
Na]ional de Electrificare a ]`rii, care a- meteorologice (DGH) din cadrul Minis- târziu.
naliza toate tipurile de centrale electri-
ce, acordând o aten]ie deosebit` uzi-
nelor hidroelectrice. La elaborarea p`r-
]ii hidroenergetice a planului de elec-
trificare au participat speciali[tii cei
mai califica]i din România, fiind de sub-
liniat contribu]ia adus` de inginerii Do-
rin Pavel, Cristea Mateescu [i Dimitrie
Leonida. Planul de electrificare acope-
rea dezvoltarea energetic` a ]`rii între
anii 1951 – 1960, iar primele centrale
hidroelectrice executate fiind hidrocen-
trala Moroeni pe râul Ialomi]a, hidro-
centrala Sadu V pe râul Sadu, lâng`
Sibiu [i hidrocentrala Bicaz de pe râul
Bistri]a. Acesta era primul program de
mare anvergur` pentru executarea u-
nor lucr`ri hidrotehnice în România. To-
tu[i, el s-a dovedit a fi prea ambi]ios pen- Barajul [i lacul Bicaz
tru posibilit`]ile tehnice [i economice

96 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]ii hidrotehnice
De altfel, primele planuri de ame-
Ecluza de la Cernavod`, najare au ar`tat c` în acea perioad`
pe Canalul Dun`re – Marea Neagr` nu se dispunea de experien]a nece-
sar` execut`rii unei lucr`ri de aseme-
nea anvergur` [i c` nu exista un pre-
cedent. De aceea, un prim efort s-a
îndreptat spre stabilirea con]inutului [i
elaborarea metodologiilor de întocmi-
re a planurilor de amenajare. Astfel,
din punct de vedere metodologic, cele
mai importante progrese au fost: cal-
culele de gospod`rire a apelor în ca-
drul c`rora s-au stabilit metodele de
determinare a necesarului de ap`, în
special cel al iriga]iilor, ]inând seama
de condi]iile climatice; calculele de efi-
cien]` economic` în care se fixa o me-
todologie prin care raportul dintre cos-
tul lucr`rilor de gospod`rire a apelor [i
beneficiile realizate constituia criteriul
de baz` pentru alegerea [i e[alona-
rea lucr`rilor de gospod`rire a apelor.
Planurile de amenajare propriu-
zise au fost întocmite de colective, pe
Astfel, în anul 1956 a fost înfiin]at un punct de plecare, ing. Ion Bernacki bazine hidrografice, astfel: Bazinul So-
Comitetul de Stat al Apelor (CSA), ca- a trecut la elaborarea unui plan care me[ coordonat de ing. Dinu Grozescu
re a preluat sarcinile Direc]iei Gene- s` defineasc` perspectivele de ame- – acest colectiv s-a ocupat [i de bazi-
rale Hidrometeorologice din cadrul Mi- najare a apelor [i etapizarea acestei nele râurilor Iza [i Vi[eu; Bazinul Cri-
nisterului Transporturilor Navale [i Ae- dezvolt`ri. Experien]a planurilor de a- [urilor coordonat de ing. Paul Solacolu;
riene. Pre[edinte al Comitetului a fost menajare elaborate de IPACA ar`ta- Bazinul Mure[ coordonat de ing. Ion
numit domnul Ion Bernacki – un ingi- ser` c` acestea necesit` resurse u- Hortopan; Bazinul Jiu coordonat de ing.
ner cu experien]`, fost antreprenor [i mane [i materiale mult mai considera- George Enescu; Bazinul Olt coordonat
având în activitatea sa diferite func]ii bile. Ing. Ion Bernacki are meritul de a de ing. Sandu Condeescu – acest co-
de r`spundere. Era pentru prima oar` fi reu[it s` conving` guvernul de im- lectiv s-a ocupat [i de bazinele râurilor
când se crea în România un organ portan]a acestor ac]iuni, astfel încât în Vedea [i Teleorman; Bazinul Arge[
central care s` coordoneze toate pro- anul 1959 Comitetul de Stat al Apelor coordonat de ing. Paul Solacolu; Bazi-
blemele legate de ape. a fost reorganizat, având sarcini mai nul Ialomi]a coordonat de ing. Dan
Profitând de faptul c` planul de in- mari decât înainte, atât în domeniul Br`neanu; Bazinul Siret coordonat de
vesti]ii al Ministerului Energiei Electri- planific`rii cât [i în domeniul execu]iei. ing. Andrei Filotti; Bazinul Prut coor-
ce fusese mult redus, în special în do- În cadrul Direc]iei Generale a A- donat de ing. Mircea Iord`nescu; Ba-
meniul hidroelectric, [i c` lucr`rile la pelor s-a organizat un colectiv condus zinul Dun`rii coordonat de ing. Gheor-
Canalul Dun`re-Marea Neagr` fuse- de ing. Ion Hortopan, sub direc]ia teh- ghe Hârjeu – acest colectiv s-a ocupat
ser` sistate, ing. Ion Bernacki a reu[it nic` a domnului ing. Aristide Teodo- [i de Delta Dun`rii [i Dobrogea.
s` atrag` în noua direc]ie general` a rescu, care a început elaborarea pla- Pentru exerci]iul de elaborare a
apelor ingineri de valoare printre care nului de amenajare pentru bazinul hi- planurilor de amenajare, Comitetul de
Aristide Teodorescu, Ion Hortopan, drografic Timi[-B Bega [i al celorlalte ba- Stat al Apelor a reu[it s` strâng` la un
Alexandru Nissim, Mircea St`ncules- zine hidrografice din Banat. Acest co- loc marea majoritate a speciali[tilor în
cu, Ovidiu Blaga [i mul]i al]ii, reu[ind lectiv avea s` fie ulterior transferat la gospod`rirea apelor din ]ar`, formând
s`-[i creeze o echip` foarte puternic`. Institutul pentru Planuri de Amenajare o echip` deosebit de puternic`. Activi-
În perioada în care î[i organiza noul [i Construc]ii Hidrotehnice (IPACH). tatea colectivelor de elaborare era co-
comitet, ing. Ion Bernacki a concen- Dup` organizarea institutului, în ordonat` de un grup de consilieri din
trat eforturile în direc]ia cre`rii unui perioada 1959 – 1962 au fost elabora- care f`ceau parte inginerii Gheorghe
cadastru al apelor. Elaborarea primului te planurile de amenajare ale bazine- Scodihor, Constantin {eibulescu [i A-
cadastru a fost terminat` în 1959, iar în lor hidrografice [i planul de Amenaja- ristide Teodorescu. Din partea Comi-
perioada urm`toare au fost f`cute re a Apelor din România. Pentru anu- tetului de Stat al Apelor sarcina de a
actualiz`ri anuale, furnizând CSA da- mite subbazine au colaborat la acest urm`ri elaborarea planurilor de ame-
te la zi asupra utiliz`rii apelor din Ro- exerci]iu [i direc]iile de ape ale dife- najare îi revenea Direc]iei Tehnice, co-
mânia. Metodologiile de culegere [i ritelor bazine hidrografice, sub îndru- ordonate de ing. Alexandru Nissim [i
de actualizare anual` a datelor de ca- marea IPACH, în scopul de a crea [i ing. Mircea St`nculescu.
dastru elaborate în acea perioad` au pe teritoriu capacitatea de a aborda în Un efort deosebit l-a necesitat pla-
fost men]inute pân` în 1989. mod unitar activit`]ile de gospod`rire nul de amenajare al Dun`rii, în care
Considerând acest cadastru ca a apelor. intra [i studiul Deltei, pu]in cunoscut`

Business Press Construct 2008 97

CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
la acea dat`. De aceea, colectivul gube. În acela[i timp, planul de ame- re dintre diferitele organe care r`spun-
condus de ing. Gheorghe Hârj`u, a- najare preconiza m`suri de sistemati- deau de proiectele de gospod`rirea a-
vându-l drept principal colaborator pe zare a luncilor inundabile, evitându-se pelor a continuat s` se manifeste ne-
ing. Ion Zbarcea a avut la dispozi]ie o amplasarea unor obiective importante gativ în perioada ulterioar` [i, din p`-
flotil` de [apte vase, atât pentru dife- în zone care puteau fi afectate de un- cate, mai persist` [i în prezent.
rite studii topografice, cât [i pentru ac- dele de viitur`. În sfâr[it, de[i la acea Chiar dac` înainte de terminarea
tivitatea de elaborare a planului. Co- dat` economia nu era înc` foarte dez- planului de amenajare a început exe-
lectivul a petrecut peste doi ani pe te- voltat`, planul de amenajare preco- cutarea unor lucr`ri de gospod`rire a
ren, studiile, cuprinzând [i sistemul de niza m`suri pentru protec]ia calit`]ii a- apelor, activitatea de investi]ii a conti-
lacuri litorale Razelm-S Sinoe. pelor, atât prin sta]ii de epurare cât [i nuat mai intens dup` aceea. Dintre lu-
Planul na]ional de amenajare a printr-o politic` de amplasare ra]iona- cr`rile importante s-au executat: bara-
apelor urma s` constituie o sintez` a l` a obiectivelor economice, care f`- jul Strâmtori de pe râul Firiza, barajul
planurilor de amenajare pe bazine hi- cea posibil` utilizarea succesiv` a re- Paltinul de pe râul Doftana, barajul Po-
drografice, elaborând un program ge- surselor de ap`. iana Uzului de pe râul Uz, barajul Vi-
neral de m`suri în domeniul gospo- De asemenea planul de amenaja- draru de pe râul Arge[, barajul Stân-
d`ririi apelor. Astfel, planul de amena- re a insistat asupra necesit`]ii unor lu- ca-C Coste[ti de pe râul Prut [i altele.
jare era mult mai mult decât un pro- cr`ri de utilizare a teritoriului (împ`du- De asemenea, pentru produc]ia de e-
gram de investi]ii în lucr`ri de amenaja- riri, agricultur` ra]ional`) care s` duc` nergie hidroelectric` s-a realizat cas-
re a cursurilor de ap`, fiind un docu- la conservarea resurselor de ap` [i la cada de centrale hidroelectrice de pe
ment pentru fundamentarea unei politici m`rirea resurselor utilizabile. În ace- râul Bistri]a pân` la confluen]a cu râul
na]ionale în domeniul gospod`ririi a- la[i timp, ]inând seama de penuria re- Siret. Totodat`, a început execu]ia di-
pelor. Planul na]ional de amenajare de- surselor de ap`, planul de amenajare feritelor sisteme de gospod`rire a a-
termina solu]ii, ]inând seama de toate preconiza luarea unor m`suri de eco- pelor, un exemplu fiind sistemul de la-
necesit`]ile economiei na]ionale [i nomisire a apei [i de reducere a pier- curi de acumulare din bazinul râului
scotea în eviden]` sarcinile care reve- derilor. Bahlui pentru ap`rarea municipiului
neau diferitelor ministere interesate pen- Planul de amenajare elaborat a Ia[i.
tru asigurarea unei gospod`riri coeren- r`spuns tuturor acestor sarcini [i era În 1967 Comitetul de Stat al Ape-
te a apelor care s` satisfac` toate a- a[teptat ca, dup` avizarea lui de c`tre lor a fost desfiin]at [i activitatea de gos-
ceste necesit`]i, dep`[ind cadrul unui Consiliul Tehnic al Apelor s` fie pre- pod`rire a apelor a fost trecut` în res-
plan departamental, care s` priveasc` zentat Consiliului de Mini[tri spre a- ponsabilitatea Departamentului de Îm-
doar lucr`rile de investi]ii [i m`surile ce probare. Dar din p`cate, din motive bun`t`]iri Funciare din cadrul Ministe-
reveneau Comitetului de Stat al Ape- exclusiv legate de proiectul de amena- rului Agriculturii.
lor. Sarcina coordon`rii planului na]io- jare, ing. Ion Bernacki a fost eliberat Institutul de proiect`ri [i-a schim-
nal i-a revenit inginerului Andrei Filotti, din func]ia de vice-pre[edinte al Co- bat denumirea în Institutul de Proiec-
în calitate de [ef de proiect. mitetului de Stat al Apelor cu câteva t`ri pentru Îmbun`t`]iri Funciare [i Gos-
Pentru protec]ia împotriva inunda- luni înainte de finalizarea planului. Drept pod`rirea Apelor (ISPIFGA), sec]ia de
]iilor, planul de amenajare preconiza urmare, activitatea [i proiectele promo- gospod`rire a apelor men]in#ndu-[i ac-
un ansamblu de lucr`ri de îndiguire, vate de ing. Ion Bernacki au fost sto- tivitatea. Lucr`rile de îmbun`t`]iri fun-
corelate cu lacuri pentru re]inerea pate. Ulterior, cadre de r`spundere au ciare, în principal lucr`ri de iriga]ii [i
debitelor de viitur` [i, în unele cazuri, \ncercat s` ia m`suri corective care de îndiguiri, aveau [i ele nevoie de stu-
deriva]ii care s` conduc` debitele de s` atenueze efectele negative ale a- dii de gospod`rire a apelor, iar sec]ia
viitur` în zone în care nu provocau pa- cestei decizii, \ns` lipsa de coordona- de gospod`rire a apelor a continuat s`
se dezvolte treptat.
Dintre lucr`rile importante de gos-
pod`rire a apelor executate în perioa-
da 1962 – 1970 trebuie relevat` îndi-
guirea luncii inundabile a Dun`rii, la
care s-a adoptat cea mai radical` va-
riant`, care scotea de sub inunda]ii su-
prafa]a cea mai mare de teren posibi-
l`. Din incintele îndiguite s-au eliminat
toate celelalte folosin]e, desecându-
se b`l]ile din lunca inundabil` a Dun`-
rii precum [i cele dintre bra]ele Dun`rii,
care formau Insula Borcea [i Insula
Mare a Br`ilei. Eliminarea total` a lun-
cii inundabile, a atras dup` sine cre[-
terea important` a debitelor de viitur`,
în special pe Dun`rea inferioar`. De[i
aceste efecte negative au fost prev`-
Barajul Paltinului pe r#ul Doftana zute, ele au fost acceptate de organe-
le de conducere, fa]` de avantajele

98 Business Press Construct 2008

CMYK
Construc]ii hidrotehnice
aduse agriculturii. |ns`, \n mod justifi-
cat, în]elepciunea acestei decizii este
pus` la îndoial` [i în prezent. Este
poate demn de men]ionat c` solu]ia
era considerat` la acea vreme tem-
porar`, pe sectorul româno-bulgar [i
pe cursul inferior al Dun`rii urmând s`
fie executat un lan] de centrale hidro-
electrice, care îns` nu au fost reali-
zate.
De asemenea s-au intensificat lu-
cr`rile de iriga]ii, dându-se prioritate
celor alimentate în Dun`re. Pentru sa-
tisfacerea cerin]elor de energie s-a
trecut la executarea sistemelor hidro-
energetice de pe râurile Lotru [i Se-
be[. De asemenea \n zona carbonife-
r` din Oltenia, s-au executat importan-
te lucr`ri de amenajare în bazinul Jiu,
cu lacurile de acumulare Valea de Barajul Por]ile de Fier pe Dun`re
Pe[ti, Sadu-G Gorj [i Rovinari precum [i
îndiguirea luncii Jiului. str`in`tate a unor ingineri români prin mie de pia]` [i necesitatea de a se
Dup` inunda]iile catastrofale din introducerea unor tehnici noi. trece la noi structuri. Astfel, în dome-
1970, organele de conducere ale sta- Totu[i, cu toate aceste premise fa- niul planific`rii gospod`ririi apelor s-a
tului au ajuns la concluzia c` desfiin- vorabile, activitatea de planificare în men]inut conceptul de scheme cadru
]area fostului Comitet de Stat al Ape- domeniul gospod`ririi apelor nu a f`- de amenajare, care fusese introdus în
lor fusese o gre[eal`. Drept urmare, cut pa[ii sconta]i, majoritatea ini]iati- anii 1970 [i care limita studiile respec-
în 1971 a fost înfiin]at Consiliul Na]io- velor având rezultate modeste. În mo- tive la analiza lucr`rilor de investi]ii.
nal al Apelor (CNA), pre[edinte fiind mentul actualiz`rii planurilor de ame- Men]inerea conceptului de sche-
numit domnul Florin Iorgulescu. Ini]ial, najare pe bazine hidrografice [i a pla- me cadru axate pe viitoare investi]ii,
acest consiliu nu avea sarcini de in- nului na]ional, a devenit inerent` di- exclude tocmai tratarea problemelor
vesti]ii, dar dup` un alt an de inunda]ii vergen]a total` a punctelor de vedere importante ale perioadei de tranzi]ie.
grave, în 1975, sarcinile lui au fost dintre conducerea noului Consiliu Na- Aceast` lips` de orientare a avut con-
m`rite prin preluarea activit`]ilor de ]ional al Apelor [i cea a vechiului Co- secin]e deosebit de grave, astfel c`,
investi]ii pentru lucr`ri de gospod`rire mitet de Stat al Apelor. În consecin]`, multe din lucr`rile de gospod`rire a
a apelor de Ministerul Agriculturii. actualizarea Planului Na]ional de A- apelor au fost concesionate f`r` exis-
De altfel, ca urmare a inunda]iilor menajare a constat în elaborarea unor ten]a unor prevederi privind exploata-
din 1970 s-a pus un accent mai mare "scheme cadru ale bazinelor hidrogra- rea lor. Au existat amenaj`ri piscicole
pe lucr`rile de combatere a acestora, fice", fapt ce a constituit un important în bazinul Vedea-T Teleorman unde ba-
prin îndiguiri pe principalele râuri inte- pas înapoi. Astfel, prin schemele ca- rajele s-au rupt deoarece concesiona-
rioare printre care Some[, Cri[uri, Mu- dru s-au minimalizat activit`]i impor- rii blocau desc`rc`torii de ape mari
re[, Arge[, Ialomi]a, Bârlad [i Prut. Pe tante din gospod`rirea apelor, iar a- pentru a nu pierde produc]ia de pe[te.
lâng` îndiguiri, în multe bazine, printre cest fapt s-a dovedit catastrofal în a- Exploatarea excesiv` a materialului a-
care cel al Târnavelor [i bazinul Timi[ - nul 1989. luvionar din albii a dus la distrugerea
Bega s-au executat poldere de atenu- În acest domeniu, trecerea la un podului de la M`r`cineni de pe Buz`u
are a viiturilor. Pentru produc]ia de e- nou sistem, cu o economie de pia]`, [i a podului peste Arge[ al c`ii ferate
nergie s-a realizat barajul Por]ile de implica regândirea întregii viziuni de Bucure[ti-G Giurgiu. Acestea sunt doar
Fier pe Dun`re [i a început amenaja- gospod`rire a apelor. Imediat dup` a- câteva exemple ale consecin]elor
rea hidroenergetic` a Oltului în aval nul 1989, toate lucr`rile de gospod`ri- unei viziuni incorecte cu privire la pla-
de confluen]a cu Lotru [i a Siretului în re a apelor au fost sistate. Unele din- nificarea resurselor de ap` în perioa-
aval de Bac`u. tre ele au fost reluate [i terminate în da de tranzi]ie.
În perioada 1971-1974, benefici- anii urm`tori, multe dintre ele nu au Necesit`]ile de viitor vor determi-
ind de sprijinul Programului Na]iunilor fost terminate niciodat`. În domeniul na schimbarea acestui concept [i a-
Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pri- planific`rii, se justific` reluarea planuri- ducerea lui la nivelul altor ]`ri avansa-
vind rezolvarea problemelor de com- lor de amenajare, în cadrul c`rora ar fi te. Se pare, de altfel, c` a ap`rut deja
batere a inunda]iilor, s-a finan]at ela- trebuit s` fie definit rolul institu]iilor o nou` genera]ie de gospodari de a-
borarea unui Plan de Amenajare Mul- abilitate în realizarea unei gospod`riri pe, care reconstruie[te ceea ce a fost
tisectorial` a bazinului Mure[ului Su- eficiente a apelor. distrus [i care, cu siguran]`, prin mul-
perior. Acest program a permis con- Organele de gospod`rire a apelor t` munc` [i profesionalism va recupe-
fruntarea punctelor de vedere ale spe- din acea vreme nu au fost îns` capa- ra timpul pierdut [i va ridica disciplina
ciali[tilor na]ionali cu exper]i din diferi- bile de a în]elege diferen]ele esen]iale hidrotehnic` la nivelul necesar econo-
te ]`ri occidentale [i specializarea în pe care le implic` trecerea la o econo- miei na]ionale.

Business Press Construct 2008 99

CMYK
CAPITOLUL
V

Utilaje ]i echipamente
pentru construc\ii

Business Press Construct 2008 103

CMYK
Utilaje [i echipamente pentru construc]ii

Utilajele pentru construc\ii,


o pia\` [n continu` dezvoltare
Cre[terea continu` a industriei la peste 300 de milioane de euro. construc]ii este deosebit de fragmen-
construc]iilor din Rom#nia a adus cu A[adar, fiecare construc]ie nou` în- tat`, deoarece exist` foarte multe spe-
sine [i desf`[urarea de for]e \n toate seamn` profituri pentru firmele din cializ`ri. Astfel, la construc]ia unei cl`-
sectoarele conexe. Acest lucru a domeniul vânz`rii [i închirierii utilaje- diri, pot fi contractate firme diferite pen-
condus la dezvoltarea unui business lor de construc]ii. |n acela[i timp se poa- tru execu]ia funda]iei, transportul ma-
profitabil: vânzarea [i închirierea uti- te spune c` [i dealerii de utilaje sunt terialelor [i ridicarea cl`dirii. La fel stau
lajelor [i echipamentelor pentru con- dependen]i de ritmul construc]iilor. lucrurile [i \n domeniul utilajelor [i e-
struc]ii. În ultimii ani, pia]a dealerilor Cel mai c`utat utilaj de c`tre con- chipamentelor, pe pia]` exist#nd com-
de utilaje a crescut constant [i sem- structori este excavatorul. Din totalul panii care livreaz` produse numai pen-
nificativ, dep`[ind \n prezent c#teva de utilaje vândute în ultimii doi ani, tru un anumit tip de lucrare: utilaje
sute de milioane de euro. peste jum`tate fiind excavatoare, toa- pentru excava]ie, utilaje pentru trans-
|n Rom#nia, firmele de construc]ii te din import. Companiile de profil port, echipamente de ridicat, echipa-
schimb` permanent peisajul [i \nf`]i- furnizeaz` pe pia]a construc]iilor din mente pentru funda]ii, utilaje pentru
[area ora[elor. Fie c` este vorba de Rom#nia, nu numai utilaje noi pentru asfaltare etc.
construc]ia de spa]ii de birouri, noi construc]ii, ci [i second hand. Aces- |n Rom#nia pia]a utilajelor pentru
centre comerciale sau cl`diri, investi- tea sunt aduse din Japonia, Fran]a, construc]ii este în continu` cre[tere,
torii [i constructorii depind de utila- SUA, Germania, China, Belgia, Sue- ceea ce face ca în prezent oferta s`
jele [i echipamentele de construc]ii. dia, Italia, Olanda etc., dealerii de uti- nu poat` acoperi \n totalitate cererea.
Se poate spune c` toat` desf`[ura- laje profit#nd din plin de pe urma ce- Din acest motiv, speciali[tii consider`
rea din acest sector este sus]inut` [i a- rerii crescute de utilaje. c` pia]a româneasc` a utilajelor este
limentat` de c`tre furnizorii de utilaje. Un aspect important din punct de înc` la început. |ns`, potrivit com-
Pia]a utilajelor pentru construc]ii vedere al achizi]ion`rii acestor echi- paniilor din domeniul utilajelor pentru
(macarale, schele, betoniere, bascu- pamente \l reprezint` facilitatea de a construc]ii, \n ultimii ani, România a
lante, excavatoare etc.) a cunoscut o cump`ra prin leasing, constructorii devenit al doilea mare importator de
dezvoltare accentuat` pe fondul put#nd lua utilaje fie pl`tind cash, fie echipamente de construc]ii, dup`
boom-ului înregistrat de sectorul con- prin sistemul leasing, implementat \n Spania. În acest sens men]ion`m c`
struc]iilor, dar [i datorit` parcului auto multe dintre companiile din domeniul \n anul 2006, aproximativ 7% din pia-
învechit. Dac` în urm` cu patru, cinci v#nz`rii [i \nchirierii de utilje pentru ]a european` de buldozere a revenit
ani, pe pia]a româneasc`, se comer- construc]ii. Având în vedere pre]urile României.
cializau \n jur de 500 de echipamente foarte ridicate ale echipamentelor, spe- La nivel mondial, cererea cea
pentru construc]ii, în ultimii doi ani, in- ciali[tii pie]ei spun c` doar 20% din- mai mare pentru echipamente folosi-
vestitorii au absorbit \n jur de 1.500- tre clien]i cump`r` cu bani cash, 60% te în sectorul construc]iilor vine din
2000 de utilaje, cresc#nd astfel va- apeleaz` la leasing, iar restul de 20% S.U.A. (39%), Europa (23%), Japonia
loarea pie]ei utilajelor [i echipamen- închiriaz` utilajele. (12%), China (12%) [i America Lati-
telor de construc]ii, cifrat` \n prezent Pia]a intern` a utilajelor pentru n` (5%).

Business Press Construct 2008 105

CMYK
CAPITOLUL
VI

Materiale de construc\ii,
izola\ii, instala\ii ]i
activit`\i conexe

Business Press Construct 2008 119

CMYK
Materiale de construc]ii

Utilitatea materialelor
de construc\ii
Materiale naturale sau artificia- ment folosite sunt: ciment portland; losesc la acoperirea surafe]elor
le folosite în realizarea lucr`rilor de ciment portland de zgur`; cimen- contra ac]iunii apei [i a vaporilor.
construc]ii alc`tuiesc gama mate - turi aluminoase; expansive; f`r` tra- Acestea se utilizeaz` \n form` de
rialelor de construc]ii. Materia pri- sare; de zgur` sulfatic`. rulouri, masticuri de bitum [i de gu-
m` pentru fabricarea acestora este La construirea [oselelor, \n dron. Materialele în rulouri sunt de
reprezentat` de materialele de pro- construc]iile hidrotehnice, la exe- dou` tipuri: cu baz` (carton, hârtie,
venien]` mineral` (calcar, pietri[, cutarea izola]iilor hidrofuge [i a în- pânz` de sticl` îmbibate cu lian]i
nisip, gips, granit, marmur` [.a.), velitorilor se întrebuin]eaz` bitu- organici – bitum, gudron) [i f`r`
de provenien]` vegetal` (lemn, de- mul. |n schimb, pentru fabricarea ma- baz`, ob]inute din amestecuri de
[euri agricole etc.), unele produse terialelor izolante, a pl`cilor pentru lian]i cu umpluturi.
ale industriei metalurgice, industri- pardoseli [i a masticurilor fierbin]i Materialele termoizolante se
ei chimice [i industriei de prelucra- [i reci se folosesc gudroanele (li- întrebuin]eaz` pentru protec]ia con-
re a petrolului (bitum, polimeri, gu- chid vâscos de culoare închis`, cu struc]iilor contra înc`lzirii sau pier-
droane etc.). Dup` destina]ia lor, miros specific, care se ob]ine prin derilor de c`ldur`. |n acelea[i sco-
materialele de construc]ii se împart distilarea uscat` a unor materii or- puri se mai folosesc [i materiale ter-
în: materiale de zid`rie; lian]i; agre- ganice; catran). moizolante dure (betonuri celulare,
gate; materiale hidroizolante; ma - Agregatele pot fi de dou` fe- perlit`, sticl` spongioas`, diatomi-
teriale termoizolante; materiale fo- luri: naturale [i artificiale. Din cate- te etc.) [i flexibile (vat` mineral`,
noizolante; materiale de finisare. goria celor naturale fac parte calca- pâsl`, carton gofrat etc.).
Materialele de zid`rie pot fi: na- rul, nisipul, piatra Ponce, pietri[ul, Materialele fonoizolante ser-
turale – ob]inute din roci dure sau tuful, azbestul etc. Agregatele pot fi vesc pentru izolarea acustic`. În a-
semidure, poroase sau compacte folosite ca materiale de zid`rie, a- cest scop se folosesc: vata mine-
(piatr` brut`, blocuri de piatr` [i daos activ la lian]i, la mortare u- ral`, pl`cile fibrolemnoase [i pano-
calcar, granit, gresie etc.) [i artifici- [oare, dar [i ca material de lustrui- urile prefabricate cu înveli[ perfo-
ale (c`r`mid`, olane etc.). La fini- re [.a. Agregatele artificiale sunt: rat.
sarea cl`dirilor [i edificiilor monu- zguri [i roci arse (de[euri industri- Materialele de finisare sunt mor-
mentale se folosesc pl`ci naturale ale). tarele, lacurile [i vopselele, pl`cile
cu factur` pilit`, [lefuit`, lustruit`- Materialele hidroizolante se fo- [i foile de c`ptu[eal` etc.
neted`, mat`-catifelat`, neted` cu
luciu de oglind` etc. Pl`cile pentru
placarea pere]ilor se fabric` din gra-
nit, diorit, sienit, labradorit, gabro,
bazalt, diabaz, andezit [i cuar]it.
De asemenea, elementele prefa-
bricate din beton armat sunt folosi-
te drept materiale de construc]ie.
Din categoria lian]ilor fac parte
varul, cimentul, ipsosul, sticla lichi-
d`, argila, bitumurile, gudroanele,
r`[inile etc. Varul de construc]ie se
folose[te ca liant de baz` pentru
mortare de tencuial` sau ca adaos
plastifiant la mortarele de ciment.
Ipsosul este unul dintre cei mai r`s-
pândi]i lian]i aerieni, iar cimentul se
folose[te în cele mai diverse dome-
nii ale construc]iilor. Tipurile de ci-
Business Press Construct 2008 121

CMYK