Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Cartea de Aur
a Constructorilor
Bucure]ti
30 Septembrie 2008
CMYK
Cuv#nt \nainte
Redac]ia
Business Press
CMYK
Prefa]`
Este suficient s` \]i imaginezi, pentru o clip`, casa \n care ]i-ar pl`cea s` locuie[ti,
ora[ul \n care ]i-ai dori s` te plimbi, autostrada pe care s` circuli civilizat, biroul \n care s`-
]i desf`[ori activitatea, pentru a vedea ce univers al frumosului, al confortului [i al utilului
\]i confer`, generic spus, construc]iile. Pentru ca inventivitatea [i crea]ia arhitec]ilor s`
prind` via]`, trebuie ca al]ii s` o pun` \n oper`, anume constructorii. Ace[ti oameni minu-
na]i, ale c`ror realiz`ri confirm` valoarea [colii rom#ne[ti \n domeniu, sunt \ntr-o lupt` per-
manent` cu timpul pentru c` [tiu c` \n urma lor r`m#ne ceva trainic. Pentru ca talentul
amintit s` poat` ie[i la lumin`, s` poat` fi c#t mai deplin valorificat, el trebuie s` fie \nso]it
de un \ntreg arsenal de unelte [i materiale, unele inedite, altele perfec]ionate conform
cerin]elor omului modern. De asemenea, solu]iile de ultim` or` care utilizeaz` materiale
de calitate superioar` sunt absolut necesare pentru dezvoltarea acestui sector al con-
struc]iilor. Desigur c`, f`r` aptitudinea de a construi, nu poate fi conceput` o economie
dinamic`, o industrie caracterizat` de o dezvoltare alert`, cele dou` afl#ndu-se \ntr-o re-
la]ie de permanent` interdependen]`. Cu alte cuvinte, construc]iile constituie o ramur`
creatoare de pie]e de desfacere \n alte sfere ale economiei, iar dezvoltarea lor reprezint`
una din priorit`]ile majore ale Rom#niei de azi. Colaborarea direct` dintre arhitec]i, proiec-
tan]i, constructori, utilaji[ti, comercian]i de materiale [i tehnologii va permite ca aspectul
ora[elor rom#ne[ti s` se apropie tot mai mult de cel occidental.
Construc]iile mobilizeaz`, practic, numeroase ramuri ale industriei: de la siderurgie [i
industria materialelor de construc]ii p#n` la electrotehnic` [i, mai nou, electronic`, auto-
matic` [i informatic`.
|n ]ara noastr`, domeniul construc]iilor pune \n eviden]`, ast`zi, specificul tranzi]iei.
Dac` sectorul de stat stagneaz`, fiind un adev`rat izvor de probleme economice, sectorul
privat al construc]iilor cunoa[te o dezvoltare dinamic`, \n ciuda multor dificult`]i cu care
se confrunt`. Construc]iile nu valorific` numai poten]ele industriale ale unei ]`ri, ci [i mun-
ca \nalt calificat` a lucr`torilor din acest domeniu: de la speciali[ti p#n` la ultimul execu-
tant.
Pove[ti de via]`, sacrificii, greut`]i [i, \n cele din urm`, satisfac]ii [i reu[ite. Metaforic
vorbind, acestea sunt c#teva sinonime pentru to]i cei ce pot fi inclu[i \n r#ndul oamenilor
de afaceri one[ti. Constructorii sunt primii care se num`r` printre ei, fiind aceia care, prin
exemplul personal, constituie un \ndemn la curaj, echilibru [i profesionalism. Acesta este
[i motivul pentru care Business Press organizeaz`, \n fiecare an, decernarea Premiilor
Business Press Construct, iar acum, \n an aniversar, lanseaz` "Cartea de Aur a
Constructorilor", \n semn de respect pentru toate realiz`rile constructorilor, dar [i \n semn
de omagiu pentru genera]iile trecute de constructori.
Geo BELDIMAN
Director general
CMYK
CAPITOLUL
I
Construc\iile [n Rom@nia
Speciali]ti de elit`
CMYK
Construc]iile \n România
Inginerii constructori,
adev`ra\ii ctitori ai Rom@niei
Ingineria, \n ansamblul ei, este o [tiin- de 1989, a fost real în întreaga via]` eco- Inginerul Anghel Saligny, inginerul Elie
]` multidimensional` care cuprinde toate nomic`, el fiind elementul principal al dez- Radu [i al]ii au început [i realizat multe lu-
aspectele necesare elabor`rii [i punerii în volt`rii economice, de care depindea buna cr`ri de construc]ii – ei fiind întemeietorii
oper` a marilor proiecte de infrastructur`, a[ezare a societ`]ii, datorit` sim]ului s`u ingineriei române[ti a construc]iilor.
industriale, sociale sau de orice natur`, în tehnic [i economic, combinat dup` caz [i Un alt exemplu este inginerul Tiberiu
care crea]ia [tiin]ific` [i cuno[tintele se îm- cu însu[iri administrative. Un exemplu \n Eremia, una dintre cele mai reprezentative
bin` cu inova]ia tehnic` [i concep]ia teh- acest sens este Anghel Saligny, care, între figuri ale tehnicii române[ti, care a ]inut în
nologic`, ob]inându-se astfel lucr`ri de alte multe lucr`ri, a construit marele pod anul 1903 prima conferin]` despre betoa-
mare utilitate [i eficien]` economic`. peste Dun`re de la Cernavod`, cel mai ne, la Asocia]ia pentru Înaintarea [i R`s-
"Ingineria este o mare profesie. Este lung din Europa \n anul 1895, contribuind pândirea {tiin]elor în România.
fascina]ia de a vedea cum o pl`smuire a i- astfel la transformarea profund` din socie- Academicianul inginer Aurel Bele[
magina]iei se transform` cu ajutorul [tiin]ei tatea româneasc`. declara în anul 1970: "Apar]in unei gene-
într-un plan pe hârtie, ca apoi s` se mate- Din p`cate, \n societatea modern` de ra]ii care a apucat chiar începuturile beto-
rializeze în piatr` sau metal. Ca apoi s` dup` anul 1990, inginerii nu sunt cuprin[i nului armat la noi în ]ar`. Asta înseamn`
creeze locuri de munc` [i locuin]e pentru în tumultul creator productiv, cu toate c` ei c` am asistat, în fond, la evolu]ia [tiin]ei
oameni, duc#nd ulterior la cre[terea stan- au avut [i au un rol esen]ial, fapt de care construc]iei din domeniu [i fac afirma]ia
dardului de via]` [i la sporirea confortului. se ]ine seama în ]`rile dezvoltate. întemeiat` pe ideea c` marea dezvoltare a
Acesta este înaltul privilegiu al inginerului" |n antichitate, \n zona ]`rii noastre, re- [tiin]ei de a construi s-a petrecut mai ales
– spunea Herbert Clarck Hoover, fost pre- aliz`ri deosebite au avut inginerul Apolodor odat` cu începutul acestui secol".
[edinte al SUA (1929-1933). Tot domnia sa din Damasc (60-125 d. Hr.), constructorul Înaltul profesionalism al inginerilor ro-
mai declara: "Marea responsabilitate a in- podului de piatr` de 1135 m peste Dun`re mâni se remarc` [i în proiectarea [i con-
ginerului, în compara]ie cu cei de alt` pro- la Drobeta-Turnu Severin, în anul 105 d.Hr. struirea barajelor [i amenaj`rilor hidroe-
fesie, este c` operele lui se afl` sub v`zul [i împ`ratul Constantin cel Mare care, \n nergetice de pe Bistri]a, Arge[, Olt, Lotru,
tuturor. Ac]iunile lui se concretizeaz`, pas anul 328, a inaugurat podul de piatr` peste Dun`re [i Some[, un aport deosebit având
cu pas, în material palpabil. El nu-[i poate Dun`re între Sucidava (Celeiu) – sat din o- inginerii Dimitrie Leonida, Dorin Pavel, Ra-
îngropa gre[elile, ca medicul. El nu le poa- ra[ul Corabia, jud. Olt – [i Oescus (Ghi- du Priscu, Cristea Mateescu, Nicolae M`-
te face nev`zute [i nu poate da vina pe ju- ghen-Bulgaria). nescu [i mul]i al]ii.
dec`tor, ca avocatul. El nu poate, ca politi- |ntre anii 1879-1881 inginerul Dimitrie De asemenea, combinatele siderurgi-
cianul, s`-[i ascund` lipsurile dând vina pe Frunz` a proiectat [i condus lucr`rile pri- ce, uzinele metalurgice, chimice etc. sunt
opozi]ie, sperând c` oamenii vor uita. Ingi- mei linii ferate, construit` exclusiv de ro- tot rodul concep]iei [i muncii a numero[i
nerul, pur [i simplu, nu poate nega c` el a mâni: linia Buz`u-M`r`[e[ti. Inginerul Ion ingineri români. Activit`]ile pluridisciplinare
gre[it. Dac` lucrarea nu este bun`, e con- G. Cantacuzino, asumându-[i execu]ia u- din ansamblul economiei [i al vie]ii de-
damnat." nui lot din aceast` construc]ie, a devenit pri- monstreaz` marea cuprindere a [tiin]ei in-
Rolul inginerului \n Rom#nia, înainte mul antreprenor român de lucr`ri publice. gineriei.
Business Press Construct 2008 15
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
"Podurile viitorului pe
Dun`rea de Jos"
Interviu cu domnul ing. Gheorghe Buzuloiu
– Stimate domnule ing. Gheorghe de pe uscat pe ap`. |n acest fel au Ca urmare a particip`rii efective
Buzuloiu, de ce considera]i domeniul ap`rut construc]iile hidrotehnice [i po- la realizarea acestui pod, ca [ef de
construc]iilor important [i vital într-oo durile (construc]ii). proiect pentru asisten]a tehnic` [i ela-
societate? |n prezent, societatea a evoluat, borarea proiectelor la execu]ia lucr`-
– De la apari]ia omului pe p`- cerin]ele [i dorin]ele au crescut, unel- rilor, cunosc#nd etapele parcurse
m#nt, se poate spune c` preocuparea tele s-au perfec]ionat, au ap`rut noi pentru realizarea lui, care au dep`[it
lui s-a orientat spre realizarea de con- materiale [i tehnologii de execu]ie per- 50 de ani [i datorit` num`rului redus
struc]ii. Dac` la \nceput omul a locuit formante la \ndem#na omului, care de travers`ri ale Dun`rii pe teritoriul
\n pe[teri naturale, odat` cu l`rgirea continu` s` realizeze construc]ii pen- Rom#niei, am apreciat c` este nece-
orizontului c`tre alte spa]ii, a fost obli- tru cl`diri, drumuri [i poduri, preocu- sar` o analiz` a oportunit`]ilor care s`
gat s`-[i amenajeze un ad`post pen- pare care determin` domeniul con- motiveze \n viitor realizarea unor noi
tru protec]ia \mpotriva agresiunii ani- struc]iilor s` r`m#n` vital pentru dez- travers`ri permanente de cale ferat`,
malelor, a mediului [i, de ce nu, pentru voltarea [i viabilitatea societ`]ii. rutiere sau mixte.
intimitate. Astfel au ap`rut locuin]ele Comparativ cu alte domenii de Pornind de la aceast` idee, \n a-
(construc]iile). activitate, domeniul construc]iilor, prin nul 1988, cu ocazia s`rb`toririi a 35
Primele ad`posturi rudimentare e- diversitatea lui are o evolu]ie mai len- de ani de la \nfiin]area IPTANA – Insti-
rau improvizate din materiale locale la t`, fiind dependent de \ndem#narea, tutul de Proiect`ri, Transporturi Auto,
\ndem#n`, \n principal arbu[ti, crengi creativitatea [i, de ce nu, de necesi- Navale [i Aeriene, am publicat pentru
de copaci etc. Calitatea [i siguran]a tatea particip`rii efective [i a contribu- prima dat` \n Buletinul Informativ al
construc]iilor s-a dezvoltat \n timp, pa- ]iei omului, prin munca sa. institutului, articolul "Considera]iuni cu
ralel cu \ndem#narea oamenilor [i \m- privire la oportunitatea realiz`rii unor
bun`t`]irea uneltelor. Cu siguran]` c` – Care au fost argumentele ce noi travers`ri permanente ale Dun`-
uneltele de t`iere din catogoria topoa- v-aau determinat s` publica]i cartea "Po- rii", articol ap`rut [i \n num`rul 5 al
relor au fost primele mijloace la \nde- durile viitorului pe Dun`rea de Jos"? Revistei Transporturilor din anul 1990.
m#na omului ce au r`mas [i p#n` \n – Primul contact cu Dun`rea l-am |n aceast` prim` redactare au fost f`-
prezent (toporul, barda [i tesla). avut \n anul 1954, ca angajat la |ntre- cute aprecieri pentru realizarea unor
Nevoia de a se deplasa, pentru a- prinderea de Construc]ii 172 Br`ila [i travers`ri permanente ale Dun`rii la
gonisirea hranei a obligat omul s` par- mai t#rziu \n anul 1959 ca proiectant, Tulcea, Gala]i, Br`ila [i C`l`ra[i.
curg` distan]e mari, adesea cu obsta- c#nd au fost reluate studiile pentru L`rgirea preocup`rilor pentru rea-
cole (r#uri sau v`i ad#nci), pentru de- realizarea unui pod peste Dun`re la lizarea unor noi travers`ri permanente
p`[irea lor fiind obliga]i s` foloseasc` Giurgeni – Vadu Oii. |n calitate de in- m-a determinat s` dezvolt articolul,
treceri naturale sau s` amenajeze tra- giner proiectant, [ef al unui colectiv de odat` cu extinderea aprecierilor f`cu-
vers`ri locale. La \nceput din liane, din proiectare din Institutul de Proiect`ri, te pentru amplasamentele Gala]i, Br`-
arbori pr`v`li]i peste obstacole, mai Transporturi [i Telecomunica]ii, am a- ila [i Sulina de pe teritoriul rom#nesc
t#rziu pun]i din lemn care ofereau mai plicat un studiu de amplasament pen- al Dun`rii, Turnu M`gurele – Nicopole,
mult` siguran]` [i apoi poduri (con- tru realizarea unor travers`ri cu poduri Bechet – Oreahova [i Calafat – Vidin \n
struc]ii). rutiere la Gala]i, Br`ila, Giurgeni, Cer- rela]iile cu Bulgaria [i Moldova Nou`
Odat` cu dezvoltarea comunit`]i- navod` [i C`l`ra[i. \n rela]iile cu Iugoslavia.
lor [i apari]ia ro]ii [i folosirea animale- A fost ales amplasamentul Giur- Pornind de la realitatea c` Rom#-
lor pentru trac]iune, au crescut [i ne- geni – Vadu Oii, a[ezat \n centrul de nia, riveran` Dun`rii pe 1075 km, are
voile de transport de hran`, de mate- greutate al rutelor de transport spre cel mai redus num`r de travers`ri per-
riale [i, de ce nu, de oameni. Aceast` Constan]a, acesta av#nd o valoare de manente [i de la existen]a unor studii
activitate a cerut trecerea de la poteci investi]ie redus`. Primele studii [i a- [i aprecieri publicate \n articole [i \n
la drumuri (construc]ii). precieri cu privire la realizarea unui publica]ii separate, am considerat c`
Traversarea r#urilor, a b`l]ilor [i pod peste Dun`re \n zona Giurgeni au pentru o abordare mai u[oar` a tema-
lacurilor a impus amenajarea unor mij- fost f`cute \n anul 1915, reluate \n ticii este util ca toate aceste puncte de
loace plutitoare [i astfel au ap`rut plu- 1937, 1942, 1959 – 1961 [i \n faza fi- vedere s` fie concentrate \ntr-o publi-
tele [i b`rcile, precum [i nevoia de a- nal` \n 1966, podul fiind dat \n folosin- ca]ie unic`. Astfel, \n anul 2006, am
menajare a malurilor pentru trecerea ]` \n decembrie 1970. editat cartea "Podurile viitorului pe
16 Business Press Construct 2008
CMYK
Construc]iile \n România
Dun`rea de Jos", care a ob]inut pre- podurile de cale ferat`, probabil ar fi struc]iilor va r`m#ne o activitate per-
miul AGIR 2006. Cartea cuprinde [i orientat traseul autostr`zii Bucure[ti- manent` cu o evolu]ie favorabil` [i si-
un capitol de prezentare a podurilor Constan]a spre traversarea Dun`rii gur`, fapt ce determin` o preocupare
realizate peste Dun`re, \ncep#nd cu po- pe podul existent la Giurgeni. permanent` pentru dezvoltarea activi-
dul Traian de la Drobeta-Turnu Severin. t`]ii de cercetare, proiectare, realiza-
P#n` \n prezent, audien]a publica- – Ce sfaturi da]i tinerilor ingineri rea de materiale noi, performante [i
]iei este nesemnificativ`, cu toate c`, constructori [i care este mesajul vis- de \mbun`t`]irea tehnologiei de exe-
elaborarea studiilor pentru realizarea a-vvis de acest domeniu? cu]ie.
unor lucr`ri de infrastructur` este o – Activitatea \n domeniul con- Recomand tinerilor care sunt \n
activitate de durat`. Aceste lucr`ri re- struc]iilor, \n special a lucr`rilor de in- etapa de preg`tire sau de alegere a
prezint` un factor determinant \n dez- frastructur` este determinant` \n dez- profesiei, domeniul construc]iilor care
voltarea economic` [i social` a zone- voltarea economic` [i social` a unui le poate asigura cu certitudine o sigu-
lor aferente [i \n majoritatea cazurilor stat, at#t \n prezent, c#t [i \n viitor, si- ran]` [i perspectiv` pentru viitor. De
\n rela]iile interna]ionale. tua]ie ce impune permanent realiza- asemenea, tinerilor ingineri construc-
Prin pozi]ia ei, Rom#nia, cu ob- rea de capacit`]i cu o rat` de cre[tere tori le sugerez s` se implice \n c#t mai
stacolul principal Dun`rea, este pun- pozitiv`. mare m`sur` profesional [i afectiv \n
tea de leg`tur` \n rela]ia Nord-Sud. |n De asemenea, este [tiut c` [i ce- aceast` activitate, pornind de la faptul
acest sens, putem men]iona c` reali- le mai performante construc]ii au o du- c` la \nceputul realiz`rii construc]iilor,
zarea sectorului de autostrad` Fe- rat` de viabilitate limitat` [i c` pe du- de la etapa idee-vis, se ajunge la eta-
te[ti-Cernavod`, la promovarea c`ru- rata folosin]ei sau exploat`rii au nevo- pa final` de realizare a acestora.
ia am contribuit \n mod esen]ial, a fa- ie de lucr`ri de \ntre]inere, repara]ii, Se mai poate spune, c` nu exist`
vorizat realizarea autostr`zii Bucu- reabilitare sau modernizare, activitate meserie bun` sau rea, exist` numai
re[ti-Constan]a pe cel mai scurt tra- care, de asemenea, are o rat` de dez- meserii bine f`cute, care duc \ntotdea-
seu. Nerealizarea \n paralel a sectorul voltare pozitiv`. |n aceste condi]ii, a- una la rezultate profesionale [i mate-
de autostrad` Fete[ti-Cernavod` cu preciez c` activitatea \n domeniul con- riale favorabile.
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
CMYK
Speciali[ti de elitã
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Ing. Mihail
Erba]u
(1942 – 2004)
"Trebuie s` ai curajul s` drum necunoscut, f`r` a avea pierdut unul dintre constructorii
faci afirma]ii imperfecte, s` nici un ban, doar experien]a, pri- de elit`, iar noi am pierdut pen-
renun]i la a-]i atribui meritul de ceperea [i entuziasmul nostru" tru totdeauna un prieten ce ne-
a fi f`cut tot ceea ce se putea – MIHAIL ERBA{U, Business a fost ca un p`rinte. Acum, du-
face, de a fi spus tot ceea ce se Press, august 2003. p` patru ani de la moartea o-
putea spune, \ntr-un cuv#nt, de |ncep#nd cu anul 1999, SCC mului de afaceri MIHAIL ERBA-
a-]i sacrifica orgoliul \n favoa- ERBA{U SA a cunoscut o cre[- {U, o lacrim` de aducere amin-
rea dorin]ei de a te face util [i tere spectaculoas` a cifrei de te ne inund` obrazul. Am \nv`-
de a \mbun`t`]i mersul progre- afaceri. Seriozitatea, competen- ]at s` comemor`m cu decen]`
sului" – LAVOISIER. ]a tehnic` [i managerial` au [i respect personalit`]ile mar-
MIHAIL ERBA{U s-a n`s- propulsat compania \n mijlocul cante ce ne-au p`r`sit [i care
cut la 1 noiembrie 1942 \n co- celor mai mari proiecte din Ro- de-a lungul \ntregii activit`]i au
muna L`unele de Sus \n jude- m#nia, proiecte c#[tigate \n ur- slujit cu credin]` un ideal. Am
]ul Arge[ [i a absolvit Faculta- ma unor licita]ii interna]ionale. \nv`]at c` mai presus de via]`,
tea de Construc]ii Hidrotehnice De o modestie exemplar`, de orgolii [i de interese este e-
din Bucure[ti \n anul 1971. |n domnul MIHAIL ERBA{U nu a ternitatea.
perioada 1971 – 1990 a lucrat, acceptat statutul de lider, fiind |n fiecare an, pe data de 21
ca inginer constructor, la Între- de p`rere c` recunoa[terea [i iunie ne vom aminti cu durere
prinderea de Construc]ii Edilita- respectul pe pia]a construc]iilor \n suflet de cel pe care l-am
re [i Drumuri Bucure[ti, parcur- sunt determinate de realizarea cunoscut cu to]ii ca o personali-
g#nd toate treptele ierarhiei, \n- la termen a contractelor, de ca- tate marcant` a mediului de a-
cep#nd cu [ef de punct de lu- litatea lucr`rilor, de seriozitatea faceri rom#nesc. Colectivul re-
cru p#n` la func]ia de director. [i profesionalismul impuse de dac]iei Business Press va p`s-
Aceasta este, pe scurt, bio- \ntreaga echip` a societ`]ii. tra vie imaginea inginerului MI-
grafia domnului MIHAIL ERBA- Urm#nd principiile bunicului HAIL ERBA{U, un lucru fiind
{U, ajuns \n timp un cunoscut om s`u, MIHAIL ERBA{U s-a con- cert, l-am pierdut nu numai pe
de afaceri [i pre[edinte al socie- siderat un om \mplinit, av#nd o inginerul de carier`, colaborato-
t`]ii SCC ERBA{U SA, un brand so]ie extraordinar`, care i-a rul [i prietenul MIHAIL ERBA{U,
\n economia rom#neasc`. fost al`turi tot timpul [i i-a ridi- ci [i pe omul MIHAIL ERBA{U,
"Societatea de construc]ii cat moralul atunci c#nd era de- pe cel c`ruia nu-i vom uita nici
ERBA{U este rodul curajului pe primat sau stresat de proble- numele, nici amintirile, nici pri-
care l-am avut \n 1990, c#nd, mele cotidiene [i doi fii de care virile, nici z#mbetul [i optimis-
\mpreun` cu doar trei ingineri [i era foarte m#ndru. mul, nici \ncuraj`rile [i sfaturile
30 de lucr`tori, am pornit pe un |n anul 2004, Rom#nia a p`rinte[ti.
20 Business Press Construct 2008
CMYK
Speciali[ti de elitã
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Ing. Ef t enie
Dane\i
(1949 – 1999)
"Paul vine, Paul pleac`, noi "din p`mânt ai fost creat [i \n [antier, [ef de [antier [i direc-
de la Paula bani primim" – a- p`mânt vei merge" spune Sfân- tor, iar \n ultimii 11 ani director
cesta este titlul unui interviu re- ta Scriptur`, f`r` s` iei cu tine general al societ`]ii OVERSEAS
alizat \n februarie 1998, ce ne a- nimic din ceea ce ai agonisit. CONDA, specializat` \n execu]ii
minte[te cu nostalgie discu]ia pur- Inginerul constructor Eftenie Da- de construc]ii civile [i industri-
tat` cu regretatul om de afaceri, ne]i, trecut \n lumea etern`, r`- ale, realizând lucr`ri de la te-
inginerul constructor Eftenie Da- m#ne una dintre personalit`]ile melie p#n` la forma final` la un
ne]i. reprezentative ale genera]iei sa- nivel de cinci stele.
Ing. Eftenie Dane]i s-a n`scut le de speciali[ti. Activitatea intens` [i mun-
\n Bucure[ti, la 16 decembrie 1949, Meseriei sale de credin]` i-a ca neîntrerupt` au fost coordo-
fiind absolvent al {colii tehnice dedicat întreaga activitate, de natele vie]ii sale, i-au umplut e-
“Staco” [i al Facult`]ii de Construc- peste 25 de ani, de inginer, to- xisten]a [i i-au dat sens, pân`
]ii Civile, Industriale [i Agricole. pograf [ef – compartiment To- când a trebuit s` pl`teasc`, ca
Totul este o de[ert`ciune – po, [ef de serviciu, [ef de lot urmare a acestei neobosite acti-
vit`]i, tributul suprem. |n via]a
de familie a fost un so] [i un ta-
t` model; nu [i-a neglijat nicio-
dat` \ndatoririle. {i-a iubit fiul [i
i-a s`dit în suflet calit`]i speci-
ale demne de urmat, exemplul
vie]ii lui constituind pentru to]i o
pild`. A fost un om de cuvânt,
un caracter deosebit [i un su-
fletist. A p`r`sit via]a a[a cum a
tr`it, \n aceea[i pozi]ie vertica-
l`, trec#nd \n nefiin]` în vara a-
nului 1999.
Continuarea activit`]ii pe ca-
re a ini]iat-o ing. Eftenie Dane]i
este asigurat` ast`zi de fiul s`u,
Mihnea Ionu] Dane]i, directorul
general al societ`]ii OVERSEAS
CONDA, urma[ \n profesia de
credin]` a tat`lui.
22 Business Press Construct 2008
CMYK
{nv`\`m@ntul
superior de construc\ii
din Rom@nia
Specializ`ri ]i discipline
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Universitatea Tehnic`
de Construc\ii
Bucure]ti
Î
nv`]`mântul superior de Ion St`nculescu [i al]ii, care prin al doilea, de masterat.
construc]ii din România a str`daniile [i realiz`rile lor au pus |n prezent, câteva mii de ab-
luat fiin]` în anul 1864 prin bazele [tiin]ei [i tehnicii române[ti solven]i ai Universit`]ii Tehnice de
deschiderea la Bucure[ti a "{colii în construc]ii. Construc]ii Bucure[ti activeaz` în
de Poduri [i {osele, Mine [i Universitatea Tehnic` de Con - SUA, Canada, Germania, Fran]a,
Arhitectur`", transformat` în 1867 struc]ii din Bucure[ti (UTCB) are Italia, Spania, Israel, Africa de Sud
în "{coala de Poduri, {osele [i drept scop principal formarea spe- etc., preg`tirea solid` dobândit`
Mine" [i ulterior, în 1888, în ciali[tilor cu preg`tire superioar` în d#ndu-le posibilitatea s` se inte-
"{coala Na]ional` de Poduri [i construc]ii, instala]ii, ma[ini [i utila- greze [i s` se adapteze rapid la
{osele". Mai târziu, în anul 1921, je pentru construc]ii, ingineria me- condi]iile [i metodele de lucru din
aceasta a devenit [coala Politehni - diului, geodezie, precum [i în do- alte ]`ri. Pretutindeni, inginerii con-
c` din Bucure[ti, preg`tirea ingi- menii conexe, cum ar fi acela de structori forma]i la Bucure[ti sunt
nerilor constructori f`cându-se în traducere [i interpretare cu specific cota]i ca fiind cei mai buni profe-
cadrul Sec]iei de Construc]ii, denu- tehnic. UTCB dispune în prezent sioni[ti din domeniu.
mit` din 1938 Facultatea de Con- Colegiul de conducere al Uni-
struc]ii. În anul 1948, ca urmare a versit`]ii Tehnice de Construc]ii Bu-
Reformei Înv`]`mântului, Faculta- cure[ti este format din: prof. univ.
tea de Construc]ii s-a desprins din dr. ing. Johan NEUNER (rector),
[coala Politehnic` (devenit` Insti- prof. univ. dr. ing. Petre P~TRU}
tutul Politehnic) transformându-se (pre[edinte), prof. univ. dr. ing. An -
într-o institu]ie de înv`]`mânt su- ton CHIRIC~, prof. univ. dr. ing.
perior de sine-st`t`toare, numit` Anton ANTON, prof. univ. dr. ing.
"Institutul de Construc]ii" din Bucu- Mihail TOMA (prorectori), prof. univ.
re[ti. Începând cu anul universitar dr. ing. Radu DROBOT (secretar [ti-
1994-11995, Institutul de Construc]ii de un corp profesoral de elit` care in]ific al senatului). Facult`]ile din ca-
a devenit Universitatea Tehnic` de s-a eviden]iat atât prin rezultatele drul UTCB sunt conduse de: prof.
Construc]ii Bucure[ti. activit`]ii didactice [i de cercetare, univ. dr. ing. Daniela Ionela Euge-
{coala de construc]ii din Bucu- cât [i prin participarea nemijlocit` nia PREDA (decan Facultatea de
re[ti a format, de-a lungul timpului, la cele mai importante construc]ii Construc]ii Civile, Industriale [i A-
aproximativ 40.000 de ingineri spe- realizate în ]ara noastr`: 157 de gricole), prof. univ. dr. ing. Ioan BICA
ciali[ti, sub îndrumarea unor profe - profesori, 122 de conferen]iari, 1007 (decan Facultatea de Hidrotehni-
sori [i academicieni de renume ca: [efi de lucr`ri, 198 de asisten]i [i c`), prof. univ. dr. ing. Mihai DICU
Spiru Haret, Anghel Saligny, Elie preparatori. (decan Facultatea de C`i Ferate,
Radu, Gheorghe }i]eica, David E- Facult`]ile din cadrul Universi- Drumuri [i Poduri), prof. univ. dr.
manuel, Traian Lalescu, Andrei Io- t`]ii Tehnice de Construc]ii Bucu- ing. {erban LAZ~R (decan Facul-
achimescu, Gheorghe Filipescu, Ion Construc]ii Civile, Industriale
re[ti (C tatea de Instala]ii), prof. univ. dr.
Ionescu, N. Vasilescu Karpen, Au- [i Agricole; C`i Ferate, Drumuri [i ing. Ion DAVID (decan Facultatea
rel Bele[, Cristea Mateescu, Dumi- Poduri; Instala]ii; Utilaj Tehnologic; de Utilaj Tehnologic) [i prof. univ.
tru Dumitrescu, {tefan B`lan, Mi- Geodezie; Hidrotehnic`) ofer` o pre- dr. ing. Dumitru ONOSE (decan
hail Hangan, Victor Popescu, Ale- g`tire universitar` atât pentru pri- Facultatea de Geodezie).
xandru Steopoe, Radu Pri[cu, Emil mul ciclu, de licen]` cu durata de 4 Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 124,
Botea, Alexandru Gheorghiu, An- ani, în urma c`ruia se ob]ine califi- sector 2, Bucure[ti. Tel.: 021.242.
drei Caracostea, Panaite Mazilu, carea de inginer, cât [i pentru ciclul 12.08. Fax: 021.242.07.81.
24 Business Press Construct 2008
CMYK
Construc]iile \n România
Facultatea de Construc\ii
Civile, Industriale
]i Agricole – UTCB
F
acultatea de Construc]ii Civile, Industriale (CCIA), \n cadrul facult`]ii au fost înfiin]ate alte do-
[i Agricole este continuatoarea direct` a u`: Inginerie Economic` \n Construc]ii (IEC) [i
tradi]iilor {colii Na]ionale de Poduri [i {o- Inginerie Urban` [i Dezvoltare Regional` (IUDR).
sele din Bucure[ti, prima [coal` superioar` tehnic` Din 1994 s-au organizat cicluri de studii apro-
din ]ar`, în cadrul c`reia studen]ii constructori erau fundate cu durata de 1 an pentru urm`toarele spe-
preg`ti]i în trei sec]ii: construc]ii, hidrotehnic` [i c`i cializ`ri: ingineria structurilor de construc]ii, ingine-
de comunica]ii. ria geotehnic`, metode avansate \n calculul con-
|n urma reformei înv`]`mântului din anul 1948 struc]iilor, management \n construc]ii [i tehnologii
Facultatea de Construc]ii Civile [i Industriale a în- speciale \n construc]ii.
deplinit un rol important în preg`tirea cadrelor teh- |n scopul desf`[ur`rii activit`]ii didactice [i de
nice superioare de constructori. |n 1968, au luat fi- cercetare [tiin]ific`, Facultatea de Construc]ii Civi-
in]` sec]iile de subingineri zi [i seral ale facult`]ii, le, Industriale [i Agricole dispune de un patrimoniu
iar în 1975 denumirea s-a schimbat în "Facultatea alc`tuit din construc]ii [i terenuri, laboratoare cu
de Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole", subli- dot`rile aferente [i biblioteca cu fondul de carte,
niindu-se astfel locul care-i revine în formarea de periodice [i standarde.
ingineri [i subingineri constructori pentru activitatea Activitatea de cercetare [tiin]ific` a cadrelor di-
de proiectare, cercetare [i executare a construc]ii- dactice se desf`[oar` în principal \n cadrul cate-
lor civile, social-culturale, industriale [i agrozooteh- drelor, utilizând dotarea tehnic` a acestora: re]elele
nice. locale de calculatoare [i laboratoarele (laboratorul
|n vederea asigur`rii speciali[tilor la noile con- de calcul [i informatic`, laboratorul catedrei Con-
di]ii socio-economice, \n anul 1994, pe l#ng` spe- struc]ii de Beton Armat, laboratorul de Construc]ii
cializarea Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole Metalice [i laboratorul de Dinamic`).
Colectivul profesoral al facult`]ii, format din pro-
fesori, conferen]iari, lectori, asisten]i [i preparatori
universitari, este \mp`r]it \n 15 catedre: Construc]ii
Civile Inginerie Urban` [i Tehnologie; Construc]ii
de Beton Armat; Construc]ii Metalice; Mecanic`,
Static` [i Dinamica Construc]iilor; Geometrie Des-
criptiv`, Desen Tehnic [i Infografic`; Management;
Rezisten]a Materialelor; Geotehnic` [i Funda]ii; Ma-
tematic` [i Informatic`; Limbi Str`ine [i Comuni-
care; Fizic`; Chimie [i Materiale de Construc]ii; So-
cio-uumane; Educa]ie Fizic`; Ma[ini de Construc]ii.
Echipa de conducere a Facult`]ii de Construc]ii
Civile, Industriale [i Agricole este format` din: prof.
univ. dr. ing. Daniela Ionela Eugenia PREDA (de-
can), prof. univ. dr. mat. Romic` TRANDAFIR, conf.
univ. dr. ing. Radu V~C~REANU, conf. univ. dr. ing.
Daniel STOICA (prodecani) [i S.l. univ. dr. ing. Va-
lentina MANEA (secretar [tiin]ific).
Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 122-124, sector 2, Bu-
cure[ti. Telefon: 021.242.12.08. Fax: 021.242.08.68.
Business Press Construct 2008 25
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
CMYK
Construc]iile \n România
Facultatea
de
Instala\ii
UTCB
F
acultatea de Instala]ii c` realizarea instala]iilor de în- |n prezent, absolven]ii Facult`]ii
din cadrul Universit`]ii c`lzire, ventilare [i condi]ionare de Instala]ii sunt urm`ri]i de fir-
Tehnice de Construc]ii a aerului, de alimentare cu ap`, me înc` de pe b`ncile facult`]ii,
Bucure[ti este o facultate de stat, cu gaze naturale, electrice [i de iar salariile pe care le ob]in sunt
acreditat`, cu tradi]ie de circa 60 iluminat, acustice [i de automati- atractive. În plus, profesia permi-
de ani în domeniu. zare. Siguran]a înseamn` pro- te crearea de firme proprii, pen-
|nv`]`mântul tehnic superior tec]ia împotriva incendiilor, siste- tru care preg`tirea managerial`
care formeaz` ingineri în dome- me de alarmare, urm`rire video din facultate ofer` cuno[tiin]e
niul Instala]ii, din cadrul dome- etc. Facilit`]ile sunt reprezentate solide.
niului fundamental {tiin]e ingine- de ascensoare, elevatoare, tele- Corpul profesoral universitar
re[ti, a \nceput la Institutul de Con- fonie, re]ele pentru conectarea cal- al Facult`]ii de Instala]ii, format
struc]ii Bucure[ti \n octombrie culatoarelor etc. din 138 de cadre didactice (37
1949. Facultatea de Instala]ii o- Astfel, pentru preg`tirea ingi- de profesori, 36 de conferen]iari,
fer` \n prezent dou` specializ`ri nerului de instala]ii sunt necesa- 26 [efi de lucr`ri/lectori, 29 de
acreditate, respectiv: Instala]ii pen- re, în continuarea disciplinelor fun- asisten]i [i 10 preparatori) este
tru construc]ii [i Instala]ii [i echi- damentale – matematic`, fizic`, structurat pe catedre [i colecti-
pamente pentru protec]ia atmos- chimie, desen, calculatoare etc., ve, astfel: Instala]ii; Termotehni-
ferei. Din 1952 exist` [i cursuri discipline formative în domeniile c`; Electrotehnic`; Luminotehni-
la înv`]`mântul seral, iar din a- termic, hidraulic [i electric, nelip- c`; Hidraulic`; Matematic`; Limbi
nul 1994 cursurile de zi ale spe- sind din planurile de \nv`]`m#nt moderne; Chimie; Mecanic`; Fi-
cializ`rii de Instala]ii pentru con- discipline precum Termotehnica zic`; Inginerie Sanitar` [i Pro-
struc]ii se pot urma integral [i în [i aparate termice, Hidraulica [i tec]ia Apelor; Construc]ii; Mana-
limba francez`, prin colaborarea ma[ini hidraulice, Electrotehnica gement; Rezisten]`; Topografie;
facult`]ii cu Departamentul de In- [i ma[ini electrice. În acest mod Prelucr`ri mecanice [i Organe de
ginerie în limbi str`ine [i comuni- este creat suportul disciplinelor ma[ini; Discipline Socio-U Umane;
care din Universitatea Tehnic` de de specialitate: Instala]ii de în- Educa]ie Fizic`.
Construc]ii Bucure[ti. c`lzire, Re]ele termice, Instala]ii Conducerea facult`]ii este a-
Inginerul de instala]ii este pre- de ventilare [i climatizare, Insta- sigurat` de prof. univ. dr. ing. {er-
g`tit pentru activit`]i interesante la]ii frigorifice, Instala]ii sanitare ban LAZ~R (decan), conf. univ.
care sunt [i vor fi mereu [i \n ori- [i de gaze, Instala]i electrice, In- dr. ing. Rodica FRUNZULIC~,
ce loc necesare. Într-adev`r, con- stala]ii de iluminat, Automatiz`ri prof. univ. dr. ing. Liviu DRU-
struc]iile sunt create pentru oa- etc. GHEAN (prodecani) [i conf. univ.
meni, spre a fi locuite, vizitate sau Dezvoltarea domeniului, co- dr. mat. Camelia GAVRIL~ (se-
utilizate ca spa]ii pentru lucru. relat` cu buna preg`tire oferit` cretar [tiin]ific).
|ns`, instala]iile pentru construc- la nivel de licen]` inginerului de Adresa: B-dul Pache Proto-
]ii asigur` confortul, siguran]a [i instala]ii, au condus la existen]a popescu nr. 66, sector 2, Bucu-
facililit`]ile necesare ocupan]ilor unei solicit`ri deosebite de ab- re[ti. Telefon: 021.252.46.20. Fax:
sau vizitatorilor. Confortul impli- solven]i din partea angajatorilor. 021.252.68.80.
Business Press Construct 2008 27
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
CMYK
Construc]iile \n România
H
idrotehnica s-a dezvoltat
\nc` de acum 4000 – 5000
de ani \n Asia Mic`, India,
Egipt [i China prin amenaj`rile de ba-
raje, apeducte, diguri de protec]ie \m-
Facultatea de
potriva rev`rs`rii apelor mari, b`i pu-
blice, canalizari etc. Mai t#rziu, dome-
niul cunoa[te o dezvoltare deosebit`
\n Grecia [i \n Roma Antic`.
Secolele urm`toare au adus noi
Hidrotehnic`
dezvolt`ri teoretice [i aplicative ale a-
cestui domeniu, diversific#nd metode-
le [i tehnicile de studiu, de calcul [i de
realizare practic`. |n Rom#nia, primele
lucr`ri importante cu specific hidroteh-
UTCB
construie[te programul educa]ional, are ca obiectiv formarea speciali[tilor
nic au fost realizate cu multe secole \n de cercetare [i consultan]` urm`rind \n protec]ia factorilor de mediu (apa,
urm`: mori de ap`, elevatoare, alimen- solu]ionarea problemelor actuale ale aerul [i solul). |n contextul actual al
t`ri cu ap`, canaliz`ri, \ndiguiri, acumu- gestiunii resurselor de ap` [i ale ingi- integr`rii europene, capitolul "Mediu"
l`ri, canale navigabile, lucr`ri de iriga- neriei mediului. |n prezent, oferta edu- reprezint` o prioritate. O problem` de
]ii [i desec`ri etc. ca]ional` a facult`]ii este structurat` mare actualitate o constituie [i ap`ra-
Hidrotehnica este ast`zi un dome- pe patru specializ`ri, acoperind armo- rea \mpotriva dezastrelor naturale, \n
niu tehnic complex, oferind competen- nios cerin]ele domeniului: Inginerie Sa- general, [i a inunda]iilor, \n special.
]e multiple, de la cele specifice ingine- nitar` [i Protec]ia Mediului; Amenaj`ri Specializarea Automatic` [i Infor-
riei civile, la cele legate de gestiunea [i Construc]ii Hidrotehnice; Ingineria matic` Aplicat` formeaz` ingineri a-
resurselor de ap` sau de protec]ia Mediului; Automatic` [i Informatic` v#nd competen]e specifice domeniu-
mediului. Aplicat`. lui Ingineria Sistemelor pentru activi-
Facultatea de Hidrotehnic` din Specializarea Amenaj`ri [i Con- t`]i de creare [i administrare de siste-
Universitatea Tehnic` de Construc]ii struc]ii Hidrotehnice are ca obiectiv me informatice, sisteme automate \n
Bucure[ti \[i are originea, ca speciali- formarea speciali[tilor pentru proiec- construc]ii [i de sisteme de date geo-
zare, \n vechea {coal` Politehnic` din tarea, execu]ia [i exploatarea lucr`- spa]iale.
Bucure[ti care s-a fondat pe scheletul rilor hidrotehnice. Acestea sunt lucr`ri Corpul profesoral al Facult`]ii de
[i din baza material` a {colii Na]io- de dimensiuni [i costuri mari, care tre- Hidrotehnic` este \mp`r]it \n patru ca-
nale de Poduri [i {osele, una din pri- buie s` aib` o durat` de via]` impor- tedre (Construc]ii Hidrotehnice; Hidra-
mele institu]ii de \nv`]`m#nt superior tant` [i o fiabilitate ridicat`. ulic` [i Protec]ia Mediului; Inginerie
din Rom#nia, \nfiin]at` \n 1896. Facul- Specializarea Inginerie Sanitar` Sanitar` [i Protec]ia Apelor; Geoteh-
tatea de Hidrotehnic` a luat na[tere \n [i Protec]ia Apelor – ISPM este con- nic` [i Funda]ii) [i 12 colective de dis-
1949 c#nd s-a \nfiin]at Institutul de tinuatoarea specializ`rilor de Edilitate cipline.
Construc]ii, iar sec]ia de hidrotehnic` (1903 – 1948) [i Aliment`ri cu Ap` [i Decanatul facult`]ii este condus
a devenit facultate a acestui institut. Canaliz`ri (1948 – 1989). Lucr`rile de de prof. univ. dr. ing. Ioan BICA (de-
Cu o bogat` tradi]ie [i un corp pro- aliment`ri cu ap` [i canaliz`ri au c`- can), prof. univ. dr. ing. Radu S@R-
fesoral de prestigiu, Facultatea de Hi- p`tat un av#nt deosebit \n ultimii ani GHIU}~ (prodecan) [i prof. univ. dr.
drotehnic` este acreditat` pentru toa- datorit` insuficientei dezvolt`ri ale a- ing. Loretta BATALI (secretar [tiin]ific).
te ciclurile de \nv`]`m#nt superior – cestora [i finan]`rilor multiple venite Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 122 –
licen]`, masterat [i doctorat. din fonduri externe. 124, sector 2, Bucure[ti. Telefon: 021.
Facultatea de Hidrotehnic` \[i Specializarea Ingineria Mediului 242.12.08. Fax: 021.242.07.81.
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Facultatea de Utilaj
Tehnologic – UTCB
F
acultatea de Utilaj Teh- Canada, Germania, Fran]a, Ita- terialelor [i elementelor prefabri-
nologic din UTCB, fon- lia, Spania, Grecia, Israel, Aus- cate pentru construc]ii.
dat` în 1951, este o fa- tralia etc. fiind cota]i printre cei Specializarea Ingineria [i ma-
cultate de stat, acreditat` [i cu mai buni profesioni[ti în domenii- nagementul resurselor tehnologi-
tradi]ie în înv`]`m#ntul superior le lor de activitate. ce pentru construc]ii – domeniul
tehnic din Rom#nia. Facultatea Profilul de baz` al facult`]ii inginerie mecanic` – \[i propune
dispune de un corp profesoral de este cel mecanic. Acestuia i s-au misiunea didactic` de a preg`ti
elit` format din 75 de cadre di- subordonat structura organiza- ingineri speciali[ti capabili ca în
dactice – peste 60 doctori în [ti- toric`, specializarea personalului activitatea profesional` s` con-
in]e, care de-a lungul timpului s- didactic [i de laborator, precum ceap` [i s` conduc` procese [i
au afirmat prin rezultatele activi- [i dot`rile facult`]ii. Specializa- tehnologii complexe de construc-
t`]ilor profesionale, didactice, de rea Utilaj tehnologic pentru con- ]ii-montaj [i s` asigure exploata-
cercetare [tiin]ific` [i prin partici- struc]ii – domeniul inginerie me- rea ma[inilor [i echipamentelor
parea nemijlocit` la proiecte ma- canic` – constituie specializarea utilizate \n construc]ii.
jore realizate în ]ara noastr`. cu care a luat fiin]` sec]ia de uti- Laboratoare de referin]` ale
De asemenea, facultatea se laj în anul 1951. Misiunea ei di- facult`]ii sunt: Ac]ion`ri Hidrauli-
bucur` de o larg` recunoa[tere dactic` const` \n preg`tirea de ce [i Pneumatice; Ma[ini de ridi-
\n ]ar` [i în str`in`tate, fiind par- ingineri mecanici de concep]ie, cat; Tehnologia fabric`rii [i Ma-
tener` în diferite programe inter- de produc]ie [i de exploatare \n [ini-uunelte; Tribologie [i Mente-
na]ionale printre care Programul domeniile: ma[ini, utilaje [i echi- nan]`; Toleran]e [i Control di-
Socrates – Erasmus, care cuprin- pamente pentru lucr`ri de con- mensional; Studiul materialelor;
de [i schimburi de studen]i între struc]ii-montaj, sisteme de me- Electrotehnic`; Informatic`; Mo-
universit`]ile cu tradi]ie din Euro- canizare a lucr`rilor de construc- toare termice, toate dotate cu e-
pa. În prezent, un mare num`r de ]ii civile, industriale [i c`i de co- chipamentele necesare desf`[u-
absolven]i ai Facult`]ii de Utilaj munica]ii, ma[ini [i instala]ii pen- r`rii activit`]ii studen]ilor [i ca-
Tehnologic activeaz` în SUA, tru exploatarea [i fabricarea ma- drelor didactice.
Cadrele didactice ale Facul-
t`]ii de Utilaj Tehnologic alc`tu-
iesc cele trei catedre: Ma[ini de
Construc]ii; Tehnologie Mecani-
c` [i Organe de Ma[ini; Mecani-
c` Tehnic` [i Mecanisme.
Consiliul facult`]ii este prezi-
dat de decan, iar conducerea e-
xecutiv` este asigurat` de c`tre
Biroul consiliului, care are urm`-
toarea componen]`: prof. univ. dr.
ing. ION DAVID (decan), prof. univ.
dr. ing. VALENTIN {OIMU{AN
(prodecan) [i conf. univ. dr. ing.
ANTON DAVIDESCU (secretar [ti-
in]ific).
Adresa: Calea Plevnei nr. 59,
sector 5, Bucure[ti. Telefon: 021.
315.82.00/01. Fax: 021.315.82. 95.
30 Business Press Construct 2008
CMYK
Construc]iile \n România
Î Facultatea de Construc\ii
n baza Decretului – Lege
nr. 989 din 13 noiembrie
1941, la Politehnica "Gh.
Asachi" din Ia[i a luat fiin]` Fa-
cultatea de Construc]ii. În "Mo-
nitorul Oficial" din 23 mai 1942,
s-a publicat organizarea facul-
]i Instala\ii
t`]ii având specializarea gene-
ral` de inginer constructor, cu-
prinzând 6 posturi de profesor
[i 6 de conferen]iar pentru dis-
Universitatea Tehnic`
ciplinele generale, 4 posturi de
profesor pentru disciplinele de
specialitate (Poduri I lemn [i
zid`rie, Poduri II construc]ii me-
"Gh. Asachi" Ia]i
talice, C`i ferate, Drumuri), pre- denumirea, \n prezent statutul specializ`ri: din domeniul ingi-
cum [i un num`r de 5 posturi fiind: Facultatea de Construc]ii [i neriei civile – Construc]ii Civile,
de conferen]iar pentru discipli- Instala]ii din cadrul Universit`]ii Industriale [i Agricole; C`i Fe-
nele de specialitate (Desen pen- Tehnice "Gh. Asachi" din Ia[i. rate, Drumuri, Poduri sau din
tru construc]ii, Topografie, geo- Corpul profesoral al facult`- domeniul ingineriei instala]iilor
dezie [i cadastru, Tehnologia ]ii compus din profesori [i con- – Instala]ii pentru Construc]ii.
materialelor de construc]ii, Ar- feren]iari doctori ingineri, [efi Colectivul de conducere al
hitectur`, Naviga]ii [i îmbun`- de lucr`ri, asisten]i [i prepara- Facult`]ii de Construc]ii [i In-
t`]iri funciare). În anii urm`tori tori ingineri, este structurat pe stala]ii a Universit`]ii Tehnice
s-au ad`ugat disciplinele de [ase catedre, astfel: Catedra "Gh. Asachi" din Ia[i este for-
Construc]ii civile, Geotehnic`, de Beton, Materiale, Tehnolo- mat din: prof. dr. ing. Nicolae
Beton armat, Funda]ii, Urba- gie [i Organizare; Catedra de }~RANU (decan), conf. dr. ing.
nism. Cu aceast` organizare, C`i de Comunica]ii [i Funda]ii; {tefan C@RLAN, conf. dr. ing.
facultatea a func]ionat pân` la Catedra de Construc]ii Civile [i Vasilic` CIOCAN, prof. dr. ing.
reforma înv`]`mântului din Industriale; Catedra de Geo- Fideliu P~ULE}-C CR~INICEANU
anul 1948. metrie Descriptiv` [i Desen (prodecani) [i conf. dr. ing. Iri-
De-a lungul timpului Facul- Tehnic; Catedra de Instala]ii na LUNGU (secretar [tiin]ific).
atea de Construc]ii, ca [i Poli- pentru Construc]ii; Catedra de Adresa: B-dul Dimitrie Man-
tehnica "Gh. Asachi" [i-au schim- Mecanica Construc]iilor. geron nr. 43, loc. Ia[i, jud. Ia[i.
bat \n mai multe r#nduri loca]ia Studen]ii facult`]ii pot opta Telefon: 0232.254.638. Fax:
(Cern`u]i, Turnu-Severin), dar [i pentru una din urm`toarele trei 0232.233.368.
Business Press Construct 2008 31
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Facultatea de
Construc\ii
Universitatea
Transilvania
Bra]ov
Î
nv`]`m#ntul superior de le facult`]ii un loc de munc` stabil
construc]ii în Bra[ov are o în cadrul unor companii de profil
vechime de 34 de ani, \n din zon` [i perspective reale de
1972 înfiin]#ndu-se în cadrul Uni- afirmare [i promovare, într-un do-
versit`]ii Transilvania dou` sec]ii meniu de activitate cu mari posi-
de subingineri cu durata de 4 ani, bilit`]ii de absor]ie a for]ei de mun-
la specializ`rile Construc]ii Civile, c` [i dezvoltare, at#t în ]ara noas-
Industriale [i Agricole [i Instala]ii tr` c#t [i în str`in`tate.
pentru Construc]ii. |ncep#nd cu anul 2003, \n ca-
Aceste specializ`ri au func]io- drul facult`]ii a fost autorizat`
nat p#n` în anul 1993, fiind absol- func]ionarea specializ`rii C`i Fe-
vite de un num`r de peste 800 de rate, Drumuri [i Poduri (CFDP), cu
subingineri, a c`ror preg`tire este durata de 5 ani. Din 2005 func]io-
deosebit de apreciat` în cadrul neaz` [i studii de masterat. În
companiilor în care ace[tia î[i des- acest fel paleta de preg`tire a ca-
f`[oar` activitatea. Anul 1991 a drelor cu studii superioare din do-
reprezentat începutul unei noi e- meniul construc]iilor este acoperi-
tape, prin înfiin]area sec]iilor de t` în \ntregime, iar absolven]ii fa-
specializare de ingineri cu durata cult`]ii au o gama [i mai larg` de
studiilor de 5 ani: Construc]ii Civi- posibilit`]i de a accede la domenii de Masterat, autorizate de Minis-
le, Industriale [i Agricole (CCIA) [i tehnice, pentru a c`ror preg`tire nu terul Educa]iei, în urm`toarele
Instala]ii pentru Construc]ii (IC). mai este necesar` cheltuirea unor specializ`ri: "Reabilitarea [i con-
În aceast an, a 17-a promo]ie importante resurse materiale. solidarea construc]iilor" [i "Moder-
de ingineri constructori [i a 9-a Preg`tirea profesional` \n Fa- nizarea energetic` a cl`dirilor".
promo]ie de ingineri instala]ii pen- cultatea de Construc]ii din cadrul Cele 47 de cadre didactice ale
tru construc]ii p`r`sesc amfitea- Universit`]ii "Transilvania" din Facult`]ii de Construc]ii alc`tuiesc
trele facult`]ii, preg`tirea dob#ndi- Bra[ov este structurat` pe dome- dou` catedre: Catedra de Con-
t` asigur#ndu-le înc` de pe b`nci- nii [i specializ`ri. Astfel în cadrul struc]ii [i Catedra de Instala]ii.
ciclului I de studii sunt preg`ti]i in- Conducerea este asigurat` de c`-
gineri în urm`toarele domenii de tre prof. dr. ing. Ioan TUNS (de-
licen]` [i specializ`ri: Domeniul can), conf. dr. ing. Nicolae D~S-
"Inginerie civil`" (specializ`ri: con- C~LESCU (prodecan) [i conf. dr.
struc]ii civile, industriale [i agri- ing. Paraschiva MIZGAN (secre-
cole; c`i ferate, drumuri [i poduri); tar [tiintific).
Domeniul "Instala]ii" (specializa- Adresa: Str. Turnului nr. 5, loc.
rea: instala]ii pentru construc]ii). Bra[ov, jud. Bra[ov. Telefon/Fax:
Facultatea organizeaz` [i cursuri 0268.548.228.
32 Business Press Construct 2008
CMYK
Construc]iile \n România
Facultatea de Construc\ii
]i Instala\ii
Universitatea Tehnic`
Cluj-Napoca
F
acultatea de Construc]ii domeniul economic adiacent. Do-
[i Instala]ii din cadrul Uni- meniul Instala]ii formeaz` specia-
versit`]ii Tehnice Cluj- li[ti \n proiectarea, execu]ia, ex-
Napoca, \nfiin]at` \n anul 1953, ploatarea instala]iilor tehnico-sani-
formeaz` speciali[ti \n proiecta- tare [i de gaze, instala]iilor de \n-
rea, execu]ia, \ntre]inerea, reabili- c`lzire, instala]iilor de ventilare [i
tarea [i modernizarea construc]ii- climatizare, instala]iilor frigorifice,
lor, instala]iilor, c`ilor ferate, dru- instala]iilor electrice [i de automa-
murilor [i podurilor. tizare aferente construc]iilor civile,
Perfec]ionarea activit`]ii di- industriale [i agricole. Domeniul
dactice, l`rgirea domeniului de cu- Geodezie cu specializarea M`su-
noa[tere, schimburile de expe- r`tori terestre [i cadastru formea-
rien]` [i cooperare interna]ional`, z` speciali[ti \n activitatea de ela-
programele de cercetare \n parte- borare a documenta]iilor cadas-
neriat cu universit`]i din ]ar` [i trale ale localit`]ilor urbane [i ru-
str`in`tate, reprezint` preocup`ri rale, a terenurilor agricole [i fondu-
majore ale \ntregului colectiv al fa- lui forestier [i amenajarea lucr`-
cult`]ii. rilor de construc]ii.
|ncep#nd cu anul 2005, Facul- Corpul profesoral al Facult`]ii
tatea de Construc]ii [i Instala]ii din de Construc]ii [i Instala]ii din ca-
Cluj-NNapoca formeaz` ingineri di- drul Universit`]ii Tehnice Cluj-N Na-
ploma]i \n domeniul construc]iilor poca este structurat pe catedre,
[i instala]iilor \n cadrul a 3 domenii astfel: Cl`diri Civile [i Funda]ii; Con-
[i 6 specializ`ri, pe durata a 4 ani struc]ii de Beton Armat [i Con-
de studii. Domeniul Construc]ii ci- struc]ii Metalice; Mecanica Con-
vile, industriale [i agricole formea- struc]iilor; Instala]ii pentru Con-
z` speciali[ti \n sectorul proiec- struc]ii; C`i ferate, Drumuri, Po-
t`rii, execu]iei, \ntre]inerii [i rea- duri; Bazele Instala]iilor.
bilit`rii unei variet`]i \nsemnate de Conducerea facult`]ii este asi-
construc]ii. Domeniul C`i ferate, gurat` de c`tre: prof. dr. ing. Horia-
drumuri [i poduri formeaz` spe- Aurel ANDREICA (decan), conf. dr.
ciali[ti \n vederea dezvolt`rii infra- ing. Viorel Gheorghe DRAGO{,
structurii [i \n special a autostr`- conf. dr. ing. Carmen CHIRA (pro-
zilor, drumurilor, podurilor [i c`ilor decani) [i prof. dr. ing. Daniela MA-
ferate. Domeniul Inginerie [i Ma- NEA (secretar [tiintific).
nagement formeaz` speciali[ti \n Adresa: Str. G. Bari]iu nr. 25,
domeniul proiect`rii, execu]iei, ex- loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj. Telefon:
ploat`rii construc]iilor civile, indus- 0264.401.250. Telefon/fax: 0264.
triale, agricole [i o perfec]ionare \n 594.967.
Business Press Construct 2008 33
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Facultatea de Construc\ii
Universitatea
“Politehnic`” Timi]oara
{
coala Politehnic` din Timi[oara a func]ionat informare, dezvoltare [i receptivitate. Marele dasc`l,
cu Facultatea de Electromecanic`, pân` în Iuliu Ha]ieganu, obi[nuia s` spun` c` "Valoarea pro-
anul 1941, când prin Decretul Lege nr. 3134/ fesorilor st` în valoarea elevilor s`i".
11 noiembrie 1941 al Consiliului de Mini[tri, s-a înfiin- În prezent, în facultate studiaz` peste 1700 de
]at Facultatea de Construc]ii cu specializarea Con- studen]i la înv`]`mântul de lung` [i scurt` durat`, din
struc]ii civile [i industriale. Dup` reforma înv`]`mân- care peste 200 sunt studen]i cu tax`, preg`tirea a-
tului din 1948, înv`]`mântul de construc]ii din Timi- cestora fiind asigurat` de 168 de cadre didactice.
[oara a cunoscut o dezvoltare [i o diversificare con- Facultatea de Construc]ii din cadrul Universit`]ii
tinu` în ceea ce prive[te forma de înv`]`mânt (zi, “Politehnice” Timi[oara are un colegiu de conducere
seral, f`r` frecven]`), durata studiilor (lung`, scurt` compus din: prof. dr. ing. Gheorghe LUCACI (decan),
durat`), condi]iile de admitere precum [i sec]iile de prof. dr. ing. Ioan BORZA, conf. dr. ing. Raul ZAHA-
specializare. RIA (prodecani) [i conf. dr. ing. Carmen GRECEA
|ncep#nd cu anul 1948, în cadrul facult`]ii au func- (secretar [tiin]ific).
]ionat dou` sec]ii de specializare (Construc]ii civile [i Adresa: str. Traian Lalescu nr. 2, loc. Timi[oara.
industriale; Construc]ii hidrotehnice), iar ulterior s-au Jud. Timi[. Telefon: 0256.404.000. Fax: 0256.404.010.
mai ad`ugat [i altele: Aliment`ri cu ap`, C`i ferate,
drumuri [i poduri, Îmbun`t`]iri funciare, Instala]ii pen-
tru construc]ii, Geodezie, Cadastru [i Arhitectur`.
Din anul universitar 1993-1994 în cadrul Facult`-
]ii de Construc]ii Timi[oara func]ioneaz` [i înv`]`-
mântul de scurt` durat`, astfel: \n 1993 s-a înfiin]at
Colegiul de comunicare profesional`, în 1994 Cole-
giul tehnic de construc]ii cu specializ`rile: Tehnologia
construc]iilor [i Organizarea [i economia construc-
]iilor, în anul 1998, Colegiul de arhitectur`, iar în 1999
Colegiul de drumuri [i poduri.
Facultatea de Construc]ii are în prezent un nu-
m`r de 7 domenii de specializare în înv`]`mântul de
lung` durat` de 5 ani [i 5 domenii de specializare la
înv`]`mântul de scurt` durat` de 3 ani.
Pân` în anul 2001, când au trecut 60 de ani de la
înfiin]area facult`]ii, au absolvit 12.480 de speciali[ti,
din care: ingineri, arhitec]i, subingineri, conductori ar-
hitec]i, absolven]i ai colegiului tehnic, absolven]i ai
colegiului de comunicare profesional`, absolven]i de
studii aprofundate – master.
În toat` aceast` perioad` to]i factorii implica]i în
formarea speciali[tilor din domeniul construc]iilor au
militat pentru un înv`]`mânt universitar deschis, pre-
zent în fr`mânt`rile vie]ii în a[a fel încât specialistul
s` se integreze în crizele [i schimb`rile vie]ii reale,
s` anticipeze [i s` g`seasc` solu]ii prin inventivitate,
34 Business Press Construct 2008
CMYK
Construc]iile \n România
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Universitatea de Arhitectur`
]i Urbanism "Ion Mincu" Bucure]ti
|nv`]`m#ntul de Arhitectur` l#nd-o \n grad cu universitatea [i
din Rom#nia a fost \nfiin]at \n te- p`str#ndu-i titulatura de Academia
meiul decretului dat de domnitorul de Arhitectur`, noua lege regle-
Alexandru Ioan Cuza la 1 octom- menta totodat` [i dreptul purt`rii
brie 1864, cu denumirea de "{coa- titlului [i al exercit`rii profesiei de
la de Pon]i [i {osele, de Mine [i arhitect \n Rom#nia. Academia de
Arhitectur`". Aceast` prim` sec]ie Arhitectur` a func]ionat sub recto-
de arhitectur` a [colii de Belle Ar- ratul profesorului Petre Antonescu
te din Bucure[ti, a disp`rut \n scurt p#n` \n 1938. Din toamna anului
timp, din lipsa fondurilor [i a elevi- 1938, f`r` s`-[i modifice profilul,
lor. |n aprilie 1891, Comitetul de dar regrup#ndu-[i disciplinele, A-
Conducere al Societ`]ii Arhitec]ilor cademia de Arhitectur` a fost \n-
Rom#ni, a luat hot`r#rea s` con- globat` cu o titulatur` nou` – Fa-
stituie, sub auspiciile sale, o [coa- cultatea de Arhitectur`, \n ramurile
l` particular` de arhitectur`. Apro- de \nv`]`m#nt ale Politehnicii din \n Institutul de Construc]ii, nou \n-
bat` \n august 1892 [i tutelat` de Bucure[ti. Pentru preg`tirea spe- fiin]at prin restructurarea Politeh-
Alexandru Or`scu, {coala de Ar- nicii. |n urma unei noi modific`ri,
hitectur` a Societ`]ii Arhitec]ilor prin decret \n 1952, Facultatea de
Rom#ni a func]ionat cu regularita- Arhitectur` a fost scoas` de sub
te timp de 5 ani, fiind oficializat` tutela Institutului de Construc]ii, a-
ca \nv`]`m#nt de stat, sub denu- cord#ndu-i-se statut de indepen-
mirea de {coala Na]ional` de Ar- den]` sub titulatura actual` de Uni-
hitectur`, sec]ie a [colii de Belle versitatea de Arhitectur` [i Urba-
Arte din Bucure[ti, prin reforma \n- nism "Ion Mincu".
v`]`m#ntului ini]iat` de ministrul |n prezent, conducerea opera-
Spiru Haret, \n decembrie 1897. tiv` a universit`]ii este asigurat`
Ulterior, printr-o decizie ministe- de: prof. dr. arh. Emil Barbu PO-
rial`, \n toamna anului 1904, arhi- PESCU (pre[edinte), prof. dr. arh.
tectura a fost scoas` de sub tutela {tefan SCAFA UDRI{TE (rector),
[colii de Belle Arte, cre#ndu-se {coa- prof. dr. arh. Rodica CRI{AN, prof.
la Superioar` de Arhitectur`, ca in- ciali[tilor \n construc]ia [i recon- dr. arh. Dan Corneliu {ERBAN (pro-
stitu]ie independent` de \nv`]`m#nt struc]ia ora[elor, a fost \nfiin]at` [i rectori) [i prof. dr. arh. Nicolae
superior, cu un director propriu, \n a func]ionat pe l#ng` Facultatea LASCU (cancelar). |n schimb, cor-
persoana domnului Emil Pangrati. de Arhitectur`, din 1943 p#n` \n pul profesoral al facult`]ilor este
|nv`]`m#ntul de arhitectur` [i- 1948, o sec]ie de specializare \n condus de: prof. dr. arh. Zeno BOG-
a c`p`tat pentru prima oar` o lege Urbanism, sub conducerea profe- D~ESCU (decan al Facult`]ii de
a sa proprie \n mai 1932. Echiva- sorului Duiliu Marcu. Arhitectur`), prof. dr. arh. Alexan-
Desprins` din cadrul Politeh- dru M. SANDU (decan al Facult`]ii
nicii \n urma reformei \nv`]`m#n- de Urbanism), conf. dr. arh. Iulius
tului din 1948, Facultatea de Arhi- IONESCU (decan al Facult`]ii de
tectur` a devenit institu]ie inde- Arhitectur` de Interior) [i prof. dr.
pendent` de \nv`]`m#nt superior, arh. Hanna DERER (director al De-
cu titulatura Institutul de Arhitec- partamentului Studii Avansate).
tur`. Dup` o scurt` perioad` de Adresa: str. Academiei nr. 18-
independen]`, \n octombrie 1949 20, sector 1, Bucure[ti. Tel.: 021.
Institutul a fost \ncorporat cu nu- 315.54.82, 021.307.71.33. Fax: 021.
mele de Facultatea de Arhitectur` 312.39.54.
36 Business Press Construct 2008
CMYK
CAPITOLUL
II
Proiectare
Arhitectur`-Design
CMYK
Proiectare – Arhitecturã – Design
Etapele
realiz`rii
unui proiect
Documenta]ia complex` ce cuprinde capitole scrise companie specializat` \n domeniul respectiv, care dispu-
[i plan[e formeaz` un proiect. Acesta este format din trei ne de speciali[ti, precum: arhitec]i (absolven]i ai Facult`-
faze distincte: Proiectul pentru Autoriza]ia de Construire ]ii de Arhitectur`), ingineri de structuri (absolven]i ai
(PAC) – care con]ine o serie documente [i plan[e impu- Facult`]ii de Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole), in-
se de lege, ce cuprind informa]iile necesare pentru ca au- gineri de instala]ii (absolven]i ai Facult`]ii de Instala]ii)
torit`]ile abilitate s` poat` emite autoriza]ia de construire; etc.
Proiectul Tehnic (PT) – pentru faza \n care beneficiarul Astfel, elaborarea unui proiect, pune \n ac]iune toate
demareaz` ac]iunea de licita]ie \n vederea alegerii firmei cele trei specializ`ri, care fac o continu` coordonare \ntre
de execu]ie care s` construiasc` imobilul pe baza proiec- proiectele lor. La conducerea echipelor de proiectare se
tului; Proiectul \n faza Detalii de Execu]ie (DE) – proiectul afl` proiectantul general, reprezentat, conform legii de
de execu]ie propriu-zis care con]ine toate plan[ele [i de- c`tre proiectantul de arhitectur`. Activitatea acestuia con-
taliile necesare execu]iei [i care este cea mai ampl` faz` st` \n stabilirea designului cl`dirii (volumetrie, form`, fini-
a proiectului. saje interioare, exterioare, fa]ade etc.) [i \mbinarea func-
Practic, proiectul, cu fiecare dintre fazele sale, este ]iunilor ce trebuie asigurate (spa]ii tehnice, spa]ii de circu-
compus din trei subproiecte: proiect de arhitectur`, pro- la]ie, ghene, izola]ii etc.).
iect de structur` de rezisten]` [i proiect de instala]ii (ter- De men]ionat c`, \ntotdeauna, beneficiarul are con-
mice, ventila]ie, electrice [i sanitare), fiecare dintre aces- tract direct cu proiectantul de arhitectur` (cu arhitectul),
tea fiind elaborat de c`tre un proiectant de specialitate. nefiind necesar ca el s` colaboreze [i cu proiectan]ii de
Investitorii \n cl`diri, fie ele construc]ii civile sau in- instala]ii [i de structuri. Prefer` contractul cu arhitectul, a-
dustriale, trebuie s` acorde o aten]ie deosebit` tuturor e- cesta ocup#ndu-se mai departe de tot ce este nevoie, el
lementelor importante \nc` din faza studiului de fezabili- fiind proiectantul general [i [eful de proiect.
tate sau de proiect, astfel \nc#t desf`[urarea etapei de |n urma solicit`rilor [i dorin]elor beneficiarului, arhi-
proiectare [i, ulterior, execu]ia s` fie cursive. tectul elaboreaz` un concept pentru proiect, urm#nd ca
|ntreaga ac]iune, const` de fapt \ntr-o bun` colabo- acesta s` fie aprobat de c`tre beneficiar. Pe baza aces-
rare [i munc` \n echip` a arhitectului, inginerului de re- tui concept, proiectantul de structuri elaboreaz` o tem`
zisten]` [i a inginerului de instala]ii. Desigur c`, atunci pentru studiul geotehnic al amplasamentului, iar cel de
c#nd ne referim la "proiectant", vorbim de fapt despre o instala]ii preg`te[te planul cu traseele instala]iilor viitoa-
rei loca]ii.
Dup` acceptarea conceptului de c`tre beneficiar,
proiectantul de arhitectur` \l dezvolt`, \ntocmind tema de
proiect, pe baza c`reia proiectan]ii de rezisten]` [i insta-
la]ii \[i \ncep activitatea \n cadrul proiectului. De aici \n-
colo \ncepe colaborarea \ntre proiectan]i, care \[i pun de
acord obliga]iile pe care fiecare trebuie s` le respecte din
punct de vedre al designului, rezisten]ei, siguran]ei [i
spa]iului necesar pentru traseele de instala]ii. Aceast`
colaborare reprezint` un proces complex, care, \n func]ie
de dificultatea proiectului se poate \ntinde pe perioade
mai scurte sau mai lungi.
Aceast` etap` reprezint` de fapt proiectul propriu-zis
[i trebuie s` aib` ca rezultat final un pachet complet [i
complex, pe baza c`ruia s` se poat` executa investi]ia,
care nu trebuie privit` ca o simpl` cl`dire. Ea este o ma[i-
n`rie compus` din mii de piese asamblate cu grij`, care,
\n final, trebuie s` func]ioneze \ntr-o simbioz` perfect`.
Business Press Construct 2008 41
CMYK
CAPITOLUL
III
Construc\ii civile
]i industriale
Construc\ii infrastructur`
– drumuri-poduri –
CMYK
Construc]ii civile [i industriale
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
chimice, av#nd o structur` cristalin` Datorit` calit`]ilor sale, metalul biant, care în unele cazuri pot produce
sau amorf`. este folosit în construc]ii la cele mai degradarea lor, se realizeaz` diferite
Betonul este o piatr` artificial`, ob- diverse elemente de rezisten]` (stâlpi, lucr`ri de izola]ie. Acestea pot fi: izo-
]inut prin înt`rirea unui amestec omo- grinzi, plan[ee), tâmpl`rie (u[i [i fe- la]ii hidrofuge sau hidroizola]ii care au
gen din liant, agregat [i ap`. În betoa- restre), rezervoare, elemente de con- rolul de a împiedica p`trunderea apei
ne, partea activ` este liantul iar partea struc]ii etc. Din categoria metalelor, în în interiorul cl`dirii sau în elementele
practic inert` este amestecul de nisip construc]ii se folosesc în mod curent: de construc]ie; izola]ii termice sau ter-
[i pietri[ sau piatr` spart`, numit [i a- o]elul, fonta, zincul, cuprul [i aluminiul. moizola]ii care au rolul de a reduce
gregat. Betonul simplu, asemenea pie- Sticla este un amestec complex pierderile de c`ldur` prin elementele
trei naturale, rezist` bine la uzur` [i în care componen]ii principali sunt: bi- cl`dirii astfel încât în interiorul con-
compresiune dar are rezisten]e mici la oxidul de siliciu [i silica]i, complec[i struc]iilor s` se realizeze condi]ii de
întindere (de 15-20 ori mai mici decât de sodiu, potasiu, calciu, plumb. În confort termic; izola]ii fonice care au
rezisten]a la compresiune). Betonul ar- construc]ii se folose[te sticla pentru: rolul de a atenua transmisia sunetelor
mat se ob]ine prin asocierea ra]ional` diverse tipuri de geamuri cu grosimi prin elemente de construc]ii [i insta-
a betonului simplu cu arm`turi de o]el diferite, pentru ferestre; geamuri ri- la]ii în scopul realiz`rii confortului a-
sub form` de bare, plase sudate sau glate [i armate pentru luminatoare [i custic.
profiluri care conlucreaz` cu betonul. depozite, care au grosimi mari [i fa]a Materialele hidroizolante utilizate
În aceast` asociere, arm`turile au ro- striat`; geamuri triplex [i securit – sti- curent în lucr`rile de construc]ii sunt:
lul de a prelua în totalitate eforturile de cla are dezavantajul c` la lovire se bitumurile, masele bituminoase pre-
întindere. Betoanele sunt foarte varia- sparge în a[chii t`ioase astfel încât parate din bitumuri [i materiale bitumi-
te în privin]a propriet`]ilor tehnice, din pentru evitarea accidentelor se folo- noase în suluri.
cauza marii variet`]i a naturii compo- sesc fie geamuri armate fie triplex sau Acestea sunt, \n ansamblu, prin-
nen]ilor [i a raportului acestora în a- securit; dale pentru pere]i lumino[i, tip cipalele condi]ii tehnice de care trebu-
mestecul de beton. Dintre clasific`rile Nevada; profilit pentru pere]i; geamuri ie s` ]in` seama fiecare constructor \n
betoanelor, cele mai importante sunt termopan [i izolat cu calit`]i termoizo- realizarea obiectivelor sale. Desigur,
acelea care se refer` la caracteristici- lante; c`r`mizi din sticl`, ]igle de sticl` exist` detalii mult mai ample ale actu-
le lor tehnice [i anume: greutatea spe- etc. lui de construc]ie, pe care, speciali[tii
cific` aparent`, rezisten]a mecanic` Pentru protec]ia elementelor de din acest domeniu le cunosc \n am`-
[i permeabilitatea. construc]ii la ac]iunea mediului am- nunt.
58 Business Press Construct 2008
CMYK
CAPITOLUL
IV
Construc\ii hidrotehnice
CMYK
Construc]ii hidrotehnice
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
Aportul construc\iilor
hidrotehnice
la dezvoltarea României
Primele încerc`ri de concepere a ale României din anul 1950, de aceea, terului Transporturilor Navale [i Aeri-
unor lucr`ri hidrotehnice de ansamblu, administra]ia a fost nevoit` s` recu- ene (MTNA). Acest institut a elaborat
în România, au fost reprezentate de noasc` lipsa unor capacit`]i de exe- primele planuri de amenajare integra-
proiectele întocmite cu mijloace proprii cu]ie suficiente, [i s` revizuiasc` pre- l` a apelor din România în perioada
de diferi]i ingineri români, printre aces- vederile planului. În 1954 au fost între- 1951 – 1955. Colectivul de elaborare
tea reg`sindu-se studiile pentru îndi- rupte lucr`rile la toate hidrocentralele a acestor planuri era condus de ing.
guirea luncii Dun`rii ale prof. Anghel care fuseser` începute, afar` de cele Gheorghe Scodihor. Într-o perioad` în
Saligny [i studiile unui canal magistral trei men]ionate anterior, amenaj`rile res- care majoritatea resurselor umane [i
din Siret pentru irigarea B`r`ganului pective fiind executate dup` anul 1960. materiale din domeniul hidrotehnic
ale prof. Alexandru Davidescu. De[i În anul 1949 autorit`]ile din Ro- erau dirijate spre Ministerul Energiei
aceste studii nu se ocupau de proble- mânia au ini]iat construc]ia canalului Electrice pentru centralele hidroelec-
mele de ansamblu ale unor bazine hi- de naviga]ie Dun`re – Marea Neagr`, trice din Planul de Electrificare sau
drografice, prin m`rimea teritoriilor stu- dar asemenea lucr`rilor hidrotehnice spre Direc]ia General` a Canalului pen-
diate [i prin complexitatea probleme- din Planul de Electrificare [i în acest tru Canalul Dun`re – Marea Neagr`,
lor abordate ele dep`[eau cadrul unor caz posibilit`]ile tehnice [i economice IPACA nu a avut nici personalul, nici
proiecte, având ca obiect rezolvarea ale ]`rii au fost subapreciate [i cu finan]area necesar` pentru realizarea
unor probleme locale. Privite din pris- toate eforturile f`cute, lucr`rile au fost unor planuri viabile. Lipsite de studii
ma unei viziuni moderne, studiile do- abandonate în 1954. Ele au fost relua- de teren care s` furnizeze datele de
vedeau o mare m`iestrie a acestor pi- te în perioada 1965 – 1970, odat` cu baz` necesare [i chiar de posibilit`]ile
onieri în domeniul construc]iilor hidro- sistemul de iriga]ii de pe Valea Carasu, de a face recunoa[teri de teren, studi-
tehnice. Pe de alt` parte îns`, studiile iar canalul navigabil a fost executat cu ile elaborate de IPACA constituiau mai
scot în eviden]` [i lipsa unei adânciri un deceniu mai târziu. mult un exerci]iu teoretic cu pu]ine a-
a problemelor de gospod`rire a ape- La pu]in timp dup` aprobarea Pla- plica]ii practice. Totu[i ele au servit la
lor, care în mare parte erau fie ignora- nului de Electrificare a fost înfiin]at In- o identificare a problemelor pe care
te, fie tratate insuficient. stitutul pentru Planurile de Amenajare planurile de amenajare trebuiau s` le
Dup` cel de al doilea r`zboi mon- Integral` a Cursurilor de Ap` (IPACA), rezolve [i au pus bazele Planului Na-
dial a fost ini]iat` elaborarea Planului subordonat Direc]iei Generale Hidro- ]ional de Amenajare a Apelor de mai
Na]ional de Electrificare a ]`rii, care a- meteorologice (DGH) din cadrul Minis- târziu.
naliza toate tipurile de centrale electri-
ce, acordând o aten]ie deosebit` uzi-
nelor hidroelectrice. La elaborarea p`r-
]ii hidroenergetice a planului de elec-
trificare au participat speciali[tii cei
mai califica]i din România, fiind de sub-
liniat contribu]ia adus` de inginerii Do-
rin Pavel, Cristea Mateescu [i Dimitrie
Leonida. Planul de electrificare acope-
rea dezvoltarea energetic` a ]`rii între
anii 1951 – 1960, iar primele centrale
hidroelectrice executate fiind hidrocen-
trala Moroeni pe râul Ialomi]a, hidro-
centrala Sadu V pe râul Sadu, lâng`
Sibiu [i hidrocentrala Bicaz de pe râul
Bistri]a. Acesta era primul program de
mare anvergur` pentru executarea u-
nor lucr`ri hidrotehnice în România. To-
tu[i, el s-a dovedit a fi prea ambi]ios pen- Barajul [i lacul Bicaz
tru posibilit`]ile tehnice [i economice
CMYK
Construc]ii hidrotehnice
De altfel, primele planuri de ame-
Ecluza de la Cernavod`, najare au ar`tat c` în acea perioad`
pe Canalul Dun`re – Marea Neagr` nu se dispunea de experien]a nece-
sar` execut`rii unei lucr`ri de aseme-
nea anvergur` [i c` nu exista un pre-
cedent. De aceea, un prim efort s-a
îndreptat spre stabilirea con]inutului [i
elaborarea metodologiilor de întocmi-
re a planurilor de amenajare. Astfel,
din punct de vedere metodologic, cele
mai importante progrese au fost: cal-
culele de gospod`rire a apelor în ca-
drul c`rora s-au stabilit metodele de
determinare a necesarului de ap`, în
special cel al iriga]iilor, ]inând seama
de condi]iile climatice; calculele de efi-
cien]` economic` în care se fixa o me-
todologie prin care raportul dintre cos-
tul lucr`rilor de gospod`rire a apelor [i
beneficiile realizate constituia criteriul
de baz` pentru alegerea [i e[alona-
rea lucr`rilor de gospod`rire a apelor.
Planurile de amenajare propriu-
zise au fost întocmite de colective, pe
Astfel, în anul 1956 a fost înfiin]at un punct de plecare, ing. Ion Bernacki bazine hidrografice, astfel: Bazinul So-
Comitetul de Stat al Apelor (CSA), ca- a trecut la elaborarea unui plan care me[ coordonat de ing. Dinu Grozescu
re a preluat sarcinile Direc]iei Gene- s` defineasc` perspectivele de ame- – acest colectiv s-a ocupat [i de bazi-
rale Hidrometeorologice din cadrul Mi- najare a apelor [i etapizarea acestei nele râurilor Iza [i Vi[eu; Bazinul Cri-
nisterului Transporturilor Navale [i Ae- dezvolt`ri. Experien]a planurilor de a- [urilor coordonat de ing. Paul Solacolu;
riene. Pre[edinte al Comitetului a fost menajare elaborate de IPACA ar`ta- Bazinul Mure[ coordonat de ing. Ion
numit domnul Ion Bernacki – un ingi- ser` c` acestea necesit` resurse u- Hortopan; Bazinul Jiu coordonat de ing.
ner cu experien]`, fost antreprenor [i mane [i materiale mult mai considera- George Enescu; Bazinul Olt coordonat
având în activitatea sa diferite func]ii bile. Ing. Ion Bernacki are meritul de a de ing. Sandu Condeescu – acest co-
de r`spundere. Era pentru prima oar` fi reu[it s` conving` guvernul de im- lectiv s-a ocupat [i de bazinele râurilor
când se crea în România un organ portan]a acestor ac]iuni, astfel încât în Vedea [i Teleorman; Bazinul Arge[
central care s` coordoneze toate pro- anul 1959 Comitetul de Stat al Apelor coordonat de ing. Paul Solacolu; Bazi-
blemele legate de ape. a fost reorganizat, având sarcini mai nul Ialomi]a coordonat de ing. Dan
Profitând de faptul c` planul de in- mari decât înainte, atât în domeniul Br`neanu; Bazinul Siret coordonat de
vesti]ii al Ministerului Energiei Electri- planific`rii cât [i în domeniul execu]iei. ing. Andrei Filotti; Bazinul Prut coor-
ce fusese mult redus, în special în do- În cadrul Direc]iei Generale a A- donat de ing. Mircea Iord`nescu; Ba-
meniul hidroelectric, [i c` lucr`rile la pelor s-a organizat un colectiv condus zinul Dun`rii coordonat de ing. Gheor-
Canalul Dun`re-Marea Neagr` fuse- de ing. Ion Hortopan, sub direc]ia teh- ghe Hârjeu – acest colectiv s-a ocupat
ser` sistate, ing. Ion Bernacki a reu[it nic` a domnului ing. Aristide Teodo- [i de Delta Dun`rii [i Dobrogea.
s` atrag` în noua direc]ie general` a rescu, care a început elaborarea pla- Pentru exerci]iul de elaborare a
apelor ingineri de valoare printre care nului de amenajare pentru bazinul hi- planurilor de amenajare, Comitetul de
Aristide Teodorescu, Ion Hortopan, drografic Timi[-B Bega [i al celorlalte ba- Stat al Apelor a reu[it s` strâng` la un
Alexandru Nissim, Mircea St`ncules- zine hidrografice din Banat. Acest co- loc marea majoritate a speciali[tilor în
cu, Ovidiu Blaga [i mul]i al]ii, reu[ind lectiv avea s` fie ulterior transferat la gospod`rirea apelor din ]ar`, formând
s`-[i creeze o echip` foarte puternic`. Institutul pentru Planuri de Amenajare o echip` deosebit de puternic`. Activi-
În perioada în care î[i organiza noul [i Construc]ii Hidrotehnice (IPACH). tatea colectivelor de elaborare era co-
comitet, ing. Ion Bernacki a concen- Dup` organizarea institutului, în ordonat` de un grup de consilieri din
trat eforturile în direc]ia cre`rii unui perioada 1959 – 1962 au fost elabora- care f`ceau parte inginerii Gheorghe
cadastru al apelor. Elaborarea primului te planurile de amenajare ale bazine- Scodihor, Constantin {eibulescu [i A-
cadastru a fost terminat` în 1959, iar în lor hidrografice [i planul de Amenaja- ristide Teodorescu. Din partea Comi-
perioada urm`toare au fost f`cute re a Apelor din România. Pentru anu- tetului de Stat al Apelor sarcina de a
actualiz`ri anuale, furnizând CSA da- mite subbazine au colaborat la acest urm`ri elaborarea planurilor de ame-
te la zi asupra utiliz`rii apelor din Ro- exerci]iu [i direc]iile de ape ale dife- najare îi revenea Direc]iei Tehnice, co-
mânia. Metodologiile de culegere [i ritelor bazine hidrografice, sub îndru- ordonate de ing. Alexandru Nissim [i
de actualizare anual` a datelor de ca- marea IPACH, în scopul de a crea [i ing. Mircea St`nculescu.
dastru elaborate în acea perioad` au pe teritoriu capacitatea de a aborda în Un efort deosebit l-a necesitat pla-
fost men]inute pân` în 1989. mod unitar activit`]ile de gospod`rire nul de amenajare al Dun`rii, în care
Considerând acest cadastru ca a apelor. intra [i studiul Deltei, pu]in cunoscut`
CMYK
Cartea de Aur a Constructorilor
la acea dat`. De aceea, colectivul gube. În acela[i timp, planul de ame- re dintre diferitele organe care r`spun-
condus de ing. Gheorghe Hârj`u, a- najare preconiza m`suri de sistemati- deau de proiectele de gospod`rirea a-
vându-l drept principal colaborator pe zare a luncilor inundabile, evitându-se pelor a continuat s` se manifeste ne-
ing. Ion Zbarcea a avut la dispozi]ie o amplasarea unor obiective importante gativ în perioada ulterioar` [i, din p`-
flotil` de [apte vase, atât pentru dife- în zone care puteau fi afectate de un- cate, mai persist` [i în prezent.
rite studii topografice, cât [i pentru ac- dele de viitur`. În sfâr[it, de[i la acea Chiar dac` înainte de terminarea
tivitatea de elaborare a planului. Co- dat` economia nu era înc` foarte dez- planului de amenajare a început exe-
lectivul a petrecut peste doi ani pe te- voltat`, planul de amenajare preco- cutarea unor lucr`ri de gospod`rire a
ren, studiile, cuprinzând [i sistemul de niza m`suri pentru protec]ia calit`]ii a- apelor, activitatea de investi]ii a conti-
lacuri litorale Razelm-S Sinoe. pelor, atât prin sta]ii de epurare cât [i nuat mai intens dup` aceea. Dintre lu-
Planul na]ional de amenajare a printr-o politic` de amplasare ra]iona- cr`rile importante s-au executat: bara-
apelor urma s` constituie o sintez` a l` a obiectivelor economice, care f`- jul Strâmtori de pe râul Firiza, barajul
planurilor de amenajare pe bazine hi- cea posibil` utilizarea succesiv` a re- Paltinul de pe râul Doftana, barajul Po-
drografice, elaborând un program ge- surselor de ap`. iana Uzului de pe râul Uz, barajul Vi-
neral de m`suri în domeniul gospo- De asemenea planul de amenaja- draru de pe râul Arge[, barajul Stân-
d`ririi apelor. Astfel, planul de amena- re a insistat asupra necesit`]ii unor lu- ca-C Coste[ti de pe râul Prut [i altele.
jare era mult mai mult decât un pro- cr`ri de utilizare a teritoriului (împ`du- De asemenea, pentru produc]ia de e-
gram de investi]ii în lucr`ri de amenaja- riri, agricultur` ra]ional`) care s` duc` nergie hidroelectric` s-a realizat cas-
re a cursurilor de ap`, fiind un docu- la conservarea resurselor de ap` [i la cada de centrale hidroelectrice de pe
ment pentru fundamentarea unei politici m`rirea resurselor utilizabile. În ace- râul Bistri]a pân` la confluen]a cu râul
na]ionale în domeniul gospod`ririi a- la[i timp, ]inând seama de penuria re- Siret. Totodat`, a început execu]ia di-
pelor. Planul na]ional de amenajare de- surselor de ap`, planul de amenajare feritelor sisteme de gospod`rire a a-
termina solu]ii, ]inând seama de toate preconiza luarea unor m`suri de eco- pelor, un exemplu fiind sistemul de la-
necesit`]ile economiei na]ionale [i nomisire a apei [i de reducere a pier- curi de acumulare din bazinul râului
scotea în eviden]` sarcinile care reve- derilor. Bahlui pentru ap`rarea municipiului
neau diferitelor ministere interesate pen- Planul de amenajare elaborat a Ia[i.
tru asigurarea unei gospod`riri coeren- r`spuns tuturor acestor sarcini [i era În 1967 Comitetul de Stat al Ape-
te a apelor care s` satisfac` toate a- a[teptat ca, dup` avizarea lui de c`tre lor a fost desfiin]at [i activitatea de gos-
ceste necesit`]i, dep`[ind cadrul unui Consiliul Tehnic al Apelor s` fie pre- pod`rire a apelor a fost trecut` în res-
plan departamental, care s` priveasc` zentat Consiliului de Mini[tri spre a- ponsabilitatea Departamentului de Îm-
doar lucr`rile de investi]ii [i m`surile ce probare. Dar din p`cate, din motive bun`t`]iri Funciare din cadrul Ministe-
reveneau Comitetului de Stat al Ape- exclusiv legate de proiectul de amena- rului Agriculturii.
lor. Sarcina coordon`rii planului na]io- jare, ing. Ion Bernacki a fost eliberat Institutul de proiect`ri [i-a schim-
nal i-a revenit inginerului Andrei Filotti, din func]ia de vice-pre[edinte al Co- bat denumirea în Institutul de Proiec-
în calitate de [ef de proiect. mitetului de Stat al Apelor cu câteva t`ri pentru Îmbun`t`]iri Funciare [i Gos-
Pentru protec]ia împotriva inunda- luni înainte de finalizarea planului. Drept pod`rirea Apelor (ISPIFGA), sec]ia de
]iilor, planul de amenajare preconiza urmare, activitatea [i proiectele promo- gospod`rire a apelor men]in#ndu-[i ac-
un ansamblu de lucr`ri de îndiguire, vate de ing. Ion Bernacki au fost sto- tivitatea. Lucr`rile de îmbun`t`]iri fun-
corelate cu lacuri pentru re]inerea pate. Ulterior, cadre de r`spundere au ciare, în principal lucr`ri de iriga]ii [i
debitelor de viitur` [i, în unele cazuri, \ncercat s` ia m`suri corective care de îndiguiri, aveau [i ele nevoie de stu-
deriva]ii care s` conduc` debitele de s` atenueze efectele negative ale a- dii de gospod`rire a apelor, iar sec]ia
viitur` în zone în care nu provocau pa- cestei decizii, \ns` lipsa de coordona- de gospod`rire a apelor a continuat s`
se dezvolte treptat.
Dintre lucr`rile importante de gos-
pod`rire a apelor executate în perioa-
da 1962 – 1970 trebuie relevat` îndi-
guirea luncii inundabile a Dun`rii, la
care s-a adoptat cea mai radical` va-
riant`, care scotea de sub inunda]ii su-
prafa]a cea mai mare de teren posibi-
l`. Din incintele îndiguite s-au eliminat
toate celelalte folosin]e, desecându-
se b`l]ile din lunca inundabil` a Dun`-
rii precum [i cele dintre bra]ele Dun`rii,
care formau Insula Borcea [i Insula
Mare a Br`ilei. Eliminarea total` a lun-
cii inundabile, a atras dup` sine cre[-
terea important` a debitelor de viitur`,
în special pe Dun`rea inferioar`. De[i
aceste efecte negative au fost prev`-
Barajul Paltinului pe r#ul Doftana zute, ele au fost acceptate de organe-
le de conducere, fa]` de avantajele
CMYK
Construc]ii hidrotehnice
aduse agriculturii. |ns`, \n mod justifi-
cat, în]elepciunea acestei decizii este
pus` la îndoial` [i în prezent. Este
poate demn de men]ionat c` solu]ia
era considerat` la acea vreme tem-
porar`, pe sectorul româno-bulgar [i
pe cursul inferior al Dun`rii urmând s`
fie executat un lan] de centrale hidro-
electrice, care îns` nu au fost reali-
zate.
De asemenea s-au intensificat lu-
cr`rile de iriga]ii, dându-se prioritate
celor alimentate în Dun`re. Pentru sa-
tisfacerea cerin]elor de energie s-a
trecut la executarea sistemelor hidro-
energetice de pe râurile Lotru [i Se-
be[. De asemenea \n zona carbonife-
r` din Oltenia, s-au executat importan-
te lucr`ri de amenajare în bazinul Jiu,
cu lacurile de acumulare Valea de Barajul Por]ile de Fier pe Dun`re
Pe[ti, Sadu-G Gorj [i Rovinari precum [i
îndiguirea luncii Jiului. str`in`tate a unor ingineri români prin mie de pia]` [i necesitatea de a se
Dup` inunda]iile catastrofale din introducerea unor tehnici noi. trece la noi structuri. Astfel, în dome-
1970, organele de conducere ale sta- Totu[i, cu toate aceste premise fa- niul planific`rii gospod`ririi apelor s-a
tului au ajuns la concluzia c` desfiin- vorabile, activitatea de planificare în men]inut conceptul de scheme cadru
]area fostului Comitet de Stat al Ape- domeniul gospod`ririi apelor nu a f`- de amenajare, care fusese introdus în
lor fusese o gre[eal`. Drept urmare, cut pa[ii sconta]i, majoritatea ini]iati- anii 1970 [i care limita studiile respec-
în 1971 a fost înfiin]at Consiliul Na]io- velor având rezultate modeste. În mo- tive la analiza lucr`rilor de investi]ii.
nal al Apelor (CNA), pre[edinte fiind mentul actualiz`rii planurilor de ame- Men]inerea conceptului de sche-
numit domnul Florin Iorgulescu. Ini]ial, najare pe bazine hidrografice [i a pla- me cadru axate pe viitoare investi]ii,
acest consiliu nu avea sarcini de in- nului na]ional, a devenit inerent` di- exclude tocmai tratarea problemelor
vesti]ii, dar dup` un alt an de inunda]ii vergen]a total` a punctelor de vedere importante ale perioadei de tranzi]ie.
grave, în 1975, sarcinile lui au fost dintre conducerea noului Consiliu Na- Aceast` lips` de orientare a avut con-
m`rite prin preluarea activit`]ilor de ]ional al Apelor [i cea a vechiului Co- secin]e deosebit de grave, astfel c`,
investi]ii pentru lucr`ri de gospod`rire mitet de Stat al Apelor. În consecin]`, multe din lucr`rile de gospod`rire a
a apelor de Ministerul Agriculturii. actualizarea Planului Na]ional de A- apelor au fost concesionate f`r` exis-
De altfel, ca urmare a inunda]iilor menajare a constat în elaborarea unor ten]a unor prevederi privind exploata-
din 1970 s-a pus un accent mai mare "scheme cadru ale bazinelor hidrogra- rea lor. Au existat amenaj`ri piscicole
pe lucr`rile de combatere a acestora, fice", fapt ce a constituit un important în bazinul Vedea-T Teleorman unde ba-
prin îndiguiri pe principalele râuri inte- pas înapoi. Astfel, prin schemele ca- rajele s-au rupt deoarece concesiona-
rioare printre care Some[, Cri[uri, Mu- dru s-au minimalizat activit`]i impor- rii blocau desc`rc`torii de ape mari
re[, Arge[, Ialomi]a, Bârlad [i Prut. Pe tante din gospod`rirea apelor, iar a- pentru a nu pierde produc]ia de pe[te.
lâng` îndiguiri, în multe bazine, printre cest fapt s-a dovedit catastrofal în a- Exploatarea excesiv` a materialului a-
care cel al Târnavelor [i bazinul Timi[ - nul 1989. luvionar din albii a dus la distrugerea
Bega s-au executat poldere de atenu- În acest domeniu, trecerea la un podului de la M`r`cineni de pe Buz`u
are a viiturilor. Pentru produc]ia de e- nou sistem, cu o economie de pia]`, [i a podului peste Arge[ al c`ii ferate
nergie s-a realizat barajul Por]ile de implica regândirea întregii viziuni de Bucure[ti-G Giurgiu. Acestea sunt doar
Fier pe Dun`re [i a început amenaja- gospod`rire a apelor. Imediat dup` a- câteva exemple ale consecin]elor
rea hidroenergetic` a Oltului în aval nul 1989, toate lucr`rile de gospod`ri- unei viziuni incorecte cu privire la pla-
de confluen]a cu Lotru [i a Siretului în re a apelor au fost sistate. Unele din- nificarea resurselor de ap` în perioa-
aval de Bac`u. tre ele au fost reluate [i terminate în da de tranzi]ie.
În perioada 1971-1974, benefici- anii urm`tori, multe dintre ele nu au Necesit`]ile de viitor vor determi-
ind de sprijinul Programului Na]iunilor fost terminate niciodat`. În domeniul na schimbarea acestui concept [i a-
Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pri- planific`rii, se justific` reluarea planuri- ducerea lui la nivelul altor ]`ri avansa-
vind rezolvarea problemelor de com- lor de amenajare, în cadrul c`rora ar fi te. Se pare, de altfel, c` a ap`rut deja
batere a inunda]iilor, s-a finan]at ela- trebuit s` fie definit rolul institu]iilor o nou` genera]ie de gospodari de a-
borarea unui Plan de Amenajare Mul- abilitate în realizarea unei gospod`riri pe, care reconstruie[te ceea ce a fost
tisectorial` a bazinului Mure[ului Su- eficiente a apelor. distrus [i care, cu siguran]`, prin mul-
perior. Acest program a permis con- Organele de gospod`rire a apelor t` munc` [i profesionalism va recupe-
fruntarea punctelor de vedere ale spe- din acea vreme nu au fost îns` capa- ra timpul pierdut [i va ridica disciplina
ciali[tilor na]ionali cu exper]i din diferi- bile de a în]elege diferen]ele esen]iale hidrotehnic` la nivelul necesar econo-
te ]`ri occidentale [i specializarea în pe care le implic` trecerea la o econo- miei na]ionale.
CMYK
CAPITOLUL
V
Utilaje ]i echipamente
pentru construc\ii
CMYK
Utilaje [i echipamente pentru construc]ii
CMYK
CAPITOLUL
VI
Materiale de construc\ii,
izola\ii, instala\ii ]i
activit`\i conexe
CMYK
Materiale de construc]ii
Utilitatea materialelor
de construc\ii
Materiale naturale sau artificia- ment folosite sunt: ciment portland; losesc la acoperirea surafe]elor
le folosite în realizarea lucr`rilor de ciment portland de zgur`; cimen- contra ac]iunii apei [i a vaporilor.
construc]ii alc`tuiesc gama mate - turi aluminoase; expansive; f`r` tra- Acestea se utilizeaz` \n form` de
rialelor de construc]ii. Materia pri- sare; de zgur` sulfatic`. rulouri, masticuri de bitum [i de gu-
m` pentru fabricarea acestora este La construirea [oselelor, \n dron. Materialele în rulouri sunt de
reprezentat` de materialele de pro- construc]iile hidrotehnice, la exe- dou` tipuri: cu baz` (carton, hârtie,
venien]` mineral` (calcar, pietri[, cutarea izola]iilor hidrofuge [i a în- pânz` de sticl` îmbibate cu lian]i
nisip, gips, granit, marmur` [.a.), velitorilor se întrebuin]eaz` bitu- organici – bitum, gudron) [i f`r`
de provenien]` vegetal` (lemn, de- mul. |n schimb, pentru fabricarea ma- baz`, ob]inute din amestecuri de
[euri agricole etc.), unele produse terialelor izolante, a pl`cilor pentru lian]i cu umpluturi.
ale industriei metalurgice, industri- pardoseli [i a masticurilor fierbin]i Materialele termoizolante se
ei chimice [i industriei de prelucra- [i reci se folosesc gudroanele (li- întrebuin]eaz` pentru protec]ia con-
re a petrolului (bitum, polimeri, gu- chid vâscos de culoare închis`, cu struc]iilor contra înc`lzirii sau pier-
droane etc.). Dup` destina]ia lor, miros specific, care se ob]ine prin derilor de c`ldur`. |n acelea[i sco-
materialele de construc]ii se împart distilarea uscat` a unor materii or- puri se mai folosesc [i materiale ter-
în: materiale de zid`rie; lian]i; agre- ganice; catran). moizolante dure (betonuri celulare,
gate; materiale hidroizolante; ma - Agregatele pot fi de dou` fe- perlit`, sticl` spongioas`, diatomi-
teriale termoizolante; materiale fo- luri: naturale [i artificiale. Din cate- te etc.) [i flexibile (vat` mineral`,
noizolante; materiale de finisare. goria celor naturale fac parte calca- pâsl`, carton gofrat etc.).
Materialele de zid`rie pot fi: na- rul, nisipul, piatra Ponce, pietri[ul, Materialele fonoizolante ser-
turale – ob]inute din roci dure sau tuful, azbestul etc. Agregatele pot fi vesc pentru izolarea acustic`. În a-
semidure, poroase sau compacte folosite ca materiale de zid`rie, a- cest scop se folosesc: vata mine-
(piatr` brut`, blocuri de piatr` [i daos activ la lian]i, la mortare u- ral`, pl`cile fibrolemnoase [i pano-
calcar, granit, gresie etc.) [i artifici- [oare, dar [i ca material de lustrui- urile prefabricate cu înveli[ perfo-
ale (c`r`mid`, olane etc.). La fini- re [.a. Agregatele artificiale sunt: rat.
sarea cl`dirilor [i edificiilor monu- zguri [i roci arse (de[euri industri- Materialele de finisare sunt mor-
mentale se folosesc pl`ci naturale ale). tarele, lacurile [i vopselele, pl`cile
cu factur` pilit`, [lefuit`, lustruit`- Materialele hidroizolante se fo- [i foile de c`ptu[eal` etc.
neted`, mat`-catifelat`, neted` cu
luciu de oglind` etc. Pl`cile pentru
placarea pere]ilor se fabric` din gra-
nit, diorit, sienit, labradorit, gabro,
bazalt, diabaz, andezit [i cuar]it.
De asemenea, elementele prefa-
bricate din beton armat sunt folosi-
te drept materiale de construc]ie.
Din categoria lian]ilor fac parte
varul, cimentul, ipsosul, sticla lichi-
d`, argila, bitumurile, gudroanele,
r`[inile etc. Varul de construc]ie se
folose[te ca liant de baz` pentru
mortare de tencuial` sau ca adaos
plastifiant la mortarele de ciment.
Ipsosul este unul dintre cei mai r`s-
pândi]i lian]i aerieni, iar cimentul se
folose[te în cele mai diverse dome-
nii ale construc]iilor. Tipurile de ci-
Business Press Construct 2008 121
CMYK