Sunteți pe pagina 1din 8

C E L U L A – este unitatea structurala si functionala a tuturor organismelor vii, este

microscopica cu dimensiuni de ordinul microunitatilor( µm) 1µm= 10 -6m . Dimensiunile medii de 20-
30 µm. Initial forma celulei este sferica iar in urma specializarii celulele iau forme diferite:
pavimentoase, cubice, cilindrice, prismatice, stelate, fusiforme etc. Durata de viata a celulei este
diferita ex:
o celulele hepatice 1-2 zile
o globulele rosii 100-120 zile
o celulele epiteliale 10-20 zile
o limfocitele(celulele din sange care produc anticorpi) de la cateva ore pana la cativa ani.
Celula are ca si componente de baza: -membrana, citoplasma, nucleu.
Componente celulare:
 RIBOZOMI( granulele lui Palade) au rol sintetizeaza proteine, au forma sferica, ovala de
dimensiuni nanometrice, 1nm=10-9m
 LIZOZOMI- contin enzime cu rol in digestia intracelulara
 CLOROPLASTUL- contine clorofila cu rol in captarea energiei solare si transformarea ei in
energie chimica (fotosinteza)
 MITOCONDRIA- ovala sau bastonas realizeaza respiratia celulara (oxidari celulare)
 Reticul endoplasmatic R.E.
1. Rugos (granular) are pe suprafata ribozomi atasati RER
2. Neted (nu are ribozomi atasati) REN
RE. Are forma unor tubusoare (labirint) are rol:
RER- sintetizeaza proteine
REN- sintetizeaza lipide
 APARATUL GOLGI- este un sistem de canalicule, cisterne aplatizate si vezicule care se
desprind din acestea. ROL. Proceseaza produsii care vin de la reticulul endoplasmatic si ii
impacheteaza in vezicule de secretie destinate exportului. Aparatul Golgi sintetizeaza
polizaharide.
 CENTROZOMNUL- se afla numai in celula animala , situat in apropierea nucleului si are rol
in diviziunea celulara.
 VACUOLELE- la plante sunt mari si au caracter permanent, la animale atunci cand apar sunt
mici si cu caracter temporar.
 INCLUZIUNI ERGASTICE- care depoziteaza difertiti produsi: amidon, glicogen, picaturi
lipidice etc.
 NUCLEUL- este situat de obicei in centrul celulei dar si la periferie cate odata cum ar fi in
celulele adipoase in care grasimea impinge nucleul spre periferie.Rol: controleaza si
coordoneaza intreaga activitate metabolica din celule si deasemenea este sediul ereditatii ( aici
se afla stocat ADN-ul), (acid dezoxiribonucleic)
 TESUTURI- este o grupare de celule care au acceasi forma, aceeasi structura si indeplinesc
aceeasi functie. Ex: 4 tipuri de tesuturi animale: epiteliale, conjunctive, musculare, tesut nervos
 EPITELIILE - De acoperire, acopera corpul la exterior (epiderma) sau captusesc organele
interne formand mucoase. Caracteristici- sunt tesuturi relativ pure formate dintr-un sigur tip de
celule, sunt bogat inervate, dar nu sunt vascularizate, sunt asezate intotdeauna pe o membrana
bazala( este de natura extracelulara) sub care se afla un tesut conjunctiv care asigura hranirea
epiteliului prin osmoza (procesul de trecere a substantei printr-o membrana
semipermeabila).Clasificare: se face dupa nr straturilor celulare si dupa forma celulelor.
a) Epitelii unistratificate sau simple

1
a.1. Pavimentoase- celulele sunt turtite, de forma poliedrica, le intalnim in endoteliul vaselor
sangvine si limfatice, in pleura, in pricard( foita care inveleste inima), si in peritoneu( foita care
inveleste o parte din organele abdominale)
a.2. Cubice- celula prezinta la polul apical cili sau microvili se gasesc in canalele de excretie de
calibru mare ale glandelor salivare in bronhiole, in tubii nefronilor( nefronul este unitatea
structurala si functionala a rinichiului).
a.3. Cilindrice (prismatice)- celulele au la polul apical cili sau microvili care formeaza
marginea in perie sau platonul striat cu rolul de a mari suprafata de absortie- se gasesc in
mucoasa tubului digestiv incepand de la orificiul cordia( intre esofag si stomac) pana la rect si
in trompele uterine.
b) Epitelii pseudostratificate- celulele au inaltimi diferite si atunci si nucleii sunt
situati la inaltimi diferite ceea ce da impresia de falsa stratificare ( un singur strat de celule)
se intalnesc in trahee si bronhiile mari.
c) Puristratificate
c.1. Pavimentoase
- necheratinizate formeaza mucoase umede: bucala, vaginala, uretrala, inferioara
-cheratinizate sau cornoase: epiderma, buze, anus. Stratul bazal = strat generator celulele se
inoiesc incontinuu. Contine celule cu metabolism intens care se divid continuu.Celulele nou
formate imping si inlocuiesc celulele din straturile superioare care devin din ce in ce mai
turtite, se incarca cu cheratina , se descaumeaza si mor.
c.2. Cubice- se gasesc in canalele glandelor sudorifare si seboree
c.3. Cilindrice sau prismatice-le intalnim in faringe si laringe
c.4. Epiteliu de tranzitie sau uroteliu- in uretre, in uretra si in vezica urinara. Cand vezica este
goala, este format din 3 straturi, cand este plina din 2 straturi.

T E SU T U RIL EC O N JU N C T IVE
Caracteristici- sunt bogat vascularizate si inervate, sunt tesuturi impure, contin mai multe tipuri
de celule (polimorfis) prezinta o mare plasticitate ( un tip de tesut conjunctiv se poate transforma in
anumite conditii in alt tip de tesut conjunctiv). Din punct de vedere structurale sunt alcatuite din:
1.celule conjunctive( fibrocite, reticulocite, adipocite, limfocite, osteocite, condrocite etc.)
2.Fibre conjunctive
-de elastina
-reticulina
-colagen
3. Substanta fundamentala.

E PIT EL IIG LA ND U L A R E
Impreuna cu tesutul conjunctiv, vase de sange si nervi formeaza glande. Exista 3 categori de
glande:
a) Exocrine- isi varsa produsii de secretie fie in afara corpului (lacrimale, sudoripale, sebacee,
mucoase) fie in cavitati ale corpului (glandele salivare, gastrice, intestinale, ficatul)- epiteliul
secretor este dispus sub forma de tuburi, acini sau alveole.
b) Endocrine- produsii de secretie= hormoni, se varsa direct in sange care ii va transporta la
tesuturile sau organele tinta unde vor stimula sau inhiba anumite procese metabolice( tiroida,
hipofiza, epifiza, timusul, suprarenalele)
Epiteliul secretor poate fi dispus sub forma de cordoane, insule sau foliculi.
c) mixte- au si portiune exocrina si portiune endocrina(pancreasul : - suc pancreatic(exocrina),-
insulina glucogon( endocrina)

2
Ovarul:- exocrine-ovule
-endocrine – extrogeni
Testiculul: -exocrine- Spermatozoizi
-endocrine- hormon androgen

E PIT EL IIS EN ZO R IA L E
Sunt formate din celule epiteliale specializate pt receptionarea si prelucrarea stimulilor din mediu.
La nivelul acestor celule se va forma un potential de receptor care va fi transmis unui neuron care
va transfera in potential de actiune( in flux nervos) ex:( auditiv, vestibular, echilibru, muguri
gustativi). Daca epiteliul receptor este format din neuroni se numeste epiteliu senzitiv( retina ,
mucoasa olfactiva).
Clasificarea tesuturilor conjunctive
- se face dupa consistenta substantei fundamentale
- moi sau conjunctive
- semidure sau cartilaginoase
- dur sau osos
- fluid (sange)

TE SU T UR IC O N JU N C TIV EM O I
a) lax- contine in proportii egale celule, fibre, si substanta fundamentala, sustine vasele de sange
si nervi, formeaza hipodermul, umple spatiile libere dintre organe, formeaza stroma conjunctiva
a organelor( stroma asigura functionarea unui alt tesut prin vascularizare si inervare) formeaza
unitati functionale cu epiteliile, separa fibrele musculare si grupele de muschi.
b) Reticulat- contine numeroase fibre de reticuline care formeaza o retea in ochiurile careia se
afla reticulocite si limfocite. Se afla in maduva rosie osoasa sau maduva hematogena, in
ganglionii limfatici, in ficat si splina.
c) Elastic- fibrele de elastina. Se gaseste tunica medie a arterelor si venelor mari si in corzile
vocale.
d) Fibros- fibrele de colagen. Este slab vascularizat si inervat si lipsit de plasticitate, se gaseste in
tendoane, ligamente, capsulele unor organe.
e) Adipos- celulele acumuleaza grasime(adipocite) care impinge nucleul la periferie. Acest tesut
formeaza hipodermul, se afla in jurul unor organe cum ar fi: ochi, inima, rinichi, ficat, in
mediastin( este spatiul dintre cei 2 plamani), corpul adipos al obrazului si in regiunea
axilara( sub brat)

T E S U T U R IC O N JUN C T IV ESE M ID U R E
( cartilaginoase)
-au substanta fundamentala impregnata cu saruri de calciu si sodiu, fibrele sunt de reticulina si
elastina, celulele sunt de 2 tipuri:
a) condroblaste (celule tinere)
b) condocite (celule mature)
Adapostite in cavitati denumite condroplaste. Acest tip de tesut nu este vascularizat, hranirea lui
se face pe seama pericondrului( membrana conjunctivo-vasculara care inveleste cartilajul)
Clasificare:
a) Hialin- formeaza scheletul embrionului, cartiaje laringiale, bronsice, traheale septul nazal,
cartilaje articulare.
b) Elastic- in pavilionul urechii, aripile nasului, cartilaje traheale, bronsice si laringiale
c) Fibros- in meniscuri articulare, simfiza pubiana si discurile intervertebrale, meniscuri articulare

3
T
E S
U T
U LO
SOS - 3 tipuri de celule

1.Osteoblaste- sunt celule tinere care secreta oseina.


2.Osteocite- sunt celule mature cu multe prelungiri adapostite in cavitati denumite Osteoplaste.
3. Osteoclaste- sunt celule mari, multinucleate care poseda un echipament enzimatic bogat care
distruge si limiteaza formarea tesutului osos.
Fibrele sunt de colagen, substanta fundamentala are o componenta organica =oseina impregnata cu
saruri de calciu si fosfor. Clasificare: se face dupa dispozitia lamelelor osoase.
a) Tesutul osos spongios are lamelele osoase dispuse in retea delimitand areole sau trabecule
pline cu maduva rosie hematogena: se gasesc in epifizele oaselor lungi si in interiorul oaselor
scurte si late.
b) Tesut osos compact are ca unitate morfofunctionala osteonul sau sistem haversian. Lamelele
osoase sunt dispuse concentric in jurul unui canal haversial in interiorul cariua se afla tesut
conjunctiv lax, vase de sange si nervi. Intre sistemele hoversieme se afla resturi de lamele
osoase care formeaza sistemele interhaversiene se gasesc in diafiza oaselor lungi, in lamele
externa si interna a oaselor late si la exteriorul oaselor scurte.
Tesutul osos nu este vascularizat, hranirea lui se face pe seama periostului = membrana
conjunctivo-vasculara.
S A N G E LE -este un tip particular de tesut conjuctiv format din 55% plasma care
reprezinta substanta fundamentala si 45% elemente figurate (globule rosii, globule albe si
trombocite) sangele reprezinta intre 6-8% din greutatea corpului. Daca se recolteaza intr-o
eprubeta si i se adauga subst anticoagulante se observa ca dupa un timp se separa 2 straturi.
- stratul superior de culoare galbuie care reprezinta plasma( componenta lichida)
- stratul inferior care reprezinta elementele figurate.
G L O B U LE L ER OSII– cand sint tinere au nucleu si se numesc eritrocite,
globulele rosii mature sunt anucleate si se numesc hematii, la femei 4,5 milioane pe mm3 de
sange, la barbati 5 milioane pe mm3 de sange.
Hematiile au forma de disc biconcav, 1 diametru= 77,5 micrometri , durata de viata aprox. 120
zile, fenomenul de producere a hematiilor se numeste eritropoza si au loc in maduva rosie osoasa
sau maduva hematogena.
Procesul de distrugere se numeste hemoliza si are loc in splina, ficat, maduva rosie osoasa si in
ganglioni limfatici.
Hematiile contin o porteina cu Fe denumita hemoglobina care poate forma compusi labili cu
oxigenul ( oxihemoglobina) si cu Co2 (carbhemoglobina) sau produsi stabili cu monoxid de
carbon(CO) (carboxihemoglobina) si cu oxidanti, droguri, medicamente( methemoglobina) 14-16
g la 100g de sange. Rol- transporta gazele respiratorii O si CO2
G L O B U LE L EA LBE sau leucocite - 5000si 10000 pe mm3 de sange.
Sunt de 2 categorii:
-mononucleate sau granulocite si
- polimoronucleate sau agronulocite
Granulocite prezinta in citoplasma granulatii care se coloreaza diferit cu colorantii
a) acidofile sau enzimofile- au afinitate ptr. coloranti acizi, numarul lor creste in boli parazitare si
alergice.
b) bazofile- au afinitate ptr coloranti bazici- nr. lor creste in imflamatii.
c) neutrofite- au afinitate ptr coloranti neutri, nr lor creste in infectii acute.
Agranulocite
a) limfocite produc anticorpi, subst. implicate in distrugerea agentilor potageni( imunitatea org.)
durata de viata de la cateva ore la cativa ani.

4
b) monocite- raman in circulatie un timp scurt dupa care parasesc vasul de sange prin
diapedeza( migrare cu ajutorul pseudopodelor) si ajung in tesuturi unde se transforma in
macrofage( mari mancatori) unde distrug prin fagocitoza ( inglobare cu ajutorul pseudopodelor)
bacterii si resturi celulare.
T RO M BO C IT E sau plachete sangvine sunt cele mai mici elemente figurate cu
diametrul intre 2-4 micrometri reprezinta restrui aplatizate de celule. Au proprietatea de a adera pe
suprafata endoteliilor vaselor de sange si elibereaza factori care intervin in coagularea sangelui.
Traiesc 7 zile dupa care sunt distruse in splina.

F U N C T IIL ES A N G EL U I
1. fucntia de transport- transporta subst nutritive, metaboliti celulari de la tesuturi catre
organele de excretie, oxigen de la plamani la tesuturi si co2 de la tesuturi la plamani.
2. functia de termorelgare- datorita continutului mare de apa sangele are capacitatea de a
inmagazina caldura in organele producatoare( muschi scheletici) si de a o repartiza uniform in
tot corpul.
3. reglare umorala a metabolismului prin hormoni sau diferiti cotaboliti.
4. mentinerea constanta a ph-ului a echlibrului ionic si acido-bazic si a presiunii osmotice. Ph-
ul unei solutii este dat de concentratia h+ intre 1 si 6,9 ph acid cu cat e mai mic e mai acid. 7-
ph neutric, 7,1-14 bazic. Presiunea coloidosmotica care este data de substanta monomoleculare
in specia proteine.
5. apararea antiinfecioasa( imunitate) prin leucocite si anticorpi.
6. hemostaza si coagularea sangelui. Hemostaza este procesul de oprire a hemoragiei prin
constrictia puternica a vasului lezat si prin devierea sangelui prin dilatarea vaselor colaterale.
a) temporara- consta in aglutinarea trombocitelor cu formarea dopului plachetar
b) definitiva sau coagularea consta in formarea trombusului sau cheagului in interiorul si la
suprafata dopului plachetar prin transformarea fibrinogenului ( fibrenogen= proteina
plasmatica solubila) in fibrina in solubila care formeaza o retea in ochiurile careia se prind
elemente figurate ale sangelui. Retragerea cheagului se face sub actiunea retractozimului.
Redizolvarea cheagului poarta numele de fibrinoza in timpul careia fibrina este descompusa.
T E SU T U LM U SC U L A R
Este adaptat functiei de contractie. Celulele lui se numesc fibre musculare, membrana fibrei se
numeste si sarcolema si citoplasma se mai numeste si sarcoplasma. Organitele specifice fibrei
musculare sunt miofibrele.
Clasificarea tesuturilor musculare se face dupa particularitatile miofibrelor:
1. T ES U TM US C U LA RS T R IATS IS C H E LE T IC ,
se gaseste in muschi scheletici, muschiul limbii, faringe, treimea superioara a esofagului, sfinctere,
(anal extern si urctral extren) muschi extrinseci ai globilor oculari. Au contractii voluntare.
Miofibrele sunt alcatuite din miofilamente groase de miozina si subtiri de ochtina, sunt paralele cu
axul longitudinal al fibrei iar la microscopul electronic apar formate dintr-o succesiune de discuri
clare si discuri intunecate, unitatea structurala si functionala a miofibrei este sarcomerul format
dintr-un disc intunecat si 2 jumatati de discuri clare.
2. T ES U TU LM U SC U L ARN ET ED se gaseste in peretii
organelor interne care se mai numesc si viscere in peretii vaselor de sange si in piele, are
contractii involuntare, fibrele musculare netede sunt fusiforme cu un singur nucleu situat central.
miofibrilele sunt omogene, fara striatii. Miofilamentele de achtina si miozina sunt dispuse la
intamlare neregulat.
3. T ES U T M U SC U LA R S T RIA T D E T IP
C A RD IA C - formeaza miocarduc contractil sau lucrativ. Fibrele musculare sunt striate cu

5
un singur nucleu. Din punct de vedere functuonal acest tesut este un sincitiu ( masa citoplasmica cu
mai multi nuclei secretata prin fusiunea mai multor celule) pt ca lucreaza unitar ca si cum ar fi o
singura celula. Miofibrilele prezinta alternanta de discuri clare si intunecate, are contractii
involuntare.
4. T ES U N TE X CIT OC O N D UC T O RS AUT E SU T
N O D A L . Este format din celule miocardice de tip embrionar arccontractile care se numesc si
celule pace- marker. Este specializat in generarea si conducerea impulsurilor de contractie catre
miocardul contractil. Celulele sunt fusiforme au 1,2 nuclei sunt autoexecutabile , genereaza impulsuri
sau potentiale de actiune. Sarcoplasma este abundenta iar miofibrele sunt in numar redus si trec de la o
celula la alta formand o retea prin care impulsurile ajung la tesutul contractil.
TE SU T U LN ER VO S – este format din doua tipuri de celule:

a. Celule nervoase = neuroni


b. Celule de sustinere = celule gliale

1.N
EUR
O N
UL – este alcatuit din: - corp celular ;
- prelungiri – dendrite(scurte,numeroase, ramificat)
- axon( unic, lung, ramificat numai terminal)

Membrana neuronului= neurilema


Citoplasma neuronului= neuroplasma
Membrana axonului= axolema
Citoplasma axonului= axoplasma

Axonul este invelit in trei teci:


1. Teaca interna= teaca de mielina- este discontinua cu rol de izolator electric
2. Teaca Schwann- este discontinua, formata din celule gliale Schwann care secreta mielina
3. Teaca externa= teaca Henle- este continua cu rol trofic si protector

La capatul axonului se afla ramificatiile terminale prevazute cu butoni terminali care contin vezicule cu
mediatori chimici. Acestia mediaza trecerea influxului nervos de la un neuron la altul.
Neuronul contine ca organite specifice neurofibrilele cu rol in transportul substantei specifice si corpii
tigroizi sau corpusculi Nissl care sunt un reticul endoplasmatic modificat care sintetizeaza proteinele
specifice neuronale.

Forma corpului celular poate fi: rotunda, ovala, piriforma, piramidala, stelata.

Neuron-desen

6
Totalitatea corpilor celulari ai neuronilor formeaza in interiorul SNC substanta cenusie. Totalitatea
prelungirilor neuronilor in interiorul SNC formeaza substanta alba.
Axonul + cele trei teci= fibra nervoasa
Un fascicol de fibre nervoase formeaza un nerv. Nervul este invelit periferic de tesut conjunctiv=
epinerv care trimite prelungiri in interiorul nervilor ce separa fasciculele de fibre nervoase, perinerv cu
rol de izolant si de sistem de transport pentru lichidele interstitiale( lichidele dintre celule) din
vecinatatea nervilor. Din perinerv se desprind formatiuni conjunctive care patrund in fascicole
solidarizand fibrele intre ele si alcatuiesc endonervul. In tesutul conjunctiv al nervului se gasesc vase
de sange si fibre nervoase vegetative.

Sectiune prin nerv-desen

Proprietatile neuronului:
1. Nu se divide- neuronii distrusi sunt inlocuiti de celulele gliale
2. Excitabilitatea- este proprietatea de a raspunde specific la un stimul( excitant) din mediu prin
generarea unui influx nervos
Stimul= orice informatie luata din mediu
3. Conductibilitatea- proprietatea de-a conduce unidirectional influxul nervos: dendrite – corp
celular- axon. Dendritele conduc centripet sau celulipet. Axonul conduce centrifug sau
celulifug.

S
inapsa = este zona de contact dintre doi neuroni. O sinapsa chimica are trei componente:
1. Componenta presinaptica reprezentata de butonii terminali ai axonului care contin vezicule cu
mediatori
2. Spatiu sinaptic
3. Componenta postsinaptica reprezentata de membrana unei dendrite sau de neurilema sau de
axolema. Aceasta contine receptori specifici pentru mediatorii chimici.

Sinapsa-desen

7
C eluleglia le - sunt in numar de zece ori mai mare decat neuronii. Forma si dimensiunile
sunt diferite, iar prelungirile lor sunt in numar variabil. Spre deosebire de neuroni celulele gliale se
divid.
Roluri: - de sustinere a neuronilor
- de a fagocita neuronii distrusi si produsii lor de dezintegrare
- de a secreta mielina
- de aparare a centrilor nervosi
- in hranirea neuronilor, ele facand legatura intre neuroni si capilarele sangvine

Clasificarea nervilor dupa tipul fibrelor:

1. Nervi senzitivi- contin numai fibre senzitive care conduc informatia sub forma de potential de
actiune( PA)
2. Nervi motori- contin numai fibre motoare, conduc comenzi sub forma de PA
3. Nervi micsti- contin atat fibre senzitive cat si fibre motoare