Sunteți pe pagina 1din 5

IV.6.

Pulverizări de loţiuni:
Pentru a pregăti pielea în vederea efectuării masajului se foloseşte apara tul tip
„Vaporel" cu care se fac pulverizări de loţiuni antiseptice, uleiuri pen tru masaj, loţiuni
detergente sau tonice, ape minerale, precum si sucuri de fructe, infuzii sau decocţii de
plante.
Pulverizările pot fi făcute şi imediat după demachiere pentru îndepăr tarea
urmelor de demachiant si a impurităţilor. Sunt indicate, de asemenea, după extragerea
comedoanelor, înainte si în timpul masajului, peste măştile cosmetice, pentru
înmuierea acestora sau la sfîrsitul tratamentului. In funcţie de soluţia folosită, se pot
obţine efecte de tonifiere, stimulare, hidratare etc.

In funcţie de compoziţia lor, de modul de preparare si aplicare, măştile pot avea efecte variate
asupra tenului, acţionând asupra pielii pe planuri multiple, astfel:
- Măştile acţionează asupra circulaţiei sanguine, producând o uşoara congestie locala a pielii,
in cazul când sunt aplicate calde. Prin aceasta intervin favorabil asupra metabolismului
celular, influenţează si determina o secreţie mai buna a glandelor sebacee si sudoripare .
- Când sunt aplicate reci, ori alcatuite din substanţe astringente, produc o tensiune locala si, o
netezire a pileii, strângând porii dilataţi si dând pielii un aspect neted-catifelat.
- Au o acţiune de hidratare a ţesutului cutanat,
- Au un rol de absorbţie, deci de a absorbi din piele surplusul de grăsimi si transpiraţie, de
toxine si celule moarte.
- Au rol de a hrăni ţesutul cutanat când conţin substanţe grase, hrănitoare, care sunt absorbite
de piele prin canalelel excretorii ale glandelor sebacee si sudoripare.
- Au rol de a calma tenul iritat.
- Descongestionează tenul.
- Măştile au un efect de curăţire a pielii.
- In funcţie de substanţele ce le conţin, pot albi pielea.
- Rol de tonifiere a ţesutului cutanat
Măştile trebuie să indeplinească următoarele condiţii:
• să fie inofensive (fără substanţe alergiyante şi toxice)
• să penetreze bine pielea şi să fie suportabilă
• să nu producă arsuri
• să se aplice in functie de tipul de ten
• măştile hidratante rămân umede (timp de acţionare 15 -20 min).
• măştile sicativ-absorbante se usucă şi formează o peliculă.
Efectele măştilor pot fi:
• de curăţare (indepărtarea surplusului de sebum si cellule moarte de pe suprafaţa
pielii),
• de tonifiere
• de calmare şi decongestionare
• de hidratare si catifelare a pielii.
Pentru a mări eficienţa măştilor, se poate folosi electrodermul.
In cazul când trebuie sa se obţină o hranire sau o hidratare, calmare sau
descongestionare a pielii - deci efectul măştii trebuie sa fie mărit - se aplica peste masca
respectiva o compresa umezită in apa distilata, apa minerala sau infuzie calmanta sau tonica
peste care se efectuează o şedinţa de 2-3 min. cu electrodul plat facial al aparatului de inalta
frecventa. Datorita curentului electric, efectul măştii este mărit, substanţele din masca fiind
absorbite de către piele.
Tot in scopul de a mari efectul măştii, in cazurile in care se urmăreşte hranirea,
hidratarea sau tonifierea tenului, se aplica pe fata o crema hrănitoare vitaminizata, deci cu
conţinut de substanţe biologice; peste crema se aplica o compresa dintr-un material plusat
muiat intr-o infuzie tonica sau calmanta, sau apa minerala peste care se aplica o masca
electrica , care se păstrează pe fata timp de 10 min, mărind in acest fel puterea de absorbţie a
pielii.
Tot pentru a marii eficacitatea măştilor, se poate expune fata cu masca aplicata la o
lampa solux sau de ultraviolete, timp de câteva minute (deci asocierea efectului caloric si
chimic al acestor radiaţii), sau efectuarea peste masca a unei vaporizari cu apa ozonizata si
ionizata cu ajutorul vapozonului.

IV.8.1.Măşti cosmetice astrigente si sicative se aplica tenurilor grase cu pori dilataţi şi


exces de sebum, (hipersecreţie de sebum si transpiraţie). Ele au rolul de a absorbi surplusul de
greasimi si toxine, de a micşora porii dilataţi si de a produce o tensiune locala, netezind astfel
pielea. Aceste măşti trebuie sa conţină substanţele următoare :caolina, carbonat de calciu,
carbonat de magneziu, amestecate cu diverse sucuri de fructe sau infuzii cu rol astringent .
Exemple de măsti:
• Albuş de ou + suc de lămâie;
• iaurt + miere de albine;
• drojdie de bere proaspătă + suc de lămâie + miere.
IV.8.2. Măşti cosmetice emoliente se aplică tenurilor uscate si deshidratate ce prezintă o
descuamare accentuată a stratului cornos. In compoziţia acestor măşti intră făina de migdale,
faina de in, faina de grâu, uleiuri vegetale, sucuri de fructe. Exempl de măşti:
• Mere fierte in lapte,
• rondele de banană pasate,
• banană opărită in lapte, 1 linguriţă lapte praf.
IV.8.3. Măşti cosmetice nutritive conţin substante grase, hrănitoare, bioactive, au rolul de
a hrăni şi stimula procesul de regenerare celulară, de vitaminizarea ţesuturilor uscate , atipice
si senile. Exemple de măşti;
• gălbenuş de ou + miere +vitamina A uleioasă (sau ulei măsline) + morcov ras
+caimac de lapte (sa lapte praf)
• smântână + zeamil + suc de fructe (caise, portocale) + miere
• brânză de vaci proaspătă + miere de albine
IV.8.4. Măşti cosmetice cu acţiune tonică, stimulatoare pentru tenuri cu elasticitate
scăzută, conţine pulpă de fructe ca struguri albi, caise, + suc de lămâie + miere de albine/
pollen / lăptişor de matcă.
IV.8.5. Măşti cosmetice medicamentoase au in compoziţia lor substanţe ca: medicamente,
sulf, acid salicylic, mentol, care se pot combina cu caolin, carbonat de calciu, magneziu si
care au efecte bactericide asupra pielii.
IV.8.6. Măşti cosmetice bioactive (biologic active) pentru a stimula regenerarea celulară, se
folosesc in tratamentul tenurilor senile şi îmbătrânite. Aceste măşti conţin extracte
placentare, vitamina A+E+F, pollen, lăptişor de matca.
IV.8.7. Măşti cosmetice calde
Din aceasta categorie face parte masca de parafină.
Parafina este o substanţa de origine minerala.Rolul parafinei nu este direct, prin faptul ca se
aplica caldă pe faţă, gât şi decolteu, formează un strat izolator perfect, care prin căldura lui
produce o congestie locală a pielii, stimulează secreţia sebacee şi sudoripară. Deoarece nu lasă
să se evapore transpiraţia abundentă a pielii, realizează şi o hidratare a ţesutului cutanat.
Aplicarea unui strat de crema hrănitoare cu conţinut de substanţe biologice active face ca prin
căldura stratului izolator al parafinei aceasta sa fie mai bine absorbită de straturile
superficiale ale pielii prin canalele excretorii.
Pentru a prepara masca de parafina, se topeşte in bain-marie 70 g parafina solida, 10 g ceara
alba, 10 g glicerina si 20 g ulei de parafina. Se topesc toate până la temperatura de fierbere, se
lasă se se răcească până la punctul in care se poate suporta pe piele. Aceasta este una din
marile calităţi ale parafinei. Aplicată caldă pe faţă, este suportată fără a produce arsuri până la
temperatura de 50-60 grade celsius, in timp ce pielea nu suportă astfel de temperaturi in cazul
apei sau al uleiurilor. Se încearcă temperatura parafinei pe dosul mâinii ca sa fie suportata de
piele şi apoi cu o pensula lată, moale şi uscată se pensulează parafina topita pe faţă, gât şi
decolteu, protejând ochii si gura. Pensulările se repetă până ce se obţine un strat izolator gros
de câţiva milimetrii. Se lasă astfel 15-20 min.pe faţa clientei, sfatuind-o să stea cu faţa intr-o
cât mai perfectă imobilitate, pentru a nu provoca fisuri in mască. În acest caz, masca nu ar mai
reprezenta un strat izolator perfect şi efectul nu ar mai fi acelaşi.
După trecerea celor 20 de min, cu o spatula de plastic se îndepărtează de pe fata masca,
incepand din regiunea gâtului. Datorita congestiei locale provocate de căldura măştii se
produce o uşoara dilatare a porilor pilosebacei, o înmuiere a celulelor moarte descuamate şi o
transpiraţie mai abundentă. În felul acesta se elimină şi toxinele din piele, având loc şi o
absorbţie mai uşoară a substanţelor aplicate pe piele sub-masca. Datorita transpiraţiei care nu
se evapora, pielea se hidrateaza, iar după îndepărtarea măştii rămâne umeda, curata, catifelata.
Masca de parafină este foarte indicată la tenurile foarte uscate si deshidratate, care prezintă
descuamari. Nu este bine insă sa fie aplicată prea des, deoarece căldura ce o degaja slăbeşte in
oarecare măsura tonusul pielii şi al muşchilor.Această mască va fi folosită la tenurile care au
fost expuse un timp mai îndelungat la acţiunea soarelui puternic, vântului sau frigului.
In continuare vom prezenta câteva tipri de comprese ce se pot aplica peste masca cosmetică
sau se pot aplica pe faţă după curăţarea măştii de pe faţă.
Comprese cu acţiune antiimflamatoare, şi decongestionantă;
• ciobăniţa cucului • 5 grame
• se face un decoct
• apă • 100 ml

• talpa gâştei • 100 grame


• se face o infuzie
• apă • 300ml

• fenicul • 5 grame
• se face o infuzie
• apă • 100 ml

Comprese cu acţiune cicatrizantă


• suc de ceapă • 1 lingură • se amestecă
• apă • 1 lingură
• ulei de măsline • 1 lingură

• tătăneasă rădăcină • 20 grame


• se face infuzie
• apă • 20 grame

Unguraş 5 grame
infuzie
Apă 100 grame

Comprese contra eczemelor şi dermatozelor


• afine de munte • 1 linguriţă
• infuzie
• apă • 300 grame

• cătină albă • 1 linguriţă


• infuzie
• apă • 300 grame

• pelin • 10 grame
• infuzie
• apă • 200 grame

• trei fraţi pătaţi • 1 linguriţă


• infuzie
• apă • 200 grame

• ulm ramuri tinere • +


• infuzie
• apă • 500 grame

La tenurile ce prezintă un început de îmbătrânire a ţesutului cutanat sunt foarte indicate


şedinţele repetate – de trei ori pe saptămână – cu aparatul tip Nemectron ce foloseşte curent
de medie şi joasă frecvenţă. Aceşti curenţi exercită o acţiune stimulantă şi tonică asupra
ţesuturilor în profunzime, nu dau efecte calorice, nici intoleranţe şi nu irită pielea. Ei dau
naştere la contracţii musculare ce reprezintă o adevărată gimnastică facială, cu acţiune tonică
asupra fibrelor elastice din derm, împiedicând flaciditatea pielii asigurând în acelaşi timp o
mai bună repartizare a grăsimilor din stratul celuloadipos subcutanat.
Se va lucra cu electrozi tetrapolari, aplicându-i rând pe rând în regiunea gâtului până la
claviculă, regiunea submentonieră, de-a lungul maxilarului inferior, la comisura buzelor, pe
şanţul nazolabial, în partea anterioară urechilor, în regiunea labei gâştei şi regiunea frunţii.