Sunteți pe pagina 1din 3

CALEA DE DIAMANT YANA (în tibetană RDO-RJE THEG-PA)

este cea mai înaltă cale spirituală din cele trei ale budismului
tibetan, fiind şi cea mai recentă care a apărut în ordine
cronologică, celelalte două căi, HINAYANA (Micul Vehicul) şi
MAHAYANA (Marele Vehicul) precedând-o în timp.

Termenul sanscrit VAJRA înseamnă trăznet, fulger, dar are şi


sensul de diamant. În contextul budismului tibetan, VAJRA
(RDO-RJE, în tibetană) are în primul rând semnificaţia de
diamant, fiind un simbol pentru ceea ce este indestructibil.
VAJRA desemnează Realitatea Supremă Imuabilă, Vacuitatea
inefabilă beatifică, natura esenţială a tot ce există, care este
eternă, inalterabilă, nesupusă devenirii. În plus, claritatea şi
transparenţa diamantului evocă puritatea perfectă a Vacuităţii
Supreme (SHUNYA).

De asemenea, VAJRA desemnează un obiect ritualic având


forma unui mic sceptru, având la mijloc o sferă şi patru spiţe
rotunjite sub formă de semicerc de-a lungul axului, de o parte şi de alta a sferei (uneori este
reprezentat având opt spiţe). El reprezintă principiul masculin (similar LINGAM-ului din
tantrismul indian) şi simbolizează mijloacele adecvate (UPAYA) pentru atingerea eliberării
spirituale. Aspectul complementar este GHANTA sau clopotul, care reprezintă principiul
feminin (similar YONI-ului din tantrismul indian) şi simbolizează înţelepciunea (PRAJNA).

Cunoscută uneori şi sub numele de Calea Tantrică (TANTRAYANA) sau Calea MANTRA-ei
Secrete (MANTRAYANA), VAJRAYANA (Vehiculul de Diamant) este o cale spirituală deosebit
de eficientă, care poate conferi eliberarea spirituală într-o singură existenţă. Din acest motiv ea
mai este numită şi Calea accelerată.

Elementul principal care diferenţiază VAJRAYANA de celelalte două căi ale budismului tibetan -
HINAYANA („calea cea mică”) şi MAHAYANA („calea cea mare”) - este faptul că ea se bazează
pe tehnici şi procedee tantrice.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale căii tantrice este cultivarea conştiinţei non-duale.
Din această perspectivă, în practicile de adorare a diferitelor divinităţi şi în special a divinităţii
personale (ISHTA DEVATA – divinitatea cu care yoghinul are cea mai mare afinitate), practici
care ocupă un loc deosebit de important în budismul VAJRAYANA, aspirantul urmăreşte să se
identifice plenar cu divinitatea adorată, ajungând să nu mai perceapă, în esenţă, nicio diferenţă
între sine şi aceasta. Identificarea din ce în ce mai profundă generează un puternic proces de
rezonanţă între aspirant şi divinitatea aleasă spre adorare, ceea ce trezeşte extrem de rapid în
fiinţa aspirantului realitatea divină la care el se raportează.

Un binecunoscut principiu tantric afirmă că tot ceea ce se află în Tot se regăseşte şi în parte –
cu alte cuvinte, în microcosmosul fiecăruia dintre noi există toate „seminţele”, focarele de
rezonanţă, ale tuturor aspectelor din univers (Macrocosmos). Urmărind să ne identificăm plenar
conştiinţa individuală cu un aspect al divinului, focarul corespondent ce există în noi se va
dinamiza prin rezonanţă, permiţându-ne să asimilăm în mod
direct acea energie specifică din Macrocosmos. Treptat, se
vor trezi în fiinţa aspirantului calităţile şi virtuţile divine
corespondente, iar conştiinţa sa se va eleva din ce în ce mai
mult, ajungând să se identifice plenar cu divinitatea adorată.
Atunci pentru el dispare orice urmă de dualitate, adoratorul,
divinitatea adorată şi actul adorării topindu-se într-o unică
realitate extatică.

Un alt element distinct al căii VAJRAYANA este acela că


iniţierile în procedeele esoterice specifice ei sunt acordate de
către un Ghid spiritual competent, într-un cadru special, doar
fiinţelor care deţin anumite înzestrări speciale, ele nefiind
accesibile oricui. Se spune că dacă HINAYANA reprezintă,
analogic vorbind, mersul pe câmpie, iar MAHAYANA
reprezintă urcuşul dealului, VAJRAYANA, supranumită şi
„marea scurtătură”, reprezintă urcuşul abrupt al muntelui.
Numai cei care nutresc o mare aspiraţie spirituală şi care sunt
pregătiţi pentru a realiza un intens supra-efort spiritual sunt apţi pentru a fi iniţiaţi pe această
cale, pe cât de fascinantă, pe atât de dificilă şi chiar primejdioasă numai pentru cei nepregătiţi
şi care nu au un Ghid spiritual competent.

Relaţia aspirant-Ghid spiritual este un aspect extrem de important în VAJRAYANA. Pe alte căi
spirituale mai lente, cum ar fi HINAYANA, de exemplu, aspirantul îşi poate întâlni Ghidul
spiritual doar o singură dată în viaţă, primind de la acesta adeseori şi doar o singură iniţiere şi
câteva sfaturi fundamentale. Aspirantul realizează tehnica respectivă pe baza acelor sfaturi
pentru tot restul vieţii sale, nemaifiind necesară o nouă intervenţie exterioară a Ghidului
spiritual, deoarece procesul de transformare este destul de lent. Aceasta se corelează şi cu
înzestrările aspirantului. În schimb, pe VAJRAYANA, unde evoluţia spirituală se realizează
foarte repede, este extrem de necesar ca relaţia aspirant-Ghid spiritual să fie foarte strânsă.
Susţinerea şi sugestiile Ghidului spiritual sunt foarte importante, având în vedere succesiunea
rapidă a diverselor stadii de evoluţie ale aspirantului şi capcanele ce apar pe cale. De exemplu,
într-o anumită etapă numită „etapa de generare”, pentru a se putea identifica plenar cu o
anumită realitate divină, aspirantul trebuie ca în prealabil să îşi transceandă ego-ul. Fără o
puternică stare de devoţiune şi fără o încredere de nezdruncinat în Ghidul spiritual,
transcenderea ego-ului este imposibilă. Datorită faptului că la început conştiinţa aspirantului
este identificată cu conştiinţa ego-ului, transcenderea acestei conştiinţe efemere este privită în
mod simbolic ca o moarte. Pentru a se putea trezi conştiinţa spirituală, trebuie ca mai întâi
conştiinţa efemeră să dispară, iar acest lucru nu se produce chiar atât de uşor.

Modalităţile ingenioase şi foarte eficiente la care au apelat marii Ghizi spirituali ai căii
VAJRAYANA pentru a-i ajuta pe aspiranţi în procesul de trezire spirituală şi de transcendere a
condiţiei limitate (a egoului) au devenit celebre. Adeseori acţiunile lor au fost considerate de
către cei ignoranţi şocante sau chiar au fost privite drept acte de nebunie, întocmai cum o
intervenţie medicală radicală dar salvatoare poate fi privită ca un act de maximă cruzime şi
barbarie de către cei care nu au nici o noţiune despre acel subiect. Acţiunile teribile, în forţă,
ale Ghizilor spirituali pe Calea de Diamant sunt în realitate acte de graţie spirituală copleşitoare
acordate aspiranţilor care merită aceasta, pentru a-i ajuta să realizeze salturi spirituale imense
într-un timp extrem de scurt.

Cel mai cunoscut exemplu în această direcţie este cel al marelui MAHASIDDHA Tilopa (care a
trăit în secolul 10 e.n. în nordul Indiei) care, înainte a-i acorda iniţierea în MAHAMUDRA
(Suprema Atitudine Spirituală) discipolului său iubit, Naropa (în imagine), l-a supus pe acesta
probelor iniţiatice a aşa numitelor Cele douăsprezece suferinţe mici şi Cele douăsprezece suferinţe mari. Aceste
probe spirituale teribile nu au fost nicidecum acte de sadism ci acte de infinită iubire şi extraordinară graţie, care
l-au ajutat pe Naropa să se transforme interior într-un timp extrem de scurt, devenind apt să primească înaltele
iniţieri spirituale la care aspira. Însă ceea ce a făcut posibil ca Tilopa să se manifeste în aceasta manieră, a fost
starea exemplară de încredere şi abandon pe care Naropa a avut-o faţă de Ghidul său spiritual.

Învăţăturile tantrice care fundamentează VAJRAYANA au la bază iniţieri spirituale primite direct de la diferite
ipostaze ale lui Dumnezeu:
- Nagarjuna a revelat Guhyasamaja Tantra şi compendiul de practici numit Corpul Iluzoriu (în sanscrită -
MAYADEHA; în tibetană - sgyu lus);
- Nagpopa a revelat Mahamaya Tantra şi Arta visului conştient (SVAPNA în sanscrită; rmi lam în tibetană);
- Luipa a revelat Chakrasamvara Tantra şi Viziunea asupra Luminii Clare (PRABHASVARA în sanscrită; 'od
gsal în tibetană);
- Maestra tantrică Khandro Zangmo a revelat Hevajra Tantra şi practici cu privire la căldura interioară
(CANDALI în sanscrită; gtum mo în tibetană);
- Chilupa a revelat KALACHAKRA TANTRA, după ce a primit iniţierea în SHAMBALA de la regele
Durjaya;
- Tilopa a revelat MAHAMUDRA primind iniţierea de la BUDDHA VAJRADHARA (Realitatea Divină
Ultimă) şi Transferul Conştiinţei (SAMKRANTI în sanscrită; 'pho ba în tibetană) primind iniţierea de la
Khandroma Sukhasiddhi.