Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Roman A
Roman A
REPERE GEOGRAFICE
Aşezarea geografică
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Peisaj montan în judeţul Bistriţa-Năsăud
• Relieful
Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu
amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei,
conturându-se trei zone de relief.
Zona montană cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali,
grupa nordică şi mijlocie, ce încadrează judeţul .
Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă
partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de două treimi din suprafaţa
sa.
Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată,
axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe teritoriul
judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii
Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă
pastorală şi turistică.
Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa este lacul de acumulare, cu un volum
de peste 80 milioane m.c.
2
Lacul de acumulare Colibiţa
• Clima
Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în
zona continentală moderată.
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară,
media anuală înregistrând 680 mm.
ASPECTE DEMOGRAFICE
3
Populaţia ocupată civilă se activează în: agricultură - 58%, industrie -
18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%, administraţie - 2,5%,
învăţământ - 5%, sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6.
REPERE ECONOMICE
Industria
Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi
economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase
plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară.
Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în
municipiul Bistriţa.
Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sîrmele de oţel trase la
rece, utilajele energetice, metalurgice si refractare, cablurile şi conductorii
electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb,
cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice,
sticlăria pentru menaj, etc. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-
Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din
zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.
Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei:
Leoni Wiring Systems Ro S.R.L. Bistriţa – cu activitate în domeniul
producţiei de cablaje auto;
Teraplast Group SA Bistrita – cu activitate în domeniul producţiei
articolelor din PVC (tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si
exterioare, granule), cahle din teracota, articole ornamentale;
Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii
pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);
Rombat SA Bistrita – unul din principalii producători de acumulatori
auto;
Iproeb SA Bistrita – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi
conducte electrice izolate si neizolate;
Comelf SA Bistrita – întrepridere specializată în fabricarea de
construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier;
Ario SA Bistrita – asigură fabricarea de robinete industriale din oţel;
Mebis SA Bistrita – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice
si pneumatice, scule pneumatice portabile;
Miro S.A. Bistriţa – asigură producţia de repere debitate din tablă,
flanşe şi inele din oţel, confecţii metalice;
Dan Steel Group S.A. Beclean – asigură producţia şi comercializarea
de produse metalurgice (sârmă, cuie, produse din sârmă); produse laminate şi
turnate;
Somplast S.A. Năsăud – asigură fabricarea ambalajelor flexibile din
mase plastice;
Roseyarns S.R.L. Bistriţa – specialist în producţia de fire acrilice.
4
• Agricultura şi silvicultura
5
Comerţul, serviciile şi turismul
Hotel Dracula
6
Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Bistriţa Năsăud
7
• turismului - cu accent pe turismul integrat şi valorificarea miturilor,
tradiţiilor şi elementelor unicat cu impact internaţional;
• producţiei agricole de tip ecologic;
• producţiei industriale curate;
• produselor industriale inovative - cu accent pe produse industriale
ecologice;
• resurselor umane;
• exportului,
Judeţul Bistriţa-Năsăud îşi propune să transforme într-un avantaj
competitiv caracterul său de judeţ agro-industrial, iar prin rezultatele obţinute să
determine crearea şi consolidarea unei imagini de marcă - aceea de zonă
turistică-agricolă-industrială ecologică - atât la nivel naţional cât şi internaţional,
imagine care să sprijine apoi dezvoltarea durabilă pe termen lung.
9
ATRACTII TURISTICE
O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă rezervaţiile naturale dintre
care pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al
Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, fauna şi
flora montană cu specii foarte rare, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna
Şieu-Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti.
Monumente
istorice ale
judeţului Bistriţa-
Năsăud
11
Tradiţii populare din judeţul Bistriţa-Năsăud
12
Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu
valoare de unicat ce pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic.
Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu valoare turistică sunt:
Casa Memorială ,,George Coşbuc`` din comuna Coşbuc, Casele Memoriale
Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa
Memorială Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte
obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul
Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.
MASS-MEDIA LOCALĂ
13
“Pană de păun” - element de podoabă al costumului popular
bărbătesc din zona Năsăudului
14