ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti

STANDARDIZAREA

PARTENERUL DUMNEAVOASTRĂ
Bucureşti 2006

2
3
© ASRO 2006 - Se admite reproducerea unor părţi din acest studiu, cu condiţia
menţionării sursei şi a autorului.

4
 CUPRINS

pag
1 Introducere şi scurt istoric 5
2 Obiectivele standardizării 8
3 Ce este un standard 8
4 Cum pot factorii interesaţi să beneficieze de 9
avantajele utilizării standardelor şi a
participării la activitatea de standardizare?
5 Cum se realizează activitatea de standardizare 12
6 Cum pot participa la activitatea de 13
standardizare factorii interesaţi
7 Standardizarea internaţională, europeană şi 21
naţională complementare unele cu altele
8 Ajutorul oferit de standarde în procesul de 21
integrare europeană
9 Beneficiile agenţilor economici implicaţi activ în 22
standardizare
10 Concluzii privind implicarea agenţilor 23
economici în standardizare
11 ONS partenerul dumneavoastră 25
Servicii de informare gratuite sau contra cost? 29
ONS – parteneriat pentru integrare 29
Consultanţă specializată în domeniul 33
standardizării
Diseminarea standardelor şi a publicaţiilor din 35
standardizare

5
Traducerea standardelor 39
Reglementări şi standarde 40
Sisteme de management 42

6
Autorii îndrumarului sunt:

7
Eugenia Aghinii, expert standardizare

Valentin Bărdeanu, expert standardizare

Maruca Humelnicu, asistent programe de

standardizare

Speranţa Stomff, redactor

8
 1Introducere şi scurt istoric

Standardizarea, aşa cum este definită în Ghidul ISO/CEI

2:1996, este o activitate prin care sunt stabilite pentru
probleme reale sau potenţiale, prevederi destinate unei
utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad
optim de ordine într-un context dat. Această
activitate constă în particular în
elaborarea, difuzarea şi
punerea în aplicare a
standardelor, standardul
fiind produsul final al
acestei activităţi, document stabilit prin consens şi aprobat
de un organism de standardizare şi care este pus la
dispoziţia publicului. Standardizarea oferă avantaje
importante, în special prin obţinerea unei mai bune
adaptări a produselor, proceselor şi serviciilor la scopurile
cărora le sunt destinate, prin prevenirea barierelor din
calea comerţului şi prin uşurarea cooperării tehnologice
internaţionale.
Activitatea de standardizare este atributul organizaţiilor şi
organismelor de standardizare. Cele mai importante sunt
structurate după cum urmează:

9
  La nivel internaţional organizaţiile de standardizare
sunt: ISO, CEI, ITU;
 La nivel european organizaţiile de standardizare
sunt: CEN, CENELEC şi ETSI;
 La nivel naţional sunt Organismele Naţionale de
Standardizare (ONS).
ISO (Organismul Internaţional de Standardizare, ISO fiind
un nume universal acceptat care provine din cuvântul
grecesc ”isos” ceea ce înseamnă ”egal”) este cea mai mare
organizaţie de standardizare din lume şi principala
activitate este de a elabora standarde internaţionale
utilizate de orice tip de organizaţii industriale şi economice,
de guverne şi organisme de reglementare şi de evaluarea
conformităţii, de furnizorii şi utilizatorii de servicii şi
produse din sectoarele publice şi particulare, de public în
general, în dubla calitate de consumator şi de utilizator.
ISO colaborează cu partenerii săi CEI şi ITU (Uniunea
Internaţională de Telecomunicaţii) în standardizarea
internaţională. Cele trei organizaţii menţionate au sediul la
Geneva şi formează World Standards Cooperation (WSC)
în vederea unei mai bune coordonări a activităţilor.
CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) este o
organizaţie mondială a cărei principală activitate este de a

10
elabora standarde internaţionale în domeniul electricităţii,
electronicii şi tehnologiilor asociate acestora. Standardele
CEI furnizează industriei şi utilizatorilor un cadru pentru
organizare şi concepţie, produse şi servicii de înaltă calitate
precum şi o producţie eficientă şi cu un mare randament.

Standardizarea internaţională a început în domeniul

electrotehnic prin constituirea CEI în anul 1906 (în anul
2006 se sărbătoreşte Centenarul CEI, unul dintre
preşedinţii CEI între 1964-1967 a fost prof. dr. Remus
Răduleţ). În mod special pentru domeniul ingineriei
mecanice, standardizarea a fost iniţiată de Federaţia
Internaţională a Asociaţiilor Naţionale de Standardizare
(ISA) în 1926. În 1947 s-a constituit ISO având ca scop
coordonarea şi unificarea standardelor la nivel
internaţional.
CEN (Comitetul European de Standardizare) a fost în mod
oficial recunoscută ca organizaţie europeană de
standardizare pentru alte domenii decât electrotehnică şi
telecomunicaţii în 1961, iar membrii CEN lucrează
împreună pentru a dezvolta standarde europene sau
documente de armonizare, voluntare (EN) şi (HD) în

11
diferite sectoare şi pentru construirea unei pieţe interne
europene de produse şi servicii.
CENELEC (Comitetul European de Standardizare în
Electrotehnică) este în mod oficial responsabil pentru
standardizarea în domeniul electrotehnic la nivel european
şi s-a constituit în 1973. Membrii CENELEC lucrează
împreună din 1950 pentru a dezvolta standarde europene şi
documente de armonizare voluntare care să ajute la
construirea unei pieţe interne europene de produse şi
servicii, să permită dezvoltarea tehnologică şi să garanteze
securitatea şi sănătatea consumatorilor.
ETSI (Institutul European de Standardizare pentru
Telecomunicaţii) are un rol important în standardizarea
globală în domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor, cuprinzând peste 700 de membrii, companii
din peste 60 de ţări.
Între organizaţiile de standardizare europene şi
internaţionale există acorduri de colaborare şi anume:
acordul de la Viena între CEN şi ISO şi acordul de la
Dresda între CENELEC şi CEI.
Organismul naţional de standardizare din România este
ASRO. Din anul 2006 România este membru cu drepturi
depline al CEN şi CENELEC ceea constituie o provocare şi

12
în acelaşi timp o mare responsabilitate din partea tuturor
factorilor interesaţi în activitatea de standardizare.

2 Obiectivele standardizării
Obiectivele generale ale
standardizării rezultă din
definiţia enunţată anterior.
Standardizarea poate avea
unul sau mai multe obiective
specifice, în special de a
asigura aptitudinea de utilizare a unui produs, proces sau
serviciu. Astfel de obiective specifice pot fi controlul
varietăţii, comoditatea de utilizare, compatibilitatea,
interschimbabilitatea, sănătatea, securitatea, protecţia
mediului, protecţia unui produs, înţelegerea mutuală,
performanţele economice şi comerţul. Pot exista şi
suprapuneri ale acestor obiective.

3 Ce este un standard
Aşa cum este definit în Directivele ISO/CEI Partea 2:2001,
standardul este un document, stabilit prin consens şi
aprobat de un organism recunoscut, care furnizează,
pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare

13
sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în
scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context
dat. Standardele trebuie să se bazeze pe rezultatele
conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept
scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii. Un
standard se aplică la un produs, proces sau serviciu.
Efectele potenţiale ale standardelor pentru piaţă sunt
ilustrate în mod simplificat de următoarea diagramă:

14
 Dacă nu există Dacă există
standarde standarde

Neîncrederea Creşterea încrederii

consumatorilor în consumatorilor în
produsele, procesele şi produsele, procesele
serviciile oferite şi serviciile oferite

Vânzări scăzute → Vânzări mari → scad

cresc preţurile şi preţurile şi costurile
costurile

Dacă nu există standarde, prin neîncrederea

consumatorilor manifestată faţă de produsele, procesele şi
serviciile oferite de către producători rezultă o creştere a
preţurilor şi costurilor din cauza unei vânzări sau achiziţii
scăzute ceea ce va genera o economie de piaţă care nu este
competitivă. Existenţa standardelor (standarde care
înglobează şi pun la dispoziţia pieţei cele mai cunoscute
concepte ştiinţifice şi tehnologice) duce la creşterea
încrederii consumatorilor în produsele, procesele şi
serviciile oferite de producători, rezultă o scădere a
preţurilor şi costurilor datorită vânzărilor şi achiziţiilor
mari ceea ce va conduce la o economie de piaţă competitivă.

15
4 Cum pot factorii interesaţi să beneficieze de avantajele
utilizării standardelor şi a participării la activitatea de
standardizare?

Fiecare producător poate să utilizeze standardele prin

strategia proprie. Una din strategii este utilizarea
standardelor deja existente ca o sursă de informare din
care se obţin beneficii prin reducerea riscului de a nu fi
competitiv pe piaţă. Standardul existent conţine soluţii deja
verificate iar informarea se referă la gradul de dezvoltare
tehnologică în acel moment (cum ar fi standardele de
produs) sau prescripţiile determinate de reglementările în
vigoare (cum ar fi standardele europene armonizate sub
directive). Conformitatea cu standardul existent asigură
pătrunderea pe o piaţă existentă şi extinsă cu beneficiile
care rezultă din această oportunitate.
O altă strategie este implicarea în dezvoltarea de standarde
noi pentru a promova propriile produse, procese sau
servicii. Conformitatea cu standardul nou deschide un
tronson nou de piaţă, promovând o recunoaşterea
internaţională.

16
Un alt beneficiu al utilizării standardelor rezultă din faptul
că standardele constituie prima cale pentru demonstrarea
conformităţii cu reglementările şi legislaţia, ceea ce poate
influenţa alegerea pieţei.

Atunci când se dezvoltă un produs apar întrebări pe care

fiecare producător trebuie să şi le pună în relaţia produs –
standard. Pornind de la enunţul:
Întrebări despre standarde pe care fiecare
producător şi le pune atunci când dezvoltă un
produs,
acesta fiind prima piesă din partea stângă a careului, se
construieşte un careu de întrebări aşa cum se prezintă în
figura următoare. Piesa centrală, care trebuie să se îmbine
perfect cu toate celelalte pentru a închide careul, conţine
cea mai importantă întrebare pe care trebuie să şi-o pună
producătorul:
Care sunt caracteristicile produsului pe care le
scoate în evidenţă standardul pentru consumator?
De exemplu: securitatea, fiabilitatea, calitatea etc.

17
Fiecare producător poate să găsească răspunsurile la

întrebări dacă este implicat în activitatea de standardizare

prin participarea în comitetele tehnice.

18
5 Cum se realizează activitatea de
standardizare?

Activitatea de standardizare se desfăşoară în comitetele

tehnice, care sunt constituite astfel:

 La nivel internaţional sunt

comitetele tehnice ISO şi CEI
pe domenii de activitate
constituite în conformitate cu
Directivele ISO/CEI Partea 1;
 La nivel european sunt comitetele tehnice CEN,
CENELEC şi ETSI pe domenii de activitate
constituite în conformitate cu Regulamentul Intern
CEN/CENELEC;
 La nivel naţional sunt comitetele naţionale ale ONS
constituite în oglindă cu comitetele tehnice europene
şi internaţionale. Pentru mai multe informaţii despre
comitetele tehnice naţionale române se poate
consulta pagina de internet www.asro.ro

Aceste comitete tehnice cuprind experţi din sectoarele

economiei cât şi din mediul de afaceri, adică toţi cei
interesaţi în dezvoltarea de standarde şi care vor pune în

19
aplicare aceste standarde. Aceşti experţi pot fi însoţiţi de
reprezentanţi ai agenţiilor guvernamentale, laboratoarelor
de încercări, organismelor de acreditare şi evaluarea
conformităţii, asociaţii ale consumatorilor, ecologişti,
mediul academic şi universitar şi alţii. Ei participă
constituiţi în delegaţii naţionale alese de către organismele
naţionale de standardizare membre ale CEN respectiv ISO
şi comitetele naţionale electrotehnice membre ale
CENELEC respectiv CEI. ASRO reprezintă România la
ISO, CEI, CEN şi CENELEC prin comitele tehnice
naţionale constituite în oglindă cu cele europene şi
internaţionale în care trebuie să fie implicaţi toţi factorii
interesaţi în dezvoltarea de standarde şi care trebuie să
participe la constituirea unui punct de vedere naţional bine
consolidat printr-un consens naţional.

6 Cum pot participa la procesul de

standardizare factorii interesaţi

Lucrările de standardizare la nivel naţional, precum şi

lucrările de standardizare internaţională
şi europeană se realizează de către

20
comitetele tehnice naţionale (CT), înfiinţate de fiecare ONS
pe domenii de specialitate.

Componenţa CT trebuie să asigure reprezentarea

echilibrată a factorilor interesaţi în domeniu, respectiv,
după caz: producători (de produse şi/sau servicii),
utilizatori, asociaţii sau organizaţii profesionale sau cele
reprezentând consumatorii, sindicate, reprezentanţi ai
Administraţiei Publice centrale şi/sau locale, laboratoare de
încercări, centre de cercetare etc. Reprezentarea în CT a
fiecărui factor interesat din componenţa comitetului se face
prin câte un singur specialist, împuternicit ca reprezentant
permanent al său, numit membru al CT. Calitatea de
membru al CT implică următoarele obligaţii:
a) participarea regulată şi activă la
şedinţele CT;
b) participarea regulată şi activă la
lucrările realizate prin corespondenţă;
c) susţinerea, în cadrul CT, a
punctului de vedere al factorului pe care îl reprezintă,
stabilit prin consultarea compartimentelor din unitatea
respectivă;

21
d) informarea factorului pe care îl
reprezintă asupra lucrărilor din cadrul CT;
e) informarea CT asupra
modificărilor care consideră că sunt necesare pentru a ţine
un standard în actualitate;
f) iniţierea de propuneri privind
elaborarea de standarde noi sau revizuirea de standarde
existente.

În acest sens factorul interesat de a participa într-un CT

transmite o cerere în acest sens către ONS în care numeşte
reprezentantul său. În urma acceptului ONS factorul
interesat poate să participe la lucrările CT.

Lucrările CT trebuie să asigure respectarea interesului

naţional, să ţină seama de toate punctele de vedere
importante şi să asigure, prin anchetele efectuate, ca fiecare
standard român, precum şi toate celelalte lucrări elaborate
să se bazeze pe un ansamblu de opinii de autoritate. CT
răspunde de proiectele de standard şi de toate celelalte
lucrări elaborate (programe de standardizare, examinarea
periodică a standardelor, lucrări de standardizare
europeană şi internaţională etc).

22
Fiecare CT îşi desfăşoară activitatea în baza unui program
de standardizare care cuprinde teme aparţinând
domeniului de activitate al CT.

Orice persoană fizică sau juridică sau un comitet tehnic

poate face propuneri de teme pentru elaborarea de
standarde noi sau pentru revizuirea unor standarde
existente. Propunerile de teme se transmit la ONS cu o
motivare detaliată şi, pe cât posibil, însoţite de anteproiect.
Propunerile se repartizează de către ONS, pentru
examinare, CT funcţie de domeniile de activitate. Temele
acceptate sunt incluse în programul de standardizare al CT
respective şi comunicate acestora.

Exemplu privind participarea la activitatea de standardizare

europeană

Din anul 2006 România este membru cu drepturi depline al

organizaţiilor de standardizare europene CEN şi
CENELEC prin organismul naţional de standardizare
(ONS) - ASRO. Activitatea de standardizare europeană se
desfăşoară în conformitate cu Regulamentul Intern
CEN/CENELEC.

23
Standardele sunt elaborate de experţii din domeniile
specifice. În construcţia consensului european industria,
federaţiile patronale şi profesionale, autorităţile publice,
mediul academic, reprezentanţi ai organizaţiilor
nonguvernamentale sunt invitaţi să contribuie la procesul
de standardizare. Această participare deschisă arată
soliditatea standardizării europene. Participarea la
standardizarea europeană se desfăşoară numai prin
organismele naţionale de standardizare (pentru România
prin ASRO). Datoria acestora este de a trimite delegaţii
bine echilibrate din punct de vedere al reprezentării
punctului de vedere naţional, care să reprezinte interesul
naţional într-un anume proiect de standardizare. Grupuri
de interese organizate la nivel european – reprezentând
ecologiştii, consumatorii, întreprinderile mici şi mijlocii,
printre alţii – de asemenea, au oportunitatea să contribuie
la dezvoltarea unui standard.

Participarea în procesul de standardizare CEN/CENELEC

a oricărui factor interesat este asigurată numai de
organismul naţional de standardizare (ONS) – ASRO – prin
comitetele tehnice naţionale constituite în oglindă cu

24
comitetele tehnice CEN şi CENELEC, în care acesta
participă ca membru al comitetului respectiv. Oricare
membru al comitetului tehnic naţional poate să devină
membru al delegaţiei naţionale în Comitetul Tehnic
CEN/CENELEC sau să fie nominalizat pentru a lucra în
calitate de expert într-un Grup de Lucru al comitetului
CEN/CENELEC.

 Dezvoltare unui standard european

Lansarea activităţii de elaborare a unui standard european
O propunere pentru un standard european poate să apară
de la toţi factorii interesaţi, aceste propuneri ajung prin
organismele naţionale de standardizare, sau acolo unde
legislaţia europeană este cunoscută respectiv în ţările
membre ale Uniunii Europene prin Comisia Europeană sau
Secretariatul AELS, la CEN/CENELEC. Comitetul Tehnic
CEN/CENELEC respectiv va lua o decizie pentru
adoptarea propunerii , ţinând seama de necesitatea
paneuropeană, de timpul necesar pentru punerea la
dispoziţie a standardului şi de resursele disponibile.
Propunerea acceptată este alocată unui grup de lucru
responsabil în cadrul proiectului pentru elaborarea
proiectului de standard. Dacă propunerea este pentru un

25
domeniu nou al activităţii de standardizare, o primă decizie
va fi luată în Biroul Tehnic al CEN/CENELEC, prin
alocarea temei unui comitet tehnic existent sau prin
constituirea unui comitet tehnic nou.

În conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC

după ce un proiect de standard a fost acceptat ,
Organismele Naţionale de Standardizare nu mai pot să
dezvolte un standard nou naţional pe aceeaşi tematică (cu
acelaşi domeniu de aplicare) sau să revizuiască un standard
existent fără permisiunea Biroului Tehnic – această
obligaţie este cunoscută sub numele de procedură de
oprirea a activităţii (standstill) şi permite ca toate eforturile
să fie concentrate pe armonizarea europeană.

 Ancheta publică – un plus de soliditate

După ce s-au parcurs toate etapele conform

Regulamentului Intern CEN/CENELEC prin care
propunerea de standard european s-a concretizat într-un
proiect de standard european acesta este lansat pentru
comentarii prin procesul cunoscut sub numele de anchetă
publică CEN/CENELEC. În timpul alocat pentru ancheta

26
publică, toţi factorii interesaţi (de exemplu fabricanţii,
autorităţile publice, consumatorii etc.) pot să transmită
comentarii asupra proiectului. Ancheta publică este o etapă
foarte importantă în dezvoltarea unui standard deoarece
numai în acest moment se pot introduce în conţinutul
viitorului standard condiţiile naţionale particulare
(caracteristici sau practici naţionale care nu pot fi
modificate, cum ar fi condiţiile climatice sau condiţiile
electrice de legare la pământ) şi divergenţele de tip A
(divergenţă naţională datorată unor reglementări a căror
modificare nu este în prezent de competenţa membrului
CEN/CENELEC). Aceste puncte de vedere sunt analizate
în comitetul tehnic naţional constituind punctul de vedere
naţional pe care organismul naţional de standardizare -
ASRO îl transmise comitetului tehnic CEN/CENELEC
pentru a fi luat în considerare.
Standardul european după ce este aprobat prin votul
membrilor CEN/CENELEC este publicat şi trebuie adoptat
de către fiecare organism naţional de standardizare ca
standard naţional. Acesta este obligat să adopte standardul
european ca standard naţional (SR EN pentru ASRO)
identic şi să anuleze orice standard naţional existent care
este conflictual cu standardul european. În acest fel un

27
 standard european devine standard naţional în toate cele 29
de state membre ale CEN/CENELEC şi este pus la
dispoziţia publicului prin organismul naţional de
standardizare – ASRO, pentru România.
Următoarea diagramă prezintă un proces tipic pentru
elaborarea unui standard european începând cu iniţierea
activităţii de standardizare până la publicarea standardului
european. Prin această diagramă este ilustrată implicarea
tuturor factorilor interesaţi ceea ce demonstrează că
întreaga activitate de standardizare este o activitate în
parteneriat cu aceşti factori interesaţi şi care se desfăşoară
numai prin organismul naţional de standardizare –ASRO -
respectiv prin comitetele tehnice naţionale constituite pe
domenii de interes.

Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia

Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi
Nonguvernamentale Standardizare internaţionale secretariatul
AELS
Propunere de temă nouă

CEN/CENELEC

28
 Biroul tehnic

Comitetele Tehnice

( membrii comitetelor şi observatori)

ACCEPTARE

Grup de lucru

( experţii desemnaţi)

Proiect de standard
(prEN)

29
 Transmiterea şi circularea pentru comentarii
la
Afiliaţi Consultanţi Membrii Publicul în
(Comisia Europeană & EFTA) general
( ONS & Asociaţii)

Comitete tehnice

Ponderea de vot
(Organismele naţionale de standardizare – ONS)

ACCEPTARE

STANDARD (EN)

Organismele Naţionale de Standardizare

Adoptare la nivel naţional, publicare şi distribuire

UTILIZATORI

30
7 Standardizarea internaţională, europeană şi naţională
complementare unele cu altele

Activitate de standardizare naţională este considerată

complementară procesului de
standardizare europeană şi
internaţională deoarece
standardizarea naţională ţine seama
de particularităţile naţionale şi locale, inclusiv acelor
caracteristici geografice, culturale şi lingvistice. Aceasta
întăreşte capacitatea procesului de standardizare
europeană şi internaţională de a ţine seama de interesele
locale şi de a promova o largă participare a tuturor celor
interesaţi. Este important ca sistemul de standardizare
naţional să asigure o participare efectivă a tuturor părţilor
interesate şi să reflecte poziţia naţională.

8 Ajutorul oferit de standarde în procesul de integrare

europeană

Politica esenţială a UE este de a o păstra o piaţă unică şi

este benefic pentru ţările în curs de integrare şi nou intrate
în UE să înţeleagă şi să lucreze cu principiile europene. În

31
mod special, ţările care doresc o cât mai rapidă integrare
trebuie să aibă un interes deosebit pentru principiile
standardizării europene. Standardele sunt unul dintre
elementele de bază într-un sistem care include, printre
altele, procedurile de evaluare a conformităţii şi de
supraveghere a pieţei.

Comunitatea europeană şi statele membre furnizează

asistenţă tehnică considerabilă ţărilor în curs de integrare
pentru a le ajuta să-şi alinieze reglementările tehnice,
standardele, structurile de evaluare a conformităţii,
procedurile, calitatea produselor şi serviciilor la cerinţele
Comunităţii Europene. Tipul de asistenţă furnizat este decis
de la caz la caz ţinând seama de situaţia şi nivelul de
dezvoltare a fiecărei ţări.

9 Beneficiile agenţilor economici implicaţi activ în

standardizare

Beneficiile standardizării sunt legate în mod esenţial de

cerinţele de integrare pe piaţă şi de reducere a costurilor
prin:

32
  Scăderea costurilor şi realizarea de economii

Prin oferirea aceluiaşi produs pe diferite pieţe, agentul

economic poate realiza economii prin raportarea costurilor
de producţie asupra unui volum mai mare de produse care
va conduce la un preţ mai mic pe produs.
 Imagine coerentă în faţa consumatorilor

Agentul economic beneficiază în urma standardizării unui

produs de o imagine a mărcii sale omogenă şi coerentă prin
care îşi păstrează fidelitatea consumatorilor.
 Simplificarea planificării şi verificării

Prin aplicarea unei strategii de standardizare a unui produs

sau serviciu nou devine mai simplu ca acesta să fie pus în
practică.
10 Concluzii privind implicarea agenţilor economici în
standardizare

 Agenţii economici sunt coloana vertebrală a

dinamismului economic prin susţinerea creşterii
economice şi angajării forţei de muncă. Agenţii
economici trebuie să se preocupe de activitatea de
standardizare pentru a deveni din ce în ce mai
competitivi. Deoarece standardizarea este de primă

33
 importanţă în competiţia pe piaţă, agenţii economici
trebuie să se preocupe de o instruire adecvată în
acest domeniu.

 Standardele trebuie să devină instrumente apropiate

pe care agenţii economici să le poată utiliza cu
uşurinţă şi pe care să le considere un sprijin în
activitatea lor. Sănătatea economică a oricărei firme
depinde de capacitatea ei de a deveni susţinătoare
activă a standardizării şi de capabilitatea de utilizare
a standardelor, astfel încât acestea să devină
instrumente de zi cu zi pentru ea.

 Procesul de standardizare oferă beneficii

considerabile mediului de afaceri, consumatorilor şi
societăţii, impulsionând inovaţia şi întărind
competitivitatea economică. Acest proces încă nu
este pe deplin înţeles de cei mai mulţi potenţiali
participanţi şi beneficiari ai acestuia. Înţelegerea şi
implicarea rapidă în acest proces va conduce la
obţinerea beneficiilor cu eforturi mai reduse decât în
cazul amânării acestei decizii.

34
  Standardele stau la baza economiei. Sistemul
standardizării contribuie la bunăstarea socială,
intensifică competitivitatea, ajută la liberalizarea
comerţului mondial. Acest sistem este important
pentru toţi şi fiecare trebuie să înţeleagă această
importanţă şi să se implice în permanenta dezvoltare
a activităţii de standardizare.

 Activitatea de standardizare este cu atât mai

eficientă cu cât este mai puternică prin modul în
care cât mai mulţi factori participanţi la această
activitate o desfăşoară împreună pentru a ajunge la
o poziţie comună. Standardele sunt esenţiale pentru
o economie sănătoasă şi pentru promovarea
comerţului.

ONS din România, cu rolul său de organizare şi coordonare

a activităţii naţionale de standardizare prin care este
reprezentat interesul naţional pe plan internaţional şi
regional, este un partener pentru toate părţile interesate
care doresc să participe la această activitate prin care se
obţin beneficii şi avantaje.

35
 ONS PARTENERUL DVS.

Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esenţială

pentru toţi agenţii economici, care trebuie să depună eforturi pentru
cunoaşterea motivaţiilor şi a implicaţiilor acesteia. Astăzi, companiile
au preluat standardizarea ca un element tehnic şi comercial
major. Ele conştientizează faptul că trebuie să joace un rol activ în
acest domeniu sau să fie gata să accepte standardizarea care se
desfăşoară fără contribuţia lor sau fără luarea în considerare a
intereselor lor. Mai mulţi factori au contribuit la definirea acestei
tendinţe:

Integrarea economică a României

Paşii alerţi spre integrarea economică

europeană şi decizia Comisiei CE de a da
standardelor o valoare decisivă în ceea ce
priveşte libera circulaţie a mărfurilor şi a
serviciilor în cadrul Uniunii au condus la
rolul cheie pe care îl joacă instrumentul
normativ. Concurenţa în creştere şi
specializarea pe care le determină vor conduce la o dezvoltare
majoră a schimburilor în cadrul Pieţei Unice. Aceste schimburi
trebuie să se conformeze anumitor reguli. Comisia CE şi-a limitat
rolul prin afirmarea obiectivelor – cerinţele esenţiale – lăsând
agenţilor economici, implicaţi în elaborarea standardelor, posibilitatea
de a specifica modalităţile şi mijloacele de atingere a obiectivelor.

36
Cerinţa calităţii

Apărută în anii ’50, cerinţa calităţii a dobândit o importanţă crescută

şi se evidenţiază din ce în ce mai mult ca un factor determinant al
competitivităţii. Dacă astăzi este uşor să compari
preţuri, este mult mai dificil să compari nivelurile
de calitate. Existenţa unui sistem de calitate de
referinţă, recunoscut unanim, reprezintă un
instrument preţios de clarificare. Acesta este exact
rolul standardelor.

Evoluţia tehnică şi tehnologică

Un alt factor pozitiv

pentru expansiunea
standardizării este
apariţia noilor tehnici şi
tehnologii. Toate
tehnicile privind
informaţia, prelucrarea şi
transmiterea la distanţă
a acesteia (prelucrarea datelor, telecomunicaţiile, căile de informaţii
etc.) implică stabilirea reţelelor. În ceea ce priveşte alte tehnici
bazate pe reţele (transmisii electronice), dezvoltarea acestora
depinde de acceptul utilizatorilor în privinţa regulilor comune care
facilitează interoperabilitatea. Într-o economie a ţărilor dezvoltate,
aceste tehnici joacă un rol considerabil, fapt atestat, spre exemplu,
de expansiunea ridicată a Electronic Data Interchange (EDI).

37
Un studiu recent efectuat în Marea Britanie de către
Departamentul Industriei şi comerţului (Departament of
Trade and Industry – DTI) şi British Standards Institution
- BSI, organismul naţional de standardizare din Marea
Britanie a demonstrat importanţa uriaşă a standardelor
asupra economiei. Acest studiu, realizat în 2005, a
cuantificat rolul standardelor în economia britanică, şi
anume:
- standardele contribuie anual la economia ţării cu 2,5
miliarde lire sterline;
- 13% din creşterea productivităţii muncii este
atribuită standardelor;
- pe de altă parte standardele contribuie la
construirea unor relaţii economice durabile,
îmbunătăţesc managementul şi reduc riscurile
organizaţiilor.
Standardele sunt prezente în toate aspectele vieţii de zi cu zi
şi există pentru a ne face lumea mai sigură şi mai
confortabilă prin îmbunătăţirea efectivă a numeroase
produse şi servicii pe care le folosim. Standardele acoperă o
gamă foarte variată de activităţi de la ghiduri tehnice
pentru industria aero-spaţială până la specificaţii
referitoare la transmisia programelor TV, modul de

38
tratare al reclamaţiilor de la clienţi şi măsurile pentru
haine.
De altfel rolul important al standardelor este foarte clar
exprimat şi de Ministrul Ştiinţei şi Tehnologiei din Marea
Britanie, lord Sainsbury: “ Industria standardizării, care
încurajează cele mai bune practici, este esenţială pentru
eficientizarea afacerilor şi creşterea competitivităţii.
Standardele reprezintă fundamentul pe care afacerile Marii
Britanii îşi construiesc succesul, noile tehnologii şi creşterea
productivităţii. Acestea sunt în mijlocul drumului spre
excelenţă şi sunt instrumente strategice pentru afaceri.”

De altfel şi Acordul TBT - Acordul privind Barierele

Tehnice în Calea Comerţului (WTO TBT), recunoaşte
contribuţia importantă pe care standardele internaţionale şi
sistemele de evaluarea conformităţii o pot aduce la
îmbunătăţirea eficienţei producţiei şi la facilitarea
comerţului internaţional. Codul de Bună Practică
menţionează că organismele de standardizare ar trebui să
folosească, integral sau parţial, în cazul în care există,
standardele internaţionale sau când finalizarea lor este
iminentă, proiectele de standarde, ca bază pentru
standardele pe care le elaborează. De asemenea, acesta are

39
ca scop armonizarea standardelor, cât mai mult posibil,
încurajând toate organismele de standardizare să utilizeze
la maximum resursele disponibile în pregătirea
standardelor internaţionale prin intermediul organismelor
internaţionale de standardizare.

Pentru a contribui la creşterea economică a ţării fiecare

organism naţional de standardizare îşi administrează
propria colecţie de standarde şi are acces la colecţiile altor
instituţii. Acesta face disponibilă colecţia pentru agenţii
economici şi oferă o gamă largă de servicii. Acestea pot
include:

• Instrumente şi servicii de informare pentru

identificarea standardelor sau pentru anunţarea
standardelor noi: cataloage, reviste informative,
servere web, materiale promoţionale etc;
• Servicii pentru accesul la textele standardelor în
diferite formate: abonamente, format hârtie, CD-
ROM, online;
• Serviciile de notificare sau abonare pentru
informaţii actualizate: newsletter, e-mail-uri
dedicate etc.;
• Consultanţă, incluzând exportatorii.

40
Servicii de informare gratuite sau contra cost?

În funcţie de tipul de informaţii dorite, răspunsul

furnizat poate fi gratuit sau poate intra în cadrul
serviciilor contra cost.

Ca regulă, informaţiile privind standardizarea şi sistemele de

certificare, identificarea anumitor informaţii
privind standardele, produsele şi serviciile
oferite de către fiecare ONS (Organism
Naţional de Standardizare) vor fi gratuite.
Publicaţiile organismelor de standardizare
(standarde, manuale, cataloage pe hârtie
etc.) sunt contra cost şi fiecare organism are propriile sale tarife.

Serviciile de documentare (bazele de date, serviciul de supraveghere

a normativelor – format de hârtie, sau electronic – şi servicii online,
servicii care adaugă valoare) vor fi, de asemenea, contra cost.

ONS – parteneriat pentru integrare

ONS sprijină societatea economică românească în
procesul complex al integrării europene prin:

 armonizarea standardelor şi îmbunătăţirea nivelului

de instruire al personalului companiilor ce activează în
acest domeniu;

41
  furnizarea standardelor naţionale ce adoptă
standarde europene şi internaţionale solicitate, precum şi a
informaţiilor necesare activităţii în diferite domenii;

 elaborarea de colecţii noi de standarde în

conformitate cu legislaţia specifică în domeniile de
activitate relevante;

 sprijinirea companiilor, prin consultanţă, instruire,

expertiză şi alte asemenea, în eforturile acestora de a obţine
produse şi servicii de înaltă calitate.

Activitatea de elaborarea a standardelor naţionale şi

adoptare a standardelor europene, participarea la
activitatea de standardizare europeană şi internaţională
poate fi solicitată şi finanţată de:

 Autorităţile statului, pentru standardele care privesc

aspectele generale ale vieţii sociale (sănătate, protecţia vieţii
şi a mediului, securitatea muncii etc.);

 Autorităţile statului, pentru adoptarea standardelor în

domeniile reglementate de Legea 608/2001 privind
evaluarea conformităţii produselor;

42
  Producători, importatori, exportatori pentru
standardele care stabilesc cerinţele esenţiale ale produselor
care fac obiectul lor de activitate;

 Orice agent economic, asociaţie profesională,

laborator de încercări etc. care doreşte un referenţial de
condiţii în domeniile în care are interese legitime.
Standardul reprezintă regula de
conduită tehnică incontestabilă, recunoscută
şi consacrată în spectrul tehnic şi legislativ
românesc.

Implementarea şi utilizarea standardelor naţionale sunt

promovate de actele normative -cadru al infrastructurii
calităţii din România:

• Legea 608/2001 – privind evaluarea conformităţii;

• OG nr. 39/1998 – privind activitatea naţională de

standardizare;

• OG nr. 38/1998 – activitatea naţională de acreditare;

• Cartea Albă a Infrastructurii Calităţii şi Evaluării

Conformităţii Produselor.

Prevederi din legislaţia în vigoare:

43
 Art. 4 din OG nr. 38/1998 – „activitatea de acreditare se
bazează pe principiul aplicării standardelor naţionale de
referinţă”,

Art. 6 din OG nr. 38/1998 – „în conformitate cu

standardele naţionale se stabilesc regulile acreditării şi
criteriile de selectare a evaluatorilor”,

Art. 4 din Legea 608/2001 – „certificare a conformităţii”

– acţiunea care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că
un produs/serviciu este conform cu un anumit standard,

Art. 7 din Legea 608/2001 – „reglementările tehnice vor

face referire la standardele europene armonizate, adoptate
la nivel naţional, care conferă prezumţia de conformitate”,

Cartea Albă – „în cazurile în care nu există standarde

armonizate specifice unui anumit domeniu, standardele
naţionale pot oferi prezumţia de conformitate”.
Standardizarea este o activitate de interes general care are
un impact specific asupra economiei naţionale, cât si unul
general asupra societăţii în ansamblul ei.

Serviciile şi publicaţiile cu care ONS vine în întâmpinarea economiei

româneşti vor ajuta în soluţionarea problemelor de retehnologizare,
organizare, management, certificarea conformităţii si multe altele, cu
care agenţii economici mari şi mici se confruntă zi de zi!

44
Obiectivele ONS din România sunt:

• Coordonarea activitãţii de
elaborare a standardelor
naţionale;

• Crearea unui climat

favorabil aplicãrii
standardelor naţionale în
economie;
• Reprezentarea intereselor economiei naţionale în
activitãţile de standardizare internaţionale şi
europene.

În cadrul serviciilor importante în care un ONS se implicã în

sprijinirea organizaţiilor în procesul de aplicare a standardelor se află
instruirea si prestarea de asistenţã calificatã. În acest mod ONS
participã de fapt la efortul national de pregãtire a producãtorilor
români pentru accesul pe piaţa unicã europeanã, ceea ce reprezintã
interesul de bază al ţãrii noastre.

Lectorii proprii ai ONS, cât şi

colaboratorii acesteia (Universitatea
Politehnica Bucureşti, Institutul
Român de Management, Institutul de
Statisticã Matematicã al Academiei

45
Române, Direcţia de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Departamentul de
Integrare Europeanã, Institutul Naţional de Metrologie etc.) de o
înaltã ţinutã profesionalã sunt angrenaţi în procesul de instruire.
Acestea au loc într-un cadru modern de instruire prin dotãri audio-
video şi informatice şi un sistem dinamic şi interactiv de formare, care
urmãreşte implicarea directã a participanţilor, prin efectuarea unor
studii de caz şi simularea de audituri având la bazã documentaţia
corespunzãtoare.

Consultanţă specilizată în domeniul standardizării

ONS prin activitatea de

standardizare specifică poate oferi,
prin consultanţă, informaţii corecte
şi complete despre un anumit
domeniu tehnic (standarde, mod de a
înţelege şi interpreta informaţiile din standarde etc.).
Consultanţa în domeniul standardizării contribuie la:
 Depăşirea concurenţei în domeniul de activitate prin
cunoaşterea celor mai noi tehnologii aplicabile în domeniul
de activitate;
 Obţinerea de beneficii economice prin oferirea de
produse şi servicii de calitate, competitive pe piaţa internă
şi comunitară;

46
 Scăderea cheltuielilor prin eliminarea unor testări
suplimentare în domeniile unde există deja standarde şi
prin identificarea în avans a tendinţelor de dezvoltare
incluse în standarde;
 Uşurarea comunicării între furnizori;
În conformitate cu atribuţiile legale ONS asigură
următoarele servicii de consultanţă în domeniul
standardizării:
 Identificarea necesarului de standarde ţinând cont
de reglementările legale din domeniul /domeniile de
interes ale solicitanţilor;
 Interpretarea prescripţiilor din standardele din
domeniul de interes pentru standardizare;
 Documentare referitoare la gradul de coespondenţă
al standardelor române cu standardele europene
şi/sau internaţionale;
 Informaţii referitoare la stadiul în care se găsesc
standardele în momentul consultanţei: standard
publicat, aprobat, anulat, suspendat, modificat;
 Informaţii referitoare la prospectarea domeniului pe
termen scurt şi mediu/program de standardizare,
adoptare a standardelor europene, internaţionale
sau române originale;

47
  Alte informaţii în legătură cu domeniul de interes,
de exemplu legătura dintre standarde şi
reglementările în vigoare;
 Identificarea necesarului de standarde ;
 Indicaţii referitoare la alcătuirea unei colecţii
personalizate necesare activităţii organizaţiei care
solicită sprijin în acest sens.
Diseminarea standardelor şi a publicaţiilor din standardizare

Standardele române SR aprobate, pot fi

procurate pe bază de abonamente sau
prin vânzare la liber numai de la ONS.
Abonamentele pot fi generale (toate
standardele) sau specifice (standarde ce
aparţin unuia sau mai multor domenii).
Standardele apărute în anii anteriori pot fi, de asemenea,
comandate individual, direct la ONS.

Totodată ONS oferă posibilitatea procurării de standarde,

colecţii de standarde şi publicaţii
originale ale Organismelor
internaţionale şi europene de
standardizare ISO, CEI, ETSI, sau
ale altor ţări cum sunt: Franţa (NF),
48
Germania (DIN), Anglia (BS), RUSIA (GOST), SUA
(ASTM), SUA (ANSI), SUA (API) etc., contra cost. Preţul
acestora se stabileşte având la baza preţul din Catalogul
standardelor editat de ISO, CEI, ETSI, sau de ţara
respectivă plus comision bancar şi TVA.

Revista STANDARDIZAREA este o publicaţie lunară ce

promovează utilizarea standardelor, participarea la
lucrările de standardizare şi oferă informaţii de ultimă oră
referitoare la activitatea naţională şi internaţională de
standardizare. În cuprinsul revistei se regăsesc:
 articole ale specialiştilor în standardizare;
 informaţii apărute în revistele de specialitate din
întreaga lume privind standardizarea, acreditarea şi
certificarea produselor şi serviciilor;
 noutăţi privind procesul de integrare europeană;
 prezentări de standarde naţionale, europene şi
internaţionale de larg interes;
 prezentări ale directivelor europene;
 informaţii cu privire la reglementările europene şi
naţionale şi aplicarea standardelor relevante în
domeniu;

49
 prezentarea activităţii Comitetelor Tehnice române şi
internaţionale;
 noutăţi ISO/CEI/CEN/CENELEC/ETSI şi lista
standardelor ISO, CEI şi a altor standarde străine
intrate în Biblioteca ASRO.

Revista este elaborată ţinându-se cont de panorama

standardizării române, europene şi internaţionale, esenţial
fiind interesul cititorilor din organismele publice şi private.
Informaţiile oferite prin intermediul revistei
STANDARDIZAREA sunt grupate într-o mare diversitate
de rubrici (acest lucru variază de la un număr al revistei la
altul, în funcţie de relevanţa contribuţiilor – studiilor – în
contextul actual din standardizarea română).
Articolele publicate în revista Standardizarea sunt
semnate de specialişti români şi străini. Contribuţiile
străine sunt alese în funcţie de relevanţa lor pentru
contextul românesc, din periodice de prestigiu: Enjeux, ISO
Focus, Seen in the Press, CEN Networking, ISO
Management Systems, ASTM Standardization News, ANSI
Reporter şi altele.
Revista încearcă să surprindă cât mai bine
tendinţele standardizării la nivel global şi, în special, la

50
nivel european. Prin acest aspect, editorii revistei îşi aduc
propria contribuţie la amplele dezbateri privitoare la
integrarea europeană a României.

BULETINUL STANDARDIZĂRII
este de asemenea o publicaţie lunară
ce conţine:
• informaţii privind
Comitetele Tehnice naţionale şi
programele lor de lucru;
• proiectele de standarde
în anchetă publică;
• o actualizare a Catalogului Standardelor Române
prin informaţii referitoare la noile standarde române
aprobate, revizuite şi anulate;
• informaţii privind standardizarea internaţională şi
europeană.
• lunar sunt prezentate informaţii despre standardele
române aprobate, amendamente şi erate ale standardelor,
informaţii despre standardele române anulate în luna
anterioară.

51
CATALOGUL STANDARDELOR ROMÂNE, apare anual
în format hârtie sau în format electronic. Actualizarea
lunară a Catalogului se realizează prin informaţii publicate
în Buletinul Standardizării – standarde noi aprobate,
standarde revizuite, standarde anulate.
Catalogul Standardelor Române, format hârtie este
structurat în cinci capitole:
- lista standardelor române în vigoare, grupate în
ordinea clasificării internaţionale a standardelor
(ICS), care reprezintă partea principală a
catalogului ;
- lista standardelor române în vigoare în ordine
numerică ;
- lista standardelor române anulate ;
- lista standardelor române traduse în limba
engleză şi clasificate după ICS.
Catalogul Standardelor Române pe CD este o aplicaţie
software ce asigură documentarea şi informarea rapidă şi
eficientă a utilizatorului prin
informaţii actuale, corecte şi
cuprinzătoare, în domeniul
standardizării. Căutarea se face prin
intermediul unui sistem de căutare

52
multicriterial care include căutarea după indice, după
corespondentul internaţional, după lista de cuvinte întregi
sau parţiale, comitetul tehnic, clasificarea internaţională a
standardelor etc.
Informaţii ce se pot obţine consultând Catalogul
Standardelor Române, format hârtie şi/sau format
electronic :
- indicativul complet al standardelor (sigla,
număr standard, an apariţie);
- titlul standardului în limba română ;
- indicele de clasificare al standardelor (ICS);
- actualizarea documentaţiilor tehnice prin
folosirea de informaţii în legătură cu starea
standardului (în vigoare, anulat);
- numărul comitetului tehnic responsabil cu
domeniul de aplicare al standardului;
- modificări şi erate ale standardului;
- numărul de pagini etc.

Standardizarea face parte integrantă din politicile Uniunii

Europene pentru creşterea competitivităţii industriei şi
înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului.
Calitatea de membru CEN şi CENELEC a organismului

53
naţional de standardizare, dobândită la începutul anului
2006, conferă noi posibilităţi, din acest moment, pentru
economia românească, aceasta putând să participe efectiv la
activitatea de standardizarea europeană şi astfel să
cunoască din timp tendinţele pieţei europene şi schimbările
tehnologice la care va trebui să se adapteze, şi totodată să-şi
afirme punctul de vedere naţional. Primul pas în acest sens,
din partea organizaţiilor economice, este achiziţionarea
publicaţiilor reprezentative din acest domeniu, publicaţii pe
care le-am prezentat anterior.

Traducerea standardelor

În cazul în care agenţii economici au

nevoie de un standard european sau
internaţional care nu este inclus în
programul de standardizare şi nu a fost
preluat ca standard român pot
apela la ONS pentru a putea
rezolva această problemă prin
două moduri:

1. pot deveni membri ai unui CT (Comitet Tehnic)

naţional care se va ocupa, la propunerea

54
 agentului/agenţilor economici de traducerea şi
adoptarea standardului respectiv ca standard
român;
2. agenţii economici pot finanţa traducerea şi preluarea
standardului respectiv, acest lucru putându-se face,
conform legislaţiei în vigoare, doar de organismul
naţional de standardizare.
În cazul în care se doreşte preluarea unui standard naţional
străin (englez, german, american etc.), ONS are
disponibilitatea necesară de a intermedia acest lucru cu
organismele deţinătoare ale dreptului de autor asupra
standardului şi posibilitatea de a traduce şi prelua
standardul ca standard român. La fel dacă se doresc
standarde române originale traduse în altă limbă de
circulaţie, ONS vă pune la dispoziţie serviciul de traducere
a standardelor, traducere care beneficiază de experienţa
experţilor în standardizare.

Reglementări şi standarde

Aceleaşi criterii privind siguranţa şi

securitatea lucrătorilor şi a mediului
înconjurător sunt acum valabile în
întreaga comunitate europeană. Criteriile

55
sunt valabile pentru toţi cei care proiectează, produc,
distribuie sau operează cu aparate şi maşini, atât cei care
produc jucării sau roboţi de bucătărie, cât şi cei care
produc linii industriale complexe sau lifturi.
De regulă modul de lucru la nivel european în scopul
asigurării securităţii utilizării aparatelor şi utilajelor constă
în asocierea directivelor europene obligatorii cu standardele
europene cu aplicare voluntară. Aceste standarde au fost
adoptate şi în România ca standarde naţionale (SR EN) la
fel ca şi în celelalte ţări din UE.
Pentru a veni în sprijinul agenţilor economici din sectoarele
industriale interesate ONS elaborează şi oferă Colecţiile de
standarde pe CD şi format hârtie
ce cuprind în afara standardelor
europene de sub fiecare directivă
în parte şi baza legală, anume
legea sau hotărârea de guvern,
din România, care adoptă fiecare
directivă europeană în parte.
Orice organizaţie care a pătruns pe piaţă şi doreşte să-şi
menţină poziţia sau să şi-o îmbunătăţească trebuie să deţină
şi să actualizeze permanent două colecţii de bază:

56
 colecţia actelor normative care reglementează activitatea
desfăşurată de organizaţie;
 colecţia standardelor care
asigură conformitatea cu cerinţele din
actele normative.
Bineînţeles utilizarea standardelor
europene este voluntară. De aceea, pentru respectarea
cerinţelor esenţiale din directivele europene, producătorii
pot alege orice soluţie tehnică. Această ultimă variantă
poate părea confortabilă pentru agentul economic, dar asta
doar la prima vedere. Utilizarea altor specificaţii decât cele
din standarde implică şi demonstrarea, de cele mai multe
ori prin încercări repetate şi costisitoare, faptului că
produsele obţinute sunt în conformitate cu cerinţele
esenţiale; pe când produsele
realizate în conformitate cu
standardele armonizate beneficiază
de prezumţia de conformitate cu
cerinţele esenţiale din directivele
europene.
Prin respectarea cerinţelor esenţiale care se referă în mod
special la sănătate, securitate şi mediu, directivele conferă
consumatorilor o mai mare încredere în produsele

57
introduse pe piaţă. Standardele furnizează un plus de
garanţie în ceea ce priveşte calitatea produselor şi/sau
serviciilor oferite.
Pentru a facilita accesul tuturor agenţilor economici la
standardele de care este nevoie, ONS realizează la cerere
colecţii personalizate care să cuprindă standardele specifice
unui anumit domeniu de activitate, sau doar standardele
care nu se află la momentul cererii în colecţia agentului
economic.

Sisteme de management

Doriţi să vă selectaţi furnizorii, doriţi să folosiţi doar

produse şi servicii de calitate?,
atunci cu siguranţă trebuie să
utilizaţi standardele din familia
SR ISO 9000. Ce înseamnă aceste
standarde? Cum vă pot ele
ajuta ? Cum puteţi fi sigur că
furnizorii dvs. vor înţelege tot ceea ce doriţi de la ei şi cum
vor putea fi capabili aceştia să vă satisfacă toate cerinţele ?
Toate aceste informaţii şi multe altele le veţi găsi apelând
colecţiile tematice în domeniul managementului calităţii,
managementului de mediu şi evaluarea conformităţii.

58
Organizaţiile din întreaga lume caută să-şi integreze
sistemele de management în scopul creşterii eficienţei şi
eficacităţii, utilizând standardele din familia ISO 9000
(calitate), ISO 14000 (mediu) şi OHSAS (sănătate
ocupaţională şi securitate). În acest scop ONS oferă
partenerilor săi mijloacele de a-şi îndeplinii obiectivele în
mod consecvent în domeniul calităţii, mediului şi asigurării
sănătăţii ocupaţionale, astfel organizaţia asigură părţile
externe că este în măsură să-şi îndeplinească cerinţele
incluzând şi reglementările legale, prin furnizarea colecţiile
de mai sus, în limba română, actualizate conform
standardizării europene şi/sau internaţionale şi totodată
prin furnizarea de servicii de certificare.
Certificarea sistemelor de management dintr-o organizaţie va aduce
multiple beneficii acesteia:
 recunoaşterea competitivităţii societăţii pe plan naţional, iar
în viitor şi în spaţiul
european şi internaţional;
 creşterea încrederii
partenerilor de afaceri în
capacitatea societăţii de a
furniza servicii competitive;
 crearea unei imagini mai bune şi credibilităţi crescute în
mediul de afaceri;
 promovarea unor produse şi servicii ecologice competitive pe

59
 piaţa europeană;
 prevenirea accidentelor de muncă;
 asigurarea unui instrument performant care atestă calitatea
şi performanţa produselor într-un mediu de muncă adecvat
din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Prin politica lor, Organismele de certificare din ONS
respectă principiul de imparţialitate şi asigură accesul la
serviciile de certificare în mod nediscriminatoriu. Echipele
Organismelor de certificare sunt formate din personal
permanent şi numeroşi colaboratori externi - auditori şi
experţi - cu o înaltă calificare în diverse domenii de
activitate.
ONS acordă la cerere, în urma unui proces de certificare,
mărcile naţionale de conformitate SR şi SR-S.

Marca SR este destinată produselor Marca SR-S este destinată produselor

conforme cu cerinţele din standardele conforme cu cerinţele din standardele
române de produs române de securitate

Mărcile SR şi SR-S sunt proprietatea exclusivă a

Organismului Naţional de Standardizare din România
conform Legii nr. 355/2002 pentru aprobarea O.G. nr.
39/1998, sunt înregistrate la OSIM şi sunt similare mărcilor

60
naţionale acordate de către organismele de standardizare
din ţările europene.

61