Politica de coeziune a Uniunii Europene şi Fondurile Structurale

De ce are Uniunea Europeană nevoie de o politică de coeziune?

Uniunea Europeană este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. Are
puterea unei pieţe interne a 25 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care
locuiesc în 254 de regiuni.
Există disparităţi semnificative între statele membre ale Uniunii Europene şi
regiunile sale. Primele 10 cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeană au un produs
naţional Brut (PNB) de peste 5 ori mai mare decât ultimele 10 cele mai rămase în urmă
regiuni din Uniunii Europene. Disparităţile mai complexe între statele membre ale
Uniunii Europene şi regiuni sunt date de:
- dotările cu infrastructură;
- calitatea mediului;
- şomaj şi aptitudinile forţei de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare;
- mărimea şi diversitatea mediului de afaceri;
- diferenţe în ceea ce priveşte utilizarea noilor tehnologii.

Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, o politică a

solidarităţii. Scopul acestuia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate şi de
ocupare a forţei de muncă, oferind ajutor regiunilor mai puţin dezvoltate şi celor care se
confruntă cu probleme structurale.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene pentru perioada 2007 –
1013 are 3 mari obiective:
- Convergenţă (finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de
coeziune) – vizează:
o regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor
mai mic decât 75% din media comunitară;
o regiunile care intră sub aşa numitul ”efect statistic”;
- Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă (finanţat cu 15% din
bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune) – vizează:
o regiunile care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergenţă;
- Cooperare teritorială europeană (finanţat cu 5% din bugetul destinat fondurilor
structurale şi de coeziune) – se referă la:
o cooperarea transnaţională;
o cooperarea transfrontalieră;
o cooperarea interregională.
Atingerea obiectivelor politicii de coeziune economică şi socială se realizează
prin intermediul a 3 instrumente financiare:
- Fondul European de Dezvoltare Regională;
- Fondul Social European;
- Fondul de Coeziune.
Sinteză Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

Obiectiv:
FEDR trebuie să contribuie la creşterea coeziunii economice şi sociale şi
reducerea disparităţilor regionale, prin sprijinirea.
- dezvoltării şi ajustării structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia
regiunilor aflate în declin industrial şi a regiunilor rămase în urmă;
- cooperării frontaliere, transnaţionale şi inter-regionale.
Susţine întărirea competitivităţii şi inovării, crearea de locuri de muncă pe termen
lung şi asigurarea dezvoltării durabile.

Prin FEDR vor fi finanţate:

- investiţii productive care să contribuie la crearea şi salvarea de locuri de muncă,
în principal prin investiţii cu prioritate în IMM-uri;
- investiţii în infrastructură;
- dezvoltarea potenţialului autohton prin măsuri de sprijin la nivel regional şi local.
- Măsuri de asistenţă tehnică.

Sub obiectivul Convergenţă, acţiunile prin FEDR se vor axa pe sprijinirea dezvoltării
economice locale şi regionale integrate şi a ocupării prin mobilizarea capacităţilor interne
prin programele operaţionale destinate modernizării şi diversificării economiilor
regionale şi locale şi creare de locuri de muncă sigure şi durabile.

Acţiuni care vor fi finanţate sub aspect obiectiv:

a. Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea

capacităţilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona
Europeană de cercetare, inclusiv infrastructură, transferului tehnologic,
îmbunătăţirea legăturii între IMM-uri, educaţia universitară şi centrele de
cercetare – dezvoltare, dezvoltarea de reţele de afaceri, a parteneriatelor public –
privat, sprijin pentru furnizarea de servicii grupurilor de IMM-uri.
b. Societatea informaţională inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii
electronice, îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea serviciilor publice on-line,
sprijin pentru IMM-uri pentru adoptarea şi utilizarea eficientă a tehnologiilor
informaţionale şi comunicaţionale sau pentru exploatarea noilor idei.
c. Dezvoltarea iniţiativelor locale şi ajutor pentru crearea de servicii pentru crearea
de noi locuri de muncă, atunci când asemenea acţiuni nu sunt acoperite de FSE.
d. Mediu, inclusiv investiţii legate de furnizarea de apă şi managementul deşeurilor,
tratamentul apelor reziduale, calitatea, prevenirea, controlul şi lupta împotriva
secetei, prevenţia şi controlul integrat al poluării, sprijin pentru concilierea
efectelor schimbărilor climaterice, reabilitarea mediului fizic, refacerea locurilor
contaminate şi a terenurilor părăsite, promovarea biodiversităţii şi protecţia
naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru promovarea producţiei durabile prin
introducerea sistemelor de management de mediu eficiente şi adoptarea şi
utilizarea tehnologiilor de prevenire a poluării.
e. Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea şi implementarea planurilor pentru
prevenirea şi lupta cu riscurile naturale şi tehnologice.
f. Activităţi turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potenţial pentru
dezvoltarea unui turism durabil, protecţia patrimoniului natural în sprijinul
dezvoltării socio-economice, sprijin pentru îmbunătăţirea serviciilor turistice prin
servicii de înaltă calitate şi încurajarea turismului durabil.
g. Investiţii în cultură, inclusiv protecţia, promovarea şi prezervarea moştenirii
culturale, dezvoltarea infrastructurii culturale în sprijinul dezvoltării socio-
economice, turism durabil şi îmbunătăţirea atractivităţii regionale, sprijin pentru
îmbunătăţirea serviciilor culturale prin noi servicii de înaltă calitate.
h. Investiţii în transport, inclusiv îmbunătăţirea reţelelor transeuropene şi a
legăturilor cu reţele TEN-T, strategii integrate pentru transport curat care va
contribui la îmbunătăţirea accesului pasagerilor la servicii de calitate, obţinerea
unui transport modal mai balansat, promovarea sistemelor intermodale şi
reducerea impactului asupra mediului.
i. Investiţii în energie, inclusiv în îmbunătăţirea reţelelor transeuropene care
contribuie la îmbunătăţirea securităţii furnizării, integrarea aspectelor legate de
mediu, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea surselor de energie
regenerabile.
j. Investiţii în educaţie inclusiv training vocaţional care contribuie la creşterea
atractivităţii şi calităţii vieţii.
k. Investiţii în infrastructură de sănătate şi socială care vor contribui la dezvoltarea
regională şi locală şi creşterea calităţii vieţii.

Cooperare europeană teritorială:

Acţiuni care vor fi finanţate din acest obiectiv:

1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale trans-frontaliere prin elaborarea de

strategii comune pentru dezvoltarea teritorială durabilă, în primul rând prin:
a. încurajarea antreprenoriatului şi dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii şi a
comerţului trans-frontalier;
b. încurajarea protecţiei comune a mediului;
c. reducerea izolării prin îmbunătăţirea accesului la transport, reţele de comunicare
şi informare şi servicii precum şi la sisteme trans-frontaliere de apă, deşeuri şi
energie;
d. dezvoltarea colaborării şi a capacităţii de utilizare comună a infrastructurii în
special în domenii de sănătate, cultură şi educaţie.

Pot fi finanţate măsuri legate de promovarea integrării pieţelor de muncă

transfrontaliere, a iniţiativelor de angajare locală, şanse egale, formare li incluziune
socială, utilizarea comună a resurselor umane şi utilităţilor pentru cercetare-
dezvoltare.

Dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperare bilaterală între regiunile

maritime prin finanţarea reţelelor şi a acţiunilor care să conducă la dezvoltarea
teritorială integrată în următoarele domenii:
 a. managementul apelor inclusiv protecţia bazinelor riverane, zonelor costale,
resurselor marine şi a serviciilor de aprovizionare cu apă;
b. îmbunătăţirea accesului la reţele trans-europene, îmbunătăţirea accesului local şi
regional la reţele şi platforme naţionale şi transnaţionale, promovarea
comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor;
c. prevenirea riscurilor, protecţia împotriva inundaţiilor, a cutremurelor şi a
avalanşelor;
d. crearea de reţele ştiinţifice şi tehnologice legate de dezvoltarea echilibrată a
zonelor transnaţionale, inclusiv crearea de reţele de universităţi, centre de
cercetare-dezvoltare, centre de excelenţă, etc.

Eligibilitate:

Următoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:

- TVA;
- dobânzi la credite;
- achiziţionarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală
eligibilă pentru activitatea respectivă;
- construcţii de locuinţe;
- dezactivarea staţiilor de energie nucleară.

Sinteză Fondul Social European (FSE)

Obiective:

FSE trebuie să contribuie la îndeplinirea priorităţilor Comunităţii în ceea ce priveşte

întărirea coeziunii economice şi sociale, a asigurării unui nivel înalt de ocupare şi locuri
de muncă mai multe şi mai bune, prin îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare. Acesta
va trebui să sprijine politicile naţionale pentru obţinerea unei ocupări depline a forţei de
muncă, asigurarea calităţii şi productivitatea muncii şi promovarea incluziunii sociale,
prin asigurarea accesului la piaţa muncii a categoriilor dezavantajate şi reducerea
disparităţilor regionale şi naţionale.

FSE trebuie să asigure realizarea acţiunilor prevăzute de Strategia europeană de ocupare a

forţei de muncă.

Sfera de aplicare:

FSE va sprijini acţiuni legate de:

1. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor, a întreprinderilor şi antreprenorilor în

vederea anticipării şi aplicarea unui management al schimbării economice, în
special prin promovarea:
 a. învăţării pe tot parcursul vieţii şi creşterea investiţiilor în resursele umane
pentru întreprinderi, în special IMM-uri, prin dezvoltarea strategiilor care
să asigure acces la formare în special a lucrătorilor nespecializaţi,
dezvoltarea calificărilor şi a competenţelor, diseminarea informaţiei
tehnologiilor, a e-learning-ului şi a aptitudinilor manageriale şi
promovarea antreprenoriatului, a inovării şi a start-up-urilor;
b. elaborarea şi diseminarea unor forme de organizare a muncii mai
productive şi inovative, inclusiv condiţii mai bune şi mai sigure la locul de
muncă, identificarea necesităţilor de formare şi dezvoltarea unor servicii
de sprijin şi formare precum şi de plasare a lucrătorilor în cazul
companiilor şi a sectoarelor care se restructurează.

2. Îmbunătăţirea accesului la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a

persoanelor inactive, prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în
rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate,
în special prin:
a. modernizarea şi întărirea instituţiilor legate de piaţa muncii, în special a
serviciilor de ocupare şi alte iniţiative relevante în contextul strategiilor
pentru ocupare deplină a Comunităţii şi a Statelor Membre;
b. implementarea măsurilor active de prevenire prin asigurarea identificării
timpurii a necesităţilor de angajare, creare de afaceri, inclusiv a cooperării
între întreprinderi, stimulente pentru încurajarea participării pe piaţa
muncii, mecanisme flexibile, pentru reţinerea angajaţilor în vârstă la
muncă.
c. acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea accesului la angajare a femeilor,
eliminarea diferenţierilor directe şi indirecte pe bază de gen pe piaţa
muncii,
d. acţiuni specifice pentru creşterea participării imigranţilor pe piaţa muncii
prin întărirea integrării sociale a acestora, facilitatea mobilităţii
lucrătorilor, integrarea pieţelor de muncă trans-frontaliere inclusiv
formare, validarea competenţelor şi a aptitudinilor dobândite.

3. Întărirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate în vederea integrării

durabile a acestora pe piaţa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare
pe piaţa muncii, în special prin promovarea:
a. căilor pentru integrarea şi re-intrarea pe piaţa muncii a persoanelor
dezavantajate cum sunt: persoane care se confruntă cu excluderea socială,
persoane care au părăsit şcoala timpuriu, minorităţi, persoane cu
dizabilităţi;
b. acceptarea diversităţii la locul de muncă şi combaterea discriminării la
accesul şi promovarea pe piaţa muncii care pot fi obţinute, printre altele,
prin creşterea conştientizării şi implicării autorităţilor locale şi a
întreprinderilor pentru promovarea iniţiativelor locale de angajare.
 4. Întărirea resurselor umane, în special prin:
a. elaborarea şi introducerea reformelor în sistemele de educaţie şi training
pentru dezvoltarea angajării;
b. crearea de reţele informative între instituţiile de învăţământ superior,
centre de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi;
c. efectuarea de reforme în domeniul angajării şi incluziunii, în special prin
promovarea start-up-urilor şi implementarea parteneriatelor şi a
iniţiativelor prin crearea de reţele între principalii actori implicaţi cum sunt
partenerii sociali, ONG-uri la nivel naţional, regional şi transnaţional.

În cadrul obiectivului ”Convergenţă”, FSE va sprijini, măsuri legate de:

1. Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman prin promovarea:

a. implementării reformelor în sistemele de educaţie şi formare, în special
prin identificarea necesităţilor economiei bazate pe cunoaştere şi a
învăţării pe tot parcursul vieţii;
b. creşterea participării la educaţie şi formare inclusiv prin acţiuni menite să
reducă rata abandonului şcolar şi creşterea accesului la formare iniţială,
vocaţională, terţiară şi formare de calitate;
c. dezvoltarea potenţialului uman în cercetare şi inovare în special prin studii
post-universitare şi formare a cercetătorilor.

2. Întărirea capacităţii instituţionale şi eficienţei administraţiilor publice şi a

serviciilor publice la nivel naţional, regional şi local şi acolo unde este cazul, a
partenerilor social şi a ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernări şi a unei
mai bune reglementări prin promovarea:
a. mecanismelor pentru îmbunătăţirea elaborării, monitorizării şi evaluării
politicilor şi programelor, prin efectuarea de studii, statistici şi consultarea
experţilor prin acordarea de sprijin pentru coordonarea
interdepartamentală şi a dialogului între organismele publice şi private
relevante;
b. întărirea capacităţii de livrare a politicilor şi programelor în domeniile
relevante, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei, în special prin
formare continuă a structurilor manageriale şi sprijin la serviciile cheie a
inspectoratelor, a actorilor socio-economici şi partenerilor sociali, a ONG-
urilor relevante şi a organizaţiilor profesionale reprezentative.

Eligibilitate:

FSE va furniza sprijin pentru cheltuielile publice sub formă de :

- granturi nerambursabile individuale sau globale;
- granturi rambursabile;
- reduceri ale dobânzilor la credite şi micro-credite;
- achiziţionare de bunuri şi servicii în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile
publice.
Următoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:
- TVA rambursabil;
- dobânzi la credite;
- achiziţionarea de infrastructură, bunuri mobile depreciabile, bunuri imobile şi
terenuri

Fondul de Coeziune (FC)

Obiectiv:

FC trebuie să contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale a Comunităţii, în

vederea promovării unei dezvoltări durabile.

Sfera de ocupare:

- reţele transeuropene de transport, în special proiecte prioritare de interes

european;
- proiecte de mediu conform priorităţilor identificate de politica de protecţie a
mediului comunitară şi în planul de acţiune pentru mediu. FC poate fi de
asemenea folosit în domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă în mod
evident beneficii pentru mediu, respectiv energie regenerabilă iar în domeniul
transporturilor sisteme de transport intermodale, management rutier şi traficului
aerian şi maritim, transport public şi urban curat.

Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile:

- dobânzi la credite;
- achiziţionarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală
eligibilă pentru activitatea respectivă;
- construcţii de locuinţe;
- dezactivarea staţiilor de energie nucleară;
- TVA recuperabil.

Priorităţile naţionale de dezvoltare

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere

În condiţiile decalajelor importante de competitivitate pe care România le prezintă în

raport cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei
priorităţi este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea
decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmăreşte generarea până
în anul 2015 a unei creşteri medii a productivităţii de cea. 5,5% anual, permiţând
României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. Realizarea acestui
obiectiv este avută în vedere prin următoarele sub-priorităţi:

1.1. Creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea accesului pe piaţă al

întreprinderilor, în special al IMM-urilor, care se va realiza prin susţinerea
investiţiilor productive susţinerea certificării întreprinderilor şi a produselor,
crearea unui mediu favorabil finanţării afacerilor, dezvoltarea infrastructurii de
afaceri.

1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere prin promovarea cercetării şi

inovării şi accelerarea dezvoltării societăţii informaţional.

1.3. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de

energie prin investiţii destinate reducerii intensităţii energetice şi îmbunătăţirii
eficientei energetice, precum şi prin valorificarea resurselor regenerabile.

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea

unei infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a tuturor celorlalte
condiţii privind dezvoltarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel
încât volumul activităţii de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde euro la
minimum 7,0 miliarde euro până în 2015.
Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltării şi modernizării infrastructurii
de transport se va realiza prin intermediul următoarelor sub-priorităţi:

2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a

reţelelor de legătură, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri rutiere, feroviare,
navale şi aeroportuare trans-europene şi modernizarea şi construcţia reţelelor de legătură
la TEN-T.

2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional şi

îmbunătăţirea serviciilor aferente, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri
rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente) şi navale.

2.3. Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalităţii,

îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului
lucrărilor şi activităţilor de transport asupra mediului înconjurător şi punerea în siguranţă
a infrastructurii de transport.

3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

Obiectivul strategic general îl reprezintă protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României, conducând astfel la
îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile. Acest
obiectiv va fi realizat prin promovarea sub-priorităţilor de mai jos:

3.1. Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi

publice la standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi
deşeuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată în
localităţile vizate şi crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, şi prin
dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor;

3.2. Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe:

dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei şi deşeurilor, a celor de
management al resurselor naturale (conservarea diversităţii biologice,
reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate, prevenirea şi intervenţia în cazul
riscurilor naturale - în special inundaţii), precum şi pe îmbunătăţirea
infrastructurii de protecţie a aerului.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale

şi întărirea capacităţii administrative

Obiectivul strategic general al priorităţii îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi

creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de
învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi
inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000
persoane.
Măsurile şi acţiunile avute în vedere la această prioritate pot fi grupate în cadrul a
patru sub-priorităţi, după cum urmează:

4.1. Dezvoltarea capitalului uman. Investiţiile realizate în cadrul acestei sub-priorităţi vor
viza: sistemul de educaţie iniţială, diseminatorii de învăţare, conţinutul învăţării şi
sistemul de formare profesională continuă.

4.2. Promovarea ocupării depline. Principalele măsuri vizează: creşterea adaptabilităţii

forţei de muncă şi a întreprinderilor; dezvoltarea iniţiativelor pentru partenerii sociali;
îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă şi promovarea culturii
antreprenoriale în educaţie şi formare, identificarea şi valorificarea tuturor oportunităţilor
de integrare pe piaţa muncii; modernizarea şi întărirea capacităţii administrative a
serviciului public de ocupare.

4.3. Promovarea incluziunii sociale. Principalele domenii de intervenţie sunt: integrarea

pe piaţa muncii şi combaterea discriminării, îmbunătăţirea accesului şi participării la
educaţie iniţială şi continuă pentru grupurile vulnerabile, promovarea egalităţii de gen şi
combaterea excluziunii sociale a femeilor, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii
sociale destinate reducerii riscului de marginalizare şi excluziune socială, iniţiative
transnaţionale în educaţia inclusivă şi iniţiative transnaţionale pe piaţa muncii.
4.4 Dezvoltarea capacităţii administrative şi a bunei guvernări. Această sub-prioritate
are scopul de a promova şi susţine crearea la nivel central şi local a unei administraţii
publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres şi
coeziune. De asemenea, vor fi vizate cu prioritate alte două segmente importante în
procesul de întărire a capacităţii administrative: justiţia şi ordinea şi siguranţa publică.

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul

agricol

Obiectivul strategic general vizează dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată

pe cunoaştere şi iniţiativă privată, precum şi protejarea patrimoniului natural cultural şi
istoric al zonelor rurale din România.
Sub-priorităţile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt următoarele:
5.1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea
ofertei la cerinţele pieţei, în cadrul căreia va fi acordat sprijin financiar cu precădere
pentru modernizarea fermelor şi îmbunătăţirea capitalului uman din agricultură, precum
şi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor.

5.2.Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor

rurale: stimularea activităţilor non-agricole, promovarea agro-turismului precum şi
dezvoltarea de micro-intreprinderi în amontele si avalul producţiei agricole, toate acestea
în contextul unor servicii de bază de bună calitate.

5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere, vizează

implementarea unor acţiuni ce privesc utilizarea durabilă a terenului agricol şi forestier,
materializate în acordarea de plăţi pentru agro-mediu si bunăstarea animalelor, plăţi
compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum şi prime de împădurire, dar
şi în realizarea unor acţiuni de prevenire a calamităţilor naturale.

5.4. Promovarea iniţiativelor de tip „LEADER", prin care se va urmări stimularea

iniţiativelor locale care să permită creşterea capacităţii comunităţilor airale de a dezvolta
iniţiative de afaceri pe baza de parteneriat.

5.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii, în cadrul căreia se au în

vedere dezvoltarea acvaculturii şi pescuitului în apele interioare, a procesării şi
marketingului produselor pescăreşti, modernizarea flotei de pescuit, precum şi
dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit costiere.

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Obiectivul general îl reprezintă creşferea economică mai accelerată a regiunilor slab

dezvoltate, in vederea diminuării disparităţilor de dezvoltare interregionale şi
intraregionale.
Sub-priorităţi:
6.1. Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale: creşterea competitivităţii
regiunilor ca locaţii pentru afaceri prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport, a
infrastructurii de sănătate, servicii sociale şi educaţie, precum şi a infrastructurii de
siguranţă publică pentru situaţii de urgenţă, dezastre naturale şi tehnologice.

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local: dezvoltarea infrastructurii de

afaceri şi sprijinirea activităţilor locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând şi
crearea unor necesare conexiuni între activităţile productive şi cele de cercetare-
dezvoltare-inovare.

6.3. Dezvoltarea turismului regional şi local: creşterea gradului de atractivitate turistică a

regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate şi îmbunătăţirea serviciilor specifice,
dezvoltarea de forme alternative de turism, protecţia şi promovarea patrimoniului natural
şi cultural la nivel local şi regional.

6.4. Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea

industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice, precum şi
consolidarea reţelei de centre urbane cu potenţial de dezvoltare pentru a le permite să
acţioneze ca motoare ale creşterii economice regionale).

6.5. Cooperarea teritorială europeană. Această sub-prioritate se încadrează în noul

Obiectiv de intervenţie.
 PROGRAMUL OPERAŢIONAL
SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
2007-2013

sinteză

Acţiunile concrete care urmează să fie promovate, se adresează dezvoltării de noi

profesii şi standarde profesionale în educaţie, promovarea spiritului antreprenorial,
încurajând colaborarea cu partenerii sociali, promovând formarea profesională continuă,
vocaţională, promovând măsuri active de educare, combătând şomajul latent,
modernizarea serviciului public de ocupare, promovând incluziunea socială şi de pe piaţa
muncii.

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi

creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin asigurarea egalităţii de şanse pentru
învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea unei pieţe de muncă moderne, flexibile şi
incluzive, care să conducă, până în 2013, la o ocupare durabilă a 900.000 de persoane.

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

- Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională a capitalului uman;
- Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie;
- Promovarea culturii antreprenoriale;
- Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;
- Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă;
- Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele
rurale;
- Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare;
- Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

Axele prioritare:
- Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere;
- Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii;
- Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor;
- Axa Prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare;
- Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare;
- Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale;
- Axa Prioritară 7: Asistentă tehnică.