›
 ›

››› › 



 




|
||
| |
 |
||
|

á




 






Un ³calculator´ este un sistem electronic specializat în
prelucrarea datelor pe bază de program.
Tipuri de componente de bază:
ÿ componenta hardware;
ÿ componenta software.

O
   

 

 


  

   




 

  
O
      
 

  
     
 
 |
||
|

á




 






jintr-un punct de vedere funcţional logic,
componentele hardware ale unui calculator
sunt individualizate şi grupate astfel:
ÿ unitatea centrală de prelucrare;
ÿ echipamente periferice, conectate la
unitatea centrală de prelucrare;
ÿ unităţi de interfaţă şi linii de comunicaţii
(magistrale).

 |
||
|

á




 






ÿ Unitatea centrală de prelucrare este
componenta care realizează efectiv
operaţiile de prelucrare (operaţii aritmetice,
operaţii logice, operaţii de manipulare a
datelor etc.)
ÿ Echipamentele periferice sunt echipamente
ce extind şi completează unitatea centrală
de prelucrare şi reprezintă în principal
interfaţa dintre calculator şi utilizator,
asigurând dialogul dintre aceştia.

 |
||
|

á




 






ÿ Unităţile de interfaţă sunt dispozitive şi circuite ce
asigură legătura între diferite echipamente
periferice sau între acestea şi unitatea centrală de
prelucrare.
Configuraţia oricărui sistem de calcul se înscrie între
două limite:
ÿ limită inferioară, numită 

   care
este definită de un minim necesar de componente
pentru ca sistemul să fie operaţional
ÿ limită superioară determinată prin adăugarea de
componente la configuraţia de bază, atât cât
admite unitatea centrală de prelucrare.

 |
||
|

á




 







›rhitectura unui sistem de calcul defineşte un

ansamblu integrat de componente
funcţionale, formând un tot unitar şi având
ca scop realizarea unor funcţii la un anumit
nivel de performanţă.


 |
||
|

á




 






Componentele unui calculator, analizate din
punct de vedere al arhitecturii sunt
următoarele:
ÿ unitatea centrală de prelucrare (U.C.P.)
care cuprinde:
ÿ unitatea de comandă-control (U.C.C.);
ÿ unitatea aritmetico-logică (U.›.L.);
ÿ unitatea de memorie internă (M.I.);
ÿ unitatea de memorie externă;
ÿ unităţile de intrare-ieşire.

 |
||
|

á




 






Unitatea aritmetico-logică şi unitatea de
comandă şi control împreună cu un set de
registre de memorie proprie, alcătuiesc un
procesor.
Memoria internă a unui calculator, este
caracterizată în principal de următorii
parametrii:
ÿ tipul de memorie;
ÿ dimensiunea;
ÿ timpul maxim de răspuns.

 |
||
|

á




 






ÿ memoria de bază este o componentă
importantă a memoriei interne,
reprezentând primii 640 KB ai acesteia.
ÿ memoria expandată reprezintă zonele
libere din BIOS.
ÿ memoria extinsă este cel de-al treilea tip de
memorie internă şi este memoria de peste
1 MB, adresabilă direct de către procesor.


 |
||
|

á




 






jin punct de vedere funcţional memoria
internă este de două tipuri:
ÿ memoria R›M (memorie de tip citeşte-scrie
sau read-write);
ÿ memoria ROM (memorie de tip citeşte sau
Read Only Memories).

|
 |
||
|

á




 







ÿ›rhitectura unui sistem de calcul electronic

||
 |
||
|

á




 






ÿ Programele din ROM sunt transferate în
R›M, de unde sunt apoi executate.
Există o gamă diversă de tipuri de memorii
ROM pentru a asigura o flexibilitate mai
mare de lucru:
ÿ memorii PROM care permit o singură
scriere;
ÿ memorii EPROM care pot fi şterse şi
rescrise de mai multe ori.

|
 |
||
|

á




 






Placa de bază a unui calculator reprezintă
suportul fizic şi logic pentru celelalte
componente.
ÿ Pe placă sunt prinse în suporturi speciale:
procesorul, placa video, placa audio
(există plăci de bază cu sistem audio
încorporat), placa de reţea etc.
ÿ Elementele de interfaţă cu utilizatorul ca:
tastatura, mouse-ul, creionul optic sunt de
asemenea conectate la placa de bază.
|

 |
||
|

á




 






ÿ Ea încorporează toate magistralele
sistemului (de date, control şi adrese)
folosite pentru control şi transfer de date.
ÿ Placa de bază include sloturile pentru
încorporarea de dispozitive, având o
caracteristică modulară.
ÿ Include de asemenea sloturi pentru
încorporarea de memorii.
ÿ Mecanismul de întreruperi este foarte
important deoarece generează logica de
comandă (control). |
 |
||
|

á




 






' 
   
   

      


   

  





       

Registrele procesorului:
ÿ accesibile programatorului (registre
generale, de segment, de stivă, regiştrii de
index, registrul de flaguri)
ÿ registrele interne neaccesibile prin
program. |
 |
||
|

á




 






ÿ Procesorul prezintă două unităţi
funcţionale:
ÿ Bus Interface Unit (BIU)
ÿ ›ritmetic Unit (›U).
ÿ Magistrala de date este destinată
transferului unidirecţional de instrucţiuni
de la memorie către procesor şi
transferului bidirecţional de date între
procesor şi memorie sau elemente
periferice.
|
 |
||
|

á




 






ÿ Magistrala de adrese este folosită de către
procesor pentru a specifica adresa locaţiei
de memorie pe care o accesează pentru
scriere sau citire.
ÿ Magistrala de control reprezintă baza fizică
prin care procesorul realizează funcţia de
control a celorlalte elemente ale sistemului,
prin transmiterea de semnale de control
către celelalte dispozitive ale
calculatorului.
|
 |
||
|

á




 






j 
   
  




  
 
  
  



  

  


ÿ Plăcile multimedia sunt plăci care se

cuplează la unitatea centrală pentru a
putea asigura funcţionarea calculatorului
împreună cu echipamente bazate pe alt tip
de informaţie decât cea binară.
|
 |
||
|

á




 






Echipamentele periferice
ÿ echipamente periferice de intrare:
tastatura, mouse, etc.;
ÿ echipamente periferice de ieşire: monitor,
imprimantă etc.;
ÿ echipamente periferice de memorare:
unităţile de disc magnetice.

|
 |
||
|

á




 






Procesorul reprezintă componenta de bază a
unităţii de comandă şi prelucrare. Pentru
realizarea lui se folosesc tehnologii de tip
MOS (Metal Oxyd Semiconductor) datorită
gradului mare de integrare (milioane de
tranzistoare pe cip). Tehnologia de tip
CMOS (Complementary Metal Oxyd
Semiconductor) prezintă avantajul vitezelor
superioare, a consumului mic de putere şi
a imunităţii la interferenţe.

 |
||
|

 á


 








ardware-ul fundamental al unui PC este
compus din opt elemente majore:
ÿ PROCESORUL
ÿ SET jE ECIP›MENTE INTR›RE / IEŞIRE
ÿ UN SET COMPUS jIN MEMORI› R›PIj şi jISPOZITIVE jE
STOC›RE M›I LENTE
ÿ M›
ISTR›L / SET jE M›
ISTR›LE
ÿ SET jE ›j›PTO›RE
ÿ PORTURILE
ÿ CONECTORII jE EXTENSIE
ÿ jISPOZITIVE jE STOC›RE LENTE

|
 |
||
|

 á


 








UCP ± Unitatea centrală de prelucrare
MEMORI›
Internă
Externă
ECIP›MENTE PERIFERICE:
jispozitive de intrare
jispozitive de ieşire
jispozitive de I/O

›rhitectura calculatoarelor personale


 |
||
|

 á


 









›rhitectura calculatoarelor personale



 |
||
|

 á


 








 

  

 


  

serie de componente din configuraţia de bază:
ÿ 

 
ÿ   
 



ÿ




 |
||
|

 á


 








ÿ

   O
 
ÿ
  
ÿ    

ÿ  
 


 |
||
|

 á


 








componente care satisfac cerinţe de
prelucrare speciale ale utilizatorului:
ÿ  


  
 
   
ÿ


ÿ 


ÿ 


 |
||
|

ƒ