P. 1
Articole Despre Craciun Si an Nou

Articole Despre Craciun Si an Nou

|Views: 31|Likes:
Published by mamaligosu

More info:

Published by: mamaligosu on Jan 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2011

pdf

text

original

pline defarmec tmi clocotesctn ,,Cuvinte inimd, ;i zic: ,,Lucrareameade lauda este pentru Imparatul!

" Capdna unui scriitor iscusitsd-mifie limba!" Ps.45:l

RunRrcA

KXlrr*R$I*tlx
t
de James K. Nolt lui ,,Ast[zi in cetatea David, vi s-an6scutun Mdntuitor,careesteHristos,Domnul." Asosit Isus." ,,Vino, Isus! "Vino mult agteptatule Emanuel, rdscumpdrarea captivilor vino, din Israel" au fost strigdtelegi dorinlele celor care au crezut promisiunea lui Dumnezeu ci le va trimite un Mdntuitor. Jertfele gi profeliile Vechiului Testament au prevestit acesteveniment.Momentul implinirii acestor proorocii a sosit, iar Dumnezeua ales nigte pdstori simpli ca sd audb oastea cereascd proclamdndsosirealui Isus. Isusa venit in umilinld.,,$i a ndscutpe Fiul gi ei cel intAindscut,L-a infdgatin scutece, L-a culcatintr-o iesle,pentrucdin casadepoposire nu era loc pentru ei." (Luca 2:7) Primul lui pat din iesle a simbolizat condiliile de viald pe careavea s[ le experimenteze uneori. El a spus:,,Vulpile au vizuini, gi pdsdrilecerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-$i odihni capul." (Matei 8 :20b)Umilinla nagterii Lrrjpreziceasmerenia mor{ii Lui: ,,S-asmerit gi S-a fbcut ascultdtorpdni la moarte,gi incd moartede cruce." (Filipeni 2:8b) Numai prin nagterea gi moartea Lui smeriti noi putem primi viala vegnicdca dar nemeritat. Isus a venit pentru cd ne-a iubit. ,,Fiindcd

Avenit fsus
atdt de mult a iubit Dumnezeu lumea, cd a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sd nu piarb, ci si aibi viala veqnic6." (Ioan 3:16) Religiile false au dumnezei neplsStori care trebuie satisfbcufi; Creqtinii au ins6 un Dumnezeumai apropiat ce a dat pe singurul Sdu Fiu pentru salvareanoastr6.Isus Fiul lui Dumnezeu a venit pe pdmdnt pentru ca Dumnezeu si aibd mai mulli fii qi fiice. ,,Vede!i ce dragoste ne-a arltat Tatdl, sd ne numim copii ai lui Dumnezeu!"(1 Ioan 3:l) Isusa venit ca sd mdntuiascdce era pierdut. Zachet a fost unul din acei pierdufi. Chiar daci era bogat qi cu mare vaz\ (mai marele vameqilor) el a simlit cd ceva ii lipsea din viala lui. in aparenlI qi allii il consideraupe Zacheu necinstit qi lipsit de integritate din cauza renumelui cdgtigat, el era un pdcdtos. Dar el ,,cduta vadl careesteIsus" gi disperat sd a alergatinainte qi s-a suit intr-un dud ca sd-L lui vaddmai bine.Dragostea Isusa atinsinima lui Zacheu care a fost mdntuit, precum insugi Isus a mdrturisit, ,,Astdzi a intrat mdntuirea Dovadd cd Zacheudevenise in casaaceasta." un om nou a fost hotdrdrea lui s6 ddruiascd jumdtate din avulia lui sdracilor, dAnd impitrit celor pe carei-a ndpdstuit. Concluzia apostoluluiLuca estecb ,,Fiul omului a venit sd caute gi sI mdntuiascd ce era pierdut."

.')A

-

"Duceqi-vide cercetagi de-aminuntuldespre Prunc."(Matei 2:8b) 3 cu

7zl

Deeeaulostmagii infelepfi?
pe De ce Bibliaii numegte magiicare au venittocmaidin risirit ca si se pruncului Tnchine lsus,in{elepli? Au Au cdlStorit o distanli mare? ei studiat filozofia de mult,?n€t igi ei atdt semenii? depigeau despre stele Cunogteau maimulte ei Nu altcineva? putemdec6t dec6toricine acestor intrebiri. si binuimrdspunsurile presus toate,rimine de mai $i totugi, faptulci ei erauin{elepli. datoriti $i lucrulacesta persoanei cireia ciutau a se ?nchina impdratul (Matei iudeilor! 2:2). din Erauin{elepfi cauzd ci l-aucrezutpe Dumnezeu. Posibil au cd invilat desprepromisiunea unuiRdscumpirdtor profelii Vechiului studiind Testament. Probabil ei ci profelia cunogteau din Numeri 24:17b,,O stea risare din lacov,Un toiag de c6rmuire ridicd se din lsrael." Magii erauinlelepliin primulr6nddatoritd faptului au aclioci pundndu-gi natdupi cunogtinla lor, convingerile credinla acfiune. in 9i Ei au realizat cea maimare cd implinire era doarsi inveledespre nu pruncul lsus,ci si.l se Tnchine. Aceasta au gifdcut. vistieriile $i-audeschis 9i l-auadusdaruri. S-auplecat inaintea Lui I s-auTnchinat. inchinarea esteun 9i pentru motivprimar existenla omului. Dumnezeu agteaptd fie liudat pe sd pim6nt 9i in cer.,,Ceidouizeci9i patru de bdtrdni cideauinaintea Celuice gedea scaunul domnie, se pe de 9i Tnchinau Celuice esteviu in veciivecilor, igi aruncau cununile inaintea scaunului gi de domnie, ziceau: egti ,,Vrednic Doamne Dumnezeul nostru, sd 9i primegti slava, cinstea puterea, cdciTu 9i gi fdcuttoatelucrurile, prinvoiaTa ai stauin fiinli 9i au fostfdcute." (Apocalipsa 4:1A-11). Cit de nechibzuili oamenii din sunt pulingtiudespre ziuade azi!Cit de Hristos viu.C6tde Cel pulintimp9i ce pulinefort pentru ciuta depun a gdseascd. s6-L "Cici cine se apropie Dumnezeu, de trebuie creadi ci El si pe este,9i cd rdspldtegte (Evrei cei ce-Lcaut5." 11:6b). Multi oameni cauti si se ?nchine Domnului dar fdrda lsus pl5tinicicel mai mic pre!. nu O astfeldeatitudine le va aducenicilor vreun avantaj nicinu-Lono9i reazdpe Dumnezeu. David zis:,,Nuvoi a aduceDomnului, Dumnezeului meu,arderide tot, caresi (2 nu mi costenimic." Samuel24:24b). A fi in{elept costd.Se cereefort,o gi c6utare o s6rguincioasdo deschidere, noastre. Dar,oh, ce diruire a vistieriilor risplati - mareabucurie, binecuvdntarea pacea, cereascd, lui binecuvdntarea Hristos lmpiratul. Se meritisi agtepfivenirea Lui! Veifi tu un om Tnlelept?
Din Starof Hope; Rod& StaffPublishers. Inc. Folosit permisiune. cu

$

t,

tn ta," Xi) ,,lncrede-te Domnuldin toatdinima ta, Si nu te bizuipe lnpelepciunea (tPrut, 31

@.shul
de Dauid L. Burkholder lsaia 42:1-8 Aceste lecgii sunt inspirate in principal din ultima parte a cirgii Isaia,ultimele doui incluzind versete 9i din Evanghelia dupi Luca. Tema lunii este: ,,Mesia promis prin profegie; misiunea 9i venirea Sa'. Lecgiile temi, culminind cu secgiunea dezvolti aceasti. de Criciun, timp in care sirbitorim venirea ca prunc a lui Isus pe pimint pentru ca si implineascl profegiile subliniate in lecdile anterioare. Cu sigurangi, cel care vorbegte in acest pasaj din Isaia este Domnul Dumnezeu. in versetul1, El il prezinti pe Robul Siu, pentru 2,3 gi 4 si-I descrie caracterul. ca in versetele Apoi, in versetele 6 gi 7, ii vorbegte direct. 5, in versetul 8, El se prezinti gi-$i expune revendicirile suyerane. Nu existi dubiu in privinga identititii Robului: nimeni altul decit Fiul lui Dumnezeu, Isus Mesia, Unsul lui Dumnezeu.(vezi Matei l2:14-2I; Luca 4:16-21.\ Domnul Dumnezeu,Creatorul cerului gi al pimAntului, Sprijinitorul uturor lucrurilor, afirmi ci Robul pe care L-a alespentru ca si implineascivoia Sapentru omenireestedrept 9i demn de incredere.El nu va cere atengie, ci-$i va vedea de lucrarea Sa cu blindeEe, bunitate, mili gi integritate.ii va imbirbita pe cei slabi. Nu va govii ;i nici nu se va Pe descuraja. scurt, El va fi un Rob desivirgit, pentru ci in El se gisesctoate atributele lui Meditalii gi disculii DumnezeuTatil. 1. Referitorla versetulI din lecgianoastri, in versetul 5, Dumnezeu Tatil stabileste autoritatea Sa drept bazl, a chemirii gi gisegte referinge nou-testamentale care insircinirii Robului. Promite prezenta Sa reafirmi ceea ce Dumnezeu Thtil spune DumnezeuFiul. constanti cit timp Robul isi indeplinegte despre 2. Noteazi felul in caremisiunealui Isus a misiunea de a deveni un LegimAnt pentru
f .

&

poporul Israelgi o Lumini spirituali pentru Neamuri. (veziLuca 2:25-32) Menireaprincipali a Robului este vindecarea spirituali, fapt dezbitut mai sus.Totugi, dupi cum observim din misiunea Sa, El a fost pr€ocupat gi de nevoile fizice ale omenirii. Versetul 7 face referire clari la iluminare 9i vindecare spirituall, in special datoriti legiturii strAnse a acestuia cu propozigia anterioari. (vezi gi lsaia ):2) La sfbrsitul acestui pasaj, in versetul 8, Dumnezeu igi reitereazi. suveranitatea. (vezi si 43:lI) El este suveran; este gelos. DeclarAndu-Se singurul Dumnezeu adevi"rat, El garanteazi integritateaRobului SIu, Cel 9i pe careL-a insircinat si implineasciplanurile Salepentru omenire. Aceasti lecgieasiguri un important cadru de lucru pentru lecgiileviitoare, culminind cu relatarea venirii pe pimAnt a Robului, ca prunc intr-o iesle. Planul lui Dumnezeu si momentul ales El pentru acest de plan nu sunt lisate la voia intXmplirii. Acest plan a fost conceputmai inainte de intemeierea lumii (1 Pet. 1:19,20) si continui si sedesfigoare pAni la implinirea lui supremi odati cu scurgerea timpului de-alungul secolelor. Dumnezeu gi-a ales Robul, si-a declarat revendicirile, gi-a stabilit lucrarea,a promis prezenta sprijinul Slu continuu gi L-a trimis 9i pe pimint. Toate aceste lucruri in beneficiul omenirii. Alegerea esteacum a omului.

"Cici un Copil ni s-a ni.scut,un Fiu ni s-a dat." (Isaia9:6a)

7

implinit profegiilereferitoarela El, frcute cu inainte. secole 3. Pare ciudat si ne gAndim la Fiul lui Dumnezeu ca la un Rob, dar observi felul in rol careEI a modelat acest gi accepti-l ca pe o provocare pentru propria ta viagi si slujire. 4. Israela fost poporulalesal lui Dumnezeu, fiind favorizatde Domnul in multe privinge. Observi totugi, in acest pasaj, proclamagia divine,precum fermi a universalitigii dragostei gi planul Siu pentru mi.ntuireaomenirii. 5. Studiazi suveranitatealui Dumnezeu. Cum SedescrieEl lui Moise?

pentrumisiune Putere
lsaia 4925,6;5024-9 Ultima lectie se concentreazicu precldere asupraalegeriide citre Dumnezeu a Robului Slu. Accentul in lecgia prezenta este pus pe Rob si dedicareaLui fagi de misiunea atribuiti. Versetele 1-4 din capitolul 49 versetele gi 6 misiunea subliniazi chemarea, 5 Sa, iar versetele din capitolul 50 deslvArgita Lui dedicarefagi de sarcinaprimiti, degiavea de infruntat o puternici opozigie.Aceasti lectie nu e de sine stititoare, ci e o parte integranti din tema lunii si trebuie studiati lumin5.. in aceasci Reieseclar din primele versete (5, 6) ci, cel care vorbeste este Isus. i.r .otttt"rt .t't ultima lecgie,cind Dumnezeu Tatil atribuie personal aceasti misiunea,aici Isusrecunoaste misiune ca fiind a Sa. Totodati, El recunoa;teprezenlagi puterea a sustinitoare ttilui in implinirea misiunii. Versetul 5 vorbestedespreintruparea Fiului lui Dumnezeu, devenit om pentru ca si implineascicerinteledivine pentru mdntuirea atit a lui Israel,cAt ti a Neamurilor. Observim clar in aceste versete dubla , misiune a lui Isus - de a aduce pe Israel, poporul ales, la o deplini intelegerea voii si scopului lui Dumnezeu 9i de a impirtigi vestea buni a mAntuirii Neamurilor. (vezi din nou Luca 2:25-32) Meriti notat faptul 2009 Siminla adevirului. Decembrie

ci universalitatea Evangheliei este explicati atAt de clar in aceste pasaje ale Vechiului Testament.Aten;ia plini de dragostea lui Dumnezeu s-a extins citre togi oamenii, nu doar citre iudeii favorizati.intreaga lume il preocupi pe Dumnezeu. in capitolul 50, Isus subliniazi pregitirea gi dedicarea pentru misiunea atribuiti de Sa Thtil. Totodati, El isi afirml increderea in grija gi protecgiaconstante a Tatilui. Prin acelagi ci simbol, El recunoagte nici o putere adversinu I seva putea impotrivi (v. 8, 9). A avut Isus nevoie cu adevirat sl ffe instruit cum si vorbeasca(50:4) sau si stie cum si abordeze problemele oamenilor? Sigur vci. nu. Totugi, pentru ca sa fim asiguragi de capacitille Sale depline de a implini orice nevoie a omenirii, aici sunt subliniate aptitudinile Lui, cu scopul de a linigti orice suflet tulburat qi frimAntat. Mai observam aici (v.5) ;i supun€rea desivArgitia lui Isus fagl de voia Tatilui, in ciuda lipsei totale de respectgi a cruzimii pe care avea si le indure in implinirea acestei sarcini divine (v.6). (vezi Matei 26:39, 67) si El gtia gi ci ascultarea supunereavor fi gi risplitite prin prezenga ajutorul Thtilui. Tiebuie si reginem degiaici e vorba despre ci, Fiul Dumnezeului Atotputernic, El cunogtea lucrurile pe care aveasi le intAmpine ca om pe pimint. <' Cei ce seimpotrivesclui Hristos vor suferii vegnici. Nici o putere, nici un om pedeapsa nu poatesta impotriva Fiului lui Dumnezeu. in in Isaiacitim profegia. Evangheliio vedem implinindu-se. Da, Hristos a suferit cumplit, dar pAni la urmi a biruit. Astizi El triiegte, continuAndu-simisiuneade slujire a omului. invigim din pasajul de azi 9i din pilda lui divine pentru Isus si ne bazim pe resursele toate nevoile noastre.Provizii sunt din belgug, iar El este generos,rispunzAnd tuturor celor nevoia;i vin la El. A;a cum s-a ce-sirecunosc ingrijit de Fiul Sau, tot asase va ingriji si de copiii Sli.

I

nu s-apotrivit a$teptirilor evreilorreferitoare Meditaliigi disculii la Mesia. Iar persoana Lui ,,N-avea nici 1. Cind ni seceresi acceptim o insS.rcinare, dorim de obicei si stim ce-ar presupune frumusete, nici strilucire ca si ne atrag| Lui n-aveanimic care aceasta, luind apoi decizia in funcgie de privirile, si infrgisarea rispunsulprimit. Permitecaexemplullui Isus, si ne placi". (53:21Ofensati fiind de aceasre carea stiut dinainte suferintasi batjocurape infh;isareumili, ei L-au respinssi L-au tratat Thistde menlionat, Israel careavee le indure, sI te ajute in cintirirea cu ocari si dispreg. si n-a primit mesajulCelui ce a venit sI sufere deciziilorcu privire la slujire. 2. Gisegte referintein VechiulTesramenr pentru ca ei si fie scutigi de suferinti. (vezi alte I o a n1 : 1 - 1 2 ) despreuniversalitatea Evangheliei. in pasajuldin Luca, dupi salutul Elisavetei, scopulprofegiei? importanla Dar 3. Careeste Maria izbucnesteintr-un imn de laudi la ei? 4. Din moment ce Isusa considerat vital si adresa lui Dumnezeu pentru bunitatea si atat sa ascultede voceaThtilui care si-L ciliuzeasci mila Lui. Ea recunoaste starea umili in viagi, cit si iniltarea intr-o pozigiede cinste in lucrare, cu cit mai mult trebuie si noi si procedim la fel?Cum am putea fi mai atenti primiti de la Dumnezeu. Maria se afli in la ciliuzirea divini in viata si in lucrarea slujba Lui, totusi se simte coplegiti ci a fost ceaaleasi.Versetul50 ne oferi un indiciu al noastri.? caracterului ce a calificat-opentru acestrol ei 5. Dupi ce ai completat studiul acestei lectii, opreste-te si-I multumegti lui Isus din in planul divin. Maria merge mai departe, reamintind nou pentru toate prin cite a trecut El pentru comportamentul lui Dumnezeu in relatia cu tine. omul. Prin putereabratului Siu, El risipeste pe cei mAndri, ri.stoarni pe cei puternici. igi Natura Robului exerciti suveranitatea peste eforturile firave Isaia 53:l-3; Luca 1246-55 ale omului de a se ridica sau de a dobAndi control prin propriile stridanii. Lectia de azi, din Isaia si Luca, ne arati Dumnezeu Se arati aspru cu cei care-I caracteristicileRobului. E bine si citegti provoaci" autoritatea si puterea gi plin de contextul ambelor pasajepentru o intelegere completi. Textul din Isaia este extras din indurare cu cei smeriti. Existi doui aspecte ale comportamentului lui Dumnezeu, dupi pasajul ,,Rob al durerii". Sectiunea din Luca reprezinti CAntareaMariei - imnul ei de cum subliniazi.Maria. Dumnezeu rispunde laudi la adresalui Dumnezeu pentru mila celor mAndri si insetagidupi putere intr-un si gi bunitatea Sa, atAt fa;5.de ea, cit;i fagi de fel, iar celor sS.raci blAnzi intr-altul. El se ingrijeste de cei siraci 9i-i ridici, intorcAnd poporul ei. ?, spatele celor arogangi plini de sine. 9i In Isaia53:1, proorocul pare si vorbeasci Maria recunoagte bunitatea si indurarea ci in numele tuturor profetilor careau prevestit Domnului fagi de poporul Israel reprezinti venirea lui Mesia. Desi Dumnezeu ili demonstrase credinciosia fagi de poporul implinirea directi a promisiunii fhcute lui Siu in multe feluri in trecut, ei sunt inci Avraam. Dumnezeu promisesesiJ faci pe Avraam pirintele unei mari natiuni si ci portretizati ca niste necredinciosi. Profegia lui Isaia, cam cu 700 de ani inainte de nagterea prin aceanatiune toate popoarelelumii vor Acum, Maria se gisegtein lui Hristos, descrie acuratete cu felul in carea fi binecuvAntate. miilocul acestei binecuvAntiri. Dumnezeul fost respinsIsus9i lucrareaSa. Atotputernic 9i Suverano alesese si-L poarte Intrarea umill in lume a lui Isus, lari fald'
"Cici un Copil ni s-a niscut, un Fiu ni s-a dar." (Isaia9:6a)

9

Una din binecuvintirile Criciunului se gisqte in impirtigirea cu alEii. Aceastaau ft.cut pistorii, au rispAndit vestea buni tuturor celor pe care-i intA.lneau. Exemplul lor de impirtigire exuberanti. trebuiesi neprovoace;ipe noi si rispindim VesteaBuni in vremeade azi.

pe Fiul Siu, Robul, Mesia,Izbivitorul - Cel ce aveasi fie cu adevirat o binecuvAntare pentru togi oamenii. Po;i ingelegeacum izbucnirea plini de voiosiea Mariei? Meditalii gi disculii 1. Enumeri c1t mai multe atribute ale Robului, gisite atAtin Vechiul, cit si in Noul Testament. 2. Mediteazi din nou la valoareaprofegiei implinite ca mijloc de intlrire a credingei noastre. 3. Observi folosirea paralelismuluipoetic evreiesc in clntarea de laudl al Mariei, repetigia expresiilorsimilare. 4. De ce a ales-o Dumnezeu pe Maria si fie mama Fiului Slu? Ce a calificat-opentru acestrol? 5. Mediteazi la bunitatea qi indurarea Domnului, mai ales in ceea ce privegte diruirea unui MAntuitor omenirii pierdute;i neajutorate.

Vestea bundpentruintreaga lume (Criciunul)
lsaia 61:1,2; Luca 2:8-2O De Criciun, lumea sirbitoregte nagterea Mintuitorului. Din nefericireinsi, mulgi din cei ce sirbitoresc acest evenimentnu-i inEeleg insemnitatea spirituali deplinl in ceea ce-i
10 Siminta adevirului . Decembrie 2009

privegte. Celor cecunoscaceasta, evenimentul trebuie si le provoaceo revirsare de laudi si mulgumire la adresalui Dumnezeu pentru bunitatea gi mila Safagi de omenireapierduti Vestea Buni pentru lume ;i frri de sperangi. esteci Mintuitorul a venit gi prin El putem aveaviagi noui. Impactul acestui eveniment trebuie si ne provoace si rispAndim Vestea Buni, asa cum au frcut pistorii in textul lecgieide azi. Cele doui versetedin Isaia 61 confirmi efectivmisiunealui Isus,Robul, aspect despre luna aceasta. observaci Isus carestudiem Vei confirmat identitatea gi lucrarea citAnd $i-a acest pasajin sinagoga Nazaretla inceputul din misiunii Sale publice. (Luca 4:16-21) Din nefericire,prea mulgi oameni iau astizi acest pasajin senssocial,dar trebuie si reginemci misiunealui Isusera in primul rAnd aceea de a suplini nevoia spirituali a omului. Si nu cumva si pierdem aceasta vedere. din in pasajul din Luca, vedem rispunsul gi reactiala nagterea Isus. (Citegtegi primele lui gapte versete)Este interesant de observat ci naftereaumili a lui Isus,carea devenitBunul Pistor, a fost anungati mai intAi pistorilor umili de pe cimpiile Betleemului. Este probabil ca acegtioameni, in lungile nopti de veghe, si fi vorbit adeseoridespre sosirea noapte,credinga anticipati a lui Mesia.in acea

'<.

v

Ior a fost risplititi. anii ce-auurmat. Fii atent la conginutul mesajului adus de Bucuria, minunea si exuberanla nu s-au inger: 'Nu v5. temeti... veste buni... tot diminuat. Si fim credinciosiin rispAndirea norodul... un MAntuitor."Cei ce acceptaseri VestiiBune intr-o lume cearenevoiedisperati profetia privitoare la El au intelesreferintala de ea. cetatea David si titlul de Hristos Domnul. lui S-ave! un CrS.ciun binecuvdntat! Mai departe, pistorii au primit un semn pentru a-L identifica pe acestprunc special. Meditaliigi disculii Va fi gisit culcat intr-o iesle. 1. Cum ai rispunde celor ce privesctextul Dupi ce au ascultatlauda corului ingeresc, din Isaia61:I,2 ca pe un enunt in intregime pistorii au pornit in grabi spre Betleem si social? vadi. ,,ceni s-a spussi ce ne-a fhcut cunoscut 2. Si ne minuni.m de miretia Domnului Domnul". Spre marea lor bucurie, au gisit in desfhgurarea acestorevenimentece gin de totul a9acum le descrisese ingerul. Desi nu ni nasterea Fiului Siu. (Citeqtemai mult decAt s-arelatatexplicit,ne purem imaginaci ei s-au lectia de azi) inchinat apoi inaintea Fiului lui Dumnezeu, 3. De ce alege Dumnezeu un cadru atAt Mintuitorul lor. de umil pentru nasterea Fiului Siu? Si de ce Una din binecuvAntirile Criciunului se primii careau auzit vestea fost pistorii? au in gisegte impirt\irea cu algii. Aceasta fhcut au 4. Cu siguranti ci Maria a avur mult de pistorii, au rispindit vestea buni. tuturor celor cugetat in viagaei la legitura cu acestcopil pe care-i intilneau. Bucuria lor nu cuno$tea special.Mediteazi la experientelevariate care margini. Erau infiorati, iar fericirealor didea au dus-o pe Maria la cugetare. pe dinafari, afectindu-i si pe algii. Exemplul 5. Reacgia imediati a pistorilor la lor de impirtisire exuberanti trebuie si ne evenimentulvenirii lui Hristos ne aminreste provoacesi pe noi sI risp1ndim VesteaBuni de declaratia apostolilorin Faptele Apostolilor in vremeade azi. 4:20. Fie ca exemplul lor si ne inspire si ? Iti poti imagina multimea de ginduri, pe noi la o rispAndire mai deschisi si mai intrebiri si presupuneri ce au trecut prin Derseverenti.Vestii Bune! a mintea Mariei? Da, stia cine era acestCopil, dar oare ce aveasi se intXmple in continuare Din Suord and Tiumpet,dec. 2005 - cu El, cu ea?Aceeasi Ti'adus folositcu permisiune. gi credinti exprimati in acceptarea acestuirol a ri.masputernici gi in

"Cici un Copil ni s-a niscur, un Fiu ni s-a dat." (Isaia9:6a)

I I

Sutrtca frnbiltfatorulilt
,,lnvdldturile Tale sunt drepte pe vecie; dd-mi pricepere, ca sd trdiesc!'i Psalmul I19:144

t\

t

Daeall-ar Ii vsnifDomnul

Xsus Drisfos...
dr l. nycoc( Domnul Isusdiscutacu uceniciiS6i despre relafialor cu lumeacdnda fdcut urmdtoarea n-aqfi venit" afirmafie:,,Dacd (Ioan L5:22). wea sd scotaceastiafirAut ma{iedin context, o schimbpulin qi sa si vedemce ar fi fost atunci.in loc de ,,Dacd n-aqfi venit" si ne gdndimla ce s-arfi intAmplat,,Dacii ar fi venitDomnulIsus nnnstos Vechiul Testament

U

in wemeain carea fost scris. Psalmul23 ar fr doarun poemminunata inimilor cdruiin{elesar rdmineaascuns oamenilor. Capitolul53 din Isaiaar fi la fel de greu de infelespentrunoi cum a fost pentru famenuletiopianqi lumeaar intreba:,,Cum aqputeasainleleg,dacanu mi va cililuzi (Faptele 8:3lb) li Apostolilor cineva?" prooroculastfel? cinevorbeEte ,,Despre weun altul?" Despre sinesaudespre (Faptele 8 Apostolilor :34b). N-ar exista Noul Testament DacADomnulIsusHristosn-ar fi venit cu Noul Testament celepatru nu am avea in Evanghelii careavemrelatati viala drept Domnului,in careEl esteprezentat Fiu SlujitorEiRege, al Omuluiqi Fiu al lui

Daci Domnul IsusHristosn-ar fi venit Biblia s-arincheiacu ultimul verset din Mea, Maleahi:,, ... co nu cumva,la venirea (Maleahi 4:6b). si lovesc cu blestem!". fara Mesajullui ar fi la fel de greude inleles pentrunoi cum a fost pentrucei careau triit

90: ,,Invafd-nesd ne numdrdm bine zilele, ca sd cdpatdmo inimd in\eleaptd!" (Psalmul l2) J

Dumnezeu. N-ar exista Betleemul
Daca Domnul Isus Hristos n-ar fi venit, nu am avea relatareanaqterii Sale in Betleem, relatare care de aproapedoud mii de ani a fost spusi de mamele creqtinecopiilor lor. Steauade la rdsdrit n-ar fi strdlucit. Corul ingeresc ar fi rdmas in cer. Pdstorii de pe dealurile Iudeii n-ar fi auzit,,Slavdlui

Dumnezeu locurile in preainalte,qi pacepe pdmintintre oamenii pldculiLui." (Luca 2:14). N-ar fi fost minunile Sale. DacdDomnul Isus Hristosn-ar fi venit, n-ar fi existatminuni. Omul paralizatdin qi-arfi Capemaum petrecutzilele pe patul lui pentrucd n-arfi existat nici un ,,MareMedic" la care s6-l poataduceprieteniisai. Omul de la scdlddtoareadin Betesda, caresuferise de ani 38 ar fi continuats6 suferein timp ce al{ii s-arfi pogordtinaintea lui in apa vindecdtoare. Cei zece leproEi ar fi ajuns mai disperafi, mai nenorocili, mai dezgustdtoripdna cdnd, in cele din urm6, cu fele de groazdqi trupuri putrezite ar fi pdtruns in mormdnt. Orbul de pe marginea drumului ar fi continuat sd stea cerqind in intuneric pdnd cdnd ar fi venit moartea qi l-ar fi trecut in veqnicie. Mama vdduvi din orasul Nain si-ar fi ingropat fiul.

Maria qi Marta ar fi continuat pldngi sd dup6fratelelor Lazir, pentrucd n-ar fi fost nici o invierein Betania. sd Furtunaar fi continuat urle qi valuri furioase distrugddupi bunul lor plac, si pentruci n-ar fi fost nici un StdpAn caresd spun6: Fird gurS!" ,,Taci! Bdielelul celecincipdiniEicdfiva cu peqtiqori cdt n-ar fi qtiutniciodatd de mari pot devenilucrurilemici pusein mdinile lui Dumnezeu. N-ar exista pildele DacaDomnul Isus Hristosn-ar fi venit n-amavearelatate pildelepe careEl le-a spuscdta tr6it aici pe pamdnt. N-am fi auzit niciodati de semin6pietor, de pdm6ntul tros,de marginea drumuluiEide sdmdnla bund. cea Nu am fr auzit despre iertare,aqa cum o prezinti El in pilda robului nemilostiv. Oamenii, fel ca la qi robul netrebnic, ar fi continuats6-$i ingroape talanlii gi si-i ascundiintr-un
qtergar. Lec{ia pregitirii prezentatdin pilda celor niciozecefecioare,n-ar fi fost cunoscutd dat6. Bunul samariteanar fi trecut pe l6nga omul rinit a$acum au fbcut preotul qi levitul. Fiul risipitor nu s-ar fi intors la tatdl siu.

U

SamdnlaAdevdrului - Decembrie1999 6

N-ar li existat intoarcere picat la l)umnezeu

din

N-ar li existat crucea min. tuirii de pe Calvar
Daca Domnul Isus Hristos n-ar fi venit n-ar fi existatcruceamAntuirii. Sinai cu legea sa, foc, tunet qi fum ar fi fost tot ceea ce lumea ar fi cunoscutdespredragostea lui Dumnezeu Ei cel mai apropiat contact al Sau cu omul. Tot ce ar fi putut face pdcatoEii, ar fi fost sd aduc6la un altar facut de mdna omului snngele vileilor gi al berbecilor,care nu are nici o puteresd ia pdcatul. Doar preotul puteaintra in Sfhnta Sfintelor qi valul templului ar fi'rdmas o perdea solidade suspAn6jos. GeorgeBennard,ar fi trebuit sd gaseasca un alt subiectpentru c6ntarea pentru cd sa, lumea n-ar fi gtiut ce vrea el sd spunaprin: ,,Peun deal departe,sta o cruce veche." Dacd Domnul Isus Hristos n-ar fi venit am fi tremurat de fricd inaintea Sinaiului. in loc sa pldngemde bucurie la crucea Calvarului.

|l

Daca Domnul Isus Hristos n-ar fi venit n-ar fi putut avealoc atdteaconvertiri minunate. Ioan Botezdtorul n-ar fi putut spune niciodata:,,IatdMielul lui Dumnezeu,care ridicd pdcatul lumii!" N-am fi auzit niciodatade loan, apostolul blAnd al Dragostei. Petru. acestucenic cu inima mare,repezit, care de fiecare data cAndgre$eaera gata s6-qicearaiertare,careintr-un moment putea lovi un om primejduindu-i viafa, pentru ca in clipa urmdtoare si pldnga pentru el, sa-l iubeascd sa-i lege ranile, n-ar fi fost Ei salvat niciodata. Am fi pierdut mult daci Petru n-ar fi fost convertit. in nici un alt apostolnu mai vedemaqade clar slibiciunea omului qi mareliaharului Ei puterii lui Dumnezeu. Fdra venirea Domnului pe pamdnt, Petru n-ar fi umblat pe ape.Petru n-ar fi predicat, cei aproapetrei mii de oameni care au fost salvali la Rusalii ar fi r6maspe mai departe in pdcatullor. Cine altcineva ar fi putut spune: ,,Doamne,la cine sd ne ducem?Tu ai cuvintele vielii vegnice. noi am crezut qi am $i ajuns la cuno;tin{aca Tu eqti Hristosul, Sfhntul lui Dumnezeu?" Daca Domnul Isus Hristos n-ar fi venit. Zacheu, vamequl din lerihon, ar fi continuat sa inEeleoamenii. El n-ar fi gasit niciodata un mod mai bun de viala. indracitul din Gadaraar fi rAmasneimbl6nzit printre morminte, fara sa fie imbracat, f6rd sa-qifi revenitdin starealui. Femeiadin Samarian-ar fi auzit niciodatd despreapa vielii, ci ar fi continuatsa triiascd in pacatpdnala sfbrEitulvielii. Daca El n-ar fi venit. Saul.fariseul setos de sdnge,n-ar fi vazut lumina pe drumul Damascului.$i lumean-ar fi auzit niciodatd invdlaturile lui Pavel,apostolulneamurilor.

N-ar li existat inviere Domnul Hristos fi venit Daca Isus n-ar
n-ar fi fost nici o inviere. MormAntul lui Iosif ar fi fost folosit de el insuqisaude alfi membriai familiei sale. Piatraar fi fost ldsatdin fala intrdrii, iar pe mormdntnu ar fi fost pusanici o pecete. Daca El n-ar fi venit femeile s-ar fi ocupat de muncalor ca de obicei. ingerul ar fi rdmasin glorie qi n-ar fi existat nici un Paqtecu florile qi cdntecele lui, cu inimi veselesi fete stralucitoare. qi-ar Primdvaracu viafa care inmugureqte fi pierdut mult din sensulei. N-am fi qtiut ca in ,,trupulestesemdnat putrezireqi inviaza in neputrezire". Fara inviere ne-amaplecadeasupra sicrielor celor dragi ai noqtri care au murit si am spune,,Adio". Speranlele noastrear incetala mormAntEi ,,dacanumai pentru via(aaceasta ne-ampus nadejdea Hristos, in atunci suntemcei mai nenorocitidintre toti

90;1 ,,Int,ala-ne sa ne numaram bine zilele, ca sd capatam o inima in[eleapta!" (P.sulmut 2) 7

..(( oamenn. N-ar exista Apostolilortt cartea rrFaptele

Dacd Domnul Isus Hristos n-ar fi venit n-ar fi existat ,,Faptele", care sd consemneze Rusaliile, inceputurileBisericii, moartealui $tefan, convertirealui Saul si a lui Corneliu gi rdsp6ndireaEvangheliei la neamuri.

N-ar fi existat

Epistolele

DacdDomnul IsusHristosn-ar fi venit n-amaveaastaziepistolele scrise bisericilor de la inceput,cu doctrinele, invdtdturile, indemnurileqi rispdndirea Evangheliei pdnd pdmdntului. la marginile N-ar li Biserica DacaDomnulIsusHristos n-arfi venit n-ar fi astdzi Bisericd multele o cu ei pentruomenire. binecuvdntdri Martin Luthern-ar fi aflat niciodatd cd drepli trebuiesatrdiascA credinli." prin ,,cei JohnKnox n-ar fi strigatniciodatd sau ,,Dd-miScotia voi muri." Careyn-ar fi mersin India. Livingstone n-arfi mersin Africa. Asbury n-ar fi ajunsin America. D.L. Moody ar fi rdmas simplupantoun far. N.am avea Evangheliile DacdDomnul IsusHristosn-ar fi venitnam fi avut nici un pasajdin Noul Testament ca sale putemcita celorin nevoie. Predica de pe Munte,cu fericirile ei, n-ar fi fost predicata niciodatd. Nu le-amfi putut spune pacdtoqilor: atdtde mult a iubit Dumnezeu ,,Fiindcd lumea, a datpe singurul Fiu,pentru ca Lui ca oricinecrede El, sdnu piar6,ci saaiba in vialavesnic6." N-am fi putut spune celor descuraja,ti: Lui ,,$i aruncaliasupra toateingrijordrile voastre, El insugi caci ingrijeqte voi." de

N-am fi pututspune celorcareseindoqi iesc:.,,Cerefi,vi seva da;cdutali veli qi gisi; batefi, vi seva deschide." qi N-am fi pututspune celor in nevoie:,,$i Dumnezeul meusdingrijeascd toatetrede buinlelevoastre, dupabog6liaSa,in slavi, in IsusHristos." DacdEl nu ar fi venitn-amfi putut spune celorbolnaviqi in suferinli despre acea cind ,,El va qterge zi oricelacrimi din ochii lor. $i moartea va mai fi. Nu va mai nu fi nici tAnguire, 1ipdt, nici nici durere." DacdHristosn-ar fi venit,ce lume sumbrd,intunecoasd;i nenorocitd arlea! am Dar Domnul venit! fsue Hristos a

Nu pot incheiaacest mesajfara si vd reamintesc cevacb Etili deja- Domnul Isus Hristosa venit! Bibtia Biblia nu seincheiecu versetul amenintator Maleahi. din AvemNoul Testament celepatruEvanghelii; cele cu cu 21 de epistole; cartea,,Faptele cu Apostolilor", consemndnd Rusaliile; cartea care ,,Apocalipsa", ne prezintdimplinirea tuturorlucrurilorqi carese incheiecu rugdciunea,,Vino, DoamneIsuse." DomnulIsusHristosa venit qi minunile pe carele-afdcutEl, cdt a trdit pe pdmdnt, ne ajuLigi pe noi sdinlelegem mai bine invd{dtura Sa.. Omul paralizatgi-aluat patul qi a umblat. Ologul de la scalditoare fost vindecat. a LeproEii fost curd{ali. au Orbul qi-ac6p6tat vederea. DomnulIsusHristosa venit qi vdduva din Nain nu qi-aingropatfiul, deoarece a el fost inviat. Lazir a fost inviat din mo4i. Furtuna furioas6 ascultat vocea a de qi StdpAnului s-aliniqtit. Baiatulcu pdinileqi peqtiia invdlatcd pulin in mAna Dumnezeu lui poatehrdni o

SdmdnlaAdevdrului - Decembrie 1999

a

multime. ConvertEri DomnulIsusHristosa venit qi prin jertfa Samultevieli au fost schimbate.Simon Petrua fost salvatSimii de sufleteau fost prin cdqtigate lucrarea sa. Zacheu cobordtdin dud qi-aaflat mdna tuirea. Apoi a promisci va dajumdtatedin bunurilesalesdracilorqi impdtritcelorpe carei-a nedreptafit. Domnul IsusHristosa venitEifemeiade la fhntdni a crezatqi s-agrdbitsd spund vecinilorsdi: ,,Veni1i vedeliun om, care de mi-a spustot ce am fdcut;nu cumvaeste Hristosul?" r, acesta f Saul,cel ce prigonea cregtinii, fost sala vat qi a devenit Pavel,cel bldnd,prietenos, carea spus:,,privesc toateaceste lucruri ca pe o pierdere... sdcdqtig Hristcs." ca Crucea de pe Calvar Domnul IsusHristosa venitqi noi nu treprivirile spreSinaicu buie si ne indreptdm legeaqi focul sdu,ci putemprivi la Calvar, dealulharului. DomnulIsusHristosa venitqi a platit preful pdcatului nostru,aqaincdtbeliwl si nu mai bea,holul sdnu mai fure, iar stricatul sd devindcurat.Salvarea fost infaptuita a pentrupdbatos inseamnd curdlirepentru Ei credincios; deoarece DomnullsusHristosa lucrarea -.venit sd distrusa diavolului. f DomnulIsis Hristosa venitqi George Bennarda scris,,Peun dealdeparte o sta cruceveche",iar inlelesulesteatdtde evidentpentrufiecaredin noi. invierea Domnul IsusHristosa venit,a murit gi a inviat.Sigiliul romana fostrupt;piatraa fostrostogolitd pe guramormAntului: de mormdntul estegol deoarece Domnulnostru a inviatdin mo(i. Noi nu ne inchindmunui Hristosmort, ci unui Salvator primul rod viu, carea devenit

al celor adormili qi Etim ca dacd El a inviat qi noi vom invia. Nu privi la mormdnt. El nu este acolo! El a inviat! Acum inima poate cAnta:,,Unde iti estebiruinfa, moarte?Unde ili este boldul, moarte?"

Biserica DomnulIsusHristosa venit,iar noi nu pentrua ne trebuiesdne urc6mla Ierusalim inchinalui Dumnezeu. Acolo undeseadund doi sautrei in NumeleLui, esteprezentEi El. Ne puteminchinaLui in orice loc, ne putemrugaLui in ori ce timp. ii putem cdntaslav6gi mdrireintotdeauna. Nout Testament DomnulIsusHristosa venitpe Pdm6nt, aveminvdtdtura in Noul Testament. sa Fiecare dintrenoi gasimaici invalatura de careavemnevoie. la Pacdtoqilor spune: le ,,Veni!i mine,toli cei trudili Eiimpovarali, Eu va voi da oEi dihnd." Le spune celorcareseindoiesc: ,,(El) poatesdfaci nespus mult decAt mai cerem saugdndimnoi."Le putemreaminticelor ispitili ca El a promissadeaEio calede ieEire oriceispitd". din Celorbolnavi, saraci in nevoie sau le putemciti cuvintele binecuvdntate: sale ,,Sd nu vi setulbureinima.Aveti credintd in gi Dumnezeu, aveficredinla Mine". in DomnulIsusHristos venit,iar celor a careseafld in valeaumbreimo(ii le putem pe spune: ,,Lucruri, careochiulnu le-a vitz;ttt, urechea le-a auzit,qi la inima nu omuluinu s-ausuit, aqasuntlucrurile,pe pentrucei ce-L carele-apregitit Dumnezeu iubesc."
din Failh in the Future Folosit cu permisiune

90: ,,Invala-nesa ne numaram bine zilele, ca sa capatamo inima inyeleapta!"(Psalmul I2) 9

Rubrica PIrinfitor
,Y-ann scris, pdrinfilor, fiindcd ali annoscatpe Cel ce este de la fnceptt. Y.dnt scris, tinerilor, fiittdcd suntefi tari, Si Cwdntul lui Dumnaeu rdmdne tn voi, Si ali binrit pe cel rdu." I Ioan 2:14

./t,'

Itaria, roaba Domnului
pozilia ei umil6 cu Domnului gi a'acceptat o demnitate regind.Cdndingerul de instiinlareadatade ingerul Gavril Gawil i-a adusextraordinara veste,eal-a Mariei a reprezentat apogeulunei aqteptari rugatdoars6-iofereo explicatiea acestei patrumii de ani. cu credinfdde aproape imposibilitalibiologice- ,,Cumseva face Rostindcuvintele: cipdtatun om cu ,,Am lucrul acesta?" Primindrdspunsul, s-a ea ajutorulDomnului!", Eva iqi exprimase supus bldndefe: cu roabaDomnului; ,,Iatd, speranfa a fi mamaFiului promis. Ea a de facd-mi-se dupdcuvintele tale!" fost urmati de multe alte femei sfinte din Aceastd simplaafirmaliedenotao Israel,carevegheau credinfa, cu sperdnd calitatedebazda unei mameevlavioase poateunul dintrefiii lor poatefi Cel cd supunerea bundvoie. de Maria accepta o promis. Punctul culminanta fost atins in marecinste.Insi, fara indoialdera si momentulcdndo fecioari umila din surprinsd detaliileplanuluidivin. in de L Nazareta primit vestea mult a$teptata. mod sigureraconstientd aceste cea ca Ea urma sd fie mamalui Mesia.Mamele imprejurarineobiEnuite fi provocat i-ar din ziua de azi pot trageunele invalaturi problemedificile. viitorului ei so! unele prelioase la aceast6 de roabi a Domnului probabil,la acuzaliile care S-agAndit, cu carea fost aleasd fie mama si ar fi coplegit-o necredincioEi. ea a cei insa Mdntuitorului. spus:,,Suntroabata. Fa cu mine dupa Maria a chpi,Iat mare trecereinaintea cum ai spus!" lui Dumnezeu. anumei-a adusei o Ce Dumnezeu trasatura caut6aceasta de astfel de favoare?Nu era bogata.Nu caracter mamelede azi. O generalie in fusese cerutdin cdsdtorie un rege.Nu de viitoarede stdlpicredincioqi bisericiise ai era din cetatea imparafilor.Nu, insd ea va ridica din astfelde principii de bazd. poseda pentruo nistecalitali de nepretuit Dumnezeu foloseste mamelecare se de mami. Ea s-anumit pe sineroaba accepta de nasterea copii. Nu trebuiesd ne de Galen Vf/eaver SamdnlaAdevqrului - Decembrie2005

12

lasaminfluenla{i de tendinla lumeasci de a aveafamilii restrAnse numir. Femeile ca evlavioase dorescsa aibacopii. Dumnezeucauti incd mamecare accepta responsabilitnlilor spundnd: lor, cregterea dupacuvdntulTau." Pe ,,Fac6-mi-se mdsurace volumul de muncdcreqtetot mai mult, iar zilele istovitoareaproapecd se contopesc datoritdnoplilor scurte,ele pot afirma ca Maria: ,,Iatdroaba Domnului." Desigrir,sofii au responsabilitatea de a-qiajutaso{iile,insdDumnezeu n-are ., nici un inlocuitorin planul Lui referitorla $ camrnpentrumameiecarel$r accepta rolul in supunere liniEtitaEi voita. Exemplullor formeazimodelein mintea fiicelor carevor fi mamelede mAine,qi sadeqte fii un sentimentde mullumire qi in puterede a-Eiaccepta destinul. Din vizita Mariei la vara sa,Elisaveta, avemun exemplude relaliesociald adecvatd alte mame.Fdraindoialaca cu Maria EiElisaveta discutat au despre situalialor de atunci.insa Scriptura ne infatigeaza nivel mai inalt de un interac{iune intre aceste doud'femei evlavioaseceaspirituala. au primit Ele ciiituzire specialade la Domnul de-a face aceledeclaraliice au fost scrisepentru noi. Deci, toatemamelecredincioase trebuiesd steasuficientde aproape de Dumnezeugi de Cuvdntul Saupentru a puteaaducelaudi Domnului, incurajdnd astfelpe toate celelaltemamecarevin in contact ele. Deqiconversafia cu intre doua mameva cuprindein mod normal qi detalii despreviafa de mamd,trebuie acordata aten{iesporitaatunci c6nd se discuta aceste aspecte auzulbarba{ilor in saucopiilor.Uneori,subiecte trebuiesd ce ramdndla nivelul mama-fiicdsausordsorasuntpreauEoraduse disculiein in grupuri mai mari.

Aceastaroabi a Domnului a avut de pe trecut prin incerciri deosebite misuri ce se apropiamomentulnaqterii. Datorita unei porunci de la CezarAugustusca toatdlumeasd se inscrie,sofulei a fost nevoitsi o ia cu sineintr-o cf,ldtorie de aproape km spresud.La sosire, 112 a trebuit si petreacd noapteaintr-un staul, hanuleradejaplin. Aceasti deoarece tindrd mamds-a descurcat conditii nu in dintre cele mai bune.A pregatitun pitu! in iesle. SitualiaMariei ni se pare intr-adev6r difrciln. La fel poatefi qi astazicdnd intr-o familie maremamaestenevoitdsi se descurce situalii limita. Copiii capf,ti o in experienfd viala extremde valoroasdr de cdndmamapoateieqi cu bine din astfelde situalii firl a se pldnge. Ascultdndu-ipe pastorii emolionali relatdnd mesajulangelicpe care-l primisera dealurileIudeii in noaptea pe napterii Isus,Maria meditala lui insemnitateacuvintelor lor. Acesta devenise mod specifical ei de a se un raportala evenimente mesajenoi Ei ;i neobignuite. a meditatla insemndtatea Ea acestor lucruri gi nu s-agrabitsa se pronun{ein legaturacu semnificafialor. qi Se parecd erao tinira in{eleapta sensibila. Probabilcd a avut capacitatea de a corelalucrurileEide a formulaniqte idei.Insaeanu qi le-aexprimat. Maria a devenitmamaunui copil deosebit,chiarcopilul deosebit.Isusn-a primit inchinare respect admiralie qi ori fara sa fie vrednic de agaceva.Totusi, fiindu-i mam6,Maria a trebuitsi se raporteze corectla atenfiape care o primeafiul ei. Nu avemcunoqtinlica ea si se fi identificat vreodatdcu Isus pentru a primi parte din atenfiace i se acorda fiului ei. ToatemameleiSi apreciazd intr-un fel

,,Glasul celui ce strigd fn pustie: ,,Pregatifi calea Domnului, netezili-I cdrdrile." (Marc. I:3)

13

trebuiesa-qi copiii, insi celecredincioase pdzeascit odraslelede atenfieexagerati. Dacacopiii invafi bine sauau indemdnare, trebuie s6-i fereasca ele de preamulti lauda.Cind ei crescgi devin persoane succes suntchemafila o de ori lucrarespeciali, mamelecare sunt adevirateroabeale Domnului nu se vor dupa o slavi imaginard,stdndin avAnta mod inutil in lumina reflectoareloraldturi de copiii lor. Aceasti roabi a Domnului si-a insotit soful credinciosin cilitoriile spreTemplu cu ocaziaPastelui.FaraindoialAca s-a bucuratsa-l ia ;i pe fiul cel mai mare cu ei la inchinare,cdnd acestaa atins vdrsta de doisprezece insl aceastibucurie ani. s-a transformatin agoniegi speciala dureretimp de cdtevazile. in mod sigur, constituliaei feminina era la capitul puterilor cdnd au intrat in cele din urmd in salainvilStorilor qi l-au vizut pe Isus acolo. $i-a tradatea emo{iile?Nu, Eezdnd ci cu o vocecalculath mami i-a pus de fiului o intrebarece transmiteaqi mustrarea o aveain gAnd.Acest fel de ce mustrarea fost folosit eficient de citre mameleevlavioase toatewemurile. Se din pare ci el aducereztltate mai bune decit eforturile mamelor de a mustraca un birbat. Maria era foarte conEtientica fiul ei era Mesia, insd,probabil a fost luata prin surprindere cdnd a infeles faptul ci, la numai doisprezece fiul ei era deja ani, conqtient rolul Siu in planul divin. de TotuEi,nu avemnici o informa{ieci ea L-ar fi impiedicatvreodati in lucrareaSa. De,fapt, ea era prezenth nunta din Cana la iEi incepea cdndIsus misiunea; a apelat ea la Fiul ei ca fiind Domnul ei cdndmai era nevoieurgentade vin. Evangheliao prezintdsprijinind tdcut gi totuqi activ lucrarealui Isus.

Cdnd Isus atdrnape cruce,o sabiei-a stripuns sufletul, dupi cum profelise Simeon.Totu$i,Maria era acolo, aldturi de alte femei care slujeau.Rimisese roaba Domnului.
Din Home Horizons lOrizonturi familiale], Eastern Mennonite Publications Tradus gi folosit cu permisiune. Continuare de la pagina 1l

migarul 62, iar calul 64 - deci catfrrti, rezultatulimperecheriidintre mngari Ei cai, sunt adeseori sterpi din ca:uzit ci, s$rqescprin a avea de cromozomi, 63 numArce, teoretic,nu se poatedivide kt V/' perechicromozome. Totuqi,relatari desprecat6ri ce au demonstreazi faptul ci dat naqtere6 nu infertili qi cn aceqtia sunt intotdeauna genetica unor astfel de cant ri nu este pe deplininleleasa. Hibrizi fertili ocazionali cum suntaceqtia, intiresc toatespeciileEqws convingerea cd (cabaline)qi urmagii lor (catdri, arm6sari,,,zorses",,,zonies" ,,zedot*slzonkeys"gi orice alte nume inventivele'-amda) se trag dintr-o singuri,specieueati - descendenli ai caroraNoe le-a dat drumul din ,,cailor" corabiedupi Potopulce a awt loc 4.500 de ani in urmi. l.L acum'aproximativ
l. Zenkey foal a hybrid star [Mdnzul zenkey- o wdeta hibrid]. Sydnqy MmingHemU, | 062050609625.html", 2 ,,w.smh.com.aulanicles 2003/ott/18/ trtombrie 2003. 2. Parieasuperioad a spateluiunui cal, aflatd la bazag6tului, deasupm umtrilor l. Shetlaod-Zebra hybrid [Hibridul zebri din Shetland],Cnfron 24 (l ):9,.2001. 4. Bstt€n, D., Ligers and nolphins-what next? lLion (leu) + Tigs (tignr) Si wolf (lup) + dolphin (delfin) - ce umeun?l Cretion 22 (3): 2E-33, 2000;,.ww.answesingenesis.org/ligei'. 5. Presupunindca Noe a p€rcepulnoliunile de,,curat" qi .Jcunt'" in acelasifel cre i-au fost descrise mai terziu de c{tre Dumnezeului Moise (Lev. I l:3-4, 26; Deut. l4:6), dor o singue pereche de (Cen. 7:2). ,,csi", nu qapte,au fqst necesare '. Creation25 (2\:9,2W3, 6. Mule givesbinh lcaterul dd nastere],

Din Creation 26(3)iunie-august 20{,4 Answers Genesis in Tradus$i folositcu permisiune,

SamdnlaAdevarului - Decembrie2005 14

I

,,Incolo,frafilor, fiindcd ali tnvd|at de la noi cum sd vd prtali Si sd fili pldcufi lui Dunnezeu, fi afa fi facfi4 vd ragdm, Si vd fndemndm NumeleDomnului Istu, sd sporili tn tot mai mult in pivinla aceasta.' I Tes.4:1

lr DsesffiBnrc vnTATA
Nu-mi place,dar am nevoiede el. Dumnezeutrimite cildura Duhului Siu Pentrumine, decembrieparea fi Sfbnt ca si-mi deanidejde qi sa mi ajute intotdeauna luni greu de definit a anului o si trec prin incercirile din decembrie. in carenu qtii cum va fi wemea: de toamni Acestsezon estebun pentrumine pentru saude iarna.Este o weme in care laEi ci eu pot si rezist, dar sperci va veni lucrurile si meargi de la sine;nu te mai primivara. aqteplila zile plicute de toamn6,qi nici la la in viafa cregtini ne putem agtepta amintirileverii cu ploi caldeqi pisirele' multe schimbari. fapt noi, ca qi cregtini, De ciripind. ar trebui si dorim schimbarile.Pavel,in Decembrieesteun timp in carecaufi sd scrisoarea citre Corinteni, spunecd noi lui te mulfumeqticu gdndul qi cu inima ci nu suntemschimba{i aseminarea in cu la tc mai pofi aqtepta altceva.Aq puteasa Hristos. Rugiciuneanoastri ar trebui si fie sperci nu va ninge,dar mi trezesc prin care si-i ceremlui Dumnezeusd aceea zece ne schimbe, din riceala noastri egoist6, diminealaqi iatn o ziryad| de apro4pe qi centimetripe pamdnt.Vid frumuse{ea Ei si ne faci asemenea ei calduriilui Hristos. imi spun ci e bine aqa.Sunt mulfumit De multe ori Dumnezeutrimite pentruca de altfel, n-ar fi decembrie dacd incerciri ca si ne trezeasci. vreaca noi El n-ar fi zbpada diminelile reci gi aspre. si devenim qi Domnul Isus:smerili, ca Ei Apoi decembrie estede asemenea un in{elepfiqi plini de iubire.Daci vrem si timp in care speri.Eu sperci va trece Ei fim inalla(i, trebuie si ne smerimnoi frigul Ei ci primdvarava veni mai deweme. inqine.Hristoss-a smeritEl insuEi.S-a Mi-am dat seama uneorigi via(amea golit de El Insuqica sd poatafi Salvatorul ci Eu esteca un,,decembrie." mi bucurde nostru. mea. Sunt mulfumit, dar schimbirile viala in Iona a experimentat el o schimbare Ei sunt inevitabile.Vara a trecut si Dumnezeu viafa sa carez-tltatal neascultirii salefala a trimisun ..decembrie" viatamea. in de Dumnezeu. Dumnezeui-a cerut lui Iona do tlhttto 7rh4r
qi lulDumnezeu locurilgprpa?nalte, pacsps pbrn6nt in ?ntrs i oamsniipl6euf bui,' (bucazl+) ,,6lavd

tr-

3

qi i-a zis: ,,Scoala-te, du-tela Ninive, cetateacea mare, ;i striga impotriva ei." (Iona I :2) Iona a fugit la Tarsdepartede Domnul. Dumnezeul-a vitzst urcdndu-se in corabieqi plecOnd.imi imaginezcum Dumnezeuil urmirea pe Iona fugind, zicindu-$i in sine:,,Trebuie atrag si-i om." cumvaatenliaacestui ,,Domnula trimis unpe;te mare sa inghitape lona..." (Iona l: 17a) Apoi Dumnezeua suflat un vdnt puternic peste marepdni cdndcorabiaera in pericol.in cele din urmi oamenii de pe vas, dispera{i pentruvia{a lor, l-au aruncatpe Iona in pegtelelui Dumnezeu mareunde il aqtepta carel-a qi inghi{it imediat.$i iatA-lpe Iona in un experimentAnd ,.decembrie" via{alui. Dumnezeul-a tinut in strdnsoarea din pdni cdndIona a peEtelui stomacul capitulat;pdnacdnd a rimas total frra ajutor.Nu mai puteanici sdrezisteqi nici si lupte. Nu se mai puteatdrgui cu Dumnezeu. ce mai puteaface era sd Tot spuni:..Doamne. capitulez." v Dumnezeus-auitat la omeniregi a noastra deplorabili.El a vhzut vizut starea ci erampierduli frri nici un ajutor.Nu era decdto singuri nidejde pentrunoi. Era nevoiede o jertfb. Astfel, Dumnezeuin felul Lui de a iubi, pentrunoi; a pregitit o jertfr desavOrgita pe Isus,niscut dintr-o fati fecioarl. Aceasta femeie,Maria, pi cu sofulei Iosif, qi-augasit refugiu intr-o peEteri intunecoasiqi sumbri, pdstrati pentru oi in Betleem.Aerul era probabil imbdcsitcu miros de oi in interiorulacelaintunecos de peqtera. noaptea in aceea nascutFiul s-a lui Dumnezeu.Maria L-a infrgurat in scutece L-a pus intr-o iesle.. Ei Biblia ne spuneca dacdcredemin Isus Hristos,avemviafaveEnici.(Ioan 3:15, 16).Dupn ce L-am primit pe IsusHristos ca Mdntuitor personal,qi dupace am fost

boteza[i cu Duhul Sfhnt, avemputere asuprapacatului. Problemaestecd uneori firea noastri esteatdt de nestipdniti in procesulacesta de mdntuireci Dumnezeuse uiti in jos la noi qi zice: ,,Trebuiesi-i atragatenfia acestuiom!" $i atunci El aduceun in ,,decembrie" viefile noastre.Estepentru binele nostru.Dumnezeuwea ca noi sd fim vasecurateqi sfin(ite. C0ndne trimite El in,,stomacul peqtelui",nu mai putem face nimic decdt si ne rugim cum s-arugat Iona: ,,Eu tnsd jertfe cu un strigat de ilt voi aduce mulpumire, implini juruinlele pe care voi le-amJdcut.Mdntuirea vine de la Domnul." (Iona 2:9) Atunci putem nidnjdui cl primivara va veni in curdnd. Lupta continui va inrau{i doar situalia noastra. Cdnd in cele din urmi ne smerim noi pe inEineEi ne rugim aqteptdnd Dumnezeu, ne va elibera.Desigur ci nu El esteo experienfi pl6cut6,dar cdnd Dumnezeune schimbaca sf, devenimun vas slivit aqacum ii place Lui, qi mai mult lui asemenea Hristos, atunci vom putea spuneEinoi ca poetul cdntirii: ,,Bine e in Domnul". Nidijduim ci qi acestnumir al revistei Adevarului vf, va fi de folos. Samdnta Poateci qi tu fugi de locul in careDomnul te-a chemat?Saupoatefugi de familie sau de alte obliga{ii. Dumnezeute urmireqte! El wea sa te ajute si treci din criviful rece spreo ,,primivari" cu a lui ,,decembrie" noi inceputuriEiun nou zel. Dumnezeusi te binecuvdnteze citind acestnumir al revistei! chiar Primivara nu-i departe,e aproape, dupi col!

l:f

Sim0nfaadwirulul - Deccmbnte 2002 4

fir,odcdrt,fi h?ilrud,
ctr ctr un ceti[ean obignuit se amesteca 9i printre pentruaauzl ce se spune mul[imi despre De asemenea el. masacrarea pruncilor aveade-afacecu altedoud faptede netigdduit setealui de s6nge9i fricade posibili rivalila tron. C6{iva anidupi acestmasacru, fiind aproape moarte, a conceput alt de lrod un plans6ngeros Ce€ndu-le con9ibrutal. naliunii se intAlneascd el ducitorilor si cu la Jericho, inchisin hipodrom, a dat i-a 9i ordinsd fie omor6liatunci c3ndva muri9i el pentru doliulnaliunii fie cAtmai ca sd mare.Dinfericire, aceasti poruncinu a fostexecutatS, ea ne relevi incd dar acestui in aniilui din odatiicaracterul om urmi. naj dintimpulnagterii Domnului lsus. Ce puteminvifa de la acestpersonaj lstoria seculard imaginea foarte biblic? primul confirmi in r6nd,cd gelozia conva pe negativd careo am cu privire lrod la duceo persoanila a comitefaptecrude dupdMatei. lrodsuferea gi criminale. adevirat din Evanghelia este Cu ,,gelozia de ciumi despre careistoricul evreu jarufei neinduplecati locuinlamorlilor; ca Josephus Flavius scris:,,seinriutdtea a estejar de foc."(CintareacAntdrilor 8:6). atunci cAndse enerva". ,'Au"" probleme Gelozia estepdntrusufletintocmaicum cu respiralia, foartedezgustitol fiind esteboalapentru trup.lrodtrebuia s5-9i' datoritimirosului insuportabil." ei deschidd inimacitre lumina lui lui al finea la pozilia de Tmpirat pentru scdpade toli microbii Dumnezeu a iudeilotun titlucarei-afostdat de geloziei urii. gi Senatul Roman luatoatemisurile 9i in al doileardnd,este.deosebit de pentru o pistra.inainte necesare a de important ne smerimin fala Celuice si masacrarea copiilor, 9i-aomorAt el solia esteRegeal regilorgi si-L acceptiimca impreunicu doifii ai sdi carepdreau fi a fiindHristos. a avut ideeacorecti de lrod compromilitori. scriitor, Macrobius, Un gdsirdspunsurile, ceeaceJ frdminta la a carea auzito relatare cumci printre copi- in Biblie. adunat preofii maide pe cei ,"A pe ii din Beteleem carea poruncit sd-i seamd pe cirturariinorodului, c6u9i omoare aflatgi unuldinfii sau nepo{ii tat sd aflede la ei undetrebuia 9ia s-a sd Se lui lrod,a scris:,,Este binesi fi porcul nascdHristosul." mai (Matei 2:4\.in oricecaz, fiul luidec6t lui." degigtiacd impiratul's-a ndscut pe Intrigile instrucliunile ipocrite care Hristosul, 9i poporului va ,,care fi Pdstorul le-adat magilor partedin aceeagi fac ca(versetul totugi a incerMeulsrael" 6), el tegorie ingelStoriile mai cu descrise sus. catsi-L distrugipe acestHristos, loc in Josephus spuneci uneorilrodse imbrd- si i se supund. Apel6nd Biblie, nu a la el de HowardBean Careestepersonajul grupultiu sau preferat atuncicdndvinevorba biblic despre Nagterea Domnului? EsteMariapuri, discretS, supusd lui gi voii Dumnezeu? Suntrnagii inlelepfi, curajogi gi deschigi pentru fi indrumali a de Dumnezeu? Simion devotiat, Este drept giTngtiinlat Duhul Sf6nt asupra de lucrurilor viitoare? Suntpistorii- smerili, ascultitori, ,,qldvind liud6ndpe 9i pentru toatecelece auziseri Dumnezeu, (Luca2:20).Estelosif- plin 9i vizuser5..." de de mil5,drept9i ascultitor mesajele divine? Sauestelrod?

'

atott&aluf Duanhtu2001 Sennngo
32

,?6

Alexandru luato sabie avutdelocintentii bune. dintr-o dat5, a din in altreilea rind, ipocrizia poate se mina unuisoldat s-aaruncat asupra 9i prietenului Cu toate nu avea inviluiin limbajul religios dorinta falsd sdu. cd 9i pe Dupdce lroda intenlia de a neinchina Domnului. dec6t a-lsperia generalul de auzitcd loculundes-andscut Pruncul era beat,l-alintitcu sabia, omorindu-gi astfel prietenul copildrie. Betleem, trimispe magiin cetatea lui i-a din David, de in urmamdniei a avutmulte lui rugdndu-i: ,,Duceli-vi cercetali cu de-aminuntul Prunc: c6ndll remugcdri. Coplegit vinovd{ie, despre de 9i gtire, si vin Alexandru incercat se sinucidS vefigdsi, dali-mi miede ca a sd cu 9i gieusd mdinchin (Matei Lui." 2:8b). aceeagi sabie, oamenii l-auoprit. lui dar estein contrast cu Multe azdcutbolnav pat,strigdnzile O mascdreligioasi la prietenul ocirdndu-se sineca pe realitatea interior doaracoperi din du-gi 9i 9i printr-o fiindun criminal. lucru. ilustrimaceasta acest Si Alexandru Marea cel gtiin{ifici: gi relatare cdndarheologii gdsit cucerit au multe orage multe dar nu !iri, propria fiin!5. lmp'dratului Tutankhamen, au controla sa Pe , morm6ntul 9i-aputut $ deschis in sicriul au gdsitaltul interior. buni dreptate, Biblia avertizeazd ne cu 9i pe celde-al privire m6nie. L-audeschis la doilea, careera acoperit aur9i au gisit un al treilea cu in alcincilea rind, violenta impotriva sicriu. copiilor o maretragedie. "a trieste lrod pe in celde-al treilea sicriu un at era missi omoare to{ipruncii parte de jos,care patrulea, fdcutdinaurcurat. Trupul bdrbdteascd, la doianiin de giin faraonului in al patrulea era sicriu, erauin Betleem toate imprejurimile pe infSgurat intr-opdnzd aur cu o mascd lui,potrivit vremea, careo aflase de cu insdatunci (Matei auritipe fa{d. a intocmai la magi." c6ndtrupul de 2:16). ' gi zb6rcit. fostdezvelit, tare era Masacrul acestor copii Betleem, din probabil sausute,a fosto Fiecd incercdm ascundem via!5 numdrdnd sd o zeci in spiritualS moartisauorice altceva, atrocitatetimpurilor a Vechi. privim o la Si - avortul pe sicrie aurpentru impresiona al{ii, atrocitate timpurile de a din moderne frumuselea afari nu schimbiabsenta in America din 1973 p3ni acums-au de 9i vie[ii interior. din comis de milioane avorturi. de 36 Este de In al patrulea r6nd, griji si nu te ai treiorimaimultdec6t numdrul adul{ilor, minii!lrodera,,mdniat fo_arte (verse- adolescentilor tare" sau 9i copiilor'(ndscu{inu) din A iare au fostomor6!de germaniinazigti q1|;tuJ16),gia fdcutcevaiegit comun. poruncit to{icopiii parte ca de birbdteascd (12milioane). in ultima lar deca<ii, 9i ca 'de.la jos'sdfieomor6{i. ddiarii'in Felul in lrodin Palestina,inceput a omorirea nou, carelroda acfionat ilustreazi adevirul in din Joshep .ndscu{ilorspitalele America. urmdtoarei nu afirmalii: fi teoria care eticilor ;,Nimeni poate in Fletcher a popularizat gi timp acelagi responsabil mdnios." situa{ionale citat: a fost bineca sd ,,Este gi Mdnia uraau ficut o combina{ie descriem infanticidul 9i un avortpostca ucigitoare lrod.Dargi mAnia priete- natal." in in niepoate la fel de ucigitoare. alt fi Un in al gaselea rdnd,lroda murit un ca puternic Orientul pentru conducdtor din Mijlociu, om nepregitit vegnicie. impiratul pe carea incercat uciddesteacum Alexandru Mare, avutun prieten cel a si-l apropiat copilSrie apoia devenit Judecdtorul din care siu. generalin armata Prietenul se sa. sdu Din Companionsde HawardBean LightPublications, @ 2000 Christian Inc. gi imbdtase incepuse r6di de impirat sd Virginia, Hariisonburg, USA in fataoamenilor Orbit mdnie lui. de Tipdrit5 pemisiune. cu
in 3:5) ,,lnerede-te Domrutldin toatdinimata, Si nu te bizuipe inlelepciunea (lPrut, ta." 33

Rubrica Editorului

,,Ci, fiindcii Dtmnaan ne-a gdsit wednici sd ne ineredinleze Evanghelia, cduldm sd vorbim afo ca sd placem nu oamenilor, ci lui Dumneeu, care ne cerceteazil inima," I Tes. 2:4

Sarbatorind na$terea unui copil
de Alvin Mast Ce Copilul s-andLscut! marebucurie! Am aEteptat de mult aceasta atit feti!6, iar fost acum 30 de acum a venit. Aceastaa ani in urm6, iar aceafeti{a esteacum un adult cu proprii ei copii. Ea estetot atdt de prefioasi pentru noi acumpe cdt era cind s-aniscut. Copiii ei (nepoliinogtri)sunt la fel de preliogi pentru noi. Unul din motivelepentrucare copilul a fost agao incdntarepentrunoi estefaptul care se ci el s-aniscut unor persoane tJr uiubeau reciproc.Pirea cd aruncicdnd copilul s-a niscut, el ne-aunit mai mult. Nu tofi copiii sunt dorifi; nu toli copiii au parinfi care se iubesc.Unii copii se nascia rezloltat poftei dintre doua al persoane.care se cunosc abia unul pe altul. Aceasta, bineinfeles, un caznefericit este Ei in nici un fel nu se reflecti in caracterul copilului. Acest copil esteinocentqi este tot atdt de pre{iospentruDumnezeuca gi orice alt copil. Pe cdt de preliosa fost copilul.nostru, ma gdndesc un alt copil carea fost la chiar mai prefios.Mama sa, Maria, a fost fecioari, posibil foarte tdnirl,logodita cu Iosif, qi ea aqtepta copil. Potrivit un obiceiuluieweiescdin aceavreme, pe logodnaera tot atdt de unif,icatoare cdt estecdsitoria astdz| Dupi logodn6, probabil ci Maria a continuatsa traiascd cu pirinfii ei Ei Iosif cu pnrin{ii lui. in timpul logodneiera obiqnuitpentru logodnic sa-qipregateascicasaqi alte detalii pentru acel mare momentc6nd iEi va aducelogodnicain casasa. Acel timp dintre logodndqi casitoria propriu-zisaputeavaria in lungime. Era un timp foarte serios.Cuplul era devotat unul altuia qi doar scriereaunui divor! putearupe inlelegerea. era aEade ugor Nu sd se desfaci logodna.Curvia era unul dintre motiveleanularii ei. inainte de consumarea cisitoriei. Iosif a aflat de sarcinaMariei. El era un om drept Ei nu doreasd o facd pe ea un exemplupublic. Astfel, el a hotarit si anulezelogodna.Nu ii stateabine Mariei si aibi un copil la doar cdtevaluni dupi cisatorie.Iosifera necajitde aceste

,,Glasulcelui ce striga fn pustie: ,,Pregatili calea Domnului, netezifi-Ic,irarile." (Marc.l:3)

3

circumstanfe. Cum puteaMaria, ceape in Hristos avemdreptul la ce estemai careel o iubea,sa-i facaaqaceva? bun.Dar esteacel,,celmai bun" pe care Aceastaera intr-adevir rezultatul Isusil exemplifica. Mulli creqtinise imoralitalii. concentreazd mult pe daruri decdtpe mai in timp ce Iosif se gAndea aceste la Datatoruldarurilor. lucruri, un inger i s-a ardtatqi i-a explicat Ma intreb cum ar puteamulfi creqtini situaliaMariei. Maria a zamislit.de la astitzisa audaingerul ca qi Iosif si sa fie Duhul Sfhnt,Ei ingerul a zis: ,,Eava naste mulqumili.Cum ar puteamulte femei azi un Fiu, gi-i vei punenumeleIsus,pentru si se calificesa zimisleascipe cd El va mdntui pe poporul Lui de Mdntuitorul?Multe cimine incep astizi picatelesale!" Ce mesajincurajator! cu bucurieqi placere minte.Preades, in Copilul s-a n6scutintr-o controversd:, atuncicdndun cuplu se casitoreEte, cei qi dar a fost crescutgi educatin dragoste a doi dorescsa aibapartealor de pldcere devenitun Fiu ascultitor. El inaintede a aveacopii. l --/ a fdcutbine,dar a devenit Apoi, atuncicAndei au pentru mulfi un dugman copii, ei planificasa aiba pentru ci S-a declarata fi doar c61iva astfel incAt sa Fiul lui Dumnezeu. Astfel, nu trebuiasci si sacrifice mdinilerele L-au luat qi preamulti plicere. L-au rastignit. Daca sarbatoreqti Accentul povestirii reale Craciunul,amintegte-fi ci ,'Dr i a lui Isusnu sti aqade mult povestirea adevdratd a [i ;, / n-a crmoscuto, Fr Craciunuluinu stain iesle, pe nagterea cdt pe Sa, pfuicecaa f scopulviefii qi morfii Sale. ci pe cruce.Gdndeqte-te la nlscutunfiu $ieli-a Chiar si necrestinii mamalui Isuscareqi-a pru numcleIsus." sirbitoresc Craciunul. lvlaiei l:25 vazut fiul murind incet de o Multi crestinivor citi moartecrudasi nemiloasi. Criciunului", cunoscAnd foarte Gdndeste-te toatbdurereadin inima de la ,,Povestea pulin Persoana pe acel deal din afaraIerusalimului.Pavel despre careei citesc. Pentrumajoritatea oamenilor lume, din a zis: ,,Eumor zilnic.'.Aceasta este Criciunul nu este,,IsusHristosqi El adevirataviafacregtini. Acestaestedarul 1 , ---/ ristignit", ci esteIsus,dititorul tuturor dat nou6.indriznim sd murim astfel incdt lucrurilor, carene fac pe noi si ne sim{im sdputemtrii veEnic. bine. Preamul{i creqtiniil vad pe Isus Da, noi am fost cuprinqide emo{ie doar ca pe un MAntuitor care-i salveaza de cdnds-aniscut primul nostrucopil, dar iad. tot aEa fost EiMaria. Dragulnostrucopil a Isusesteditatorul vie{ii din belqug. nu a trebuit sd moari de o moartecruda Daci noi suntemin Hristos, noi avem pentrual1ii,dar copilul Mariei, da. Copilul potenlialulde a fi tot ceeace Dumnezeu ei a murit pentruca noi si putem trai wea. Prin,,via{ddin belqug",inlelegem veEnic. Acestaestecel mai maredar dintre belEugul sfin{eniei, belqugul rabdarii, toate.in acest timp cdndsdrbdtoregti indelungaribdare, bldndefea, prelioasi a Copilului, prezintd-L bucuria, nagterea paceaetc. Dar pentru preamulli oameni cuiva. Spr.rne altora despredragostea lui inseamnibogA{iiqi bunuri lumeqti. Hristos. belEug

#

SamdnlaAdevarului - Decembrie 2005 4

(Luca 19:10) Isus a venit pentru poporul Israef o na{iune aleasi cu care Dumnezeu a incheiat un legdmdnt. Dar vai ce dezamdgire!,,A venit la ai Sii, 9i ai Sdi nu L-au primit." (Ioan 1:ll) lmagineazd-fi cd te-ai duce in vizit6 la un prieten bun, ca si observi cb datoritd unei nednlelegerii1i intoarce spatelegi-1iinchide uga in fa!d. Or, imagineazd-fi durerea unei solii care aaflatcd soful o ingeal[ qi pllnuiegte s6 divorlezeiar apoi si se cisdtoreascd altd cu femeie. CAnd a venit Isus la poporul Israel a sim{it durereaacesteirespingeri.El a fost qi ,,Dispreguit plrisit de oameni,om al durerii qi obignuitcu suferinfa."(Isaia 53:3a) Cu toateacestea toli L-au respins. fost nu Au oameni ca Zacheu,care ,,s-asuit intr-un dud" ca s5-L vadd gi s6-L primeasdpe Isus.A fost unul ca Bartirneu care a strigat: ,,Isuse,Fiul lui David, ai milS de mine!"gi imediat a auzit cuvintele binecuvdntate:,,Du-te, credinla ta te-a mdntuit." indat6 orbul gi-a cdpdtal vederea."(Vezi Marcu 10:47:52),,Dar tuturor celor ce L-au primit, adicd celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sd se fac6 copii ai lui Dumnezeu."(Ioan l:12) Aceastaeste ceamai frumoasi vestea mdntuirii: noi avem putereagi dreptul s6-L primim qi sd devenim fii 9i fiice ale Preaiubitului Tatd. Indiferent cine egti, evreu sau dintre neamuri, pofi s6-L primeqtipe Cel ce al{ii L-au respins: po{i s5-L chemicdndtrecepe lAngdtine; poli veni la Cel carea venit pentru noi. ,,Tot ce-Mi di Tatdl, va ajunge la Mine; gi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afard."(Ioan 6:37) Isus a venit ca sd avem parte de har Si adevdr.,,$iCuvdntulS-a frcut trup, gi a locuit printre noi, plin de har gi de adevdr.$i noi am privit slavaLui, o slavdintocmai ca slava singurului nbscutdin Tatil. Cdci Legeaa fost datdprin Moise, dar harul qi adevirul au venit prin IsusHristos."(Ioan 1:14,17)Dumnezeu gi-a ardtat harul qi adevdrul gi-n Vechiul Testament,dar Isus a adusun har qi un adevdr mult mai bogat qi mai pltrunzitor decdt cel descris in vechime. Harul gi adevSrularitat prin Fiul lui Dumnezeu l-a captivat pe om mai mult dec6t harul qi adevdruldescrisprin Strminta adevtrrului . Decembrie 2008

I

i

cuvinte. ,,Dar c6nd a venit implinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Siu." (Galateni 4:4a) in realitate Dumnezeu a trebuit sd arate poporului Siu Legea Lui, neprihdnirea qi sfin{enia Lui inainte ca ei sd poatd gusta din harul gi adevdrul Lui. Pentru ci lsus a venit, noi suntem chemafi s5 proclamdm harul qi adevdrul Lui, cu mult mai mult decdt cei care numai auziseri profe{iile despre venirea Lui. (vezi Matei 5) Isus s venit ca sd invele. ,,Noroadele au r6mas uimite de invdfbtura Lui; cdci El ii invdla ca unul care avea putere, nu cum ii invSlau clrturarii lor." (Matei 7:28b-29) ,,$i toli 1l vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, careiegeaudin gura Lui." (Luca 4:22a)El singur a spus:,,cuvintele, care vi pe le-amspusEu, suntduh qi viafd." (Ioan 6:63b) InvS!5furalui Isus a ar,ut autoritate, bunitate, a fost plin[ de via!6 9i duh. invdldtura Lui a intrecut orice alti inv6!5turd de dinainte. ,,Dupd ce a vorbit in vechime p[rinfilor nogtri prin prooroci, in multe r6nduri qi in multe chipuri, Dumnezeu, la sfdrgitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul." (Evrei 1:l-2a) Cuvintele Lui pdtrund, provoacd gi mdng6ie inimele noastregi astdzi. Isus a venit pentru ca noi sd avem vialit din plin, inbelsugatd, veSnicd.,,Ho{ul vine nu decAtsE fure, sd injunghie qi sd prdp6deasc6. Eu am venit ca oile sd aibS via![, qi s-o aibi din belgug."(Ioan 10:10)A avea via!5 din begug nu inseamnSneapirat cd avem pe bogefile gi popularitatea care o vrea firea, dar Domnul Isus ne-a dat scop gi implinire in qi viala pdmAnteascd bucuria vegnicl in via{a cereasc6. Isus a venit ca noi sd celebrdm nastereaSi viala LuL Domnul Isus a venit in via{a mea, in smereniegi dragoste.Isus a venit si md cheme,gi s[ md mAntuiascd, md facdcopilul sb S[u. El mi inva{i adev5rulqi harul Sdu,ca sd trdiesco via!5 din belqug.Mi bucur cd a venit Isus. El a venit pentru mine gi pentru tine. Facevreo diferen{i venirealui pentrutine?Ai auzit tu glasul Lui? L-ai primit in inima ta? Isus a venit, te bucuri fu de lucrul acesta?

t

,Cdci suntemin clipa cdndjudecata std sd fnceapdde la casalui Dumnezeu. daca $i tncepecu noi, care vafi ffirSitul celar ce nu " ascultdde Evanghelialui Dumnezeu? I Petru 17 4:

RunmcA

fi
U

RTIn{JI

$edpat de frenenle!
efortul necesarunei astfel de intreprinderi, mi-am pus intrebarea cum de au reugits[ le A sosit din nou acea perioad[ a anului! ridice chiar atdtde sus.Tot c6l5ratulacelape Se termin[ proviziile r[mase de la ultima scardgi urcatul pe acoperigera o treabdde vacantdgi se intri in freneziapregltirilor cdteva zile. de Crdciun. Spunem cd este sirbltoarea Cr[ciunul. El semnific[ Nagterea lui Nagteriilui Isus,dar preade multe ori e doar Hristos- cel pulin agazicem noi. Dar ce freneziaCrf,ciunului!De fapt, cam astae in are aface toati aceastlfreneziecu nagterea ceamai mare parte semnificafia datl de noi Lui? acestei slrbdtori. M[ bucur c[ n-avemreguli in biserici ce Adesea m[ aflu l6ngd alte persoanein sd ne impingd cdtretot acestbalamuc!Oh, aceasti frenezie - ca de exemplu intr-un agface-ode indatl daci aqgisi niqteversete magazin- gi aud la boxe ,,Mog Criciun cu in in Noul Testament care si ne sfbtuiascf, pletedalbe",urmat de ,,Departe-ntr-o iesle". privinfa asta. M-ag alSturavoios freneziei Apoi mai e gi vecinul care anul trecut s-a dac[ Isus qi-ar fi invdlat ucenicii in odaia preg[tit ,,la maxim". Toat6casaqi veranda de sus sd facd toate asteain amintireazilei erauconturatecu un girag de lumini. Pdn6 nagteriiSale.insi nu cunoscnici mlcar un gi stdlpii verandei erau lumina{i. Arbugtii singurversetcares[ susfinl ideeaaceasta. din faja casei qi pomii de pe stradd erau Acesta este timpul cdnd cultura in care in ,,imbrdcafi" luminS.Iar un baston-acadea am crescut se manifestdprin frenezia de roquimens,avdndvreo cinci metri indl{ime, dominapeisajul.Ce mi-a atrasmie atenfia Cr[ciun. incepdndinc[ din var6, negustorii provizii pentruun sezonde profituri au fost doud ghirlande de lumini ce erau iqi fac peste 30 de sprijinite cumvala vreo zecemetri deasupra consistente.Temperaturi de gradeafar[ nu impiedicdcu nimic expunerea acoperigului, fiecaredin ele avdndcam 100 de luminite. Amuzdndu-md timpul gi de felicitdrilor de Cr[ciun induntru. Scrisorile de de SimonSchrock
"Ducegi-vi de cercetaticu de-aminuntul desprePrunc." (Matei 2:8b)

5

promotionale anunld cd e momentul de a ,,puile bani la ciorap". Supermarketurile sunt pline de oameni in c[utarea ofertelor speciale. Companiileemitentede cd4i de credit anun!6pomposcd plata nu va incepe sezonului. dec6tla zecezile dupbterminarea Iar noi cei de la Choice Books (CA{ile preferate)ne gdndeamci dupd slrbdtori sl vedemo creqtere vdnzdrilor lacartea Cum a sd scapi de depresie. Multe activitdli sunt necesare pentru petrecerilor, participapregdtireplanificarea : rea la anumite programe, o mullime de concerte, drame, scene de teatru, toate trebuie sd incap[ in programul nostru deja aglomerat. gi, au asteacevain comun cu Ei Nagterea Hristos? lui Sunt eu total impotriva Criciunului? Nu chiar! Copil fiind, fratelemeu cel mai mare spunea poateCriciunul ar trebui sdfie ca cd Ziua Recunoqtinfei, cdndmergemla amiazd la bisericd,apoi venim acasdqi luim cina pentruc[ nu impreund. mi-a plicut ideea, Nu doreamsd renun! la micile daruri pe carele primeam,deqieravorbadoardeo bomboan6, gi o pereche mdnugi o portocall. de Sunt pentru o reuniune de familie intrPun un timp special de aducere-aminte. felicitdrileprimite pe un girag ?n cea mai des frecventatl parte a casei.N-am nimic impotrivi sEbinecuvAnt[mmasacu bucate alese. Sustin traditiede familiecaresdlase o o amintirebuni pentruanii viitori. Da, vreau sd merg la programulgcolaral nepoliloq sd participla noaptea colinde?ncomunitate, de organizatd bisericl, qi la cina special5 de de gi la locul de muncd.Numai atdtea dejapare aglomerat. imi permitefisd numescacesta un,,Criciun cu moderafie?" Suntingrijoratcdndceicesepretinducenici ai lui Hristos alunecdtreptatin freneziacu carelumeaslrb[toregte Criciunul.Md doare sufletul cdnd vld familii in care p[rinfii, acum trecufi la Domnul, erau adepfii unui Criciun simplu, iar genera{ia urm[toare

pare sd adoptestilul celor ce-i inconjoard. Lumineazb casa cu lumdniri, zorzoane qi pomi, intocmai ca lumea din jur. Ei au dat viala simpli a pbrinfilor lor pe podoabele culturii seculare. Cu ani inurmd, am scrisun articol intitulat pe ,,Las6-i plgdni s[ distrugdpomri"(Calvary Messenge4 1976). acumv6dlucrurile dec. $i la fel. Nu gdsesc un indiciuin Biblie care nici pe s6-i sfbtuiascd urmagii lui Hristos sd taie pomi gi s[-i aducd casi, pentruca apoi s[-i in impodobeascd amintirea in NagteriiSale. Ieremia ne-a avertizat'. ,,Nu vd luali dupl felul de viefuire al neamurilor."Apoi el descrie cdteva din acestefeluri: ,,C6ci Taie un obiceiurilepopoarelorsunt degarte. lemndin pddure; m6nameqterului lucreazd il ilimpodobeqtecu argintqi aur,qi cu securea; ca ei il lintuiesccu cuie qi ciocane, sd nu se clatine."(VeziIeremia10:2-4) Dejaaproape c6 audreplica:El nu se refereaaici la pomul de Crdciun. Posibil. Totuqi, principiul r[mdne acelagi. Pomul de Crdciun n-are fundamentbiblic. O astfel de degertdciune vine din obiceiurile culturii populare. incearci sd Chiar gi agains6, credincioqii pomul cu decoraliuni care, ,,incregtineze" zic ei,il reprezintl pe Hristos. Iar ingeliciunea consti in faptul cd societatea noastrb se consider[nicicum nu pdgdnd.Mulli americaniconsideri inc[ ci Americaesteo lard gi o naliunecreqtind. $i America nu e o atunci ce spunem? dacd Cd lui taftpbgdnd.avertismentul Ieremianu ne privegte? Dacdaducem discufie in uneledin acesteobiceiuri degartevom atragereaclii similare cu cele ale liderilor religiogi din vremealui Isus,c6ndEl a declarat vine ci de la Tatbl. Haide{i sd recunoagtem aceastIculturd c5 ,,cregtindamericand"nu este aceeagicu lui chemarea Hristos la ucenicie.Aceasta o chemarela lepddarezilnic6.de toate este dorinlele sinelui qi la identificarecu El. Este o chemarela a ne aducetrupurile ca

1

u

Strmfln(a adevirului . Decembrie 2008

T

o jertf6 sfdntdinaintea Lui. Cred cd esteo chemare la suferinld pentru cauza Lui, o cildicicd chemarecu mult dincolo de starea a culturii cregtineamericane.Ea este cel mai bine infeleas[ in urmltorul fel: ,,Iegi1i din mijlocul lor, qi despir"tili-vdde ei, zice gi Domnul;nuv[ atinge{i ce estenecurat, de vI voi primi. Eu vd voi fi Tatd,gi voi imi veli fi fii qi fiice,ziceDomnulCelAtoputernic." (2 Cor.6:17-18) Dup[ cum am spus,mi declarin favoarea unui Crlciun moderat qi a unor tradilii familiale speciale care s[ lase in urml amintiri frumoase. Totodatd, sunt pentru experimentarea unei eliberdri de sub robia culturii seculare.Libertate de sub tradiliile acesteilumi. Libertateade a nu fi obligat s[ petreczile intregi decordndgi impodobind, apoi alte zile pentruca s[ daujos totul. Creqtinii se bucurd c[ au fost eliberali de sublegeaceremoniald Vechiului a Testament.

Ne bucurdmcd nu mai trebuies[ practic[m ritualurile gi ceremoniile Noul Testament ei. ne inva{d:,,R5m6ne{i tari, gi nu vd plecafi dar iar69i jugul robiei."(Gal.5:1) sub Degi am fost eliberafi de sub lege, avem tendinfasi ne l6s[m atragidin nou in robia cI obiceiurilor lumegti. Sunt recunoscdtor trdiescintr-o weme a harului lui Dumnezeu 9i a libertilii de subceremoniilelegii. Isus a gi spus:,,Vefi cunoa$te adevdrul, adev[ru]vi vafaceslobozi."(Ioan8:32) Isus este adevf,rul. Mi declar total in favoarea experimentlrii unei relafii cu Hristos care s[-mi d[ruiascd adevdrata libertate de obiceiurile degarteale acestei lumi gi de freneziaCrdciunuluice nu aduce cinsteDomnului Isus.
Din CalvaryMessenger Tradus Sifolosit cupermisiune.

Hristosul Crlciunului
de Milton C. Cook Afla1i din nou inaintea sdrbdtorilor de Crdciun, ne intrebdm meditativ cine sau ce va fi punctul central al acestora. Este atAt de ugor si-L pierzi din vedere pe Hristos ?nmijlocul manifestdrilorlumegti din aceastdperioadd a anului! Aceasta a devenit tot mai mult o sdrbltoare secular5, graviteazdin jurul dorinlelor ce gi pldcerilor oamenilor care n-au nici un interes spiritual. Sdrbdtoareaaceastaa fost transformatd de lume intr-o ocazie de satisfacere dorinlelor fireqti, frrd a a recunoaqte mesajul adevdratal venirii lui Hristos. Pentrumul1i,Hristos ar puteafi scoscu desdvdrqire cadru,pentrucb ei oricum din ar continuasi sdrbdtoreascd de obicei. ca Ei nu vdd nici o legdturd intre Hristos gi aceast[ zi. Lumea din jur gdsegteugor zi sd foloseascd aceastd pentru scopurile sale.Aceastan-ar trebui sI ne mire, din moment ce Satan s-a prefbcut mereu intr-un inger de lumini - un fals, o imitatie. Pe el nu-l mustrb congtiin{asd apard. drept oricine altcineva decdt este in realitate. Dacd ar apdrea hidogenia in lui adevdratd,lumea l-ar respinge. insS in infbliqarea lui falsd qi cu revendicdrile contrafdcute,el reuqegtes[-i convingd pe oameni sd-l asculte. $i-a inceput activitatea in grddina Eden qi a continuat in acelagistil pdnd azi. Nu-i mare lucru sd transforme sirbitoarea Crdciunului dintr-o recunoagtere planului divin de a mdntuire a omenirii intr-un festival al

"Ducegi-vi de cercetalicu de-aminuntul desprePrunc." (Matei 2:8b)

7

satisfacerii sine. de Crdciunul, a$a cum e el sdrbdtorit de obicei, a devenit un timp pentru petreceri, cadouri, imbuibare gi rdsfrf. Chiar qi pentru cregtini, Crdciunul poate deveni un timp aglomerat,apdsdtor, pregdtit mese de de intinse, de organizatpetreceri, cumpdrat prea multe daruri, dupd care te simfi prea istovit pentru ca sd te mai bucuri de ceva. Umilinfa lui Hristos nu sepoate?nffevedea acolo unde igi face loc nevoia putemicd de a-i dep[gi pe allii intr-un show al etaldrii. Mesajul Criciunului are dou6 falete. Una este dragostealui Dumnezeu ardtatd prin ddruirea singurului Sdu Fiu. Aceastd dragostedevine pe deplin cunoscutddoar cdnd Pruncul din iesle ajunge sd fie pus in mormdnt, dupd^o moarte crud6 pe Invierii. Dragostealui cruce, in agteptarea Dumnezeu a fost ardtatdprin faptul cdL-a dat pe Fiul Sdu - singurajertft careputea gterge pbcateleoamenilor. A doua fapta a Crdciunului este p[cdtogeniaomului. Omul esteun picdtos fard speranfd sau remediu in propria fiinfd. Dacd n-ar fi existat certitudinea faptelor qi a naturii pScitoasea omului, n-ar fi fost nici un motiv ca Dumnezeu s[ goleasc[ visteria cerului pentru ca sd se ingrijeascd de mAntuireaacestuia. Acestapoatefi motiwl pentru care mulli privesc sdrbdtoarea ca aceasta pe un timp al necumpdtdrii,mai ales in ce privegte bdutura.Aceastale intunecdmintea,ca sd nu aibd timp sd reflecte la starealor real6 inaintea Domnului. Dacd mintea este imbibatl cu b[utur[, oamenii sepot am6gi singuri crez0nd cd ei, de fapt, nu petrec, ci se inchin6. Imbuibarea cu mincare. bluturd sau distrac{ii esteo scuz[ qubredd pentru inchinarea datorat6Mdntuitorului. Ca gi cregtini, trebuie s[ avem grijd de felul in care sdrbitorim. Dacd refinem motivul sdrbbtorii, atunci trebuie sd fim 2008 Simfln{a adevirului . Decembrie

atenfi s[ nu ne comportdm la fel ca lumea din jur. Cdnd devenim mai preocupali de pomul de Crbciun, de cadouri scumpe, mese somptuoase gi de buna noastrd dispozi{ie, am adoptat deja modelul lumescde sdrbdtorire. Acestatrebuie sdfie un timp c0nd sd meditdm in primul rind la dragostealui Dumnezeu gi la dovada acelei dragoste,eviden(iatd prin ddruirea Fiului Sdu. Trebuie s[ ne facem timp sd infelegemcd a existatun motiv pentru care Fiul a fost trimis. N-a fost nevoia Lui, ci a noastrdcareL-a impins spre o astfel de jertfE. De indatd ce privim sdrbdtoarea din perspectivd,vom qti mai bine gi aceastd "1.' cum trebuies-o celebrdm. in mod cert, o mare parte din ce aceasta trebuie sd se ?nseamnd sdrbdtoarea asuprafamiliilor noastre.Ea concentreze oferb un timp minunat de pdrtdqie cu cei dragi qi se poate transforma intr-un timp c6nd adevdrurile Evangheliei ar putea fi reamintite gi insuflate din nou familiei. Este un timp in care ne putem bucura in pdrtdqie cu frafii nogtri de credinfd. Am putea rdspdndimesajul acestei sdrb[tori prin cdntare gi pdrt[gie, mai ales cu cei ce nu pot r[spunde in acelagifel. Poate fi un timp cdnd s6-i invdfbm pe copii cum

;:f#:'5'

qi ei nu cumsdadune sd o,/

Sdrbltorirea unui Crdciun cregtin poate insemna o schimbarein stilul de viaf[. Inleleg6nd esenfa ei, putem sd o sdrbdtorim ?ntr-un mod adecvat cu darul lui Dumnezeu gi cu adevdrata naturd a omului. Aceasta inseamndcd trebuie sd gdsim modalitdli de a-L pune pe Hristos, gi nu pe noi, in centrul sdrbdtorii. s[-gi Sdrbdtorifericite! Fie ca acestea aibd esenlain dragostealui Dumnezeu gi in moartea, ingroparea qi invierea Fiului Siu!
TradusSifolosit cu permisiunea autorului.

pline defarmec imi clocotesetn ,,Cuvinte inimd, Si zic: ,,Lucrareameade laudd este pentru imparatul!" Capana unui scriitor iscusit sa-mifielimba!" Ps.45:l

RunRrcA

ENTTSffi
zi In fiecare din anul7:009
de James K. Nolt Iatd-ne in noul an! Soarelegi luna respecti din nou ponmca primitd de la Dumnezeu la Creatie: ,,sd despartd ziua de noapte" gi ,,sd fie niqte sernnecare sd arate wemurile, zilele gi anii" (Gen. 1:14).Domnul ne oferi un mare cadou numit anul 2009 compus din 365 de cadouri mai mici. Avem obiectivegiprioritSli anuale,sezoniere gi slptdm6nale,iar lucrul acestaesteunul bun. mai unitatea Totugi,Biblia vorbegte mult despre de timp numiti zi decdtdesprecelelalte.Cum vom folosi zilele anului 2009? Care sunt lucrurile cele mai importantepe caretrebuie s5 le infbptuim in fiecarezi? gi ,jnfiecare zi Te voi binecuvdnta, voi lSuda NumeleTduin veci deveci." (Ps.145:2) Oricdte gi angajamente planuri ne-amfbcut pentru anul in curs, acest revigorant obiectiv zilnic este primordial. in zile de belgugqi in zile denecaz, Domnul merite sE fie ldudat! Mi se intdmpld uneori ca primul gdndpe care-l am atuncicdnd pe mI trezescsi nu fie cel de a-L binecuvAnta Domnul, ci acelade a mI gdndi la problemele, dezamdgiile gi frustrdrile vie{ii. insi, atunci cdnd incep ziua cu un g6nd de recunogtin{i, gisesc tiria necesard pentru aface fali, cu bine provocirilor vie{ii.,,Bine cuvdnteazd, ete, sufl pe Domnul, gi nu uita nici una din binefacerile Lui!" (Ps.103:2) .-Pdineanoastrd cea de toate zilele di-ne-o pe noud astdzi."(Mat. 6:ll) il binecuvdntdm Dumnezeu, dar in acelagitimp trebuie si ne rugdm gi pentru nevoile noastre.Md voi ruga pentru ,,p6ineacea de toate zilele" de multe ori in anul 2009, nu doar din obignuinti, ci pentru cd recunoscsincercd numai Dumnezeu poate da soare gi ploaie la timp ca recolta s[ fie bogatS.Isus a spus ,pAinea noastr6" gi nu ,,a mea". Trebuie sd fim preocupafi nu doar de binele nostru, ci gi de al altora.Acceptarea ,,pdinii de toate zilele" cu disponibilitateade a o imp5(i cu allii contrasteazicu stilul de viali al bogatului care ,,in fiecare zi duceao viali plin6 de veselie qi strdlucire", ignordndu-l pe Lazdr, cerqetorulsirac Ai bolnav care stitea la poartalui (Luca 16:19,20). ,,Iudeii aceqtia aveau o inimd mai aleasi decdtcei din Tesalonic. primit Cuvdntul cu Au gi cercetauScripturile in fiecarezi, toati rdvna ca sdvadddacdce li sespunea, esteaqa."(Fapt. l7:ll) P6ineafizicd nu ne folosegte nimic la pdnd ce nu o lubm cu mdna gi o bdgim in gurS; tot astfel, pdinea spirituali nu ne poate ajuta dacd nu o citim gi nu o acceptim la nivelul inimii. Credinciogii din Berea au exemplificat nevoiade a studiazilnic Cuvantullui Drunnezeu 3

c

"Lumina lumineazi in intuneric, $i intunericul n-a biruit-o." (Ioan 1:5)

pentru a discerneadevSrulgi pentrua-l impliru. ..De unde ai citit astdzidin Biblie?" md intreba ocazional un coleg de lucru cu ani in urm6. intrebarea a fost excelentd gi m-a indemnat sd-i impdrtiqesc gdndurile pe care Domnul mi le dddusein ziua respectivd.Iar cdnd anumite imprejurbri mb impiedicau sd citesc Biblia de dimineafi, eram nevoit si recunosc ci ,,s6risem"pestemicul dejun spiritual. ,,Ci indemnali-v6 unii pe allii tn fiecare pentru ca zi, cdtil vreme se zice: <<Astdzil>, nici unul din voi sd nu se impietreascdprin pdcatului." (Evrei 3:13) Nimeni ingeldciunea nu va supraviefui spiritual pe cont propriu. Avem nevoie de incurajlrile altora gi trebuie sd cregtem spiritual pentru a-i putea incuraja pe al1ii. Lipsa unei incuraj[ri reciproce este pdcatulne va inqela. dezastruoasd: ,,Dacdvoieqtecineva si vini dupi Mine, sd se lepedede sine,sb-giia cruceatnfiecare zi gi si Mi urmeze." (Luca 9:23) Uneori dorim s6-L slujim pe Dumnezeu doar c6nd ne convine noud sau numai in anumite privinle. in locul lepdd6riide sinezilnice, ampregdtimai degrabd un timp de slujire in care ,,sI ne consum[m" minutele pentru Dumnezeuqi apoi sdfim liberi sd ne vedem de interesele noastre egoiste. Totuqi, a-L urma pe Isus Hristos in mijlocul unei lumi care il ignor6, il dispreluiegteqi il inseamnda purta o crucein fiecare batjocoregte zi. Ne purtdm cruceanu pentru a fi ristigni,ti pe ea, pentru cd Isus Hristos a fost jertfit ,,odatd pentru totdeauna", ci pentru ca in fiecare zi sd ne aducem,,trupurile(...) ca o jertfi vie, sfrnti, pldcut6 lui Dumnezeu". Apostolul Pavel a exprimat un adevdrla fel de profund: ,infiecare zi eu sunt in primejdie de moarte." (l Cor. l5:3la) De fiecare dati c6ndpermitemputerii Duhului Sfhnt si lucreze in via{a noastr6, natura pdcdtoasdgi egoisti va fi rdstignitd. in mod normal, nu vrem si murim, ci si tr6im, si avem realizdt'., sd fim implinili qi respectali.Tr[im insl cu adevdrat doar aducdndu-neaportul la zidirea imp5raliei lui Dumnezeu gi nu incercdnd sI o clidim pe cea proprie. ,*Am fost rlstignit impreund cu Hristos, gi triiesc... dar nu mai trdiesceu, ci 2009 Sdmdn{a adevdrului. Ianuarie

Hristos triiegte in mine. $i viafa, pe care o trdiesc acum in trup, o trdiesc in credinla in Fiul lui Dumnezeu,carem-a iubit gi S-a dat pe Sine insugipentru mine." (Gal.2:20) ,,Cdci tn fiecare zi stxrt lovit, gi in toate diminelile sunt pedepsit."(Ps. 73:14) fi s-a p6rut qi lie weodatd cd eqti mereu pedepsitde Dumnezeu?Ca elevul care credecd profesorul are ceva cu el? Sper cd acestversetnu descrie atitudinea noastrdpe care o avem in general, dar sunt sigur cl vor fi in anul 2009 gi zile cdnd vom simfi mdna apdsdtoare Domnului. a El ne va indemna spre o mai mare sfinlenie gi credincioqie. Din fericire, in zilele negre avem la dispozilie o indoiti mdsurd a indurdrii divine: ,,Bun6tdtile Domnului (...) se innoiesc in fiecare dimineald. $i credinciogia Ta este atdtde mare!" (Pldn.3:22,23) voi ,uA.tunci cdntaneincetatNumele Tdu, gi zi de zi imi voi implini juruin{ele." (Ps. 61:8) Am hotlrdt sd-L urmez cu credinciogiepe Isus Hristos; am promis sd fiu un so! credincios. juruin,tein fiecare Trebuie s[-mi respectaceste zi din anul2009. Mulli nu vor ajungeniciodati eroi pentru ci au fbcut ceva nemaipomenit intr-o situalie de cizd. Dar registrul de onoare al implraliei divine esteplin de eroi care qi-au indeplinit cu credincioqieindatoririle zilnice: solia unui alcoolic care reugeqte s6-gi creasci copiii in fricd de Domnul, cregtinul curajos care il mirturisegte pe Hristos fiind prigonit gi disprefuit,c6t qi cel carefaceca pentru Domnul chiar gi cele mai mdruntelucruri dintr-o zi.

d 'a

Si in fiecare zi din anul 2009 estemomentul potrivit sb slujim Domnului. Nu vom face nimic mire! pentruEl in anii carevor veni dacd nu suntem gata si implinim lucrurile mdrunte din anul acesta.in fiecare diminea{i cdnd ne trezim vom deschide cutia unui nou cadou dinhe cele 365; iar la sfhrgitul zilei aceastd cutie se va inchide, purtdnd in ea roada bund adusdde noi saustricatd,prin atitudini, cuvinte gi fapte. Vegnicianoastrd depinde de aceasta. Sd slujim, deci, Domnuluitnfiecare zi din anul 2009t

rs :i,Ilffi;:lz t"#';:l;'il ".#:.::

dar ,,Puneli-vd in iniml gi in suflet aceste pe carevi le spun.Si le lega{i ca un cuvinte semnde aducere amintepe mdinile voastre, gi s6fie ca nigtefruntariiintre ochii vogtri." Deut1l:18 .

Rubrica

HntroR[JturJr
L

Bucuriapastorilorsafie
$l Ducurla ta. . .
E seara tArziu, e luna Decembrie. Gerul cumplit cripituri cuprinda al iernii pitrunde prin fiecare si a caselor noastre, incercind gi trupurile rl .

- Gicu Cotley

istovite de munci. Gindurile mele zboara astizi ca qi-o naluca la Betleem, pe cimpia unde a fost cintati poate cea mai frumoasi rapsodie cereasci a tuturor timpurilor. Locul acelail visez cu ochii deschi;i, cu mintea treazi, cu mAinile ridicate spre inaltul cerului ;i cu glasul tremurnnd incerc si eu si fredonez o cintare cunoscuti: "O ce veste minunati in Betleem ni se-arati, Astizi s-a niscut Cel fhr-de-nceput cum au zis proorocii..."

Intreaga mea fiin9i tri.ieste din nou extraordinar nagterii al evenimentul Domnului IsusHristos.Acel eveniment schimbatistoria a lumii, a adus sperangi gi bucurie in multe inimi. Minunea Criciunului vorbegte astizi gi despre simplitate, umilingi, dragoste diruire. ;i Vorbegte Iosif gi Maria doi oamenisimpli ca de gi noi careau fost alegisi fie piringii lui Isus. Maria ceacarea cipitat indurareinaintealui voia Domnului in viaga Dumnezeua acceptat ei spunind: "Iati, roaba Domnului; facl-mise dupi cuvinteletalel" (Luca 1:38) Si ne amintim de simplitatea pruncului Isus. La

i

n'

fiecare casi erascris"Nu esteloc" de gizduire. N-a fost loc nici in palatullui Irod nici in casa marelui preot ci doar un grajd a fost oferit siricicioasi a fost pentru Iosifgi Maria. O iesle leaginul pruncului Isusiar cildura animalelor a fost singurasursi de incilzire pentru Fiul lui Dumnezeu.Si nu uitim de pistorii simpli din CAmpia Betleemului,prima congregagie care au vizut slavalui Dumnezeuqi s-au bucurat. Toate acestelucruri simple fac sirbitoarea Criciunului deosebitide orice alti sirbitoare. Ea aduce frumusege9i bucurie in inimile noastrede fiecaredatl cind o sirbitorim. Cu inima zdrobiti de durere insi realizez ci pe multe case9i inimi scrie 9i astizi "Nu esteloc" pentru Isus,nu esteloc pentru Fiul lui Dumnezeu.Astizi Isus estescosafari din locurilepublice,din minteagiinima oamenilor. Numele lui in multe cazurinu mai reprezinti nimic nou pentruomul modernal timpurilor noastre. Pentru mulgi Mahomed si Buda sunt mai importangidecit IsusHristos. Bucuriade alti datl a fost furati de stipAnitorul acestei lumi care in disperare incearci si cucereasci tot mai multe inimi. Agvreasi te ajut sl te bucuri qi tu de minunea de la Betleem, de nasterea Domnului Isus
3

"Cici un Copil ni s-a niscut, un Fiu ni s-a dat." (Isaia9:6a)

Hristos. Nu vreauca nimeni si selasecoplegit de ve;tile rele carecirculi zilnic. Nu vreau ca aceasti crizi. financiari. care a cuprins lumea intreagi de la'Washington pini la Kremlin, de la Bucurestisi pAni Beijing si puni stipinire pe fiingelenoastre.Chiar daci oamenii sunt ingrijoragi de evenimentelezilei noi avem un motiv de bucurie carenimeni nu poatesi ni-l ia. Noi ne bucurS"mci intr-o zi ca gi cea de astlzi Dumnezeu in Divinitatea Sa a trimis pe Fiul Siu pe pimXnt ca si riscumpereomul cizut in picat. De aceeaas vrea astizi iubite cititor si te duc cu gXndul la Betleem.A; dori ca sreaua care a luminat CAmpia Betleemului in acea noapte intunecati de decembriesi lumineze gi sufletul tiu pentru a descoperiislava lui Dumnezeu coboriti pe pimint. A; dori ca gi inima ta si.vibreze bucuriela aceste de sirbitori descoprindu-L din nou pe Domnul Isus. Astizi parci tot mai pugini oameni sunt interesagi gtie ce s-a petrecut la Betleemsi si de aceea au parte de nici un fel de bucurie. nu Pentru mulgi Criciunul inseamnS"doar cadouri de la Mog Criciun ori impodobirea unui pom. Mulgi nu gtiu nici pAni astizi de ce a venit Isus pe pimint? Multi oameni au uitat de scrierileproorocului Isaia,au uitat de Ioan Botezi.torul,au uitat si de Irod sau nici micar nu sunt curiogisi afle adevirul scrispe Sfi paginile ntelorScripruri. Multi oameninu vor nici astS.zi recunoasci si ci "Toati Scriptura este insuflati de Dumnezeu de folos ca si invete,si mustre,si indrepte, 9i si dea intelepciunein neprihinire." (2 Tim. ei 3:16) Pepaginile contemporanii Isusau lui descriscu de-aminuntul toate evenimentele cu privire la nasterea IsusHristos.Mirturia lui lor ne ajuti gi astizi si-L credempe Dumnezeu pe cuvnnt gi si cunoagtemmai bine marele plan de mAntuireal lui Dumnezeu cu privire la fiingaumani. AstIzi asvreaamicul meu si afli si tu vesrea buni gi apoi si te poti bucura impreuni cu mine, impreuni cu oastea cereasci., impreuni

cu toli sfintii lui Dumnezeu.Bucuri-te astizi9i nu astepta pini mAine.Lasi astizi preocupirile tale zilnice si pregitegte-te de si.rbitoare. Schimbi-gi hainele "murdare" de picate ;i imbraci-te cu in subgire care simbolizeazi faptele neprihinirii gi slivqte-L pe Cel niscut in ieslea Betleemului.Du-te gi spunevecinilor tii: "futizi in cetatealui David vi s-a niscut un Mintuitor, care esteHristos Domnul." El poate si fie 9i Mintuitorul riu, deci bucurite de aceasti veste buni. Di-gi si tu astizi bine seamace inseamni. si ai un Mi.ntuitor personal.Unul care iti iarti picatele si vrea si. trS.iesti vesniciein splendoarea o cerului. Aceasta estevesteabuni careau adus-oingerii | -, din cer gi impreuni cu ei vreau si-gi amintesc gi eu din nou si nu pierzi ocaziade-a primi mnntuirea. Ce dar mai mare putea Dumnezeu si. ofere omenirii decAt"llN SALVAIOR" care poate si ierte picateleintregii lumi gi chiar gi pe ale tale indiferent cine egti?Numai Dumnezeu cunoaste mai bine si nevoiasufletului tiu cel stiind bine de ce ai nevoie in acesteclipe. Primegte darul Siu chiar astizi gi vei fi fericit, vei aveaparte de bucuria cerului impreuni cu togisfingilui Dumnezeu. in nemirginita Sa bunitate Dumnezeu a v5.zuttoate nevoile omenirii gi de aceeal-a trimis pe Domnul Isus si aduci.pace,linigte si mintuire pentru fiingaumani. El a venit pe $ pimint si implineascivoia Celui ce l-a trimis si nu voia Lui. (veziIoan 6:38) El estePringul Pi.cii,Domnul Domnilor carea venit in lume "si caute si si mAntuiasci ce era pierdut." (Luca 19:10) Scopul pentru care Domnul Isus a venit pe pimint a fost sI slujeasci,si "si-Si dea viagariscumpirare pentru mulEi!" (Marcu 10:45) El a venit ca si impacelumea cu Dumnezeu,si ia chip de om gi si sufere pe nedrept pentru picatele intregii omeniri. De aceeatrebuie si gtie toatl lumea, orice locuitor al planeteipimint cici nu poate si sirbitoreasci "Criciunul" lari al sirbitori pe Isus.PeEl il sirbitorim, pe El il onorim gi pe Continuarela pagina 1l

Si.mAnta adevirului

pe ,,Dreptarulinvigiturilor sini,toase, careleai auzitdela mine, gineJcu credin;agi dragostea careeste HristosIsus." tn 2Tim.l:13

Rubrica

NVATATmR,[Jtu

S[rbltorim saunu?
de LeonardSanhey Indiferent ce am gAndi despre modurile obignuite de sirbitorire a Cri.ciunului, daci urmi.m modelul spirirual,arunci ar trebui si sirbitorim nasrerea Hristos. lui in mod cert nu stim daci Hristos s-a niscut pe 25 decembrie.Probabilci nu. Iar data folositi poate aveaorigini pigAne, de (La aceeanu o luagi in considerare. fel si cu Zicegi-iDuminica invierii!) ,,Pastele". Cu sigurangi, putem trage concluzia ci unele din simbolurile anotimpului ar putea aveaorigini pigAne. Cineva mi-a zis ci pomul, luminile, expedierea felicitirilor, cadourile, ieslea,masa festivi, toate iqi au ridicina in riualuri pigine, de dinainrea ,,Criciunului"cresrin. in mod cert excesele sezonn-au nimic de cregtin in ele - implicareain materialismul exagerat, in comercialism, inglodarea in datorii n-ar trebui si-l caracterizezepe ucenicul sincer si devotat al lui Hristos. Familiile 9i prietenii nosrrivor supraviegui in perioadasirbitorilor chiar daci nu primesc un lucru in plus. Cu sigurangi Mog Criciun gi renii, spiridusiice trag din pipi, precumgi melodia ,JingleBell Rock" n-ar trebui si existein casa unui umil credinciosal lui Hristos. Cu sigurangi o practici mai buni a sezonului ar fi si donim penrru lucrarea Domnului in loc si fi cumpirar un cadou. Ginditi-vi ce s-ar intimpla, chiar si in mediile noastrecregtine, daci noi toti, in loc si cumpirim daruri care nu sunt neapi.rat necesare, lua acei bani gi i-am trimite la am gcolile noastrebiblice, organizatiilenoastre misionare,bisericile noastrelocale,misiunile de salvare, de distribuire de lireraturi., cantinelelocale,centrelematernale,firmele de avocaturi cre;tine carereprezinti bisericile etc. Gindigi-vi la cite datorii s-ar pliri, cigi misionari ar putea fi trimisi in misiune, citi literaturi s-ar putea tipiri, citi studengiar putea avea costurile de scolarizare plitite, cAgi flimAnzi ar putea fi hrinigi si cAtemame

5

"Cici un Copil ni s-a niscur, un Fiu ni s-a dat." (Isaia9:6a)

5

lui ,,Slavi" Dumnezeuin locurile preainalte gi pacepe pimAnt intre oamenii pllcuti Lui." lntr-o ambianti putin mai pi.mAnteasci, Elisaveta (Luca I:41-45), Zaharia (Luca l:67-79) si fecioara Maria (Lrrcal:46-55) au slrbitorit cu totii, iar Ioan Botezitorul, inci neniscut, a luat parte la festivitati, siltAnd de bucurie in pAntece cAndmama lui a auzit (Lrca 1:41,44) vestea! Pistorii au sirbitorit gi ei primul Criciun - alergAnd sprelocul nagteriiPruncului. Simeon si Ana au sirbitorit 9i ei: agteptau acestmoment de ani de zile. Apoi magii - ei chiar au sirbltorit: fXcAnd cilitorie lungi, o urmAnd o steade pe cer, aduclnd daruri cu ei, punAnd pe jar un intreg orag, miniind un impirat, inchinindu-se Pruncului Isus si, fiind atengionagi Dumnezeu,au plecat de acasl. Nu simt deloc doringa de a lua parte la masa romano-catolici a lui Hristos. Pugin ma intereseazi mulgimile innebunite, darurile scumpe, datoriile de pe cartea de credit si siniile zburAnd prin aer trase de reni si minate de un om cu nasulrosu. Cred ci prostia culturii pilegte in faga realititii avAntate evenimentului. a Pe de alti parte, din moment ce nu cunoastem sigur cAnd s-a niscut Hristos, din moment ce plmAntul si cerul n€ arati felul in carese bucuri ele de aceana;tere 9i din moment ce poate ci nu existi timp mai bun sl ne amintim de darul de nedescris al lui Dumnezeu..., aEzice ci ar trebui si sirbitorim totusi, aga cum Dumnezeu, ingerii, Elisaveta, Ioan, Zaharia, Maria, pistorii, Simeon,Ana gi magii au sirbitorit. Poateci acum este un moment la fel de potrivit ca oricAndaltcindva!
Luat din ConventionHerald Din Swordand Trumpet,dec. 2005 Tiadusqi folositcu permisiune.
i r. .

ar fi salvate la picatul avortului! de Totugi, observati allturi de mine ci primul Criciun (ca si folosesccuvAntul ce descrie in mod obignuit evenimenteledespre care vorbim, deqi unii obiecteazici termenul in sine se referi la masacatolici a lui Hristos in lb. engl. Criciun = Christmas,n. trad.) - indiferent de anul calendaristiccAnd a avut loc, a fost sirbitorit in unele locuri foarte inalte. Dumnezeu insugi a sirbitorit dlruindu-ne Cel Mai Mare Dar ce a fosr oferit vreodate.El L-a dat pe singurul Siu Fiu cu scopul final de a aduce mAntuire intregii raseumane. Un inger a sirbitorit primul Criciun - prin arltirile lui (lui Iosif,Mariei, dar gilui Zaharia carear puteafi considerati parte si Elisabetei, din intregul peisaj)gi printr-un anunt carea schimbatlumea pentru totdeauna... 'Nu vi. temeli: cici vi aduc o vestebuni, careva fi o marebucuriepentru tot norodul:astizi (...) vi s-anascutun MXntuitor... " O mare ostire de fiinte cerestis-a aliturat ingerului in sirbitoare - ei liudau pe Domnul la nagterea Hristos, spunXnd: lui

6

. SimXnqa adevarului Decembrie 2009

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->