Defectul septal atrial (DSA)

Este o anomalie cardiaca obisnuit identificata la adulti, care se intalneste mai frecvent la
femei.  DSA este o comunicare printr-un defect congenital la nivelul septului interatrial.

Clasificarea DSA
a)  Defectul de tip sinus venos se localizeaza in portiunea superioara a septului atrial (defect
la fosa ovalis) langa intrarea venei cave superioare si este asociat frecvent cu deschiderea
anormala a venelor pulmonare ale plamanului drept la nivelul jonctiunii dintre vena cava
superioara si atriul drept.
b) Anomaliile tip ostium primum sunt o forma de defect septal atrioventricular in care
acesta este situat imediat adiacent valvelor atrioventriculare, ce pot fi, oricare, deformate si
incompetente. Defectele tip ostium primum se intalnesc obisnuit la pacientii cu sindrom
Down, desi defectele septale atrioventriculare mai complexe, cu o valva atrioventriculara
comuna si un defect posterior al portiunii bazale a septului interventricular, sunt mai
caracteristice acestui defect cromozomial.
c) Ostium secundum este cel mai comun defect septal atrial intereseaza fosa ovalis si  este
localizat in portiunea mijlocie a septului. Acest tip de defect nu trebuie confundat cu un
foramen ovale permeabil. Inchiderea anatomica a foramenului ovale urmeaza de obicei
inchiderii lui functionale curand dupa nastere, dar persistenta unei permeabilitati reziduale
este o varianta a normalului; defectul septal atrial indica o deficienta reala a septului atrial si
implica unele caracteristici functionale si anatomice.

Semne, simptome
Pacientii cu defect septal atrial sunt de obicei asimptomatici in tinerete, desi poate exista o
oarecare subdezvoltare fizica si o tendinta crescuta la infectii respiratorii;  la adultii cu DSA
apar mai frecvent simptome datorita insuficientei cardiace: dispnee,  oboseala,  cianoza, 
dureri toracice,  hemoptizii si aritmii atriale (palpitatii sau sincopa).
Pacientii expusi la o hipoxie cronica exogena datorata altitudinii inalte tind sa dezvolte
hipertensiune pulmonara la varste mai tinere. La unii pacienti mai varstnici suntul stanga-
dreapta prin defect septal creste pe masura ce hipertensiunea sistemica progresiva si/sau boala
coronariana determina complianta redusa a ventriculului stang.

Explorari paraclinice
Electrocardiograma- poate sugera diagnosticul de DSA.
Radiografia toracica – arata dilatarea arterei pulmonare, hipervascularizatie pulmonara,
dilatarea atriului drept, uneori a ventrciulului drept.
Ecografia – indica dilatarea ventriculului drept, o miscare paradoxala a septului
interventricular si un prolaps al velvei mitrale. In modul 2D se evidentiaza direct defectul
interatrial, iar Eco- Doppler color aofera date despre dimensiunea suntului si regurgitatia
mitrala asociata.
Cateterismul cardiac si cardioangiografia – sugereaza localizarea suntului si precizeaza
defectul prin trecerea cateterului prin acesta.

Tratament
Tratamentul medical se axeaza in principal pe tratarea complicatiilor (infectii pulmonare,
aritmii, insuficienta cardiaca)
Repararea chirurgicala, ideala la copiii intre1si 6 ani, ar trebui recomandata tuturor pacientilor
cu defecte septale atriale necomplicate la care exista sunt semnificativ stanga-dreapta, adica
un raport flux pulmonar/flux sistemic depasind aproximativ 2,0:1,0. Rezultate excelente pot fi
anticipate cu risc scazut chiar la pacienti peste 40 de ani in absenta hipertensiunii pulmonare,
mortalitatea fiind la copii si tineri sub 1%, iar la varstnici aprox. 6%.
Defectul este inchis de obicei cu un petec de pericard sau de material protetic la pacientul cu
bypass cardiopulmonar. La pacientii cu defecte tip ostium primum valvele fisurate, deformate
si incompetente necesita adesea corectare. Ecocardiografia transesofagiana intraoperatorie
este utilizata pentru a monitoriza rezultatele chirurgicale ale refacerii valvei mitrale. Operatia
nu ar trebui realizata la pacientii cu defecte mici si sunturi stanga-dreapta nesemnificative sau
la cei cu boala pulmonara vasculara severa fara un sunt stanga-dreapta semnificativ.
Defectul se poate inchide si cu o proteza cu dublu disc prin cateter, evitand astfel interventia
chirurgicala.
Pacientii cu defect septal atrial de tip sinus venos sau de tip ostium secundum rareori
decedeaza inainte de deceniul al cincilea de viata. In timpul deceniilor al cincilea si al saselea
incidenta simptomelor progresive creste substantial, determinand adesea invaliditate severa.
Riscul de endocardita infectioasa este destul de redus daca defectul nu se complica cu
insuficienta valvulara sau daca nu a fost reparat recent cu un petec.