Sunteți pe pagina 1din 34
CAPITOWULIV Aporatul digestiv Parodontiul Parodonfiul, a doua componenta a odontonului, este un complex de tesu- turi care participa la mentinerea gi atagarea dintilor la maxilare. Ele difera din punct de vedere morfologic indeplinind funetii diferite. Costa considera para- dontiul un complex morfo-functional biomecanic si homeostazic. Insusirea unor detalii de morfologia parodontiului este o conditie esentialé pentru intelegerea ulterioara a modificarilor cito-histo-enzimatice evidentiate clinic in cadrul bolii parodontale, cea mai frecventa maladie care-I afecteaza. Parodontiul are functii metabolice si nutritive, avand calitati senzitive si proprioceptive. In perioada for- marii dintilor fesuturile parodontale iau nastere din sacul folicular. Din acest sac folicular se dezvolt4 cementul, periodontiul (desmodontiul) si alveola (unitatea ‘morfologica a parodontiului). Topografic, parodontiul prezintd doua zone distincte care in clinica reali zeazA propria lor patologie: > parodontiul apical situat in jurul regiunii apicale; > parodontiut marginal (restul parodontiului) Parodontiul ca gi componenta a odontonului este alcatuit din: parodongiut de sustinere ( cementul, fibrele periodontale si osul alveolar) si parodontiul de invelis reprezentat de gingie. Suprafata radiculard acoperita de cement si suprafata peretelui alveolar delimiteaza spatiul periodontal (dento-alveolar, desmodental), in care se afl un tesut conjunctiv fibros (fibre, celule, vase, nervi). Spatiul peirodontal permite dintelui o mobilitate ugoar’, Abia pervepUbilé - mobilitateu ficioloyied. Intre cement si peretele alveolar, in spatiul periodontal se afla un tesut - periodontiul. In cadrul acestuia se pot evidentia gi o serie de fibre (ligamente). Datorita acestora unii autori descriu la acest nivel 0 articulatie dento-alveolara de tip sinartroza, cunoscuta sub numele de gomfoza. Parodontiul mentine dintele in alveola si transmite osului alveolar solicité- rile mecanice prin intermediul fibrelor periodontale, care transforma solicitarea mecaniea din fortele de presiune in fortele de tractiune Periodontiul (fig. 88) Periodontiul (desmodonfiul) este un fesut conjunctiv cu o structura func- fionala diferentiata, situat la nivelul spatiului periodontal (desmodental). Este alcatuit din urmatoarele elemente: a) fibre periodontale; b) elemente celulare (firboblaste, cementoblaste, osteoblaste, osteoclaste, celule epiteliale Malassez); ©) vase sanguine si limfatice; d) fibre nervoase, a) Fibrele periodontale leagi, in marea lor majoritate cementul de osu! al- veolar propriu-zis. Ele sunt dispuse in fascicule, au traiect sinuos (ondulate in repaus) gi sunt colagenice. Dispozitia si orientarea acestor fibre este rezultatul actiunii stimulilor functionali care se exercitd asupra dintilor. Se disting mai multe tipuri de fibre, gingivale si dento-alveolare, care pot fi > orizontale (se inser intr-un unghi drept fata de axul dintelui si leaga 219 ANATOMIA OMULUT Fig. 88 Structure perlodontiut 1 = fore dentoalveolare: 2- fibre interdentale (interradicu- love|;3- fore dentogingivale. cementul de osul alveolar proprit-zis); > oblice (leaga cementul de osul alveolar pro- priu-zis, insertia cementara este mai aproape de apex); > apicale (intre cement si osul alveolar pro- priv-zis, cu directia radiara); > marginale (fibrele rebordului alveolar, care au o directie oblicd, de la cementul de sub in- sertia epiteliala la rebordul alveolar); > transseptale (leaga cementul subcervical a doi dinfi vecini, trecand peste septul interalveo- la). Fibrele periodontale nu au aceeasi grosime, cele apicale fiind mai groase. Ele sunt aranjate in grupuri printre care se afl4 spatii ovale sau rotunde ce contin vase de sange, nervi si cehule @) Elementele celulare din spatiul periodontal sunt repezentate de: > firboblaste - diseminate in tot spatiul periodontal, au functia de a pro- duce noi fibre; > cementoblaste - 1a suprafaja cementului secreta matricea organica a cemen- tului fiind dispuse mai ales in zonele active: apex si furcafii radiculare; > osteoblaste - secret tesut osteoid care ulterior se mineralizeazai; > osteoclastele - celule gigante polinucleate, secret enzime proteolitice care lizeaz trauma organica a osului, Ele dispar 0 data cu finalizarea resorbtiei osoase; > celule epiteliale Malassez - provin din segmentarea tecii Hertwig care a initiat formarea radacinii, Sunt mai frecvente in jurul apexurilor si furcatiilor. ©) Vasele canguine gi limfatice. Vascularizatia periodontiului recunoaste trei surse: vase apicale destinate pulpei, vasele perforante ale osului alveolar si vase pentru mucoasa gingivala, Circulatia venoasa are un traiect comun celei arteriale. In apropierea rebordu- rilor alveolare si periapicale vasele sunt dispuse in ghemuri asemandtoare cu vasele glomerulului renal. In aceste vase sngele stagneaz& mai mult, neputand fi evacuat rapid. Aceast dispozitie in ghemuri ar servi drept sistem de amorti- zare. Vasele limfatice strabat osul alveolar si se dreneaz in ganglionii limfatici submandibular. 4) Formatiuni nervoase Nervii patrund in spatiul periodontal prin regiunea apical, prin canale perforante osoase sau dinspre marginea alveolara, In portiunea lor teminala se ramifica si fie igi pierd teaca de mielina, fie nu gi-o pierd terminandu-se la nivelul diferitelor tipuri de receptori: tactili, termici, durerosi, proprioceptori etc (fig. 88a). 229) CAPITOWULIV Aporatul digestiv Spatiul periodontal Spatiul cuprins intre corticala interna a osului alveolar si cementul radicu- lar poart& numele de spafiu periodontal, spafiu desmodental sau alveolo-dentar, Fl este oenpat de perindantit Spatiul periodontal nu are o létime uniforma. Este mai larg aproape de marginea alveolara (0,35 mm) si in dreptul apexului (0,25 mm) si mai ingust la jonctiunea treimii apicale cu treimea medie (0,17 mm). Acest loc marcheaza centrul de rotatie a dintelui (hipomochlion), unde efectul fortelor orizontale, care tind sd basculeze dintele este nul. Fibrele periodontale Fibrele periodontale sunt alcatuite din colagen gi sunt localizate in princi- pal intre osul alveolar $i cement. Aceste fibre conecteaz& radacina dintelsi cu tesutul gingival, Organizarea fibrelor periodontale Fibrele principale sunt numite in functie de localizarea lor si se clasific’ in dowd grupuri: grupul dento-alveolar, care inconjoaré radacina dintelui si grupul gingival localizat in jurul coletului Fig. 880. Schema vasculaizatiel sl Inervatieldintilor,civeolelor dentare # gingilor (dpa Mihaiov) T-fibrele dentogingivale; 2- peretele alveoiei:3- fbrele dentoalveoiate: 4 ramutle dentogingivale:§ - vasele periodontiviut 6 - arterele si venele maxloruli:7-romufle nervoase dentore: 8 fundul adele: 9 radécina cintelui 10- col dintelui: 11 - coroane dintel 221 ANATOMIA OMULUI Grupul dento-alveolar. Manunchiurile de fibre dento-alveolare ocupa apro- ximativ doud treimi din volumul fibrelor periodontale. Majoritatea fibrelor sunt repezentate de manunchiuri de fibre de colagen care prezinta inclinari diferite de-a lungul suprafetei radiculare dinspre regiunea cervicala spre apex si sunt numerotate de la I Ia 6, in functie de importanta lor. Fibrele de colagen sunt fi- xate cu un capat la nivelul cementului, iar cu celalalt se fixeaza la nivelul osulai alveolar propriu-zis actionand in principal ca un “ligament” suspensor al dinte- lui. Intre fiecare grup de fibre exist un spatiu numit spafiu interstitial (spatiu interfascicular). Aceste spatii contin substanta fundamentala, celule si elemente neurovasculare. S-a demonstrat cA volumul spatiilor interfasciculare cregte 0 data cu varsta. In plus, apare o refea de fibre mai fine care sprijind manunchiu- rile dense de colagen. Aceasta retea devine importanta cand fibrele de colagen au fost intinse exagerat sau comprimate in timpul masticatiei. Volumul ocupat de elementele vasculare este de 1-2% yi diminua odala cu varsta. Majoritatea fibrelor de colagen sunt aranjate in minunchiuri, Fiecare ménunchi de fibre seamana cu o franghie impletit unde fibrele individuale pot fi remodelate continu. Aceastd remodelare poate permite adaptarea fibrelor dento-alveolare la stresuri continue gi repetate. Fibrele lui Sharpey trec ocazio- nal prin septul interalveolar pentru a se continua cu fibre principale in spatiul periodontal adiacent. Ele se pot directiona vestibular gi oral pentru a se uni cu fibrele periostului ce acopera osul alveolar. Fibrele de colagen alc&tuiesc 50% din grosimea fasciculului de fibre periodontale. Examinate la microscopul electronic cu baleaj (MEB), mdnunchiurile de fibre periodontale umane par sa fie aranjate intr-o retea tridimensional, Manunchiurile de fibre urmeaza un traseu ondulat de la radéicina la os, cu si- nuozitati freevente, ramificdri gi anastomoze. Langa cement, manunchiurile au diametru intre 3 si 10 pm, in timp ce in apropierea osului acesta devine intre 10 si 20 pum, La mijloc grosimea se situeaza intre 1 gi 4 ym. Vasele de sange au un traseu longitudinal intre manunchiurile de fibre. Fibroblastele cu procesele lor citoplasmatice se situeazé tot intre manunchiurile de fibre. Asocierea proceselor citoplasmatice cu fibre de colagen individuale faciliteaz& remodelarea fibrelor in timp. Exista chiar ipoteze conform cérora fibroblastele ar fi raspunzatoare de schimbérile dimensionale ale fibrelor in timpul tractiunii sau compresiuni. Majoritatea fibrelor sunt colagenice, dar au fost descrise si cAteva fibre asema- natoare celor elastice, cu o structura diferita de cea a colagenului. Acestea sunt numite fibre de oxitalan si se gasesc printre fibrele de colagen precum si in pe- retii vaselor de sange. Diametrul lor este mai mic, iar traiectul in spatiul perio- dontal este aproape longitudinal. Fibrele de oxitalan gi fibrele elastice reprezinta 20% din proteinele fibrelor periodontale, acestea fiind necolagenoase. Studiile la MEB indica faptul ca fibrele de oxitalan seamana cu fibrele elastice mature, in spatiul periodontal uman ele fiind pozitionate printre fibrele de colagen. Fibrele de oxitalan sunt contimute si in peretii vaselor de sange, formand astfel o retea care leaga vasele de sange cu cementul. Fibrele de oxitalan se intind de la Ji (jonctiunea dentino-cementara) la vasele localizate cel mai apical. Vasele perio- dontale sunt legate vertical prin fibre sau grupuri multiple de fibre care formea- 24 tracturi, Tracturile verticale de oxitalan nu sunt alcdtuite numai din fibre ci sunt asociate si cu vase limfatice, arteriale gi venoase individualizate intr-o retea 222 CAPMTOLULIV Aparatul digestiv care inconjoara complexul vascular in totalitate Grupul de fibre dento-alveolar cuprinde fibrele marginale cu originea chiar sub JAC gi care se intind pana la rebordul alveolar, in conexiune directa cu tesuitul gingival. Aceste fibre se opun intruziei dintelui. Fibrele orizontale, au directie orizon- tala dinspre treimea medie a cementului radicular spre osul alveolar propriu-zis. Se opun solicitarilor exercitate de fortele orizontale si de basculare. Fibrele obiice au o directic obliea, de la suprafata situata imediat deasupra zonei apicale spre superior siosul alveolar, avand rolul de a se opune acfiunii fortelor de intruzie. Fibrele apicale, care se intind perpendicular intre apex si osul alveolar propriu-zis din zona extrema apicali a cavititii alveolei. Au rolul de a rezista fortelor gi extruzive aplicate asupra dintelui. Ultimul grup de fibre, care se intind intre radacinile dintilor pluriradiculari, se numese fibrele interradiculare, ele find dispuse intre fetele ridacinilor dintilor pluriradiculari. Acest grup are un rol esential in opunerea la fortele verticale i laterale ce tind s modifice pozitia dintelui, Fiecare categorie de fibre isi are propria sa functie, cu rol in dinamica paradontala. Toate aceste grupuri de fibre sunt ilustrate in figura 88. Grupul gingival este alcaituit din fibre dentogingivale care pornesc de pe suprafata cementmhni gi ajting in gingia marginalé gi aderenta, fihrele alnealo- gingivale care au originea la nivelul rebordului alveolar si ajung, de asemenea in gingia marginal gi aderenta, fibrele circulare, dispuse in jurul coletului dintelui care asigura rezistenta la deplasarea gingiei din zona cervicala si din ultima ca- tegorie de fibre, fibrele transseptale, cu originea in suprafata cervicala a fiecrui dinte, ce se intinde intre suprafete meziale si distale ale dintilor adiacenti. Acest grup de fibre are rolul de a se opune separatiei dintilor. Grupul de fibre dento-periostale paraseste cementul la nivel cervical, tra- verseaz4 rebordul alveolar si ajunge in periostul procesului alveolar. Spatiile interstitiale Intre manunchiurile de fie principale se afl spafii, numite spayit inter- stale, Aceste spatii apar atat in plan longitudinal cat si transversal. Periodici- tatea acestor spafii este in legatura cu dispunerea vaselor si nervilor din spatiul periodontal. Spatiile interstitiale se impotrivesc impactului fortelor masticatorii, ele fiind comprimate in timpul masticatiei si tensiunii. Sistemul vascular (/ig. 88a) Periodontiul are 0 vascularizatie bogata, care provine din arterele alveolare superioare si inferioara si din ramuri ale arterei faciale. Aceste vase sunt in legéitu- ra cu cele ale osului alveolar si se anastomozeaza la nivelul spatiului periodontal. In acelagi timp, periodontiul primeste o cantitate important de sange gi de la va- sele apicale si gingivale. Vasele principale se termina intr-o retea de capilare care inconjoara rédacina, Plexul vascular se intinde de la suprafata apicala la cea cervi- calf sub forma unor inele care inconjoara radacina dintelui la intervale regulate. Legatura intre vasele osului alveolar si periodontiu poate fi evidentiata mai clar dupa ce osul alveolar gi dintele au fost curatite si spalate si dupa ce plexul vascular a fost injectat cu particule de carbon. Exist si sunturi arteriovenoase care furnizeazd conexiuni directe intre circulatia arteriala si venoasd, fara ca 223 [ANATOMIA OMULU! ‘angele sa treaca prin reteaua capilara. In regiunea cervicalé a periodontiului exista capilare rasucite descrise ca niste glomeruli. Venele, cu o dispozitie axia- 14, dreneaza intr-o retea aflata in portiunea apicala precum gi in vasele mai mari din septul interalveolar. Vasele limfatice urmeaza traiectul venelor. Aceste elemente vaseuilare pat jtica tin rol important in asignrarea paradon- tiului cu un sistem hidraulic de suport care actioneaza in concordant cu struc- tura fibrelor, substantei fundamentale vascoelastice si lichidului extracetular. Sistemul nervos (fig. 88a) Inervatia periodontiului este asigurata de fibre nervoase provenite din ra- murile nervului trigemen, care intr in spafiul periodontal prin osul alveolar, de la tesutul gingival gi de la ramurile mai superficiale din mucoasa fix a ver- santului lingual al osului alveolar. Fibrele au diametrul mai mare sau mai mic, fiind mielinizate sau nemielinizate. Trunchiurile nervoase mai mari traversea7A periodontiul in zona central a axului lung al dintelui. Ramurile mai mici tree in osul alveolar 3i de la acesta in periodontiu. Unele fibre nervoase trec in spa- tiile interstitiale. Receptorii de presiune sunt localizati printre fibrele principale ale periodontiului. Aceste terminafii nervoase specializate sunt incluse intr-o capsula de tesut conjunctiv si sunt stimulate in timpul masticatiei. S-au des- cris terminatiuni nervoase specializate si nespecializate. Aferentele parodontale ajung la creier prin ganglionul trigeminal $i nucleul mezencefalic al nervului trigemen. Informatia senzitiva de la periodontiu poate trece, fie la centrii motori ai creierului, fie la nucleii senzitivi. Majoritatea informatiilor care ajung la acesti nuclei pot fi retransmise la talamus gi cortex. Celulele periodontiului Celulele periodontale includ fibroblastele, osteoblastele, osteoclastele, ce- mentoblastele, resturile epiteliale Malassez, celule mezenchimale nediferentiate, macrofage si clemente vasculare $i nervoase. Majoritatea celulelor localizate in periodontiu au functii formatoare gi de resorbtie Substanta fundamentala Substanta fundamentala inconjoara si protejeaz& fibrele periodontale. Aceasté matrice extracelulara este alcatuita din apd (70%), glicoproteine si proteoglicani care inconjoara fibrele de colagen. Substantele proteice si poliza- hharidice sunt transportate de la capilarele sangvine la celulele substantei fun- damentale si transporta produsi de catabolism de la celule spre vase. Substanta fundamentald mai contine si acid hialuronic. Funetiile periodontiului Funetia de suport este cea mai important’. Absenta acestei fisnetii duce la pi erderea dintelui, In masticatie, fibrele periodontale se intind si apoi se relaxeaza. Functia senzitiva - are receptori abundenti si nervi care in timpul functis sesizeazd orice migcare. Cand receptorii sesizeazA presiunea, nervii trimit in- fluxul spre SNC pentru a informa ulterior articulafia temporomandibulara si mugchii mobilizatori 224 CAPITOWULIV Aparatul digestiv Functia nutritivd - vasele de sange ale periodontiului furnizeazd substante nutritive esentiale pentru vitalitatea proprie, a cementului gi osului alveolar. Functia de mentinere - fesuturile sunt formate si reactioneaza rapid in apa- ratul masticator. Interactiunea celulelor cui mediul intercelular este continua gi jesuturile functioneaza optim pentru o lunga perioada de timp, daca este men- finuta starea lor de sanatate Dupa Kawamura, periodontiul avigu: > crearea unui reflex de protectie la inchiderea cavitafii bucale, ca ras- puns al unor stimuli excesivi aplicati pe dintis > regleaza intensitatea fortelor masticatorii in functie de consistenta bo- Tului alimentar; > opreste contractia mugchilor ridicatori in momentul in care dintii fac contact. Imbatranirea periodontiului La fel ca gi alte tesuturi ale organismului gi la nivelul periodontiului apare fenomenul de imbatranire. Aceasta se manifesta printr-o micgorare treptata a numérului de celule precum gi a activitatii lor. Imbatranirea cementului si osu- lui alveolar are loc neregulat, aparand din loc in loc lacune. Fibrele nu se mai inser pe intreaga suprafata, ci se inser& mai degraba pe crestele dintre lacune. Activitatea periodontiului este probabil scazuta in timpul procesului de imba- tranire gi datorité regimului alimentar, cand stimularea functional normala a fesuturilor este diminuata. Cu varsta, un periodontiu sénatos poate exista in contextul unei s4natati generale bune a individului si printr-o buna igiend orala. Retractiile gingivale apar in legatura cu bolile gingivale si parodontale. Paradontiul de invelis Paradonfiul de invelis este reprezentat de gingie (fibromucoasa gingival), parte integranta a mucoasei bucale. Gingia acopera osul alveolar, inconjoara coletele dentare gi participa la formarea sanfului gingival. Dezvoltarea gingici este asociata cu coalescenta dintre epiteliul oral si cel adamantin redus in momentul eruptiei dintelui in cavitatea bucala. Gingia se clasifica in: > marginald (neaderenta, libera), inconjoaré coletul dintilor gi are o létime de 0,5-1,50 mm. Gingia marginala prezinté doud versante ~ unul extern gi altul intern, Versantul epitelial intern participa la formarea santului gingival si ca atare este denumit si epitetiut sutcular. Versantul extern continua gingia aderenta fata de care prezinta o demarcatie reprezentata de gantul marginal > aderenta (fixd, atasatd), continua pe cea marginal acoperind cementul cervical si osul alveolar la care adera. Latimea ei este intre 2-10 mm Ea se continua cu mucoasa alveolara, cu mucoasa palatului dur a versantului lingual al osului alveolar. Limita dintre gingia aderenta si mucoasa alveolara se numeste joncfiune (linie) muco-gingivala. 225 ‘ANATOMIA OMULUI Gingia aderenta are o consistent ferma, elastic si prezinta o inaltime variabila fiind mai mare la nivelul dintilor frontali (3,5-4,5 mm) si mai mica la nivelul dintilor laterali (1,8-1,9 mm). Fata periferica are un aspect caracteris- tic de “coaja de portocala”, Fata profunda se inser pe coletul dentar, (insertia epiteliala), pe cement (gingia cementard, prin fibrele cemento-gingivale) si pe treimea superioara a osului alveolar ~ gingia alveolard. La trecerea dintre gingia marginala si cea aderenta se observa pe fata periferica vestibulara, in uncle ca- zuri, sanful marginal, o depresiune liniara, paralelé cu marginea gingiei libere, ce corespunde proectiei fundului gantului gingival. In 60-70% din cazuri, pand Ja varsta de 10 ani, poate apare la nivelul gingiei aderente linguale mandibulare, in dreptul caninilor temporari (bilateral), un nodul moale, sesil, asimptomatic, care regreseazi o datd cu varsta. Este cunoscut sub numele de papila retrocani- nd; are o structura anatomic normala, nu necesita tratament si este etichetat ca 0 anomalie minora de dezvoltare. Modalitati de sisteme de notare a dintilor Existenta la om a 20 de dinti in dentitia temporara si 32 in cea permanent, aliniafi pe doua arcade superioara si inferioard a impus elaborarea unor sisteme de notare a dintilor. Scopul acestor sisteme este precizarea exacta a dentitiei, arcadei superioard si inferioara, hemiarcadei (dreapta sau stanga) si a pozitiei dintelui de Ia linia median. De-a lungul anilor s-a simtit nevoia lansarii unor nomenclaturi, a Unor notatii a dintilor care sa faciliteze comunicarea verbal sau scrisd intre specialisti si sd permita o exprimare uniforma in comunicari, manuale, lucrari stiintifice etc. Aproape toate semnele elaborate pand in prezent au la baz urmatoarele elemente: > 0 linie orizontala ce separa cele doua arcade - (superioara de cea in- ferioara) si o linie verticala (linia mediana) ce delimiteaz4 hemiarcadele stdngi de cele drepte. Rezulti astfel patru sectoare: drept superior gi inferior, stang superior gi inferior; » schema sub forma unei cruci reprezinta imaginea subiectului plasat in fata examinatorului i invers; > cand se folosesc notiunile de stanga sau dreapta se iau in considerare stanga si dreapta pacientului. Nomenclatura anatomica atribuie un nume fiecarui dinte la care se adauga termenul de temporar sau permanent, maxilar sau mandibular, superior sau inferior, stang sau drept pentru a indica dentitia, arcada gi hemiarcada céreia apartine dintele respectiv. Agsadar, in practica stomatologica pentru numerotarea si recunoasterea dintilor se foloseste “formula dentara”, care exprima numérul de ordine al dinte- lui respectiv in raport cu linia mediana, pe fiecare din cele doua arcade, Mai frecvent sunt folosite urmatoarele formule dentare: 226 CAPMOWULIV Aporatul digestiv Formula dentara deplina Formula deplina a danturii Ja omul matur temporare 87654321 | 12345678 2012 | 2102 87654321 | 12345678 2012 | 2102 sau mai simplu sau mai simplu 2123 2102 2123 2102 In occident sunt utilizate mai multe variante de formula dentara bazata pe sistemul aritmetic preconizat de Dane (1887), Haderup (1891) si recomandat de FDI (Federatia Dentara Internationala) in 1939. In afara de acesta mai sunt utili- zate sistemele de notare dentara ale colii franceze, americane, anglo-saxone etc. Morfologia dintilor permanenti gi a dintilor temporari, aspect particular (fig. 89-151) Incisivii superiori permanenti (fig. 89). Incisivul central superior. Acest dinte ocupa pozitia intai pe hemiarcadele superioare. Este cel mai voluminos dinte din cadrul grupului incisiv si are un rol deosebit in fizionomie. Exista doi incisivi centrali de o parte si de alta a liniei mediane. Coroana incisivului central prezinta patru fee (vestibulara, palatinala, meziala, distala), si o margine incizala, aspectul sau find frecvent comparat cu 0 lopata. Fata vestibulard este cea mai mare dintre fetele axiale. In sens cervico-inci- zal masoara 10-10,5 mm, iar mezio-distal 8,5-9 mm in treimea incizala si 7 mm cervical. Aceasta fata este delimitata de marginile cervicala, incizala si proxima- le Marginea cervical este curb cu concavitatea spre incizal. Marginea incizalA are aspect ondulat in primii ani dupa eruptie datorité proeminentei lobulilor vestibulari gi este usor oblicd mezio-distal si incizo-cervical. In cazul unei ocluzii labiodonte, prin uzurd, aceasta margine devine orizontald. Marginile proximale (meziala si distala) converg spre colet. Marginea distald este mai convex gi mai mica. Fata vestibular este convex in ambele sensuri. In sens cervico-incizal convexitatea maxima este situatd in treimea cervical, iar in sens mezio-distal in treimea meziali. Poate exista o convexitate usor exprimat doar in treimea cervical sau convexitate bine reprezentata pe toata lungimea fetei. Relieful fefei vestibulare este plan-convex. Fata vestibulard prezinté doud depresiuni cu directie verticala mai evidente in treimea incizala care o impart in trei lobuli inegali. Acestea in ordine descrescatoare sunt: distal, mezial si central. In mor- fologie primara sunt mai evidenti, dar cu timpul dispar sub actiunea abraziva a alimentelor, periutei de dinti si a frecarii cu partile moi (buze) Depresiunile fetei vestibulare si lobulii pot fi slab sau, dimpotriva, bine ex- primate. In cazuri mai rare, lobulii vestibulari pot fi mai numerosi, ca forma $i marime avand o dispunere neregulata. Fafa palatinald are conturul asemanator cu cel al fetei vestibulare, cu deo- sebirea cA marginele proximale sunt mai convergente spre colet, iar dimensiu- nile mai reduse. Relieful sau este concav in treimea inciziala si medie gi convex 27 ANATOMIA OMULUI in treimea cervical. Proximal, fata este delimitata de doua creste marginale. Creasta distald este mai bine reprezentata si se continua cu marginea incizali in timp ce creasta mezialA se pierde treptat spre incizal. Ele se latesc gi converg spre colet, unindu-se cu cingulum-ul. Acesta este formatiune ce rezulta din lobul de dezvoltare palatinal. Cingulum ul poate fi unic gi slab reprezentat, unie mareat de unul sau mai multe santuri, bilobat sau trilobat. El se pierde treptat spre treimea mijlocie a fetei palatinale. Intre cingulum gi zona concava poate aparea o discontinuitate a smalfului - foramen caecum, ca rezultat ai nefuziona- rii complete a lobulilor de dezvoltare. Aici se localizeaza frecvent caria de pe fata palatinald. Trepanarea dintelui se face in centrul fefei palatinale, ludnd ca reper initial foramen caecum. Foramenul este obignuit unic ins& pot aparea uneori doa sau chiar trei foramene. In zona concava a fefei se pot observa uneori depresiuni omoloage cu cele de pe fata vestibulara si drept urmare pot aparea doua depresiuni longitudinale. Faja meziala (fig. 89) are forma triunghiulara cu varful spre incizal. Diame- trul cervico-incizal este de 10 mm, iar cel vestibulo-palatinal de 7 mm. Marginile vestibulara si palatinala respecta relieful fetelor corespunzatoare: concav-conve- xa palatinal si plan-convexa vestibular. Marginea cervicala are concavitatea spre © * 1® tg 9-ncil cen s superior permanent stang: Sfareventuore at 5 b) fata palatina; 2) ce Recs o 89 | a) fata distota: " 4 | Lemargine cervical: “ Page hens : wo | gee mesa: 1 5-margine distal: 6- margine vestioulora: 2 1 a @) 7-margine paiatinals; 10-creesta marainola mez: 11 -creasiéi marginal / distots; 41 - depresisne injerobularé: 49--orie de contact: 50- convexttate maxims: —1 | s2-opex 55 ‘ . 53 unghi mezio‘ncizat - # 8 | S4-unghi dstoxnciza 7 55 cingulum 56 -lobul meziat : - 57 -fobul central “ : $8 -lobul distal '59- foramen caecum. @leten. 228 CAPITOWULIV Aparatul digestiv apex. Relieful este convex in ambele sensuri cu convexitatea maxima {in sens cervico-incizal) situata in treimea incizalé. Fata distala (fig. 89). Forma sa este aseménatoare cu cea a fetei meziale prezentand ins& dimensiuni mai reduse si un relief mai convex. Convexitatea maxima se gaseste in treimea incizala. Arile de contact sunt situate in treimea 1 cizala (sens cervico-incizial) si treimea vestibulara (sens vestibulo-palatinal). Aria de contact distal este situatd mai spre cervical comparativ cu cea meziala. Marginea incizalé este oblica si in sens mezio-distal gi incizo-cervical. In morfologie primara este divizata in trei segmente corespunzator celor trei lobuli de dezvoltare vestibulari. La unirea marginii incizale cu fata meziald se formeaz un unghi aproape drept (80°-90°) unghiul mezio-incizal, iar din unirea aceleiasi margini cu fata distala rezultd un unghi obtuz, rotunjit, unghiul disto-incizal. Unghiurile incizale sunt de obicei mai rotunjite la dinfii persoanelor de sex femi- nin, Marginea incizaldi ce mareste in timp datorité abragiei gi devine euprafata incizala. Coroana incisivului central superior prezinta diferite variante morfolo- gice, variante care pot fi corelate cu tipul constitutional, forma fetei si chiar for- ma nasului. Aceste variante sunt denumite prin analogie cu tipurile morfologice ale fetei vestibulare: trapezoida, dreptunghiulara (patrata) si ovoida. Incisivul central superior este un dinte monoradicular, raddcina sa avand forma cilindro-conica, aspect robust gio lungime de aproximativ 13 mm, Ea este de obicei dreapta fard curburi sau deformari gi impreuna cu axul coroanei face un unghi obtuz. Pe sectiune transversala are aspect de triunghi echilateral cu unghiurile foarte rotunjite (fig. 90] extractia cu clestele putandu-se efectua fara riscuri printr-o ugoara migcare de rotatie in axul dintelui. In unele cazuri raportul coroana / radacina este atipic, de 1/1. Fata ves- tibulard a radacinii este cea mai lata si usor aplatizatA comparativ cu celelalte fete (mezio-palatinala si disto-palatinala). Spre apex rdacina este ugor curbatd spre distal Camera pulpara reproduce morfologia coroanei. Este aplatizata in sens vestibulo-palatinal in segmentul coronar gi prezintA trei coarne pulpare. In ra- dacina, camera pulpara se continua cu un canal radicular principal larg care pe sectiune transversal la nivelul coletului are forma triunghiulara cu varfurile rotunjite. Apical aceasta se ramifica in canale secundare apicale formand astfel delta apicala. Caractere de identificare > Relieful plan convex al fetei vestibulare. w Diaivetnebe casensn re cervico-incizal si y Aaa . mezio-distal sunt aproape egale. v 9, Secon veicale (vesblo- . @ 4 pektnals seco) ‘enews vel cole) pen ® @ Incisivul central superior permanent. ? 29 ANATOMIA OMULUL > Fata meziala este aproape plana. > Unghiul disto-incizal este rotunjit, iar cel mezio-incizal aproape drept. > Coroana este evident mai lata comparativ cu radacina, putand fi com- parati cu o lopata » Este monoradicular cu radacina coniea, care pe sectiune transversala apare aproape circulara. Incisivul lateral superior ocupa pozitia a doua pe hemiarcadele superioa- re, fiind situat imediat dupa incisivul central. Are cea mai slaba implantare si cele mai reduse dimensiuni dintre dintii superiori. Coroana este asemanatoare din punct de vedere morfologic cu cea a incisi vului central. Dimensiunile lateralului sunt ins mai scézute, iar raportul intre diametrele cervico-incizal si mezio-distal coronare este mai mare, rezultand un aspect alungit. Coroana incisivului lateral prezint& de descris patru fete gi o margine in- cizala. Fafa vestibulara (fig. 91) are dimensiunile cele mai mari, In sens cervico- incizal mAsoara 9 mm, iar mezio-distal, in treimea incizald - 6,5 mm gi cervical 5mm. © a |© “1 * « 9 ctor “ a superior permanent stang: « i " Pyare 2 5 Sect fas : gene ' * ‘ “ 4 . " 1-margine cervical’: 2- margine incizalé 10- creasta marginale mezioier 11 -creasta marginals stoi: 41 - cepresiune interobularé: 49-ctie de contact: 50- convextote maxima: 52- apex 53 ung medina 54-unghi distoincizal 55- cingulum: 56-[obul mezol, 157 -lobul central 58 lobul asta 59 foramen caecum, 230 CAPMOLULIV Apearatul digestiv Faja vestibulara are o forma de patrulater, fiind delimitata de marginea in- cizala, cele doud margini proximale si marginea cervical. Marginea incizala este rectilinie si inclinata spre distal si cervical mai mult ca cea a incisivului central, fata de care este situata cu 0,5 mm mai cervical (in cadrul arcadei). Marginile proximale sunt mai rotunjite comparativ cu cele ale incisivului central. Margi nea distala este mai scurt& $i mai convex decat cea mezialé. Marginea cervicala are forma unui arc de cere cu deschiderea spre incizal. Relieful fetei vestibulare este plan-convex. In sens cervico-incizal convexi- tatea maxima se gaseste in treimea cervicala, iar in sens mezio-distal in treimea meziala, In treimea incizala fata vestibulard este strabatuta de doua depresiuni ver- ticale care o impart in trei lobuli: distal, mezial, central (in ordine descrescatoare a marimii). Depresiunile diminua pana la disparitie spre cervical. Acestea, im- preuna cu lobulii, sunt mai evidente imediat dupa eruptie, apoi dispar progresiv in morfologia secundara. Fata palatinald (fig. 91) este mai redusa in toate sensurile decat cea vesti- bulard. Prezint& un relief concav in cele doua treimi incizale gi convex in treimea cervical, Morfologia este reprezentata de: doud creste marginale, cingulum si foramen caecum. Crestele marginale delimiteaz proximal fata palatinalé, sunt ‘convergente spre colet unde se unesc cu cingulum-ul care poate fi sters, foarte proeminent spre incizal, trilobat etc. Uneori camera pulpara trimite o prelungire in cingulum. Foramen caecum apare mai frecvent decat la incisivul central. Exis- t& foramene sterse, bine exprimate, unice, duble sau triple. Fejele proximale au forma triunghiulara cu varful spre marginea incizala. Baza triunghiulara este reprezentata de linia coletului si are forma de “V” cu varful rotungit orientat spre incizal. Fata meziala (fig. 91) este mai mare decat cea distal si are diametrul vestibulo-palatinal de 6,0 mm, egal cu diametral vestibulo-palatinal al coroanei. Relieful este plan spre colet gi convex spre inci- zal. Fata distala (fig. 91) prezinta 0 convexitate in ambele sensuri care este mai evidenta decat pe fata meziala. Ariile de contact sunt situate in treimea incizala (in sens cervico-incizal) gi in treimea vestibulara (in sens vestibulo-palatinal), aria de contact distal este situata mai aproape de cervical. In unele cazuri, fejele proximale prezinta ganturi ce pornese de pe fata palatinala, traverseaza crestele marginale si ajung pe fetele mezialA si/sau distala ale coroanei si apoi ale rddacinii. Profunzimea acestor santuri este variabila. Marginea incizala (fig. 91) are o oblicitate accentuata si formeaza cu fetele proximale dowd unghiuri, mezio-incizal si disto-incizal. Unghiul mezio-incizal este ascutit gi are o valoare mai mic& decat unghiul omonim al centralului, iar cel disto-incizal este obtuz si situat mai spre cervical decat cel mezio-incizal. Dispunerea marginilor incizale ale incisivilor laterali superiori, fata de cele ale incisivilor centrali se coreleaz cu forma nasului. Contirnl earanar este infnentat decisiv de marimen si converitates labii~ lui distal, care poate fi ugoara, moderata sau pronuntata. Incisivul lateral superior prezint& cele mai multe variante morfologice cu exceptia, poate, a molarului trei. Astfel putem intalni coroane cu aspect: > caniniform ~ marginea incizala prezinta doua segmente (mezial si dis- tal); 231 ANATOMIA OMULUI > fata vestibulard este marcata de o creast axiala de smalt; > cuneiform ~ diametrul mezio-distal este mult mai mic decat cel cervico- incizial; > globulos - diametrul mezio-distal este mult mai mare decat cel cervico- incizal; > nanic- coroana are dimensiunile mult mai reduse in toate sensurile; > patrat ~ dimensiunea cervico-incizala este aproximativ egala cu cea mezio-distala. Réddcina incisivalui lateral superior prezinta cea mai slaba implantare comparativ cu a celorlalti dinti superiori. Este subtire si are aspectul unui con cfilat (fig. 92). Pe sectiune transversala apare ovalaréi (aplatizata mezio-distal) gi i se descriu patru fete: meziala, distala, vestibulara gi palatinald. Dintre aces- tea, fata mezial este cea mai mare. Pe fejele proximale pot exista doua santuri onientate in axul fung al dintefui, mai evidente in treimea medie, Curbura raci- culara apicala este orientata spre distal in majoritatea cazurilor (57%). Morfologia camerei pulpare este asemAnatoare cu cea a coroanei (fig. 92). Prezinta trei coarne pulpare corespunzaitoare fiecdrui lobul si se continua cu un singur canal radicular principal ingust. Pe sectiune transversala, canalul radi- cular este ovalar sau circular. Incisivul lateral este implantat astfel incat radacina sa este inclinata mult spre palatinal. Acest fapt are important clinica in chirurgia parodontiului api- cal, parodontopatiile apicale evoluand spre abcedare cu precddere in regiunea palatinala, Caractere de identificare Morfologia incisivului lateral este foarte asemanatoare cu cea a incisivului central de aceea ca elemente morfologice de identificare sunt abordate in special cele menite sé-I diferentieze de acesta. > Coroana are aspect alungit si este mai rotu tal este mai redusa decat a incisivului central. > Fata palatinala mai concava in cele doua treimi incizale decat la incisi- vul central. Prezinta foramen caecum mai frecvent ca acest dinte. > Marginea incizald este mai oblica, unghiul mezio-incizal mai ascutit, iar cele disto-incizal mai rotunjit comparativ cu incisivul central. > Linia coletului este mai sinuoasd. » Radacina este mai mica, efilatd, ovalara pe sectiune si cu apexul orientat distal. Incisivul central inferior este primul dinte mandibular ocupand prima pozitie lan- v gf linia mediana. Este cel mai mic dinte de pe en " ambele arcade. Fig, 92. Sectiuni vericale (vestibulo-patatind, si mezio- me cu fata vestibulara © 2 a [© dar este mai ingusta | ° meaio diotal. Relieful “ acestei fete consti “ “ in aceleiasi elemente s morfologice cu cele ale ‘ Fg, 93. ncsivut central Infeir permanent stang 6) fora verter: b] fora ingua: ¢) fata merit: 2 6) ola dsia: : « 2 1 ae ‘1 o 1 -margine cervical Yo-creasiomaranas |e) mozale: 11 -creasta marginale 2 stat: 41-depresiune intefobviat: ® {8 - ole de contact §0-convexitate maximé:; - * 32. opex 1 Stag manic: ‘4 unahi distosnezat 55-cinguum: o 56-lobu medal 57-lobul conte 58-lobul distal {sont longitudinal radicular. * ANATOMIA OMULUI incisivilor superiori care ins nu sunt la fel de pronuntate. Aspectul concav-convex al fefei apare mai atenuat. Cingulum-ul este slab reprezentat gi dispare gradat spre incizal, iar crestele marginale sunt foarte ro- tunjite, Datorita trecerii line de la portiunea concava a fetei la cea convexa, nu exist foramen caecum. Fetele proximale (fig. 93) au aspect triunghiular cu baza la colet si varful orientat incizal. Marginea cervicala are forma unui “V" rotunjit cu deschiderea spre apex. Marginea vestibulara a fetelor este usor convex. Aceasta convexitate apare mai evidenta cervical. Marginea linguala este plana incizal, concava in treimea mijlocie si convexa in treimea de colet. Ariile de contact proximale sunt situate in treimea incizala. Radacina este unica si puternic aplatizatd mezio-distal (fig. 94). Reprezinta patru fete: vestibular, linguala, meziala gi distald. Dintre acestea, cele proxima- Ie gunt mai mari gi mareate ficcare de cate un gant longitudinal mai pronunyat in treimea medie, iar fetele vestibulara gi oral sunt rotunjite si inguste. Pe sectiune transversala la nivelul coletului radacina are aspect ovalar pu- ternic aplatizat mezio-distal. Apexul radacinii este curbat spre distal. Exista si variante radiculare “in baioneta’. Camera pulpard este redusa si prezinta trei coarne pulpare cate unul spre fiecare lobul. Canalul radicular principal este ingust i aplatizat mezio-distal, iar pe sectiune transversald este laminar (fig. 94). Caractere de identificare > Prezinta dimensiunile cele mai reduse dintre tofi dintii permanenti, > Aspectul de dalta al coroanci, cu unghiurile proximo-incizale drepte si exprimate. > Fetele proximale aproape paralele. > Radacina aplatizata mezio-distal gi cu apexul curbat spre distal. > Santurile longitudinale situate pe fetele proximale ale radacinii (antul distal este mai pronuntat) Incisivul lateral inferior este primul dinte situat distal de incisivul central inferior. In cadrul arcadclor inferioarc ocupa pozitia a doua de la linia mediand. Are forma asemanatoare cu incisivul central, dar este mai volumino: Coroana incisivului lateral are gi ea o forma de dalta. Prezinta morfologie foarte putin diferité de cea a centralului, de care se deosebeste cu greu in cazul ‘unor dinti izolati (extrasi) si cu morfologie se- cundara. Coroana are patru fete si o margine incizala. Fefele vestibulara si linguala sunt delimi- v > o\fi™ tate de aceleasi margini si au acelagi relief cu fetele similare ale incisivului central cu deo- sebirea c& marginea incizal este descendenta > 0) spre distal. Fig. 94. Section’ vericale @ © (vestibulo-linguald s! mezio-distal) s! ransversata (la flvelul coletull) prin incisivul central inferior permanent. 234 CAPITOLULIV Aparatul digestiv 1g. nc ir tiecsemenenons: [G) , 9 oP Sees « |[® 5} fa}0 0108: 0 ole mest: x = " S}tata asrae: | -margine conical; a? “ lo-creasta marginals s meta 11 creoste marginal 1 sia: 41 -cepresione lrterebuiar: 48-atie de contact; 30-converitote maxim’: S2-opex 58 ungh mexioincto 2 54-unghi disto-incizal 55-cingulum: 56 lou mezio sou = |O » |© eo 3 8 ita “y ost ° a ‘ Fafa. _vesibula re fa 95) ree Stel eh in Gale 98 mm a cele mezio-distale de 55-6 mm in treimea incizala si 4 mm cervical si un relief plan-convex cu maximum de convexitate in treimea cervicala. Unghiul disto-incizal este mai rotunjit comparativ cu cel mezio-incizal. Marginea cervicala este accentuat curbata. In morfologie primar sunt vizibile doua depresiuni care delimiteaza trei lobuli de dezvoltare (mezial, central si distal), egali. In morfologie secundara fata vestibulara este marcatd de doud fatete de uzura, una situata mezial mai extinsa, datorita ocluziei cu incisivul central superior, si alta distala, mai mica ce apare in urma ocluziei cu incisivul lateral superior. De multe ori, identitatea fatetelor de uzura reprezinta tunica posibilitate de a diferentia incisivul lateral inferior de incisivul central in- ferior, care are in morfologie secundara o singura fateta de abrazie (oclude doar cu incisivul central superior). Fula linguadd ave wn aspect Wiunghiular dia cauza dituensiuuii reduse pe care 0 are marginea cervicalA. Atat crestele marginale cat si cingulum-ul sunt slab reprezentate ins& sunt mai evidente decat la incisivul central. Nu existd foramen caecum. Fefele proximate sunt triunghiulare cu baza la colet. Relieful lor este aproape plan, existand totusi o usoara convexitate in treimea incizala. Fata distala fiind 235 ANATOMIAOMUE mai redusa, determina 0 situare mai spre cervical a unghiului disto-incizal. Ariile de contact sunt situate in treimea incizala. Pe fafa distala aria de contact este situata mai spre cervical. Incisivul lateral inferior nu prezinta variante morfologice sistematizabile. Radacina este mai lunga decat cea a incisivului central inferior, flind aplatizata mezio-distal (fig. 96). Prezint ganturi lon- (vesttou fransversala (la nivelul coletull) prin Incisvul lateral inferior permanent. gitudinale pe fetele proximale. Apexul este sor curbat spre distal. Fig. 96. Sectiuni verticale Camera puipara este redusa ca volum, ‘inguolé smeddo-dstoi6) x! gre trei coarne pulpare, si se continua cu un canal radicular principal ingust, aplatizat mezio-distal (pe sectiune transversala apare laminar} (fg. 96). Caractere de diferentiere a incisivilor superiori de cei inferiori > Incisivii superiori sunt in serie descendenta (incisival central este mai voluminos ca lateralul) iar in inferiori sunt in serie ascendenta (lateralul este mai voluminos). Incisivii superiori sunt evident mai voluminosi decat cei inferiori gi sunt dispusi pe un are de cere mai avansat. Diametrul coronar mezio-distal este superior diametrului vestibulo-pa- Jatinal pentru incisivii superiori. La incisivii inferiori diametrul mezio- distal este mai redus decat cel vestibulo-lingual. Diferenja dintre diametrul coronar mezio-distal gi cel cervico-incizal este mai evidenta la incisivii inferiori, rezultand astfel un aspect mai alungit al acestora comparativ cu incisivii superiori. Incisivii superiori au diametrul mezio-distal coronar mai mare decat incisivii inferiori. Unghiurile incizale sunt in ansamblu mai exprimate in cazul incisivilor superiori, Coroanele incisivilor superiori au forma asemandtoare cu o lopat, in timp ce coroana incisivilor inferiori este asemanatoare unei dalti. Culoarea incisivilor superiori este diferitd pentru cele trei segmente coronare. Incisivii superiori sunt transparenti incizal, alb-cenusiu sau alb-galbui in treimea mijlocie si galbui la colet. In ocluzie psalidodonta uzura este localizata incisivo-vestibular pentru incisivii inferiori si palatinal pentru incisivii superiori. In cazul unci ocluzii labiodonte uzura are loc la nivelul marginilor incizale. Incisivii superiori au radacinile voluminoase conice gi mai rotunjite pe sectiune transversala decat cele ale incisivilor inferiori care sunt puter- nic aplatizate mezio-distal gi efilate 236 CAPITOLULIV Aporatul digestiv Fig. 97. Caninul superior permanent sting: } fate vestiouara: Db} {alo polating: 6} fate mezios 5} fale alstates 1 margine cenvicol: 10- creasta marginale mezialé: 11 creasta marginal distal: 13- creasta mediané: 41 -depresiune Interobular: 49-cie de contoct 50-convexiiotee maxi 51 -vértul euspiduiul: 52+ opex: '53-nghi mezio-incizak ‘54 unghi dsto-inczil; 55 - cingulum: [56-lobuI meziok 57 -lobulcentrat $58-lobUl distal: {60- sont longitudinale racievlar. © 2 1 8 ‘a “ ‘« o 4 2 * = a © st 0 2 60 1 s so 0 x 3 Caractere morfologice comune caninilor > Coninii sunt dinfii cu cca mai mare dimensiune, masuratd in axul lung, de pe ambele arcade. > Sunt dinji monocuspidati. > Coroanele prezinta doi lobi de dezvoltare (vestibular si oral). Lobul ves- tibular este format din trei lobuli separati prin depresiuni. > Conturul fetelor vestibulard si orald se aseamdna cu un pentagon, iar cel al fetelor proximale cu un triunghi cu baza situata cervical. > Caninii superiori si cei inferiori prezinta aceleasi elemente de relief co- ronar. Crestele marginale sunt convexe in toate sensurile. » Sunt in general dinti monoradiculari Caninul superior este situat distal de incisivul lateral incheind grupul din- tilor frontali superiori. Ocupa pozifia a treia de la linia mediana pe hemiarcadele maxilare, Este primul dinte situat distal de sutura incisiv Coroana are forma conoida fiind aseménata cu un varf de lance. Prezinta patru fete axiale gi o margine incizala. 237 ANATOMIA OMULUI Fata vestibularé (fig. 97), are conturul asemanator cu un pentagon. In sens cer- vvico-incizal are 9,5-10,00 mm, iar mezio-distal 7,5 mm incizal si 5,5 mm la colet. Marginea incizald are aspect de “V" cu doua segmente inegale. Segmentul distal al “V*-ului este mai lung si mai ascendent spre distal ceea ce determina ca varful cuspidului sa fie mai apropiat de unghiul mezio-incizal. Gradul de ineli- nare a segmentelor marginii incizale variaza, acestea putand fi aproape orizonta: le sau verticale. De asemenea, exist posibilitatea ca cele doua segmente sa aiba inclindri identice. Unghiurile ce rezult din unirea marginii incizale cu marginile proximale sunt obtuze. Unghiul disto-incizal are o deschidere mai mare gi este situat mai cervical decat cel mezial, aproape de treimea mijlocie, fiind si mai rotunjit decat unghiul mezio-incizal Unghiurile incizale pot avea diferite valori gi pozitii: > ambele apropiate de 180°, caninul luand forma de “penita” sau “colt”; b ambele sitiate aproape de cerviea > unghiul mezio-incizal situat aproape de cervical, iar unghiul disto-in- cizal situat aproape de incizal. Varful cuspidului poate fi sters, rotunjit sau bine exprimat. Uzura determina ca aceasta margine sa aiba diferite aspecte in functie de ocluzie gi de dinamica mandibulara. Astfel, in raport psalidodont se remarcé 0 mérire a segmentului mezial datorit& contactului cu caninul inferior. In acest caz varful cuspidului se deplaseaza spre distal in stadiul final transformandu-se intr-o linie oblicd ascendenta distal. In ocluzie labiodonta, varful cuspidului se abrazeaz panda la disparitie. Marginile proximate, meziala si distala, sunt convergente spre colet, cea distala fiind mai convex, mai mic si mai convergenta. Relieful fetei este accentuat convex atat in sens mezio-distal cat si cervico- incizal. Convexitatea maxima este situaté in treimea cervicala. Pe fata vestibular se pot observa doua depresiuni ce separa lobulii de dez~ voltare care in ordine descrescatoare a marimii sunt: central, distal, mezial. ‘Marginea cervicala este convexa cu deschiderea orientata incizal. Pe fata vestibulard, corespunzitor varfului cuspidului apare o creastd me- diana (axial’) care delimiteaza doua pante, meziala si distal’. Fafa pulutinula (ig, 97), mai redusa decal cea vestibulara, este delimitata de cinci laturi, Relieful este asemanator cu cel de pe fata palatinala a incisivului insd este mai pronuntat. Crestele marginale se unesc cu un cingulum proeminent si convex, care dupa unii autori poate fi considerat un cuspid rudimentar. Din cingulum pleaca spre incizal 0 creasté mediana care este despartita de crestele marginale prin doua mici depresiuni. Trecerea de la cingulum la creasta se face lin, neexistand foramen caecum. Cingulumul este mult mai bine reprezentat ca la caninii inferiori si poate prezenta o proeminenta spre incizal asociaté cu o foseta. Fetele proximate au o forma triunghiulard cu varful incizal si baza la colet. Pe aceste fete linia calehihsi este mai roninjité gi mai deschisa ca la ceilalti frontali Fata meziald (fig. 97), are un relief convex in dublu sens (vestibulo-palatinal si cervico-incizal) si prezintd o mica depresiune in treimea cervicala. Diferenta dintre cele doud diametre este foarte micd, ceea ce determina aspectul proximal specific caninului superior. Fafa distald (fig. 97) prezinta un relief mai pronuntat in compa- ratie cu fata meziala, iar depresiunea din treimea cervicala este mai accentuata. 238 CAPMOLULIV Aparatul digestiv Ariile de contact sunt situate in treimea incizala (in sens cervico-incizal) si in treimea vestibulara (in sens vestibulo-palatinal), cu deosebirea cA aria distala este situatd mai spre cervical. Raddcina (fig. 98), este unicd, robusta si masoard 17 mm, flind cea mai lungé de pe arcadia supetivaid. Pe sevtiune Uansversali ate fie aspect de ghi isoscel, fie este ovalard aplatizata mezio-distal. Din perspectiva proximala, axul coronar coincide cu axul radicular. Ea poate fi foarte lungé (raport radacina / coroand = 1/1). In situatii rare, un sinus maxilar extins mezial poate coafa apexul radacinii caninului superior. Fefele proximale ale radacinii sunt marcate de catre un gant longitudinal. Celelaite doua fete sunt mai reduse in special cea palatinala, care uneori are aspect de unghi. Camera pulpard (fig. 98), este voluminoas gi imita forma coroanei. Pre~ zinta trei coarne pulpare cel mai voliminos corespunzand lobulului central Canalul radicular principal este larg, unic fiind des folosit in scop protetic. Apare centrat pe sectiune transversala (la nivelul coletului), laturile meziala si distala prezentand depresiuni daca santurile longitudinale radiculare sunt exprimate. Functiile caninului superior sunt: fizionomie, fonatie (mai putin decat in- cisivii), masticatie (prehensiunea si sectionarea alimentelor), sustinerea partilor moi, ghidaj canin sau antero-lateral cand acesta exista. Caractere de identificare » Are cea mai voluminoasd coroand din grupul frontal. > Fata vestibulara comparativ cu cea a incisivilor este pentagonal mai con- vexai, flind marcata de 0 creasté mediana ce o imparte in dou pante. > Marginea incizala are doua segmente, dispuse angulat, cu deschiderea cervicala. > Fata palatinala prezinta un cingulum voluminos si trei creste de smalt (doua marginale gi una mediana). > Fetele proximale au in treimea cervicala doua depresiuni. > Ridacina este voluminoasd, triunghiulard, sau ovalara pe sectiune transversal Caninul inferior ocupa pozitia a treia de la linia mediand pe hemiarea- dele inferioare. Asemenea omologulut superior este dinte de tranzitie intre grupul frontal si lateral. Caninul inferior, comparativ cu cel superior, este mai mic. Are rada- cina mai scurta, si coroana mai lung’ ca acesta. Elementele morgologice Ins sunt aceleasi, fiind mai mult sau mai putin exprimate. o\@/u fig. 98. Section! vertical (vestbulo-palotinala slmezio-distald) sl ransversol8 (Ia nivelul Coletulu) prin caninul supetior permanent. @ 239 ANATOMIA OMULUI Coroana are aspect mai alungit decat coroana caninilor superiori, putand fi si ea comparata cu un varf de lance. Prezinta patru fete axiale si o margine incizala. Fata vestibulara (fig. 99), este alungita cervico-incizal si are un contur pen- tagonal. Aceasta fata méisoarai 10,3-11 mm (diametru cervico-incizal), diametrele mezio-distale fiind de 7 mm in treimea incizalA gi 5,5 mm cervieal. Marginea in- cizald are forma unui “V. Segmentul mezial este mai scurt si mai putin inclinat decat cel distal. Marginea incizala formeazA cu fetele proximale doud unghiuri (mezio-incizal si disto-incizal), cu deschiderea mai mare decat a unghiurilor simi- lare ale caninilor superiori, Varful cuspidului este situat mai aproape de marginea meziala gi este mai ascutit decat la caninul superior. Marginile proximale diverg spre incizal intr-un grad mai mic decat la caninul superior. Relieful fetei este con- vex in ambele sensuri. Convexitatea maxima este situata in treimea cervicala. Pe fata vestibulara se pot observa cei trei lobuli de dezvoltare (in ordinea descrescé toare a marimii - central, distal si mezial), despartiti intre ei de doua depresiuni verticale. Aceste depresiuni determina aparitia pe marginea incizala a doua usoa- re denivelari, Marginea cervicala este 0 linie curb& cu concavitatea spre incizal. Este mai ondulata decat a caninului superior. Fata linguala (fig. 99) este mai redusa si are limite omoloage similare cu fata vestibulara. Re- e) lieful este mai sters 8 comparativ cu cel al fetei palatinale de la gf " Som Fig. 9. Caninul inferior s permanent stang: a 4} falo vestibule: ») fata inguoie: 1 ¢ fato meziala; 4) fata asta: 1 margine cervicol6: 8 segment mezial ai margin incizote: 9 segment distal ol inciale: reno marginale meriolé, 5 oa 0 © .s % 0 10 a % 1 o 2 11 =creasta marginals Oo» a Pe 1 13-creasta medioné: 6 “ <1 | 41-cepresune 8 interlobular: 49- ofie Ge contoct: 14 ” a 5 50-convexitate monimé: 1 51 -verul cuspidului 52-opex: '53- nahi merio-incizal '54- unghi dstorncizt ° @ | 55-cinguum: 56 -lobul mez 57 -lobul centr: 58-lobul dstai {60- santuri longitudinale radicucre. CAPMTOLULIV Aparatul digestiv caninul superior. Cingulum-ul si crestele de smalt (marginale $i mediana) nu au o delimitare neta si apar mai sterse. Exista si variante morfologice cu relief pro- nunfat. Nu exist foramen caecum. Fefele proximale au forma triunghiulara, orientare aproape paraleld intre ele si sunt mai inalte decat cele ale caninului superior. Reliefal acestor fete este mai gters. Fefele proximale au un aspect mai alungit decat la caninul supe- rior. Ariile de contact sunt situate in treimea incizala (sens cervico-incizal) si in treimea vestibulara (in sens vestibulo-lingual) cu mentiunea cé aria de contact distala este localizaté mai spre cervical. Radacina. In majoritatea cazurilor caninul inferior prezinta o singura rada- cind (fig. 100). Foarte rar se pot intalni si variante bifide ale radacinii sau doud radacini (vestibulara si lingual), uneori cu apexurile orientate distal si mezial. Radacina este aplatizata mezio-distal, iar pe sectiune transversala are aspect ovalar cu patru fete. In treimea medie a fetelor meziald gi distalé exist cate un gant longitudinal. Aceste santuri pot fi mai adanci, rezultand un aspect fals biradicular. Caninul inferior este singurul dinte la care poate exista o angulatie intre axul coro- nar gi cel radicular, in sens mezio-distal (coroana inclinata spre distal) Camera pulpard este voluminoasa (fig. 100). Pot exista unul sau doua ca- nale radiculare, principale, respectiv unul sau doua foramene apicale in functie de varianta morfologicé. Aspectul sectiunii transversale la nivelul coletului, co- respunde cu cea a caninjului superior. Caractere de identificare > Coroana caninului inferior are un aspect mai alungit comparativ cu caninul superior; > Relieful coronar si convexitatile maxime sunt mai atenuate decat la caninul superio: Varful cuspidului este mai ascutit; Variantele biradiculare pot fi gasite numai la caninul inferior; Fata meziald a rédacinii continua fata meziala a coroanei. vy Diferentierea caninilor superiori de cei inferiori > Volumul coronar este mai mare la caninul superior. fig. 100, section’ voticale (vestipuio- [ngualé $1 mezto- dsl) si tronsversala (anivelstcoletutuf) o prin caninul inferior y L permanent: B)Un tng come radicvior b} dou anole radiculare cu Unforomen: ¢} un concl radicular care se bites (radacina Se) ®@ @D a @» O29 ANATOMIA OMULUI > Coroana caninilor superior apare globuloasa datorita diferentei mici dintre diametrele cervico-incizal si mezio-incizal. > Inaltimea coroanei caninului inferior este mai mare decét cea a celui superior in schimb diametrul mezio-distal este mai mic. Din acest mo- tiv coroana caninului inferior apare mai alungita, > Deschiderea “V"-ulu incizal este mai mare la caninul superior. > La caninul inferior fetele proximale sunt mai inguste si cu relief mai putin convex decat la cel superior. In plus diferenta de indltime intre fetele meziala gi distald, este mai mare decat la caninul superior. > Fetele linguale ale caninilor inferiori au o forma mai alungita, iar cres- tele de smalt 9i cingulum-ul sunt mai putin exprimate. > Fetele de uzurd ale caninilor superiori apar la nivelul segmentului me- zial al marginii incizale, iar la cei inferior pe segmentul distal al marginii incizale. > Rédacina caninului superior are aspect mai robust si este mai volumi- noasa decat a caninului inferior. Doar caninul inferior poate prezenta 0 radacina bifida, doua radacini, sau doua canale radiculare principale. Grupul premolar Premolarii sunt dinti situaji distal de canini si mezial de molari. In total exist opt premolari (patru superiori si patru inferiori) repartizati cate doi pe o hemiarcada. Se diferentiaza din lama dentara secundara, Erup in locul molarilor temporali in perioada 10-12 ani. Impreuna cu mo- larii formeaza grupul dintilor laterali (posterior), avand alaturi de acestia un rol deosebit in masticatie Caractere morfologice comune premolarilor > Au coroane mai voluminoase comparativ cu dintii frontali (incisivi, ¢ nini), dar mai mici decat al molarilor. > Coroanele prezinta doi sau trei lobi de dezvoltare. > Coroanele sunt paralelipipedice sau cilindrice si prezinta de descris patru fete axiale si una ocluzala. > Fetele vestibulare au o forma pentagonal, asemanatoare cu cele ale caninilor. > Exist un singur cuspid vestibular si in functie de variant morfologica sidinte, unul sau doua cuspizi orali > Cuspizii sunt despartiti de un sant principal central (mezio-distal] care termina in doua fose marginale, > Toti premolarii au o singura radacina (monoradiculari), cu exceptia premolarului prim superior care are de regula dowd, uneori trei. Premolarul prim superior ocupa pozitia a patra de la linia median& pe hemiarcadele superioare, distal de canin, find primul dinte al grupului lateral. Comparativ cu premolarul secund el este mai putin voluminos. Coroana premolarului prim superior are forma paralelipipedica cu dia- metrul vestibulo-palatinal (9 mm), mai mare decat cel mezio-distal (7mm). Pe 242 CAPITOWULIV Aparatul digestiv 3.101. Premotarut prim Fg. co oO 2 superior stang: =o 6] fala vestibular’: | fata palatina a ¢] fot meziates 4d] fata distal: 8- margine ocluzot6, sogmentul mez 1 F-margine ocluzols segmentul stat 17- cuspid vestibvir 18- cuspid palatincl, a 31 -radBcind patatinates: 82-radécind vestibvior’: * 0 50-convexitate maxima: 51- veel cuspid 6 3 a §2-opex: ‘s Soa os q 56-labul mezia: 57-lobul central io eect @ rodieul: - # A sconceote mei a9 yi sant de deseércore mmetil, sectiune transversal are contur hexagonal « {aplatizat mezio-distal) cu unghiurile rotunji- te, Prezinta de descris so cinci fete: patru axiale ” sio fata ocluzala. Fata vestibulard | ig a ” a (fg. 101) se aseamana en cea a caninului, dar este mai mica (7 mm diametrul mezio-distal si 8-8,5 mm cel cervico-ochuzal) gi cu unghiurile mai rotunjite, Este delimitata de marginea ocluzala, marginile proximale si marginea cervieala. Marginea ocluzald are aspectul unui “V” asimetric mult mai rotunjit si mai putin evident decat la canin. Segmentul distal este mai mare. Inclinarea segmentelor crestei sagitale vestibulare poate fi accentuata spre cervical, rezul- tand un cuspid conic sau, dimpotriva, aproape de orizontala. Relieful fetei este convex atat in sens axial cat gi in sens mezio-distal, convexitatea maxima fiind situatd mezial in treimea cervical. Marginile proximate converg spre colet. Mar- ginea cervicald este concava cu deschiderea spre ocluzal. Este mai putin curbat& decat 1a canin. Doua depresiuni longitudinale slab vizibile delimiteaza cei trei lobuli (in ju- matatea octuzala). Lobulul central este cel mai mare, iar cel mezial cel mai mic. Depresiunile, cand ajung la marginea ochuzala, determina aparitia a dou nici depresiuni ce confera acesteia un aspect lobulat. Uneori, depresiunea me- tield a fetei vestibulare se reduce la o simpla fisura sau foseta Fata palatinala (fig. 101) are conturul asemanator cu precedenta, dar mai rotunjit, este mai redusa dimensional si nu prezint& depresiuni. Relieful sau 2 243, ANATOMIA OMULUL este convex in dublu sens, convexitatea maxima gisindu-se in treimea mijlocie in sens cervico-incizial gi in treimea mezialé in sens mezio-distal. “V’-ul ocluzal este foarte rotunjit. Fejele proximate sunt cele mai mari datoritd aplatizarii coroanei in sens mezio-distal. Convergenta spre cervical si palatinal a acestor fete poate fi usoara, moderata sau accentuata, grad de convergenta ce determina astfel aspectul fete! vestibulare, respectiv ocluzale. Spre deosebire de cele ale frontalilor, fetele proxi- male ale lateralilor au conturul asemandtor unui trapez cu baza mare la colet. Fafa meziald, cea mai mare dintre fetele axiale (fig. 107) are forma trape- zoidal& cu patru margini, Marginea ocluzala are forma unui “V” larg deschis. Marginea vestibulara este curba cu convexitatea maxima in treimea cervical. Marginea palatinala este mai scurté decat cea vestibulara si are un maxim de convexitate in treimea medie. Marginea cervical este mai lind fiind ugor curba cu convexitatea spre coroand. Convexitatea maxima a fetei meziale este situa- ta vestibular in treimea ocluzala, Aceasta fata prezinta in regiunea cervical 0 depresiune care se intinde pana la jumatatea fetei. Depresiunea se continua in sens apical cu gantul longitudinal radicular. Tot pe aceasta fata, in treimea oclu- zal se observa frecvent un gant de descarcare, aflat in continuitate morfologica cu sanpul secundar cu origine in fosa marginala meziala. Sanqul de descarcare se termina pierdut, cervical de aria de contact meziala. Fafa distalé (fig. 101) are un contur asemanator cu precedenta. Este mai redusa si prezint un relief mai convex. Ariile de contact sunt situate la jonctiu- hea treimii ochuzale cu treimea medie (in sens cervico-ochuzal) si la jonctiunea treimii vestibulare cu treimea medie (in sens vestibulo-palatinal). Aria de con- tact distala este dispusd mai spre cervical. Fata ocluzala (fig. 102), este trapezoidala (Latrou ii atribuie acestei fete © forma hexagonalé), cu baza mare situata vestibular gi unghiurile rotunjite. Aceasta fata este delimitata de patru margini: vestibulara, palatinala, meziala si distal. Marginea vestibulara convexa, prezinta doua depresiuni, continuarea celor de pe fata vestibulara. Marginea palatinald este mai mica gi mai convex, avand aspectul apropiat de semicere. Marginea meziala este ugor convex. Mar- ginea distald este mai mica si mai convexa comparativ cu cea meziala. Marginile proximale sunt convergente spre palatinal. Relieful ocluzal este reprezentat de doi cuspizi (vestibular si palatinal), de crestele de smalt ale acestora, doua creste marginale, doua fose marginale ¥ (mezialA si distala) si un sant principal central. jul vestibular este mai mare, mai ascutit. al este usor deplasat spre mezial, in timp ce varful cuspidului vestibu- lar este plasat central. Ca atare, crestele esentia- Mfg. 102. Fremotarul prim supertor: fata ocluzai. 10- creasté marginal’ merialé: 11 -creasta marginold distal; 15 - creasla sagitals: 14 creasta accesotie: 16- croasta exentit6: 17 -cuspic vestibular 18 - cuspid ppatatinat: 35 - sant principal central: 43 ~fosa marginalé distal: 45 -fosa marginalé meziol: 62 - gant de descércare (emezial) 65- sont secunder. 248 CAPITOLULIV Aparatul digestiv le sunt dispuse angulat, cu deschidere spre mezial. Fiecare cuspid prezinta o creasta esentiald ce imparte versantul cuspidian intern (ocluzal) in dowd pante, una mezialé mai mare gi una distala mai mica. Relieful pozitiv al fefei ochuzale mai cuprinde si crestele secundare (accesorii) situate pe versantele interne ale cuspizilor. Crestele secundare, de obicei in numar de doua pentru fiecare cus- pid, sunt situate de o parte si de alta a crestei esentiale, de care sunt separate prin ganturile secundare. Santul principal central este drept, si mai aproape de marginea palatinalé. Se termina in cele doua fose marginale (cea mezialA fiind mai mare). Distanta intercuspidala (masurat intre varfurile cuspizilor) poate avea diferite valori. Creasta marginala meziald este intrerupta uneori de un sant secundar care porneste din fosa marginald meziald gi se continua ca gant de descarcare pe fata meziala. Raddcinile. !n majoritatea cazurilor (68-70%) se intalnesc dowd radacini situate: una vestibular, mai voluminoasa si una palatinal, mai scurta si mai subtire, Radacinile initial unite (trunchi radicular) se separa in jumétatea cer- vical (dupa unii autori in treimea medie) si pot fi paralele sau divergente una fatii de alta. Sunt situatii in care existd o singura rédacina bifurcata in treimea apicala (bifida - fig. 103}. In aceste situatii trunchiul radicular este aplatizat mezio-distal si prezinta pe fetele proximale céte un sant longitudinal. In unele cazuri exist © singuré ridacina marcata pe fetele proximale de cate un sant longitudinal. Fetele vestibulara si palatinala ale rédacinii unice converg constant spre apex si sunt drepte sau pot fi aproximativ paralele in cele doua treimi cervicale apoi un- indu-se brusc in treimea apical, rezultand un apex exprimat. Foarte rar (3-5%) pot fi intélnite si variante cu trei rédéicini (dowd vestibulare, una palatinals). Camera pulpard (fig. 103), este voluminoasa si trimite doud coarne pulpare corespunzatoare celor doi cuspizi. In functie de varianta morfologica a radacinii, camera pulpara se poate continua cu unul, doud sau trei canale radiculare principale. Canalele radiculare principale sunt frecvent inguste si sudate. Pe sectiune transversal la nivelul coletului, camera pulpara apare laminara, cu Bhat @ 2 OSS ® @ a ») @ 4 Fig. 103. Sectuni prin premolar prim superior: ol vestioule-palatinala §! mezio-cistald in cams exstentel c doud racdcin b) transversal la nivelul Coletuli: c) sid] vestibvlo-palatinal si mezio-distals la un dinte cu réciicinlefuzionate. 245 ANATOMIA OMULUI axul lung (vestibulo-palatinal) concav spre mezial. Diametrul mezio-distal este mai mare vestibular decat palatinal. Numarul foramenelor apicale variaz in functie de numarul rédacinilor. Funcfia primutui premolar este de: masticatie, prin cuspidul palatinal (de sprijin) participa la stabilizarea ocluziei si a dimensiunii verticale de ocluzie. fi- zionomie, uneori ghidaj de grup, sustinerea partilor moi, fonat Caractere morfologice comune premolarilor superiori > Coroanele pe sectiuine transversald au aspect ovalar si sunt aplatizate mezio-distal, diametrul maxim fiind orientat vestibulo-palatinal, Prezint doi cuspizi, unul palatinal mai rotunjit si unul vestibular mai ascutit Santul principal central este in linie dreapta. Sunt precoce ai intens afectoti de leeiuni carioase, piersindu se repede. ‘Axul coronar este in continuarea axului radicular. Radacinile sunt aplatizate mezio-distal analele radiculare au dimensiuni transversale reduse, mai ales in treimea apicala @ ® Premolarul se- cund superior ocupé pozitia a cincea pe ar- cadele maxilare, distal de premolarii primi cu care se aseamand foarte mult. Are co- v ovyyy Fig. 104, Premolarul secund superior stanga! 9) fala vestioviars: | fala inguaia: ¢} fata mezialé; 4} fala cistois: 0 margine oclurc, a 8 st ® segmentul meziol: Somorgine ocho segment dst 16" creasta exer tio 17 cuspid vestbulor o 6 | 18. cuspid palotina! 41 deprestone interlobulors 1 18) crle de contact '50- convextate maxima: 1 -varul euspicuu! i ” 32-apex 0 '56-1obU| meziat 57 -lobul central ° $58 lobu dst: 1 40 - sanful longitudinal a ® i reoeuan 7 af 4 246 CAPTOWLIV Aporatui digestiv Fig. 105. remolorul secund superior fota octuzolé: v 4 maigine meriold: 5- margine distal 10 - creas morginalé mesild: 11 -creasté morginala distal 1d creastd accesorie: sty 15-creosté sagitls: 16~ creasté esentioié: 17 - cuspid “ vesibular 18 - cuspid palatinal: 35 - sant principal centr: 43-fosa marginalé dstold; 45. fose marginalé mesial; (5- sont seeundar 8 roana gi rédacina mai reduse dimensional decat cele ale premolarului prim, 5 6 Coroana are cinci fete, cu o aseménare evident& 5 ‘4 ca relief si forma cu cele ale premolarului prim astfel 6 cA majoritatea referirilor la relieful premolarului se- cund superior se fac prin comparatie cu acesta. Fata vestibulara (fig. 104), este delimitata tot de patru margini (ocluzala, meziala, distala, cervicala) si are un contur mai rotunjit. Depresiunile gi lobulii sunt mai putin evidente. Relieful ei este convex in ambele sensuri, prezentand maximum de convexitate mezial in treimea cervical Fata palatinala (fig. 104), are aceeasi dimensiune cervico-ocluzalé cu fata vestibulara, Este convexa in ambele sensuri cu maximum de convexitate situat in treimea medie sau la jonctiunea acesteia cu treimea cervicala. Fetele proximale (fig. 104), au diametrul vestibulo-palatinal mai mare decat cel cervico-incizal. Fafa meziala este mai mare si prezint un relief mai convex ect la primul premolar. Ariile de contact sunt situate la jonctiunea treimii ocluzale cu cea medie (in sens cervico-ochuzal) si la jonctiunea treimii vestibula~ re cu cea medie (in sens vestibulo-palatinal) cu mentiunea ca pe fata distala aria de contact este situatd mai spre cervical. Fata ocluzald (fig. 105), prezinta aceleasi elemente morfologice cu cele in- talnite la premolarul prim ins conturul este mai rotunjit, cuspizii sunt egali ca inaltime si volum, iar santul intercuspidian este plasat la distante egale de marginile palatinala 9i veotibularé. Marginile proximale ale fetei ocluzale au 0 convergent redusa spre palatinal, fiind aproape paralele. Santul principal cen- tral poate varia ca aspect de la o fisuré adanca pana la o depresiune superficia- 1a, Uneori fosele marginale lipsesc, centrul fetei ocluzale fiind marcat de o fata adanca. In aceasta situatie exista santuri secundare in forma de X, care pornesc din fosa respectiva. De asemenea o serie de ganturi secundare ca traiect si di- stributie pot complica morfologia ocluzala, conferindu-i un aspect “ridat” Creasta marginala meziala poate prezenta in mijlocul ei 0 proeminenta de smal. Varfurile cuspizilor sunt decalate spre mezial si plasate central unul fat de celalat. Radacina in mod obisnuit este unicd si aplatizaté mezio-distal (fig. 106), insa exista. v Po i variante cu doud sau chiar trei rédacini v Ridacina unica prezinta pe fefele proximate sanfuri longitudinale. ole) F104 Sectuni vertical (vesbvlo-palatinal k ® © ° 2 8 ‘mezio-distald) $1 transversal (la nivelul coletulu) prin ‘premolar secund superior, 247 ANATOMIA OMULUI Camera pulparé redi morfologia coroanei, are doud coarne pulpare (fig. 106}, si se continu cu un canal radicular principal larg, cu dowd mai reduse sau, in cazuri foarte rare, cu trei, Pe sectiuine transversala la nivelul coletului (fig. 106), canalul radicular principal apare laminar, centrat in suprafata de sec- thane, Marginile proximale pot prezenta deprestunt. Premolarul prim inferior in cadrul unei hemiarcade inferioare ocupa po- zitia a patra de la linia mediana fiind primul dinte al grupului lateral inferior. Coroana prezinta patru fete axiale si o fata ocluziala. Fafa vestibulara (fig. 107), se aseamand cu fata similaré a caninului in- ferior, dar are dimensiuni mai reduse (8-8,5mm in sens cervico-ocluzal, in sens mezio-distal 7 mm in treimea ocluzala respectiv 5 mm cervical), iar “V’- ul ocluzal al cuspidului vestibular este mai rotunjit. Marginile proximale sunt convergente spre cervical, cea distald fiind mai scurta si mai convexa. Marginea cervicala cate curbi cu concavitatea spre ocluzal, apirdnd mai putin pronuntata decat la canin, Treimile ocluzala si medie ale fetei sunt puternic inclinate spre lingual. Relieful fetei vestibulare este convex in dublu sens. Convexitatea maxi- mA se gaseste in treimea cervicala. Doud depresiuni longitudinale impart fata in trei lobi. Dintre acestia, cel central este cel mai voluminos, iar cel mezial este cel 7 mai mic. - © « z Faja —linguala (fig. 107), are dimen- to | siuni mult mai reduse " & | fig. 107, Premotarul prim 18 | inferior stang: 49) fota vestibuiors: ) fate lingual 1 <} fota meztaké 4) fota distal: 1-margine cervical: 8- maraine ocivzak segmentul mezia; 9-margine oclvzak segmentul distal T0- ereaste margnaia mediate: 10 11 -creasta marginal’ distale: 14 creasta accesories 18 | 16- creesta esentiaia 17- cuspid vestouar " | 18-cuspid inguot A 41 -depresiune * interob lor’: 1 50- convexiiate maxims: 4 | S)-varul cuspiduiui: 52-apex, « | 56-lobulmediol 57-lobul centr: 60. ant longitudinal radicular, 62- sont de descireare 2 & mediouingual. 7 248 CAPITOLULIV Aparatul digestiv decat fata vestibulara. Premolarul prim fiind un dinte care face trecerea de la dintii monocuspidati (caninii) la dintii pluricuspidati (premolarii doi si molarii), gradul de dezvoltare ale cuspidului lingual variaza, influentand astfel inaltimea fefei linguale. Atunci cand cuspidul lingual este mic inaifimea acestei fete poate ajunge pana la dowd treimi sau chiar la jumatate din inaltimea fetei vestibulare. Relieful fefei linguale este accentuat convex in ambele sensuri gi prezinta o in- clinare inspre lingual. Pe aceasta tata se observa un gant de descarcare mezio- lingual, care porneste ca gant secundar din fosa marginal meziald, traverseazd creasta marginald meziald si ajunge pe fata linguala in dreptul liniei de tranzitie dintre aceasta gi fata meziala. Foarte rar exist gi un gant de descarcare disto- lingual. Fetele proximale (fig. 107), au diametrul vestibulo-lingual mai mic decat cel cervico-ochizal si se inscriu intr-un trapez cu baza mare la colet. Ele converg spre cervical si spre lingual, iar relieful lor este ugor convex. Fata meziala este ‘mai putin extinsa in sens cervico-ocluzal si mai convex decat fafa distala, cea ce face ca premolarul prim inferior s4 constituie o exceptic in acest sens. Ariile de contact sunt situate in sens vestibulo-oral la jonctiunea treimii vestibulare cu Ucimea medic, iar in sens cervico-vcluzal la joncjiunea Weisnii ocluzale cu treimea medie. Aria de contact distala este situatd mai spre cervical. Faja ocluzald (fig. 108), are conturul asemanator unui trapez cu baza mare spre vestibular gi este puternic inclinata spre lingual. Aceasta inclinare se da- toreaza diferentei de indltime dintre cei doi cuspizi (vestibular-oral). Cuspidul vestibular fiind mai voluminos de aproximativ 2,5 ori decat cel lingual, planul cuspidian ocluzal este inclinat spre lingual la 45°, iar santul principal central (mezio-distal), este situat mai aproape de fata linguald. Acest sant este curb cu concavitatea spre vestibular si isi are originea in cele doua fose marginale, me- ziald gi distala. Fosa distala este mai larga. In unele cazuri gantul poate fi doar gor schitat si atunci intre cuspizi apare o creast transversala de smalt. Cres- tcle marginale pot fi gterse sau foarte bine exprimate. Relieful ocluzal mai in clude crestele sagitale, esentiale si secundare ale cuspizilor, precum gi ganturile secundare. Extrem de rar se poate remarca existenta a doi cuspizi linguali. Radacina in majoritatea cazurilor este unica, in forma de con efilat cu apexul curbat spre distal. Este ugor aplatizata mezio-distal gi prezinta pe fetele proximale ganturi longitudinale, gantul mezial fiind mai exprimat. Apexul poate prezenta fenomene de hipercementoza ceea ce face ca el 8 apara ingrosat (ra- dacind in “limba de clopot"). Camera pulparai (fig. 109) are plafonul paralel cu planul ocluzal cuspidian. Coarnele pulpare sunt in numar de doua: unul vesti- bular mai voluminos si unul lingual. Canalul radicular 2 principal este larg, sensibil aplatizat mezio-distal gi unic 46, in majoritatea cazurilor (3,5%), putand apare insa si 6 Fig. 108. remolarul prim inferior: fata ocluzalé: 10-creasté marginalé meziaid; 11 - creasté marginaia distal: 4-creasté accesorie esentialé: 15- creosté sagitalé: 16-creasta 10 ~N " sergio: 17 - creasta esentiol6: 17 - cuspid vestiouior: 18 cuspid lnguot: 35 -sant principal central: 43 -fosa marginals distal 45 -fosa marginal medal $0 - convexitate maxims: 42 -san} de descércare «6 rmexio-ingual 8 249 ANATOMIA MUL We rioare si are dimensiuni mai mari decat premolarul prim. Fig. 109. Sectiun! verticale (vestibulo-tingualé si ‘mezio-cistaid) $1 transversal (la nivelul coletulu prin ‘premolarul prim inferior. variante cu dowd sau chiar trei canale. Pe sectiune transversala la nivelul coletului, canalul radicular apare ovalar, centrat in suprafata de sectiune. Privita proximal ridacina realizeazA cu coroana un unghi obtuz deschis lingual (angulatie corono- radiculara). Funcfiile premolarului_ prim inferior: ‘masticatie prin cuspidul vestibular (de spri- jin) participa la stabilizarea octuziei si DVO, ghidaj de grup (cand exista). Premolarul secund inferior ocupa pozitia a cincea pe hemiarcadele infe- Coroana este cea mai voluminoasa din cadrul grupului premolarilor si pre- zinté o forma cilindricd cu patru fete axiale gi o fata ocluzala. © Oo in © ‘ Ae Th we! Oe 7 ; ‘ Oa 2 2 6 1 7 45 “ 2 2 1 250 Fata vestibulara fig. 110), are delimi- tri asemanatoare cu fata similara a pre- molarului prim, Dia- Fig. 110. Premotarul secund Inferior tang: | foto vestiovios: | fale inguaia, ¢] foto meric: di fate distal: 1 -margine cervical: 8- margin ociuza6, segmentul mezial 9-maraine ccluzal6, Segment distal, 10 creasie morgnala meals; 11 creasté marginatts distal: 14-creastd occesore: 16-creaste esentiola: 17- cuspid vestibular, 22- cuspid meziosingual 23- cuspid cisto-inoual: 41 - depresune Interlobulors: 50. convexitate maxime: 4$3- sant de descorcare linguat 51 vartul cuspidulbi 52- apex: 56. lobul mez! 57 -lobul central: 58 -lobul distal CAPMTOLULIV Aporatul digestiv metrul cervico-ocluzal este de 8 mm, iar diametrele mezio-distale sunt de 7-7,2 mm (in treimea ochuzala) si 5-5,2 mm cervical. Marginea ocluzala este in forma de *V” larg deschis, mai rotunjit decat la ceilalti premolari. Marginile proximate converg spre colet, cea distala fiind mai scurta i mai convexa. Marginea cervica- Ware forma de semicere cu concavitatea spre ocluzal. Relieful fetei vestibulare este convex in ambele sensuri (cervico-ochuzal gi mezio-distal), maximum de convexitate gisindu-se in treimea cervicala. Spre ocluzal apar doud depresiuni verticale ce delimiteaza trei lobuli, Lobulul central este cel mai mare si poarta varful cuspidului vestibular. Fata vestibulara este inclinata spre lingual. Fata linguata (fig. 110) este mai redusa decat precedenta in varianta bicus- pida sau are aceeasi intindere, in varianta tricuspida. Marginea ocluzala poate prezenta un contur diferit in functie de numarul cuspizilor linguali. Astfel cand exist doi cuspizi linguali - situatia cea mai frecventa - are forma literei “M” cu varfurile rotunjite, iar cand exista un singur cuspid lingual marginea prezint un singur varf foarte sters. Fetele vestibulara si linguala converg spre ochuzal. Fejele proximale, au diametrul cervico-ocluzal mai mic decat cel vestibu- lolingual. Fata distal este mai mica si prezinta un relief mai convex decat cea meziald. Unii autori atest convergenta spre ocluzal a fetelor proximale. Ariile de contact si convexitatile maxime ale acestor fefe sunt situate la jonctiunea trei mii vestibulare cu treimea medie (sens vestibulo-lingual) si la jonctiunea treimii ocluzale cu treimea medie (sens cervico-ocluzal). In varianta tricuspidalA, fetele proximale sunt divergente lingual (Latrou). Fata ocluzala (fig. 111) are conturul asemanator unui patrulater cu un- ghiurilc foarte rotunjite. Marginea vestibulara este mai mare decat cca linguala (in varianta bicuspida), sau mai mica (varianta tricuspida). Planul cuspidian ocluzal al premolarului secund are inclinare de doar 15° spre lingual (fata de 45° cat are premolarul prim). Relieful acestei fete variazd in functie de varianta morfologica. Astfel exista: > varianta bicuspid (mai rara) la care cuspidul vestibular apare mai vo- luminos decat cel lingual, iar santul principal central este ugor curb cu concavitatea orientata spre vestibular si se termina in doua fose proxi- male (fosa distal este mai mare ca cea meziala). > varianta tricuspida ce reprezinta un contur al fetei ocluzale mai patrat cu latura lingual mai mare datorita celor doi cuspizi linguali (mezio- lingual mai mare si disto- lingual mai mic). Pe fata 6 fig. 111, Premolorul secund inferior: fate ", ‘elutal a) varionta tricuspid: b) varionta Dcwspidola; “ 10: creasta marginolé medial 11-creasté yg a marginalé distal: 14 -creasta accesorie " (Becundard): 15 - creasta sagital (ociveala Té-creasta esentiolé: 17- cuspid vestiouior 22 19 ‘s cuspid mezio-Ingual: 23 - cuspid dlsto-Ingual, a $8- son} centtoringuat-39-sant mezio-centrak 39 46-foso marginal cist: 4 fosa contalé; 45 - fori margincla meziais aoa ® &-sont centio-dstal L 251 ANATOMIA OMULUI Fig. 12. Sectiun! vericale (vestibulo-tingualé st ‘mezio-distalé) si transversal (Ia nivelul coletull) prin premolarul secund inferior . ocluzali se gisesc trei santuri (mezio- central, centro-distal si centro-lingual), dispuse in forma literei “Y", care prin v intersectare formeaz& fosa centralé. In aceasta variantd, fata ocluzal se prezin- t€ cu trei creste esentiale. Radacina (fig. 112), are aspect ase- manator cu radacina primului premolar, t dar este mai voluminoasa si nu prezintd santuri longitudinale pe fetele proximale. $i la premolarul secund inferior este posibilé aparitia radacinilor “In limba de clopot”. Camera pulpard (fig. 112), este mai voluminoasa si prezint& doua sau trei coarne pulpare, in functie de varianta morfologica. In majoritatea cazurilor se continua cu un singur canal radicular principal. Uneori apar doua gi extrem de rar (0,5%) trei canale. Pe sectiune transversal la nivelul coletului (fig. 112) canalul radicular apare ovalar, cu axul mare orientat vestibulo-lingual. Canalul este centrat in suprafata de sectiune, vvvvvy Caractere de identificare Votumul coroanei (cel mai mare dintre premolari). Aspectul cilindric al coroanei. Existenta frecventa a trei cuspizi pe fata ocluzala. Inclinarea planului cuspidian la 15°. Forma de trapez cu unghiurile mult rotunjite a fetei ochuzale. Radacina unica, robusté si lipsita de ganturi longitudinale pe fetele proximale. Caractere morfologice comune premolarilor inferiori Premolarii inferiori prezinta volumul cel mai redus din grupul dintilor laterali inferiori. Coroanele au aspect cilindric, iar pe sectiune transversal sunt aproa- pe circulare. Cuspizii linguali sunt mai mici decat cei vestibulari, diferenta dintre et find evidenta ‘Santul principal central este curb cu concavitatea orientata spre vestibu- lar gi se gaseste situat mai aproape de marginea linguala a fefei ocluzale. Axul coronar face cu axul radicular un unghi obtuz deschis spre lin- gual. Aceast& anguletie corono-radiculara poate crea dificultati in tra- tamentele endodontice (posibilitatea creerii de cai false) Premolarii inferiori sunt dinti monoradiculari Radacina are aspect de con efilat si confine un singur canal radicular principal larg. 252