PROIECT

Povestea Marinei Militare Române a început pe 22 octombrie 1860, când a luat fiinţă
Corpul Flotilei cu reşedinţa la Ismail, actul său de naştere semnându-l Al. I. Cuza. Au fost
unificate atunci flotila fluvială a Moldovei şi cea a Ţării Româneşti, iar pe 2 august 1864, la
Giurgiu, a fost lansată la apă nava cu aburi denumită sugestiv pentru momentul istoric al
Unirii Principatelor: România.
Înainte de Primul Război Mondial, Flotila românească a beneficiat în trei etape
(1883–1885, 1886–1888 şi 1906–1908) de dotări cu mijloace de navigaţie în pas cu
vremurile. Între timp este schimbat şi numele de Flotilă de Război în Marină Militară.
1907 este anul lansării la apă a monitoarelor Lahovari, Brătianu, Catargiu şi
Kogălniceanu plus alte opt vedete de siguranţă construite în Anglia. Toate aceste dotări au
mărit capacitatea României de a se apăra şi a acţiona astfel încât intrarea în Primul Război
Mondial (14/27 august 1916) a găsit Marina Militară cu temele făcute. Nici după 1918 flota
navală a României Mari nu rămâne în urmă, în serviciul ei intră distrugătoarele Mărăşti şi
Mărăşeşti, canonierele Ghiculescu, Dumitrescu, Stihi, Lepri, torpiloarele Vifor, Vârtej,
Vijelia, Zmeul, Zborul şi Năluca, plus patru vedete antisubmarine tip M.A.S. Acestor nave
maritime li se adaugă monitoarele Ardealul, Basarabia şi Bucovina, România având acum
cea mai puternică flotă fluvială din Europa.
În 1936 România îşi permitea luxul de a avea un submarin, primul submarin
românesc, Delfinul, iar la 17 mai 1939 intra în serviciu cea de-a doua navă-şcoală
românească, actualul velier Mircea, în vreme ce la Galaţi era lansată la apă prima navă
militară de producţie proprie, puitorul de mine Amiral Murgescu. Tot înainte de cea de-a
Doua Conflagraţie Mondială, Marina Regală este dotată cu trei vedete torpiloare tip Vosper,
şase vedete torpilatoare tip Power şi două noi submarine: Rechinul şi Marsuinul.
Anul de vârf al Marinei Militare Române a fost 1939, cu cel mai numeros parc de
nave din toate clasele – submarine, puitoare de mine, nave şcoală, canoniere, hidroaviaţie,
monitoare etc., inclusiv yahturi.
In prezent marina miltara Romana apre in componenta nave de raboi precum
Fregate: Regele Ferdinand F-221,Fregata Regina Maria F-222 si Fregata Marasesti F-111,dar
si alte nave usoare.

Fregata a fost construită în Şantierul Naval Mangalia între anii 1979-1985 şi este
cea mai mare navă de război construită vreodată în România. A intrat în serviciul Marinei
Militare în luna august a anului 1985, fiind clasificată crucişător uşor port-elicoptere şi a
primit numele de "Muntenia".
 După cinci ani, începând cu august 1990, este reclasificată ca distrugător, iar din
acel moment va purta numele de "Mărăşeşti", nume atribuit navei în amintirea
distrugătorului "Mărăşeşti" din cadrul Flotilei de Distrugătoare a Marinei Regale
Române. De la 01 aprilie 2001 nava este încadrată în clasa fregate.

Fregata "MĂRĂŞEŞTI", forţă dislocabilă a Forţelor Navale, este destinată

îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război, sub comandă naţională
sau în cadrul NATO.

Pe timp de pace, nava poate îndeplini următoarele misiuni:

• căutarea şi salvarea pe mare (SAR);
• operaţiuni de interdicţie maritimă (MIO);
• executarea supravegherii aeriene şi navale;
• supraveghere aeriană şi navală;
• participarea la misiuni umanitare;
• activităţi de diplomaţie navală;
• protecţia unor obiective împotriva ameninţărilor asimetrice dinspre mare.

Pe timp de criză şi la război, nava poate îndeplini următoarele misiuni:

• participarea la realizarea siguranţei navelor care navigă izolat sau în convoi;
• participarea la acţiuni de evacuare a personalului necombatant;
• lovirea navelor de suprafaţă;
• interzicerea pătrunderii submarinelor la obiective;
• căutarea şi lovirea subamrinelor.

În cei 19 ani de serviciu, atât nava cât şi echipajul s-au remarcat prin rezultatele
obţinute în activitatea de pregătire precum şi în cadrul misiunilor Programului Parteneriat
pentru Pace. Începând cu anul 1994 fregata "MĂRĂŞEŞTI" a executat următoarele misiuni
cu participare internaţională: "COOPERATIVE PARTNER 1994 – Bulgaria,
"COOPERATIVE MARMAID – CLASSICA 1995" – Italia, "STRONG RESOLVE 1998" –
Golful Biscaya, "COOPERATIVE PARTNER 2003" – Ucraina şi SUMMIT-ul NATO iunie
2004 – Istanbul. Tot în această perioadă, nava a desfăşurat peste 30 de exerciţii bilaterale
alături de nave militare din SUA, Marea Britanie, Franţa, Turcia, Grecia, Spania, Portugalia,
Italia, Olanda, Ucraina, Rusia, Georgia şi Bulgaria.
În anul 2004 fregata "MĂRĂŞEŞTI" a îndeplinit toate misiunile de foc specifice
acesteia, incluzând lansarea de rachetă navă-navă şi lansarea de torpilă antisubmarine
DATE GENERALE DESPRE NAVĂ:

- deplasament ....................................................... 4900 tdw

- lungime .............................................................. 148 m
- lăţime ................................................................ 14.75 m
- viteză maximă ..................................................... 30 Nd
- pescaj maxim ...................................................... 6,4 m
- număr punţi ........................................................ 8
- autonomie .......................................................... 4500 Mm
- echipaj: 203
• ofiţeri: 16
• maiştri militari: 77
• militari angajaţi pe bază de contract: 110
- armament:
• tun super-rapid 76 mm Oto Melara
• instalaţii lansare torpile
• sistem de comandă asistat de calculator
• instalaţii de bruiaj pasiv
• sisteme de lupta electronică
• 9 sisteme radar
- sistem de propulsie , 4 turbine Rolls-Royce
- elice cu pas variabil
- 4 Diesel generatoare a câte l MW la 450 V/60 Hz/3 faze

În a doua etapă de operaţionalizare nava va fi dotată cu sisteme de rachete şi alte

instalaţii de artilerie. Fregata "Regina Maria" va asigura participarea Forţelor Navale
Române la operaţiuni internaţionale in cadrul unor grupari NATO sau multinaţionale.

ISTORICUL FREGATEI "REGINA MARIA"

Fregata tip 22 este prima navă de război din Marea Britanie cu dimensiuni metrice.
HMS LONDON (iniţial BLOODHOUND)
- începerea operaţiunilor de construcţie a navei - 23 Februarie 1982;
- lansată la apă – 27 Octombrie 1984;
- comisionată în 1987;
- a ieşit din serviciul Royal Navy în 1999;
- a purtat numărul de bordaj "F 95".
Nava a fost angajată efectiv în serviciul Royal Navy, fiind dislocată în 1988 în
Marea Baltică având misiunea de a testa echipamentul de detectare submarină pe navele
ruseşti. Următoarea misiune a constat în dislocarea navei în Golful Persic, zona
tensionată de conflictul dintre Irak şi Iran. Printre multele misiuni se numără şi
participarea activă la Războiul din Golf 1990 iar în 1993 şi 1995, Bosnia.
Înainte de decomisionare, în August 1999, nava a desfăşurat exerciţii în Marea
Neagră cu nave aparţinând României şi Ucrainei.
 Este construită să îndeplinească următoarele tipuri de misiuni:
- misiuni de luptă antisubmarin;
- misiuni de apărare în războiul antiaerian;
- parteneriat în comunicare internavală;
- misiuni de supraveghere electronică;
- asigurare artileristică de pe mare pe uscat;
- operaţiuni de căutare/salvare/umanitare.
În anul 2004 a început parcurgerea unui program de regenerare a fregatei, program
care să asigure parametrii iniţiali ai tehnicii de la bord şi implementarea de tehnică şi
armamente noi.

Echipajul:

Fregata este încadrată cu militari profesionişti, cu rezultate foarte bune în unităţile

Statului Major al Forţelor Navale în care şi-au desfăşurat activitatea până în momentul
selecţionării în echipajul navei.
Echipajul este compus din 203 marinari, astfel:
• 16 ofiţeri
• 76 maiştri militari
• 1 subofiţer
• 110 militari angajaţi pe bază de contract
Având la bază experienţa acumulată la bordul navelor româneşti, pregătirea de
specialitate s-a desfăşurat în bazele din România şi din Marea Britanie, precum şi la
bordul fregatei.

În concordanţă cu legea românească, dar folosind o mentalitate specifică structurilor

NATO, organizarea echipajului se face pe patru departamente, într-un sistem nou, folosit
pentru prima dată de o navă militară sub pavilion românesc.

Cele patru departamente sunt:

- departamentul logistică
- departamentul operaţii
- departamentul mentenanţă
- departamentul electromecanic

DATE GENERALE DESPRE NAVA “REGELE FERDINAND”:

- deplasament ....................................................... 4900 tdw

- lungime .............................................................. 148,2 m
- lăţime................................................................. 14,75 m
- viteză maximă...................................................... 30 Nd
- pescaj maxim....................................................... 6,4 m
- număr punţi......................................................... 8
 - autonomie........................................................... 4500 Mm
- echipaj: 203
• ofiţeri: 16
• maiştri militari: 77
• militari angajaţi pe bază de contract: 110
- armament:
• tun super-rapid 76 mm Oto Melara
• instalaţii lansare torpile
• sistem de comandă asistat de calculator
• instalaţii de bruiaj pasiv
• sisteme de lupta electronică
• 9 sisteme radar
- sistem de propulsie, 4 turbine Rolls-Royce
- elice cu pas variabil
- 4 Diesel generatoare a câte l MW la 450 V/60 Hz/3 faze

În a doua etapă de operaţionalizare nava va fi dotată cu sisteme de rachete şi alte

instalaţii de artilerie. Fregata "Regele Ferdinand" va asigura participarea Forţelor Navale
Române la operaţiuni internaţionale în cadrul unor grupări NATO sau multinaţionale.
Fregata tip 22 este prima navă de război din Marea Britanie cu dimensiuni metrice.
(HMS COVENTRY)
- începerea operaţiunilor de construcţie a navei - 1984;
- a fost încadrată cu echipaj în 1986;
- a fost echipată complet cu tehnică în 1988;
- a ieşit din serviciul Royal Navy în 2002;
- a purtat numărul de bordaj "F 98";
- a parcurs 348.372 Mm.
Nava a fost angajată efectiv în serviciul Royal Navy, fiind dislocată în climate de la
arctic la tropical. A navigat o durată care depăşeşte 30.000 ore, ceea ce înseamnă o rată
de utilizare pe mare de 25% pe ani. A fost dislocată în forţa Royal Navy din Kosovo în
1999, iar la sfârşitul aceluiaşi an a continuat să reprezinte contribuţia UK la Forţa Navală
Atlantică a NATO.
Este construită să îndeplinească următoarele tipuri de misiuni:
- misiuni de luptă antisubmarin;
- misiuni de apărare în războiul antiaerian;
- parteneriat în comunicare internavală;
- misiuni de supraveghere electronică;
- asigurare artileristică de pe mare pe uscat;
- operaţiuni de căutare/salvare/umanitare.

Fregata "Regele Ferdinand" a participat, în perioada septembrie-decembrie 2005 la

Operaţia "Active Endeavour". A fost prima prezenţă românească în teatrul maritim de
operaţii din Marea Mediterană.
A participat, în Marea Neagră, la antrenamente în comun cu nave din ţările
membre NATO, printre care: "USS The Sullivans" (SUA), BUS Drazki (Bulgaria), TCG
Gockceada (Turcia) şi ITS Grecale (Italia).
 În cadrul exerciţiului multinaţional CERTEX 2007, desfăşurat în Bulgaria, nava a
fost certificată naţional nivel 1 interoperabilitate, iar în cadrul exerciţiului "Noble Midas"
ce se va desfăşura în Croaţia în perioada 28.09-15.10 va fi certificată NATO nivel 1.
În perioada 17.09-28.09,fregata va participa la un stagiu de pregătire alături de
navele Grupării Navale Permanente din Mediterana SNMG-2.

Echipajul :

Fregata este încadrată cu militari profesionişti, cu rezultate foarte bune în unităţile

Statului Major al Forţelor Navale în care şi-au desfăşurat activitatea până în momentul
selecţionării în echipajul navei.
Echipajul este compus din 203 marinari, astfel:
• 16 ofiţeri
• 76 maiştri militari
• 1 subofiţer
• 110 militari angajaţi pe bază de contract
Având la bază experienţa acumulată la bordul navelor româneşti, pregătirea de
specialitate s-a desfăşurat în bazele din România şi din Marea Britanie, precum şi la
bordul fregatei.
Programul de pregătire în ţară a inclus o serie de cursuri, pornind de la cele de
perfecţionare a cunoştinţelor de limba engleză şi terminând cu cele de specialitate
militară.
În baza navală Portsmouth programul de pregătire a cuprins cursuri de ajutor şi
salvare pe mare, cursuri de vitalitate a navei şi cursuri de pregătire tehnică de specialitate,
încheiate cu testări la standardele Marinei Regale Britanice.
În concordanţă cu legea românească, dar folosind o mentalitate specifică
structurilor NATO, organizarea echipajului se face pe patru departamente, într-un sistem
nou, folosit pentru prima dată de o navă militară sub pavilion românesc.
Cele patru departamente sunt:
- departamentul logistică
- departamentul operaţii
- departamentul mentenanţă
- departamentul electromagnetic.