P. 1
maramures

maramures

|Views: 651|Likes:
Published by Dydy Belle

More info:

Published by: Dydy Belle on Jan 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2013

pdf

text

original

Absolvent: Bucureşti 2007

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREŞ PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL ŞI A AGROTURISMULUI
Conducător ştiinţific:

Absolvent: Bucureşti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL 9 ŞI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definiţii uzuale..................................................................................................................... 1.2 Avantajele şi dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social şi ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎţi de cazare şi alimentaţie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL ..... 22 2.1 Maramureşul între nou şi vechi............................................................................................ 22 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI 9

MARAMUREŞ.....................................................................................................................

................................................2 Industria..................... 25 2.......1 Economia.........................2...................................................................................... 34 3...............................................4............................................................................................4 Învǎţǎmântul.............................................. 31 2............. 28 2..................4..........................3 Aşezare geograficǎ şi cǎi de acces................... 33 CAPITOLUL ..............4..................... 29 2.......................................................... 34 3.................................... 36 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ...............5 Populaţia....................................................................................... ........................................................................................................................ 24 2........................4...... 28 2................................................................................................ 31 2..................1 Conţinutul potenţialului turistic.......................4......................................................1 Resurse naturale.....4 Nivelul de dezvoltare economicosocialǎ...............2 Istorie şi culturǎ în contextul actual................................................................3 Agricultura............1.......................................................

......................................2.......................................................1... 59 3.........3........... 69 .... 44 3..............1.. 39 3....................1...........................5 Rezervaţiile naturale.............................................................4 Instalaţii de tratament...............2.............................................................................................2 Unitǎţi de alimentaţie......2............. 58 3..............................2......2 Clima....... 68 3........1 Unitǎţi de cazare..... 45 3........................ 43 3.........................................................2...........................1 Relieful.................... 42 3..............................................3 Reţeaua hidrograficǎ...........1........................1...............................................................3 Instalaţii de agrement.4 Solurile.............................................. 67 3.................. 47 3.....2 Baza tehnico-materialǎ a judeţului: dinamici şi structuri în perioada 20002004...............................................................1..................1..........1................................. flora şi fauna...........................................................1............................1................1................. Resurse antropice.........

..............................3 Principalele forme de turism practicate în judeţul Maramureş.. 90 5.................................................. 87 4..................3 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ.... PERIOADA 2005..............................3....................................................................................2 Meşteşugurile ţǎrǎneşti............. 82 4......................... 84 4................................................ 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ....... 82 4.1 Numǎrului mediu zilnic de turişti............. 83 4................................................................................................................................................................. bisericile şi porţile maramureşene................................................................................... 90 .......................................1 Aşezǎrile ...................................................... 85 4.6 Decorul şi simbolistica lui................................................................................................................. 88 CAPITOLUL INDICATORI JUDEŢULUI 5: CE CALCULUL ŞI INTERPRETAREA CIRCULAŢIA ÎN PRINCIPALILOR TURISTICĂ A 2001- CARACTERIZEAZĂ MARAMUREŞ....................................4 Portul popular şi obiceiurile...........5 Monumentele de arhitecturǎ.

...............................5......... 5....................................2 Modalităţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul Maramureş...............................1 Activitǎţi de management şi marketing în domeniul turismului şi agroturismului în România...... 5..................................................... 96 94 94 92 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ........112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE ..........................................................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului ...103 6.......... 97 6.............3 Durata medie a sejurului..Numărul de înnoptări......................2...............................................4 Propuneri privind noi trasee turistice în judeţ.........................................................................5 Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare...................................... 97 6................................................ 5.......................................................109 6..........4 Densitatea circulaţiei turistice.................................................................................

İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere. monumente şi muzee. când se poate vorbi cu adevărat de o „explozie turistică”[1]. Turismul. pentru recreere. în italianǎ – tourismo. Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ. pentru a se distra . este dependent printre altele de condiţiile meteo. activitatea turistică se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial.) În prezent. turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturală şi economică de mare importanţă. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX şi XXI. dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinţe ale secolului nostru şi. prin turism se înţelege. de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacanţe în strǎinǎtate. pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale. este parte integrantă a mediului înconjurător. dar mai ales de starea mediului înconjurător. în rusǎ – turizm etc. şi drept urmare. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. acesta regǎsindu-se (cu acelaşi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulaţie (în francezǎ – tourisme. materie primă a “industriei călătoriei şi ospitalităţii”. în special. Astfel întreg materialul turistic. ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latineşti turnare – a se întoarce şi turnus – mişcare circularǎ). Aşadar. în germanǎ – tourismus. Aceastǎ noţiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieşte sau munceşte. a celei de-a doua jumătăţi a acestuia. fiind un element esenţial care contribuie la echilibrarea balanţei de plăţi a unei ţări. în primul rând. termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidenţǎ). depinde în mod direct şi obiectiv de calitatea şi ospitalitatea zonelor turistice. în englezǎ – tourism. Ca mijloc de utilizare în mod plăcut şi în condiţii de confort a timpului liber. specialiştii atribuindu-i sensuri diferite. Termenul de turism are un conţinut cât se poate de complex.

deasemenea de marea bogăţie a izvoarelor minerale şi termale ce o plasează pe unul din primele locuri în Europa. vile. dacice). mănăstirile din Moldova. . greceşti. oamenii doresc să-şi petreacă mai mult timp liber în mijlocul naturii. de artă şi de foarte bună conservare a civilizaţiei populare (folclor. în special. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o deţin unităţile de 1-2 stele (46% din total).. 6% în staţiunile montane etc. 16% în staţiunile balneare din restul ţării. dar există şi unităţi de 3-4 stele (6% din total). la un înalt nivel calitativ.şi a face sport. moteluri. din care 43% se află în staţiunile balneo-climaterice de pe litoralul Mării Negre. marine sau balneoclimaterice. excursii. etnografie. iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie. romane. din contră. România dispune de un important potenţial turistic. Pentru a-şi satisface nevoia de mişcare fizică. atât natural cât şi culturalistoric. pensiuni. şi a mediului înconjurǎtor în general[2]. Staţiunile mon 10310d322k tane. arta populară). Aceste zone se găsesc cu precădere în spaţiul rural. vânătoare. sporturi de iarnǎ sau nautice. monumentelor istorice. pescuit[3]. hanuri turistice. cu creste ascuţite şi stânci golaşe) şi. 300 000 locuri de cazare. cabane. motelurile şi alte forme de cazare. oferă posibilităţi variate de formule de vacanţă: alpinism. artizanatul şi horele satelor şi până la ospitalitatea specifică românilor. şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc şi cât mai puţin poluate. Turismul românesc dispune în prezent de cca. toate acestea sunt valori universale şi argumente pentru atracţia turiştilor. Potenţialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. Potenţialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin şi deltaic la cel montan – împădurit. Unităţile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). precum şi cabanele. arhitectonice. pentru odihnă sau tratament etc. agroturismul afirmându-se ca o soluţie de evadare a orăşenilor din mediul urban deosebit de stresant. cu pajişti întinse sau. campinguri. De la bisericile din lemn din Maramureş.

ANTREC are 31 de filiale judeţene. beneficiază de un mediu nepoluat şi de . Dacă în ţări ca Franţa.Din 1990. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sănătate şi chiar pentru prosperitatea afacerilor. de vacanţe de calitate şi chiar oportunităţi de afaceri. utilizează pensiunile şi fermele agroturistice pentru cazare şi servirea mesei. Dezvoltarea şi promovarea turismului rural românesc este realizată de Asociaţia Naţională pentru Turism Rural. Pe de altă parte. Turismul rural se desfaşoarǎ în ariile extraurbane. Ecologic şi Cultural (ANTREC). ca posibilă destinaţie turistică. Apoi. un număr de 2500 de membrii şi pensiuni turistice şi agroturistice în 770 de sate româneşti[4]. prin originalitate şi bogăţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent . ospitalitatea acestuia şi bucătăria autentică din fiecare zonă. organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994. în România.reprezintă un produs turistic inedit pentru piaţa naţională. dar mai ales pentru cea mondială. Frumuseţea cadrului natural şi monumentele istorice de valoare naţională şi internaţională. Pe de o parte turiştii au început să prefere liniştea şi aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. creând interesul faţă de România ca loc ce oferă o gamă largă de experienţe. Satul românesc – prin specificul etnocultural şi etnografic. Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Turismul rural oferă turiştilor străini posibilitatea de a cunoaşte direct tradiţiile poporului român. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. creează premisele obţinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. această formulă de vacanţă cu sejur în gospodăriile ţăranilor se practică de puţin timp într-un cadru organizat. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. Germania sau Austria. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toată ţara. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea ţării noastre. ţăranii sunt din ce în ce mai interesaţi de această nouă îndeletnicire – turismul rural. Pe de altă parte. în România a început să se dezvolte turismul rural (agroturismul).

Date fiind varietatea şi valoarea peisagistică a cadrului natural. care avea şi sarcini de organizare şi promovare a turismului în mediul rural. Ulterior. au fost omologate 13 sate. Ca formă de „loisir” el se practicǎ pentru odihnă şi recreere. prin ospitalitatea deosebită. legislativ. România are mari posibilitaţi de dezvoltare a turismului rural. a întregului potenţial cultural-istoric din spaţiul rural. practicarea acestuia fiind nu numai posibilă. de cercetare şi cooperare internaţională. constituirea ANTREC. cură de aer.atracţiile turistice naturale sau create de om. oferă populaţiei cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare. formativ. Veniturile băneşti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizaţie a satului românesc. dar au funcţionat numai două: Lereşti (Argeş) şi Sibiel (Sibiu). ar putea schimba radical imaginea României în lume. însă. dar şi necesară în etapa actuală. Pe de altă parte. conducând la deconcentrarea marilor aglomerări turistice şi la evitarea degradării mediului înconjurător şi a resurselor turistice. Apoi. Astfel. tratament balnear etc.[5] După 1990. această formă de turism cuprinde peste 60% din teritoriul ţării. . de petrecere a timpului liber în vacanţă sau în week-end. apoi au apărut agenţi economici specializaţi. iar locuitorii săi. Turismul rural se practică în România din anii `20-`30. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice şi omologarea gospodăriilor ţărăneşti. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern şi internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea tezaurului de cultură tradiţională sau contemporană. acţiunea a fost stopată din raţiuni politice. s-a înfiinţat Comisia Zonei Montane. sporturi. de la munte până la litoralul Mării Negre sau în mirifica Deltă a Dunǎrii. s-au iniţiat acţiuni de promovare a turismului rural. a dat un nou impuls acestei forme de turism. la nivel organizatoric. instrucţie şi educaţie. în peisajul pitoresc al mediului rural. De aceea. diversitatea şi dispersia în teritoriu şi cu precădere în spaţiul rural a patrimoniului cultural-istoric.

lucrarea îşi propune să evidenţieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judeţului Maramureş. alǎturi de arhitectura tradiţionalǎ. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. zeci de izvoare minerale. Maramureşul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. să studieze stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic. conţinând însǎ şi multe elemente de originalitate.Una din zonele cu un bogat potenţial turistic rural o reprezintǎ Maramureşul. basmele devin relitate. ţǎranii devin haiduci sau cavaleri şi poveştile auzite la gura sobei devin reale. datinile autentice. Toate acestea. ape nǎvalnice. Maramureşul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. poate chiar a mileniilor. adevǎrat tezaur etnografic al României. Aici. aceastǎ nobleţe a tradiţiei care izbucneşte cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judeţ.” În acest context. respectiv Bucovina şi Oaş. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. ca şi în tot nordul ţǎrii. de identitate zonalǎ foarte precise. în Maramureşul istoric. şi constituie azi o emanaţie unicǎ de frumuseţe care dezvaluie spiritul oamenilor de aici şi al românilor de pretutindeni[7]. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. au fost create de-a lungul sutelor de ani. coloritul portului popular şi frumuseţea graiului locuitorilor sǎi. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori[6]. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramureş: „Prin potenţialul sǎu monumental şi folcloric. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. Judeţul Maramureş pǎstreazǎ nesecate comori de frumuseţe. Într-un cadru natural de o frumuseţe copleşitoare. în structurǎ. costumele tradiţionale. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. fiecare întâmplare avându-şi rostul ei. Copleşit de frumuseţea şi valoarea acestor meleaguri. pe locurile de leagǎn ale neamului românesc. pajişti alpine întinse. datinile şi ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare preţ. fiecare gest. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce .

. turismul are ca obiect „o producţie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turiştilor. ca atare. de cultivare a sentimentului de receptivitate faţǎ de frumuseţile naturii. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei producţii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific.caracterizează circulaţia turistică. industriei şi perfecţionǎrii mijloacelor de transport”. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL Deşi este considerat de cei mai mulţi dintre specialişti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. XIX şi. şi să propună câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel naţional.. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de noţiunea de turism odatǎ cu înmulţirea staţiunilor termale şi balneare. primele încercări de definire şi caracterizare a acestuia datează din acea perioadă. 1. turismul s-a cristalizat la sfârşitul sec. În prima jumǎtate a sec. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social şi economic aparţine lui E. a nonrezidenţilor”. Guy Freuler şi dateazǎ din 1880. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. prin care se valorifică potenţialul turistic al unui spaţiu. bazat pe creşterea necesitǎţii de refacere a sǎnǎtǎţii şi schimbare a mediului. . Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. rezultat al dezvoltǎrii comerţului.1 Definiţii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenţa altor ramuri. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎţi în definirea lui.

altul decât cel obişnuit. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎţilor nonlucrative ale omului. Kaspar defineşte turismul ca ansamblul raporturilor şi fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria şi sejurul persoanelor. călătorului şi turistului[10]: Călătorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplasează între două sau mai multe locaţii în orice scop. . Mai târziu.T. generate de deplasǎrile de o noapte sau mai multe. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de producţie şi consum. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. În anul 1983. in anul 1975. Michaud. organism major care crează cadrul general de desfăşurare a activităţii turistice în lume. afacerile. Vizitatorul reprezintă orice persoană care călătoreşte într-un loc. sportivǎ sau religioasǎ. de Leville-Nizerolle. Şeful Consiliului Superior al Turismului Francez. [9] În 1991 Organizaţia Mondială a Turismului (O. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. a adoptat un set de rezoluţii şi recomandări cu privire la conceptele utilizate în turism. Turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către şi rămân în locurile aflate în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an pentru relaxare. pentru mai puţin de 12 luni consecutive şi al cărei scop principal nu este acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul vizitat. printre care şi definiţii ale turismului. de la domiciliul obişnuit. în afara ariei de reşedinţǎ”[8]. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenţa principalǎ şi durabilǎ. afaceri sau alte scopuri.O definiţie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938.). nici locul obişnuit de muncǎ.M. Turistul este vizitatorul care rămâne cel puţin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat.

Excursionistul este vizitatorul care nu-şi petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. Dupǎ definitivarea relativǎ a noţiunilor de turism şi consemnarea lor în literatura de specialitate, se evidenţiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic, care îşi lǎrgeşte continuu sfera de activitate. Noţiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viaţa economicǎ şi socialǎ, confruntatǎ şi corelatǎ cu activitatea practicǎ, cu celelalte domenii ale economiei. Turismul rural şi agroturismul sunt noţiuni ce pentru mulţi înseamnǎ acelaşi lucru, însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acoperă activitatea turisticǎ desfăşurată şi condusă de populaţia locală şi bazată pe potenţialul natural şi antropic local, în timp ce agroturismul este o formă particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă: cazare, pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază suplimentare, cât şi activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive de obţinere şi prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi comercializarea acestora către turişti, sau prin reţele comerciale, precum şi modul de petrecere a timpului liber).[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în noţiunea mai generalǎ de turism „moale”, cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. Componentǎ de bazǎ a desfǎşurǎrii turismului rural, satele turistice sunt aşezări rurale situate într-un cadru pitoresc şi nepoluat, care prezintă urmatoarele avantaje: tradiţii etnofolclorice nealterate şi case cu arhitectura specifică unei zone etnografice; gospodării ţărăneşti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriază turiştilor; monumente cultural-istorice, muzee şi atracţii naturale şi culturale, ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului; dotări de infrastructură generala (alimentare cu energie electrică în întreaga localitate) apă şi canalizare; dotări comerciale, sanitare şi de telecomunicaţie; accesibilitate uşoară la drumurile naţionale şi căile ferate; reţea rutieră, parţial modernizată.[12]

Toate aceste concepte, noţiuni şi definiţii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu, au drept scop stabilizarea turismului ca activitate şi evidenţierea particularitǎţilor acestuia. 1.2 Avantajele şi dezavantajele economic, social şi ecologic În timp, activităţile turistice derulate în spaţiul rural „verde” generează efecte pozitive, dar şi efecte nedorite mai ales când nu se respectă capacitatea de încărcare ecologică şi particularităţile ecologice ale mediului rural. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:

practicării turismului rural în plan

Din punct de vedere al turistului: Odihna la ţarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎşeni.

Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile şi fâneţele, sǎ te abaţi pe la o stânǎ, iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când, copleşiţi de griji şi stresaţi de aglomeraţia strǎzii, începem sǎ visǎm cu ochii deschişi la o vacanţǎ idealǎ. Într-adevǎr, turismul rural este preferat de tot mai mulţi turişti români şi strǎini „saturaţi” de modernitate, de oraşele poluate, de aglomeraţia marilor hoteluri. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi şi studenţi cu posibilitǎţi materiale modeste şi nepretenţioşi în privinţa condiţiilor de locuit, ci şi de oameni din România şi din strǎinǎtate cu un anume standard de viaţǎ, oameni de afaceri, intelectuali, diplomaţi, ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important, care sǎ facǎ legatura între ţara noastra şi restul lumii. În afara odihnei propriu-zise, turiştii sunt invitaţi sǎ participe la sǎrbǎtorile tradiţionale locale, precum: mǎsurarea laptelui, rǎvǎşitul oilor, parade ale portului popular, târguri de artizanat ori vite, vizita unor castele medievale etc.

Din punct de vedere socio-economic:

Crearea şi dezvoltarea turismului este consecinţa mutaţiilor social-economice din epoca contemporanǎ. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale cum ar fi: industria, agricultura, construcţiile, transporturile, comerţul. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎţi naţionale rentabile ca: hotelǎria, alimentaţia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turisticǎ este beneficǎ şi pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar şi în sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescuit, comerţ) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎţi de prestǎri servicii conexe. Acestea duc la creşterea veniturilor, ameliorând calitatea vieţii locuitorilor. Totodatǎ cresc impozitele şi taxele locale permiţând dezvoltarea infrastructurii, instalaţiilor, echipamentelor şi serviciilor în folosul comunitǎţii locale – spaţii verzi, spaţii recreative, parcuri, dotǎri tehnico-edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli, dispensare etc. De toate acestea profitǎ atât populaţia localǎ cât şi turistul. Prin turism sunt finanţate adesea şi activitǎţi culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ şi populaţia localǎ. Aceasta duce la creşterea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, schimb de cunoştinţe şi experienţe între sat şi oraş. Activitatea agroturisticǎ, datoritǎ complexitǎţii ei, contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale, iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o creştere a circulaţiei turistice. Agroturismul reprezintǎ o realǎ şansǎ pentru economia localǎ, acesta creând principalele motivaţii în antrenarea şi dezvoltarea unor iniţiative, a unor activitǎţi tradiţionale care au fost neglijate multǎ vreme, a unor meşteşuguri, creaţii artistice locale pentru satisfacerea turiştilor. Toate aceste activitǎţi dinamizeazǎ viaţa economicǎ localǎ.

achiziţionarea de mǎrfuri. are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelului de viaţǎ al locuitorilor. provocând de fiecare datǎ noi venituri şi realizând investiţii de care vor beneficia viitorii vizitatori • Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎţile şi serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interacţiune creând astfel o serie de avantaje sociale. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎţii rurale şi comunitǎţii în general şi nu în ultimul rând. cu concursul tuturor agenţilor economici implicaţi în desfǎşurarea acestei activitǎţi. De aceea. cât şi mediul din care aceasta face parte. de recreere. interesul comunitǎţii şi autoritǎţii locale este acela de a elabora o strategie de organizare şi dezvoltare durabilǎ şi de promovare a turismului rural.Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. turismul contribuie la conştientizarea populaţiei şi autoritǎţilor locale faţǎ de valoarea turisticǎ şi identitatea culturalǎ a localitǎţii. în contextul unei activitǎţi economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). componentǎ a turismului rural. produse de micǎ industrie. în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit. Se activeazǎ astfel tradiţiile social culturale. Deasemenea.[13] Dupǎ cum se observǎ. pentru achiziţionarea de echipamente moderne. Astfel banii primiţi de la vizitatori sunt repartizaţi în diferitele sectoare ale economiei naţionale.[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. meştesugǎreşti. prezenţa turiştilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎţii mediului natural şi a . Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. solicitǎ servicii şi stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. la nivel local. plata personalului. agroturismul. artizanat. folclorice. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. cu precǎdere a agroturismului. el este amator de trasee. de a presta servicii.

drumuri de circulaţie şi acces. strângerea de relaţii prieteneşti între localnici şi turişti. deasemenea. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. Deasemenea existenţa unui numǎr mare de trasee şi poteci. lipsei cadrului legislativ şi a reglementǎrilor de funcţionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” şi cu caracter de masǎ în multe rezervaţii sau parcuri naturale din apropierea satelor. ajutǎ la creşterea calitǎţii vieţii populaţiei locale. prin contactul turiştilor strǎini cu etnocultura şi ambianţa naturalǎ şi ospitalierǎ a satului românesc. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea şi finanţarea protecţiei zonelor naturale. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. contribuie la educaţia şi instrucţia populaţiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoaştere a mediului rural din ţara noastrǎ. şi duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu şi patrimoniu cultural istoric. dar şi de restrângere a procesului de emigrare a populaţiei rurale. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. rezervaţiilor şi parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎţi prea largi. conservarea şi protejarea patrimoniului cultural-istoric. susţinerea muzeelor.patrimoniului lor istoric şi cultural ce favorizeazǎ înţelegerea interculturalǎ şi comunicarea liberǎ între locuitori şi turişti. sprijin în conservarea siturilor arheologice şi istorice pentru a atrage vizitatori. deci de întreţinere a acesteia la diversificarea ocupaţionalǎ a populaţiei rurale. a tradiţiilor populare şi a arhitecturii locale. teatrelor şi a altor echipamente de culturǎ. în areale sensibile. • Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la creşterea fenomenului de stabilitate. produce . îndeosebi cea tânǎrǎ. şi o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. Se pot menţiona. numǎrului mare de turişti care. pot perturba viaţa ruralǎ şi viaţa florei şi faunei naturale. prin circulaţie şi zgomot. Acestea se concretizeazǎ în: menţinerea şi dezvoltarea manifestǎrilor culturale tradiţionale.

poate fi depistatǎ o serie de necesitǎţi pe care orǎşeanul le emite din ce în ce mai constant şi tinde sǎ le transforme în acţiuni[16]: • Reîntoarcerea la naturǎ. . naturaleţe. a sporturilor de varǎ şi iarnǎ. grupul de muncǎ.[15] Dupǎ cum se poate observa . de asemenea. ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare. ale folclorului. sex. profesie. comunitatea locativǎ. florei.. • Cunoaşterea. statut social. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. motivaţie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. pe arealele existente. determinǎ majoritatea turiştilor. Este rezultatul necesitǎţii de relaxare. • • Motivaţiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. alǎturate convenţiilor sociale specifice. motivaţii care se pot realiza cu succes în ambianţa satului turistic. grupul folcloric etc. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viaţǎ al localnicilor şi poate favoriza poluarea. 1. sǎ se considere privilegiaţi pentru posibilitatea de a cunoaşte locuri atât de frumoase şi de pitoreşti. toate aceste activitǎţi turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât şi asupra mediului economic şi a celui social. ordine.perturbǎri ale echilibrului ecologic. care viziteazǎ satele respective. armonie.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. faunei etc. înţelegerea şi creativitatea sunt. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naţionale. confort fizic şi spiritual. • Cunoaşterea şi adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenenţǎ specificǎ zonelor rurale. transformǎ vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe. sǎnǎtate. Practicarea. şi o prea mare diversificare a activitǎţilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor.

în funcţie de principalele lor motivaţii şi opţiuni turistice. • care rǎspund unor variate motivaţii ale cǎlǎtoriilor turistice. Aşezǎrile turistice de acest tip. situate în zone de deal şi de munte.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii şi funcţionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎţi proprii şi activitǎţi specifice. de pe litoralul Mǎrii Negre şi Delta Dunǎrii. aceştia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. din punct de vedere turistic. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore[17]: • Satele peisagistice şi climaterice se caracterizeazǎ prin prezenţa unui cadru natural atractiv. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selecţionare a turiştilor. artizanatului şi ritualurilor sǎteşti. 1. imaginaţiei şi înclinaţiilor individuale. obiceiurilor gastronomice. determinǎ dorinţa multor turişti de a cunoaşte la faţa locului toate acestea. De asemenea. pânǎ în zona montanǎ. oferind . cu casele raspândite la o oarecare distanţǎ unele faţǎ de altele. pe cele mai variate forme de relief. etnografie şi folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. cu elemente de potenţial turistic numeroase şi variate. Sportul. lǎsând loc suficient iniţiativei. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate şi valorificate cât mai eficient posibil. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎţie de valori cultural-istorice şi naturale. pescuitul sportiv. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îşi îngrijesc sǎnǎtatea în vacanţǎ. între care comorile de artǎ popularǎ. • Odihna. şi s-au dezvoltat. dar şi în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. ascensiunile şi drumeţiile sunt motivaţii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. vânǎtoarea. Aşezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente.• Curiozitatea ce decurge din informaţii asupra ospitalitǎţii populare. cura de aer şi fructe. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber.

• Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ aşezǎrile rurale care deţin un fond etnografic. pecuit. Margina. precum şi posibilitatea de a asista la modul de confecţionare al acestora. atrag spre vizitare numeroşi turişti . Gǎrina – Jud. bǎi de aer. prin posibilitatea achiziţionǎrii unor astfel de creaţii direct de la sursǎ.posibilitǎţi de plimbare în aer liber. izvoare sau lacuri sǎrate. nǎmol: Zizin (Covasna). unicitate şi frumuseţe. meniuri tradiţionale servite în veselǎ şi cu tacâmuri specifice. • Satele pescǎreşti şi de interes vânǎtoresc oferǎ şi organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turişti – vânǎtoare. prin meniuri bazate pe produse lactate. Gurghiu (Mureş). farfurii şi strǎchini de ceramicǎ. Cordun. Aceste sate pot oferi turiştilor servicii de cazare şi masǎ în condiţii autentice (mobilier. Jina). servicii culinar-gastronomice pescǎreşti sau vânǎtoreşti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). Prislop. linguri de lemn etc. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate şi valorificate: ape minerale carbogazoase. de la producatorul însuşi. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este creşterea oilor şi vitelor.). Vama Veche (Constanţa). • Satele cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de rezervaţii naturale care prin inedit. reprezentat prin muzee etnografice. dar şi zonelor joase. • Satele turistice pastorale (Vaideeni. Vama (Suceava) etc. şi care pot sǎ atragǎ turişti. care susţin sporturile nautice (Murighiol) etc. safari – asigurând în acelaşi timp. Brǎdet (Argeş). Caraş). • Satele balneare susţin turismul balnear de importanţǎ localǎ şi mai rar regionalǎ. Rǎşinari (Sibiu). decor şi lenjerie în stil popular. Botiza (Maramureş). • Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. drumeţie: Tismana (Gorj). arhitecturǎ popularǎ de excepţie. Coştiui (Maramureş). Ciocâneşti (Suceava). Sǎpânţa) atrag turiştii interesaţi de creaţia artisticǎ şi artizanalǎ. Sǎcelu (Gorj). • Satele turistice de creaţie artisticǎ şi artizanalǎ (Tismana. port tradiţional şi folclor: Curtişoara (Gorj). de valoare inestimabilǎ. mofete. helioterapie. condiţii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. cu oglinzi de apǎ. posibilitǎţi de cazare.

sudului Transilvaniei – Hǎrman. spre a asigura securitatea turiştilor. recunoscute ca sate turistice.strǎini şi autohtoni: Andrieşeni (Vrancea). Tismana.camere mobilate. Sadova (Suceava). în locuinţele gospodarilor. Horezu. • Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. atât în perioada recoltǎrii cât şi dupǎ aceea. Agapia etc. • Sate cu monumente istorice. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivaţii în turismul organizat şi pe cont propriu. Vǎratec etc. 1. alta decât cea locuitǎ de gospodar.spaţii secundare în gospodǎria sǎteascǎ. de artǎ şi arhitecturǎ cu valoare de excepţie. Cozia. renumite pe plan naţional şi internaţional. . constituie destinaţii pentru turismul de sejur. Biertan. Putna. intern şi internaţional. construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎstiri: Suceviţa. Feldioara etc. . de categorii diferite. aceştia locuind în aceeaşi casǎ sau în apropiere. Subcarpaţilor Getici – Aninoasa. . Agapia. Satul românesc – prin specificul etnocultural şi etnografic. Chiuzbaia (Maramureş) etc. gospodarul locuind în apropiere. turismul de cunoaştere.. prin originalitate şi bogǎţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. .casǎ de vacanţǎ. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice Cazarea în satele turistice se poate organiza şi amenaja pe mai multe tipuri şi anume: . balneoturismul etc. prin oferirea fructelor. strugurilor şi a preparatelor pe baza lor: Recaş. Un numǎr mare de sate.5 Modalitǎţi de cazare şi alimentaţie publicǎ specifice satelor turistice. Şiria.spaţiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. sunt specifice Moldovei.

care locuiesc în gospodǎrii diferite. construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociaţia turisticǎ sǎteascǎ. pensiune). .pregǎtirea mesei de catre turişti cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia. Alimentaţia publicǎ.pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turişti.spaţii cu destinaţie specialǎ pentru turişti. . Omologǎrile şi clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni şi . . iar tarifele vor fi stabilite şi aplicate în baza normelor în vigoare.pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentaţie publicǎ din localitate (restaurant.pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ. . Toate aceste spaţii de cazare (mai puţin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. Toate spaţiile de alimentaţie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. . care le va omologa. În satele turistice. servirea mesei pentru turişti se poate realiza în mai multe modalitǎţi: .demipensiune. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislaţia în vigoare..mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialişti ai Ministerului Turismului şi Asociaţia Naţionalǎ de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor şi fermelor agroturistice" stabilite prin lege.

duş. 10-20 mp. Clasa III . 10-20 mp. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii de cazare: Clasa I . lavoar. 10-16 mp. Preţurile şi tarifele practicate sunt diferenţiate în funcţie de clasificarea gospodǎriilor.racord obligatoriu la reţeaua publicǎ de canalizare şi existenţa apei curente menajere. 10-16 mp. Clasa II . cu WC. cu WC.spaţii pentru prepararea şi servirea meselor: Clasa I . cu posibilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul. latrinǎ separatǎ de locuinţǎ. fǎrǎ a se trece prin alte camere.camerǎ cu 1-2 paturi. cu WC. . B. Clasa IV . cu apǎ rece şi apǎ caldǎ. . în folosinţa exclusivǎ a turiştilor. lavoar.accesul în camerele de dormit şi la grupurile sanitare sǎ fie direct. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor ţǎrǎneşti din zona montanǎ : A. cu apǎ rece şi apǎ caldǎ.camerǎ cu 1-3 paturi.racord obligatoriu la reţeaua electricǎ publicǎ.camerǎ cu 1-3 paturi. zona în care se aflǎ acestea. comunǎ cu proprietarul şi o încǎpere pentru spǎlat. cu lavoar. cu apǎ rece. . cu apǎ rece. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. comunǎ cu alţi turişti. duş. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. (cadǎ).camerǎ de servit masa şi de recreere. cu posibilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti. lavoar. duş. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). eventual şi apǎ caldǎ.Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: . Clasa de confort agroturistic montan .camerǎ cu 1-2 paturi.

Clasa III . În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. cu acces la bucǎtǎria propietarului. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice şi a caselor de oaspeţi (ANEXA 1) 1. şi zona periurbană şi până la 20 de camere în mediul urban.Clasa II . totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. . caracterizate prin existenţa unor spaţii de cazare şi condiţii de pregătire a mesei. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. şi zona periurbană şi până la 20 de camere în mediul urban. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului.camerǎ de servit masa şi de recreere. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. 3. funcţionând în clădiri independente . 4.fǎrǎ camerǎ de servit masa şi de recreere. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. Casele de oaspeţi sunt structuri de primire turistice. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii). în folosinţa turiştilor cu propietarul. 2. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servirea mesei. Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţie acestora. Amplasarea pensiunilor turistice rurale şi a caselor de oaspeţi trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. gestionate direct şi personal de proprietari persoane fizice. compuse . Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeţi. Primele sate de vacanţǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France şi au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. 6. utilizeazǎ ca spaţii de cazare şi de servire a mesei. Aceste spaţii de cazare trebuie sǎ fie clasificate şi înregistrate la Registrul de Comerţ Judeţean sau Orǎşenesc în funcţie de situaţie[19].5. izolate unele de altele sau aflate în acelaşi corp de clǎdire. • Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turiştilor în trecere şi amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. • Motelul. ca formǎ a turismului rural. asociaţii sau comunitǎţi locale. Preţurile de sejur cuprind atât pensiunea cât şi distracţiile oferite. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎşurarea activitǎţii de cazare în pensiuni. Agroturismul. are mai puţin de 10 camere şi un restaurant cu specific gastronomic regional. fermele şi pensiunile turistice rurale. distracţii şi sport. Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele: • Satul de vacanţǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale şi grupate în jurul unor spaţii comune pentru masǎ. Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei trebuie să fie destinate în exclusivitate turiştilor. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor[18].

utilizând. pentru un sejur mai mult sau mai puţin prelungit. situat în mediul rural. amplasatǎ în general in afara localitǎţilor şi în imediata apropiere a reţelei rutiere şi a dotǎrilor acesteia şi destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. grupând o serie de pavilioane rustice. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. care asigurǎ în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţii de pregǎtire şi servire a mesei. şi pânǎ la 20 de camere în mediul urban. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. motelurile permit automobiliştilor sǎ aibǎ în permanenţǎ maşina la dispoziţie. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor şi fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare şi masǎ. de agrement precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului. CAPITOLUL 2 . funcţionând în locuinţele cetǎţenilor sau în clǎdiri independente. funcţionând în cadrul gospodǎriilor ţǎrǎneşti care asigurǎ alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale.autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la recepţie imediat ce a sosit şi a plǎtit suma cerutǎ. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor şi compartimentul turiştilor. un echipament adecvat. • Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire şi servire a mesei. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. în principiu. Concepţia despre moteluri a evoluat rapid.dintr-o camerǎ cu baie şi un amplasament pentru maşinǎ. nu au personal la dispoziţia clientului . îndeosebi pentru turistul automobilist. • Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. la diferite grade de confort. • • Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. cu capacitate cuprinsǎ între 3 şi 20 de camere. în prezent fiind definit astfel: construcţie cu funcţie hotelierǎ – cazare.

Sǎlaj şi Satu Mare. în extremitatea de nord-vest a României. Judeţul actual Maramureş cuprinde Ţara Maramureşului. în mijlocul unei civilizaţii egalizatoare. De o frumuseţe aparte sunt depresiunile Maramureşului. condiţiile specifice de dezvoltare ale Maramureşului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎţi teritoriale numite voievodate. în majoritate româneascǎ. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. de o rarǎ frumuseţe.1 Maramureşul între nou şi vechi Prin poziţia sa geograficǎ specificǎ. al X-lea şi al XI-lea. .CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ În nord-vestul patriei noastre în cadrul Munţilor Carpaţii Orientali se deschide o depresiune de mare frumuseţe. judeţele Suceava. Prin valorile şi frumuseţile sale spirituale. Maramureşul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. în decursul timpului apartenenţa Maramureşului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. Bazinul Baia Mare şi o parte a Zonei Codrului. cu dealuri. Bistriţa-Nǎsǎud. Chioarului. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramureşul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. judeţul Maramureş constituie un punct de atracţie pentru mii de turişti din ţarǎ şi strǎinǎtate[20]. De aceea. care au favorizat. prezenţa şi permanenţa omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. prin bogǎţiile naturale şi geo-climatice. În sec. cunoscută sub denumirea de Ţara Maramureşului. provincie de care eşti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ şi culturǎ a populaţiei sale. Lǎpuşului. morale şi peisagistice. cu o naturǎ încântǎtoare. 2. Cluj. terase şi lunci. Lǎpuşului şi Bǎii Mari. Maramureşul este o oazǎ de viaţǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa şi valorile pe care le deţine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎţii. La acest destin aparte a contribuit şi poziţia sa strategicǎ de primǎ importanţǎ. judeţul Maramureş este situat în nordul României şi are ca vecini Ucraina.

legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte şi a urmat o intensǎ politicǎ de deznaţionalizare a populaţiei româneşti de cǎtre puterea sovieticǎ. Sub raport politic. legǎturile s-au reluat. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani.spun ei. actul a avut o deosebitǎ importanţǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca naţiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. cu hotare între ele.. cu vetre de sat. Secolul al XIV-lea şi începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relaţiilor dintre iobagi şi nobili. atâţi câţi sunt. portul şi nici tradiţiile.Acestea erau formate din mai multe aşezǎri româneşti stabile. românii erau doar toleraţi.Belaia Terkov. în cazul când una din pǎrţi este atacatǎ.nobilii maghiari în majoritate. înţelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Pentru cǎ erau trei pǎrţi de trei neamuri diferite. constituite în cnezate şi conduse de câte un cneaz.serbarea mǎrţişorului" şi existǎ o asociaţie culturalǎ numitǎ "George Coşbuc". pǎşuni şi munţi cu pǎduri. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. deţinǎtorii puterii . În urma unor rǎscoale de proporţii (Bobâlna-1437). ei au constatat cǎ fraţii lor din dreapta apei. Teritoriul maramureşean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. Teceu în Tiacev. Biserica Albǎ . Ele se gaseau înşirate pe Vǎile Marei. nu şi-au uitat limba. Pânǎ şi denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina. saşi şi secui. spre surprinderea celor din stânga Tisei.Dabrova. Cosǎului. . pe Taraş şi Tisa. situaţia s-a schimbat radical. pe Talabor şi Vişeu precum şi pe cursul superior şi inferior al Izei. o uniune frǎţeascǎ de întrajutorare. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simţim români!". dar şi nobilii români care se maghiarizeazǎ . cum ar fi . iar Apşa de Jos . care cautǎ sǎ ţinǎ aprinsǎ flacara culturii româneşti printre conaţionali[21]. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 şi dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureşeni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Deşi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România.semneazǎ o convenţie cu saşii şi secuii.

Oaş. Sighetul Marmaţiei s-a dezvoltat şi s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. noul. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul). obiceiurile şi tradiţiile.arta. Lǎpuş. opera meşterilor maramureşeni a dus la închegarea unor forme de mare prospeţime şi usurinţǎ . dar Maramureşul rǎmâne în continuare afiliat la Baia Mare. Chioaru. de creaţia popularǎ din Oaş. Pierzându-şi . care va deveni reşedinţa judeţului. cioplitul . Natura. Zona Codrului . transmise din generaţie în generaţie. În Maramureş unde meşterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ şi pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. elegantǎ . tradiţia maramureşeanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ şi odihnitoare apropiatǎ de scara şi ochiul omului. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrţire administrativ-teritorialǎ a ţǎrii. În acest context. În privinţa împǎrţirii administrativ teritoriale a ţǎrii. În ritualul sǎrbǎtorilor oşenilor.dupǎ mai bine de 600 de ani . sǎ-l punǎ în valoare. al regiunilor şi raioanelor. a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original şi pitoresc. în primul rând. pitoreascǎ.locul privilegiat de reşedinţǎ de judeţ. Frumoasǎ. de-a lungul timpului. sǎ îl ducǎ mai departe. originalitatea gospodǎriilor. Satmar. s-a procedat la desfiinţarea judeţelor şi s-a preluat modelul sovietic. Vizitatorii Ţǎrii Maramureşului sunt atraşi.Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ şi depinde de sprijinul celor din ţarǎ. Cǎderea dictaturii ceauşiste în Decembrie 1989 a adus speranţa unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ şi repararea unor greşeli fǎcute de regimul trecut. care încorpora teritoriul Maramureşului. cât prin înfǎţişarea mândrǎ şi formele meşteşugite monumentalizate. în 1948 s-a desfiinţat şi judeţul Maramureş cu reşedinţa la Sighet şi s-a creat regiunea Baia Mare. Prin adaptarea la materialul din care este construit. pǎstratǎ şi azi în formele sale originale. Se remarcǎ porţile sculptate (Halmeu). prin modernitatea sa. subordonate regiunii. şi se înfiinţeazǎ raioanele ca unitǎţi teritoriale restrânse. revenindu-se la forma şi denumirea de judeţ ca unitate specificǎ.deci şi actualul judeţ.

Opt dintre acestea aparţin patrimoniului UNESCO. Maramureşul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ. rozeta .bijuterii de artǎ popularǎ . Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. arborele vieţii . De asemenea.simbolizând viaţa veşnicǎ. Muzeul Ţǎrii Oaşului . cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. Maramureşul este un imens muzeu în aer liber. posedǎ o frumoasǎ colecţie de port oşenesc. Conform tradiţiei. Cimitirul vesel de la Sǎpânţa. Elementele decorative nu au doar o funcţie esteticǎ. portul şi arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. Muzeul etografic şvǎbesc-Petreşti. Coarda . Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura porţilor maramureşene. unele cu o vechime de peste 300 de ani. Poarta maramureşeanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. aidoma celor de acum 2000 de ani. iar unele deţin recorduri absolute: cea mai înaltǎ construcţie din lemn . toate de o inegalabilǎ frumuseţe. dar cele mai fascinante sunt crucile. şarpele cu binecunoscutul lui rol protector. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei şi gospodǎriei.simbol al soarelui ca element esenţial al vieţii. este locul unde tradiţiile. expune peste 500 de piese.spirala simbolizând aspiraţia spre înalt. Obiecte din lemn decorate artistic însoţesc toate momentele importante ale vieţii. vatrǎ de culturǎ şi civilizaţie care şi-a dǎltuit în lemn istoria. 2. artǎ popularǎ (ţesǎturi şi cusǎturi caracteristice). iar viaţa de zi cu zi a satului maramureşean este o adevaratǎ întoarcere în timp. Certeze). era în trecut apanajul familiilor nobile.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura creştina şi precreştinǎ.Vama. opera artistului popular Ioan Patraş. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteşte cu dramatismul. poarta este bariera împotriva rǎului.lemnului (Camarzana. acestea povestesc viaţa ce lui dispǎrut.Negreşti Oaş. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului.se întâlnesc aproape în fiecare sat. reuneşte cruci "vorbitoare". ceramicǎ. de viaţǎ şi de sǎrbǎtoare. Bisericile de lemn . Meseriile tradiţionale cum ar fi . element de comunicare între lumea celor vii şi a celor morţi. pictura pe sticlǎ şi olǎritul (Tur). Muzeul ceramicii .2 Istorie şi cultură în contextul actual Maramureşul.

Ucraina. unde Tisa le adună. Paştele. Muzica maramureşeanǎ care însoţeşte toate momentele fericite ale vieţii se remarcǎ prin ritm şi vitalitate. În câteva clipe. în ţara vecinǎ. ca o cetate. 2. primind din stânga râurile Mara.formează în privinţa topohidrografică un teritoriu închis din toate laturile. Iza şi Vişeul iar din dreapta Apşa.37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali. Râuri curg din toate marginile până la mijlocul ţinutului. acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi Munţii Maramureşului. aceşti violonoşti locali de excepţie. la care se adaugǎ nunţile şi botezurile. Taraşul. Toate aceste râuri se ramifică în văi şi vâlcele de o rară frumuseţe naturală. Descrierea cuprinde întreg spaţiul Maramureşului istoric. Tânjaua. de dealuri mari şi munţi înalţi. Stâna maramureşeanǎ. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramureşean "explodeazǎ" de muzicǎ şi voie bunǎ. Talaborul şi râul Neagova. nelipsiţi de la orice petrecere[22]. iar perechile încep sǎ se roteascǎ.situat în cursul superior al râului Tisa . . la graniţa cu Ucraina. pe ritmul din ce în ce mai rapid. închizând depresiunea cu acelaşi nume. mai iute ca oriunde. impus de ceteraşi. şi ele nu sunt puţine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ.3 Aşezare geografică şi cǎi de acces Judeţul Maramureş este situat în extremitatea de N-NV a României. se-ncinge muzica şi jocul. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone.ţesutul. Maramureşul . pictura pe lemn şi sticlǎ se practicǎ cu succes şi se transmit din tatǎ în fiu. adicǎ a Ţǎrii Maramureşului. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. toatǎ sala este în picioare. Aici. din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. între 47020’00” şi 48000’15” latitudine N şi 22052’30” şi 25007’30” longitudine E. având ca poartă locul îngust lângă Hust. sculptura lemnului. unde Tisa părăseşte locul său natal.

comitat. graniţa marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Vişeului în Tisa. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale şi secundare pe care sunt dispuse aşezǎrile omeneşti cu toatǎ frumuseţea şi pitorescul lor. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic. E571 spre Dej şi DJ1C spre Baia Mare. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafaţǎ de 3 381 km. Spre est Maramureşul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judeţ Suceava) pânǎ la Bistriţa Aurie. fostǎ resedinţǎ de voievodat. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei şi bisericuţele de lemn. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie şi izolare. atât de bogatǎ în tradiţii etnografice şi folclorice. condiţiile geografice. Cǎile rutiere ale judeţului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucureşti – Cluj Napoca.Din suprafaţa totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramureş înainte de primul rǎzboi mondial. La sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare[23]. şi mai târziu de judeţ. peste Rodna urmeazǎ lanţul munţilor Ţibleşului. precum şi atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. au impus o legaturǎ a maramureşenilor cu fraţii lor din celelalte ţinuturi locuite de români. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fraţii lor de dincolo de munţi. Carpaţii Vulcanici de Nord şi respectiv Munţii Maramureşului. Graniţa se continuǎ pe cumpǎna apelor din Munţii Maramureşului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎţelei (izvor al Ceremuşului). Ignişului şi Oaşului. fiind accesibile pentru maşini. Reţeaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpaţilor Orientali. drumurile spre Maramureş sunt asfaltate. Toponimia şi tradiţiile. Limita de nord a zonei se suprapune pe graniţa cu Ucraina. urcǎ în Pasul Prislop şi în continuare pe cumpǎna apelor. La sud. Cǎile de comunicaţie şi transporturile Ţara Maramureşului. istorice şi poate mai mult ca orice constiinţa apartenenţei la acelaşi neam. Gutâiului. Totuşi. timp de peste 600 . Centrul de convergenţǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmaţiei. cât reprezintǎ actualul Maramureş. Lǎpuşului. care sunt marcaţi de masivul Rodna. Maramureşul se învecineazǎ cu judeţul BistriţaNǎsǎud pe Bistriţa Aurie.

o parte din aşezǎrile de pe Valea Tisei şi Ronei cu cele de pe Valea Vişeului şi Borşei.poartǎ" a Maramureşului este pasul Prislop. care trece prin pasul Gutâi (989 m). sǎ se bucure de creaţiile omului şi ale lui Dumnezeu. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârşitul anului 2000. iar prin pasul Huţa deschide poarta spre Ţara Oaşului . 2) Sighetu Marmaţiei – Vişeul de Jos – Salva – Beclean. Prima reţea de cale feratǎ s-a dat în folosinţǎ în anul 1875. înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramureşului.porţile" de intrare în zonǎ . 2. Transportul aerian. pe calea feratǎ.de ani. prinde firul râului Mara şi-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmaţiei. dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ şi de culturǎ popularǎ sǎ-şi umple sufletul. drumuri forestiere şi de cǎruţe. cu ramificaţie spre Vişeul de Sus – Borşa. Vişeu de Sus şi Borşa. precum şi cele de pe vǎile laterale.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ . cu mai multe ramificaţii. structuratǎ pe douǎ direcţii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucureşti.coboarǎ muntele în serpentine. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei. poteci. Drumuri laterale. Accesul în Maramureş dinspre Baia Mare se face pe şoseaua nationalǎ nr. una din . cuprinzând toate aşezǎrile de pe aceastǎ vale. Drumul care se constituie şi într-o axǎ etnograficǎ a Maramureşului este cel care porneşte de la Sighet şi urmeazǎ firul Vǎii Izei. atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎuţii – Mǎgherǎuşi situat la 10 km de Baia Mare[24]... precum şi oraşele zonei: Sighetu Marmaţiei. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosinţǎ noi trasee. când a devenit funcţionalǎ şi gara Sighet. 18. cu o densitate de 40 km/1000 km.o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonanţǎ în nordvestul României. O altǎ . înspre Ucraina. care leagǎ între ele aşezǎrile de pe Valea Marei. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramureş.

2. 2.7 mii persoane. aflatǎ în tranziţie la economia de piaţǎ.1 Economia Economia actualǎ a judeţului Maramureş este de tip industrial-agrarǎ. a cǎror distribuţie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: .2% 48.8% 46.industrie şi construcţii .agriculturǎ.servicii şi alte activitǎţi Total: 5. turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare şi instruire a oamenilor cât şi asupra dezvoltǎrii economice a judeţului.4. 2003. silviculturǎ. INSSE.1 INDICATORI Agriculturǎ.0% 100% Repartizarea salariaţilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003. silviculturǎ. Bucureşti . Numarul total de salariaţi la sfârşitul anului 2003 este de 96. pisciculturǎ. exploatare forestiera Industrie şi construcţii Servicii şi alte activitǎţi TOTAL Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165 Mai 2 501 46 104 47 928 96 533 Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. pisciculturǎ. în judeţul Maramureş Tabel nr. exploatare forestierǎ .Din punct de vedere economic şi social dezvoltarea turismului în judeţul Maramureş exercitǎ o influenţǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii forţei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ.

Astfel.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 . Maramureşul ocupând locul întâi pe ţarǎ în producţia de plumb şi cupru electrolitic. metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în producţia industrialǎ a judeţului cât şi a ţǎrii. reducerea muncii la negru şi recalificarea şomerilor în concordanţǎ cu nevoile curente ale economiei. Baia Mare. agriculturǎ.6%). produse alimentare etc. pe ramuri ale economiei (%). Pe teritoriul judeţului Maramureş îşi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile. Distribuţia salariaţilor pe sectoare de activitate evidenţiazǎ cǎ cea mai mare pondere o deţin serviciile (49. urmatǎ de industrie şi construcţii (47. exploatare forestierǎ (15 persoane). pisciculturǎ. exploatare forestierǎ (2. 2. în creştere cu 557 persoane faţǎ de sfârşitul lunii aprilie a aceluiaşi an. silviculturǎ. efectivul de salariaţi a înregistrat creşteri mai mari la servicii (276 persoane). în judeţul Maramureş. Comparativ cu sfârşitul lunii aprilie 2003. materiale de construcţii. Baiul. Borşa.2 Industria Industria în judeţul Maramureş este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare şi prelucrare a materiilor prime.Efectivul de salariaţi la sfârşitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane. încǎlţǎminte.8%). în perioada 1998-2002 Tabel nr. industrie şi construcţii (266 persoane). 2. Populaţia activǎ ocupatǎ. agriculturǎ. Creşterea efectivului de salariaţi s-a datorat în principal înfiinţǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat. pisciculturǎ. de articole de blǎnǎrie. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezenţei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase şi a resurselor de masǎ lemnoasǎ. silviculturǎ.4.6% din totalul salariaţilor). Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase.

repararea şi întreţinerea autovehiculelor.9 1.2 29.0 2.3 1.9%.4 4.8 6.5 1.5 100.7% în 2002.0 0.0 1.5 1.6 1. Bucureşti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.5 16.5 19.9 5.7%.0 1.0 0. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în creştere din an în an (2000 – 15.0 2. a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transporturi şi depozitare Poşta şi telecomunicaţii Activitǎţi financiare.0 2.0 49. Activitǎţile care au o creştere semnificativǎ sunt: construcţii. închirieri şi servicii prestate întreprinderilor Administraţie publicǎ Învǎţǎmânt Sǎnǎtate şi asistenţǎ socialǎ Alte activitǎţi 100. repararea şi întreţinerea autovehiculelor.5 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.5 1.1%.4 0. bancare şi de asigurare Tranzacţii imobiliare.0 2.3 1.0 4. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3. a bunurilor personale şi casnice.3%) învǎţǎmântul şi sǎnǎtatea.3 4. gaze si apǎ Construcţii Comerţ.0 20.9 1. 2002 – 19.0 44.2 1.8 4.6 1.8 1.TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ.0 23. 2002 – 3.5 1. Silvicultura.0 1.8 1.6 4.2 1.0 50.9 24.5 1.0%. vânat Industrie Ind.1 0. 2000 – 3. transporturile (2000 – 2.0 22.0 0. 2003.8 2.0 1. INSSE.7 4.6 1.7 1. Extractivǎ Ind.7 8.7 0.8%. exploatare forestierǎ.5 8.9 17.0 1.4 1. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49.0 20.3 4. 2001. .1 1.6 3.5%).6 0.4 1.3 1. exploatarea forestierǎ şi economia vânatului au variaţii foarte mici.0 1.0 3.0 42.6 1.0 0.7 7.5 1.1 100.9% în 2001 şi 44.8 100.2 2.3%.1 4.0 3.5 3.1 0.2 2.7 15. comerţ.5%).6 100.6 1.5 3.7 1. 2001 – 16.6 4. 2002 – 3.3 3.9 2. Prelucratoare Energia electricǎ şi termicǎ.0 49.6 7.6 4.

2. cruci pictate. iar industria construcţiilor de maşini are centre la Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare. cartofi. piese de schimb auto etc. Creşterea animalelor este şi ea prezentǎ. care în judeţ ocupǎ 71% din totalul suprafeţelor agricole. A fost elaborat şi pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea şi îmbunǎtǎţirea pajiştilor. Borşa.Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de oţel aflatǎ la Baia Mare. realizându-se programul de supraveghere şi combatere a bolilor la animale. Deseşti şi prelucrarea lânii la Sǎpânţa. orz etc. Producţia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier. Lǎpuş şi prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porţi maramureşene. pepiniere pomicole şi viticole. grâu. placaj.4 Învǎţǎmântul . principalele animale fiind bovinele. În sectorul creşterii animalelor s-au desfǎşurat acţiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile şi relansarea zootehniei conform Programului de guvernare.3 Agricultura Fondul funciar al judeţului Maramureş la sfârşitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fâneţe naturale.4. Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmaţiei. Baia Mare.4. 2. unde se realizeazǎ mobilǎ. porcinele. Baia Sprie. Tg. cherestea etc. mobilier ţǎrǎnesc. Sǎpânţa. maşini şi utilaje agricole şi forestiere. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎţirea şi asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. la Vadul Izei. ovinele. Vişeu de Sus[25]. de prevenire şi transmitere a acestora la om. O îndelungatǎ tradiţie în judeţul Maramureş o are producţia meşteşugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel.

2. reţeaua unitǎţilor de învǎţǎmânt a judeţului Maramureş cuprindea 56 de grǎdiniţe. 271 şcoli generale. 32 licee. Evoluţia învǎţǎmântului de toate gradele în judeţul Maramureş Tabel nr. o şcoalǎ de maiştri şi 14 instituţii de învǎţǎmânt superior. 1 şcoalǎ profesionalǎ.3 INDICATORI Învǎţǎmânt total: Unitǎţi Populaţia şcolarǎ Copii de grǎdiniţǎ Elevi înscrişi Studenţi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt preşcolar: Grǎdiniţe de copii Copii înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt primar şi gimnazial: Şcoli Elevi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt liceal: Licee Elevi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt profesional: Şcoli Elevi Personal didactic Învǎţǎmânt tehnic de specialitate postliceal şi de maiştri: Şcoli Elevi înscrişi Învǎţǎmânt superior: Instituţii 1999/2000 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 2000/2001 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 2001/2002 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 2002/2003 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 31 15 698 1 508 273 61 912 4 243 30 15 792 1 494 272 59 542 4 287 30 16 382 1 591 271 54 093 4 022 32 17 083 1 425 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 1 2 339 31 1 1 604 16 1 1 324 14 1 1 026 14 .În anul şcolar 2002 – 2003.

6 82. 2003.37% din populaţia ţǎrii. adicǎ 2. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎţǎmânt o reprezintǎ situaţia economicǎ şi slaba dotare a şcolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. 2. din care populaţia masculinǎ 249 350. Maramureşul avea 535 000 locuitori.9%. de la grǎdiniţe pânǎ la instituţiile de învǎţǎmânt superior.3 84.5 Populaţia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005.1% iar densitatea populaţiei este de 82.2 84.6 locuitori/km2.4. iar cea femininǎ 285 650[26]. Populaţia urbanǎ reprezintǎ 52. Învǎţǎmântul superior a suferit şi el o transformare dintr-un numǎr de 31 de instituţii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. la 1 iulie în judeţul Maramureş Tabel nr.4 Judeţul Maramureş Total (număr persoane) Ambel e sexe Masculin Feminin Urban (număr persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Rural (număr persoane) Ambele sexe Locuitori / km2 Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88. INSSE.Studenţi 4 610 4 866 5 480 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. cea ruralǎ 47. Populaţia. Şcolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o şcoala în 2002/2003.3 .2 82. Bucureşti Efectivul şcolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdiniţele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). pe sexe şi medii. 2.7 85.

ro Populaţia urbană a judeţului era alcătuită din 38.5%) ş. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaică (38. maghiară (25. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba idiş (36. judeţul este renumit pentru zonele etnografice şi folclorice care şi-au pǎstrat aproape nealterate porturile. ortodocşi (3. tradiţiile.a.7%). CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ Judeţul Maramureş reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. în mǎsura în care potenţialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de condiţii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal şi atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turiştilor români cât şi a celor de peste hotare.7%). acesta s-a fǎcut remarcat prin frumuseţile şi bogǎţiile sale şi prin staţiunile climaterice şi balneo-climaterice.6%).0%). cu caracteristici şi personalitate distinctǎ.4% români. 3. 19.5% ruteni (ucrainieni) ş.a. ucraineană (2.8%).1 Conţinutul potenţialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramureşului" de care ne despart culmile teşite ale munţilor vulcanici Gutâi şi Ţibleş. mai întâi. 4.insse. urmaţi de greco-catolici (38. Pornim. urmată de limba română (33.a. reformaţi (5.9% maghiari.Sursa:www.7%).9%).[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o creştere considerabilǎ a economiei judeţului Maramureş.3%) ş.maramures. spre Sighetu Marmaţiei pe drumul prin Baia Sprie. 35. romano-catolici (12. obiceiurile şi arta popularǎ. Din punct de vedere confesional. vechi . Denumit şi Ţara Lemnului.6% evrei.

Mergând spre vest. sat cu un cimitir original. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atracţii turistice cum ar fi: Onceşti. Traseul este pitoresc şi dinamic în obiective turistice: Sǎpânţa. Nǎneşti. una de drojdie de bere şi una de abrazive. teren de camping şi parching. important centru de ceramicǎ. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. iobagii rǎsculaţi în 1848 au închis mai mulţi latifundiari din regiune. unde se înalţǎ o cetate din sec.centru minier. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. care a trecut apoi la sângeroase represalii. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. Şieu. fie pe Valea Izei. pe la Poiana Şuiorului. Între zidurile ei. Strâmtura. În drum sunt întâlnite localitǎţile Cârlibaba. Dupǎ Şieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureşeanǎ. pe dealul Bradului. pasul Huţa dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". Rozavlea. peste pasul Prislop şi se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. . o fermǎ horticolǎ unde s-au aclimatizat migdali şi lǎmâi. Se trece mai apoi prin Borşa. al XIV-lea. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. Bârsana. cu un interesant port popular. Varna. vechi centru minier. dedicat celor 29 ţǎrani ucişi aici în 1944. Vom porni pe şoseaua ce duce la Seini. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj şi chiar douǎ mici fabrici. Revenind la Sighetu Marmaţiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita şi o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oaşului". fosta reşedinţǎ voievodalǎ în sec. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borşa fie pe Valea Vişeului. Giuleşti şi Vad. principala localitate din Ţara Oaşului. În apropierea comunei. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmaţiei. trecând prin inima Oaşului. Dragomireşti. localnicii au folosit un întins luminiş (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. din nordul Moldovei. unde se înalţǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. Negreşti. al XII-lea. Ciocǎneşti şi Iacobeni. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Deseşti. Certeze. pe la Negreşti. Moisei. vom întâlni marea comunǎ Medieşul Aurit.

Dacǎ eşti venit din alte colţuri de lume. 90 la sutǎ din suprafaţa Maramureşului. la începutul secolului trecut. dar şi cu demnitate. O cǎlǎtorie în ţinutul Maramureşului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎţia Pitorescului. greu de definit pentru strǎini. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea şi nu un vis din alte vremi. cu locomotive cu aburi şi meşteri cioplitori în lemn. Cu atât mai puţin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. poartǎ ori casǎ. cu oameni în costume viu colorate. mobilier. simboluri ce semnificǎ firul vieţii. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. Eşti primit în lumea lor cu respect. Bisericile din lemn din Maramureş . când ultima tehnologie a robotizat existenţa. ori cu atâtea şi atâtea chipuri. care se aratǎ ziua prin luminişuri de pǎdure.. în care fiecare aşezare apare ca un mic miracol. privelişti şi trǎiri. cu ritualuri ce-ţi taie respiraţia şi teribile ritmuri de dans. La început de nou mileniu. Splendoarea ţinutului este datǎ de lumea satelor. predominate de semnul soarelui şi al funiei.Maramureşul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ.unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. care trǎiesc într-un fel de paradis dat de Dumnezeu. încântând prin tehnica ineditǎ a construcţiei. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. Un ţinut al misterelor. ca într-un nesfârşit şi magic ceremonial. prin armonia proporţiilor. De la cruce şi capcane pentru animalele codrului şi pânǎ la linguri. . Sunt curioşi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare şi sunt gata sǎ povesteascǎ şi sǎ arate ce-i cu viaţa lor de ţǎrani. Atracţia ţinutului este fǎrǎ egal şi resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. Starea de uimire nu te pǎrǎseşte aproape nici o clipa. cu atâta firesc.. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎţile meleagului. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi şi cai. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospeţiei şi a mitologiei. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea şi bogǎţia motivelor decorative. prin înǎlţimea turlelor. dar înfrumuseţat apoi de mâna şi gândul omului. arhaismul satelor şi al oamenilor cu puritatea naturii. pǎdurile reprezentând. "Ţara Lemnului".

Sǎpânţa. Iezer. cu numeroase zǎnoage. peştera Jgheabul lui Zalion. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. Peştera de la Piatra Busuiocului. nemodificate prin activitatea umanǎ. maramureşean. Someşul Mare. care coboarǎ în cascade. Peştera din Dealul Popii. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic.1. la 1786 m altitudine. prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotişuri. Glaciaţiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei şi a versantului nordic. Bistriţa Aurie. Izvorul Pietrosului. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. Munţii Rodnei au devenit cunoscuţi şi printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. cu apǎ limpede. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpaţii Orientali.Zalion şi a fost declaratǎ monument al naturii. specificul etnografic şi folcloric. bunǎ de bǎut. mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunilor climaterice conferǎ judeţului Maramureş un valoros potenţial turistic. Munţii Rodnei din care face parte Ţara Maramureşului. Ţara Maramureşului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. cu un pitoresc aparte: Iza-Vişeu. Ea face parte din complexul carstic Tǎuşoare . Alte peşteri din zonǎ sunt: Peştera lui Maglei. Peştera de sub Paltin de la Izvorul Izei. descoperitǎ în 1955. .1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. cu galerii în lungime de 9530 m. jalonaţi de o serie de vǎi. La picioarele pârâului Pietrosu. Peştera Zânelor. Dintre ele se evidenţiazǎ Peştera Izvorul Tǎuşoarelor. Izvorul Bistriţei). Pe lângǎ marea diversitate a peisajului.1950 m. la o altitudine de 550 m. foarte abrupt.lacul Iezer. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. este situat unul din cele mai pitoreşti lacuri glaciare din masiv .3.

Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 şi 700 metri altitudine. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tişǎ. Rezervaţia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 şi este o specie de climat mediteranean. marmota. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. Pe baza ultimelor cercetǎri. O importantǎ rezervaţie naturalǎ se aflǎ la 10 km de oraşul Borşa . cea mai extinsǎ şi a doua. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlaştina este un complex biologic unitar şi în acelaşi timp un veritabil depozit de relicve. la numai 500 metri de cabana cu acelaşi . zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieşte cea mai mare parte a rezervaţiei naturale din nordul ţǎrii. geologia. prin peisajul lor sǎlbatic. cerbul. este Zǎnoaga Iezeru. urmele glaciare creeazǎ o rezervaţie cu o suprafaţǎ iniţialǎ de 183 ha. care adǎposteşte lacul Iezeru şi obârşia pârâului Pietrosu. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. capra neagrǎ. O importanţǎ economicǎ şi peisagisticǎ o reprezintǎ rezervaţia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. sub liziera pǎdurii.În afara peşterilor amintite mai sunt şi alte fenomene carstice: Poarta lui Beneş are forma unei arcade prin care trece uşor un om. trei dintre mlaştinile aflate în judeţul Maramureş au fost puse sub ocrotire. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetaţie tipic alpinǎ şi subalpinǎ. Mlaştina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. Prima este Zǎnoaga Micǎ.Rezervaţia Pietrosul Mare. Rezervaţii de mlaştinǎ s-au format destul de târziu în timp. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţǎ de aproximativ 450 km. cu specii rare printre care şi floarea de colţ. fauna. sunt unice în Carpaţii Orientali. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenişuri. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr şi pe prima treaptǎ a munţilor care sunt formaţi din roci vulcanice. originarǎ din Asia Micǎ. acvila de munte. cu pereţi prǎpǎstioşi. cea mai adâncǎ. Culmea principalǎ adǎposteşte pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. În cadrul rezervaţiei apar şi specii de animale ca: ursul brun. râsul. Flora. la începutul secolului XX. adǎposteşte cǎldarea Buhǎescu.

având ca punct de plecare Ocna Şugatag. specii de alge de origine nordicǎ. Ponorul afluent al izvorului lui Dragoş. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. care include specii de crin. de la o înǎlţime de circa 60 m. Breb. pe o suprafaţǎ de 20 ha se întâlneşte o interesantǎ asociaţie vegetalǎ. Aceastǎ rezervaţie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îşi propune o ascensiune pe Creasta Cocoşului (Munţii Gutâi). la o distanţǎ de 4. se aflǎ la altitudinea de 1800 m.nume. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câţiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Un peisaj de neuitat oferǎ turiştilor Masivul Rodnei. Potenţialul turistic al zonei Maramureşului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile şi drumurile modernizate. de pe râul cu acelaşi nume din Muntele Piatra Rea. Minunata creaţie a naturii. Mlaştina Poiana Brazilor. rogozul. o cǎdere de apǎ. care sunt foarte puţine.plantǎ carnivorǎ. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic. Ţara Maramureşului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. afluent al râului Mara. Farcǎu şi Mihailec ascund comori floristice şi faunistice deosebite. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. unde ocupǎ o suprafaţǎ de 3 ha. cu o serie de piscuri ce depǎşesc 2000 m. Sunt prezente aici şi urme ale glaciaţiei. trifoiul de baltǎ. Cascada Izvorul Cailor. Munţii Maramureşului cu vârfurile Pop Ivan. situatǎ în raza localitǎţii Sǎpânţa. plop.5 km de Borşa. . la o altitudine de 800 metri în Munţii Gutâi. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlaştinii sunt: muşchiul de turbǎ. alun. este consideratǎ unicǎ în ţarǎ prin existenţa jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpaţii Româneşti (970 m). precum şi formaţiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. roua cerului . s-a format în urma unei alunecǎri de teren. în trepte. Mai mult de jumǎtate din suprafaţa lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. având o formǎ circularǎ. În jurul lacului. cu un luciu de apǎ de 4300 mp şi o adâncime de 20 m.

sub Vârful Igniş (Gutâi). de la luncile râurilor la crestele munţilor. Maramureşul este cunoscut şi pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale.între douǎ limite extreme.1. Borcut . Peştera cu oase de la Poiana Botizii. Carpaţii Vulcanici de Nord şi Depresiunea Maramureş. Caracteristica generalǎ a Munţilor Rodnei sunt şisturile cristaline.Breb. este situat la 204 metri. Sǎliştea de Sus şi altele[28]. dominate de urme glaciare: morene. pe malul Tisei. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. Negoiasa (2041m). Valea Virului (14).Bǎiuţ. În Maramureş se aflǎ doar partea nordicǎ a Munţilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). circuri şi vǎi glaciare . cu patru cabane pentru cazare. Vişeul de Sus (20). punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. Piatra Rea (1825m). Strâmbu .1. Borşa (30). magneziene. aflate la Sǎpânţa. Cadrul natural maramureşean conferǎ multe aşezǎri. Munţii Maramureşului. Stoiceni. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ staţiunea Runcu . În S-V Munţilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocoşului şi Cheile Tǎtarului. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpaţii Orientali: Munţii Rodnei. la 800 m altitudine. Peştera cu oase conţine resturi de fosile ale ursului de peşterǎ. Buhǎescu Mare (2188m) şi Bǎtrâna (1710m). ambele aflate în apropiere de Bǎiuţ. Borşa. Pârtiile uşor accesibile fac din staţiune un centru al sporturilor de iarnǎ. iar înǎlţimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. la poalele Pietrosului. 3. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale rinichiului. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. Între Pasurile Prislop (1416m) şi Şetref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m).Pleşa (100 locuri de cazare). Peştera de la Vǎlenii Şonicuţei de pe Valea Repedea. Ieud. Staţiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. Cormaia (2033m).Natura a format în Maramureş câteva peşteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu. numite de localnici "borcuturi".1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. aspecte de staţiuni balneare sau climaterice. calcice. care presupune creşteri şi descreşteri . Ca suprafaţǎ. are calitǎţi terapeutice de odihnǎ şi recreere.

la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite şi prioclastite. sud-vest se desfǎşoarǎ grupa nordicǎ a lanţului muntos de origine vulcanicǎ. din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne şi gresii). deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. Repedea. Construcţia petrograficǎ şi formele de relief dominante justificǎ împǎrţirea acestor munţi în douǎ grupe: Munţii Oaş-Gutâi sunt formaţi din lave şi din piroclastite. în Munţii Oaşului. Pietroasa şi Dragoş). Acest relief caracteristic se menţine la altitudini relativ coborâte în Munţii Oaş. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). pe substrat sedimentar (marne. este constituitǎ. Munţii vulcanici ai Maramureşului. unde punctul culminant (vf. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎiţa. între care mai circulate sunt Negreşti-Oaş. Frasin) atinge abia 827 m şi la înǎlţimi mai mari în Munţii Gutâi.1442 m). care dau culmi teşite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. dintre valea Tisei şi valea Sǎlǎuţei. În partea de sud. Populaţia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ şi astǎzi un frumos port popular şi un folclor care stârnesc admiraţia vizitatorilor.1307 m. care alcǎtuiesc proeminenţe de relief.(Fântâna cu Cimpoiaşǎ. Sighetu Marmaţiei şi Gutâi (987 m). Ţara Oaşului. care închide Depresiunea Maramureşului pe aceastǎ laturǎ. Negoiescu. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29]. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. Gutâi . este de origine tectonicǎ şi erozivǎ. care se întind pânǎ la valea Botizei. Firiza. unde unele vârfuri depǎşesc 1300 şi chiar 1400 m (Igniş . Caracteristice sunt de asemenea. se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. folosite ca pǎşuni de culme. între care cel mai înalt este vârful Ţibleş de 1839 m altitudine. adevǎrate mǎguri conice. o cuvetǎ cu relief colinar şi piemontan. Chiuzbaia) şi o depresiune de mai mari dimensiuni. Aceşti munţi. a Munţilor Ţibleş. . argile şi gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. A doua grupǎ. în cea mai mare parte.

cu vârful Mica Mare (1815 m). Se înşiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba şi Bistriţa Aurie pânǎ la frontierǎ. stavre de cai. pe Valea Tasla. Principalele altitudini muntoase ale judeţului Maramureş Tabel nr. care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului. La est de Borşa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop. Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) şi Ludescu(1580 m). 3.Munţii Maramureşului. Se detaşeaz ǎ din aceastǎ culme şi Prislopasu (1201 m). când aceste locuri apar menţionate pentru prima datǎ în documente.. care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) şi culmea Prislop. prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). care este între Carlibaba şi Ţibǎu[30]. Repedea şi Rica. Munţii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului şi Bistriţa Aurie pânǎ la Valea Ursului. unde se aflǎ şi lacul periglaciar Venderelu. În toţi aceşti munţi se practicǎ pǎşunatul. vârful care dominǎ masivul se numeşte Mihǎilescu (1918 m). spre Borşa se gaseşte Culmea ToroiagaJupania. cirezi de vite. de primavara pânǎ toamna. fiind împânziţi de stâne de oi. Masivul Farcǎu este aşezat între vǎile Ruscova. În general sunt constituiţi din şisturi cristaline. Mai la sud. vârful are 1850 m altitudine. denumirea Masivul in care se afla Localitatea cea mai apropiataDistanta si altitudinea (m) (km) . Culmea Rosuşnei. pe partea dreaptǎ a Vişeului. Muntele Pop Ivan (1937 m). care nu şi-au schimbat „locurile de vǎrat" iar . Muntele Muncel (1318 m). Tot în cadrul acestui lanţ muntos se aflǎ şi Culmea Copilaşu (1611 m) şi Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În cadrul Munţilor Maramureşului se detaşeazǎ Culmea Pop Ivan.1 Vârful. strǎpunse de andezite. Grebeni. Culmea Pietrosu Maramureşului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova şi râul Vaser. Tot din Munţii Maramureşului face parte şi Obcina Ţapului. Novicioru.drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIVlea.

cabane. pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte ţinuturi româneşti. max. Creasta principalǎ mǎsoarǎ peste 50 km lungime. Pietrosul. Porţile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste munţii care o înconjoarǎ. 2002. se face prin pasul Gutâi. una ar fi cea care cuprinde dealurile şi piemonturile şi alta în care intra vǎile.Pietrosul 2 303 Gǎlaţului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibleş 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Pleşca 1 323 Secului 1 311 Igniş 1 306 Pleşca Mare 1 302 Mogoşa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Rodna Rodna Rodna Ţibleş Ţibleş Gutâi Gutâi Ţibleş Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Borşa Complex Borşa Complex Borşa Dragomireşti Botiza Mara Bǎiuţ Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Deseşti Ciocotiş 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Bucureşti Munţii Rodnei.toate cu specific zonal. legǎtura cu depresiunea şi Ţara Maramureşului se face prin pasul Şetref. intrarea şi legǎtura se fac prin pasul Prislop. iar legǎtura cu depresiunea şi Ţara Maramureşului se face prin pasul Huţa. Depresiunea Maramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief. 2303m). dinspre Moldova de Nord-Bucovina. în apropierea cǎreia se aflǎ o cabanǎ şi un refugiu Salvamont. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumuseţe naturalǎ şi beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri. Depresiunea Maramureş este cea mai mare formaţiune de acest gen din Carpaţii Orientali. vf. domoalǎ spre sud cu excepţia zonei Pusdrele. dinspre zona Bistriţa-Nǎsǎud. bazinetele şi micile . INSSE. masivul este indicat pentru drumeţia cu cortul[31]. pe o lǎţime de 30-40 km şi prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎraşene: abruptǎ spre nord. Masivul cel mai înalt din Carpaţii Rǎsǎriteni (alt. Lipsit în zona alpinǎ de popasuri amenajate. dinspre Depresiunea Baia Mare. hoteluri) . Astfel. intrarea în Maramureş.

Valea Vişeului cu afluenţii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borşei. Ruscovei şi bazinetele Bistrei şi Valea Vişeului. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. Între piemonturile Maramureşului amintim Piemontul Mara-Sǎpânţa. culoarul Rozavlea. În munţi. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. Piemontul Gutâiului. Dragomireşti. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. Culoarul Izei cuprinde. amintind în acest sens bazinetele Sǎcel. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului. micile depresiuni Bârsana şi Vadul Izei. cu zǎpadǎ abundentǎ. o serie de bazinete şi mici depresiuni favorabile aşezǎrilor.depresiuni. în care s-a dezvoltat aşezarea cu acelaşi nume. precipitaţiile sunt mult mai abundente.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. lapoviţǎ şi ploi reci şi se întind pe o perioadǎ lungǎ. depresiune situatǎ la confluenţa Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase şi lunci. Râurile şi afluenţii au dat naştere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara.2 Clima Clima zonei Maramureş este moderatǎ de tip temperat continental. Piemontul Vǎratecului şi Piemontul Botizei. de mare faimǎ în ţarǎ şi în lume. precum şi invaziile de aer rece[32]. 3.1.1. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. Sǎliştea de Sus. lernile sunt destul de geroase. Regimul precipitaţiilor. ea favorizând drumeţia şi turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât şi iarna pe trasee marcate şi . în zonele depresionare şi deluroase. Rona şi desigur Sighet. Cosǎu. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm şi se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. de asemenea. Vânturile sunt moderate şi bat în general din nord şi vest (dinspre munţi). Vieşului. râuleţul Sǎpânţa a creat Depresiunea Sǎpânţa.40 C în depresiuni. Temperatura maximǎ absolutǎ 39.60 C la 26 ianuarie 1954 la Vişeul de Sus. nu sunt viforniţe şi vijelii. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte şi 9.

Vremuşu. strǎbǎtând peste 83 km. Botiza.3 Reţeaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramureş. Mara. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Izvorul Negru. cel mai important afluent este pârâul Ronişoara. 3.1. dar mici. lezerul Pietrosului (18 lacuri). În minele de . Valea lui Dragoş. lung de 22 km. Podul Izvorului. de recreere sau tratament. ledişorul. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Cimpoieşu. Slatina. Pe partea dreaptǎ.în zone cu altitudine scazutǎ. Slǎtioara. Vişeul are ca afluenţi pe cei din Munţii Rodnei . pârâul Sugǎului. lezerul Mic. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Munţii Igniş (1040 m altitudine). Caracteristica râului este debitul mare şi constant. O mare bogǎţie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât şi al rezervei de apǎ sunt lacurile. sunt cele glaciare din Munţii Rodnei şi cele de tip periglaciar din Munţii Maramureşului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). Iza şi Sǎpânţa cu afluenţii lor). Râul Vişeu izvorǎşte de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) şi se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Vişeului. Râul Iza izvorǎşte de sub vârful Bǎtrâna din Munţii Rodnei (1380 m altitudine) şi se varsǎ în Tisa. Afluenţii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. Râul Sǎpânţa işi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Munţii Igniş. Pe partea stângǎ.1. Negoiescu. Baicu.Valea Fântânelor. De la izvoare şi pânǎ la Borsa-Moisei se numeşte Borşa sau Vişeul. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul şi Bistriţa Aurie sunt colectate de râul Bistriţa. Pârâul Hotarului. iar Izvorul Cǎţelei merge spre Ceremuş (Ucraina). apele principale ale Maramureşului sunt colectate de râul Tisa (Vişeul. Tǎul lui Dumitru). Din partea dreaptǎ Vişeul primeşte ca afluenţi Vaşerul şi Ruscova. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. datorat pǎdurilor numeroase care atrag şi menţin umiditatea în sol. Mai numeroase. Pietroasa.

În general vegetaţia Munţilor Rodnei şi a Munţilor Maramureşului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti alpine. care determinǎ vegetaţia şi fauna caracteristicǎ acestora. 1999 – 2003. 3. Apele sǎrate şi lacurile care s-au format la Ocna Şugatag şi Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de agrement şi balneare. Gutâi şi Ţibleş. ocupǎ zone întinse în Munţii Maramureşului. Bucureşti 3. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Principalele cursuri de apǎ ale judeţului Maramureş Tabel nr. cu largi posibilitǎţi de tratament al bolilor reumatismale. Vegetaţia variatǎ şi bogatǎ a Maramureşului a determinat şi prezenţa unei faune adecvate. capra neagrǎ a fost una din bogǎţiile şi mândriile .1. cu preponderenţǎ molidul.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Pe teritoriul judeţului Râuri Someş Lǎpuş Iza Vişeu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Lacul Roşu şi încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Pentru foioase distingem rǎşinoase. flora şi fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare.sare de la Ocna Şugatag s-au format opt lacuri.4 Solurile. fag. Coniferele. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. INSSE. Lacul Bǎtrâna. coborând uneori pânǎ la 1400 m. urechelniţa. Pentru zonele alpine. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului.1. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ şi cu multe raritǎţi. stejar. azaleea piticǎ etc. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m şi 1700 m altitudine. rogozul. gorun.

jderul de piatrǎ. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. Specii de muşchi pe care le gǎsim numai aici. ca: Pleuroclada albescens. lupul. peste 30 de specii. piţigoiul de brǎdet. râsul. apreciatǎ pentru blana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. dar şi a unor specii de florǎ şi faunǎ. din care 1200 ha gol de munte. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervaţia Pietrosul Mare.1. vântureţul roşu. Vişeu. 3. cocoşul de munte. bursucul. Ruscova şi Vaşer) sunt bogate în peşti ca: lostriţa. constituind unele rezervaţii naturale şi declarând anumite specii monumente ale naturii. ţiparul. caracterul de unicitate al unor formaţiuni geologice. peste 60 de specii cuibǎresc aici. care cuprinde peste 3000 ha. pǎstrǎvul curcubeul. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. iar peste 1500 ha sunt pǎduri. urşi. precum şi rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. ciocǎnitoarea cu trei degete. Mnium blyti. raţa.Maramureşului. lupi. mrana. ştiuca. jderul de pǎdure. forfecuţa galbenǎ. care însumeazǎ peste 23 de specii[33]. Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. cǎpriorul. Pǎsǎrile alpine şi subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. Apele de munte (Tisa. brumǎriţa. Este situatǎ în limitele localitǎţilor Borşa şi Moisei. vulpea. Ghintura (Gentiana punctata). iar lângǎ pǎdurile de molid . scobarul etc. au determinat autoritǎţile administrative sǎ le protejeze prin lege. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare şi protejate amintim: Guşa porumbelului sau Garofiţa (Lychnis nivalis). iepurele. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi). Floarea de colţ sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum). În pǎdurile de rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într-un mare numǎr.1. mistreţul.5 Rezervaţiile naturale Frumuseţile naturii Maramureşului. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin. Clopoţelul (Campanula carpatica). Amintim acvila de stâncǎ. veveriţa. Cirripshyllum cirrosum. Se mai gǎseşte marmota. ursul brun. cleanul.zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare şi ocrotite .

Mai sunt declarate rezervaţii ale naturii. recolonizatǎ în anul 1964.Şaua Ştiol .Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Munţii Maramureşului. Toate sunt puse sub protecţia legii. astfel[34]: • Borşa (Gura Pietroasa) .Poiana Ştiol – Şaua Gargalǎu. acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos). cerbul carpatin (Cervus elaphus).Lacul Iezer .Tǎmiţa la Cruce. vipera (Vipera berus) etc. • Poiana Borşa (Gura Negoiescu) .Şaua Gǎlǎţiului . Poiana Brazilor şi Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. recolonizatǎ în anul 1973. Rezevaţia Cornu Nedeii .Podul Izvorului . • Şaua Gargalǎu .Vârful Buhǎescu .Valea Negoiescu . Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor. • Staţiunea de odihnǎ Borşa .Hanul Prislop. . Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. marmota (Marmota marmota). Mlaştinile Vlǎsinescu. ursul brun (Ursus arctos}. Zona este bogatǎ şi în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}.Cascada Izvorul Cailor . cocoşul de munte (Ttrao urogallus).Vârful Bǎtrâna .de lege. râsul (Lynx lynx}. Pentru iubitorii de excursii cantonaţi în Borşa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat. • Staţiunea de odihnǎ Borşa . cuprinde golurile de munte şi s-a creat special pentru ocrotirea cocoşului de mesteacǎn.pârtia olimpicǎ de schi .Poiana Runca .Pietrosu Rodnei .Buza Muntelui – Cabana Puzdrele. • Staţiunea de odihnǎ Borşa .Staţia metorologicǎ . şi puse sub ocrotire prin lege.Dealul Ştefǎniţei.Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎţiului.Şaua Buhǎescu Mare (Târniţa "La Cruce") .Târniţa Negoieselor .

laleaua pestriţǎ. cocoşul de munte. rezervaţia de goruneţ de pe Ronişoara. Lacul Albastru Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la SâlhoiZâmbroslâvii Rez. Nat. sporesc interesul turiştilor de a vizita judeţul. ciuful. bufniţa. Creasta Cocoşului Rez. Pietrosul Mare Rez. Alte specii de faunǎ şi florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte. Tǎul lui Dumitru Rez. Peştera Vǎlenii Şomcutei Suprafaţa (ha) 3 300 800 5 0. Pǎdurea Crǎiasa Rez.7 4 44 50 3 3 500 50 1. Cheile Babei Rez. de larice Coştui Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. iar dintre peşti. Nat. animale. huhurezul. precum şi o serie de arbori seculari. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. 3. Peştera cu oase Rez. Nat. cu arbori seculari de o rarǎ frumuseţe.3 Rezervaţii naturale ale judeţului Maramureş Rez. ape. de gorunet Ronişoara Rez. Izvorul Albastru al Izei Rez. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul.Rezervaţiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboreţul de gorun şi larice de la Ocna Şugatag. corbul. Poiana Brazilor Rez. Rezervaţiile naturale ale judeţului Maramureş Tabel nr. INSSE. Arboretele de castan comestibil Rez.2 62 0. Bucureşti . Aceste rezervaţii ale Maramureşului ce deţin suprafeţe diferite şi elemente deosebite precum plante. acvila ţipǎtoare micǎ. Mlaştina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez.54 26 15 0. laricele de la Costiui. Nat.5 5 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2003. peşteri. lostriţa.

reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie şi folclor.1. ce poate fi continuat. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. ţesǎturi.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. porţi. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale şi pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. şopârliţa. semnificaţie. acvila de munte. peste pasul Huţa. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramureşului. Datoritǎ unui complex de condiţii favorabile. reprezentând o Rezervaţie a Biosferei cu o suprafaţǎ de cca 3300 ha. zona municipiului Baia Mare şi împrejurimile şi zona Chioar – Lǎpuş. cerbul. pǎiuşul. vechime şi desfǎşurare. Sighetu Marmaţiei şi Sǎpânţa. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. floarea de colţ etc. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎţii şi integritǎţii comunitǎţilor biotice vegetale în ecosistemele naturale şi protejǎrii diversitǎţii genetice a speciilor. 3. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetaţie de tip alpin şi subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. mierea ursului. cocoş de munte etc. biserici. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. istorice. dar prezente şi pe vǎile Tisei şi Vişeului. unice prin frumuseţe. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în aşezǎrile de pe vǎile Marei. în depresiunea cu acelaşi nume. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judeţului Maramureş. râsul. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. Maramureşul istoric posedǎ un potenţial turistic antropic. unelte. zona turisticǎ montanǎ. capra neagrǎ. în pitoreasca şi nu mai puţin importanta Ţara Oaşului[35]. la o altitudine medie de . datini şi folclor.Parcul National Munţii Rodnei este desemnat parc internaţional de cǎtre Comitetul MAB UNESCO. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice şi folclorice sunt: vǎile Marei şi Izei. ceramicǎ. Cosǎului şi Izei. complex şi unitar. ce compun potenţialul turistic. În continuare vom prezenta principalele zone şi obiective turistice maramureşene. în care s-au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. dintre care putem enumera: guşa porumbelului. arhitecturale şi etnografic – folclorice.

casa Iancu de Hunedoara. iar de la Baia Mare. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. populaţia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari şi vorbitori de limba maghiarǎ (şvabi şi polonezi maghiarizaţi) şi o parte români. din foişorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra oraşului. şi o fac şi astǎzi. etnografie. între râurile Mara şi Cosǎu. Aşezarea este situatǎ într-un spaţiu pitoresc. pe un drum asfaltat ajungem în staţiunea balneoclimatericǎ Ocna Şugatag. în ultimii 50 de ani. Instituţii de prestigiu din clǎdirile trainice. pe cumpǎna apelor. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime.ridicat în secolul al XV-lea. Biserica Sfânta Treime. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche construcţie din oraş.228 m faţǎ de nivelul mǎrii. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramureşului . pe fronton. dau o notǎ specificǎ oraşului. aşezat la confluenţa râurilor Iza cu Tisa. Muzeul judeţean . Casele sunt situate de-a dreapta şi de-a stânga drumului principal. oraşului nu i s-a acordat atenţia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice româneşti de mare rezonanţǎ. Din pǎcate. de la crucea drumului din Fereşti. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. oraş spre care au gravitat de-a lungul secolelor. oamenii Maramureşului de pe toate vǎile zonei. la 5 km. dominat de dealuri şi coline. urcând panta dealului. 109 F. De la Sighetul Marmaţiei sunt 20 de km. De altfel. perpendiculare pe şosea. aşezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judeţ. Vechiul Han al oraşului. aşezarea este de forma celor specifice populaţiilor alogene. în stil gotic. secolul al XI-lea.J. În general. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judeţului Maramureş. din care se desprind strǎzi drepte. înalt de aproape 50 m. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. cu viaţa sa economicǎ şi culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramureşului de pe toate vǎile. Oraşul s-a dezvoltat în timp. Turnul lui Ştefan . pe frontiera de nord-vest a ţǎrii. Turnul Mǎcelarilor. . deasupra uşii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramureşului. 58 km. este o construcţie din piatrǎ.are mai multe secţii: istorie şi arheologie. Oraşul Sighetu Marmaţiei. vechi. care. artǎ. D. mineralogie[36].

Ocna Şugatag. satele din jur) de a-şi construi case de vacanţǎ proprii.Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. fizioterapie (inhalaţii. cantine. imediat la poalele acestuia. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. instalaţii de hidroterapie. nefiind pe nici una din arterele principale. Brebul se învecineazǎ cu localitǎţile Budeşti şi Sârbi de pe Valea . Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). cafenele.De la Ocna Şugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. care vor da satisfacţie multor persoane şi vor îmbogǎţi peisajul locului. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. la Giuleşti. Tot aici. Ocna Şugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giuleşti. în partea superioarǎ a bazinului Mara. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea şi pentru cei din afara ei (Sighet. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. Staţiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. . ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. sub denumirea de Zalatina (Slatina). Oarecum izolat. În general. în apropierea ei aflându-se şi localitatea Doraslǎu. împachetǎri cu parafinǎ. în imediata apropiere a Complexului. la "Creasta Cocoşului". urmaşi ai lui Dragoş[37]. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. Prin tradiţie se mai ştie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. azi disparutǎ. în perioada secolelor al XIV-lea şi al XV-lea. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramureşean. terase. cu arbori de stejar de sute de ani. Vin aici oameni la odihnǎ şi tratament din toatǎ ţara. din neamul Rednicenilor. masaje. restaurante. Apoi s-a mai numit şi "La sare". Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. baruri. Baia Mare. De altfel. Satul Breb este aşezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. dar şi la "borcutul" de la Breb. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". afluent al Marei. Stâncǎria de pe Munţii Gutâiului. dar şi ţǎranii din satele Maramureşului.

doc. dr. prin care îl întǎreşte pe romanul Dragoş. satul fiind pe dreapta. are o singurǎ streaşinǎ. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. 1970-1974. Franţa)[38]. neobişnuite în regiune. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia şi Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi şi se varsǎ în râul Mara. diplomǎ care recunoaşte drepturile acestei familii cneziale asupra acestei moşii din vechime. lǎrgitǎ în 1643 şi reparatǎ în 1715. obiceiurile. între aceste douǎ localitǎţi. Biserica satului. Franţa. cu o pantǎ abruptǎ.Cosǎului. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. fiul lui Carol Robert. portul. în moşiile Breb. ci un loc în umanitate şi în univers. din 20 martie 1360. Danielle Mason. dr. Slatina (Ocna Şugatag). Deseşti. Arhitectura bisericii este specific maramureşeanǎ pentru acest gen de construcţii. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din aşezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. orânduit dupǎ legile omeneşti. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. Un sat nu este numai o aşezare în spaţiu. În cimitir se pot vedea câteva troiţe cu coroane circulare. Hoteni şi Mara de pe Valea Marei şi peste deal cu satul Surdeşti. Copacis şi Breb. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna Şugatag spre Budeşti. Hǎrniceşti şi Sat Şugatag. aşezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. a fost construitǎ înainte de 1531. A atras cercetǎtori români şi strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. Claude Karnoouh. dr. acolo în miazǎnoaptea . o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. De remarcat faptul cǎ acoperişul. din zona Lǎpuşului. groase de opt metri. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura tradiţionalǎ. În hotarul Brebului se aflǎ mlaştinile cu turbǎ. un sat poate fi şi o cale cǎtre ţarǎ. folclorul. Ieudul este aceastǎ "cale" şi o deschidere cǎtre ţarǎ. Mihai Pop. Un sat este un loc anume. Copacis. aici descoperindu-se şi vestigii din epoca bronzului. fiul lui Giula.

Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii şi pânǎ azi. covoare şi ştergare cu motive geometrice. de Sighetul . zǎmislite dupǎ legile lui. o valoroasǎ colecţie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. ici-colo se mai zǎresc şi casele vechi. sacrificii. greco-catolicǎ. Comuna Ieud este aşezatǎ la sud de şoseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. pârâul Ieudului. Biserica este edificatǎ în anul 1718. vopsite în coloranţi vegetali şi minerali. Buzǎu. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. în Maramureşul istoric. la nord aşezarea este dominatǎ de Munţii Ţibleş. Muzeul Maramureşului din Sighetul Marmaţiei). Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeaşi linie. crescute din pǎmânt şi deodatǎ cu pǎmântul. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. iar printre casele noi. în care se varsǎ perpendicular Ieudişorul. Blaj. din secolele XVII-XVIII. printre care se numǎrǎ şi Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Creştineascǎ" (Braşov 1560) şi "Apostolul" (Braşov 1563). este Biserica din Şes din Ieud. Iaşi). de mare frumuseţe şi care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramureşului". Biserica din Deal sau Biserica Balculu. deja devenite monument. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colecţie de icoane pe sticlǎ.pǎmântului românesc. perpendicular pe axa drumului. mobilier specific şi câteva cǎrţi de mare valoare. de dascǎli şi preoţi. covoare maramureşene. de ctitori de mǎnǎstiri şi biserici. specific locului. distanţǎ de Baia Mare şi la 43 km. mobilier specific şi desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. Situat la 97 km. Ieudul mǎrturiseşte despre obârşiile strǎmoşeşti. Astǎzi. Ieudul a pǎstrat şi o serie de monumente de arhitecturǎ ţǎrǎneascǎ laicǎ: case şi anexe gospodǎreşti. la margine de hotar voievodal strǎbun. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. de martiri. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucureşti. Ieudul a pǎstrat tradiţii şi legende care amintesc de eroii întemeietori. vâltori) etc. de bucurii şi necazuri. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. instalaţii tehnice acţionate de apǎ (mori.

numitǎ "Biserica din deal". vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare şi a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. pe Valea Izei. expoziţii de covoare şi obiecte de lânǎ. daruitǎ de comunitatea credincioşilor din Vişeul de Jos. pe un promontoriu. locuitorii se ocupǎ în principal cu creşterea vitelor. ridicatǎ în 1364. Tradiţia popularǎ pomeneşte de o mǎnǎstire veche. precum şi cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". Ieudul atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. abandonat pe parcursul anilor. extraşi din flori şi plante. care tocmai îşi ridicaserǎ un alt lǎcaş. mai spaţios. numitǎ Botiza. masivǎ. în primul rând. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramureşene. prin pitoresc şi originalitate. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. Meşteşugul de a vopsi lâna cu coloranţi vegetali. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. a arhitecturii construcţiilor ţǎrǎneşti. din piatrǎ. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. în dreptul comunei Şieu (37 km sud-est de Sighet). Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o poziţie privilegiatǎ. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative şi cooperativa. etc. la începutul secolului al XIVlea. datoritǎ unor iniţiative individuale apreciabile. pe lângǎ satisfacţii de ordin moral notorietate pe plan naţional şi internaţional. tǎierea şi industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. Un loc important în viaţa femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. puţin mai jos este biserica nouǎ.Marmaţiei. de zid. Ieudul se mândreşte cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramureş. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. . unde se regǎsesc aceleaşi decoraţii ca şi pe porţile gospodǎriilor ţǎrǎneşti. tocul uşii de la intrare. care se desprinde din şoseaua principalǎ Sighet-Borşa. Populaţia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. care. cu simbolistica precreştinǎ în majoritatea cazurilor.

Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de excepţie. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. printr-o diplomǎ. sentimentul bogǎţiei (materiale şi spirituale). la locul numit "Valea Sasului". Este unul dintre cele mai pitoreşti sate maramureşene situat la 99 km. cu intenţia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porţi noi. precum şi multǎ carte veche din tiparniţele de la Iaşi. Blaj. fiul lui Stan. de-a lungul şoselei. "Bisericuţa de pe Jbar". Râmnic. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. De la intrarea în sat. între 1975-1976. s-a construit în centrul satului o bisericuţǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic şi este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. Bârsana este una din comunele mari ale Maramureşului. Se pǎstreazǎ şi tablouri pe pânzǎ de mare valoare. în stilul arhitecturii tradiţioanale maramureşene. Astǎzi satul îţi dǎ. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ.Creşterea populaţiei din comunǎ a impus ridicarea. a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". regele Carol Albert I de Anjou recunoaşte şi întǎreşte în aceste locuri pe cneazul Stanislau. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. În 1992. 1993-1994. de Baia Mare şi vestit prin atelierele meşteşugǎreşti de ţesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale[39]. cu şapte turle. Astfel. de asta data din cǎrǎmidǎ. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramureş în tehnica "tempera pe lemn". inspirate din tradiţia vechilor biserici maramureşene din lemn. de la primul contact. a unui nou lǎcaş de închinǎciune. este strǎbǎtutǎ de drumul judeţean 186. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). din piatrǎ. Atât biserica veche din lemn. la o distanţǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmaţiei. construcţii monumentale din lemn de . Ambele sunt creaţii arhitectonice deosebite. cât şi cea din piatrǎ. lângǎ aşezarea lor. În ultimii ani. Bucureşti. dar şi pe strǎzile laterale. pe dreapta şi pe stânga. Aşezatǎ pe malul drept al râului Iza.

de Baia Mare. care astǎzi adǎposteşte muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colecţie de obiecte etnografice şi o serie de documente legate de istoria satului. sculptate cu mǎiestrie în spiritul tradiţiei. de Sighetul Marmaţiei pe cursul superior al râului Iza. vecinǎtǎţi şi neamuri. sunt mândria bârsǎneştilor. Tot acum se organizeazǎ şi "Jocul" (hora satului). alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenţa oamenilor costumaţi în portul tradiţional. adevǎrate arcuri de triumf. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Deseşti. Bârsana atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului. Deseştiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de grǎdini şi livezi cu pomi fructiferi. pe Valea Izei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. se aliniazǎ satelor maramureşene pǎstrǎtoare de tradiţii populare. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. De asemenea se poate vizita casa meşterului popular Toader Bârsan. Situatǎ pe dealurile şi colinele de la poalele munţilor vulcanici Gutâi. Satul. grupaţi în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. prin pitoresc şi originalitate. Porţile. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura tradiţionalǎ în lemn: case şi acareturi. de Baia Mare şi 8 km. singura construcţie de acest gen pǎstratǎ în Maramureş. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. în curtea şcolii generale centrale s-a restaurat şi conservat o veche şcoala confesionala (greco-catolicǎ). În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramureş.stejar. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. în faţa porţilor unde stau la sfat. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiţi meşteri populari în lemn din ţarǎ. a arhitecturii construcţiilor ţǎrǎneşti. Comunǎ autenticǎ a Maramureşului Istoric. Comuna Onceşti situatǎ la 65 km. Aşezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare şi 26 km de Sighetul Marmaţiei. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgoşeştilor. Centru de comunǎ de care aparţin administrativ satele Mara şi Hǎrniceşti. În centrul comunei. Comuna Şieu este situatǎ la 89 km. .

Baloteşti. în mod frecvent. Vinteşti si Vǎleni. Construcţiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundaţii masive din beton) preiau anumite elemente tradiţionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi şi arcade sculptate în spiritul tradiţiei locale). de formǎ poligonalǎ. Casele vechi din lemn sunt pe cale de dispariţie. vâltori. pive. Cǎlineşti. obiceiurile. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. Copiii şi tinerii pe categorii de . În sat se pot vedea încǎ în funcţiune mori cu roatǎ verticalǎ. în special la etaj. Budeşti. ca o chintesenţǎ a geniului creator ţǎrǎnesc. sunt creaţiile meşterului Pop Taina.porţi monumentale. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul tradiţional. alaturi de Fereşti. al cǎrui urmaş a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. În partea de jos a satului. Satul Brebeşti aparţine de comuna Giuleşti şi apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. s-au pǎstrat şi porţile (mult îmbogǎţite în pǎrţile sculptate). lucrate dupa rǎzboi. dar noile construcţii au preluat. Drag şi Ioan Românul din Maramureş. se pǎstreazǎ cea mai veche troiţǎ de hotar. acţionate de apǎ. cunoscutǎ sub numele de "Troiţa Rednicenilor" şi datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Satul este legat de tradiţia cnezatului de vale al Cosǎului. Multe din porţile din lemn. De asemenea. instalaţii tehnice ţǎrǎneşti. aducând de peste secole o culturǎ şi civilizaţie ţǎrǎneascǎ de excepţie. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) şi în construcţii noi în lemn specifice zonei şi adaptate la nevoile contemporane. Biserica actualǎ. în legaturǎ cu proprietǎţile voievozilor Bale. are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier tradiţional şi împodobitǎ cu textile (covoare. Nu are pridvor. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. dansurile. ştergare) adecvate. Interiorul. iar absida este decroşatǎ. Nava are un plan rectangular. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. elemente din arhitectura veche din lemn. şopronuri pentru fân şi biserica din lemn. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Şi astǎzi satul menţine frumoasele tradiţii locale cu specificul lor inconfundabil. cergi.

loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. datatǎ în 1888. aici funcţioneazǎ o micǎ . Minele de la Coştiui au fost exploatate încǎ din preistorie.N. înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huţa. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucureşti. Coştiui este o veche aşezare minereascǎ. Dintre acestea. În zilele de duminicǎ şi sǎrbǎtori. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmaţiei .19. Toate poartǎ inscripţii şi datǎri certe pe parcursul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. care a ars. Pe şoseaua spre Negreşti.vârstǎ sunt constituiţi în grupuri folclorice. care domina aşezarea şi despre care se ştie prea puţin. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca şi una la Muzeul din Baia Mare. astǎzi o micǎ staţiune balneoclimatericǎ de interes local. Ioan". se mai poate vizita "Calvaria St.18 pe ruta Sighetul Marmaţiei . În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeţi situatǎ pe D. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. foarte bine conservate. de pe vremea împǎraţilor romani şi bizantini (Comodus. XIII-XIV. S-au descoperit monede de argint şi de aur .Negreşti.N. într-o adevǎratǎ defilare a portului tradiţional. şi biserica romano-catolicǎ. construitǎ în 1742. Huţa este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic aparţine de Remeţi. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenţa romanǎ. În zona turisticǎ Valea Ronişoarei întâlnim localitatea Coştiui. pictura din altar aparţine pictorului Simion Hollosy Corbul. Vitellius. Traianus Consule. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. tot aici existǎ şi o orgǎ. Septimius Severus). Marcian. participant la Marea Unire. În sat a existat şi o bisericǎ veche din lemn (1730). Localitatea este aşezatǎ pe D. pe lângǎ Castel (astǎzi şcoalǎ). Casele sunt din lemn de stejar (pereţii din bârne impresionante) pe modelul clasic. oamenii ies la plimbare prin centrul satului.Rona de Sus. castelul aparţinând la un moment dat familiei Apaffy. În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. Vespasianus. Demn de relevat este grupajul de case care a aparţinut familiei Pop Tomanu. La Coştiui. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenţa satului în sec. În bisericǎ.

Populaţia este mixtǎ: maghiari. restauratǎ în Muzeul Satului Maramureşean . Maniera naivǎ de tratare plasticǎ şi versurile însoţitoare trǎdeazǎ un optimism robust şi o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânţa "Cimitirul Vesel". unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". cǎmin cultural.fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . Populaţia este mixtǎ: maghiari. care marcheazǎ şi locul unde vara vin oşenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. iar pentru sublinieri. douǎ şcoli cu clasele I-IV. ruteni. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. impunând . o altǎ zonǎ turisticǎ şi etnofolcloricǎ de renume naţional şi european. ruteni. Stan Ioan Patraş. Arta lui Stan Ioan Patraş constǎ în faptul ca a reuşit sǎ sintetizeze viaţa celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. adǎugând de cele mai multe ori şi câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. Teceu sau Teceul Mic . exceleazǎ prin frumuseţea peisajului colinar propice livezilor. Comuna Sǎpânţa este aşezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Taraşului. pe D. albastru şi roşu. un abrupt vulcanic de mare frumuseţe şi atractivitate turisticǎ şi desigur de râul Sǎpânţa care izvorǎşte de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine şi se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. cruci. XVII-XVIII construite din lemn. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânţa un adevarat mit. una dintre acestea este casa Stan. germani. creaţie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patraş. români. slovaci. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oaşului. Ceea ce a dus faima Sǎpânţei este aşa-zisul "Cimitir Vesel". Şoseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huţa.sat aparţinǎtor de comuna Remeţi. În Sǎpânţa s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. Stan Patraş a sculptat şi mobilier ţǎrǎnesc. galben. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare.N.. colora lemnul sculptat pentru cruce. slovaci. Sǎpânţa este una din comunele mari ale Maramureşului. În sat existǎ o bisericǎ greco-catolicǎ şi o şcoalǎ cu clasele IVIII. folosind ca fond albastrul. aşezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpânţei. la 18 km distanţǎ de municipiul Sighetul Marmaţiei.astǎzi pentru cristalul rubiniu.

supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa şi plecarea în Moldova. Casa-muzeu Stan Ioan Patraş. una în parohia de Sus şi celaltǎ în parohia de Jos. turn. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. prin vopsirea lui. va confisca moşiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ şi fraţilor sai Drag. când Borşa a cǎpǎtat statut urban. vâltorile şi horincile. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. curate şi deschise întotdeauna[40].un stil specific.N. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânţa. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese şi fragmente ceramice edificatoare. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. cu cǎtune pe vǎile laterale şi case izolate la mare distanţǎ de vatrǎ. prelucrarea artisticǎ a lemnului. clopotniţǎ şi pridvor . Sǎpânţa are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. Atestǎri scrise apar târziu. În zona turisticǎ Valea Vişeului întâlnim localitatea Borşa. Piatra Sǎpânţei. Interesante sunt urmele de aşezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât şi ca întindere). anume. cu statut de villae. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmaţiei pe D. În istoria comunitǎţii. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciţi de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. Pânǎ dupǎ rǎzboi. care au manifestat supunere. Dragomir şi Ştefan. naos drepunghiular. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. Aşezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". Cascada. la 2 februarie 1365. Pǎstrǎvia. dând nota caracteristicǎ aşezǎrilor de tip "rǎsfirat şi risipit". Biserica din lemn.18. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎşti în ultima lor invazie în Europa. monument. când regele Ludovic. Borşa este una din vechile şi statornicele aşezǎri maramureşene. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. În Borşa au fost douǎ biserici de lemn. dar mai ales casele frumos amenajate. Nicǎieri în Maramureş lemnul nu se vopseşte. Meşterul a avut mai mulţi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. numai la Sǎpânţa se foloseşte acest procedeu.

iar iarna se face schi. era de 27. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borşa. Din centrul Borşei. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borşei. Munţii Rodnei. la culesul fructelor de pǎdure.5 km) cu o linie de telescaun. Cel care se va încumeta în Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului.310. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. care astǎzi a devenit Rezervaţie a biosferei. Grupul Şcolar Minier. care o flancheazǎ şi încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. Dacǎ oraşul de astǎzi încǎ suferǎ în privinţa urbanizǎrii. douǎ încǎperi mari. la exploatǎrile forestiere. Chiar în centrul localitǎţii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. maghiari. avem perspectiva spre Valea Bistriţa Aurie. în 1932 s-a creat Rezervaţia Pietrosu Rodnei (3300 ha).deschis. oferǎ un peisaj unic. Oraşul dispune şi de o Bibliotecǎ şi o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. români 26. Printre acestea se evidenţiazǎ Spitalul. care ne va conduce spre Bucovina. Borşa de azi este un oraş de munte cu câteva dotǎri urbane.294 locuitori. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". amintim câteva dotǎri de excepţie. pe lângǎ frumuseţile naturii va gǎsi şi oameni la stâne. construit într-o arhitecturǎ modernǎ şi destul de bine dotat. Oraşul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. cu bogǎţii ale faunei şi florei de neegalat. Centrul este dominat de casele vechi ale coloniştilor. Populaţia oraşului cu cǎtunele componente. restul alte naţionalitǎţi (germani. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. Hotelul Iezer. Localitatea Baia Borşa aparţine de oraşul Borşa. ucrainieni). implantate în acest peisaj mirific. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi şi neegalat. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. De pe Vârful Prislopului. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. . În Borşa s-a pǎstrat una din puţinele case parohiale: o construcţie monumentalǎ din bârne rotunde din lemn din brad. De aici se pot face excursii în împrejurimi. o concentrare de blocuri de locuinţe nefericit inspirate ca arhitecturǎ. În Masivul Rodnei pentru varietatea şi bogǎţia vegetaţiei şi animalelor. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borşa.

o zonă turistică de mare atractivitate nu se poate constitui în ofertă înainte de a beneficia de dotările necesare primirii şi reţinerii călătorilor.biserica. turism balnear. 3. Aceasta explică. turism de vânatoare. beneficiind de potenţial sensibil apropiat. are loc o sporire a importanţei bazei tehnico-materiale. forma de propietate. perioada de funcţionare. Volumul fluxurilor turistice este determinată atât de cerere cât şi factorii acesteia. turism cultural etc. Deoarece. nici nenumǎratele posibilitǎţi de practicare a turismului montan[41]. apar mutaţii în criteriile de selecţie a destinaţiilor de vacanţă. atracţia diferită a unor zone. clasificate după conţinut. Multitudinea de resurse naturale şi antropice ale acestu judeţ constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramureşene. premisele de bazǎ ale desfǎşurǎrii unei activitǎţi turistice intense care sǎ permitǎ desfǎşurarea a numeroase forme de turism: turism rural. Zona este interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borşa. instalaţii de tratament sau agrement şi este condiţionatǎ în primul rând de dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”[42]. dar şi de gradul de dotare tehnică a teritoriilor.2 Baza tehnico-materialǎ a judeţului: dinamici şi structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎţi turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale şi antropice sǎ existe şi resurse materiale adecvate. Valea Tâslei. etc. categoria de confort. Valea Vinişorul cu 23 de izvoare minerale. turism montan. capabile sǎ asigure satisfacerea cerinţelor turiştilor. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎţi de cazare şi alimentaţie. . funcţia îndeplinită. dar diferenţiat dotate din punct de vedere tehnic. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în condiţii optime nici apele minerale. mijloace de transport. pe măsură ce cresc exigenţele turiştilor faţă de calitatea serviciilor şi nivelul de confort. în mare măsură. Unităţile de cazare sunt alcătuite din obiective de diverse tipuri. Astfel.

2001-2005.14 2004 276 089 3 100 1.10 2001 277 047 3 077 1. sunt divizate.etc). INSSE. este cea care separă mijloacele de cazare în:[43] . indiferent de apartenenţa la sectorul comercial sau noncomercial.apartamente închiriate. serviciile de curăţenie. Bucureşti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilaţii prezentându-se astfel: . Ponderea cea mai mare a judeţului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri faţǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. 5. case de oaspeţi) şi unităţi cu autoservire .2.3. ferme. Capacitatea de cazare turisticǎ în funcţiune (număr de locuri) din România şi din judeţul Maramureş Tabel nr.1 Unităţile de cazare Aceste unităţi de cazare. Una din cea mai utilizată clasificare.13 2005 277 384 3 257 1.14 2003 275 319 3 154 1.11 2002 272 596 3 177 1. după modul de obţinere/oferire a serviciilor în unităţi cu servicii prestate{ hoteluri. hanuri.în România.15%.în care se asigură doar găzduirea propriu-zisă. iar în Maramureş tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 faţǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare.15 România Maramureş Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României. vile . prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turişti (camping-caravaning. Din rezultatele obţinute reiese faptul cǎ judeţul Maramureş nu prezintǎ o importanţǎ semnificativǎ la nivel naţional din punct de vedere al locurilor de cazare.

cămine şi hanuri pentru tineri. 3. bungalow-uri.2005 Tabel nr. căsuţe. cabane şi refugii montane camere. • Numărul unităţilor de cazare din judeţul Maramureş în perioada 2004 . reprezentantă de terenuri de camping şi caravaning. tabere şi colonii de vacanţă. sate de vacanţă.• unităţi hoteliere propriu-zise şi asimilate lor (moteluri. hoteluri-apartamente. case şi apartamente de închiriat. etc.4 Unitǎţi Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 2005 16 5 1 1 19 66 98 108 Sursa: Anuarul statistic al Judeţului Maramureş 2005. hanuri. Bucureşti . sanatorii şi stabilimente de sănătate. INSSE. pensiuni.) unităţi complementare sau cazare extrahotelieră.

la fel ca şi numǎrul vilelor turistice şi al cabanelor turistice.4 se poate observa că numărul crescut .Din datele obţinute din 2004-2005 din tabelul 3. aceste având o creştere de 2 şi respectiv 7 pensiuni. .1 Numărul unităţilor de cazare din anul 2004 în Maramureş. 3. Figura nr. hotelurilor iar a numǎrul motelurilor a rǎmas acelaşi. Unităţile cu cea mai bună evoluţie sunt pensiunile urbane şi rurale.

aceaste unităţii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri. Bucureşti Cel mai mare număr de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. importanţa. mijloacele de transport. O unitate dotată cu un echipament modern şi cu un personal bine pregătit. categoria de de confort. Numărul locurilor de cazare din hoteluri existente în judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. anul 2002 deţinând cele mai puţine locuri de cazare în hoteluri dintre toţi anii analizaţi. unităţile de cazare şi alimentaţie sunt definite după cum urmează:  Hotelul: reprezintă unitatea de cazare destinată în principal turismului automobilistic. forma de propietate. În privinţa structurii. Atfel. etc. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unităţii. INSSE. amplasarea în spaţiu. în funcţie de categoria socială şi venit.5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004.Unităţile de cazare şi alimentaţie. . perioada de funcţionare. până în 2004 înregistrându-se creşteri succesive ale locurilor de cazare. Categoriile sale de clasificare se încadrează între 1 şi 5 stele şi poate fi de capacitate mare. mică şi mijlocie. atrage turiştii şi astfel îi face să se întroarcă la aceea unitate. O cauză a acestor variaţii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unităţi cu echipamente necesare atragerii turiştilor. în restul anilor. În judeţul Maramureş sunt întâlnite hoteluri ce se încadrează din punct de vedere al clasificării între 1 şi 4 stele. instalaţiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turiştilor.

servicii. pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ şi sǎ se menţinǎ între anii 2003-2004 la 99 locuri. Bucureşti Numărul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizaţi 2000-2004. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). INSSE. Figura nr. cazare.3 Ponderea capacităţii de cazare din moteluri între 2000-2004 . creşte din doi în doi ani.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici. 3. 3. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelaşi numǎr de locuri de cazare (60).2 Ponderea capacitǎţii de cazare din hoteluri 2000 . motelurile sunt construite lângă resursele antropice sau naturale deoarece turişti să beneficieze de cât mai mult de ele. Aceste creşteri sunt rezultatul proiectelor de modernizare a unităţilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat şi adecvat cererii turistice. hrană. carburanţii. Numărul locurilor de cazare din moteluri existente în judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004. amplasată deobicei de-a lungul şoselelor şi care oferă posibilităţi speciale de parcare.Figura nr. Se observă că în judeţul Maramureş. 3.

alimentaţia şi alte servicii specifice. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rară frumuseţe. telefon. Igniş cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun şi de saună. Dispunând de multiple atracţii turistice. saună. acesta având categoria de 3 stele. de tratament şi de agrement. spălătorie. room service. internet. Facilităţile oferite de Complexul Turistic Şuior sunt: resturant. . opt camere duble şi patru pat matrimonial. salon pentru servirea micului dejun. minibar. Mara cu două camere single. El este compus din trei unităţi hoteliere: ♦ ♦ ♦ Iza cu două camere single. baschet). handbal. terenuri de sport (tenis de câmp. fax. etc. de alimentaţie. în zonă montană. organizarea de petreceri. Complexul turistic: sunt unităţi de mari dimensiuni şi specific lor este faptul că oferă toată gama de servicii sub aceleşi adăpost: servicii de cazare. El se defineşte ca o oază de linişte şi confort pentru petrecerea vacanţelor şi a timpului liber. Cel mai important compex turistic din judeţul Maramureş este Compexul turistic Şuior (Baia Sprie). complexul oferă posibilităţi unice de relaxare şi evadare din cotodian. rezervaţii naturale. sală de conferinţe. care asigură cazarea. fitness. opt camere duble şi patru cu pat matrimonial. funcţionând în clădiri independente. cu arhitectură specifică.  Cabanele turistice : unităţi de primire turistică de capacitate relativ redusă. la altitudinea de 688m şi la 16 km de Baia Mare la poalele Munţilor Gutâi. televizor. şi cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m şi o diferenţă de nivel de 550 m. fotbal. necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă. în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. sportive şi de agrement.

dotată cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turiştilor. 3. pensiuni urbane şi rurale şi a pensiunilor agroturistice.Ele sunt specifice turismului de drumeţie. şi modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. care îşi măresc numărul de la un an la altul.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Numărul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judeţului Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. Situaţia locurilor de cazare în cabanele din judeţul Maramureş este bună. numǎrul acestora creşte treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. sunt amplasate în zone alpine şi au un caracter sezonier sau permanent. Această situaţie se datorează slabei importanţe faţă de acestă categorie de cazare. În fiecare oraş se poate întâlni câte o cabană. anul 2004. Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 . Totuşi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎţi de cazare.

funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. numărul pensiunilor creşte de la un an la altul. peste 60 de terenuri de vânătoare. multitudinea de lacuri naturale şi artificiale. Datorită numeroaselor atracţii turistice.8 Pensiuni din judeţul Maramureş 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. cultura şi tradiţiile fac din Maramureş un căutat centru turistic.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judeţul Maramureş între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistică cu o capacitate de cazare de până la 10 camere. care asigură. cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei[44]". în spaţii special amenajate. aici s-au înfiinţat foarte multe pensiuni urbane şi rurale. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numărului . Numărul de pensiuni din judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. 3.Figura nr. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi până la 20 de camere în mediul urban. 2004. a celor peste 100 de izvoare minerale.5 Ponderea pensiunilor in judeţul Maramureş în 2000-2004 Această categorie de cazare are o evoluţie foarte favorabilă. INSSE. Bucureşti Figura nr. 3. 3. Din acest motiv.

spirituale. iar evoluţia numărului lor este într-o continuă creştere. Numărul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreză faptului că în satele maramureşene se păstreză.dar însă. cu precădere cele etnofolclorice. Numărul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judeţului Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. cazare şi alimentaţie. Pe teritoriul judeţului Maramureş sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. şi ocupaţionale.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numărul pensiunilor agroturistice din judeţul Maramureş 49 55 56 59 59 .3. Această dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorită numărului mare de cereri ale turiştilor de a-şi petrece vacanţa în aer liber. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unităţi de cazare din judeţ.pensiunilor crescând de la 70 la 76. Amplasarea lor trebuie să fie în locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune viaţa sau sănătatea turiştilor în pericol. în natură. o parte din alimentaţia turiştilor este realizată cu produse din producţia proprie a gospodarilor.O altă modificare importantă s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. de către populaţia din mediul urban. încă nealterate tradiţional şi spirituale.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. Agroturismul dă posibilitatea cunoaşterii mai bine a spaţiului rural cu toate valorile sale naturale. viaţa socio.economică şi mediul înconjurător.

în aer liber şi de a lua parte la activităţile care se desfăşoară în cadrul pensiunilor. anul 2000 deţinea 49 de pensiuni iar 2004 . etc. Italian. băuturi alcoolice şi nealcoolice de servire sunt specifice ţării respective.Baia Mare. deşi sunt foarte variate. însă pentru gastronomie sunt mai căutate pensiunile agroturistice. 3.Vişeu de Sus. produse de cofetărie. chinezesc.).  Casa Veche.59. Restaurantul cu specific naţional este unitatea de alimentaţie publică ce pune în valoare tradiţiile culinare ale unor naţiuni ( franţuzesc.Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004. INSSE.2. Creşterea şi dezvoltarea acestei categori de cazare se datorează numărului tot mai mare de cereri ale turiştilor de a-şi petrece vacanţa la ţară. Bucureşti Numărul pensiunilor agroturistice din judeţ este în creştere de la un an la altul.Târgul Lăpuş.2 Unitǎţile de alimentaţie Unitatea de alimentaţie publică este localul care îmbină activitatea de producţie cu cea de servire. Dintre restaurantele cu specific internaţional existente în judeţul Maramureş menţionăm:  Crama Veche. băuturi şi unele produse pentru fumători[45]. dar şi datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. Alte unităţi de alimentaţie ce merită amintite sunt: . Unităţile de alimentaţie publică din judeţul Maramureş nu reprezintă un punct de atracţie turistică. punând la dispoziţia clienţilor o gamă diversificată de preparate culinare. servind o gamă diversificată de preparate culinare. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România.patisserie. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice.  Hexalit .

pizzeria. Pe lângă unităţile amintite mai există şi fast-food-uri. braserii. 3. fotbal. baschet. Alte unităţi de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. una din cele mai bune din ţară pentru probele de slalom. 3. la 700-850 de metri altitudine. linia de teleferic ( de 1900 lungime şi 500 metri diferenţa de nivel) şi teleschi (790 metri) care leagă Complexul Borşa cu vîrful Runcu Ştiorului (1611 metri). trambulină olimpică naturală (113 metri) amenajată pentru sărituri cu schiurile. patiserii. cu o diferenţă de nivel de 500 metri. . etc. handball. În apropierea oraşului Baia Sprie se află cabana Mogoşa (731 metri altitudine) unde există un telescaun ce urcă până la vârful Mogoşa (1346 metri altitudine). discoteci. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate.Restaurant Doi Păuni. Aici există variate posibilităţi de practicare a turismului montan şi a sporturilor de iarnă: numeroase trasee marcate.Restaurant Union.2. terenuri de sport (tennis de câmp. baruri. Situat la 12 km nord-est de centrul oraşului Borşa. De aici coboară o pârtie de schi de 2100 metri lungime..4 Instalaţiile şi modalităţile de tratament . în apropiere de Pasul Prislop. cofetării.3 Instalaţiile şi modalităţile de agrement Cea mai importantă zonă de agrement a judeţului Maramureş o reprezintă staţiunea Borşa. . el este amplasat la poalele Munţilor Rodna şi Maramureş. existente în marile oraşe ale judeţului[46]. pe valea superioară a Vişeului. unităţi de tip expres.Restaurant Plazza Rebel. etc).2.

Deşi reprezintă interes pe plan local. bicarbonate şi calcice recomandate în tratarea afecţiunilor rinichilor şi căilor urinare. etc. accesibilitate). Maramureşului. cel mai important loc îl ocupă staţiunea Borşa. turismul cultural si ştiinţific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoaştere şi vizitare. ale tubului digestive. etc. bisericii şi obiceiuri străvechi. endocrine. Ea dispune de numeroase izvoare cu apă minerale carbogazoase. magneziene. Această formă de turism s-a cristalizat printr-o formă organizată la sfârşitul secolului XIX . Localitatea Săpânţa există un centru de îmbuteliere a apelor minerale . datorită prezenţei a numeroase obiective culturale. mijloace de transport pe cablu. precum si rezeravaţii naturale ale Biosferei. 3. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. pârtii de ski. Gutâi. Turismul montan s-a dezvoltat şi a fost susţinut de numărul de cabane şi staţiuni care creşte de la un an la altul. utilizat în tratarea afecţiunilor respiratorii. poteci marcate cât mai corespunzător.duodenale. a colecistelor şi colitelor cronice şi a fomelor simple de diabet zaharat. puternic ionizat. etc. a bolilor ulceroase. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme şi anume turismul montan în munţii Rodnei. Turismul montan. neurologice. Turismul montan este practicat de gamă largă de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la .3 Principalele forme de turism practicate în judeţul Maramureş Prin relieful variat pe care îl deţine judeţul Maramureş.. Întâlnim forme ale turismului montan care necesită un grad de echipare tehnică ridicat (cazare. etc. gastro. turismul rural şi agroturismul practicat în gospodăriile ţăranilor. staţiunea Băile Cărbunari merită amintită apelor sulfuroase şi clorurate-sodice indicate în afecţiuni reumatismale. Staţiunea climaterică Izvoarele (916 metri) beneficiază de un climat tonic. Ţibleş.În acest caz. turismul balnear întâlnit datorită prezenţei apelor minerale. ale bolilor cronice. intoxicaţii profesionale cu agenţi chimici.

toate marcajele turistice au un contur exterior alb.Lăpuş ce au altitudini cuprinse între 1300m şi 1839m. . să afli.). În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. prin excelenţă. Nu trebuie decât să priveşti şi să asculţi cu mare atenţie spectacolul ce te înconjoară. şi lanţul cristalin al munţilor Rodna şi Maramureş. deoarece pe teritoriul ţării se găseşte un renumit laţ muntos . În România a putut fi practicat la o scară largă. unul dintre judeţele în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia. Vei dori să faceţi parte.lanţul vulcanic al munţilor Gutâi-Ţibleş. Natura se desfăşoară măiestoasă de jur împrejur iar viaţa localnicilor . în funcţie de zonă şi masiv. acea nobleţe dătătoare de har. de care trebuie să se ţină cont foarte mult de marcaje pentru a nu apărea incidente majore precum: rătăcire.munţii Căliman. atât de liniştită dar şi atât de bogată. munţii Maramureşului. Maramureşul este. munţii Gutâi. O excursie în Maramureş este o încântare pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor. pentru că aici sufletul se regăseşte şi trupul se împrospătează. Dintre cele mai importante masive ale judeţului pe care se practică turismul montan. conferindu-le locuitorilor. Judeţul Maramureş deţine 43% o suprafaţă muntoasă. albastru şi galben ). punct. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). max.70 ani. şi anume :"Lanţul muntos al Carpaţiilor". cerc. banda verticală şi cruce) şi trei culori (roşu. Orice ce persoană care trece prin Maramureş cu siguranţă va avea revelaţia împlinirii personale. care este reprezentat de cele două lanţuri: . specifice poporului român dar uitate în alte zone. Durata unor trasee montane în judeţ oscilează între 2-10 ore. Dintre toate traseele ale judeţului cele mai periculoase se află în munţii Rodnei. etc[47] . Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie. enumerăm : munţii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. nu te va lăsa indiferent. munţii Ţibleş. accidentare. cultură şi geografie fără profesor.

pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începători cât şi pentru avansaţi. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. Lacurile Lala Mare şi Lala Mică). zona Pietrosul şi Iezerul Călimanului. intens ozonizat dar şi de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afecţiuni digestive şi renale. Rezervaţia Pietrosul Rodnei. este o zonă de creastă cuprinsă între vârful Pietrosul Rodnei şi vârful Ineu. Alte obiective turistice în zonă care pot fi vizitate sunt mănăstirile. pe valea râului Vişeu şi la numai câţiva km de oraşul Borşa. pe timp nefavorabil se acordă mare importanţă marcajelor. având lungimi cuprinse între 200 şi 3000 de metri şi zăpada din decembrie şi până în aprilie. • Munţii Călimării. În staţiunea Borşa se poate ajunge atât pe calea ferată cât şi pe şosea pe . De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric tradiţional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. Staţiunea oferă condiţii excelente pentru practicarea alpinismului şi a sporturilor de iarnă. staţiunea montană şi balneoclimaterică Borşa este situată la o altitudine de 850 de metri în Munţii Rodnei. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. Fiind la o altitudine înaltă şi înconjurată de munţi înalţi (peste 2000 de metri) Borşa beneficiază de un aer curat. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone: • Munţii Rodnei. Gazdele dumneavoastră vă vor încânta şi minuna iar tu nu vei rămâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. în judeţul Maramureş. Valea Izei. Buhăescu. în zona de creastă nu există adăposturi. sunt: Borşa. etc.să încerci. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare şi staţiunile turistice sau localităţile amplasate în apropierea zonelor montane. Pentru turiştii pasionaţi de drumeţii montane zona oferă numeroase oportunităţi: Cabana Puzdrea (1540 m). Aflată în nordul României. în zona de crestă lipsesc adăposturi. Dintre cele mai renumite staţiuni ale zonei. Valea Vaserului.

în aprilie ceea o face atractivă pentru iubitorii sporturilor de iarnă mai ales că în zonă se mai poate schia şi pe pârtiile din Borşa.Botiza . Rozavlea . în Munţii Gutâi şi beneficiază de zăpada abundentă din decembrie şi până. pe aceeaşi vale a Izei se află şi localităţile Botiza şi leud care se înscriu în aceeşi notă de tradiţionalism şi istorie maramureşeană şi sunt situate la poalele Munţilor Ţiblesului. Maramureşul încântă prin frumuseţea peisajelor. prin tradiţiile culturale şi etnografice aparte menţinute încă vii de locuitorii acestor locuri. Dinspre Satu Mare. se numără printre cele mai vechi aşezări maramureşene fiind menţionată încă de la jumătatea anilor 1300. Cavnic. În apropiere de Rozavlea. în judeţul Maramureş. De asemenea. deseori. valea Viseului etc). Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei nu există decât drumuri naţionale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin oraşul Borşa)[48].drumurile DN17C şi DN18 care se intersectează cu şoseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistriţa-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Dacă nu vă atrag sporturile de iarna şi ajungeţi în zona Maramureşlui în timpul verii. din Botiza se poate urca până în Poienile .leud . prin ospitalitatea şi farmecul maramureşenilor cu totul deosebite. Din Rozavlea şi până în aceste două localităţi sunt circa 15 şi respectiv 6 km. Mogoşa se află situată pe malul lacului Mogoşa. pe drumul Naţional DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmaţiei-Borşa-Vatra Dornei). La Mogoşa se poate ajunge pe şosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. drumeţiile montane pe care le puteţi face vor fi de neuitat (valea Izei. Ocna Şugatag şi Izvoare. localitatea Rozavlea aflată la o distanţă de 35 km de Sighetu Marmaţiei şi 90 km de Baia Mare. În acest spaţiu etnografic. Unul din punctele de atracţie ale localităţii îl constituie biserica declarată monument istoric şi care datează din anul 1717.Poienile Izei Ca şi alte zone ale ţării.

Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza.Ieud se poate ajunge pe calea ferată. În zonă se pot vizita. Această localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întreţinută.etc. Muzeul Ţărăncii şi Mănăstirea din Dragomireşti. alpinism. parapantǎ. Staţiunile Ocna Şugatag şi Mogoşa. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Săpânţa şi Mănăstirea Peri. . venind dinspre Năsăud sau Sighetul Marmaţiei până în Vişeul de Sus sau Vişeul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto. drumeţia. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei.Botiza . Mănăstirea Bârsana din localitatea Bârsana. În zona Rozavlea . la jumătatea distanţei dintre Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. snowboard. aici zăpada ţine din decembrie până în aprilie. În vederea modernizării şi dezvoltării localităţii. mai ales dacă ajungeţi aici vara. Muzeul Satului şi Muzeul Memorial din Sighetul Marmaţiei. primăria a achiziţionat utilaje de bătătorit zăpada şi o instalaţie de iluminat nocturn şi a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. Pe şosea se poate ajunge mergând pe drumurile naţionale DN17C dinspre Bistriţa prin Năsăud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc[49]. Cascada Cailor din Munţii Pietrosu. Cavnic localitate situată în munţii Gutâi. În turismul montan zonele sunt practicate şi de alte forme specifice numite sporturi extreme şi anume: mountainbike.Izei cale de câţiva kilometri.

O zi de adrenalină pe sub cascade şi în galeriile subterane din adâncul pământului include off-road cu maşini de teren până la cascade. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . numit opt de rapel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei după terminarea coborârii. Escalada – Rapel. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda.Călineşti. O zonă în care se desfăşoară acest fel de sport este în staţiunea Borşa. Cascada Puzdrele[50]. puteţi să vă sprijiniţi pe genunchi. în funcţie de nivelul de pregătire al participanţilor. Coborârea în rapel trebuie să se efectueze fără întrerupere şi este recomandabil să se evite suprasolicitările asupra punctului de ancorare (de asigurare). mountainbike-ul este practicat în judeţ pe traseele: *Băile Borşa-Borşa oraş.Săpânţa-Sighetul Marmaţiei *Rona de Sus. cu ajutorul unui sistem de frânare. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din judeţ şi. aceasta fiind amplasată chiar în apropierea munţii Rodnei. picioarele orizontale şi depărtate. Parapanta.Giuleşti.Vişeul de Sus *Remeţi. coborârea unor cascade a căror înălţime ajunge şi Ia 30-35 de metri.Bârsana.200 de metri pe stânca sau în gol.Ocna Şugatag Activitatea se poate introduce şi în completarea altor activiăţti. dacă ai învăţat . Activităţile de alpinism şi escaladă se desfăşoară pentru neiniţiaţi cel mai bine în prezenţa unui profesionist de obicei.Mountainbike. În cazul unei surplombe.Deseşti-Ocna Şugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Vişeul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. de exemplu: întoarcerea de la peşteră sau de la cascade. se alege un traseu mai dificil. de pe pod. Cascadele întâlnite pe teritoriul judeţului Maramureş sunt: Cascada Cailor. Coborârea în rapel se efectuează cu corpul vertical. Grupul de biciclişti este urmat întotdeauna de către o maşină cu remorcă pentru biciclete şi în situaţia în care un participant renunţă la deplasarea pe bicicletă acesta poate continua drumul cu maşina. Activitatea de mountainbike se desfăşoară la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Astfel. pentru cei antenaţi. Depresiunea Maramureşului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta.

pentru evitarea accidentelor. toate aflate la distanţe mici unele de altele.LăpuşŢibleş şi lanţul cristalin al munţilor Maramureş şi Rodna oferă cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventură: canioane uscate sau cu apa. ei trebuie să ţină seama şi de marcajele taseelor parcurse. Zborul se desfăşoară cu un pilot instructor autorizat şi experimentat. care permite participantului să plutească şi să facă mişcări libere în apă. în condiţii de siguranţă maxima. coborârea pe prin defileu Someşului[51]. poţi să zbori ore întregi. sau fosile prin care cursul de apa a dispărut sau este sezonier. Zborul în tandem este o alternativă sigură şi plăcută pentru ca toţi cei ce doresc să experimenteze emoţiile şi senzaţiile zborului liber fără a parcurge un proces lung de învăţare şi antrenamente. Aceste forme de turism şi anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionişti care au pe lângă ehipamentul necesar adecvat şi o condiţie fizică bună. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de văi înguste şi adânci săpate de apǎ de-a lungul timpului. Bodyrafting înseamnă coborârea pe firul apei a unui canion. . atât prin ineditul peisajului. lungi de zeci de metri. cu puţin talent în mânuirea parapantei. folosindu-te de curenţi. curgere prin tobogane naturale. coborâre. proiector montat pe barca. Aventura este însoţită de echipament corespunzător. Pentru prima data în România se organizează coborâri de rafting şi pe timp de noapte.lecţia bine şi ţi-a reuşit ridicarea de pe pământ. chei. peşteri. văi active prin care mai curge apa. Zona lanţului vulcanic al munţilor Gutâi. Canioning – Bodyrafting. si oferă o experienţă fatastică de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântător. echipat cu neopren.Aven – Cascade. dotat cu elemente reflectorizante. Canioning . Activitatea este deosebit de atractivă. O zi de adrenalină înconjuraţi de ape înseamnă offroad cu maşini de teren până în buza malului râului. avene şi galerii orizontale. cascade. cât. mai ales. traversări de marmite etc. punctul de plecare în rafting. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: căţărare.

ospitatalitatea oamenilor. • Participarea pe bază de proiecte la acţiuni de ecologizare. precum şi a elementelor de floră şi faună ocrotite[52]. • Organizarea de excursii în toate zonele ţării. în vederea ocrotirii naturii. • Educarea tineretului. practicarea de activităţi cu caracter speologic. Încă din antichitate. • Dezvoltarea reţelei turistice prin acţiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum şi de marcare a noi trasee.În judeţul Maramureş există o asociaţie montană care are următoarele obiective: • Atragerea şi angrenarea tinerilor în practicarea activităţilor cu caracter turistic precum şi a sporturilor cu specific montan. a conştientizării importanţei acestui fapt şi a implicaţiilor sale în dezvoltarea societăţii moderne. multe radioactive. . Ocna Şugatag -Mogoşa . altele fierbinţi. Frumuseţea locurilor. monumentelor ale naturii şi a zonelor cu regim special de protecţie. Unele dintre ele sunt simple. printr-o serie de acţiuni la nivel de şcoli. România poate fi considerată pe bune dreptate. pot trata aproape toate maladiile umane. la o altitudine de 490 de metri. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. • Iniţierea unor acţiuni menite să ducă la protejarea rezervaţiilor naturale. bogăţia de obiective turistice şi sărbători folclorice vă vor face să vă aduceţi aminte cu drag şi nostalgie de această staţiune. precum şi iniţierea unor acţiuni de educare a populaţiei în acest sens.Vadu Izei. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prăbuşirea unor părţii de munte. Ocna Şugatag este situată în Depresiunea Maramureşului la poalele Munţilor Ţibleş şi Gutâi. aerul ozonizat. Prin complexitatea factorilor de cură pe care îi deţin aceste "uzine ale sănătăţii". o ţară fondatoare a turismului balnear. Peste o treime din apele minerale ale Europei se găsesc în România. a cicloturismului şi alpinismului.

Centrul Vechi (arhitectura din sec. Din Ocna Şugatag până în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmaţiei. la 58km de Baia Mare şi la 20km de Sighetul Marmaţiei. În Ocna Şugatag se poate ajunge pe şosea urmând drumul naţional DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmaţiei sau pe calea ferată până în gară din oraşul Sighetu Marmaţiei de unde se pot lua mijloace auto până în staţiune. ginecologice sau ale aparatului locomotor. staţiunea Ocna Şugatag are un relief deluros.Catolică (sec. Mănăstirea Rona de Sus .Oraşul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Artă Populară. În zona staţiunii Ocna Şugatag se mai pot vizita: . Mănăstirea Bârsana . În judeţul Maramureş găsim următoarele staţiunii balneare : Ocna Şugatag situată în depresiunea Maramureşului la poalele munţilor de origine vulcanice Ţibleş-Gutâi. aerosoli. Săpânţa . În sprijinul acestora stau facilităţile de tratament prezente: bazine cu apa minerală caldă sau rece. ale sistemului nervos periferic."Cimitirul Vesel".Biserica Romano .aflată în localitatea Rona de Sus Baia Sprie . brăzdat de apele râului Mara. electroterapie . gimnastică medicală.Pe lângă toate acestea mai există şi izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afecţiuni reumatismale. XIV)[53]. fizioterapie. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m.aflată în localitatea Bârsana şi atestată documentar în anul 1761. XV) etc. .

coxartroze..catarale. emfizen pulmonar. disfuncţii postraumatice: afecţiuni neurologice. Indicaţiile tratamentului balnear: 1. B. endocrine. reumatism abarticular. ozenoase. bronşiiectazii fără episoade hemoptoice. conferă aerosolului temperatură deosebită. mărirea particulei. Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze.Datorită prezenţei pădurilor. plimbări cu vaporaşul sau se poate pescui. ape clorurosodice iodurate. bromurate. hipertrofice.O. centrale.N. boli cardiovasculare[54].P. astmul bronşic alergic. gonartroze. 4. lacul Firiza unde se fac canotaj. sechele postpneumectorii. 3. alergice. mănăstirea Bârsana.C. precum şi a lacurilor saline din preajma staţiunii. infecţîos.L. Sârbi. laringite. Afecţiuni respiratorii: bronşită cronică. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. reumatism secundar infecţios. 2. micoze ocofaringiene. sinuzite operate. Budeşti. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. livezilor. atmosfera este încărcată cu ioni negativi benefici. Boli asociate: afecţiuni ginecologice. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase şi iodurate. infecţioalergice. De la staţiune se pot face drumeţii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibleş. boli profesionale. Lângă staţiunea "Ocna Şugatag".R.: rinosinuzite cronice. traheobronşite. viteza de deplasare. periferice. . artroze periferice. izvoare crenoterapie. status post ionfecţii respiratorii repetate. Călineşti şi Giuleşti. Afecţiuni O. rinofaringite cronice hipertrofice. Profil terapeutic: reumatismal.

afecţiuni neurologice. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. condroetin sulfric. sulful se reabsoarbe prin tegument şi intervine în metabolismul. este situată la altitudinea de 1003 m. hipertonă. . exceptând faptul că apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infecţios şi reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerică. iodică. aflată la 30 km de Baia Mare. îmbunătăţirea circulaţiei arteriale periferice. creşte mobilitatea articulară. pe un platou vulcanic sub vârful Igniş. decontracturant. datorită temperaturii băii şi în asociere cu parafină. efect antiinflamator. periferice li se pare că şi la persoanele cu spasmofilie asociată. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice şi fiziologice[55]. efect histominopaxic şi spasmilitic. sodică. micoze. ortopedice. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. vasodilataţie cu refacerea troficităţii mucoasei. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afecţiuni reumatismale. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. ameliorează deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secreţie patologică. Indicaţiile sunt comune pentru apele sufuroase şi iodurate . în afecţiuni ginecologice inflamatorii. revitalizarea epitelului vibratil. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. au efect mai intens în micoze şi în fluidifierea sputelor vâscoase. afecţiuni vasculare periferice şi afecţiuni neurologice periferice. creşte rezistenţa la frig a mucoasei căilor respiratorii. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. împreună cu kinetoterapia reface dinamica articulară. fluidifiant la nivelul lichidului articular. general. clorurată. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozenă). aceasta este o staţiune climaterică şi de schi. Efectele apelor sulfuroase în cura externă: vasodilataţie în reţeaua arterială şi cutanată. Elementul principal de cură este apa minerală în concentraţie mare. O altă staţiune aflată în judeţul Maramureş este Staţiunea Izvoare.Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronşice. sulful intervine în cartilagiul articular în componenţa acidului. În această staţiune se folosesc cu precădere sursele cu ape minerale şi nămol. scade glicemia. ginecologice.

infuzia de capital din ultimii ani începe să sporească oferta de cazare a turiştilor. economice şi culturale . tradiţionalul şi modernul stau în aceeaşi casă. Prin promovarea unor aşezări rurale cu valori etnografice. la căsuţe de vacanţă sau în ţarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. Cei care preferă să se cazeze la oraş au oferta variata de hoteluri. Astfel. în localităţile Vadu Izei şi Onceni. Se poate vorbi mult de turismul rural din toată România. care în afara funcţiilor politico-administrative. Această formă de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului şi naturii. situate într-un mediu nepoluat. care vor să înnopteze în pensiuni. Antrec are 31 de filiale judeşene. La circa 20 km. Din anul 1995 a fost aprobată Legea nr. în Săpânţa. Ecologic şi Cultural (ANTREC). 154/31. printre care şi în judeţul Maramureş.În Maramureş. 1994 care prevede stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasă. două reţele de pensiuni îşi cheamă din şosea drumeţii. moteluri şi pensiuni în Sighetu Marmaţiei. Dezvoltarea şi promovarea turismului rural românesc este realizată de Asociaţia Naţională pentru Turismul Rural. case cu 3-4 etaje. membră a Federaţiei Europene de turism rural EUROGITES. păstrătoare de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric. Din Borşa pe Valea Izei. a fost înfiinţat oficial agroturismul. dar câteva sunt zonele care se detaşează faţă de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasă. SATUL civilizaţia tradiţională cu înseamnă obiceiuri cunoscute de generaţii întregi. astfel spus. organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994. doar două pensiuni autorizate sunt la dispoziţia Asociaţiei de Turism. cu sărbători strămoşeşti. în care vechiul se îmbină cu noul sau. ca sate turistice. plus mansardă şi demisol. sociale. agroturismul se defineşte prin: satele turistice drept aşezări rurale pitoreşti bine constituite. 12 . culturale şi cadrul natural pitoresc. hotel. la vreun motel. una dintre aceste zone fiind şi judeţul Maramureş. astfel fiind promovată iniţiativa privată în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. înseamnă atragerea turistului prin ineditul spectacol. Staţiunea Borşa a fost năpădită în ultimii ani de veritabile palate.

 Bogdan -Vodă este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice.sate turistice de creaţie artistică şi artizanală . ornamentate cu oglinzi şi ciucuri şi brodate cu negru.  Satul Şugatag are arhitectură de lemn tradiţională. costum popular cu specific local.proprii.sate turistice etnografice-folclorice .  Săcele .sate turistice climaterice şi peisagistice. în vederea promovării în fiecare localitate: . prelucrarea artistică a lemnului. Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ şi cele întâlnite pe teritoriul Maramureşului. atelier renumit de cojocărie. ceramică veche. . Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan .muzeu sătesc ce deţine vestigii geto-dacice.Vodă se găsesc vestigiile fostei rezidenţei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova şi al cărui nume îl poartă comuna cu mare fală. Această comună fostă Cuhea.pieptare de o mare varietate cromatică . Specialiştii apreciază că întreaga politică de dezvoltare a turismului rural din România trebuie să se facă printr-o cât mai strânsă colaborare cu EUROGITES. este un important centru de artizanat: covoare. împletituri din nuiele. unelte tradiţionale locale. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului şi funcţia de primire şi găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedeterminată[56].

rozeta solară. sculptate cu motivul soarelui. comună cu izvor cu apă minerală indicat în tratarea afecţiunilor hepatobiliare. ce reprezintă adevărate arcuri de triumf ale hărniciei şi omeniei acestui colţ de ţară.intestinale. cergi maramureşene cu motive tradiţionale original. Astfel. colţişori şi broderie rafinată albă sau galbenă după vârstă. Cimitirul Vesel unic în România prin concepţie şi originalitate  Stoiceni. port specific popular local: cămaşa femeiască de Săpânţa cu încreţituri. turismul rural este reprezentat în judeţul Maramureş prin diferite sate şi activitǎţii desfăşurate acolo care atrag turişti. gastro. arborele vieţii.  Vadu Izei cele mai frumoase porţi de lemn din maramureş sculptate. Această formă de turism are două obiective : 1) de instruire prin îmbogăţirea cunoaşterii. staiţe. Satul Sârbi prin porţile de lemn. cu motive ornamentale tradiţionale: funia. .ţesături. funia. cămaşa bărbătescă brodată foarte scurtă.  Satul Rogoz. semnul soarelui-simbolul vieţii. margini în dinţi de lup. aspecte din viaţa şi preocupările oamenilor din zonă. sat ce deţine un port popular lăpuşnean autentic. făurite de meşteri cioplitori locali cu mult simţ artistic.  Satul Botiza renumit centru de artizanat în ţesutul scoarţelor şi confecţionarea jugurilor pentru boi. flori. floarea soarelui. păsări.  Săpânţa renumit centru de artizanat . fiecare fiind unic şi deosebit prin creaţiile pe care le deţine. Porţile maramureşene deosebite care imaginând în relief şi culoare .

castele. teatru. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramureş prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lăpuş: Centru de artizanat şi ceramică. Monumentul eroilor (1935). Participarea la evenimente culturale: spectacole de operă. Muzeul Etnografic al Ţării Lăpuşului. sărbătători tradiţionale. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. expoziţii şi târguri. naţionale sau regionale. coverturi. parcuri şi grădinii. în principal obiective turistice de provenienţă antropică. Turismul cultural se concretizează în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. edificii religioase. Ţinutul Maramureşului deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. în Ieud: Centru Etnografic. ansambluri urbane sau rurale. În acest judeţ există foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. dans. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. Primordială rămâne însă în sfera condiţionări nevoia de cunoaştere şi nu numai ca derivat al ei. ştinţe naturale. Vizitarea muzeelor: de arheologie. de civilizaţie. Turismul cultural vizează.2) recreerea resimţită pe plan spiritual prin aflarea unor adevăruri şi cunoaşterea unor forme noi. recreerea. istorice. pentru care cadrul natural oferă majoritatea motivaţiilor. parcuri zoo. balet. în Sighetu . de nivelului de instruire al acestora. Palatul culturii. grădina botanică. monumente. Casa de lemn (secXVIII). festivaluri de muzică. între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti. istorice. Există valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional.Marmaţiei: Muzeul Maramureşului (1926). Muzeul Satului Maramureşean. Catedrala Ortodoxă Română. Biserica . din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă.

. care şi-a pǎstrat judecata limpede şi neîntinatǎ. nu vei simţi decât un dor continuu şi o dorinţǎ puternicǎ de a te întoarce şi a nu mai pleca. în special. în felul lor de a "hori" şi de a fi ca oameni. biodiversităţii deosebite existente în Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei. custuri şi vârfuri abrupte. lipsa spaţiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. Toate acestea îndeamnă practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicată şi în condiţii calitative accesibile. în Şieu : Biserica de lemn (1599 . Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice şi monumentele de arhitectură care este învechită şi insuficientă. graiul fermecat. în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patrioţilor maramureşeni (1972).comuna Săcele: în Săpânţa: Centrul de artizanat. lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovarea obiectivului cultural. În felul lor de a grǎi şi de a privi lucrurile. numeroase circuri glaciare. râsul sǎnǎtos al maramureşencelor. Supranumiţi şi „Făgăraşul nordului”. o creastă principală lungă şi continuă orientată nord-vest.UNESCO). Munţii Rodnei prezintă o configuraţie asimetrică cu văi abrupte şi scurte spre nord. arhaic al ţǎranilor şi cântecul ceteraşilor poţi înţelege chemarea Maramureşului. semeţe. Muzeul sătesc. ascultând înţelepciunea bǎtrânilor. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflectă puternic structura geologică. Biserica din lemn (1699). În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. fire sǎnǎtoasǎ şi robustǎ.din Deal (1364). Cimitirul Vesel. Mănăstirea Moisei (sec XIV . Toate aceste caracteristici conferă frumuseţe şi originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de către iubitorii de alpinism şi drumeţii montane. Doar reuşind sǎ simţi puterea magicǎ a maramureşeanului. lungi şi sălbatice spre sud. Turismul ştiinţific reprezintă o formă de turism cu potenţial deosebit de dezvoltare datorat. precum şi de cǎtre cercetǎtori[57]. însǎ mai presus de toate stǎ maramureşeanul.UNESCO ). Acest judeţ deţine un potenţial turistic de excepţie: unic şi vestit atât prin resursele naturale cât şi prin etnografie şi folclor care a fost păstrat de-a lungul anilor nealterat. pentru tradiţiile pe care ştie sǎ le respecte. gustul înşelǎtor al hornicii. Biserica din Vale (1699). E adevarat cǎ Maramureşul este cunoscut pentru aceastǎ civilizaţie a lemnului.UNESCO). Şi atunci. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţi. stǎ farmecul Maramureşului.

CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic şi folcloric, prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ, mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunuilor climaterice conferǎ judeţului Maramureş un valoros potenţial turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiştii prin frumuseţea şi diversitatea caselor, porţilor tradiţionale, uneltelor, ţesǎturilor, ceramicii, bisericilor, datinilor şi folclorului, unice prin semnificaţie, vechime şi desfǎşurare. 4.1 Aşezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramureşul, vom gǎsi o mulţime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu oamenii şi creaţiile acestora. Credem cǎ armonia care s-a creat între om şi operele sale integrate în peisajul maramureşean dǎ naştere specificului care individualizeazǎ zona, care-i conferǎ acesteia unicitate. Privitǎ în ansamblu, aşezarea maramureşeanǎ are ca dominantǎ biserica, care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susani" şi „josani". Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt îngropaţi cei care pleacǎ în lumea de dincolo. Având în vedere criterii etnografice, istorice şi geografice, se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeazǎ şi tipul de aşezare şi structura gospodǎriei ţǎrǎneşti, ocupaţiile specifice portul popular şi arta popularǎ în general, obiceiurile şi folclorul, particularitǎţile lingvistice, şi nu în ultimul rând, arhitectura.

1) Subzona plasatǎ în vestul Maramureşului, definitǎ geografic de bazinul Marei şi Cosǎului şi cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana, în care folosirea lemnului de stejar a imprimat construcţiilor anumite caractere. 2) Subzona centralǎ, cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord şi Sǎliştea de Sus, în sud) şi apa Vişeului (de la vǎrsare în nord şi pânǎ la Vişeu de Sus, în sud), în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobşte maramureşeanǎ, incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vodǎ, Şieu, Botiza, Poienile Izei). 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova, grupând şi cǎtunele populaţiei de ruteni, în care arhitectura prezintǎ unele note diferite faţǎ de restul zonei, în ceea ce priveşte planul şi sistemul de decoraţie. 4) Subzona nordicǎ, de-a lungul Tisei, în care se simte mai puternic influenţa arhitecturii oraşului Sighet, precum şi a localitǎţilor urbane de dincolo de Tisa, ducând la anumite fenomene de hibridizare. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei şi Vişeului (satele Sǎcel, Borşa, Moisei), mai complexǎ ca structurǎ, în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul şi cu Bucovina. Deşi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potenţialul turistic al judeţului[58]. 4.2 Meşteşugurile ţǎrǎneşti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ create, ele s-au perfecţionat, pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. Torsul, ţesutul şi cusutul. Ambianţa interiorului casei din Maramureş este armonizatǎ de prezenţa textilelor care, prin varietatea lor, bogǎţia formelor, motivelor decorative, a cromaticii şi nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate, dau o notǎ

specificǎ zonei. Dupǎ funcţia ţesǎturilor în cadrul casei se disting: ţesǎturi de uz curent (cerga, ţolul, ţolinca, lepedeul, faţa de perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ); ţesǎturi cu caracter decorativ (ţolurile şi cergile de rudǎ, cǎpǎtâie de pernǎ, ţesǎturile de desagi, ştergarele de rudǎ, ştergarele de icoanǎ, ştergarele de blid, feţele de masǎ şi lepedeele care se pun pe rudǎ); ţesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul, dar şi covorul de pe masa pe care este aşezat mortul în coşciug în timpul priveghiului şi al prohodului, ştergarele şi materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare, crijma de botez). Prelucrarea lemnului. Meşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. Viaţa de azi a impus în Maramureş noi tehnici şi materiale de construcţie. Meşteşugarii de case şi porţi, prezenţi în toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vechile tehnici tradiţionale: cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul, securirea pentru drǎnitit, rindele, dǎlţi, sfredele. În cadrul Maramureşului, comuna Sǎpânţa face o notǎ aparte în privinţa artei lemnului. Meşterul Stan Ion Patraş a colorat lemnul sculptat tot de el, în albastru ca fond, iar pentru sublinieri a folosit galbenul, roşul, albul. Stan Patraş a mai lucrat şi mobilier ţǎrǎnesc, miniaturi, picturi pe lemn. Olǎritul. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel, Sighet, Ieud. Astǎzi funcţioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel şi cel de la Sighet. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu, absolut inconfundabil, ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ, deoarece prin tehnicile de lucru, dar şi prin forma vaselor şi prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie nesmǎlţuitǎ. Armonia între forma vaselor şi simplitatea motivelor decorative, într-o cromaticǎ caldǎ, dǎ notǎ de vechime şi autenticitate pentru aceste obiecte. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire, piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colecţiile muzeelor zonale, naţionale şi în multe colecţii particulare. Şi astǎzi vasele ceramice îşi gǎsesc rolul lor funcţional (pentru apǎ,

filosofic. o marcǎ culturalǎ şi de civilizaţie a unui popor. arhitectura construcţiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. dar şi construcţiile administrative.crucile . pe lângǎ funcţionalitate. Casa ţǎranului din Maramureş poartǎ amprenta timpului peste care a trecut şi la care a rezistat. Gospodǎria maramureşeanului cuprinde douǎ componente: statutul. grǎdiniţa. Casa . Casa este dovada importanţei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau şi de aceea. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. creaţiile sale şi mediu.şi troiţele de hotar şi ca o sintezǎ a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi bisericile . Toate componentele. au pǎstrat structura modelului tradiţional. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. pivele. Din lemn erau şi semnele de mormânt . gospodǎria ţǎrǎneascǎ tradiţionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. pǎmânt arabil. erau confecţionate din lemn.3 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. fenomen firesc şi necesar. pǎdure). dar în general. Satul maramureşean. preparatul hranei). rǎmânând un simbol al startoniciei. formând o simbioza între om. s-a avut în vedere şi aspectul ei estetic.lapte. iar pentru calitǎţile lor estetice se folosesc şi în decorarea interiorului. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizaţiei lemnului". În ea este încorporat un sistem existenţial. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. Fiecare spaţiu din gospodǎrie este ocupat de o construcţie cu destinaţie specialǎ. dar. au pǎstrat structura modelului tradiţional. În Maramureş.Locuinţa. Este un semn. în general. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. livada. fenomen firesc şi necesar. 4. pe mǎsura oamenilor locului. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. a frumuseţii lor sufleteşti şi a mediului natural care o înconjoarǎ. curtea cu casa şi ocolul vitelor) şi terenurile din afara gospodǎriei (fâneţe. la fel ca şi morile. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ şi naţionalǎ. vâltorile şi uleiniţele.

Un loc important în domeniul acestei creaţii îl deţine portul popular[59]. preluându-se îmbrǎcǎminte din comerţ. O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ. Cǎmaşa tradiţionalǎ bǎrbǎteascǎ. divers coloratǎ. geoclimatici a fost şi este supus nevoii de înnoire. sub aspectul creaţiei populare. în ultimii ani. portul popular. Podoabele femeilor din Maramureş sunt puţine şi sobre. este cǎmaşa de Sǎpânţa. decolteul şi mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ şi cu fire divers colorate. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel. Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Se renunţǎ cu mare uşurinţǎ şi rapiditate la piesele tradiţionale. care erau relevante pentru bogǎţia în animale. cu multe elemente specifice locale. etnopsihologici. 4. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎşile femeieşti. un amalgam între vechi şi nou. confecţionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ în casǎ. care. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale şi spirituale. au devenit din ce în ce mai pregnante. Croiul acesteia este cel tradiţional specific zonei. ci de mǎrimea şi numǎrul construcţiilor anexe din gospodǎrie. confecţionatǎ . se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. cu mâneca încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat. care mai de care mai colorate. pe ansamblu. Interiorul ţǎrǎnesc tradiţional condiţionat de factori social-economici. În timp. brodat cu lânǎ finǎ. vase emailate cu motive strident colorate aşezate în stive pe dulapuri. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. în esenţǎ.maramureşene. cu elemente comune şi pentru celelalte provincii româneşti. La femeile tinere şi fete. înşirate şi împletite sau "ţesute" în motive geometrice. Intrând astǎzi într-o casǎ ţǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenţa produselor textile de tot felul. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramureş. Costumul femeiesc din Maramureş. mobilier modern în amestec cu piese tradiţionale. La gât poartǎ şi azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. pǎmânt.4 Portul popular şi obiceiurile Maramureşul. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. suferǎ în continuare modificari.

5 Monumentele de arhitecturǎ. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. cu note proprii. cele din ciclul vieţii. au trecut în cel ceremonial. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. moartea. care au contribuit la pǎstrarea şi transmiterea lor peste timp.din cânepǎ şi in. pǎstrând totuşi secvenţele esenţiale iniţiale. Momentele importante. Se fierb cu scoarţǎ de arin şi capǎtǎ o culoare neagrǎ. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. cǎsǎtoria. Bisericile şi porţile maramureşene Monumentele Maramureşului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. dar care se menţin şi în zilele noastre. pǎstrându-şi funcţiile esenţiale. cearǎ de albine şi rǎşinǎ de brad. a bisericilor de lemn. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic şi ritual. Hainele pǎcurarilor se numesc smolenci şi sunt o marcǎ personalǎ şi semn de distincţie. acareturi gospodǎreşti şi unelte. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. în cadrul cǎruia s-au produs şi se produc schimbǎri. Toate obiceiurile statornicite în viaţa comunitǎţilor maramureşene. evoluând înspre cel artistic. este confecţionat din pǎnurǎ şi tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar şi albastrǎ. case şi biserici. Pieptarul. la Sǎpânţa. Maramureşul şi-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcţiile de lemn. sunt marcate şi de componente sacrale creştine. mori şi semne de mormânt. hotǎrâtoare din viaţa omului. Prezenţa. De-a lungul timpului. dar şi cele de peste an. în toate satele Maramureşului. dar şi zilele de trecere de la un anotimp la altul. este ţesutǎ în casǎ. 4. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelaţie esteticǎ[60]. Încǎlţǎmintea tradiţionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. au determinat apariţia unor ceremonii şi ritualuri de o frumuseţe şi originalitate deosebitǎ. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. este expresia rolului pe . de sens şi funcţionale. ca naşterea. Sarasǎu şi Iapa. în felul acesta devenind impermeabile şi imune la insecte. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existenţial al oamenilor şi constituie un sistem de viaţǎ care s-a statornicit în timp. care presupun munci specifice.

frumuseţea porţilor uimeşte cu atât mai mult cu cât creatorii au fost ţǎrani simpli. precum şi ale ferestrelor.sculpturi ca "Sf. adesea cu o înfǎţişare monumentalǎ. O poartǎ maramureşeanǎ este un ansamblu format din pǎrţi fixe şi mobile . un loc aparte îl au troiţele de hotar. Elemente de decor vin sǎ susţinǎ arhitectura maiestuoasǎ a construcţiei.care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viaţa şi spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri[61]. atât de specifice satelor româneşti. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent şi la casele tradiţionale şi care. atunci când s-au pǎstrat. Din punct de vedere al planimetriei. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. Încadramentele uşilor masive de la intrare. aşezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎţii din muncipiul Sighetul Marmaţiei. cum sunt denumite de sǎteni. Adevǎrate opere de artǎ. Maramureşul are puţine monumente vechi din zid (de piatrǎ. datatǎ la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului. Printre acestea. ci pe un sistem de grinzi şi console. Un element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie porţile. ce se sprijinǎ nu pe pereţii clǎdirii. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. Între monumentele Maramureşului. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ şi caracteristicǎ cultului ortodox. cǎrǎmidǎ). devin monumente. care şi-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proporţiilor. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troiţele din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea[62]. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramureşene este supraînǎlţarea bolţii naosului. Semnele de mormânt sau crucile. pǎmânt. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. Poarta maramureşeanǎ . mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". Ioan". la bisericile maramureşene se constatǎ unitatea de concepţie. În Muzeul Etnografic al Maramureşului din Sighetul Marmaţiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . prin echilibrul construcţiei şi prin metafora densǎ a ornamentaţiei. dar cu un simţ al esteticului deosebit. cetǎţuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Onceşti. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale şi motive decorative deosebite şi de cele mai multe ori.

roata şi coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. zonalǎ şi localǎ.6 Decorul şi simbolistica lui Cel care va zǎbovi puţin pe pridvorul unei biserici maramureşene va constata. Dacǎ în privinţa arhitecturii locuinţei şi a celorlalte componente ale gospodǎriei tradiţionale s-au produs astǎzi mutaţii nu întotdeauna fericite. Poarta maramureşeanǎ este. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramureşului. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. al cunoaşterii şi al înţelepciunii. la vechile culturi din care a fost preluat. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. cu raze multe şi dese. brâul acesta mai ilustreazǎ şi planul de legǎturǎ dintre Cer şi Pǎmânt. Soarele era considerat simbolul vieţii. arborele vieţii. astfel el a fost cunoscut în Maramureş reprezentat sub formǎ de disc."clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ.ca simbol. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. Element decorativ astǎzi. în afarǎ de atributele deja descrise. pe acelaşi model. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul uşilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. dispariţia şi reapariţia ei înseamnǎ deasemenea . reprezentare care vine de fapt cu aceeaşi semnificaţie. apariţia. Soarele era mǎsura timpului şi simbolul vieţii. devenirea universalǎ. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. şi o marcǎ de identitate culturalǎ. Porţile maramureşene alcǎtuiesc un capitol important al civilizaţiei lemnului şi vǎzute într-un context european. ci pânǎ şi pe obiecte de uz casnic. divinitatea mamǎ. pe ţesǎturi brodate şi pe cruci în cimitire. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. pierzându-se mult din specificul zonal. regina cerului. el avea un rol simbolic. ele reprezintǎ o contribuţie de seamǎ la îmbogǎţirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. 4. confecţionaţi din lemn de stejar. cǎ decoraţia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a porţilor de la gospodǎriile ţǎrǎneşti din satele regiunii. reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ. dispuşi paralel şi în acelaşi plan. nu fǎrǎ surprindere. Luna . Acest motiv îl gǎsim şi în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur. Soarele. Soarele apare nu numai pe porţi.

ea a fost şi un instrument de torturǎ şi pedeapsǎ. previne şi chiar respinge rǎul. florile au avut una din cele mai vechi întrebuinţǎri. Motivul semnificǎ viaţa veşnicǎ. În accepţiunea ulterioarǎ a Bisericii creştine. în creştere. Şarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. semn de distincţie. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. simbolizeazǎ fie schimbarea şi curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. contra anumitor boli. împlinirea. înseamnǎ nenorocire. veselie. albǎstrele. În Maramureş este încrustrat pe stâlpii porţilor pǎzind gospodǎria. alteori al rǎului. busuioc. reînnoirea eternǎ. el este o moştenire a dendrolatriei. pavǎzǎ împotriva bolilor. ascuns şi chibzuit ca rǎzbunarea. îl gǎsim gravat şi sculptat în lemn pe stâlpii porţilor în mai multe regiuni din România. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. recompensǎ. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificaţii dintre cele mai diverse. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin.puterea trupeascǎ. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. Florile erau utilizate în scop profilactic. Coroana. cultul arborilor. intuitivul. reprezentând iraţionalul. Şarpele. Soarele . Roata. ca simbol. în special în Maramureş. Are semnificaţii magice. Luna nouǎ. subiectivismul. Luna are şi aspecte mai puţin pozitive. prin însuşirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. în descreştere ea îmbracǎ un aspect demonic. fie ciclurile anului. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ . pentru a întârzia putrefacţia corpului. "tinereţe fǎrǎ bǎtrâneţe". Luna plinǎ înseamnǎ întregul.nemurirea şi veşnicia. Sculptatǎ în lemn sau confecţionatǎ din diverse frunze sau flori. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. cult de circulaţie universalǎ. este soarta omului însuşi: "repede ca nenorocirea. fie pictat. forţa şi puterea sufleteascǎ. aratǎ luminǎ. şi reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer şi Pǎmânt. prin rǎstignirea şi moartea lui Iisus pe cruce. un alt ornament des întâlnit în Maramureş. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. este "nava luminii care pluteşte pe marea nopţii". Arborele sau pomul vieţii este reprezentat în Maramureş fie cioplit în lemn. devenind simbol al creştinismului. de nepǎtruns ca destinul". a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. Crucea însǎşi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului.

1 Numǎrul mediu zilnic de turişti Aratǎ intensitatea circulaţiei turistice într-un anumit interval. unde: ΣT – suma turiştilor înregistraţi într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turişti sosiţi în judeţul Maramureş. Analiza circulaţiei turistice a judeţului Maramureş se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. durata medie a sejurului. Arta şi civilizaţia popularǎ maramureşeanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii şi civilizaţiei naţionale. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. încasǎrile din turism. NT mediu = Σ T / n. grupuri artistice. între anii 2001-2005 . fecunditate şi forţǎ regeneratoare[63]. CAPITOLUL 5 CALCULUL ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi şi frecvent utilizaţi pentru exprimarea circulaţiei turistice şi a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turiştilor. erau considerate ca simboluri pentru putere. densitatea circulaţiei turistice şi preferinţa relativǎ a turiştilor[64]. numǎr zile/turist. generate de un evantai larg de emoţii şi talente cu adânci rǎdǎcini în spaţiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evoluţii istorice şi care au început sǎ fie apreciate şi mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. numǎrul mediu zilnic de turişti.de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn porţile maramureşene.

Bucureşti Numǎrul turiştilor sosiţi între anii 2001-2005 în judeţul Maramureş este oscilant. INSSE. şi de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini). O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investiţiilor din unitǎţile de cazare şi slaba promovare a zonei. Figura nr. Atât numǎrul turiştilor strǎini cât şi al celor din ţarǎ este în descreştere din anul 2001 pânǎ în 2004.Tabel nr. 5. 5.1 Numǎrul mediu zilnic de turişti sosiţi în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 .2 (turişti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎţii circulaţiei turistice în primii 4 ani iar apoi o uşoarǎ creştere în anul 2005. Calculul numǎrului mediu zilnic de turişti sosiţi în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel 5. în anul 2005 se poate observa o uşoarǎ creştere de la 61 522 în anul 2004 la 62 384 în 2005 (români).1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005.

01 1.Astfel. le oferǎ şi programe turistice de agrement şi tratament.91 0. aceeaşi situaţie o prezintǎ şi numǎrul turiştilor strǎini.01 1.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor sosiţi în unitǎţile de cazare în judeţul Maramureş pe perioada anilor 2001-2005.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turişti ce au cǎlǎtorit şi s-au cazat în diferite unitǎţi turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp. 5.01 2004/2003 0. acesta creşte şi scade de la un an la altul.87 1.19 2003/2002 0.3 2002/2001 0.09 2005/2004 1. odihnǎ şi recreere. Ritmurile de evoluţie privind numǎrul turiştilor sosiţi în unitǎţile de cazare turistica în judeţul Maramureş Tabel nr.91 1. 5.95 0. Ritmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor români este oscilant. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judeţul Maramureş se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel nr. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinaţii. turiştii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât şi antropice.95 1.4 2001 2002 2003 2004 2005 . zone care pe lângǎ linişte.96 0. 5.

Ritmul de evoluţie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş Tabel 5. în 2001 situaţia era de 26 560.Total Români Strǎini 216 283 189 723 26 560 192 820 161 087 31 733 190 700 159 341 31 359 186 185 155 372 30 813 168 264 137 432 30 832 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.6 .numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.numǎrul de înnoptǎri in judeţ scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . 5.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş între anii 2001-2005 . Figura nr. anul 2005. dar din 2003 se observǎ o uşoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turiştilor creşte cu câteva unitǎţi. INSSE. iar în 2002 de 31 733. Bucureşti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ ale judeţului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: .

98 respectiv 0.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a reţine turistul într-o anumitǎ zonǎ.88.1 2.turiştii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1. crescând apoi la 1.00 în anii 2005/2004.98 0.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare . .97 0.10 0.98 2005/2004 0.98 în anii 2003/2002 şi 2004/2003.89 0. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0. acesta creşte în anii 2003/2002 şi 2004/2003 la 0.2 1.98 2004/2003 0.0 2003 2.0 2004 2.84 în anii 2002/2001.3 2.84 1.5 1.în cazul turiştilor români ritmul este oscilant.3 2.Total Români Strǎini 2002/2001 0. Dsmediu = Σ nzt / T.88 1.97 de la 0. 5.00 Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evoluţiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎţile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .2 2.8 2005 2.19 2003/2002 0. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turişti Calcului duratei medii a sejurului în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel nr.2 2002 2.19 în anii 2002/2001 la 0.90 0.2 2. 5.5 (zile) 2001 2.4 2.97 0.3 2.2 2.

14 0.03 2003 519 057 86 194 0.12 0. o primǎ cauzǎ fiind creşterea ratei natalitǎţii în aceastǎ perioadǎ.03 2005 535 000 80 072 0.02 2002 520 635 89 389 0.Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 . iar în cazul turiştilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.2005.17 0. 5.15 0. În privinţa turiştilor români.15 0. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an. unde: T – numǎrul turiştilor P – numǎrul populaţiei Calculul densitǎţii circulaţiei turistice în raport cu populaţia în judeţul Maramureş Tabel nr. printre cauze numǎrându-se şi lipsa promovării adecvate a potenţialului turistic al zonei. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investiţiilor moderne din unitǎţile de cazare şi a personalului pregǎtit şi specializat în domeniul turismului. .03 Populaţia Turişti sosiţi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populaţiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o creştere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.7 (turişti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0.03 2004 520 637 78 837 0.12 0.15 0.4 Densitatea circulaţiei turistice  În raport cu populaţia Pune în legǎturǎ directǎ circulaţia turisticǎ cu populaţia rezidentǎ a zonei receptoare. 5.18 0.14 0. D = Σ T / P.17 0.

reduce aglomerarea şi poluarea fonicǎ precum şi posibilitatea furturilor şi a imitǎrii comportamentului turistului.70 9.50 2004 12.17 2.92 2002 14.82 1.Densitatea circulaţiei turistice scade de la 0. se aflǎ într-o uşoarǎ scǎdere.89 12.9 (turişti/km2) 2001 14.46 2003 13.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare (Cuc) .50 9.  În raport cu suprafaţa Suprafaţa judeţului Maramureş este de 6 304 km2.24 2. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafeţei de teren.81 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎţii turistice în raport cu suprafaţa situaţia este bunǎ.18 în anul 2001 la 0.75 2005 12.67 11. 5. D = Σ T / S.18 11.90 2. unde: T – numǎrul turiştilor S – suprafaţa Calculul densitǎţii circulaţiei turistice în raport cu suprafaţa în judeţul Maramureş Tabel nr. 5.76 2.17 în anii 2002 şi 2003 şi la 0.15 în anii 2004 şi 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populaţia gazdǎ şi turişti.

anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%.Este un indicator sugestiv de apreciere a eficienţei cazǎrii. . slaba pregǎtire a angajaţilor din domeniul turismului şi calitatea redusǎ a serviciilor oferite. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp şi capacitatea de cazare maxim posibilǎ[65]. 5. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judeţului. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎţii reduse de promovare a judeţului. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎţii turistice în judeţul Maramureş. locuri de cazare * nr. zile funcţionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎţii de cazare în judeţul Maramureş Tabel nr.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare este în continuǎ scǎdere. zile turist) / nr. înnoptǎri (nr. Cuc = nr.

de agrement puse la dispoziţia turiştilor. dar mai ales pentru cea mondialǎ. culturǎ. întâmplator şi mai ales neorganizat. un cadru natural armonios îmbinat. Una dintre acestea este Federaţia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îşi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. în special. vestigii istorice. urmând ca acestea sǎ se desfǎşoare în cadrul natural rural. Turismul rural în ţara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna.1 Activitǎţi de management şi marketing în domeniul turismului şi agroturismului din România Agroturismul şi turismul rural sunt activitǎţi economice complexe. Pe de altǎ .Urmeazǎ Agenţia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îşi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul internaţional de turism. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidenţǎ. istorie. folclor. din punct de vedere conceptual. Satul românesc. ca "pachete" de servicii economice. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piaţa naţionalǎ. în general. artǎ popularǎ. cu investiţii minime şi condiţii de protejare şi conservare a mediului ambiant. tradiţii. sportive. socio-culturale. sporadic. Iau naştere diverse asociaţii şi organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. 6. interesul pentru turism rural renaşte. inclusiv prin promovarea. Începând cu anul 1990.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. etnografie. şi cel cu vocaţie turisticǎ. circulaţia turisticǎ din mediul rural. dar spontan. Agroturismul şi turismul rural trebuie abordate. organizarea şi dezvoltarea agroturismului. printr-un mecanism propriu.

de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie uşor accesibile atât pentru coducere.procedura de formare a agenţilor locali. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare şi potenţialul agroturistic. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. c) . managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎţi: a) . Soluţia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piaţa naţionalǎ şi internaţionalǎ o constituie un demers de management şi marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. sǎ-şi punǎ în valoare dotǎrile realizate. sub toate aspectele sale. pe orizontalǎ şi pe verticalǎ. produsele şi preparatele locale[66]. d) -procedura de existenţǎ şi consultanţǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare şi programe agroturistice. . Pentru facilitarea intrǎrii în corespondenţǎ cu partenerii interni şi externi. în vederea racordǎrii acestora la o reţea naţionalǎ şi internaţionalǎ. de vacanţe de calitate şi chiar oportunitǎţi de afaceri. e) . creând interesul faţǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experienţe.parte.procedura de catalogare a potenţialului agroturistic. Rolul managementului global este acela de a reuni toate iniţiativele individuale. modul de realizare al reclamei şi publicitǎţii. în cadrul unei afaceri 100% private. pe de altǎ parte. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea ţǎrii noastre ca o posibilǎ destinaţie turisticǎ.managementul global. pe de o parte şi omul (turistul).procedura de identificare a potenţialului zonal şi global. cât şi pentru oferta agroturisticǎ. Pentru a crea o reţea naţionalǎ. b) . la toate nivelurile. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice şi agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea.

cu sectoarele adiacente acestuia. . circulaţie turisticǎ. posibilitatea de a-şi petrece timpul liber în gospodǎriile ţǎrǎneşti. iubesc natura.pensiune. . * Elaborarea criteriilor de clasificare a unitǎţilor agroturistice.f) . O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în gospodǎrie. cultura şi arta popularǎ. comercializarea acestora direct cǎtre turişti sau prin diferite reţele comerciale.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. concretizata în cazare. * Crearea reţelei zonale.turismul hotelier. servicii de alimentaţie . * Elaborarea programului de marketing. * Elaborarea procedurii de selecţie. activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii agroturistice. prestarea serviciilor de bazǎ şi suplimentare. * Identificarea operatorilor locali de turism.agroturismul şi turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. pe de altǎ parte.realizarea programelor de marketing. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi[67]: .

* Identificarea şi atestarea gospodǎriilor agroturistice.* Promovarea şi publicitatea. * Formarea operatorilor şi crearea agentului local. * Atestarea zonei. * Realizarea programului agroturistic. * Formarea şi atestarea operatorilor şi agenţilor economici. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Catalogarea gospodǎriilor în zona agroturisticǎ. . * Evaluarea globalǎ a potenţialului zonei.

membrǎ a Federaţiei Europene de Turism Rural. e) . 6. Asociaţia Naţionalǎ de Turism Rural. artizanale. zootehnic şi silvic în zonele agroturistice. a unei autonomii energetice a gospodǎriilor şi localitǎţilor rurale.protecţia mediului.armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol. op. de înaltǎ calitate şi importanţǎ pe piaţa turisticǎ.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu.folosirea şi diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea parţialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. p. d) .valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. pe cât posibil. Vergina Buianu. g) . ca organizaţie . Activitatea ANTREC-ului. apoliticǎ şi nonprofit. c) . contribuind astfel la stimularea stabilirii populaţiei active în zona ruralǎ. 175 Funcţiile şi obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) . pentru conservarea unor condiţii de viaţǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. Eurogites. cit.Figura nr. prin producerea de bunuri nealimentare. b) . urmǎrind realizarea.asigurarea unui nivel de trai şi civilizaţie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎşeneşti. sau a altor numeroase industrii şi meşteşuguri specifice tradiţionale. ANTREC. este o organizaţie nonguvernamentalǎ. Rodica Tǎnǎsescu.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice şi piscicole. f) .reducerea şi chiar stoparea migraţiei populaţiei rurale spre mediul urban şi stimularea unei pǎrţi a populaţiei urbane în mediul rural. combaterea tuturor surselor şi factorilor de poluare de orice naturǎ. Ecologic şi Cultural (1994).

ANTREC este organizaţia cea mai reprezentativǎ. un alt stil de vacanţǎ. . . dar dotate la nivelul condiţiilor confortului citadin: camere confortabile. .schimbǎri de experienţǎ în ţarǎ şi în strǎinatate. a satului românesc ca destinaţie turisticǎ. cu servicii de cazare şi masǎ. .înfiinţarea unei banci de date.editare de buletine informative şi reviste.companii de publicitate a pensiunilor şi fermelor agroturistice prin mediatizare. cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ. iar pe de altǎ parte promovarea conceptului de turism rural. seminarii.formarea profesionalǎ prin colocvii. . Oaspeţii vor fi gǎzduiţi în case ţǎrǎneşti. . ANTREC vǎ propune o alternativǎ.identificarea şi popularizarea potenţialului turistic din spaţiul sǎtesc. sisteme de încǎlzire diverse.nonguvernamentalǎ. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni).burse de specializare.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. .cooperarea cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale de specialitate din ţarǎ şi strǎinatate.participarea la târguri şi expoziţii naţionale si internaţionale. . bǎi moderne. . pe de o parte. o terapie antistres în naturǎ. vizeazǎ. . viabilǎ. realizând în mare parte ceea ce îşi propunea la fondare: .

În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. .. Bucovina). 20/1995. recunoscând şi confirmând prin aceasta .din care 3 500 de turişti strǎini . care au atras 18 500 de turişti .invitaţia cu cel mai mare impact social"[68].Capital" pentru anul 1995. sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociaţiei premiul "Oscar . referitor la normele şi criteriile de clasificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice. colocvii şi cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Braşov. ANTREC reuneşte la sfârşitul anului 1995 peste 2000 de membrii.un sejur mediu de 4 zile/turist. Ministerul Educaţiei Naţionale şi însuşi Guvernul României. Activitatea turisticǎ s-a desfǎşurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. Urmare a dinamismului activitǎţii desfǎşurate de cǎtre ANTREC. reuniuni şi congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a acţiunilor sale[69]. Anul 1996 a marcat creşterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale şi ridicarea nivelului calitativ. a primului catalog al pensiunilor şi fermelor turistice. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. a participat la numeroase evenimente promoţionale (târguri şi expoziţii. Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din ţara noastrǎ. Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. asociaţia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. Delta Dunǎrii şi litoralul Mǎrii Negre şi Ordonanţa Guvernului nr. în 15 filiale. iar cei al filialelor la 28. 62/24 august 1994 şi Ordinul Ministerului Turismului nr. pensiuni sau gospodǎrii ţǎrǎneşti). Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Maramureş.Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. Asociaţia a reuşit editarea primului CD-rom. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc şi au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. prin organizarea de seminarii.

Pentru soluţionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. Pe langǎ acestea. Institutul Naţional de Formare Managerialǎ în Turism. Sirnea şi Fundata. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în ţara noastrǎ ANTREC şi Autoritatea Naţionalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate şi nu atât pentru cantitate. nu lipsitǎ de importantǎ este existenţa. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . .cei peste 2 500 de membrii. Podurilor şi Protecţiei Mediului. dezvoltarea şi promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului naţional informatizat de rezervare şi racordarea sa la sisteme similare din ţǎrile membre EUROGITES. judeţul Braşov. "Trans Tour" Praid (Harghita). în ultimii ani în România au fost create: . total aproape 25 de turoperatori. Moeciu. Ministerul Tineretului şi Sportului. De asemenea. Ministerul Apelor. "Daragus" Blavanyos (Covasna). prezenţa sa în paginile Internetului. "Montana Service" Vidra (Vrancea). Institutul de Cercetare pentru turism. în momentul de faţǎ a unui numǎr important de firme ce desfaşoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. pentru gazde şi pentru gospodǎriile acestora. O problemǎ vitalǎ ce se doreşte realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turiştii ce practicǎ turismul rural. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995.000 de turişti români. Din aceastǎ comisie fac parte specialişti de la ministerele şi instituţiile care-şi pot aduce o contribuţie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. organizaţi în 28 de filiale judeţene. care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice şi agroturistice . Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural.omologate şi clasificate. pentru pensiunile şi fermele turistice. "Dublion" Campulung (Arges). Dintre acestea amintim: " Branimex" şi "Ovidiu Tur" Bran (Braşov). -aproximativ 150.

Asociaţia Naţionalǎ a deţinǎtorilor de Campinguri. cu peste 2000 de spaţii de cazare situate în zone nepopulate.Federaţia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC).Asociaţia Naţionalǎ a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expediţii. Odată cu constituirea Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) al cărei obiectiv principal este dezvoltarea şi promovarea produsului turistic rural.Organizaţia Patronalǎ a Turismului Balnear din România. Ulterior.pentru ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural Ecologic şi Cultural). Maria Stoian . Braşov. Ovidiu Stoian .pentru A. . . (Federaţia Patronală din Turism)[70].T.pentru F.. primele gospodării agricole destinate cazării turiştilor au fost cele din Culoarul Rucar . ANTREC au aderat 23 de filiale judeţene. . Bistriţa Năsăud. Argeş. menţionând ca practic întreaga suprafaţă a României poate fi cuprinsă în activitatea de agroturism: judeţele Alba.Bran. . Societatea Internaţionalǎ a Chelnerilor din Bucureşti a fost fondatǎ în 1881). Rogojanu .Turistic din România.Asociaţia Naţionalǎ a Ghizilor de Turism din România.P.Asociaţia Naţionalǎ Maitres d'Hotel. Barmani şi Somelieri din Turism (precursoarea sa. care se evidenţiază prin perpetuarea nealterată a tradiţiilor etnofolclorice si prin peisaje de excepţie.pentru ACROM (Asociaţia Cabanierilor din România). Bacău. (Asociaţia Hotelierilor din România). În mod succint iată câteva din principalele zone cu potenţial agroturistic din ţara noastră. . Buzău.H.R. Paul Mărăşoiu . . George Opris . Se cuvine menţionat numele preşedinţilor fondatori ai câtorva organizaţii profesionale din domenii: Ion C.Fundaţia Europeanǎ pentru Învǎţǎmântul Hotelier. Moteluri.pentru "Cheile de aur". Popasuri Turistice şi Sate de Vacanţǎ (Romcamping). .

Mult mai important şi fundamental este faptul că trebuie popularizat conceptul atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Publicitatea produselor turistice trebuie să sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turiştii să înţeleagă şi să evalueze serviciile prestate. Iaşi. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Săpânţa. Apare necesar un program de marketing care să promoveze la scară largă întregul sector. Vrancea. Aspecte concrete ale activităţii promoţionale în turismul rural românesc. Sibiu. ca de exemplu ANTREC . Sarcina ANTREC în marketing şi promovare este considerabilă nefiind legată de promovarea unui produs stabilit către o piaţă care este conştientă de aceasta. Dâmboviţa. Constanţa. Covasna. Intangibilitatea e cel puţin dificilă de descris în publicitate. . Prahova. Pline de frumuseţe şi farmec sunt satele de pe Văile Izei. cât şi pe cea internaţională. Turismul rural în ţara noastră se află într-o perioadă de reafirmare şi lansare a produselor sale atât pe piaţa românească. programul de promovare. 6. Mureş. serviciile din spaţiul rural nu sunt uşor de promovat. Judeţul Maramureş . Harghita. rutiere. Neamţ. Satu-Mare. Tulcea. Maramureş. TV sau radio. Căi de acces aeriene. Dolj.prin imaginea logo-ului sau sugerează căldura şi protecţia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu tradiţia şi spiritul ecologic al ecosistemelor ce găzduiesc echipamentele şi turiştii.Cluj. se poate vizita următoarele obiective: muzeele din Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei. Vişeului şi Tisei. feroviare. Mehedinţi. indiferent dacă mediul este tipărit. Prin natura lor unităţile implicate în turismul rural sunt foarte mici.2 Modalitǎţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul Maramureş Ca produse dominant intangibile. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuşi. Marei. peste 200 de monumente de arhitectură populară.este renumit prin elementele de etnografie şi folclor.

din rândul acestora se remarcă tipăriturile. identificarea proprietăţilor. . în care vor concura toţi operatorii. cu destinaţie.servicii de rezervare locală şi centrală care să faciliteze realizarea rezervărilor. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: . constituite din: . postere şi broşuri cu imagini. . Promovarea turismului rural şi agroturismului românesc va fi făcută prin intermediul mai multor materiale publicitare.recunoaşterea. sub aceeaşi umbrelă. .material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listează toate casele participante.un program educaţional de formare pentru operatori.alegerea logo-ului şi a sloganului reprezintă un aspect de marcare a produsului. .marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunătăţită începe să se identifice cu o formă alternativă atractivă.promovarea directă de către public folosind publicitatea uzuală. Planul strategic de marketing ANTREC urmează în mod fundamental o astfel de abordare prin care toţi participanţii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal.o companie de marketing de cooperare. . folosirea unor însemne uzuale pe plăci de identificare. . .cercetarea pieţei pentru a determina ce îmbunătăţiri trebuie făcute în produs şi în marketing.legături şi cooperari cu organizaţii internaţionale angajate în promovarea şi dezvoltarea turismului rural. . .târguri reprezentative comerciale şi pentru consumatori.

după cum urmează: turiştii de tranzit. în special Germania. Paris.participarea împreună cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra.promovarea turismului rural şi agroturismului în aeroporturi şi la punctele de trecere a frontierei. conferindu-le acea nobleţe plină de har. promovarea în acest caz va fi direcţionată în atragerea turiştilor pe termen lung şi scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. Activitatea iniţială pe piaţa externă va fi limitată la: . Bucureşti. . ANTREC participă la târgurile de la Londra. folosind expunerea de broşuri şi postere.piese individuale promoţionale pentru fiecare regiune. specifice poporului român dar uitate în alte zone. Austria.postere. expoziţii şi conferinţe. Milano. târguri. la târgurile regionale de la Budapesta şi Praga. O excursie în Maramureş este o încântare pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor. Dacă sunteţi excursionişti prin Maramureş cu siguranţă veţi . circuite tematice sau culturale. Berlin. Italia. turiştii în circuit prin ţările vecine în special în Ungaria şi tour-operatorii din ţări aflate la distanţe rezonabile faţă de România pe cale rutieră. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultură. Toate aceste elemente ale activităţii promoţionale sunt canalizate şi spre evenimente promoţionale. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia.un ghid al echipamentelor de cazare. Pe piaţa externă avem categoriile de turişti străini care se consideră a fi deschise către promovarea turismului rural. Maramureşul este prin excelenţă izvorul cel mai bine păstrat al tradiţiilor strămoşeşti. Silleda (Spania). .. . la Bursa Internaţională de Turism Bucureşti. Berlin.

se va orienta mai mult decât până în prezent către alte forme de turism. prin clima sa propice practicării turismului în tot timpul anului. rezultă deci că resursele pentru satisfacerea altor nevoi. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodăriile . poluarea excesivă a zonelor urbane. român sau străin. şi anume aceea a reformei economice. cererea turistică se va ameliora şi având în vedere faptul că turismul clasic va rămâne în continuare destul de scump. cultură şi geografie fără profesor. fauna şi prin monumentele sale istorice şi arhitectonice. naturale şi antropice cu care este înzestrată. Ţara Maramureşului este o ţară cu mare disponibilitate pentru turism. Prin diversele forme de relief. atât de liniştită dar atât de bogată. implicit pentru petrecerea timpului liber. prin flora.avea revelaţia împlinirii personale. în momentul actual. Dar pe măsura ieşirii din criza economică actuală şi a creşterii veniturilor reale ale populaţiei. conferită de resursele variate. trupul se împrospătează. necesitatea petrecerii plăcute a timpului liber. După decembrie 1989. poate să satisfacă pretenţiile celui mai exigent turist. Ca urmare. nu vă va lăsa indiferenţi. Natura se desfăşoară măiestoasă de jur împrejur iar viaţa localnicilor . Veţi dori să faceti parte. Nu trebuie decât să priviţi şi să ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce vă înconjoară. Gazdele vă vor încânta şi minuna şi nu vă va rămâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . sunt practic inexistente. Pe de altă parte. Inflaţia a făcut ca tarifele şi preţurile practicate de hotelurile şi restaurantele din staţiunile tradiţionale de turism să fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. să încercaţi. Principalii factori ai apariţiei şi dezvoltării agroturismului sunt reprezentaţi de: societatea industrializată. veniturile populaţiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. pentru că aici sufletul se regăseste.turismul românesc se află într-o situaţie de criză. Reforma este un proces profund. Una dintre acestea o reprezintă tocmai agroturismul. de durată şi supus acţiunii unor factori mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie. să aflaţi. a aşezării sale pe principiile economiei de piaţă. turismul românesc a intrat într-o nouă etapă.

Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de muncă. transmiterii şi perpetuării tezaurului folcloric. modernizarea localităţilor rurale. reluării tradiţiei caselor memoriale şi muzeelor. a ofertei de cazare şi a diverselor servicii agroturistice puse la dispoziţia turiştilor de către fermele şi pensiunile agroturistice. mijloace de comunicaţie.). excendentul de cazare existent în gospodăriile ţărăneşti.etc. prin creşterea nivelului de trai al populaţiei rurale. valorificarea eficientă a resurselor naturale şi antropice existente în zonele rurale.ţărăneşti. puse la dispoziţia turiştilor. creşterea calităţii vieţii. socio-culturale. stoparea migraţiei populaţiei de la sate la oraşe. de feed-back. dezvoltarea infrastructurii locale (căi de acces. oprirea exodului tineretului din sate spre oraşe. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. de agrement etc. creşterea nivelului cultural şi educaţional al populaţiei rurale. sportive. agroturismul are un rol de regulator. a vestigiilor arheologice şi a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive şi asupra conservării valorilor satului şi colectivităţii rurale. pitorescul aşezărilor rurale şi ospitalitatea locuitorilor din satele româneşti. urmând ca acestea să se desfăşoare în cadrul natural rural cu investiţii minime şi în condiţii de protejare şi conservare a mediului ambiant. Din cele prezentate rezultă că analiza conceptului de agroturism necesită tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex. instituţii de interes public. punerii în valoare a monumentelor istorice. . În cadrul sistemului economiei locale şi a relaţiilor acestuia cu mediul extern. obţinerea de venituri suplimentare de către exploataţiile agricole devenite agroturistice[71]. Prin agroturism se realizează valorificarea superioară a cadrului natural.

cu muzeu etnografic în aer liber. . deosebit de rentabile.În satele turistice etnografice şi folclorice din zona Maramureşului (ex. refacere şi reconfortare. Formele şi conţinutul de viaţă citadin au pătruns şi continuă să pătrundă impetuos şi ireversabil şi în mediul rural. ci numai vizitează. cu cât numeroşi săteni din unele localităţi manifestă vădit interes pentru menţinerea stilului de viaţă. mobilarea şi decorarea interioarelor etc. de popularitate internaţională. să dispună de echipare sanitară modernă. cele din România sunt oferite de turismul internaţional prin intermediul unor agenţii de turism. îmbogăţind cunoştinţele şi înflorind personalitatea umană. tehnicile de lucru. chiar şi în condiţiile civilizaţiei contemporane. În caz contrar. va scădea treptat. Acest deziderat trebuie urmărit cu atât mai mult. În concluzie se poate afirma faptul că agroturismul contribuie la recreere. arhitectura. Păstrarea şi perpetuarea folclorului şi îndeosebi a etnografiei (portul. considerăm că specificul lor etnografic poate şi trebuie să fie conservat şi perpetuat. se pot amenaja una sau mai multe gospodării. în general. spre deosebire de structurile de primire din alte ţări. specificul etnografic şi spiritual al unor sate româneşti. specializate fapt ce obligă la o exigenţă maximă. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorică a ţării. meniuri tradiţionale servite în veselă şi cu tacâmuri specifice –farfurii şi străchini de ceramică. se află într-un declin. aceste localităţi având şanse să devină baze turistice permanente. Trebuie ţinut seama că. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizării. linguri de lemn etc. Abordând viitorul unei localităţi rurale din perspectivă turistică şi adaptându-le acestui scop. la cerere. echipament de pat în stil popular.) în formele lor originale tradiţionale. a tacâmurilor moderne). Cu mai multă receptivitate şi cu puţin interes din partea organelor administrative şi de specialitate. décor. iar pentru turiştii care nu rămân în localitate. Bogdan-Vodă) pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier. În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente (cu vânzare). Însă agroturismul de calitate nu poate fi realizat fără ca pensiunile şi fermele agroturistice. se poate perpetua. pentru mediul rustic.. interesul actual al turiştilor pentru satul românesc.

Specialiştii apreciază că întreaga politică de dezvoltare a turismului rural din România trebuie să se facă printr-o conlucrare cât mai strânsă cu EUROGITES.. acordarea de asistenţă tehnică la întocmirea documentaţiilor pentru clasificarea şi participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zonă. asigurarea cuprinderii în catalogul naţional a tuturor structurilor turistice rurale clasificate.Pentru aceasta. din punct de vedere al peisajelor. gospodăriile ţărăneşti trebuie să fie sprijinite printr-o serie de facilităţi pentru aceste activităţi. fermelor agroturistice. A fost adoptată legea privind scutirea de impozite pentru o perioadă de zece ani pentru cei ce practică turismul rural. cel puţin o dată pe an." 6. Lipsa căilor de acces. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor. a telecomunicaţiilor. Ecologic şi Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. Adevărat. Asociaţia Natională pentru Turism Rural. precum şi prin colaborarea pe bază de parteneriat cu asociaţii regionale sau naţionale. sunt multe de făcut. În acest sens. în etapa actuală. nu pot fi integrate în reţeaua de turism. unicate poate în lume. organizarea. organizarea cu sprijinul corpului de experţi de la Asociaţia Naţională de cursuri de pregătire profesională pentru deţinătorii de structuri turistice rurale. la nivelul fiecărui centru teritorial a unor acţiuni promoţionale de genul "Zilele porţilor deschise pentru vacanţe la ţară. atât în legislaţie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Comisia Zonei Montane şi ANTREC trebuie să se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioară a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilităţile de adaptare a clădirilor existente. Centrele teritoriale se vor ocupa de următoarele probleme: atragerea de noi membrii şi crearea în zonă a unui curent de opinii specifice de marketing. Ministerul Turismului.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului . Multe regiuni din România. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural.

. • La baza urmatoarelor trei coloane stă coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are următoarea formulă de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecărui element (resursă) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (notă) i = 1..2. V. În consecinţă.. .Indicele de atractivitate al unei zone se foloseşte în scopul amenajării turistice a acesteia şi arată gradul în care această zonă beneficiază de resurse turistice naturale sau antropice capabile să atragă un flux mare de turişti în cazul amenajării unor structuri materiale în această zonă.... Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramureşului vom utiliza un tabel după cum urmează[72]: • În prima coloană sunt evidenţiate principalele elemente de atracţie a zonei. IV.. În aceste condiţii tabelul va arăta astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului . fiecare dintre ele având următoarea semnificaţie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acordă doar elementelor componente ale capitolelor I. indicele de atractivitate total va trebui să fie cuprins în intervalul [1-4]. VI. III. II.n – numărul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o notă cuprinsă în intervalul [1-4].

30 .lacuri 0.02 ruinate .cetăţi 0.05 4 0.16 mănăstireşti .02 3 0.clădiri civile urbane 0.etnografie 0.iazuri 0.aerian 0.rezervaţii 0.06 .06 .02 3 0.24 .02 3 0.2 .01 2 0.02 3 0.monumente de arhitectură 0.01 2 0.06 .02 .vegetaţie de interes turistic 0.12 populară (locuinţe săteşti) . Resurse naturale 0.02 .06 arheologice .06 III.fauna de interes cinegetic 0.03 4 0.08 .02 3 0.09 .02 .03 4 0.02 3 0.06 II.02 .02 .biserici şi ansambluri 0.01 2 0.02 3 0.reţea hidrografică 0.06 .ape minerale terapeutice 0.3 IV.clima 0. Poluarea mediului 0.02 4 0.castele.biserici din lemn 0.01 2 0.ansambluri urbane (centre 0.06 .feroviar 0.păduri 0.monumente şi situri 0.15 .ansambluri.Tabel nr.03 3 0.06 .06 istorice ale oraşelor) . palate 0.rutier 0.02 1 0. conace.01 2 0.ansambluri tradiţionale 0.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) Nivel calitativ Indice de (ci) atractivitate (I) I.03 3 0.10 .peisaj 0. curţi.monumente ale naturii 0.02 3 0.06 4 0.12 rurale .02 .domeniu schiabil 0.folclor 0.05 3 0.01 2 0.04 4 0.03 2 0. domenii 0. Resurse antropice 0.09 . 6.02 3 0.02 3 0. teatre) .10 3 0.06 (primării. Accesul 0.25 .

04 1 4 3 4 4 3 0.24 0.06 0. care sunt principalele obiective ale judeţului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici găsim Rezervaţia naturală ChiuzbaiaMara (39 km) Cheile Tătarului. Prezentarea unui circuit turistic în judeţul Maramureş Regiunea Maramureşului dispune de o gamă mare de resurse turistice naturale şi antropice dintre care putem enumera cele mai importante localităţi. p.25 este cuprins între intervalul [1-4] şi depăşeşte jumătatea intervalului de unde rezultă că în zona aleasă se poate realiza o amenajare turistică în condiţii optime.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judeţ.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf. Forme de turism 0.Vadu Izei (109 km) - .Săpânţa (84 km) Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmaţiei (103 km) .12 3.montan .06 0.balnear .agroturism .04 0.05 0.cultural TOTAL Sursa: prelucrare după Băltăreţu Andreea.25 practicate . Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judeţ datoritǎ potenţialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona şi capacitǎţii acesteia de a atrage turişti din toate colţurile ţǎrii cât şi din strǎinǎtate.Giuleşti (51 km ).2 0.rural . 6.V.24 0.Sighetul Marmaţiei (65 km ) Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare maramureşeneCâmpulung la Tisa (78 km ) .25 0.Deseşti (42 km)-Hărniceşti (45 km ). Nicolae. 51 Indicele de atractivitate de 3. Resursele antropice deţin o pondere puţin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indică faptul că turiştii se vor deplasa în zonă atât pentru unele cât şi pentru celelalte.12 0. cit. op.

Baia Sprie (10 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia Mogoşa (19 km ) Staţiunea Mogaşa .Vişeu de Jos (84 km) .Cavnic (147 km ) Mogoşa ( 153 km) Staţiunea Mogaşa -Baia Sprie (162 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia Baia Mare (172 km).Baia Mare (168 ).Budeşti (135 km ) .Strâmtura (11 km ) . Mănăstirea Bârsana şi Centru etnografic .Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Mara (129 km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana (125 km ) Călineşti (136 km ) Budeşti (143 km ) Cavnic (155 km ) Mogoşa (161 km) .Vişeu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxă şi Defileul Vaserului Vişeu de Jos ( 96 km ) .Baia Sprie (46 )Rezervaţia naturală Chiuzbaia .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Călineşti (128 km ) .Cerneşti (15 km ) .Petrova (65 km ) Pădurea Ronişoara.Baia Sprie (10 km ) Rezervaţia naturală ChiutbaiaMogoşa ( 19 km ) Staţiunea Mogoşa .Budeşti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha şi Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCălineşti ( 44 km ) .Dăneşti (40 km ) .Bârsana ( 117 km ) .Baia Sprie ( 170 km ) .B.Cavnic ( 25 km ) .Ruscova (106 km ) . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervaţia naturală ChiuzbaiaMogoşa (19 km )Staţiunea Mogoşa .Giuleşti (117 km ) -Hărniceşti (123 km ) .Deseşti (126 km ) .Baia Mare (56 km).Copalnic (22 km) .Siseşti ( 42 km ) .Surdeşti ( 37 km ) .Şieu (71 km ) .Cavnic (25 km ) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului şi Mănăstirea Bârsana . 5)BaiaMare (o km) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea.Baia Mare (180 km). Sprie (158 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia . Arhangheli Mihail şi Gavril .Rozavlea ( 103 km ) .Budeşti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva şi Centru etnografic (UNESCO) Călineşti ( 44 km ) . 2) Târgul Lăpuş (o km ) Cheile Lăpuşului . .

şi astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramureş Circuitul ales reprezintă un traseu ce străbate cea mai mare parte a judeţului Maramureş. Număr de turişti: 20 Număr de ghizi: 1 ghid specializat în arta şi folclorul românesc şi vorbitor de limbi străine Număr de şoferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Număr de zile: 8 zile (7 nopţi) . făcându-se popasuri de câteva ore sau cazări la pensiunile agroturistice din localităţi pentru a putea vizita toată regiunea Maramureşului. Alegerea acestui traseu se datorează bogăţiei de atracţii turistice naturale şi antropice prezente în acest judeţ. având ca principal punct de atracţie Cimitirul Vesel de la Săpânţa. Coordonatele principale ale programului se disting după cum urmează: Traseul programului este următorul: Bucureşti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Deseşti – Hǎrniceşti – Giuleşti – Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânţa – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmaţiei – Vadu Izei – Giuleşti – Hǎrniceşti – Deseşti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucureşti. Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru maşină iar turişti sunt cazaţi în apropiere sau se încearcă păstrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Noutatea acestui traseu constă în redescoperirea şi cunoaşterea într-o lumină nouă şi mult mai atrăgătoare a punctelor turistice deosebit de atractive presărate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.Toate aceste trasee se pot parcurge cu maşina.

08. Bucureşti.2006 – Baia Sprie – Mara .2006 Ora 7.2006 . Tg.Baia Sprie .Câmpulung la Tisa .2006 .30: Întâlnire în Piaţa Unirii.Perioada desfaşurării: 1-8 august 2006 Număr de km parcurşi: 1.2006 .Sighetu Marmaţiei .08.08.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa ZIUA 1: 1. Bistriţa cu scurte opriri.08.Baia Mare: 90 km 8.2006 – Baia Mare – Bucureşti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmări în principal vizitarea următoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .Bucureşti – Baia Mare: 550 km 2. .08.Hǎrniceşti – Giuleşti – Vadu Izei: 14 km 5. Mureş.2006 – Sǎpânţa .2006 .Deseşti – Hǎrniceşti: 35 km 4.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.08.08.Vadu Izei – Giuleşti Hǎrniceşti – Deseşti – Mara .08. Plecare cu Minivan-ul către Baia Mare pe traseul Braşov.Câmpulung la Tisa – Sǎpânţa: 12 km 7.08.

Ora 19.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete).30: Plecare către Mara – Deseşti – Hǎrniceşti unde se vizitează Cheile Tǎtarului. Turnul lui Ştefan. Muzeul judeţean.08.Ora 16.2006 Ora 8.30: Plecare către Baia Sprie unde se vor vizita rezervaţia naturală Chiuzbaia. Creasta Cocoşului. Ora 9.2006 Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). porţi monumentale. ZIUA 2: 2. şopronuri pentru fân şi alte biserici din lemn. case.08. Vechiul Han al oraşului.00: Cazare şi cina la hotel Mara (3*).00: Cazare şi cina tradiţională în ambianţa unui taraf de muzică populară la pensiunea Vlad (3 margarete). Lacul Albastru. Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).00: Cazare şi cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrniceşti ZIUA 4: 4. Ora 9. Ora 19.30: Sosire Baia Mare. Biserica Sfânta Treime.2006 Ora 8.08. . Ora 20. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Deseşti ridicată în anul 1770. casa Iancu de Hunedoara. ZIUA 3: 3. Turnul Mǎcelarilor. vizitare Biserica din Lemn.

.30: Plecare către Sǎpânţa unde se vor vizita Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic.Ora 9.2006 Ora 8.2006 Ora 8.30: Plecare către Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa. Nicolae. Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramureşului. traseu care oferă pe lângă peisaje de un mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judeţului Maramureş care. Aici se vizitează clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche construcţie din oraşul Sighetu Marmaţiei ce datează din secolul al XI-lea. deasupra uşii de la intrare. Ora 19.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.0. adevărate arcuri de triumf rustice.08.30: Plecare către Giuleşti – Vadu Izei. Ora 19.30: Cazare şi cina la Vila Doina în Vadul Izei ZIUA 5: 5. Aici se vor vizita Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9.30: Cazare şi cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. pe fronton. precum şi a unui şir întreg de porţi maramureşene.

uluieşte prin originalitatea sa. Ora 9.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9. simbolul vieţii. unic în lume. puternic colorate.30: Sosire în Bucureşti. Măiestrit lucrate.08.2006 Ora 8. În zilele de sărbătoare decorul lor este completat de costumele localnicilor. Coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizează ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). Braşov Ora 17. Ora 19. l-au transformat într-un adevărat muzeu. Crucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular Stan Patraş.30: Cazare şi cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. ZIUA 7. ele au ca ornament elementul tradiţional pentru Ţara Maramureşului: semnul soarelui.Baia Mare Ora 19. obiceiurile reprezintă originale demonstraţii de artă populară. cusute cu migală şi fantezie.Cimitirul Vesel de la Săpânţa (la 18 km de Sighetu Marmatiei).30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa . Vestitele porţi maramureşene sunt adevărate „cărţi de vizită” ale sculpturii în lemn. Tg.2006 Ora 8.30: Plecare către Bucureşti pe traseul Bistriţa. Mureş. Se poate spune că satele maramureşene reprezintă o imensă Galerie de artă populară. Piaţa Unirii Analiza de preţ a circuitului turistic .08. 7.Hǎrniceşti – Deseşti – Mara .30: Cazare şi cina la pensiunea Adriana (3 margarete).Sighetu Marmaţiei .Vadu Izei – Giuleşti .Baia Sprie .

Calculaţia preţului de vânzare este înfăţişată în următorul tabel.6 transportul km*2RON/100 km Cheltuieli culturale Cheltuieli cu 15 ghidul 4900 6400 512 300 . pentru că în final să rezulte preţul total de vânzare pe persoană. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Deseşti. în Baia Sprie . Vechiul Han al oraşului.rezervaţia naturală Chiuzbaia.grup de turişti români sau străini . alături de comision şi asigurare. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli. respectiv pentru cele 20 de persoane.2 Nr. şi prezintă în programul turistic următoarele obiective: în Baia Mare . Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic din Sǎpânţa. 6. casa Iancu de Hunedoara. Lacul Albastru.Circuitul turistic maramureşean se desfăşoară în perioada 1-8 august 2006. Calculaţia preţului de vânzare Tabel nr.grup de familii Organizatorul grupului şi al circuitului turistic este ANTREC. Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf. Turnul lui Ştefan. Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn. Turnul Mǎcelarilor. Nicolae în Vadu Izei. Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene în Sighetu Marmaţiei. Biserica Sfânta Treime. Creasta Cocoşului. apoi totalul preţului de vânzare pentru întreaga acţiune.Biserica din Lemn. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judeţului Maramureş şi de a îl aduce în acelaşi timp în atenţia turiştilor de pretutindeni. Muzeul judeţean. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: .crt Articole de calculaţie Elemente de cheltuieli Elemente de calcul (RON) Valoare (RON) 1 2 3 4 5 Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 245 nopti Cheltuieli cu 40 RON/zi*8 zile 320 alimentaţia Cheltuieli cu 1280 25.

Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa – Baia Mare – Bucureşti . Reglementări.12 12.52 771 771 220 300 1000 13412 1341.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc şi vorbitor de limbi străine Se acordă facilităţi : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% . 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizării tabelului nr.83 15410.2 reflectă faptul că preţul total de vânzare/persoană este de 771 RON echivalent a 220 euro.cazare la hotelul Mara din Baia Mare.masa în stil tradiţional .transport Bucureşti – Baia Mare .2 402.Baia Sprie .6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Total costuri Rotunjiri Total preţ de vânzare Total preţ de vânzare în euro Cheltuieli cu şoferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli 15 50 670.74 770. Cernescu Andreea – Economia turismului. Editura Uranus. Studii de caz. 6. Acest preţ este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci şi foarte atrăgător în acelaşi timp pentru străini. Casa Iurca.36 254. pensiunile Vlad. Ioana.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacşu Nicolae. Preţul vânzare – persoană cuprinde următoarele servicii: . Adriana şi Vila Doina .06 20.6 67. Bucureşti.

cǎi ferate. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. În cadrul judeţului întâlnim numeroarse oraşe. a unui potenţial faunistic şi floristic bogat în specii şi ecosisteme singulare în Europa.Preţul nu include costurile intrărilor la obiectivele turistice. judeţul Maramureş este situat în extremitatea de N-NV a României. W. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. judeţul Maramureş se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din România şi chiar din Europa. cǎi aeriene (aeroportul Tǎuţii Mǎgherǎuşi – situat la 10 km de Baia Mare).37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali. la graniţa cu Ucraina. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. mai cu seamǎ. cu un patrimoniu cultural – istoric şi arhitectural de referinţǎ mondialǎ. CONCLUZII Înzestrat cu un potenţial turistic deosebit de variat. . vizitator. Edmound Picard. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. cǎlǎtor. diversificat şi concentrat prin existenţa unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. Cǎile de acces ale judeţului sunt cele clasice: şosele. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. primele definiţii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. care au încercat sǎ formuleze şi sǎ delimiteze urmǎtoarele noţiuni: turist. Circuitul turistic în zona Maramureşului va fi promovat prin intermediul agenţiilor de turism. internetului şi televiziunii. Hunziker. excursionist. acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi Munţii Maramureşului. (ANEXA 2). închizând depresiunea cu acelaşi nume. între 47 020’00” şi 48000’15” latitudine N şi 22052’30” şi 25007’30” longitudine E. Importantǎ zonǎ turisticǎ a ţǎrii noastre.

Judeţul Maramureş are o economie de tip industrial-agrarǎ, principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria şi construcţiile. Relieful judeţului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafaţa acestuia. Clima este temperat continentalǎ, cu ierni aspre şi veri rǎcoroase. Reţeaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitaţiilor în zonele montane, unde îşi au izvorul majoritatea râurilor, şi are o lungime de peste 3000 km. Principalele râuri ale judeţului sunt: Someş, Lǎpuş, Iza, Vişeu, Vaser şi Mara. În munţii Rodnei se gǎsesc şi câteva lacuri naturale: Iezerele, Buhǎescu, însǎ cel mai important lac al judeţului este Firiza (10 ha). Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici întâlnim mai multe rezervaţii naturale, cea mai importantǎ fiind Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei, cu o suprafaţǎ de 3 300 ha. Una din atracţiile principale ale judeţului sunt bisericile din lemn ce s-au menţinut de-a lungul timpului aproape nealterate şi care deţin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) şi Biserica din lemn din Surdeşti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). Sǎpânţa uluieşte lumea cu frumuseţea unicǎ a „Cimitirului Vesel”, creaţia lui Ion Stan Patraş, în care coloritul crucilor evidenţiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte, nu îngenuncheazǎ în faţa ei, ci o considerǎ o simplǎ trecere, necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vieţii. Maramureşul este „ţara” oamenilor tari şi colţuroşi la chip ca piatra, „ţara” oamenilor harnici şi buni la suflet ca pâinea caldǎ. Motivele ornamentale ale porţilor maramureşene, cergile înflorate, covoarele, portul, ciopliturile mǎrunte, icoanele pe sticlǎ şi multe alte comori tradiţionale prezente în acest judeţ îţi vor dezvǎlui înclinaţia spre frumos a maramureşenilor, transformatǎ în mǎiestrie, în vocaţie atunci când urmǎreşti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor şi caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinaţie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judeţul Maramureş are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ, mai ales din punct de vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivaţie foarte importantǎ în paracticarea turismului. Judeţul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turiştii pot reveni la o viaţǎ simplǎ, departe de banalul cotidian şi de toate problemele legate de aglomeraţia urbanǎ. În cadrul acestor pensiuni, turiştii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte şi la activitǎţile specifice ţinutului: olǎrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc. Datoritǎ potenţialului natural şi antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judeţ sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiinţific, rural, agroturism. Numǎrul turiştilor sosiţi în ultimii ani s-a mǎrit, ceea ce înseamnǎ cǎ atracţia cǎtre acest judeţ este în creştere, însǎ aceştia nu au înnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate cǎ unitǎţile de cazare sunt variate şi numeroase. Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judeţul deţine unitǎţi de cazare ce funcţioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an, mai ales în sezonul de varǎ. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎţi turistice dezvoltate în zona Maramureşului sunt: crearea de programe şi fonduri pentru cofinanţarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor naţionale cu cele de interes local şi regional, extinderea comunicaţiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente şi moderne, promovarea potenţialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de broşuri cu informaţii despre potenţialul turistic al zonei şi cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor şi fermelor agroturistice. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie, culturǎ şi geografie fǎrǎ profesor. Nu trebuie decât sǎ priviţi şi sǎ ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce va înconjoarǎ. Natura se desfǎşoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viaţa localnicilor , atât de liniştitǎ dar atât de bogatǎ, nu vǎ va lǎsa indiferenţi. Veţi dori sǎ faceţi parte, sǎ aflaţi, sǎ încercaţi.

Deşi suntem la început de drum, avem totuşi succese în turismul rural din România. De la lună, la lună tot mai mulţi turişti români sau străini ne solicită pentru petrecerea vacanţelor. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospăt, o plimbare pe cărările munţilor, uliţa satului, câteva clipe în faţa unei expoziţii artizanale, o plimbare cu sania trasă de cai, câteva ore visând în faţa sobei? Cum să nu alegi această lume minunată a satului în locul hotelurilor zgomotoase?

BIBLIOGRAFIE
• • BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabilă a teritoriului”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism internaţional. De la teorie la practică”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004 BRAN FLORINA, MARIN DINU, ŞIMON TAMARA – “Turismul rural. Modelul european”, Editura Economică, Bucureşti, 1997 CÂNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, ŞIMON TAMARA – “Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului”, Editura Universitară, Bucureşti, 2003 CÂNDEA MELINDA, BRAN FLORINA – “Spaţiul geografic Românesc”, Editura Economică, Bucureşti, 2001 CIOCULESCU ŞERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA – “România. Ghid turistic”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969 COCEAN P., VLĂSCEANU GH., NEGOESCU B. – “Geografia generală a turismului”, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003 CRISTEA A. – “Gestiunea activităţilor de turism”, Editura Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2003 DĂNCUŞ MIHAI – “Zona etnografică Maramureş”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986 FIRUŢĂ CORINA, CORI SIMIONA ION – “România. Obiective turistice”, Editura Alcor, Bucureşti, 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografică a României”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism”, Editura Economică, Bucureşti, 2003

• •

• •

• • •

• •

“Economia turismului. Bucureşti. Bucureşti. Judeţul Maramureş”. CERNESCU ANDREEA. 25/ian. BARON P. BUIANU VERGINA – “Management agricol şi agroturistic”.. Editura Bioterra.. 2003 SNAK OSCAR.. – “Agroturism şi turism rural”. 35/nov. 1974 Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Bucureşti. Editura Expert. 2003 NEACŞU NICOLAE.2002 www. economie”. NEACŞU NICOLAE – “Economia turismului”. Marketingul serviciilor turistice”. D.agroturism.. Editura Bioterra.. Bucureşti. Bucureşti. MANOLE V. NEACŞU N.. – “Economia turismului”. Bucureşti Revista Vacanţe şi Călătorii. 2001 NISTOREANU PUIU – “Ecoturism şi turism rural”. Editura Uranus. Editura Institutului de Geografie. SUDITU BOGDAN – “Geografie economică mondială”.. Editura Meridiane. Editura Uranus.antrec. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestări servicii agroturistice. TĂNĂSESCU RODICA.org www. 2003 MITRACHE S. 1996 MINCIU RODICA – “Economia turismului”. MOLDOVAN C.. STOIAN M. nr. – “Judeţele patriei. Bucureşti.. Bucureşti. 2003 NEGUŢ SILVIU. Editura Ştiinţifică. om. Bucureşti. Bucureşti. BRAN FLORINA – “Agroturism. turism rural”. ISTRATE I. Editura Universităţii Independente Dimitrie Cantemir. INSSE.alpinet. Editura Sylvi. – “Arta veche a Maramureşului”. Editura Fax Press. ISTRATE I. Studii de caz. Bucureşti.. 1968 POSEA GR.• MIHALACHE ST. BARON PETRE. BRAN F.com www.. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU. Bucureşti. STOIAN M. Reglementări”. Editura Meridiane. POSEA A. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natură. Bucureşti. MANOLE V. 2002 Revista Vacanţe şi Călătorii. Bucureşti. Editura ASE. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramureş”. 2003 ŞTEFĂNESCU I. nr. Bucureşti.ro • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . Editura Fax Press. 2000 MINCIU RODICA.

ro www.ro www.romanianmuseum.insse.ro www.ro www.ro www.ro www.ro www.wikipedia.romaniatravel.borsa.infotravelromania.incdt.ro www.vacantesicalatorii.ro www.turism-catalog.mturism.hoinari.• • • • • • • • • • • • • • • • • • www.ropedia.org www.org .ro www.romaniatourism.emaramures.carpati.com www.ro www.maramures.ro www.infoturism.ro www.apmbm.ro www.fonduriue.ro www.mfinante.

masǎ în stil tradiţional . Bucureşti. Casa Iurca.Baia Sprie . 3 22 22 22.Baia Mare – Baia Sprie . Ioana. 3.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa PENTRU NUMAI 220 € Preţul vânzare – persoană cuprinde următoarele servicii: . nr.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Nuferilor. Adriana şi Vila Doina . tel. e-mail: maraholiday@yahoo.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc şi vorbitor de limbi străine Se acordă facilităţi : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Ne puteţi contacta la adresa noastrǎ Str.com .Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa – Baia Mare – Bucureşti . 5. sect.transport Bucureşti – Baia Mare . pensiunile Vlad.

Pensiunea Petreuş Irina .NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI! ANEXA NR.pensiune cu 2 margarete . 5 Pensiuni din Maramureş 1.

şi de un foişor în care o sǎ vǎ puteţi relaxa sau servi masa. spaniola. plinǎ cu flori. Stǎpâna casei este amabilǎ şi vǎ va delacta cu o mulţime de bucate tradiţionale. aşezatǎ la 5 m de râul Botiza. Limbi strǎine vorbite: franceza. italiana.O pensiune frumoasǎ. sufragerie Casa: Parter: • 2 camere cu 2 paturi simple • 1 baie modernǎ • sufragerie Casa tradiţionalǎ: Parter: • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 baie modernǎ • sala de mese Etaj: • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 camerǎ cu 2 paturi simple • 1 baie modernǎ . engleza Structura pensiunii : Parter: • 3 camere cu paturi duble • 1 baie tradiţionalǎ. Acces auto: la 700 m dupǎ intrarea în Botiza o luaţi la stânga. Pensiunea dispune de o curte mare. Pensiunea este prima casǎ pe dreapta şi are o poartǎ tradiţionalǎ. retrasǎ.

Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri Facilitǎţi : • camerǎ cu obiecte tradiţionale • transfer auto de la gara Iza • încǎlzire cu sobe de teracotǎ • animale acceptate în curte • curte mare pentru parcare • gara: 22 km; staţie autobuz: 300 m; aeroport: 100 km Activitǎţi : • plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei • vizite la bisericile din lemn din Maramureş, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din Sǎpânţa. • plimbare cu cǎruţa sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceteraşi • vizitǎ la meşteri artizani locali • grǎtar la iarbǎ verde Preţuri : Cazare: 5 EUR/persoana Masǎ: 3 EUR/pers. mic dejun 4 EUR/pers. prânz 4 EUR/pers. cinǎ Contact :PETREUŞ IRINA şi ROXANA nr. 771, ŞIEU Jud. MARAMUREŞ Telefon: 004 0262 334 129 Mobil: 004 0727 724 895; 004 0742 994 215 Personal web: www.ruraltourism.ro/petreus 2. Pensiunea Berbecaru Victoria - pensiune cu 2 margarete.

O pensiune frumoasǎ, formatǎ din douǎ case: una tradiţionalǎ şi una modernǎ, la distanţǎ de 50 m una de alta. Casa este bogat decoratǎ cu multe covoare tradiţionale. Stǎpâna casei este meşter artizan şi vǎ va ajuta sǎ învǎţaţi cum se fac covoarele tradiţionale. Casa tradiţionalǎ este un loc unde puteţi regǎsi trecutul Maramureşului (rǎzboi, car de lemn, etc.) Acces auto: pensiunea este a doua casǎ în dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza, şi are o poartǎ tradiţionalǎ din lemn. Limbi strǎine vorbite: : franceza, engleza, germana, spaniola, japoneza Structura pensiunii : Casa: Parter: • salǎ de mese • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 camerǎ cu pat extensibil • 1 baie modernǎ Etaj: • 2 camere cu 2 paturi simple • 2 camere cu pat dublu • 1 baie modernǎ, hol mare Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri

Casa tradiţionalǎ: Parter: • atelier • camerǎ muzeu • 1 baie modernǎ

Etaj: • 4 camere cu 2 paturi simple • 2 sǎli de baie moderne, terasǎ Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri Facilitǎţi : • transfer auto de la gara Iza • încǎlzire centralǎ cu lemne • animale acceptate în curte • curte mare pentru parcare • gara: 22 km; staţie autobuz: 50 m; aeroport: 100 km Activitǎţi : • puteţi învǎţa sǎ ţeseţi covoare şi sǎ le vopsiţi cu colori vegetale • vizite la bisericile din lemn din Maramureş, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din Sǎpânţa. • plimbare cu cǎruţa sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceteraşi • grǎtar la iarbǎ verde • plimbare pe jos ghidatǎ la Ieud sau Poienile Izei Contact : BERBECARU VICTORIA nr. 743, BOTIZA Jud. MARAMUREŞ Telefon: 004 0262 334 107; 004 0262 334 207 Mobil: 0723 775 848 Fax: 004 0262 334 107

2. Pensiunea Chindriş Dumitru — pensiune cu 2 margarete.

Pensiunea se aflǎ în centrul comunei Ieud. engleza. Limbi vorbite: franceza. drumeţii. Facilitǎţi : • Acces cu automobilul • Monumente istorice • Informare • Grup sanitar • Baie cu cadǎ • Telefon • Televizor color în pensiune • Animale acceptate • Pensiune completǎ Posibilitǎţi de recreere oferite: echitaţie. plimbǎri. . Pensiunea oferǎ o camerǎ cu pat dublu. iar la cerere se poate asigura pensiune completǎ. dupa Primǎrie cca 30m pe un drum imediat la dreapta. Direcţia spre pensiune este semnalizatǎ. pescuit.

mfinanţe. p. 2004. Bucureşti.wikipedia. Bucureşti. Erdeli George. 275 Cândea Melinda. 2003.ro Bran Florina. Bucureşti.. De la teorie la practicǎ.. cit. op. 29 [14] Vasile Glǎvan – Turism rural. Editura Universitarǎ. Bucureşti. 147 [15] [16] [17] Cândea Melinda. Modelul european. 2001. Bucureşti.. – Geografia generalǎ a turismului. p. Bran Florina – Agroturism. Şimon Tamara. agroturism. Şimon Tamara. Bran Florina – Spaţiul geografic românesc. nr. Suditu Bogdan – Geografie economicǎ mondialǎ. 25/ianuarie 2002. 20 Cândea Melinda. Editura Economicǎ. Istrate Ion. Erdeli George. Peptenatu Daniel. Editura Sylvi. Negoescu B. Erdeli George... ecoturism.13 [10] [11] [12] Cândea Melinda. p. Bucureşti. p. p. Şimon Tamara – Turismul rural.org [3] Neguţ Silviu. 14 Bǎltǎreţu Andreea – Turism internaţional.. op. p.. Şimon Tamara. p. cit. p. 16 *** Revista Vacanţe şi cǎlǎtorii. p.Neguţ Silviu. 2003. 2003. Stoian M. Bucureşti. 35/noiembrie 2002.. 282 Cândea Melinda. 17-19 Bran Florina. Editura Fax Press.. 130 [13] Mihalache St. Manole V. op. cit. Peptenatu Daniel. Editura Sylvi. 204 [4] [5] www. 1997.. Peptenatu Daniel. p. Editura Economicǎ. p. Erdeli George.ro Cocean P.. turism rural. Editura Meteor Press. cit. p. Şimon Tamara – Potenţialul turistic al României şi amenajarea turisticǎ a spaţiului. 1996. Şimon Tamara. op.fonduriue. Erdeli George. Vlǎsceanu Gh. 291 [18] [19] www. p. cit. Editura Economicǎ. Marin Dinu. cit. Peptenatu Daniel. 130 [6] [7] [8] *** Revista Vacanţe şi cǎlǎtorii. 2001. 190 [1] [2] www. op. Marin Dinu. Bucureşti. Peptenatu Daniel. 13 [9] Cândea Melinda. nr. turism durabil.mturism. p. Suditu Bogdan. p. Şimon Tamara. op. p.278 .

Editura Stiinţificǎ.wikipedia. Sebastian Bonifaciu.hoinari. Posea. p. economie.org Tufescu Victor – România: naturǎ. 2002.com Firuţǎ Corina. 781 www.vacantesicalatorii. 782 [24] [25] [26] [27] [28] www. Editura Meridiane.ro www. 1969.org www.ro Şerbov Cioculescu.org www.infoturism. 125 .agroturism. p. Bucureşti.ro Ghinea Dan.[20] [21] [22] [23] www. op.ro Gr. Editura Alcor.apmbm.romaniatravel.ro www. Aurora Posea – Judeţele patriei – Judeţul Maramureş.org Ghinea Dan. 89 [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] www.ro www. Institutul de Geografie. 1974. 1980.wikipedia.maramures. p.insse.romaniatourism. op. Bucureşti.ro www. 158 [36] [37] [38] [39] [40] www. cit. Bucureşti.maramures. Bucureşti. Ghid turistic. 777 www.wikipedia. 780 Ghinea Dan. cit. Bucureşti. cit. 2002.insse. Ion Cori Simiona – România. p. om. p.carpati. Mircea Grigorescu – România. p. Editura Enciclopedicǎ. p. p. Moldovan. Obiective turistice. 325 Dan Ghinea – Enciclopedia geograficǎ a României. C. op.ro www.

73 . Editura Uranus. p.hoinari. p. Bucureşti.. 90 [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] Cristea A. Aurora Posea. Aurora Posea.ro Dǎncuş Mihai – Zona etnograficǎ Maramureş. Posea. p. 2003.infotravelromania. Bucureşti. 163 I. p. Editura Fax Press.ro www.ro www. Editura Universitatea Creştinǎ Dimitrie Cantemir.. 87 [54] [55] [56] www... Moldovan. – Economia turismului. C. Editura Sport-Turism. 223 www. Op.infoturism. Bucureşti.cit. – Gestiunea activitǎţilor de turism. cit.ro Mitrache S. Istrate I. 175 Minciu R. Moldovan. p.hoinari.ropedia. Cit. – Agroturismul şi turismul rural. Editura Meridiane. 11 [57] [58] [59] [60] [61] www.alpinet. Bran F.ro www.com Gr. Posea. C. 175 www.D. op. 1968. p.emaramures. Ştefǎnescu – Arta veche a Maramureşului.ro Gr.ro www..borsa. cit. Stoian M.romanianmuseum. pag 179 Cristea A. Manole V.ro Minciu R.[41] [42] [43] [44] www. op. Bucureşti. Bucureşti.hoinari. p..turism-catalog.. 2000. op.incdt. 2003.org www.ro www. 1986. p.ro www.

p.antrec. Bucuresti. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. 2003.infoturism. Bucureşti. Rodica Tǎnǎsescu.antrec. Bucureşti 2003. Neacsu Nicolae – Economia turismului.ro www. Vergina Buianu – Management agricol şi agroturistic. 1993. cit p. op. Baron Petre. Bucureşti. p. p. 53 [72] . p. 491 [65] [66] [67] Nistoreanu Puiu – Ecoturism şi turism rural. 78 Minciu Rodica.34 Snak Oscar. p. Editura Bioterra. 127 Bǎltǎreţu Andreea – Amenajarea turisticǎ durabilǎ a teritoriului. Bucureşti. 1968. Editura ASE. Editura Expert. p. Editura Meridiane. Bucureşti.[62] [63] [64] Pop Mihai – Arta lemnului în Maramureş. 175 [68] [69] [70] [71] www. 2003. Editura Bioterra.ro www. Baron Petre. p. Neacsu Nicolae – Economia Turismului. Bucuresti. 56 Dǎncuş Mihai.ro Mircea Bogdan – Prestǎri servicii agroturistice – Marketingul serviciilor turistice. 145 Simion Cristian Ovidiu. 2003. 2003. Editura Sylvi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->