Fisa de lectura

Hanu Ancutei
Mihail Sadoveanu

brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. Colaboreaza la revista "Samanatorul". iar ochii sai albastri. intentioneaza a alcatui. revista Insemnari literare. din lipsa de izvoare. la Iasi. pe apa Moldovei. impreuna cu Liviu Rebreanu. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. N. In 1921 devine membru al Academiei Romane. La moartea lui G. n-as fi mai tulburat . Genoveva de Brabant.T. linga Mihai Eminescu. revista lunara Insemnari iesene. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. In 1919 editeaza. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. “Crisma lui Mos Precu”. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". incepind cu luna ianuarie. se casatoreste si va avea unsprezece copii.. impreuna cu un coleg.” . De l-as vedea pe Goethe.Cobuz. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”.D. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. la Pascani. la Cimitirul Bellu.Popa scot. Evocand. in 1896. G.S. In timp ce studia la gimnaziu.Sadoveanu. in 1961.a. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. insa. Tudor Arghezi si altii.. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). la Congresul de la Berlin. nu departe de Falticeni. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". iar la Editura Luceafarul .2.volumul “Priveghiuri”. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori.Topirceanu. In 1936 M.Cocea. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. personalitatea titanica a scriitorului. M. In 1904 se stabileste la Bucuresti. impreuna cu Tudor Sarghezi. semnind cu numele sau. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”. In decembrie. in 21 octombrie.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. dar si cu pseudonimul M. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba. “Dureri inabusite”. G. M. renuntand.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. au o adancime celesta. “Soimii” .Ibraileanu.Codreanu si Gr.

Tabel cronologic 3. Informatii despe opera .

Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”. spun povesti din tineretea lor. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . revista lui Ibraileanu. cu toate credintele traditiile . aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata. povesti care au avut loc la han. definind un spatiu intors asupra lui insusi. Prima bucata din acest ciclu. Toti oaspetii hanului sunt prieteni. de fapt. catre sfarsitul anului 1927. dovada a continuitatii.2.asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane.1. 2.2. timpul istoriei si timpul naratiunii. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. “Hanul . ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. un univers al istorisirilor frumoase. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala.”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri.Are deasemenea o dubla natura. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim.3. in “Adevarul literar si artistic”. Ancuta este hangita.Timpul se transforma in spatiu .ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. superstitiile si eresurile lor. prin semnificatii si prin functii . iar ultima in “Viata Romaneasca”. s-a publicat in 1921. Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”. ca motiv literar . hanul sadovenian se constituie treptat intrun spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . afta in cazut genitiv. hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana. o copie perfecta. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. iar noaptea se inchid.Acestea ii dau un caracter mitic. iar spatiul hanului . timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. cu o . Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. ca un taram al imaginatiei. 2. si din substantivul propriu “Ancutei”. ce fusese si ea odata hanghita acestuia. un univers si o istorie. Fiecare dintre povestitorii de la han . “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. reala si mitica . “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica.Prin recurenta insa. “Iapa lui Voda”. evidentiindu-i vechimea si continuitatea.

Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. care nu sunt insa miscate. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre. M. observa N.gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate. becisnica. pentru a face loc unei lumi deosebite. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”.cu ceremonia lor cu tot. un neintrecut povestitor “de rasa”.(…) Ca si poezia lui Eminescu. maret.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli.Manolescu. ca la romanticul francez de melancolii stilizate. saraci.Zola. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. abstract. fabulos. lucratori cu bratele”(N. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe.Sadoveanu e un mare povestitor. Tot acesta remarca si ca. Manolescu. care face portretul lui Neculai Isac. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale. N.”. daca nu in genii filozofice sau stiintifice. viziri. negustori bogati. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar.perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. Intr-adevar. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A. atunci in poeti de rasa. Turgheniev. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”. Creanga. formulate pe cale imaginativa. “Sadoveanu sau utopia cartii”). Ca si Chateubriand. 2. unde eroii sunt regi. “Sadoveanu transfera mancarea. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. E.Daudet. califi.Blaga in “Universul literar” din 1926. M. dotat cu institutii geto-scitice. la un moment dat. al naratorului evocator. filozofi. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”).Sadoveanu este un asemenea poet in proza. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru. planul narativ general.5.Gane. bautura si petrecerea intru poveste. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. tacute si rituale”(G. Guy Maupassant. Sienkiewicz. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut.Calinescu. ci de porniri instinctive. desi ni se creeaza impresia ca . In intreg textul. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. O data cu “Hanu-Ancutei”. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare.

in fond ele inventeaza”. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. ganganiile. lucratori cu bratele. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. bourii.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. pastorii. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . saraci. ca orice adevarat fluviu. pasarile cerului. suferintele. zimbrii. credincios ca ecoul. pentru ca mai apoi. care joaca un rol mai mare decat memoria. Personajele se prefac a-si aminti.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat. Transfera mancarea bautura. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. Ceremonialul e ritualic. Formal. care cel mult dubleaza si tripleaza. creand in jurul omului. el creeaza o lume. creeand astfel emulatia. ori spre a reda viata. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati.Manolescu. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. povestitor si ascultator. Ei traiesc la modul Canaanului.Sadoveanu.Calinescu). albinele. concluza N.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. mistretii. ci pentru a se sustrage vietii si mortii. un spatiu magic care-l protejeaza.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. insa dupa o randuiala care cere initiere. codrii. parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. Natura minerala si vegetala. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. “Povestirea sadoveniana opreste timpul. ospatand numai cu carne fripta si band vin. “(George Calinescu) . scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote ... in sine foarte indiferente. plugarii. “accentul cade pe puterea de fabulatie. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. ostasii.(George Calinescu). fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. animala si morala a vorbirii prin graiul sau. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G.povestitorii rememoreaza faptele traite. literatura lui M. baltile. Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”. pestii. suspinele si razvratirile asupritilor si. norodul. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul. petrecerea intru poveste.cu ceremonialul lor cu tot.

Naratorul este parintele Gherman. sa fie pedepsit. care-I taia mereu din ocina parinteasca. ce ii cauta pe toate drumurile. “Fantana dintre plopi”. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. “Haralambie”. insa. tatal sau fiind chiar Haralambie. ultima.1. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. Primul capitol. Informatii asupra continutul textului 3. Povestea infatiseaza istoria unui boier. adica un vecin de-al sau. “Balaurul”. duduca Varvana. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. A saptea povestire. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. insa caruia ii mureau sotiile.”Negustor lipscan”. pacalind pe Todita Catana. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. .3. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. narate de capitanul Neculai Isac. una cu final fericit de data aceasta. el isi pierde un ochi. “Cealalta Ancuta”. Al cincilea capitol. casatorit de multe ori. intre Todita Catana si o fata de boier. si astfel pleaca la imparatie. el este atras si in lupta sa de a scapa. si pe jupan Costea. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. Nastasa Bolomir. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. omorandu-l apoi pe Bolomir. Itr-adevar. mancarurile si bauturile lor. depre trenuri. atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. pentru ca I-a furat sotia. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. ea se transforma intrun balaur. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. spunand ca. iar boierul se arata mai stors de vlaga. daca nu ii este rezolvat cazul. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. seful arnautilor. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. este a lui Damian Cristisor.

iar. . fiica acestuia. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. insa. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste. tatal nu e de acord. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. continuata de lita Salomia. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. Aglaita.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. se indragosteste de Ilies Ursachi. batrana prezentata in capitolul anterior. Ultimul capitol.

jupan Damian. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. planurile narative se complica. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. in timpul fabulei si timpul discursului. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor.2. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. dar si colportor. narator-personaj. despre calatoriile sale prin Europa. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. cu pace in tara. narator-martor. narator-martor. adevarat maestru de ceremonii.3. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. fiind el insusi eroul povestirii. motivul fundamental al operei sadoveniene. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. Haralambie. evoca. abstract. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. cu “zile line de toamna”. Dupa acest cadru creat de un narator principal. de izolare: “nu era han. Personaje Hanul-cetate.-era cetate”. prin prezenta in text a doi naratori. necreditabil. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. situati in doua planuri temporale. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. Hanul insusi este. un orb sarac. in a noua povestire. in fine. un punct de refugiu. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. narator-martor. un negustor lipscan. in vertejul timpului. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. sosit mai tarziu in spatiul narativ. necreditabil. necreditabil. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. personajul principal al acestei povestiri. mare distribuitor de zodii si de roluri. din umbra cotloanelor hanului. in calitate de narator-personaj. din vremurile infricosatoare. in “Fantana dintre plopi”. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări . realizând unitatea acestuia. mos Leonte. naratorpersonaj. capitanul Isac. mos Ienache coropcarul. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. povesteste. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. vorbeste despre un balaur groaznic. Intr-o atmosfera totala de voiosie. real si mitic. calugarul Gherman. tot un personaj-narator. apar pe rand. de “buna-voire” intre oameni. spune o povestecu un vestit talhar.

”Dar el nu pleaca nicaieri. Personajul vine din alt timp. nestanjenita de granite. “Era calul din poveste. Ionita comisul. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. bună dispoziţia. Calul sau era “de mirare”.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. Numai pielea si ciolanele!”. in timpul fabulos parca al povestii. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. de “siac sur”. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… şam venit la Vodă. nici nu-mi pasa. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara.Calul acesta de poveste este de fapt. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. carunt. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. cu un comportament specific. un mijloc de deplasare. cu fata uscata si adanc brazdata. nu există să. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era om nalt. prin evocarea semnelor adanci ale varstei. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. aici. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. de fapt. Portretul denota. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. Pe parcursul intregii carti. in acele zile grase si vesele. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic. inainte de a manca tipsia cu jar. cu oala in man. Sadoveanu sugereaza hotararea. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”.demnitatea. dascălul Ioan. dumnealui. dupa ce fusese mazilit. petrecute demult în ţara Moldovei. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata. simţul umorului. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei. se situeaza. cinstea. temporal vorbind. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier. nu apeleze. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său. dor şi ospitalitatea. tactica amanarii. care mie imi era drag foarte. Hotărât. Inteligent şi curajos.extraordinare. este chiar calul din poveste. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. are o istorie ciudata. plăcerea . curajul. un razes strein. Cinstit şi corect. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. pe nesimtite. adoptand. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”.

care. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. care este “un om sagalnic”. Calugarul Gherman. sa I-o infunde. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. din tinutul Tutovei”. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. povestea si sa-si scruture luleaua. de <<capatatio benevolentiae>>. pentru ca. Povestea lui o reda cu nostalgie. In actiunea concentrala si tensionata. arata inca frumuseta si barbatie.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. povestirea intra pe fagasul firesc. Costea Caruntu. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. vatav de carausi. mare mester la construirea fantanilor. pentru “mos Ienachi coropcarul”. Haralambie. de “bucurii de fata mare”. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. sub stancile Ceahlaului…”). comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. relevand mai intai de unde vine(“Noi. seful arnautilor. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. Satana atata treaba avea. astfel fiind nevoit sa intrerupa. eroul povestirii sale. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. Ancutei. unde are de indeplinit o treaba de la schit. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. pentru bunatatea vinului. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur. acolo sus. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli.de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. indragostit de “o biata fata din satra”. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. din cand in cand. cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. cu care incearca sa fuga in lume.este un personaj necreditabil. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. lui mos Zaharia Fantanarul. naratorul gaseste timp sa . Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. naratorul este mos Leonte zodierul. radvanul Varvarei. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. a fost mai intai “arnaut domnesc”. numita ”Haralambie”. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. observa el cu ironie. duduca Varvara. negustor de lucruri fine. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal.

” Orbul. acesta avand o aventura a cunoasterii.alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. personaj emblematic. se arata suparata fara pricina. lita Salomia incepe alta. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. un destin favorabil. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. . ca si aceasta de-acum. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. Este un om sarac. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului. contrastand puternic cu tinuta de oras. Ilies Ursachi. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. aici insa cersator. cu o lunga traditie in literatura. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. caruia ii furase sotia. ce venea dintr-un tinut indepartat. ale orbului si ale litei Salomia. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba.care adusese pe cersator. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. folosind o bagheta magica.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. lipsit de darul vederii. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. Hainele lor. Aglaita. un cioban. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. potrivit astrelor. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare. Voda. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu. timpul istoriei si timpul naratiunii.” Faptul ca este infirm. incepand cu Homer. este o consecinta a unei intamplari din trecut. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”. sunt simple.fiica bboierului. om umblat pe drumuri negustoresti. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. caruia mos Leonte ii stabileste. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. ii atarna cimpoiul.alesul inimii ei. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. Femeia venea inainte. o copie perfecta. Ce-a dea saptea povestire. cu o istorie intortocheata. Razasul s-a uitat lung la dansa. Inainte ca acesta sa-o inceapa. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. Damian Cristisor. cu clontul spre pamant…Cand se simti aproape. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. de la subsuoara stanga. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. omul ceva mai indarat. orbul se opri.

venit la vanatoare. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare. califi. facilitand intreaga actiune. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. saraci.El joaca rolul de intermediar al povestirii. legendar. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. Este un timp mitic. Manolescu. negustori bogati. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. Locul inspira. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. cu rol de liant istoric de dragoste.3. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. “Sadoveanu transfera mancarea. era cetate.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”. lucratori cu bratele”(N.”Povestile de la Bradu Stramb”. Hanul .asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. deci Zaharia este un personaj-intrument. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot.”ziduri”. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. cand taberele nu mai ispraveau.”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”. unde eroii sunt regi. filozofi. “Sadoveanu sau utopia cartii”).de asemenea. viziri. pentru a face loc unei lumi deosebite. povestea celor doi indragostiti. “Cetate”. 3.

capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. de fapt. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. de dragoste(“Fantana dintre plopi”. Calugarul Gherman in “Haralambie”.”Balaurul”). Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. Cine n-a gustat.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. bazandu-se pe istoric. Primul. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun.”Judet al sarmanilor”).insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. Caci e-un fel de lesie amara”. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat.nu din primitivism. faradecat mare iarmaroc. altceva n-am mai vazut nimica.de haiducie(“Haralambie”. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera. becisnica. istoriseste chiar povestea vietii lui. neglijand discursul naratologic. impartindu-le bucate si vin. Personajele se fac a-si aminti.”(Nicolae Manolescu) Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). In cazul povestirii lui mos Leonte. . cand la lumina focului. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda). ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare.se trezeste la viata dupa apusul soarelui. Mare iarmaroc. care joaca un rol mai mare decat memoria. In acest ceremonial al povestirii. cat lumea asta. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. “accentul cade pe puterea de fabulatie. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”). iar unele au loc chiar la han. Ancuta trece zambitoare printre meseni. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate.” Pe parcursul intregii carti. povestitorii isi declara participarea la ele. oameni buni. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. si aici sunt alternate cu maiestrie. in fond ele inventeaza. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia. el da importanta diegezei si actiunii. acolo la Lipsc. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. de exemplu. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Procedeele narative.”. aparitia balaurului este prezentata grandios.”Cealalta Ancuta”. adica prezwentarea si reprezentarea. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua.

este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. „neam despartit”. capitol. spre deosebire de celelalte . Prezentarea este cea care domina in acest caz. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. ceremonios. Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. „m-am imbracat”. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. el nu divulga anumite fapte sau detalii. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. „am pierdut”.Neculai Isac. ca timp privilegiat al povestirii. “cinstiti prieteni”. un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ. “<<Hanu Ancutei>>. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. domnilor”. le povesteste despre “fantana dintre plopi”. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. Sadoveanu este un povestitor liric. Opera constituie un exemplu de arta narativa. chiar ritualic: ”stimate fete. dar de aceasta data cu un final fericit. noul-venit. Tot limbajul din nuvela este protocolar. imbinand cu maiestrie cuvintele. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu). “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. ci important pentru ceea ce se petrece in el. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. „o asteptam” etc. nu contine caracterizarea naratorului. .” (George Calinescu). „am venit”. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum.

datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. astfel rezultand o adevarata… ameteala). cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. Parerea personala Dupa parerea mea. este deasupratuturor civilizatiilor europene. la randul lor.4. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. de trecerea timpului. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele . Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. Foarte interesant este si fatul ca. ce desi pare putin “primitiva”.

Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. idee pe care. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. De exemplu. dupa parerea mea. in a le trezi interesul. prezentarile facute sunt legate intre ele. Insa. care. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. cel al …povestirii propriu-zise. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. si a modului in care este istorisita intamplarea. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. .noua povestiri. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. in sine. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful