P. 1
Hanul Ancutei - Fisa de Lectura

Hanul Ancutei - Fisa de Lectura

5.0

|Views: 7,459|Likes:
Published by Alice Maisner

More info:

Published by: Alice Maisner on Jan 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2014

pdf

text

original

Fisa de lectura

Hanu Ancutei
Mihail Sadoveanu

In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. la Cimitirul Bellu.S.volumul “Priveghiuri”.Sadoveanu. n-as fi mai tulburat .Codreanu si Gr. Genoveva de Brabant. In 1919 editeaza. M. Evocand. se casatoreste si va avea unsprezece copii. G. In 1904 se stabileste la Bucuresti. In 1921 devine membru al Academiei Romane. impreuna cu un coleg. La moartea lui G. revista Insemnari literare. din lipsa de izvoare. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni.2. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. personalitatea titanica a scriitorului. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva).Popa scot. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. De l-as vedea pe Goethe. au o adancime celesta. iar la Editura Luceafarul . N. insa. intentioneaza a alcatui. “Crisma lui Mos Precu”. in 1961. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba. dar si cu pseudonimul M. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori.Topirceanu.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”. “Dureri inabusite”. In timp ce studia la gimnaziu. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. semnind cu numele sau. la Iasi.. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". Colaboreaza la revista "Samanatorul". brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. in 21 octombrie.T.” . Tudor Arghezi si altii. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. impreuna cu Tudor Sarghezi. linga Mihai Eminescu. M. nu departe de Falticeni. incepind cu luna ianuarie. G.Cobuz. impreuna cu Liviu Rebreanu. in 1896. renuntand.Cocea. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. pe apa Moldovei. revista lunara Insemnari iesene. la Pascani.Ibraileanu. la Congresul de la Berlin.. iar ochii sai albastri. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni.D. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880. “Soimii” .Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. In 1936 M. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. In decembrie.a.

Tabel cronologic 3. Informatii despe opera .

ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. ce fusese si ea odata hanghita acestuia. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. evidentiindu-i vechimea si continuitatea.1.asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani. “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica. Prima bucata din acest ciclu. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana. dovada a continuitatii. cu o . hanul sadovenian se constituie treptat intrun spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . “Hanul . nu este o descoperire a lui Sadoveanu.2. iar ultima in “Viata Romaneasca”. Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”. in “Adevarul literar si artistic”. ca un taram al imaginatiei. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. reala si mitica . timpul istoriei si timpul naratiunii. si din substantivul propriu “Ancutei”. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim. superstitiile si eresurile lor. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. afta in cazut genitiv. “Iapa lui Voda”. ca motiv literar .”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”. Fiecare dintre povestitorii de la han . de fapt.3.Acestea ii dau un caracter mitic. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni.Timpul se transforma in spatiu . un univers al istorisirilor frumoase. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. s-a publicat in 1921. cu toate credintele traditiile .ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. definind un spatiu intors asupra lui insusi. catre sfarsitul anului 1927. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. o copie perfecta. prin semnificatii si prin functii . revista lui Ibraileanu. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . iar noaptea se inchid. spun povesti din tineretea lor. 2. timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922.Are deasemenea o dubla natura. iar spatiul hanului .Prin recurenta insa. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. povesti care au avut loc la han.2. Ancuta este hangita. un univers si o istorie. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. 2. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata. Toti oaspetii hanului sunt prieteni. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han.

Ca si Chateubriand.perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. care nu sunt insa miscate. formulate pe cale imaginativa.5. al naratorului evocator. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”.Gane. atunci in poeti de rasa." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L.cu ceremonia lor cu tot. califi. maret. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. Intr-adevar. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre.Manolescu. la un moment dat. O data cu “Hanu-Ancutei”. bautura si petrecerea intru poveste. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. care face portretul lui Neculai Isac. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale. viziri. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru. M. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. pentru a face loc unei lumi deosebite. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare. Guy Maupassant.Daudet. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative. dotat cu institutii geto-scitice.Sadoveanu este un asemenea poet in proza. Tot acesta remarca si ca. ci de porniri instinctive. becisnica. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. Turgheniev. In intreg textul. Creanga. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A. filozofi.Blaga in “Universul literar” din 1926. daca nu in genii filozofice sau stiintifice.Zola. 2. “Sadoveanu transfera mancarea.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. N. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. “Sadoveanu sau utopia cartii”). M. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. saraci. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate. planul narativ general. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita.gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate. observa N. fabulos.Calinescu. desi ni se creeaza impresia ca . unde eroii sunt regi. tacute si rituale”(G.Sadoveanu e un mare povestitor.(…) Ca si poezia lui Eminescu. un neintrecut povestitor “de rasa”. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc.”. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. abstract. negustori bogati. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. Manolescu. E. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. ca la romanticul francez de melancolii stilizate. Sienkiewicz. lucratori cu bratele”(N.

Manolescu. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. suspinele si razvratirile asupritilor si. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . ostasii. Personajele se prefac a-si aminti. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati. mistretii.Sadoveanu. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. povestitor si ascultator. lucratori cu bratele. ospatand numai cu carne fripta si band vin. “(George Calinescu) . albinele. Transfera mancarea bautura. suferintele. Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”. saraci.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. ci pentru a se sustrage vietii si mortii.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. Formal. pentru ca mai apoi.cu ceremonialul lor cu tot. in sine foarte indiferente. pastorii. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. plugarii. Natura minerala si vegetala. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. care cel mult dubleaza si tripleaza.. concluza N. animala si morala a vorbirii prin graiul sau. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote .”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. pasarile cerului. Ei traiesc la modul Canaanului. literatura lui M. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. pestii. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. el creeaza o lume. zimbrii. credincios ca ecoul. care joaca un rol mai mare decat memoria. petrecerea intru poveste.povestitorii rememoreaza faptele traite.(George Calinescu). si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave.Calinescu). norodul.. in fond ele inventeaza”. codrii. ca orice adevarat fluviu. ori spre a reda viata. baltile. creand in jurul omului.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. “accentul cade pe puterea de fabulatie. “Povestirea sadoveniana opreste timpul.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. Ceremonialul e ritualic. creeand astfel emulatia. insa dupa o randuiala care cere initiere. ganganiile. un spatiu magic care-l protejeaza. bourii.

atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. insa caruia ii mureau sotiile. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. casatorit de multe ori. . “Fantana dintre plopi”. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. Naratorul este parintele Gherman. Al cincilea capitol. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. depre trenuri. si astfel pleaca la imparatie. spunand ca. mancarurile si bauturile lor. el este atras si in lupta sa de a scapa. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. intre Todita Catana si o fata de boier. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. ce ii cauta pe toate drumurile. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. seful arnautilor. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. A saptea povestire. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. Povestea infatiseaza istoria unui boier. omorandu-l apoi pe Bolomir. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. una cu final fericit de data aceasta.”Negustor lipscan”. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. care-I taia mereu din ocina parinteasca. iar boierul se arata mai stors de vlaga. tatal sau fiind chiar Haralambie. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. Informatii asupra continutul textului 3. adica un vecin de-al sau. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. duduca Varvana. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau.3. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. insa. narate de capitanul Neculai Isac. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. sa fie pedepsit. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. si pe jupan Costea. Primul capitol. ea se transforma intrun balaur. pentru ca I-a furat sotia. pacalind pe Todita Catana. Nastasa Bolomir. cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. “Balaurul”. “Haralambie”. Itr-adevar. “Cealalta Ancuta”. este a lui Damian Cristisor. el isi pierde un ochi.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. daca nu ii este rezolvat cazul.1. ultima. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul.

. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. fiica acestuia. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. iar. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. Ultimul capitol. tatal nu e de acord. insa. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste. batrana prezentata in capitolul anterior. Aglaita. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. continuata de lita Salomia.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. se indragosteste de Ilies Ursachi. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei.

din vremurile infricosatoare. realizând unitatea acestuia. adevarat maestru de ceremonii. necreditabil. capitanul Isac. abstract. in a noua povestire. povesteste. vorbeste despre un balaur groaznic. Haralambie. in timpul fabulei si timpul discursului. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. mare distribuitor de zodii si de roluri. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. spune o povestecu un vestit talhar. cu “zile line de toamna”. dar si colportor. narator-personaj. mos Leonte. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. Dupa acest cadru creat de un narator principal.-era cetate”. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor. in vertejul timpului. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. calugarul Gherman.2. tot un personaj-narator. evoca. motivul fundamental al operei sadoveniene. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. de izolare: “nu era han. Hanul insusi este. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. in calitate de narator-personaj. prin prezenta in text a doi naratori. un negustor lipscan. necreditabil. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. fiind el insusi eroul povestirii. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări . naratorpersonaj. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. personajul principal al acestei povestiri. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. din umbra cotloanelor hanului. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. un punct de refugiu.3. cu pace in tara. necreditabil. Intr-o atmosfera totala de voiosie. un orb sarac. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. real si mitic. despre calatoriile sale prin Europa. planurile narative se complica. mos Ienache coropcarul. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. Personaje Hanul-cetate. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”. narator-martor. situati in doua planuri temporale. in “Fantana dintre plopi”. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. sosit mai tarziu in spatiul narativ. de “buna-voire” intre oameni. narator-martor. jupan Damian. narator-martor. apar pe rand. in fine.

Personajul vine din alt timp. nu apeleze. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. Sadoveanu sugereaza hotararea. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. pe nesimtite. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. Portretul denota. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. in timpul fabulos parca al povestii. dumnealui. dupa ce fusese mazilit. bună dispoziţia. aici. simţul umorului. un mijloc de deplasare. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei. de fapt. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. in acele zile grase si vesele. Calul sau era “de mirare”. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. nici nu-mi pasa. dor şi ospitalitatea. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. dascălul Ioan. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. are o istorie ciudata. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata. este chiar calul din poveste. de “siac sur”. “Era calul din poveste. un razes strein. tactica amanarii. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. plăcerea . Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. curajul. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale.Calul acesta de poveste este de fapt.”Dar el nu pleaca nicaieri. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. cu oala in man. Inteligent şi curajos. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. se situeaza. Numai pielea si ciolanele!”. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. prin evocarea semnelor adanci ale varstei. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. nu există să. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. care mie imi era drag foarte.extraordinare. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. Cinstit şi corect. Pe parcursul intregii carti. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. petrecute demult în ţara Moldovei. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic. adoptand. nestanjenita de granite.demnitatea. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… şam venit la Vodă. temporal vorbind. Hotărât. inainte de a manca tipsia cu jar. cu un comportament specific. cu fata uscata si adanc brazdata. carunt. cinstea. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era om nalt. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. Ionita comisul.

marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. de “bucurii de fata mare”. lui mos Zaharia Fantanarul. din tinutul Tutovei”. seful arnautilor. unde are de indeplinit o treaba de la schit. povestirea intra pe fagasul firesc.care. Costea Caruntu. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. cu care incearca sa fuga in lume. a fost mai intai “arnaut domnesc”. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. In actiunea concentrala si tensionata. Satana atata treaba avea. relevand mai intai de unde vine(“Noi. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. astfel fiind nevoit sa intrerupa. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. duduca Varvara. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. Calugarul Gherman. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. naratorul este mos Leonte zodierul. naratorul gaseste timp sa . pentru ca. care este “un om sagalnic”. radvanul Varvarei. indragostit de “o biata fata din satra”. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. sa I-o infunde. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. arata inca frumuseta si barbatie. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. pentru bunatatea vinului. pentru “mos Ienachi coropcarul”. mare mester la construirea fantanilor. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. de <<capatatio benevolentiae>>. acolo sus. eroul povestirii sale. sub stancile Ceahlaului…”). care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac.de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. observa el cu ironie. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. Ancutei. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur. Haralambie. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. din cand in cand. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. vatav de carausi. negustor de lucruri fine. Povestea lui o reda cu nostalgie.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte.este un personaj necreditabil. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. povestea si sa-si scruture luleaua. numita ”Haralambie”.

Inainte ca acesta sa-o inceapa. lipsit de darul vederii. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului. se arata suparata fara pricina. un destin favorabil. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. caruia ii furase sotia. folosind o bagheta magica. ce venea dintr-un tinut indepartat.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. incepand cu Homer.care adusese pe cersator. personaj emblematic. ale orbului si ale litei Salomia. Hainele lor. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”.” Orbul. este o consecinta a unei intamplari din trecut. ii atarna cimpoiul. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate. om umblat pe drumuri negustoresti. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. Aglaita. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. Femeia venea inainte. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor. de la subsuoara stanga. un cioban. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii.alesul inimii ei. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. omul ceva mai indarat. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. Damian Cristisor. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. . cu o lunga traditie in literatura. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece. sunt simple. Ilies Ursachi.alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”.” Faptul ca este infirm. ca si aceasta de-acum. orbul se opri. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu. Ce-a dea saptea povestire. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. aici insa cersator. Razasul s-a uitat lung la dansa. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. acesta avand o aventura a cunoasterii. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. potrivit astrelor. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. Este un om sarac. timpul istoriei si timpul naratiunii. lita Salomia incepe alta. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. caruia mos Leonte ii stabileste. cu clontul spre pamant…Cand se simti aproape.fiica bboierului. o copie perfecta. cu o istorie intortocheata. contrastand puternic cu tinuta de oras. Voda.

Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”. era cetate. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. 3. “Sadoveanu sau utopia cartii”). cu rol de liant istoric de dragoste.”ziduri”. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. legendar. filozofi. saraci. califi.”Povestile de la Bradu Stramb”.”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. Hanul . deci Zaharia este un personaj-intrument.3. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse. cand taberele nu mai ispraveau. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. negustori bogati.El joaca rolul de intermediar al povestirii. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”. “Cetate”. pentru a face loc unei lumi deosebite. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare. povestea celor doi indragostiti. lucratori cu bratele”(N. unde eroii sunt regi. facilitand intreaga actiune. Manolescu.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Locul inspira. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. Este un timp mitic.de asemenea. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. viziri. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. “Sadoveanu transfera mancarea. venit la vanatoare. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han.

“accentul cade pe puterea de fabulatie. de exemplu. impartindu-le bucate si vin. aparitia balaurului este prezentata grandios. bazandu-se pe istoric. Primul.”Balaurul”). Mare iarmaroc. neglijand discursul naratologic. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. adica prezwentarea si reprezentarea. Ancuta trece zambitoare printre meseni. de fapt. care joaca un rol mai mare decat memoria.”(Nicolae Manolescu) Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. istoriseste chiar povestea vietii lui. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata. si aici sunt alternate cu maiestrie. cat lumea asta. povestitorii isi declara participarea la ele. de dragoste(“Fantana dintre plopi”. faradecat mare iarmaroc. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare. in fond ele inventeaza. becisnica. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri.”Judet al sarmanilor”). Personajele se fac a-si aminti. In acest ceremonial al povestirii. . Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. Procedeele narative. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat. el da importanta diegezei si actiunii.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului.nu din primitivism. cand la lumina focului. altceva n-am mai vazut nimica. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile.” Pe parcursul intregii carti. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda).”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun.se trezeste la viata dupa apusul soarelui. In cazul povestirii lui mos Leonte. Cine n-a gustat. Caci e-un fel de lesie amara”. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. Calugarul Gherman in “Haralambie”. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate.”. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia.de haiducie(“Haralambie”. oameni buni.”Cealalta Ancuta”. iar unele au loc chiar la han. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”). acolo la Lipsc. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister.

capitol. „am pierdut”. le povesteste despre “fantana dintre plopi”. Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. Tot limbajul din nuvela este protocolar. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. imbinand cu maiestrie cuvintele. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu).” (George Calinescu). „m-am imbracat”. „o asteptam” etc. Prezentarea este cea care domina in acest caz. Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. „am venit”. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. “cinstiti prieteni”. el nu divulga anumite fapte sau detalii. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. noul-venit. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. domnilor”. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ. . Opera constituie un exemplu de arta narativa. nu contine caracterizarea naratorului. ceremonios. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult. ca timp privilegiat al povestirii. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. chiar ritualic: ”stimate fete. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil.Neculai Isac. dar de aceasta data cu un final fericit. “<<Hanu Ancutei>>. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum. ci important pentru ceea ce se petrece in el. spre deosebire de celelalte . Sadoveanu este un povestitor liric. „neam despartit”.

reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele . opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. ce desi pare putin “primitiva”. cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul.4. de trecerea timpului. la randul lor. este deasupratuturor civilizatiilor europene. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. astfel rezultand o adevarata… ameteala). Foarte interesant este si fatul ca. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. Parerea personala Dupa parerea mea. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor.

incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic. prezentarile facute sunt legate intre ele. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena.noua povestiri. idee pe care. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. . mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor. si a modului in care este istorisita intamplarea. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. care. in a le trezi interesul. Insa. dupa parerea mea. in sine. cel al …povestirii propriu-zise. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. De exemplu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->