EXPECTORA IA & SPUTA

Defini ie
Expectora ia = eliminarea pe gur , prin tuse, a secre iilor patologice acumulate
în c ile respiratorii. Sputa = produsul expectora iei.
Etiopatogenie
În mod normal, zilnic este produs o cantitate redus de secre ie bron ic alc tuit d
in:  Transudatul seros de la nivelul membranei alveolo-capilare  Mici cantit i de
surfactant  Secre ia glandelor mucoase i celulelor caliciforme (goblet cells). Ac
east secre ie bron ic acoper într-un strat sub ire epiteliul ciliat al mucoasei, c
u rol în re inerea i eliminarea impurit ilor din aerul inspirat.
Acest strat superficial este împins mereu de mi c rile ritmice ale cililor spre fa
ringe, unde este incon tient înghi it. Atâta timp cât se men ine echilibrul dintre for
marea i eliminarea secre iei bron ice cu ajutorul elevatorului ciliar, tusea nu
aduce nici un beneficiu suplimentar. Abia în momentul când aparatul muco-ciliar se d
ovede te ineficient datorit hipersecre iei bron ice patologice, tusea devine ese
n ial pentru clearance-ul c ilor respiratorii i apare expectora ia.
În momentul exterioriz rii, sputa este format din:  Secre ia i exsuda ia bronho-pul
monar patologic  ±Detritusuri tisulare  ± Sânge  ± Materiale patologice p trunse în bron ii
rin fistulizarea unei adenopatii traheo-bron ice, unei colec ii pleurale / peric
ardice, peritoneale, a esofagului sau chiar a ficatului  ±Corpi str ini  Saliv  Secre
ii nazo-faringiene.
Caractere semiologice
 Volumul  Aspectul macroscopic  Mirosul
 Volumul sputei va fi apreciat dup colectarea zilnic a acesteia, deoarece el poat
e varia de la o zi la alta i chiar pe parcursul aceleia i zile (cantitatea de sp
ut eliminat diminea a este în general mai mare decât cea eliminat ulterior). Varia i
ile de volum ale sputei se datoreaz :  Bolii cauzale  St rii generale a pacientulu
i (care dicteaz eficien a tusei, for a de expectora ie)  Gradului de hidratare a
pacientului  Eficien ei tratamentului.
În aprecierea volumului sputei se va ine cont c anumi i bolnavi (copii, bâtrâni, oligo
freni, bolnavi psihici) nu expectoreaz , ci înghit o mare parte a sputei!
Volumul sputei trebuie consemnat zilnic pe foaia de temperatur , rezultând un graf
ic de mare importan în urm rirea evolu iei bolii sub tratament.
Ex:  Pacientul cu abces pulmonar este febril pân la deschiderea acestuia într-o bron
ie.  Odat abcesul drenat, febra scade, iar volumul consemnat al sputei cre te.  Când
traiectul fistulos este obstruat de detritusuri, febra cre te din nou, iar volu
mul sputei scade.
 Sputa are volum redus, este vâscoas , aderent i încheie criza de astm bron ic (elibe
reaz bolnavul)  Cantit i mari de sput sunt caracteristice  Bron iectaziei  Edemului
pulmonar acut (EPA)  Fistulei pleuro-pulmonare  Mucoviscidozei.
 Vomica = evacuare masiv (100-1000 ml) i brutal a con inutului patologic al unei
cavit i din parenchimul pulmonar, dintr-un organ de vecin tate sau al cavit ii p
leurale în urma efrac iei unei bron ii. Eliminarea este exploziv i inund bron iile
, cavitatea bucal i fosele nazale, prezentând riscul de asfixie. În func ie de m rim
ea efrac iei, vomica poate fi:  Masiv : comunicare bron ic larg , care permite ev
acuarea con inutului patologic într-o singur repriz  Frac ionat : efrac ie bron ic
de tip fisur , cu vomici de mai mic amploare, dar repetate.
 Aspectul macroscopic:  Sputa mucoas  Sputa seroas  Sputa purulent  Sputa muco-purule
nt  Sputa sero-muco-purulent  Sputa pseudo-membranoas  Sputa cu corpi str ini
 Sputa mucoas este cel mai frecvent tip de sput . Caracteristici:  Culoare alb , s
emitransparent  Consisten gelatinoas  Apare în bron itele acute i astmul bron ic  În as
mul bron ic, mucusul poate îmbr ca diverse aspecte: -dopuri opalescente, asem n to
are perlelor (sputa perlat ) -elemente spiralate cu diametrul de cca 1 mm i lung
imea de 1-15 mm (spiralele Curschmann) -fragmente solidificate alungite i ramifi
cate (mulaje bron ice).
Sputa mucoas
 Sputa seroas :  Culoare alb-rozat  Consisten lichid , spumoas  Apare în IVS acut (EPA
) i mai rar în bron ita bolnavilor cu insuficien renal cronic , sau dup inhalarea
de gaze toxice.
Edem pulmonar acut
 Sputa purulent :  Culoare galben-verzuie  Consisten cremoas  Apare în abcesul pulmona
r, TBC cavitar , colec iile purulente pleurale sau subdiafragmatice (abcesul sub
frenic) fistulizate în bron ii.
 Sputa muco-purulent :  Culoare alb-g lbuie, uneori verzuie, opac  Consisten cremoa
s  Apare în bron ite, bron iectazii i TBC  În bron iectazii i mai ales în TBC, sputa muc
opurulent poate c p ta aspect numular (lat, nummulus = moned mic ): forma iuni d
iscoidale galben-verzui înglobate în mucus.
 Sputa sero-muco-purulent este pus în eviden dup sedimentare în recipientul în care a f
ost colectat i se caracterizeaz prin depunerea în 4 straturi: -un strat spumos, ae
rat, superficial -un strat muco-purulent, în care uneori apar mici forma iuni nodu
lare galben-verzui, fetide, formate din acizi gra i, numite dopuri Dittrich -un
strat mucos -un strat purulent grunjos pe fundul vasului. Apare în supura iile pul
monare (bron iectazii, abcesul pulmonar).
Sputa sero-muco-purulent
 Sputa pseudo-membranoas poate fi pus în eviden prin introducerea ei în ap , imediat
dup eliminare, unde apar lambouri solide, adev rate mulaje bron ice alc tuite di
n fibrin . Apare în: -bron ita cronic pseudo-membranoas -difterie.
 Sputa cu corpi str ini:  Sputa cu membrane sau vezicule hidatice fiice apare prin
deschiderea unui chist hidatic (Echinococcus granulosus) pulmonar într-o bron ie.
Într-un lichid clar ca apa de stânc , sau într-o atmosfer de puroi (chistul hidatic i
nfectat) înoat membrane albe i vezicule cu diametrul de la câ iva mm la 1-2 cm. Cel
mai frecvent acest tip de sput îmbrac aspectul de vomic .  Sputa cu ascarizi apare în
infest rile masive  Sputa cu Strongyloides stercoralis  Sputa cu Entamoeba hystol
itica are culoare caracteristic brun- ocolatieM
Chist hidatic pulmonar drept: imagine radiologic
Chist hidatic pulmonar stâng: imagine CT
Chist hidatic: aspect macroscopic
Echinococcus granulosus
Ascaridioz masiv
Ascaris lumbricoides în pl mân
 Sputa cu bron ioli i con ine calculi unici sau multipli, forma i din fosfat sau
carbonat de Ca, proveni i din fistulizarea unui ganglion calcificat într-o bron ie
 Sputa cu particule alimentare apare în fistulele eso-traheale sau eso-bron ice  Sp
uta cu fire de p r apare în urma fistuliz rii unui chist dermoid într-o bron ie.
 Mirosul sputei este de obicei discret i fad.  Sputa fetid (lat, foetor = miros urât
i puternic) apare în supura iile pulmonare (bron iectazii suprainfectate, abces p
ulmonar deschis în bron ie) i se datoreaz proteolizei produse de germenii anaerobi
implica i în etiologia acestor afec iuni. Mirosul poate fi atât de p trunz tor încât s
fac statul în aceea i camer cu pacientul imposibil.
Semnifica ie clinic
Expectora ia = etiologie bronho-pulmonar a tusei!