Sunteți pe pagina 1din 4

Poliritmia

Poliritmia înseamnă suprapunerea de linii melodice cu structuri ritmice diferite care


evoluează simultan.
Poliritmia, ca noţiune trebuie privită în două sensuri , in sens teoretic şi în sens expresiv.
Poliritmia în sens strict teoretic înseamnă utilizarea concomitentă a formulelor ritmice pe mai
multe voci în cadrul suprapunerilor.
Poliritmia domină întreaga creaţie polifonică, in poliritmie fiecare voce se desfăşoară pe ritmul
propriu.Efectul poliritmiei sporeşte o varietate timbrală vizând fiecare voce în parte prin timbrul
diferit,se va putea sublinia pregnant ritmul fiecărei voci.
Poliritmia în sens expresiv înseamnă realizarea expresiei artistice faţă de melodie sau armonie.
Compozitorul foloseşte cu scopul de a obţine unele efecte aparte pentru a creea situaţii
psihologice neobişnuite în cadrul operei de artă
Polimetria

Prin polimetrie se înţelege utilizarea mai multor feluri de măsuri pentru ritmul aceleaşi piese
muzicale.Polimetria acţionează în două sensuri , orizontal şi vertical.
Orizontal poate fi realizat la o singură voce sau mai multe voci deodată.Ea se numeşte şi
alternanţă de măsuri întâlnit şi în cântece populare şi în cântecele culte.
Polimetria verticală poate fi : - de factură omogenă, în cazul în care măsurile diferite ale vocilor
apar de la început în piesa muzicală şi se menţin astfel până la sfârşit fără să se schimbe;
- de factură eterogenă în cazul în care pe parcurs măsurile se
schimbă variat la fiecare voce realizând poliritmie în ambele sensuri orizontal şi vertical.
Ritmul în muzica populară

În folclor ritmul a fost studiat de numeroşi etnomuzicologi dar şi matematicieni,astrologi şi


filologi. Ritmul în folclor este rezultatul caracterului sincretic al manifestărilor şi din această
cauză nu poate fi studiat decât în ansamblu relaţional,fireşte cu ritmul versului şi cu cel
coregrafic. Există mai multe clasificări ale ritmului folcloric. După forma sa de bază ritmul poate
fi măsurat sau liber astfel s-au identificat sisteme ritmice precum giusto-silabic, parlando-rubato,
aksak, ritmul copiilor, ritmul de dans, ritmul vocal acomodat paşilor din mersul ceremonial.
Aceste sisteme se întâlnesc şi în folcloru altor popoare dar diferă de la un popor la altul prin
modalităţile de combinare a formulelor prin corelarea cu celelalte elemente folclorice şi prin
stadiul de evoluţie.

Ritmul Giusto-silabic

Aparţine muzicii vocale şi este întâlnit în cântece de leagăn,de joc şi în repertoriile


calendaristice. A fost studia de Constantin Brăiloiu care a formulat principiile de bază ale
sistemului.
Ritmul Giusto-silabic este un ritm bicron (repartizat 1:2, 2:1) baza acestuia fiind realizat din
două durate.Din succesiunea acestor două unităţi se formează grupuri ritmice care alternează
liber:
Formule binare simple : piric,spondeu,iamb,troheu
Binare compuse : dipiric,dispondeu,iamb dublu, troheu dublu
Ternare : tribrah, dactil, anapest, amfibrach, molos;
Aceste formule se grupează formând serii ritmice iar după modul de organizare seriile ritmice
pot fi izorotmice (au acelaşi ritm)sau heteroritmice(atunci când frazele diferă între ele)

Parlando-rubato

Formularea principiilor de organizare acestui ritm îi aparţine lui Bartok Bela. Ritmul
Parlando-ribato este întâlnit în doine, balade, cântece de stil vechi etc;
În aparenţă acest ritm este liber însă succesiunea duratelor nu este întâmplătoare.Nu se
organizează în funcţie de raportul dintre unitatea silabelor.
Ritmul Parlando-rubato este un ritm bicron (1:2 , 2:1) care poate deveni variabil prin acumularea
sau diminuarea sunetelor.

Aksak

Este întâlnit în toate zonele ţării : în repertoriul nupţial (cântecul mirelui,soacrei etc);în unele
melodii de joc (învârtita,fecioreasca, etc.)
Ritmul aksak se caracterizează prin alungirea iratională a unora din duratele primind un caracter
şchiop,împiedicat. Este un ritm bicrom ( în raport 2:3 , 3:2 ).

Ritmul acomodat paşilor din mersul ceremoniei

Este întâlnit în cântecul cununii de la seceriş dar şi în unele ritualuri de înmormântare.


Ritmul pieselor este adecvat mersului,iar realizarea acestuia presupune un sincronism îmbinat
între vers şi mersul cântecului.
Ritmul orchestric

Este întâlnit în muzica instrumentală sau vocal-instrumentală în care apare şi dansul.


Este un ritm sincretic, bicron iar accentele sunt repartizate variat.
Din suprapunerea ritmului,melodiei,strigăturii şi a paşilor rezultă poliritmie cu efect expresiv.